16 Nr. 1-2 (35-36), 2004 BANA ARMÂNEASCÂ GIGI BECALI...”Biblia di Bucureshti” (1688), prota...

16 Nr. 1-2 (35-36), 2004 BANA ARMÂNEASCÂ

Protlu Armânù tsi agiumsidomnu (chirù = patron) pisti unâ

parei di fotbali ditù RomâniaDi Gigi Becali ma avemù ânyrâpsitâ tu

numirlu ditù soni a revistâljei a noastâatumtsea cându-lji pãrãstisimù, dupârevista Capital, nai ma avutslji Armânji

di România. Elù s-aflâ n caplu a lorù cuunâ aveari di vârâ 150 di miliunji di dolari.

Tu lumea armâneascâ agiumsi ta s-hibâ cunuscutù, dupâ câdearea acomunismolui, di cara adunã unâ avearica baea di mari shi agiutã cu pâradz tas-mutâ bisearica di Pipera. Tu tutâRomânia ama, sh-pistipsescu câ sh-tututâ lumea, agiumsi ta s-hibnâ cunu-

scutù mash atumtsea cânduagiumsi domnulù icâ patronlua clublui di fotbal SteauaBucureshti. Tsi easti ahoryeala Gigi Becali easti atsea cânâslu easti protlu Armânù diRomânia cari agiumsi s-hibâpatronù ali unâ parei di fotbalditù România shi, ca ditùtihiseari, easti domnulù ali naima cunuscuta parei di fotbaldi România. Avearea a lui ama nai mamari nu easti pareia di fotbal SteauaBucureshti mea loclu tsi lu ancupârã tuhoara Pipera, di ningâ Bucureshti sh-carieasti tu unâ arãlâchi di vârâ 500 di hictãri.

Protlu Armânù tsi agiumsiPrezidentu ali unâ pãrtidhâ (partii)

puliticâ ditù RomâniaFurnjia ti cari ânyrâpsimù adzâ di nâslu

nu easti atsea câ agiumsi unlu di nai maavutslji Armânji di România mea eastiuna multu aleaptâ. Tu ahurhita a anlui2004 Gigi Becali intrã tu puliticaromâneascâ shi fu aleptu Prezidentu aliunâ partii puliticâ. Easti zborlu di“Partidul Noua Generatsie” (Partia NãuluBârnu). Tsi easti ahoryea ama la GigiBecali easti atsea câ elù, ca cumù easti

GIGI BECALI

protlu patron armânù ali unâ parei difotbal di România, easti shi protluArmânù di România cari agiumsi tuaestâ tesi di Prezidentu ali unâ partiipuliticâ.

Partia Nãulu Bârnu lo parti shi laalidzerli locali tsi avurâ loc România tumeslu Cirishearù shi amintã 2,16% divoturi. La prota videari protsentul nueasti mari ama ti unâ partii puliticâ noauâcari ljea parti ti prota oarâ la alidzerli diRomânia easti ca baea. PNG fu ninteaali unâ partii puliticâ multu cunuscutâ,easti zborlu di PNT-CD, tsi-lù avu caPrezidentu Victor Ciorbea, atselù tsi ucumândusi vâsilia tu anjlji 1996-1997ca Prim-ministru. PNG fu nâintea shi laalti partii ca: Partia Aliantsa Popularâ,cumândusitâ di ex-Prezidentulù aliRomânia, Emil Constantinescu, partiiliPER, PUNR etc. Pritù aestu protsentuPNG amintã 666 (ciudioasâ tsifrâ!?)di mandati di consilieri la Primãrii shi 1mandatù di dimarhu (primar) - tu hoaraCosteshti, judetslu Argeshi.

Di Gigi Becali putemù s-aspunemù câeasti unù bunù Român ama shi unùbunù Armânù, cari nu-lji arshini icâandirsi (jenã) ta sâ spunâ câ eastiArmânù pi la tuti emisiunli di televiziunila cari easti câlisitù. S-nu agârshimù câelù, ca unù bunù crishtinù, mutã shiunâ bisearicâ tu hoara iu bâneadzâ -Pipera. Io escu sigur câ atumtsea cândua noauâ, Armânjlji di România, va nâ sida cali s-nâ adrãmù unâ bisearicâ anoastâ, armâneascâ, elù va s-daagiutorù ta s-hibâ mutatâ.

Âlji urãmù alù Gigi Becali multâambâreatsâ cu Steaua Bucureshti shis-agiungâ câtù ma analtu tu fotbalulùeuropeanù iara cu partia a lui, PNG,dupâ alidzerli ditù toamnâ s-lji-agiutâDumnidzã s-intrâ tu Parlamentu!

Tacu BABALI

Andamusea alù Gigi Becali cu Prezidentulù aliRomânii, Ion Iliescu

BANA ARMÂNEASCÂ Nr. 1-2 (35-36), 2004 17

”A treia dzuuâ di Pashti, cu vrearea-a Lui, inshi ntreaga Biblii (Vecljulùshi Naulu Testamentu) pi limba-anoasta,L i m b aArmâeascâtradutsiri faptâ di Dina Cuvata”.

Aestâ hâbari pitricutâ di GoranPushuticlu u luyursescu câ easti unadi nai ma thâmâsitili hâbari sâlighiti piInternet tu aestâ protâ parti di anu.Pistipsescu câ itsi omu shtii câ Vivlia

easti unâ carti sâmtâ ama nu titutâ lumea mea mash ti crishtinji cumush-ti atselji tsi au pistea a mozaismului(easti zborlu di Uvrei, a curi nomurisuntu ncurpiljeati tu VecljiuluTestamentu icâ Veacljea Dyeatâ (etsli13-12 n. a Hr.). Nãulu Testamentu icâNoaua Dyeatâ (doilu cirecu a etâljei IIdupâ Hristolu) easti pricunuscut mashdi crishtinji. S-cunoashti câ unu altuArmânu, easti zborlu di ljirtatlu ApostolCaciuperi, adusi pri limba armâneascâNãulu Testamentu tu anjlji 1967-1969.Tipusearea s-featsi di catra EdituraAvdela tu anlu 1970. Tutunâoarâ s-cunoashti câ di ma multsâ anji HristuCândroveanu lucreadzâ la tradutsireaa alishtei carti sâmtâ. Ti furnjia câ Vivliaalu Dina Cuvata easti prota Vivlii scoasâdeacutotalui pri limba armâneascâpistipsescu câ ea va s-poatâ numa diVivlia (Biblia) di Scopia. Câtu di

importantu ti limba shi culturaarmâneascâ va s-hibâ aestâ sâmtâcarti va s-veadâ cu chirolu. Ti atsea va

s-aducua m i n t ip r o t i l i

Vivlii tipusiti România ashi cumu s-aspunitu cãrtsâli româneshtsâ. ”Biblia diBucureshti” (1688), prota tradutsirideacutotalui a ”Bibliiljei” tu limba românafaptâ di fratslji Serban shi Radu Greceanushi tipusitâ di Sherban Cantacuzino,domnulu ali Tsara Româneascâ (1678-1688). Easti luyursitâ unu monumentu alimbâljei românâ veaclji cu rol importantutu dezvoltarea a limbâljei literarâ.”Biblia di la Blaj” (1795), a doauatradutsiri deacutotalui (integrala) a”Vivliiljei” tu limba româna, faptâ diSamuel Micu, easti luyursitâ ca unusemnu importantu di produ (progres) tunaintarea (evolutsia) a limbâljeiliterarâ tu biani cu Vivlia scoasâ di fratsljiGreceanu. Itsi mileti crishtinâ u ari Vivliascoasâ pri limba a ljei. Mash Armânjljipânâ tora nu u avurâ Vivlia pri scumpa aloru limbâ armâneascâ. Iavea câ tora eljish-avutsârâ cultura a loru pritu alâncireaa alishtei carti sâmtâ. Tuti alâvdâciunjli tiautorù sh-ti tuts atselji cari agiutarâ lapublicarea a alishtei ararâ shi ahâtu diananghioasâ carti sâmtâ.

Cu tinjii,Tacu Piceava

VIVLIA (BIBLIA) DI SCOPIA

GICA GODI – LANSARE CDVinjiri 13-li di Agustu, 2004, la

sediul ali Sutsata CulturalâArmâneascâ di Bucureshti, GicãGodi lansã doilu CD. Cântãutorlu s-amintã Beidaud - România sh-di vârâ20 anj bâneadzâ New York, iu ariunâ bunâ activitati tu comunitateaarmâneascâ di aclo. La lansari vinideadun cu nveasta a lui Tancea sh-cu sotslu a lui Gica Bujduveanu, carish-el bâneadzâ New York. Azburârâti bana sh-lucurlu al Gica Godi,Mariana Bara, George Vrana, AuricaPiha sh-Gica Bujduveanu.Tu soniazburâ sh-Gica Godi. Armânjljiancupârara caseti shi CD-uri cucântits veclji sh-orighinali compusidi Gica Godi. Tu dipisitâ cântâtoareadi operâ Maria Cucot sh-pareia ditiniri instrumentishtsâ Pilisterlu, cusolistili Ianula Gheorghe sh-AureliaCaranicu nâ cântarâ mushati cântitsarmâneshtsâ. B.A

EMISII RADIO PRI LIMBAARMÂNEASCÂ

SCOPIJAEmisiili pi armâneashti la Radio

Skopja ahurhirâ tu 8-li di Martsu 1991.Prota avea câti unâ oarâ tu stâmânâ,deapoaea, dupu 2 anj, criscu pânâ latrei ori tu stâmânâ shi di 6 anj au cafidzuâ câti 30 di minuti. Emisiili s-avdutu tutâ Machidunia shi ma largu,anvârliga di Machidunii.

(di la Dina Cuvata).SYDNEYProgramlu la radio di Sydney tu

Australii pi limba armâneascâ eastiDumânica: di la oara 16 pânâ la 17.Anchiseashti cu unâ prezentari a lim-bâllei macedo-latinâ shi a etniillei anoastâ. Deapoia ahurheashti cânticlu“Europa, Europa mutrea sh-câtâ noi”cântatu di tinjisitlu Gica Godi. Yinudeapoa hâbãrli, nica vârnu cânticu,interviu cu Armânji. Unâ sihati nuagiundzi ti alti, easti shcurtâ.

(di la Nick Cheaici).

Gregory PeckTu suplimentulù a jurnalului

Financiar, di Dumânicâ, 16-li Alunarù2004, ari unù articol „Lume veche,lume nouã“, simnat di cercetãtorluarmânù ditù Romania, NicolaeSerban Tanashoca, tu cari anvitsãmùcâ afendu-su a actorlui amiricanGregory Peck, eara armânù di VlahoClisura. Leonidas Pekos (Pecu)emigra SUA, tu anlu 1912. Aclo s-ansurã cu unâ Irlandezâ cu cari luavu hiljù Gregory. Un protù cusurinùdi-alù Gregory bânã Sârunâ shi aveanuma Constantin Pekos.

TURNAREA LA ARÂDÂTSINJITu dzâlili di 14-19-li di Agustu unâ

parei di 46 di Armânj fârshirots, dithoara Mihail Kogãlniceanu dit Românias-dusirâ tu Gârtsii, tu proiectulu“Turnarea la arâdâtsinji”, anchisitù diFundatsia Mushata Armânâ, sponsoruDushu Nicolae. Dusirâ s-veadâ locurliiu s-amin-tarâ shi soia tsi u alâsarâcându fudzirâ ditù Gârtsii. Tricurâ pitùhorli Cândrova, Paticina, Papadia,Gramaticova. TV Neptun di Custantsafilmã ti unu documentaru.

Iulia Wisoshenski

ARMÂNAME

Armâname, ArmânameAsprândits himù ca di tufanePitù eta tutâ nâ aflãmùSh-nu vremù noi ta s-nâ agiutãmù.

Ghini easti tuts sâ shtimùCâ di veaclji farâ himùFarâ veaclji armâneascâDitù cari filiz daima va s-creascâ.

Tu ahântsâ anji multsâ tricutsNoi nu durnjimù ca nipututsArmânamea u vigljemùFârâ noi s-nâ aspâremù.

Limba, cumù videts, u-avemùShi a nipotslorù va u dâdemùCu ea elji va s-tinjiseascâSh-yrama a noastâ armâneascâ.

Agiutats s-bâneadzâ ArmânameaCâ cu ea va s-dãmù anameaVa s-hârseascâ pâpânji sh-pârintsâAclo iu suntu pit murmintsâ.

Grãmustean(Yioryi alù Huleanù di Peshterea

- Vâryârii)


Tu nâ Sâmbâtâ di njedzu di iarnâ,dupâ prândzu, ca pi la sâhatea 15 shiunù cirecù, la sediulù a SutsatâljeiArmâneascâ fu unâ andamusi greauâ.Protlu a nostu lingvistu (fârâ di alta,dupâ doamna Matilda Caragiu-Mariotseanu), profesorlu NicolaeSaramandu nâ pãrãstisi naua a luicarti:“Studii aromâne shi megleno-române”. Avea vinitâ ca baea dimultâ lumi. Oaminjlji shideamproshtsâ. Ti atsea sh-nâ minduimùca tu yinitorù, ca s-nu aflãmù vârâsponsorù sânâtosù shi la pungâ grosù,sh-fârâ sinferuri ascumti (câ diaeshtsa himù sâtulji pânâ pisti capù!),s-nâ ancupârãmù sh-ma multi stoali.Aveamù adunatâ tuti measili ditù sediù,li-aveamù arâdâpsitâ shi armâtusitâ cuchilinji aroshi…iara pi measi, nu shtiudi iu, alâncirâ ma multi pheati mplinicu piti… caldi piti... S-videa sh-cumùabureadzâ… sh-di la eali yinea unâanjiuridzmâ thâmâsitâ di tsâ yinea s-tindzâ mâna shi s-ljeai una di eali. Ditùpheatlu di aynanghea ânji fâtsea cuocljiulù unâ cumâtici di pitâ... Galbinâhromâ avea... sh-tutâ atsea “dultsi”anjiuridzmâ canda di la ea yinea. Tsiturlii di pitâ s-hibâ atsea? mintribamù…La casetofonù ascultamù zborlu a

doamnâljei Matilda Caragiu-Mariotseanu. Nâsâ nu putu s-yinâ laandamusi sh-nâ pitricu unâ casetâ cuminduierli a ljei. Musheati zboarâspunea…shi cumâticea atsea dipitâ iara-nji fâtsea cu ocljulù.Mâtrii deanvârliga sh-vidzui câaproapea tuts shidea cu capitliaplicati shi asculta tu isihii zborlua doamnâljei Matilda di dzâtseai câsuntu niscântsâ safi pistimenjiarmânji tsi s-afla tu unâ dealithea-lui bisearicâ armâneascâ.

Varcolaclu atselù arãu (câ avdzâicâ, taha, suntu sh-varcolats mapsânù arãi!) mi bâgã di teshù mânashi chipurai unâ cumâtici ditùcumâticea atsea di pitâ galbinâ shiavrapâ u bâgaiù n gurâ. Doamne,tsi gustu bunù ari!…ânji dzâshùatumtsea shi anda mutai ocljiljvedù câ di aynanghea mi mâtreaciudiosù, pi sumù yilii, domnulùFilcu… Canâ altu dicâtù Numa

Filcâ, sponsorlu a sponsorlorù shi…”marlipatriotù”, dupâ spusili a unui tinirù diBituli, shi sumù a curi chibarâ“monotorizari” escu ca di unù anù di dzâli.Tsi anâpudzâlji (ghinion) !…sh-ti unâ

stiymii di oarâ ânji si chiru gustulù atselùtsâmâitù… iara la casetofonù ascultamù:“ma s-nu nâ u zburâmù limba a noastâarmâneascâ ea va s-chearâ shi cara va s-nâ chearâ limba va s-chearâ shi miletea anoastâ armâneascâ”…

Ditù cartea a profesorlui Saramandu,aspunea Mariana Bara, aflãmù câ nai mamultsâlji Armânji cari vinirâ tu Cadrilater,vârâ 5.000 (icâ 15.000!?), eara vinits nuditù Gârtsii mea ditù Vâryârii. Aclotsiarmasirâ mash vârâ 5.000. Aoa, România,tora suntu ca vârâ 70.000 di Armânji amatu cãrtsâ suntu tricuts ma psânji.Cumâticea di pitâ galbinâ nica aburea…

- Mushuteatsa a folclorlui armânescueasti ahoryea, aspunea N. Saramandu, shielù apândâseashti a tutulorù anãnghilorùa suflitlui a populu armânescu. Nu putemùsâ spunemù câ folclorlu a unui populùeasti ma nsusù icâ ma nghiosù dicâtùfolclorlu a unui altu populù. Ashi sh-cufolclorlu armânescu. Iara lu unâ ntribarinâs apândâsi câ sculiili dishcljisi tu

Machidunii unù chiro ti Armânji eara tulimba românâ sh-nitsi cumù pri limbaarmâneascâ. Di nastângâ, domnulùNiculachi Barba, tutù pi strâmba, âljibâgã doauâ ntribãri tsi s-uidisea cu

thematica a andamusiljei ca nuca tustizmâ: S-lji spunâ nâs, profesorluSaramandu, tsi pâreari ari diRecomandarea 1333, cari, diniscântsâ nu easti pricunuscutâ, sh-cumù u veadi Cundrata di Irini diBucureshti ditù anlu 1913 ?!?.

Cându domnulù Saramandu avdzâ câeasti ntribatù di ahtãri luyurii,armânândalui mutù, acâtsã s-mutreascâpi stizmi… sh-cându sh-aplicã mutrireapi measâ deadi cu ocljilj di pitili cari, lanâs, nica aburea…Vahi, tu atsea oarâlu acâtsã orixea di piti sh-unâ sh-unâteasi mâna, lo una di eali shi, ndilicatù,ahurhi s-mâcâ di ea… Dinâoarâ nji-adushu aminti di cumâticea atsea di pitâgalbinâ di aynanghea a mea. Vahi s-arâtsi, ânji dzâtseamù io. Tu salâ s-aveafaptâ niheamâ isihii sh-mini…dinâoarâteshù mâna, ma cu silâ dicâtù dl.Saramandu, sh-u loaiù tutâ cumâticeaatsea di pitâ galbinâ sh-musheatùanjiurdzitoari. U mâtrii niheamâ diaproapea sh-anda mi ndridzeamù s-umâcù unâoarâ tsi avdu: “Anda earamùla unâ andamusi di Scopia, eara boatseaalù Filcu, domnulù Yioryi Platari, marlipatriotù armânù di Atena, aspusi câ-ljipari arãu câ nu poati sâ zburascâ prilimba românâ ta s-poatâ sh-nâs s-hibâ

ghini achicâsitù.Nâs azburâ pi “aromâneashti”

sh-mini achicâsii câ giumitati dizboarâ eara aromâneshti shigiumitati româneshti (!?!?). E, tsipãreari avets domnilorù?”…Sh-avrapâ sâ sculã di pi scamnu, lji-arcã pi measâ a profesorluiSaramandu unâ bancnotâ di unâmilunâ di lei shi câftã sâ-lji da dielji cãrtsâ…Ca la pâdzarii…, a câatseali cãrtsâ eara a Sutsatâljei anoastâ cari li avea ancupâratâ dinâinti. (!?!).

Bancnota di unâ miliunâ di lei earadi atsea naua, di cari avdzâmù câalânci ama nu u aveamù vidzutâpânâ atumtsea, tutù ashi cumùavdzâmù di niscântsâ babageanjiredactori di la RRI, sectsia

Pita diPita diPita diPita diPita dicurcubeticurcubeticurcubeticurcubeticurcubeti


armâneascâ, câ alâncirâ pi tserlu aculturâljei armâneascâ di vârâ 13 di anjiama nu-lji avdzâmù canâoarâ pânâ tora.

Mini, di cara avdzâi ahtãri mushutets,ahurhii s-mutrescu dupâ mârcatù… sh-fârâ s-duchescu, nji-ascâpã pita ditùmânâ. Sh-câdzu vombira di pitâ tamampi pantaloni… sh-di aclotsi mpadi (!?!).Ca la yeandoni! Tsi bileai! Tu atsea oarâama s-tihisi di tricu pi aclotsi doamnaZoe babageana, cunuscuta pitsâroanji apitsâroanjilorù, una ditù membrilithimiljiusitoari a pareiljei di lingvishtsâ“Filcu & comp.” - cari, ma nâinti ta sâscoalâ shi s-fugâ, avea dzâsâ câ“Armânjlji di iutsido - câ ea alâgã tutùBalcanlu -, nu mata-sh zburãscu limbashi ea sigura va s-chearâ” (!?!) -, câlcãpi cumâticea a mea atsea di pitâ galbinâshi musheatù anjiurdzitoari câdzutâmpadi, archiushurã niheamâ shi…bileaidi bileai. Doamna Zoe babageana, câtùeasti ea di babageanâ, câdzu deamplateadi s-trundui tutù sediulù a nostu sh-oaminjlji tsi eara tu salâ, lâhtârsits, sh-dzâsirâ câ lji-agudi iara cutreamburlu ditù77…S-aspârearâ tu ahtari halâ mâratsljicâ unâ sh-unâ, avrapâ, sâ silighirâcâlâbâlâchi s-easâ nafoarâ ditù sediu…shi andamusea a noastâ, atsea thâmâsita, s-asparsi sh-di aestâ oarâ…

Ca la Yeandoni!Cu harauâ sh-niheamâ nfârmâcari,

Tacu BABAGEANLUP.s. 1: Domnulù Yioryi Platari, a curi

ficiori featsirâ facultatea di stomatologietu câsâbãlu Cluj, cunoashti ca baea dighini limba românã literarâ, cumùaspunea unù domnu tu muabetea di dupâandamusi sh-ti atsea, cu icâ fârâ vreareaa lui, bagâ tu zburari multi zboarâromâneshtsâ, cumù aveamù duchitâ sh-noi anda lu aveamù andâmusitâ sh-nuachicâseamù ti cari furnjii zburashtiashitsi. Tâsh tora duchimù ti tsi ashitsi:ti furnjia câ va ta sâ-shi pizueascâ shi s-lâ aspargâ a tutuloru psefta teorii cumùcâ limba armâneascâ easti unâ cu limbaromânâ...

Ps. 2. Pita eara, ca dealithea, adratâ ditùcurcubeti...

S-avdzâmu di ghini!

Filmu documentaru – Gârtsia di Nordu

Njercuri, 10-li di-Alunarù, la TV.Hessen 3, di la sihatea 21.55 pânâ la22.25, fu unu multu musheatu filmu –“Bären,...” (“ Urshi, Yinu, Muntsâ ayri/fuviroshi – Nicunuscuta Gârtsie diNordu”) adratu di jurnalishtsâlji ghir-manji Susane Bausinger shi ChristianGramstadt. Filmulu fu unâ cali bâtutâ di doiljijurnalishtsâ pi calea a “Yinlui makidu-neanu”: Kastoria, Muntili Gramos, hoaraNevesca (Nymphaio), Klisoura …Locuri musheati, iu fisea /natura armasiaspâstritâ ca tu ahurhita a lumiljei, iuursa shi-alti priciuri bâneadzâ ca nintidi-aspârdzearea modernâ, shi iu, ti ciudiicanda, bâneadzâ shi Armânji…Di pi cipitlu-a muntilui Gramos jurnali-shtsâlj sh-arcarâ ocljii di-anvârliga shi-nj durusirâ niscânti caduri cari mifeatsirâ s-mi treacâ hiri-hiri...Mushutea-tsâ fuviroasâ asprândea muntili Gramos!Pirifanji shi puteari! Mini, di arâzgâgrâmusteanâ, videamù tora, la televizi-uni, trâ prota oarâ loclu mayicù cu carimi-amintaiù shi lu-nyisedzù…Deapoaia vini aradha a câsâbaluiKastoria, mplinu di bâserits bizantini shidi yunari … armânji. Câ atselj cu cariazburârâ jurnalishtsâlji eara Armânji.Vidzuiù shi musheatlu hotelu tu cariarmasimù la 2003 ma multsâ Armânjicari n-aveamu dusâ la andamuseaArmânjiloru di Hrupishti shi Klisoura.Unâ musheatâ casâ a unui Armânu carifeatsi emburlâchi tu Indonezia tu eta 19.Tora easti unù di nai ma musheatilihoteluri di Kastoria. Shi mari-nj fu haraua s-avdu câ marliemburu di yinuri ditu Gârtsie, YianisBoutari, dzâsi: “Mini escu Vlahu. Vlahiljiisuntu di daima aoa shi suntu unâ partidi Gârtsie”. Elu pirmithusi di emburlâ-chea-a lui cu yinuri shi di hoara a luiNevesca. Atumtsea jurnalishtsâljizburârâ niheamâ di Armânji shi dzâsirâcâ, dupâ catayrafia oficialâ, ari tuGârtsie vârâ 50.000 di Armânj(!). Amashi elj nu pistipsea aestu numiru câdzâsirâ “angeblich” (dupu cumu s-dzâtsi)! Hoara Nevesca easti ahoryeatu mushuteatsâ shi, cumu dzâtseaY.Boutari, Armânjljii avuts adusirâ aoaarhitectsâ cu numâ di mutarâ casili carishi-adzâ suntu pirifanjea a hoarâljei.Cându vidzuiu corlu mari cari s-featsiKlisoura tu-alunaru 2003 (la cari fumush-noi!) ânji si s-pâru câ-nyisedzu…Ama eara dealihea, câ tu coru s-alidzea

ca unu celnicu di vâr chiro sotslu multuvrutu, gionli cu-anami, Cola alu Shioki…Jurnalishtsâlji ghermanji azburârâ trâtirãnjili tsi li tricu hoara Klisoura shiArmânjilji di-aoa tu chirolu a doiluipolimu mondialu. Hoara fu arsâ, multsâarmânji chirurâ…. Ama armasimusheata bâsearicâ Ayiu Dimitri – semnudi pisti crishtineascâ shi di tehniartisticâ… shi putearea a oaminjiloru s-mutâ diznou hoara...

Kira Mantsu

Unù Armânù xananyeGiocurli Olimpitsi

Vangheli Zappa easti unlu di Armânjljicari deadi mari agiutorù la xanadi-shcljidearea a Giocurlorù Olimpitsi diAtena. Aesta easti una di nai ma mãrli diaxiri di lucãri tsi li adrã unù Armânù.

Vangheli Zappa (1800-1865) s-amintãEpir. Ntrâ anlji 1821-1840 fu tu armatâ.Ma amânatù emigrã România iu lo cuarendâ shi ancupârã locuri di agriculturâ.Pritù methodi moderni di asolament,putu di amintã multu. Executorlu a luitestamentar, Constantin Zappa (1814-1892) bâgã tu practichii idheili a lui dindrupari a banâljei culturalâ ditù Româniashi Gârtsia. Unù obiectiv importantu tiaestu Armânù fu nflurirea a banâljeiculturalâ a Antichitatiljei. Ti atsea, tu anlu1856 pitreatsi unâ carti a vâsiljelui Ottoa Gârtsiiljei, tu cari fatsi unâ dhoarâfiguratâ (impresionantâ). Aeshtsâ pâradzavea ca scupo xanaamintarea aGiocurlorù Olimpitsi, cu unâ frecventsâdi 4 anji tu câsâbãlu Atena. Bâgarea tupractichii a alushtui lucru s-featsi tu anlu1874. Atumtsea s-bâgã prota cheatrâ dithimeljiù a pãlatiljei Zappion ditùchentrulù ali Atena, mutatù tu stilùneoclasic. Tu aestâ pãlati s-aflâ MareaSalâ a Congresilorù shi a AdunãrlorùInternatsionali. Dinintea a Zappionluipotù s-hibâ vidzuti ayalmili (statuili) dimarmurâ a atsilorù doi Armânji shi unâpiatsâ ghigandâ. Prota editsii aGiocurlorù Olimpitsi moderni fu tu anlu1896, iara di atumtsea s-fatsi nicurmatùpânâ tu dzâlili a noasti. Estanù tu Gârtsii,fu “Andamusea a Vlahilorù” (aArmânjlþorù). Aestu evenimentu eastincljinatù a agiutorlui datù di Armânji tixanaamintarea a Giocurlorù Olimpitsimoderni ditù 1896.

Mariana Bara Revista Agora , nr. 2 anlu 3, 2004,


Tu 20-21-22-li di Avgustu, Custantsa,sutsata “Comunitatea armâneascâ”andreapsi prota editsii a Dzâliloru aCulturâljei Armâneascâ. Ti aestuevenimentu lucrarâ shi membri dituconsiliulu di cumânduseari di la “SutsataCulturalâ Armâneascâ”: Mariana Bara,Florentina Costea shi Aurica Piha,orchestra Pilisterlu intrã tu spectacolu,iara ma multi feati di la pareia Pilisterluagiutarâ ti organizari. Cultura a noastâavea zori ti unu ahtari evenimentu.

Prezidentulu a sutsatâljei “Comunitateaarmâneascâ”, Costicã Canacheucoordonã tuti activitãtsli shi dishcljisimanifestarea deadunù cu directorlu aevenimentului, Gheorghe Vrana.

Eara vinits Mita Papuli di Skopje, RistoPaligora di Bituli, Dragan Korvesh cuJordan Tràtsa di Ohârda, oaspits diStruga, di Crushuva. Ditu Gârtsii earaSutiri Bletsa, Mihail Veros shi dlCeamitru di Verya. Ashtiptãmù di vârâoarâ cama multsâ. Eara prezentu tu salashi poetlu Vasile Todi di Timishoara.Eara oaspits di Paris : Iancu Perifan shiNicolas Caracota.

Nu puturâ s-yinâ oaspitsjlji câlisits ditùArbinushii shi ditù Vâryârii.

Media di participari fu di 200 di inshi.Prota dzuuâ – tu Aula di la Biblioteca

Judetseanâ - fu dedicatâ ti identitateaarmâneascâ, di la conceptulu sociolo-gicu la perspectiva istoricâ. Vahi fucama teoreticâ di câtù ashtiptaniscântsâ, ama tu aestu câmpu cuvariabili shi cu dinamicâ tsi s-alâxeashticu chirolu, greu easti s-da vârnu unâdefinitsii staticâ.

Componentili identitari: istoria, loclu,limba, adetsli, gioclu, cânticlu, memoriashi soia, furâ aspusi shi analizati.

Doaua dzuâ – tu idyea Aulâ -,andamusea cu poetsljii armânj adusiisihii tu sufliti. Multsâ participantsâdzâsirâ câ tora, di cara vidzurâ poetsljiiarmânj deadunù, duchirâ câ avemù unâculturâ yii.

Treia dzuâ, dupu lituryia piarmâneashti la bâsearicâ, unâ apreasâshi ahândoasâ muabeti fu ti Biblia tricutâpi armâneashti di Dina Cuvata, adunã

Armânj cu dorù ti limba armâneascâ lasediulù a Filialijei di Custantsa.

Media armâneascâ tsi lucrâ ti aestuevenimentu: di la Radio Custantsajurnalista Mariana Budesh; di la RRIjurnalista Irina Paris anregistra cuvendili;di la TVM di Skopje loarâ interviuri shifilmarâ Jana Mihailova cu unucameramanu, ti unu documentaru.

Sectsiuni: 1.Armânjlji shi identitatea alor tu Mileniul III. 2.Identitateaarmâneascã shi filmul. Aoa furâprezentati ti prota oarâ filmili: Calea nâpoitu Armânami, adratù di sutsataComunitatea, realizatoari Mariana Bara,cu furnjia a Andamusiljei a Armânjlorùdi Grebena, 2004, Hâryiia a cânticluiarmânescu, adratù ti TVM di Skopje,realizatoari Jana Mihailova, interviu cuAtanasi Yoryitsa, unu videoclipu shi unâdramatizari la Cânticlu ali Pihâ.

3.Literatura armâneascã contemporanã.Poetslji modernji tu dialog.

4. Moabets ti alidzearea tu yinitorù atemilor armâneshtsâ ca izvurù di fotisi(inspiratsie) tu artili mushati.

5. Moabeti cu oaminj di teatru shi difilmu armânj ti filmili vidzuti sh-tiposibilitatea ti adrari teatru shi filmu duputemi armâneshti.

6. Bibliea adusã prota oarã piarmâneashti di Dina Cuvata

Loarâ parti tu sectsiuni : Mariana Bara,Iulian Capsali, Ioan Cardula, TomaCardula, Clarisa Cavachi, MirelaCiobanu, Thomas Ciulei, Nicolae Cusha,Santa Djica, Vanghel Dunovski, VanghiuDzega, Toma Enache, Cola Fudulea,Alexandru Gica, Dumitru Goane, GicaGodi, Stere Gulea, Kira IorgoveanuMantsu, Jana Mihailova, CristinaPassima, Aurica Piha, Dana Pocea,Zoran Plaskovici, Aurelian Popa Stavri,Mihaela Shutsu, Gheorghe Vrana, SashoYerândã, Corneliu Zeana, AlexandarZikov.

Mariana BARA

Dzâlili a Culturâljei Armâneascâorganizati di sutsata “Comunitatea armâneascâ”

tu dzâlili di 20-22-li di Agustu 2004Fundatsia Cultural-Shtiintsificâ

Armâneascâ ”Andrei Shaguna” diConstantsa, România, deadunù cuSocietatea de Culturâ Macedoromâ sh-Fundatsia culturalâ aromânâ “Sf. Ana”di Bucureshti, cumù sh-cu Congresludi Cultura Macedo-român di Bridgeport,SUA organizarâ tu dzâlili di 27-29 diAgustu tu câsâbãlu Constantsa,mardzina di Amarea Lai ed.XI asimpozionlui Perenitatea a Vlahilorù tuBalcanj la Universitatea Andrei Shagunash-Festivalu Internatsional di Folclorarmânescu, Pârinteasca Dimandare, laTeatrul Fantazio.

Premiul ti istorie GEORGE MURNUfu dat ali profesoara universitarâ dr.Adina Berciu Drãghicescu ti articolili sh-cãrtsâli tipusiti mutrinda istoria aArmânjlorù. Cunuscutlu scriitor armânCola Fudulea fu tinjisitù cu premiulù tiliteratura, TEOHAR MIHADASH.Pitricurâ mesaji di hiritiseari Guvernulali Romanie shi Congreslu Macedo-roman di Bridgeport, SUA. Tu mesajlupitricut di Armânjilji di SUA sâ spusi câlipseashti s-li agârshim atseali tsi nâampartu shi s-lucrãm tuts deadun tinchirdâsearea a armânamiljei.

Scriitorlji Hristu Cândroveanu, ditRomanie sh-Dina Cuvata dit R.Machidunia pitricurâ sh-elj mesaji tihiritiseari. Tu prota dzuâ a simpozionlui,la sectsiunea di comunicari pi limbaromânã unâ multu interesantâcomunicari prezentã dr. Cristina Glavce,tsi featsi un studiu antropologhicmutrinda Armânjlji, cu agiutor di launiversitatea di Halle, Ghirmania.Academicianlu Alexandru Surdu zburâti contributsia a Armânjlor dit câsâbãluBrashov, dit Romanie ahurhinda di lagiumitatea a etâljei XVIII, iu protili liceeavurâ numi di Armânj:Sahguna shiMeshota. Prof.univ.dr. George Zbucheazburâ ti “Nicolae Batzaria om politic sh-di cultura”. Prof.univ.dr.Victor Crãciunpitricu unâ comunicari cu titlu “TheodorCapidan sh-literatura a Armânjlor”. Ti“Alexandru Mocioni militantu tiandrepturli a Armânjlor di Austro-Ungaria” zburâ prof.univ.dr. RaduPaiusan. Criticlu literar Aureliu Gocizbura ti Mitropolitlu Dosoftei sh-ahurhitaali literatura româneasacã ». JurnalistulIon Vulpe zburâ ti « Familia di jurishtiCostaforu ».Dr.d. Andrei Ion Gabriel

Perenitatea a Vlahilorùtu Balcanji - ed. 2004


URARI TI VANGHIU DZEGA

Vrute sotsu, Vanghiu Dzega,mini, cari tsâ fuiù “nunâ” la pâtigiunea

poeticâ, mi-agârshiiù!Cu ljirtari shi cu amânari tsâ orù:“S-bânedz, s-prucupseshtsâ, s-ti

hârseshtsâ di taifa-ts hrisusitâ! S-armânj Armânlu cari hii: mplinù di haripoeticâ, ducheari armâneascâ shihumorù!” Cându anyrâpsiiù protaoarâ ti poezia a ta, tu Zborlu a Nostru,la 1986, aveamù duchitâ câ va s-agiundzâ unù mari poetù armânù.

Nu mi-arâshu shi cartea a ta“TOARÂ DI ZBOARÂ” (edituraZborlu a Nostru, 1997) shi atsea-ndreaptâ ti tipuseari “INVICTUS”suntu aleapti yishteri poetitsi tuliteratura armâneascâ.

Ti dhurusescu ti dzua-ts di-amintaricu unâ poezii di-a ta, ditù“INVICTUS”: modernâ shi-mplinâ didureari armâneascâ.

S-da Dumnidzã ca unâ dzuâparadislu-armânescu s-nu mata hibâ“anfârmâcosu” shi s-hibâ ashi cumùlu-nyisãmù tuts!

Stihurli: “Nu potù s-achicâsescu/ Desicânticlu a ljei/ Easti pi armâneashti/

Icâ-i pi umineashti” suntu geniali!Cu vreari armâneascâ,

Kira Mantsu

Paradisù anfârmâcosù

Mi-alinù pi ohtuAnghiosù mutrescuValea-i veardiPuiljlji s-avduVârâ tinirâ cântâLucrândului tu câmpu.Nu pot s-achicâsescuDesi cânticlu a ljeiEasti pi armâneashtiIcâ-i pi umineashti.Shcreta-nji di banâTsi mushuteatsâ alasu!Mi shutsu nica unâ oarâDi largu u vedù casa-a meaFumù ditù ugeacù easiDi la vatra-nji pârinteascâ.NiturnaticùCu cânticù pitricutùPi xeanâ limbâBânaticuCu cânticù ashtiptatù Pi xeanâ limbâ.

prezentã unâ comunicare mutrindaActsiunea ali Romanie di andrupare aArmânjlor dit Machidunia iugoslavâ tuiamea di chiro 1920-1942 ». Cercetãtorshtiintsific Maria Petre di la ArhivliNatsionali prezentã niscânti mãrtiriiinediti a ambasadorlui Vasile Stoicamutrinda Armânjlji dit Balcanj. Prof.univ. dr.Adina Berciu Drãghicescu zburâti sculiili sh-bâseritsli tsi li featsirâArmânjlji cu agiutorlu a statlui romântu bitisita a sec.XIX sh-ahurhita a sec.XX. Dr. Virgil Coman director ArhiviNatsionali, jud, Constantsa adusi amintiligâturli comerciali a Armânjlor cuPrintsipatili Români tu eta XVIII.

Prof.univ. dr. Iancu Cardula zbura tiorighinea, arâspândirea sh-chirolu cândus-featsirâ Armânjlji. Dr.d. EmilTarcomnicu zburâ ti elementi dietnografie armâneascâ. Justin Tambozizburâ ti arâdâtsinjli armâneshti ali familiadi mãri politicienj, Brãtianu sh-ti muljieriarmânj cu numa avdzâtâ tu eta XIX sh-XX. Aurel Papari zbura ti contributsiaali Fundatsia, « Andrei Shaguna» lapâstrarea sh-dezvoltarea a patrimoniuluicultural armânescu. Daua dzuâ asimpozionluli s-tsânura comunicãrli lasectsiunea armâneascâ. Cola Fuduleaprezentã « Frândzâ ditu bana a Armânjlordi Dobrogea tu mesea a etaljei XX. MitaCostov Papuli u prezenta monografia ahoarâljei armâneasacâ Beala. Irina Pariszburâ ti « Ali pâshelu-unâ figurântunicatâ tu istoria a armânamiljei.Lefterie Naum zburâ ti priimnarea faptâla fratslji armânj dit Muntsalj Pindu sh-Gramoste. Atanasi Gheorghitsa zburâti Anchisita a sutsatilor armâneshti ditR.Machidunia tu eta XX ». Dr. VanghiuDunovski zburâ ti Adetsli la Armânjljidi Beala. Prof. Elena Papatsafa luprezenta scriitorlu miglinit DimitrieCiotti.

La Festivalu Internatsional di Folclorarmanescu Parinteasca Dimandare,prezentarâ dauâ spectacoli la TeatrulFantazio di Constanta pareili armâneshtidi Serres, Gârtsia, Skopia shi Struga,R. Machidunia sh-Sarighiol di Deal,România, parei tsi loarâ parti la multifestivaluri natsionali sh-internatsionali.Adutsem aminti câ pareia di Serres loparti sh-la dishcljidearea ali Olimpiadadi estan, di Atina. Spectacolili furaprezentati cu mari hari sh-hazi di ColaFudulea, cari spusi sh-andaua poezii sh-paravulii di-a lui.

Irina Paris-Naum

Catehismulù easti unâ carti tu carisuntu tricuti printsipiili religioasi cri-shtini, sumù forma di ntribãri shiapandisi. Cartea di cari zburâmù eastilucrarea alù Irineu Mihãlcescu, tsi fuMitropolit ali Moldova shi Suceava.

Ea ânji fu pitricutâ pritù Internet dicãtrã domnjilji Tãnãsescu shi Ivan di laEditura di cãrtsâ vâcufeshtsâ di Buzãuta s-u aducù pi armâneashti. Lu feciùaestu lucru cu mari mirachi shi iaveacâ tora inshi shi cartea “Catehismulù acrishtinlui ortodoxù armânù”, bilingvâ.Pi armâneashti shi pri limba românâ.Aestâ carti, aspunea editorlji, easti unâcarti unicat, easti unâ carti ahoryea tsinu fu pânâ tora. Cu alti apuhii amùspusâ câ nu pistea crishtin ortodoxâmea bisearica ortodoxâ fu, ti noiArmânjlji, dealungulù a istoriiljei, unâhalati di asimilari ti furnjia câ tu bisearicânu s-ufilisea limba armâneascâ. Hristoluaspunea: “Cafi unù populù sâ si ncljinãalù Dumnidzã pri limba a lui”. Iaveacâ ahurhindalui cu anlu 2003, cându labisearica Sm. Constantin shi Elena diBituli fu hirotonisitù ca preftu SashuYerândã - elù hiindalui protlu preftuarmânù cari poati s-facâ lituryisirea tubisearicâ pri limba armâneascâ -,bisearica ortodoxâ curmã ta s-ma hibâti noi Armânjlji unâ halati di asimilarishi sâ s-alâxeascâ tu unâ halati cariagiutâ Armânamea s-armânâ tu banâ.Aestâ carti, cari easti protlu semnu ditùpartea a bisearicâljei românã di pricunu-shteari a limbâljei armâneascâ shi ndre-ptulù a ljei ta s-hibâ ufilisitâ tu bisearicâ- , yini shi nyârtusheadzâ ideia aspusâma nâinti.

Dumitru Piceava


Unâ turlii di Motto:“Tinjisitâ Mariana,tsicara câ eshtsâ organizatorù, pots s-nâ spunji ma multi, cum fu layiurtisearea tsi-u featsitù, câ vedz, canânu mata spuni hâbãri serioasi, shi altitsi s-fac, canda pi-ascumta, maritactizari, mutari di shah, emù dip marispionaji canda s-fatsi. Va s-videmùcumù va-u scutemù n capù”.Mihail PulioSutsata Aramaneasca dit Australii

SOSIAShi estanù, ashi cumù u fatsi di tsintsianji, Sutsata Culturalâ Armâneascâ diBucureshti organizã yiurtisearea aDzuâljei Natsionalâ a Armânjlorù.Di aestâ oarâ ama yiurtisearea a dzuâljeia noastâ pisimâ s-featsi nu tu chentrulùa Bucureshtiului, iu lipsea s-hibâ câlisitsoaminji di la Ministerlu a Culturâljei shiCultilorù, di la Primãria a Capitalâljei,di la Chivernisi etc. shi s-veadâ sh-elji,Românjlji, adetsli armâneshtsâ, s-avdâzborlu shi cânticlu armânescu cumù shiatsea câ sh-noi Armânjlji avemù unâDzuâ Natsionalâ a noastâ, mea s-featsitu pâduri, ca tu mistiryiu, la restaurantulCernica, ninga mânâstirlu cu idyeanumâ.Dzua di Sâmbâtâ, 15-li di Maiù (tu 23-li nu s-putea?) s-tihisi s-hibâ unâ dzuâniuroasâ; avea datâ ploai tahina shitserlu nâ dimânda câ nica va s-ma dash-altâ. Ca ti prândzu avea shidzutâploaia shi oamnijlji apufâsirâ sâ s-ducâla loclu di andamusi cu mashinjli a lorùicâ cu a sotslorù a lorù. Altâ turlii nu aicumù s-agiundzâ aclo shi s-lâ aspardzâisihia a câluyãrlorù.A câ programlu a yiurtiseariljei ahurheala sâhatea 15 oaminjlji s-avea adunatânica di la sâhatea 14. Eara unâ apuhii tas-ma sta sh-elji di zborù tu pâduri cacumù u fâtsea pâpânjlji a lorù unù chirotu locurli a Machiduniiljei.S-avea faptâ sâhatea 16 shi programlunu ahurhea. Nica nu avea vinitâprezidenta. Lumea-lji purta gailelu.Naca-lji si-avea tihisitâ tsiva calea? Si-apârâ Dumnidzã! Di Bucureshti pânâ

la mânâstirlu Cernica easti tsiva cali.Tu aestu chiro membrilji ditùcumânduseari hirbea di niarâvdari iaraCeaushù I, dizvucatù, di nibunâ vrearishi nicilihtisitù di canâ, di la gradlu dicapidan la atselù di ceaushù (sergent),sh-fâtsea lucru a lui ceaushescu shicâfta pritù pâduri ta s-aflâ, taha,bennerlu cu Dzua Natsionalâ aArmânjlorù tsi lu avea chirutâ pri aoatsiGraslu capidan aoa sh-doi anji!?!Shi ma nu lu aflã bennerlu nitsi estanùnu avu tsi s-bagâ dinintea a oaminjlorù,ta sâ shtibâ shi elji ti cari furnjii s-adunarâ tâshi aoatsi, tu pâduri sh-pimardzinea a laclui Cernica.Ca unù vimtu aratsi s-avdzâ hâbarea câprezidenta multu ashtiptatâ va s-amânânica niheamâ chiro ti furnjia câ eastincârfusitâ tu unâ shedintsâ sfuldzirù cuSamara sh-cu Canacheu?!?! Pã, pã, pã!Eara ca unâ shicai. Cari s-pistipseascâahtari lucru? Canâ!… Sh-cumù diapufâsirâ elji, nisfuldziratslji, s-adarâshedintsâ la sediulù a Sutsatâljei (!?!?)tamam ti Dzua Natsionalâ a Armânjlorùshi tamam tu oara cându Sutsata lipseasâ-sh tsânâ spectacolu? Sh-tsi ligâturâavea elji, atselji doi “shedintsomeanji”nisfuldzirats cu prezidenta ali SCA?Easti limbidi câ elji, nsimnatslji cu coarniascumti di ma nsusù, ca niscântsâ safianghilji amârtioshi, lu featsirâ aestu lucrucu bunâ shteari sh-cu ahândoasâmindueari ta s-ducâ ma largu nitinjisitlushi amârtioslu a lorù lucru di aspârdzearia Sutsatâljei Culturalâ Armâneascâ,lucru tsi lu ahurhirâ cu niscântsâ meshima nâinti, ama tinjisita Mariana Bara,ca prezidentâ a Sutsatâljei, tsi câftaaclotsi tu locù s-hibâ namisa dimembrilji a Sutsatâljei shi s-tsânâspectacolu ndreptu cu apuhia a Dzuâljeia lorù pisimâ?Di amânarea cu doauâ sâhãts a unuispectacul - shi atselù spectacul sâ s-tihiseascâ s-hibâ tamam atumtsea cândus-yiurtiseashti Dzua Natsionalâ aArmânjlorù -, pânâ tora nu s-ari avdzâtâ!

S-featsi sâhatea tsintsi shi oaminjlji cariavea vinitâ la spectacul, sâturats dizborù sh-di ashtiptari cumù shi aspâ-reats di chicutli di ploai tsi avea ahurhitâta s-cadâ, sh-fudzirâ câtâ acasâ.

Tu aestu chiro “Pilisterlu”, ta s-nu-ljisi aurascâ tu ashtiptari, ahurhi ta s-difturseascâ cântitsli a lui. Dupâ elùidyiulù lucru lu featsi shi Boatsea aPindului.

Dupâ psânù chiro, ca ti ciudii, ditùpâduri, ca ditù locù, ahurhirâ s-yinâbârnuri, bârnuri di oaminji... Earanviscuts tu stranji lai icâ grivâ sh-cucapeli di tuti turliili di hromi.

Anãngãsãits di cântitsli cu unù ihonicunuscutù di elji tsi li avdza tu pâdurivinirâ ta s-veadâ ca tsi turlii di thamâeasti shi aesta. Shidzurâ pi scamnili tsicu niheamâ chiro ma nâinti eara acâtsatidi membrilji a Sutsatâljei shi ascultaciudioshi, tu isihii, cântitsli armâneshtsâ.Atselji oaminji anviscuts tu stranji lai earacãlugãri di la mânâstirlu Cernica iaraatselji anviscuts tu stranji sumoltsâ sh-cu capeli njirli-aroshi eara piscarlji di pimardzinea di apâ.

Dupâ unù chiro unlù di cãlugari s-apruche di mini shi mi ntribã: “Hits dialù Becali ma di alù Bivolaru”? – (!?!)…Dialù Becali himù, apândâsii mini ciudisitù.- “S-nâ ljirtats, dzâsi cãlugarlu, ama noinâ aveamù lâhtârsitâ, câ ti atsea vinimùahântsa aoatsi, ca s-nu tsiva di s-fâtsetsparti ditù secta alù Bivolarù!?!?…

Ama iavea câ pânâ tu soni multuashtiptata prezidentâ a SutsatâljeiCulturalâ Armâneascâ, Mariana Bara,agiumsi la spectaculù.

Psânjlji oaminji cari ma avea armasâ –shi atselji eara ma multu di soia a atsilorùdoauâ parei – deadunù cu pareili dicãlugari shi piscari mâtrea ciudusits layinearea a ljei ca la unù mini spectacul.

Prezidenta a Sutsatâljei artâc (ânsfârshit) agiumsi la spectacul cu unâamânari di 2 (doauâ) sâhãts shi imnaarshunoasâ shi pirifanâ namisa difândâxitslji, ca niscântsâ câcotsniascucheats, Samara shi Canacheu, dicanda eara Claudia Schifer namisa diRoman Abramovici shi Lech Valesa.

Câdu u vidzu Zoe cumù yinea, nâ gri:“Ia mâtrits cumù yini Mariana,arshunoasâ ca unâ featâ mari tsi s-dutsiti prota oarâ la unâ andamusi di sivdaishi pirifanâ di canda easti Ceausheascanamisa di Ceaushescu shi Emil Bobu. Pã,pã, pã! Si-apârâ Dumnidzã!

Shi mplinâ di amânii shi zilii, sâlighi unâangiurâturâ pi italianâ, arcã tsigarampadi, u câlcã sânâtosù cu ciciorlu,cljimã taximetristulù, s-arcã tu mashinâavrapâ, a nauâ nâ deadi mândzâ shi dusâfu! Alantsâ membri a Consiliului di

Entipusi (impresii) di la ciudioasa yiurtisearia Dzuâljei Natsionalâ a Armânjlorù

di cãtrã Sutsata Armâneascâ di Bucureshti(Ti Mihail Pulio ditù Australia shi nu mash…”)


Cumânduseari, nafoarâ di unù sh-diAurica Piha, tsi s-dusi s-bea unù cafécu Aura Pasha, s-avea sculatâmproshtsâ shi shidea cu ocljilj ncârfusitspi nãilji yinits.

Dinâoarâ, unlu di elji, Ceaushù I, avrapâahurhi di lâ arnea calea cu metura diverdzi, unù altu di elji, Ocljiu di geami,lâ inshi dininti cu pâni sh-cu sari shi andavru sâ-lji bashi mâna alù Custicâ (alùCusticâ nu alù Samara! Di Mariana nuputea ta s-hibâ zborlu!), di emotsii, s-anchidicã sh-lâ câdzu dininti iara sareas-arâspândi pisti tutù…!?! Unù altu dielji, cu boatsea vârtoasâ, anda lo ta s-lâcântâ “Ghini vinitù…” - cânticù tsi luavea avdzâtâ la pareia “Cânticlu a nostu”di Peshtera ditù Vâryârii -, furatù di mãriemotsii, lu alâtusi shi lâ cântã cânticlu“Ghini vinishi…” alù Gicã Godi!?! Ca laYeandoni!

Ma, prezidenta nu s-chiru cu hirea sh-tricu dinâoarâ la microfonù ta sâ-shspunâ idhisea (mesajlu) a ljei di prezidentâa Sutsatâljei Culturalâ Armâneascâ.

Aoatsi, pareia di rezervâ a Pilisterlui,cumândusitâ di Ceaushù II, ex-capidanù, dizvucatù sh-elù, di nibunâvreari shi nicilihtisitù di canâ amaanãngãsãitù di vârâ puljiù dzãgãditorù,di la gradlu di capidan la atselù di ceaushùgiucâtorù, ahurhi ta s-gioacâ unâpaidushcâ di-lji alâsã cu gurili hâscatituts atselji cu stranji lai shi psãrits.

Prezidenta, niminatâ di giucâtorlji dipaidushcâ shi fârâ ta sâ-sh caftâ ljirtariti amânarea a ljei fârâ preaclji tricundreptu la microfon ta s-azburascâ diDzua Natsionalâ a Armânjlorù.

Shi tutâ idisea a ljei fu ncurpiljeatâ tuunâ singurâ ama fârâ preaclji frazâ.Iavea-u: “Di Dzua a Armânjlorù (?!) (luagârshi, vahi, zborlu “Natsionalâ”), tsiu yiurtisimù noi adzâ putets s-aflats mamulti lucri tu cartea di Istorii aArmânjlorù a profesorlui Ion Cardula”.Punctu!

Nu putea s-lâ spunâ a oamninjlorùndoauâ zboarâ ligati di Iradelu ditù 23-lidi Maiù 1905 pritù cari elji, Armânjlji,suntu pricunuscuts ca etnii ahoryea tuAmirãriljea Otomanâ? Nu s-putea ta s-hibâ bâgatâ dininti unâ hlamburâarmâneascâ? Nu s-putea ta s-ahurheascâandamusea cu “Dimândarea pârinteascâ”, imnulù a nostu natsional, ashi cumùahurheashti itsi andamusi armâneascâ?Nu putu ta s-lâ spunâ tsiva di Dzua alorù Natsionalâ, di cari elji, Armânjlji,suntu ahântu di hârioshi sh-di pirifanji,

câtse, yiurtisearea a ljei, lâ adutsi amintidi alumtili dusi di strâaushlji a lorù tiindependentsa a lorù natsionalâ sh-tipâstrarea a identitatliljei a lorù.

Aesta nu putea ta s-hibâ Mariana Bara,atsea Armânâ cari zburashti ashi dimusheatù shi di mintimenù pi laSimpozioani. Vahi, eara clona a ljei!?!Ama a clonâljei lipsea ta sâ-lji hibâclonatâ shi mintea ali Mariana. Ti atsea,dzâcù io, insa cari eara la microfonù nuputea ta s-hibâ alta dicâtù “dublura” icâ“sosia” ali Mariana (!?!?).Shi iavea tsi dzâsi ma largu ciudioasa sosiiali Mariana: “Tora, vâ pâlâcârsescutinjisits oaspits, s-vâ pâltits cotizatsia avoastâ câtâ Sutsatâ!”.Anda avdzâ di cotizatsii unlu di piscariduchi shi, mutândalui trastulù cu peshtsâ,antribã desi poati s-u pâlteascâ aesta cupeshtsâ sh-nu cu pâradz? Sosia s-featsicâ nu avdi shi tricu s-aspunâ ma largu,ti nipistipseari, programlu tsi va-lù aibâstâmâna alantâ sutsata Comunitatea !?!Tsi lucru avea unâ cu alantâ nu sâ shtii.Cu aesta Sosia ali Mariana Bara, âshiâncljisi zborlu shi, ca ciudisearea a noastâs-hibâ shi ma mari, âlù câlisi la microfon,iara ti nipistipseari, Custica Canacheu(prezidentul dimisionar a sutsatâljei“Comunitatea”), ta s-azburascâ di“thamili” tsi li featsi elù tu campaniaelectoralâ tsi sh-u featsi tu chirolu ditùsoni namisa di Armânji !?!?Ploaia ahurhi di câdea ma sânâtosù…,cãlugãrlji sh-loarâ ocljilj iara oaspitslji s-ascumsirâ pitù mashinji. Mash piscarljishidea niminats sumù ploai shi sh-bitiseaarchia. Unlu di elji, atselù tsi sh-aveamutatâ trastulù cu peshtsâ ca unâ nishani,alâga ta s-lu acatsâ unlu di peshtsâlji tsilji-avea ascâpatâ. Anda s-apruchea di elù,pesculù, anãngãsãitù di chicutli di ploaitsi câdea niacumtinatù, ansârea ma nclocu nãdia câ va s-agiungâ tu ascâpâtoareaapâ tsi s-afla ma largu cu vârâ 50 dimeatri. Piscarlu s-aplica ta s-bagâ mânapi elù ama pesculù iara ansârea ma nclo.Pânâ tu soni, piscarlu, nivricosù, bâgãciciorlu pi elù, lu acâtsã di capù shi luarcã diznãu tu trastu. La doauâ jgljioati ma nclo, pritùscamnurli goali, shidea pi unù scamnuunâ doamnâ. Shidea singurâ tu ploai, cucaplu aplicatù shi minduitâ...

Eara Mariana Bara. Aesta eara atseaca dealithea Mariana Bara. Sosia a ljeish-avea loatâ ocljilj di multu chiro diaclo! Ea, Mariana Bara, sh-avea armasâaclo singurâ… tu ploai sh-tu vimtu, tu

vimtu sh-tu ploai... Dupâ unù chiro, dinâsâ s-apruche unâ mljeari tu ilichii, shi,ca unù anghiljù vigljitorù, lji-arcãdeanumira unâ flanelâ shi-lji dishcljisipisupra-lji nâ umbrelâ. Ta s-u apârâ diploai…

Ma nclo di ea, tu pâduri, s-avdza unâboatsi ca di Pilistrù diftursindalui ca unùiho: S-bâneadzâ Armânamea! S-bâneadzâ Armânamea!…

Ashi sâ s-facâ!Cu vreari armâneascâ,

Sosia alù Tacu Piceava

Congreslu di Bãiasa(Vovousa), 15-18-li di

AlunarùThema: “Folclorù ditù Pindu shi

alâxerli la folclorù tu câsâbadz(urbanidzari)”. Avu multi referati shi tiarmanj: Nikolaos Xirotiris, Komotini:Aspecti ditù isturia a Armânjilorù,Kostas Adam, Hrupishti: Gioclu“tranos” (corlu mari), AsterisKoukoudis, Sâruna: Prezentari difotografii veclji armâneshtsâ, AntonisKoltsidas, Veryia: Provlimi di filologie,Thede Kahl, Vieni: Alâxearea folcloruila Armânj ditù Balcanj.

Andridzearea: UNESCO, - Liga asutsatilor vlâheshtsâ ditu tutâ GârtsiaPEPSV, Numarhia di Yianina, Sutsataculturala di Bãiasa.

Pi ningâ referatili avea multi-multigiocuri: prezentari di hori armâneshtsâ:Perivoli, Baiasa, Serres, Athina etc., diSârcâcianji, Nivropolits shi multi altili.Avea multu mushatâ atmosferâ, dzâtscâ earam tu vârâ pânâyiru!

Sâ-nj bânats!Thodorlu

Huzmitipsirea dincurunari pri limba

armâneascâDzuuâ di Stâmârii, la biserca “Sâmtu

Nicola” di Elbasan sâ-ncurunãpreaclja Leo Bardhi cu Eva. Preftuluarmânu Joan Ghitsa, dyivâsea piarmâneashti, iara alantsâ doi preftsâdyivâsea pi arbinisheashti. Tutiadetsli di numtâ s-featsirâ pi traditsiaa armânjlor. Tsina fu la restorantul“Criva” a armânlui Vasil Janku

Andon Kristo


Eshalonlu 2 (doi)Prota parti

Ca di multu chiro nu para nyrâpsii piInternet ti furnjia câ, ânji dzâshù io, s-lji-alâsãmù sh-altsâ ta sh-aspunâ min-duerli a lorù shi s-vedù sh-io ca cumùs-ashternu lucârli pri aoatsi pi la noi.

Nu shtiu cumù s-featsi ama câ estanù- ditù cari tricu iavea, giumitati, shi tucari chiro furâ niscânti evenimenti shitu bana a Armânjlorù di România -, caditù sirinù, cundiljili a atsilorù tsianyrâpsea pânâ tora pi Internet, dipù s-uscarâ!?! Niheamâ adilji Mariana Baraama nyrâpserli a ljei di pi Internet, dupâcumù s-veadi, dipu ca atseali ali ZoePapazisu sh-u undzescu shi, tu chiroluditù soni, di cara s-turmã ditù Amirichii,cu agiutorù nistipsitù di la d-na Cireshica,dicutotalui u lo pi americâneashti!

Tu aestu chiro ama, iavea câ pi tserlua publicisticâljei armâneascâ alânci unùcundiljù sânâtosù, vârtosù, easti ndreptucâ easti sh-niheamâ arudzinitù ama cabaea di ghini anturyisitù.

Cându sâ siligheashti pi Internet, cuunù limbajù shcljiopù ama ca baea dilâvosù shi-mplinù di rumânismi, tsivanu ljeartâ sh-talji ma tsiva di unùbisturiu!? S-veadi câ antrenamentulù tsi-lù featsi la revista “Adurnjirea aArmânjlorù” cu profesorlu a lui ditùprotlu eshalonlu âlji easti tora di mariufelii ti aspurtuchearea cu lâvâshii aArmânjlorù tsi mutâ niheamâ caplu icâdishcljidi gura.

Sh-cându ti mindueshtsâ câ nicuchirlua alushtui cundiljù arudzinitù, cu unùchiro ma nâinti azbura armâneashti di-lù durea mânjlji sh-cându nu mata puteadinâoarâ u tritsea pi rumâneashti, cacumù u fatsi di multi ori sh-tora!?

Pistipsescu câ nu easti ananghi ta s-vâma spunù cari easti ti furnjia câ voichiola sh-lu shtits cari easti aestunicuchirù di cundiljiù arudzinitù sh-anfârmâcatù. Numa a lui easti LifteriNaum di Bumbâcari (icâ di Beidaut). Elùsh-dzâtsi câ, taha, easti di Bucureshti.

Io, cu unù chiro ma nâinti, ca unâapandisi la lâvâshiili tsi li arca atumtseaanda zbura di mini, aveamù nyrâpsitândoauâ lucri di nâs. Pistipseamù câ eastica baea. Iavea câ nu fu ashitsi.Nu para aveamù chefi ta s-ma

anyrâpsescu altu tsiva di nâs amaasarnoaptea, anda vidzui ca tsi turli dinyrâpseari featsi andicra di Dina Cuvataânji dzâshù câ easti ananghi sâ-lji dau sh-mini unâ shcurtâ apandisi la aestâ fârâ dimardzini xichi di tinjii.

Nji-adushù aminti câ aestu domnu,Lifteri Naum, lu-aveamù cunuscutâ la unâandamusi di Custantsa tu anlu 1999, anùcându furâ lansats alumtâtorlji antiarmânjiditù eshalonlu II shi III.

Elù eara unlu di atselji Armânji tsi furâpromovats tu “eshalonlu doi”, ca unùvârtosù shi di thimeljù aschirlâ di alumtâcontra a minariljei di amintari di ndrepturispetsifitsi a lorù di cãtrã Armânjlji diRomânia.

Shidea ningâ Dina Cuvata shi nu shteacumù sâ-lji intrâ tu vreari. S-anvârtea piningâ Dina ca unù câtsâlacù iara toraiavea tsi-lji dzâtsi: “dacã tãceai, filozofrãmãneai”. Armãnjii au sh-ei un zbor mari: “mãshcãts limba, ninti ca s-dishchidzgura” (!?!?). Ti nipistipseari!

Eshalonlu 2 (doi)Deftira parti

Nâinti ta s-mi acatsù s-anyrâpsescushcurta apandisi la xichea di tinjia alùNaum andicra di Dina Cuvata nji-arcaiocljilj pi unù altu articolù di a lui, articulùcari eara anyrâpsitù ti Aura Pasha. Dicara-lù bitisii di yivâseari nu-nji yinea s-pistipsescu ca cumù, aestu omù, aestuArmânù, câ Armânù easti, putu ta s-anyrâpseascâ pi Internet ali unâ featâarmânâ tu ahtari turlii. Sh-ti cari furnjii?Ti furnjia câ Aura Pasha sh-aspusiminduearea andicra di “mushutetsli” alùA. Papari? Nu njicâ ânji fu ciudisireacându vidzui câ pânâ tora canâ di piInternet nu-lji deadi unâ apandisi uidisitâalù Lifteri Naum.

Sh-câbati s-avea Aura Pasha sh-tutùlipsea unù di noi, cari acâtsã s-lu yivâ-seascâ atselù urâtù articolù, sâ-lji ljeaapârarea. Iavea ti tsi, tora di oarâ, va s-caftu ta s-dau unâ apandisi la atsealinyrâpsiti di Aura Pasha shi di LifteriNaum, pritù unâ analizâ, ca sâ-lji dzâcùashi, pi textu.

1 “Hii tinirâ, mushuticâ, shi-nj si pârucâ hii shi „mintimenâ”(!?!?), lji-anyrâpseashti Lifteri Naum ali AuraPasha. Ti multu mintimenlu domnu L.Naum, ashi cumù s-achicâseashti ditùaestâ frazâ, talentata poetâ Aura Pasha

Eshalonlu doi shi trei nu câ nu easti mintimenâ meaaljiumtrea?!? Va dzâcâ, dupâ shcljioapamindueari a dumniljei a lui, Aura Pashaeasti fârâ giudicatâ?!?! Ti ciudii! Cumùpoati unù omù cu perlu albu sh-nâintatùca baea tu ilichii, ca cumù easti LifteriNaum, s-aspunâ di unâ featâ, cari poatisâ-lji hibâ shi nipoatâ, câ easti fârâgiudicatâ? Mâtrits ma largu tsi poati s-dzâcâ nâslu di tinira poetâ Aura Pasha:2) “Tu banâ nu anâchisiashti (tamameasti anichiseashti) vârnâ cu fârmatsi icu lâvii (vahi, vru s-dzâcâ “lãvilji”) arcatipisti atsei (tamam easti atselji) tsi adarâlucri buni”.

Aura Pasha aspusi tu articolu a ljeimash ndoauâ di mushutetsli alù AurelPapari. Iavea-li: “ti jali easti, ama tsi s-ascoasi tora tu migdani di Aurel Paparisâ shtii Cunstantsa di multu chiro. Eastizborlu di unù articulù publicatu tujurnalu România liberã sh-tu cari s-aspuni di tsi putu s-adarâ Aurel Paparicu unâ pacientsâ lândzitâ di minti,pacientâ cari elù, ca yeatru psihiatru, uyitripsea.

Tu atselù articulù s-aspuni ma largucâ A. Papari easti nu mash unù“violatorù” mea shi unù “sharlatan”, vadzâcâ, unù furù, unù chirâtã cari, dupâunâ lungâ activitati di “public relations”,sh-adrã unâ pseftâ masti di icoanâ diprofesionistu. Câtse cãtãryãriljea(ticãloshia) treatsi pritù aestâ platoshimãlãmãsitâ, spuni ma largu autoarea,aprucheatslji a lui duchescu aplãnâsirea(înshelãciune), ama nu potù s-dzâcâcunuscuta frazâ “ Amirãlu easti golù”,câtse lâ-i fricâ s-nu sh-chearâ pânea.

Di aesti lucri Aura Pasha nu dzâtsi tsivaama adutsi aminti di ndoauâ tihiseri alùA. Papari cu niscânti studenti armâni:Elù ari ma multi ahtãri acuzatsii shi dila studentili di la universitatea tsi ucumânduseashti. Nu li tritsea examinilipânâ nu apruchea di la eali atsea tsicâfta. Suntu feati tsi chirurâ shi pâradzljishi anji di anvitsari di ispetea a lui.Ndoauâ di featili di la “Giunamea” avurâunâ andamusi cu elù tora shi doi anjinâpoi shi nu potù s-vâ spunù câtù lâvosuazburâ shi fârâ tinjii (mini earamù unaditu eali).

Câtù di Festivalu tsi lu ndreadzi, eastiadratù di ahtari turlii câ s-aspunâ mamultu câ Armânamea lo di cheari. Ariunù scupo ahoryea di alanti tinjisitifestivaluri tsi s-adara pi la noi. Elù mashljea pâradz di la guvernu, ama nu adarâtsiva bunù ti Armânami. Poati câ

BANA ARMÂNEASCÂ Nr. 1-2 (35-36), 2004 25niscântsâ va s-aspunâ câ adara shi

lucri buni ti Armânami. Minduearea amea easti câ tutù tsi adrã fu ti sinferlu(intereslu) a lui personal, ca s-easa elùpisupra”. Iu veadi dl Naum aoatsi lãviljiarcati pi A. Papari di cãtrã Aura Pasha?Aesti nu suntu altutsiva dicâtù ndoauâdi lãviljili adrati di A. Papari tu unù chirodi ma multu di dzatsi anji.

Ma largu dl Lifteri aspuni: 3) “Cari nuanâchiseashti aclo iu s-amintã, nuanâchiseashti nitsi aclo iu fudzi”. Avdzâmore! Di iu shtii Naum ahtãri lucri?Naca ari elù shi tsiva hãri di Pitia shi numash atseali di vigljitorù di bustani?

Pritù aesti nâs, L. Naum, va s-nâ spunâcâ maca elù, atselù cari tu ndoi anji didupâ câdearea a comunismolui, adrã (nusâ shtii cumù?) unâ aveari ashi di mari(dupâ spunearea a lui) tu loclu iu s-amintã, aveari tsi, dupâ noi, nu s-adarâtu unâ banâ di omù, iuva tu altu locùnu pots s-adari vârâ fuljeauâ.

S-bagâ ntribarea: di iu shtii dl. Naumcâ poeta Aura Pasha armasi SUA maxusta s-adarâ aveari? Sh-cara vrea s-vaAura Pasha s-adarâ aveari tu Amerchiitsi-lù doari elù? Câtse dl. Naum nu s-antreabâ ti cari furnjii armasi shi AuricaPiha tu Americhii?

Io nu shtiu tamam ti tsi furnjii armasiAurica Piha tu Americhii ama pistipsescucâ nâsâ nu mata vru s-ma strâxeascâshi altâ oarâ arshinea tsi u pâtsâ anlu tsitricu atumtsea cându elù, Lifteri Naum,âlji deadi 200 di dolari, pritù Zoe C., tas-lu ncheadicâ Dumitru Piceava s-mazburascâ la dishcljidirea a unuispectaculù (“Dipunù Armânjlji tu arniu”)organizatù di Sutsata CulturalâArmâneascâ!

Armânearea tu Americhii a alushtorùdoauâ Armâni, Aura Pasha shi AuricaPiha, nu shtiu ti câtù chiro, nu fu unâznjii mea unù mari amintaticù tiArmânami. Cu aestâ apuhii, eali dauli,ca niscânti mãri aslani shi gioani armâni,deadunù cu Onitsa Misha, Gica Godish.a. organizarâ ti prota oarâ tuAmerichii yiurtisearea a “DzuâljeiNatsionalâ a Armânjlorù”.

Ma largu Lifteri Naum, avucatluniautorizatù alù Papari, u câtiyurseashtiAura Pasha ti furnjia câ nu avu curajlusâ zburascâ di lâviljili alù Papari atumtseaanda eara Custantsa shi u ntreabâ cuciudii: “Cari ti pindzi ninti ti aesti lâviidupu ahâtu chiro? Ti cari lucredz tiaspârdzeari?”. Aoatsi L. Naum s-antreabâ cu ndriptati. Ca dealithea câ

Aura Pasha lucreadzâ ti altsâ Armânjish-nu ti elji (A. Papari, L. Naum shi altsâaschirladz ditù eshalonlu I, II shi III)shi ca dealithea va ta s-lâ aspargâdhyeavulesculù a lorù planù ca Armânjljidi România s-nu amintâ vârâ ndreptuspetsificù a lorù.Atseali mushutets alù Papari tsi li spusi

Aura Pasha, lucri tsi li shtii multâ lumi,avucatlu fârâ platâ li luyurseashti câ suntuca niscânti “chetsari, cari va tsâ si toarnâ(ali Aura Pasha) cându nu pistipseshtsâsh-cându mindueshtsâ câ tsâ easti multughini”(?!?). Aesta nu easti altutsivadicâtù unâ fuvirseari ali Aura Pasha ditùpartea alù L. Naum.

Alâsai tu soni luyuria cu studentili di laGiunamea. Niheamâ ma nsusù s-veaditsi spusi Aura Pasha. Iavea tora tsiapândâseashti L. Naum: Ti lughuria custudentili sh-cu a lor exameni, va s-aspunun pirmitu…Lucram tu unâ hoarâ ditDobrogea, sh-unâ colegâ di a nostrâ,tinirâ, nâ dzâsi câ va-s ducâ s-lucreazâtu câsâbã. Is turnã dupu unâ sâptâmânâsh-nâ dzâsi câ deadi examen tu doauâlocuri, ama i si câftã cafi oarâ ta-s bagâcu vârnâ. Atsea featâ nu shtea multâcarti, sh-nu-s ciudusi vârnâ câ nu fuangajatâ. Nu batu sheaua, ama cându hiinicuchiru pi tsi ai tu minti, nu ti aspari diun examen (sic!).

Concluzia cari s-tradzi di aoatsi eastilimbidi: Feata di cari zbura Naum nu earaaltutsiva dicâtù unâ featâ glarâ sh-cari,dupâ tsi câ nu shtea multâ carti, u fâtseash-pi putana.

Dl Naum aspuni câ, taha, nu “batisheaua” ama elù u bati di u arupi sheaua.Pritù aestu pirmisù dl. Naum âlji spuniali Aura Pasha câ easti unâ “mincinoasâ”shi pisupra easti sh-ea tutù unâ turlii diahtari featâ ca atsea ditù pirmislu a lui.Shi ma largu, ahtari turlii suntu shi alantifeati di la “Giunamea” (?!?!).

Easti ti nipistipseari cumù poati s-giudicâ unù ahtari omù shi s-poatâ sâzburascâ di niscânti feati armâni ahâtùdi lâvosu shi fârâ tinjii!

Ti furnjia câ domnulù Lifteri Naum âljiljea apârarea alù Aurel Papari tu ahtarinoimâ âlji si uidisescu zboarâli: “Spuni-nji cu cari ti andâmuseshtsâ ta s-tsâspunù cari eshtsâ”. Elù easti dealitheaunù omù di thimeljiù ditù eshalonlu doish-cari sh-featsi lucrulu a luiantiarmânescu. Tora ama, nu sâ shtii ticâtù chiro, Lifteri Naum easti tricutù pilinii moartâ! Vini chirolu a atsilorù ditùEshalonlu III (trei)!

Eshalon, eshaloani. S.n.1. Cafi unùditù elementili tsi adarâ unâ unitati diascheri, ndreaptâ ta s-axeascâ unâactsiuni di alumtâ”. Ditù fr., échelon”.

Dinâoarâ dupâ câdearea a comuni-smolui di România, ca Armânjlji anoshtsâ s-nu poatâ sâ s-organizeadzâ,s-nu mutâ caplu shi s-nu tsiva di sâ-shcaftâ vârâ ndreptu spetsificù a lorù icâsâ-shi amintâ shi sâ s-hârseascâ dindrepturli a lorù spetsifitsi - ashi cumùs-hârsescu tuti alanti etnii di România-,ta s-poatâ s-armânâ tu banâ ca miletiahoryea, furâ promovats shi agiutats dichivernisi niscântsâ Armânji cari câftarâta sâ s-axeascâ aesti lucri antiarmâne-shtsâ. Nu furâ arcats tu alumta antiar-mâneascâ tuts dinâoarâ mea pi arada,tu eshaloani, va dzâcâ. Câti doi, câti trei.Ca unù agiocù la doauâ capiti. La unùcapù eara bâgatù unlu ma arãu iara laalantu capù eara shi easti bâgatù unluma bunù, ma cuvârdã etc. Aeshtsa eara(shi suntu) mash cipitli a mãrlorùgljetsuri, a curi lâ si dzâtsi aisberguri.Trupurli a aisbergurlorù eara shi suntuformati di ma multsâ inshi, tutù Armânji,atselji cari potù multu lishorù s-hibâinfluientsats shi sâ-sh alâxeascâ minteashi purtaticlu.

Aestu agiocù cu Armânjlji di România,a curi schitsâ caftu s-vâ u furnisescuaoatsi, pânâ tora, tu chirolu di dupâcâdearea a comunismolui, anichisi.

Ti aestâ furnjii Armânjlji di România,tu chirolu di 15 di anji di la câdearea acomunismolui shi 80 di anji di andaagiumsirâ pi aesti locuri româneshtsâ,yinindalui ditù itii cunuscuti, ditù locurlia lorù sâmti ditù Machidunii, nu puturâsâ-shi amintâ nitsi unù ndreptu spetsificùa lorù. Nu puturâ sâ-shi veadâ limba alor sâmtâ câ easti bâgatâ tu sculii, nush-avdu limba a lorù pârinteascâ tubâsearicâ, nu au vârâ emisii pri limbaarmâneascâ la Radio icâ la Televizii.

Altâ turlii, atselji 26.000 di Armânji diRomânia (atselji tsi s-aspusirâ lacatayrafii câ suntu Armânji) au tutindrepturli tsi li au Românjilji. Cu unânjicâ mari dyeafurauâ: Românjlji sh-ducù ma nâinti banâ mushatâ tu locurlia lorù di daima ama Armânjlji,niavândalui nitsi unù ndreptu spetsificùa lorù sh-nitsi unâ institutsii cari s-ljiapârâ shi s-lji agiutâ s-armânâ tu banaca mileti ahoryea, s-tuchescu namisa dielji ca mileti vidzândalui cu ocljilj.

Eshalonlu III (trei)


Aestu anù mi-adusi lucurlu diznouBudapesta, la 11-li Pânâyirù di carti.

Cu-aestâ furnjii avuiù iara niheamâchiro s-calcu toarâ armâneshtsâ … Câ,ashi easti isturia a noastâ: mash toarâalâsati tu Balcanji shi Europa cari, dimultu s-agârshirâ i câlcarâ tu eali cicioarixeani shi-adzâ loarâ altu prosupu di-atselu armânescu …

Anyrapsiiù anù di jalea shi-nvirinareatsi u bânaiù anda vidzuiù, ti prota oarâ,casili-alù Gojdu – “Gojdu Udvar” (“Pasagilu-alù Gojdu”- cumù suntu tricutitu cãrtsâli di turismu). Aestu anùanvirinarea-nji vini di-altâ furnjii. Avuiùtihea s-avdu la Pânâyirlu di Budapestacâ Sâmbâtâ, 24-li di Apriirù, s-dizvâleashti ploacea ti tinjisearea amarilui Mecena Emanoil Gojdu.

Mi-arupshu di lalucru ti vârâ sihati shi-nchisiiù câtâ casili-alùGojdu. Calea eara-mplinâ di politsii câeara ashtiptats 2politicianji: MirceaGioanâ (Ministrulu ti

Lucri Xeani ali Românii) shi Ministruluti Culturâ ali Ungaria. Dedu s-mi-aprochiù shi nu-nj si deadi cali. Nj-spushù tishchirelu sh-mi-alâsarâ camaaproapea di ploacea tsi lipsea dizvâlitâ,ta s-potù s-avdu tsi va s-dzâcâpoliticianjlji. Mi njiraiù câ eara vintsmash-ndoi oaminji. Ma multsâ earajurnalishtsâlji unguri shi-ndoi diBucureshti… Pisti cali, eara unâ pareidi turishtsâ cari nu-aduchea tsi s-fatsi.

Dau-ndoauâ di zboarâli a Ministruluiromânu Geoanâ: “Gojdu fu unu Românuortodoxu. Unù spiritu renascentistu.Aestâ dzuâ easti ahurhita a amintariljei aclirunumiljei (fundatsia) alu Gojdu...Njiljidi Români shi Unguri va s-hârseascâ dibursili di studiu alù Gojdu…”Ministrulù di culturâ ungaru dzâsi câ

Gojdu fu unù mari omù a natsiuniljeiungarâ shi românâ. S-adrã tora unùInstitutù strategicù românù-ungarù cunuma alù Gojdu. Ari nâdia câ multsâstudentsâ românji shi unguri va s-hârseascâ di fundatsia Gojdu.

(Noi adâvgâmù: poati, dupâ ahântsâanji, va s-hârseascâ di bursili Gojdu shimultsâ tiniri armânj cari banea-dzâ adzâRomânia …).Pi ploacea cari fu dizvâlitâatsea dzuâ easti-nyrâpsitù, tu englezâ,românâ shi ungarâ: “Curtsile Gojdupãstreazã amintirea marelui Mecena al

Românilordin Ungariasi depretutindeni.Guvernu lromân sim a g h i a rinfiinteazã of u n d a t i ecomunã inspiritul luiEm.Gojdu(1802-1870) si al prieteniei dintre celedouã popoare”. (Uboarili alu Gojduthimisescu marli Mecena a Românjilorùditù Ungaria shi di pisti tutù. Guvernulùromânù shi ungarù bagâ thimeljiù ti unâfundatsii deadunù, tu spiritlu alù Em.Gojdu (1802-1870) shi-a uspitsâlâljeianamisa di dauli milets.”

Unù preftu câtù aprâftâsi s-dzâcâ-ndoauâ zboarâ ti thimisearea-alù Gojdushi doiljii politicianji s-dusirâ câtâmachinili cari lj-ashtipta.

Mi njiraiù câ nu-avurâ mirachi s-intrâtu uboarili-alù Gojdu! Poati câ nu vrurâs-anvirinâ shi s-veadâ tu tsi urutâcatandisi agiumsi aestu locù cari, vârchiro, eara dealihea pirifanji!

Ama mini armashù ca aguditâ di sfulgu!Ducheamù unâ turlii di inati, di xichi diputeari shi turlii-turlii di minduieri nu-nji dâdea arihati … Nitsi unù semnu câGojdu s-trâdzea ditù fumealjiarmâneascâ! Va s-dzâcâ niscântsâ:Gojdu nu-adrã tsiva ti-Armânji! Shi-aestâ easti dealihea! Emanoil Gojdu s-amintâ la 1802, Oradea (tu Transilvania– România) shi fu dupâ tatâ armânu sh-dupâ dadâ românu (dadâ-sa eara difumealjia Poenaru, ditu Transilvania).Gojdu sh-deadi tutâ avearea shiduchearea (ca shi alanti fumelji mãriarmâneshtsâ: Sina, Mocioni, Shaguna)ti amintarea di-ndrepturi a Românilorùditù Transilvania, aflats tu-atselù chirosumù Amirâriljea Austro-ungarâ…Ama, ca semnu di tinjiseari trâ tutù tsifeatsi cu pâradzljii-a lui ti România, lipseas-hibâ adusù aminti câ Gojdu s-tradziditù fumealji armâneascâ di Moscopole… Di la udãlu-a hotelui videamù apunteacu singiri pi cari easti anyrâpsitù cuyrami mãri “Baron SINA”. Altu torùarmânescu … Ama cari shtii câ eastiarmânescu? Soatsa-a mea ditu Româniacu cari mi-adunaiù Budapesta, dupâ 18di anji, nu shtea aesti lucri. Cându-ljdzâshu câ Gojdu, Sina, Mocioni, Nacu,Shaguna eara Armânji, armasi ca

Budapesta – Toarâ armâneshtsâ: Gojdu,Ca aestu agiocù cu Armânjlji diRomânia, câ agioclu nu s-bitisi, s-anichiseascâ ma largu fu ananghi ca,ahurhindalui cu anlu 2004, s-hibâarcatù tu alumtâ eshalonlu III, a curicipiti di aisberg suntu Steryiu Samarashi Custicâ Canacheu.

Protlu di elji, Steryiu Samara, eastima ghini cunuscutù. Easti nvitsatù, dizânati juristu shi tora ari unâ aveari divârâ 35 di miliunji di dolari. Featsi partishi ditù alanti eshaloani ama eara mamultu ascumtu “sumù apâ”. Tora fupromovatù pisupra, ca cipitù.

Alantu di elji, Custica Canacheu, dizânati electricianù (yivâsitorù dicontoari) – unâ turlii di Lech Walesaa Armânjlorù, fu promovat tu anlu1999. Dyeafuraua namisa di elù shiPolonez easti atsea câ Polonezlu s-alumta ca miletea a lui s-amintândrepturi iara Custica a nostù s-alumtâca miletea armâneascâ s-nu tsiva dis-amintâ vârâ ndreptu (!?!?).

Shi Steryiu Samara shi CusticaCanacheu suntu revolutsionari.

Cu tuti câ sutsâljea namisa di elji doiljiundzeashti ca cumù io, Tacu Piceava,s-escu sotsù cu Aurel Papari (!?!?),elji doilji, ca dealithea, featsirâ unâsutsatâ. Ti taxirati ama, sutsata aestaa lorù, va s-videts tinjisits Armânji, eastiadratâ ta s-aspargâ lucrulu aArmânjlorù di România sh-nu mash.Cu tuti aesti cuciubi tsi tutù-lji esù ncali Armânamea nu câ nu sâancheadicâ mea imnâ nâinti cu caplundzeanâ shi daima va s-anichiseascâ.

Ashi s-u agiutâ Dumnidzã!Cu iyea tinjii shi vreari armâneascâ,

Tacu Piceava


ciulduitâ …Ahâtu putu sâ-nji dzâcâ:“Voi, Macedonenii (ashi nâ dzâcu tuRomânia!), hits ma sânâtoshi diUvreljii!” Chirâturi, ânji dzâshù cumintea! Ama nu vruiù sâ-lj-cârtsescu“mitlu armânescu” tsi ea lu-avea tuminti shi tâcuiù!

Avuiù tihi aestâ oarâ s-hibâ dishcljisâCatedrala Ortodoxâ, adratâ dicomunitatea gârtseascâ shi armâneascâshi putuiù s-mi ciudusescu dimushuteatsa a ljei… Nuntru s-avdzalituryia pi limba arusâ! Mi hârsiiù câaflaiù unâ frândzâ pi englezâ cari lâspunea a turishtsâlorù isturia abâsearicâljei. Unâ shcurtâ isturie,anyrâpsitâ cu tinjii trâ averlu istoricù:“During the eighteenth century manymerchants of Greek and MacedonianWallah origin settled in Pest. First theypractised their faith at the Serbian ParishChurch in Pest.They increased innumber so rapidly that from 1784onwards the Divine Liturgy wascelebrated in Greek in the Serbianchurch every second Sunday. The

faithful, were notcontent with this andin 1785 decided tobuils a separatechurch for themsel-ves.After a long andhard struggle with thegovernement, in1790, the Greeks andMacedonian Wallahsin Pest – 600 innumber by then –succeded in obtaininga permit to build aseparate church.”

Arhitectulù a bâsearicâljei fu JozsefJung, icunustasea fu adratâ di NikolaosIoannou (Jankovics) Talidoros shiAnton Kuchelmeister zuyrâpsi iconjili.

La Doilu Polimù mondialù fu multuaguditâ shi la 1953, 1972, 1991-1996fu andreaptâ shi putemù sâ-lj videmùadzâ tutâ mushuteatsa.Njica comunitatia Gretslorù shi-a Armânjiloru fu tuchitâtu unâ sutâ di anji ashi câ di la 1931Catedrala poartâ numa di “HungarianOrtodox Parish Church”.

Adâvgãmù-ndoauâ lucri di mari simasiitr-aestâ bâsearicâ: protlu cari deadipârâdz fu armânlu Dim. Arghir, diMoscopole, cari tâxi sh-loclu pi cari s-mutã bâsearica.

Dupâ firmanlu amirârescu di la 1793,comunitatea bâsiricheascâ amintâ numa:“Graeco-valahica communitasPasthiensis” Ama, ahurhirâ ancâciturlianamisa di-mbistimenjiljii grets shiarmânji ti alidzearea a preftului shi-alimbâljei ti lituryiseari. Furâ hirotonisits2 preftsâ (unù Grecu shi unù Armânù)ma lituryia s-fâtsea mash pi limba

greacâ. Aestu lucru-lj cârtiArmânjlji shi-ahurhirâ s-alumtâ (15 di anji!) ta s-amintâ-ndreptulù ca preftulùarmânù s-lituryiseascâ pi-armâneashti. Niacâchiserlidusirâ la-mpârtsari: la 1812Gretsljii shi-adrarâ altâ capelâshi câftarâ di la Armânji s-lâsi toarnâ pâradzljii tsi lji-aveadatâ. Ama oficialùdispârtsârea nu fu aprucheatâdi Amirâlji ashi câ la 1832 s-fânârsi altâ furnjie di-ncâciturâ. Comunitatea s-acljima “Graeco-ValahicaComunitas” ama Gretsljiicâfta tra s-u alâxeascâ numatu “Graeco et ValahicaComunitas”. La 1834 unùfirmanù amirârescu nu-

apruche câftarli-a Gretsloru. Chiro di40 di anj fu unâ isihii anchidicatâ.Numirlu a Armânjilorù scâdea cu dzuashi crishtea numirlu a Românilorù cariyinea Budapesta shi câfta s-intrâ tuparohia greacâ-armânâ. Aestu lucru-ljcârti Gretslji cari câftarâ diznoudispârtsarea shi la 1873 u-amintarâ. Mamultu di-ahâtù, amintarâ avinarea apreftului cari tora eara Românù (nuArmânù) shi-ashi nu mata furâapruchiats mbistimenjiljii români.

Minduiescu câ tuti aesti-ncâcituri cuGretsljii âlji pimsirâ Armânjlji avuts diBudapesta s-lucreadzâ trâ sinferlunatsionalù a Românjilorù. Sh-nu-armasicanù toru trâ tritsearea a noastâ pi-aoa

shi trâ cultura tsi u-alâsãmù!Pi stizma di nandreapta a bâsearicâljei

s-aflâ unâ ploaci anyrâpsitâ tu latinâ trâCristofor Nacu – unù altu Armânù avutùdi Budapesta. Mi hârsiiù câ pi ploaci eastianyrâpsitù: “Christoforus Nako Dogrin- MACEDO “ (ashi eara Armânjljicunuscuts atumtsea). Cumù dzâshù:toarâ, mash toarâ agârshiti easti isturia anoastâ tu Balcanù shi tu Europa.

Va s-putemù noi, bârnurli di adzâ, s-liturnãmù acasâ aesti toarâ?

Kira Mantsu

Imaginji ntunicati shi jiloasi ditùcurtsâli alù Gojdu, alâsati pusti shi tuchirdâciuni. Au unâ arãlâchi di 6000mp. tu chentrulù a Budapestâljei. Casilialù Gojdu suntu tu unù numir di 7 cu2 shi 3 patomati, cu 5 curtsâ, namisadi geadeili Kiraly shi Dob. Cu 39 diapartamenti, 49 arãlâchi ti duchenji shi2 casi ti vigljitorlji a lorù.

“Familia românã”, nr.1(12),2004


Poati s-parâ multu niuidisitù unùarticolù ti horli grecanitsi ditù Italii tuunâ efimiridhâ armâneascâ. Ama nu eastidipù ashi. Ninti s-videmù câtse s-uidiseashti articolu, s-dzâtsemù ndoauâzboarâ ti aestâ populatsii tsi bâneadzâ

tu sudlu (Notlu) ali Italii, tu niscânti horiditù Apulia sh-Calabria. S-dzâtsi câ nicaditù chirolu precrishtinù tu atseali locuriavea vinitâ oaminji ditù Gârtsia Anticâshi deapoa, ma amânatù, tu ma multidãldzâ tu chirolu a etilorù XII-XV. Poaticâ tutù tu chirolu bizantin vinirâ shiArmânji tu sudlu ali Italii, di itia aalumtilor cu Turtsâlji. Easti mash unâipotezâ. Aveamù avdzâtâ câ ari unâ i mamulti hori aproapea di Bari iu zburãscuarmâneashti. Amârtii câ chirolu nu nâalâsã s-li câftãmù aesti hori. Ama ânjipari greu ti pistipseari câ limba armâ-neascâ putu s-bâneadzâ aclo anamisa diitalianâ. Suntu multu aproapea shi tushcurtu chiro s-mintescu multu lishor(vedz tsi s-fatsi tu Românii!).

Ama ti tsi voiù tora sâ zburãscu ti“Gretslji” tsi-lj aflãm aclo? Tamam diitia câ mi ciudusi câtù multu sh-u adutsicatastisea a lorù cu atsea a Armânjlorù.Tu Apulia (it. Puglia) aflãmù iuva tumesi unâ sumreghiuni tsi-lj dzâtsi“Grecia Salentina”. Oaminjlj di aclozburãscu “grecanico”. Dealihea câ suntuvinits ditù Gârtsii ama, nu para dzâcùcâ suntu Grets. Vinirâ di vârâ 700 di anjpoati sh-cama sh-tutù di vârâ 700 di anjisuntu catolits iara “grecanica” tsi uzburãscu elj sh-u adutsi niheam cugreaca di adzâ. Di putsânù chiro bâgarâtu sculii (cu izini di la cratù) unâ sihatitu stâmânâ pi limba a lorù. Suntu cârtitsma sâ-lj badz aradha cu Gretslji di adzâshi limba a lorù s-dzâts câ easti unâ cu

greaca modernâ. Mi duchii multu dipartea a lor. Mash câ, ashi cumù s-fatsitotâna, pitricu Gârtsia unù preftuortodoxu tu Italii. Tu Apulia nu para arisuctsesù. Nu-lù mutreashti vâr. Ama tuCalabria... aua ari locù bunù – populùftohù, mafia multu sânâtoasâ, cu tuti câreghiunea easti mushatâ nu easti multucâftatâ di turishtsâ. Tu Calabria dzâcùcâ zburãscu “greco”. Easti multu limpidcâ s-alegù multu aesti doauâ graiuri. Auaadrarâ shi unâ bâsearicâ ortodoxâ. Eastimash unù udici tu unù blocù. Labâsearicâ yinù emigrantsâ Rushi,Lituaneanji, Românji shi di simpatie 2-3“greki” cu tuti câ suntu catolits. Cânduneasimù noi aflãmù doi preftsâ. UnùGrec sh-unù Italieanù (tsi fu pastorcatolic ama vru sâ sâ-nsoarâ shi s-featsiortodoxu). Slujba u facù pi gârtseashti,italeanâ sh-rusâ. Pitù horli “greco” diCalabria, numa a geadeilor eara pi doaulilimbi – italeana shi, taha, greaca di acloânyrâpsitâ cu yrami gârtseshtsâ. Vâr nuduchea tsi ânyrâpseashti shi s-videalimpid câ atselù tsi li featsi shtea greacamodernâ sh-nu grailu local. Nai mamultsâlj tu Calabria zbura greacamodernâ, ânvitsatâ la vârâ cursu, launiversitate i cari shtii iu. Niscântsâ diaclo nâ pirmitusea ti nostalgia dupuAthena shi Gârtsia Anticâ. Unâ di geadeiliditu unâ hoarâ avea numa “MeyalosAlexandros”. Un di ma mãrlji di la sutsataa “grecocalabrezlor” nâ dzâtsea câ nuari noimâ sâ-nveatsâ njitslji tora dialectullocal câ nu vedù nitsi unâ hâiri, ma ghinisâ-nveatsâ greaca modernâ, cari eastiunâ limbâ ma mushatâ sh-ma prucupsitâdi njiclu a lorù dialectu. Nu vâ pari cunu-scutâ idheia? Ânj yinea s-lu ântrebù desilu cunoashti Cândroveanu i Lazarou i....Minduescu câ tuti aesti yinù ditù unù

complexu multu mari. Tu Calabria nâdzâtsea idyiul prezidentu di sutsatâ “tutsnâ dzâcù câ noi calabrezii himù mashfuri shi mafiots ama nu easti ashi. NoiGretslji di Calabria avemù culturâ,yinimù ditù Gârtsia Anticâ shi......” Ashiavdzâi shi la Armânji “cumù s-himùmash Armânji sh-ahâtù? Dimi s-nuavemù patridhâ, s-himù dipù caGhiftsâlji?” Zboarâli aesti li avdzâi di launù oaspi multu bunù di Bucureshti shi

mi nvirinara multu. Atselj tsi nu cunoscuisturia shi suflitlu a Armânjlorù cu tuticâ suntu Armânji, s-arshuneadzâ cuaestâ shi s-arucâ sumù “vigljearea” aRomânjlorù i a Gretslorù i a alântorùmilets tsi li au aproapea. Lâ easti shi fricâshi arshini sâ-shi ljea di-anumira borgeaa strâpâpânjlorù. S-ascundu dupu altimilets ashi cum strutslu sh-ascundicaplu tu arinâ. Mari amârtii câ ahtãrioaminji cu niputearea a lorù âljlândzâdzãscu sh-alantsâ di ninga elj.

Ti mini tora easti nica ma limpid câlimba armâneascâ easti luyursitâdialectu mash di itii polititsi. Ma s-nu s-adra România, adzâ poati câ “daco-româna” va s-eara shi ea un dialectuitalean shi faptulù câ Romanjljiaputursirâ Dacia, va s-eara unù semnucâ populu român yini ditù Italii shi altiahtãri di turlia a atsilorù tsi urdinâ adzâcu prosupù di “teorii shtiintsifice” amamash tu unâ njicâ reghiuni.

Ghirmânadzlji, ta s-nu chearâ dialectul“Plattdeutsch” lu declararâ limbâ shicâftarâ la organismi internatsionali s-hibâ avigljatù. Românjlji plângu (taha)“moartea a dialectelor aromân shiistroromân” shi li “agiutâ” cu cãrtsâ shisculii pi limba românâ. Aesta ca nicaunâ tsearâ apreasâ ti atselù tsi nica numuri dealihea!

Marilena Bara-Kahl

Mesajiu ali mama Tereza ti Bana.

Bana easti ocazii, bâneadz-u eaBana easti mushuteatsâ, arisea-u eaBana easti unù yisù, agiundzi-u eaBana easti sfidâ, stâvarseati cu eaBana easti obligatsii (borgi), fâ-u eaBana easti gioc, gioac-u eaBana easti scumpâ, apâr-u eaBana easti aveari, veaglji-u eaBana easti vreari, hristusea-u eaBana easti mistiryiu, cunoashti-u eaBana easti promisiune (tâxeari), tsâni-

u eaBana easti strâdzeari, astârsar-u eaBana easti cântic, cânt-u eaBana easti alumtâ, aproachi-u eaBana easti traghedii, stâvârsea-u eaBana easti aventurâ, trets-u cu curai eaBana easti tihi, fâ-u eaBana easti mult afilisitâ, nu u-aspardzi eaBana easti banâ, alumtâ-ti cu ea.

Transpuneari: Andon Kristo

Horli grecanitsiditù Italii


Macedon-armân-latin

(Armânjlji) ditù Australii

Ti tuts durutslji Armânji di truxeani,

ndoauâ minduieri di a meali.Aura Pasha

Blâstemlu di xinitii

Nj-plângu shi ocljilj sh-inimaCâ nji-u dorù di casa-a mea,Nu shtiu, laia, tsi s-adarù,Pânâ cându va s-aravd’...Duchescu câ loclu-a meuNu-i aoa, sh-nji-u multu greu;Voiù s-mi tornu la-a mea soiTu Balcanji sh-tu Perivoli,Sâ-nji vedù frats, sâ-nji vedù surãri,Alâxits di sãrbãtori,Treilji dipli corlu s-gioacâNveastili-n capù s-acatsâ...Voiù s-vedù sh-muntsâlji cu virdeatsâ,Njitsljii cu aroshea fatsâ,S-vedu sh-njelji pitù avliiShi s-mâcù pitâ pi sinii...Iu hits voi, Amâji duruts,Câ-a melji oclii suntu plâmts...Blâstemlu di xinitiiÂlù tragù shi-io, shi-a mea fumealjii.Tora shi di vreari...Vrearea yini, bâtu iarala poarta a suflitlui a meuuscatù shi-aratsi...mi-astreshù, mi-afiriiùdi pira a ljei,ama ea tutu deadi di minish-mi apreasi tutâ...tuti minduierli a meali,tuti ducherli a mealis-apreasirâ...sh-foclu aestunu potù s-lu astinguni cu tutâ apa ditù amarea lai...

Mnata di zboarânji-arcã-a lui zboarâ ca nâ mnatâ di lunjinâpisti-a meu trupù subtsâri sh-caldushi-nji mi-anvâli cu-a lui mutritâ ca cânjinâdi-nj mi apreasi ca nâ cheatrâ di smaraldu...sh-cu câtu elù nj-aspunea ma multi zboarâ caldicu-ahâtu io mi-aprindeamù ca tsiva stealishi zboarâli msheati, ca lilici albi,li acâtsamù cu budzâli a meali,shi li-adunamù , shi li frimtamù, ca maia pânea,sh-bâgamù tu eali-arada tutâ vrearea,sh-nâpoi io lu-antricamù cu eali, sh-tutnaelù li duchea câ suntu ma dultsi dicâtu njearea...

Dãmù ma nghiosù hâbarea pitricutâ di Nicu alùCheaici di Sydney tu cari aflãmù câ elji, Armânjlji di

Australia, suntu anreghistrats di cãtrã autoritãtsliaustraliani sumù numa di Macedon-armân-latin.

Isturia cu factili ti machidunizmul, io li amù adunatâ tuticãrtsâli ditù lumi cu autori shi istorits. Amù adunatâ poatiunù hararù di cãrtsâ ti isturia machiduneanâ ta s-potù s-daugiueapi la guvernili australiani. Cu atsea s-putemù s-tsânemùcheptu la Vurgarlji slavonji vinits ditù Fyrom cari bâneadzâaua tu Australia. Vorù s-proclameadzâ ti Machidonji cu limbamachidonâ, nu u spunù ti slavona câ vahii lâ easti andirsi.Aoa shi vârnu 10 anj cându s-aspardzea Yugoslavia=sud-slavia, noi, Armânji machidunits deadimù câftari la autoritãtstra s-himù nregistrats ca Macedon-armân=latin. Vurgarlji ditùFyrom vrurâ s-nâ ancheadicâ shi eara convintsâ (cândâsits)câ vrea s-anichiseascâ. Ta s-nu nâ da ndriptati autoritãtslicu aestâ numâ. Vurgarlji nâ dzâtsea: voi hits Vlasi nu hitsMachidonji. Noi himù Machidonji. Di aesta ngârnji cuVurgarlji di Fyrom fumù anãnghisits s-câftãmù cãrtsâ cuisturia machiduneanâ s-li aflãmù factili ti ethniili machiduneaniveclji. Cu sânâtoasi facti li prezentãmù la autoritãts cari nâ liavea câftatâ. Nâ deadirâ izini ti numa di Machidonji latinji.Vârgarlji armasirâ cu guracâscatâ, ciudusits.

Tora ari 3 anj di anda lomùsh-programa la radio pilimba macedon-armân=latincari pitritsemù hâbãri di pistitutù. Ashi sh-ditù grupluaestu shi gruplu armana-mea. Atseali tsi minduimùnoi câ suntu cu bunùefectu ti propaganda machi-dona latina = armâneascâ.

Mariana, cu vrearea a ljei,vru s-li talji aesti niscântimultu buni hâbãri di laniscântsâ a noshtsâ patriots.Sh-ti atsea dzâshù, nica ditù ahurhitâ, bravos ali Caragicucâ featsi unù multu bunù suportu la slavizmulù ditù Fyrom.

Ataclu easti nai ma buna apurari shi azvindzeari, ashi cumùu dzâtsea Alexandru, cum aflai tu unâ carti cându s-avealoatâ dupu Pershi shi azvimsi. Nai ma greaua sartsinâ tiArmânamea cu Sutsata Armâneascâ cu scamnulù di Sydneyeasti pi pâltãrli a meali. Ma nu duchescu greauâ varii cândueasti zborlu ti ethnia a noasta. Atselji cari avets vreari s-pitritsets hâbãri buni cu efectu ti ethnia a nostâ, pitritsets laadrssea di ma-nsus tra s-li transmitãmù la Radio programa pilimba a noastâ.

S-bânats shi s-prucupsits!Nick Cheaici


Etnofestival “Molovishtea 2004”Editsia a III - a

Adzâ lumea cri-shtinâ ortodoxâ cariari calendarlu dupâstilu vechlju, sãrbã-toreashti AyiuConstantin shi Elena.Cumù multsã di voishtits câ bâsearicaarmâneascâ di Bituliâlji ari ca patronjiSâmtsâlji Amiradz

Constantin shi Elena, adzâ, la bâsearica a-noastâ eara mari sãrbãtoari. Aseara shi adzâpi la bâsearicâ tricurâ multsâ ambistimenji,cumù Armânji ashi shi di alanti miletscrishtini tsi bâneadzâ Bituli. Slujbili diVecernia di aseara shi la Utrenia shi la SâmtaLiturghii cari s-tsânurâ adzâ, li tsânuDespotlu di Bitoli, domnul Petar cu noi treiljipreftsâ di la bâsearicâ. Bâsearica earamplinâ di mbistimenji la aesti slujbi, a multsâdi elji yinea, aprindea mash tsearâ sâ-ncljinala icoanili a Amiradzlor Constantin shi Elenashi fudzea câ nu avea loc tu Bâsearica. Pitbisearicâ shi nafoarâ tu uborlu aBâsearicâljei, s-asculta cum mbistimenjljianamisa di elji âshi ura ti sãrbãtoarea cuzboarâli “Ti multsã anji”, lucru tsi mi featsis-luyursescu câ nai ma multsâlj di mbisti-menjlji tsi yinea tu Bâsearica eara Armânji.

Adzâ s-umpli shi unù anù di cânduDespotlu di Bitoli, d-l Petar, mi hirotonisimini ca diacon, cu tsi dupã ma multu di 60di anji, Armânjlji putea s-ascultâ dyiavâseasâmtâ tu Bâsearica pi limba a-lorarmâneascâ.

Ti aestu anù comitetlu di la Bâsearicâ,deadunù cu mini, adrãmù multi lucri: lisãrbãtorisimù tuti sãrbãtorili dupâ adetsliarmâneshtsâ ashi cumù li shtimù shi cumùsuntu scriati tu cãrtsâli di slujbâ. Dealiheaeasti câ tora ari nâscânti problimi tuBâsearica armâneascâ, ama s-pistipsimù câaesti problemi va s-hibã nâstricuti shiArmânjlji di Bituli va s-poatâ shi ma-nclos-ascultâ dyiavâsili sâmti tu Bâsearicâ pilimba armâneascâ.

Vahi easti momentul s-dzâtsemù câ shiArmânjlji ditù alantsâ câsâbadz lipseashtima activ s-caftâ câ shi tu câsâbadzlji a lorùs-aibã dyiavâsi sâmti tu bâseritsli a-lorù cupreftsâ cari va s-cântâ pi armâneashti. Tusoni la tuts cari poartâ numa di Constantin,Costantina, Costanda, Costa, Cocio, Elena,Elenitsa, lâ dzâtsemù “ti multsã anji” numã,shi Dumnidzã s-lâ da sânâtati, tihi, irini shitutù tsi vorù tu banâ.

Pr. Sasho Yeranda

SâmtsâljiConstantin shi Elena

Tu dzâlili di 23,24 shi 25-li diAlunarù, anlu2004, tu hoara Molovishtea di ningãBitola s-tsãnu al III-lea etnofestival“Molovishtea 2004”. Organizatorùali alishtei manifestatsii shi aestu anùeara Asotsiatsia ti sustsãnutadevelopare a hoarãljei Malovishteashi alanti hori ditù reghionlu di sumùPelister, “EKE” Bitola. Patron afestivalului earaprimarlu di Bitola,d-l ZlatkoVrshkovski cariari arâzgâ armâ-neascã shi cari ludishcljisi festivalu.Estu anù festivalus-tsânu tu treidzâli. Prota dzuâ,Vinjirea, di lasâhatea 20 tuuborlu aBâsearicâljei “StâVinjirea”, avu locùc â n t i c l uarmânescu carimultu musheatù luprezentarâ tinirljicântâtori ditùMachedonii shiditù Românii ca: Pero Tsatsa, Pepishi Renata, Maria, Maria Gãlãngi,Elena Kapetanovska, ElenaDimitrievska, Kocio Dimitrievski,corlu Nicolae Batsaria di Crushova,corlu di la sutsata folcloricâ “StivNaumov” cari interpretarâ shi dauliimnuri (machedoneascu shiarmâneascu). Ditù Românii cântarâcânâscutili cântâtoari Zoe Gica,Sirma Granzulea, Zaharitsa, tiniraYeanula Gheorghe shi nica ndauâtiniri cântâtoari di Bucureshti shiCunstantsa. Alantâ dzuâ, Sâmbâtâ,eara rezervatâ ti poezia armâneascâ,la cari eara nsimnatâ shi 160 di anjidi la fâtsearea a poetlui shitrubadurlui armãnù, ConstantinBelemace, cari easti faptu tu hoaraMolovishtea. Ndoi tiniri di Bitola shidi Molovishtea dyivâsirâ andauâ dipoeziili scrisi di Belemace. Cu poeziis-prezentarâ shi scriitorii VanghelDuna, Brane Stefanovski a oaspitludi Constantsa, cãnuscutlu scriitor d-l Cola Fudulea s-prezentã cu ndauâpoezii shi pârvulii scrisi di elù.

Dumânicâ tahinima di la sãhatea

11 tu mesi dih o a r aMolovishtea avuloc revia di

ansambluri di folclor. Loarã parti grupilifolcloritsi “Frats Manachia” di Bitola,“Pitu Guli” di Scopia, Grupa folcloricadi hoara Logovardi di ninga Bitola, cumshi grupa folcloricã di Constantsa -România. La festival eara câlisits shi grupifolcloritsi ditù Gârtsii, Vârgârii shi Albanii,

ama nu shtimù di cariispeti nu vinirã laaestu Festival.

Tut cu tut, Armânjljidi Bituli shiMolovishtea, iara shiaestu anù puturâ s-hârseascâ cucânticlu, poezia shifolclorlu armânescu.Avea ma ptsânâ lumidicâtù anjlji tricuts,ama iara aestâmanifestatsii fu unãdi dealihealuisârbâtoari ti tutaarmânamea.

Pr.Sasho Yeranda

A protlui preftu armânu dituMchidunii, SASHO YERANDA:

CRUTSEA

Crutsea-i Semnulu di-anãltsari,Semnulu di miryiuluseariNingã Marli Pidipsitù,Tu penuri ancârfâsitù.

Crutsea-i Semnulù crishtinescu,Marli Semnu di buneatsâ,Ti a truplui ambâreatsâ,A suflitlui chischineatsâ.

Crutsea-i Semnulù tsi-apridunâBunji sh-arãi, tuts dipriunâ,Bunjlji âlji hâriseashti,Arãilji âlji vluyiseshti.

Crutsea-i Semnu di pâlâcâriiTi a Domnului vluyii,Crutsea-i Semnulù di ljirtariTi a noasti stepsuri greali.

G.GODI


URMINII SHI PÂRÂCÂLSIRI

Ti atselji tsi pitrecù articoli ta s-hibâpublicati tu revista “Bana Armâneascâ”

Articolulù lipseashti:1.S-hibâ ânyrâpsitù pri limba

armâneascâ;2. s-aibâ tematicâ armâneascâ;3. s-hibâ ânyrâpsitù pi nai multu doauâpaginji di computerù, 4 paginji lamachina di ânyrâpseari icâ 6 paginjianyrâpsiti di mânâ;4. s-ufiliseascâ grafia a revistâljei “Bana

Armâneascâ”;5. Materialili niufilisiti nu s-pitrecù

nâpoi;6. S-hibâ ânyrâpsitù cu zboarâ tsi s-aflâ tu dictsionarlu alù Tache Papahagi;7. s-nu hibâ pitricutù sh-la alti revisti;8. Sartsina, borgea icâ apândâsirea tiarticolulù publicatù âlji cadi a autorlui.

Redactsia “Bana Armâneascâ”

Ashi cumù nji-aveamù loatâ borgeala andamusea di Sufia, ditù 25/26-li diMaiù, iavea câ tâshi tora putuiù di uscoshù tru migdani aestâ pareielectronicâ a Armânjlorù tsi lucreadzâtu mass-media armâneascâ.

Adresa a ljei easti:[email protected]

Anda, la atsea andamusi, adushù amintidi aestâ parei electronicâ Thede nji-aveadzâsâ sâ-lji bagù numa di “ma…” tulocù di media-armâneascâ .Sh-io vreamùama nu s-putuashitsi ti furnjiacâ numa ali unâparei electronicâ lipseashti s-hibâ adratâditù nai psânù 8 yramati.

Ditù pareia mediaarmâneascâ facùparti, tora di oarâ, mash atselji oaminjitsi loarâ parti la andamusea di Sufia ditù25-26-li di Maiù. Tora di oarâ putui sâ-lji bagù tu parei mash atseljipartitsipantsâ a curi adresi di E-mail liavui mini. Aeshtsa suntu: Andon Kristo,Bletsas Sotiros, Dumitru Piceava, DinaCuvata, Goran Pushuticlu (Kostov),Kira Mantsu, Kristo Goci, Mariana Bara,Maria Bara-Kahl, Nikolay shi TomaKiurkciev, Spiro Poci, SteriosKalogiros, Thede Kahl shi KristinaBenkotic.

Ti atsea yinù cu pârâcâlsearea ta sâ-nji pitritsets adresili di E-mail atinjisitslorù: Asterios Koukoudis, OckaSaltirovsca, Radio Kumanovo,Paraskeva Petroska, Tv. Macedonia,Oliver Vujovic cumù shi la altsâ Armânjicari loarâ parti la andamusi ama cari nji-ascâparâ a njia.

Pripuniri: Sigura câ tu pareiamediaarmâneascâ axizescu s-facâ partishi multsâ, multsâ altsâ Armânji carilucreadzâ tu mass-media armâneascâ dipisti tutù. Tora di oarâ mini va s-mapotù s-bagù tu parei mash adresili di E-

mail a atsilorù tsi loarâ parti laandamusea di Sufia.Alantsâ Armânji cari lucreadzâ tu

mass-media armâneascâ shi cariaxizescu s-facâ parti ditù aestâ pareiva s-hibâ tricuts di cãtrã Prezidentulùa alishtei parei tsi va s-hibâ aleptu tuyinitorlu aprucheatù shi a curi, mini,va-lji dau parola shi tuti atseali tsilipsescu ta s-hibâ nicuchirù pisti parei.

Luyursescu câ pareia “Mediaarmaneasca”,adratâ ditùArmânji tsilucreadzâtu mass-m e d i a

armâneascâ sh-cari s-amintã cu apuhiaa andamusiljei di Sufia ditù 25/26-li diMaiù, lipseashti s-aibâ unâcumânduseari. Ea lipseashti s-hibâformatâ ditù unù Prezidentu, doi vitse-prezidentsâ shi unù secretarù. Tutsalantsâ suntu membri a alishteiSutsatâ. Aestâ easti unâ pripuniri.Sigura câ, ashi cumù easti ndreptu shidemocratic, cafi unù di noi poati s-facâ unâ pripuniri.

Mini pripunù ca tu yinitorlji doi anjiprezidentu a pareiljei MediaArmâneascâ s-hibâ aleptu tinjisitluSteryiu Kaloir (Sterios Kalogiros).

Furnjia ti cari facù aestâ pripunirieasti atsea câ nâs, Steryiu Kaloir, ariunù postu di Televizii a lui. Minduescucâ, di va s-hibâ sâ s-bagâ tu practichiipripunirea a lui shi maxus: Unâemisiuni armâneascâ di 4-6 sâhãts laTelevizia Larguvideari (tsi s-da pritùsatelit), cu agiutorù di la Europa, vas-aibâ unù mari impactu, unâ mariagudeari, ca s-dzâcù ashitsi, pisupraa Armânjlorù di pisti tutù.

A tutulorù vâ orù multâ ambâreatsâtu tutù tsi adrats!

Tacu BABALI

Pareia electronicâMedia armâneascâ

Tu inshita a meslui April 2004 s-adunarâ Aramânjlji deadunù cu oaspitsla restorantulu “Ouzo” al KikiManoevski, Aramânù cai durusi unùprândzu ti tuts cai eara aclotsi cu itias-adunâ pâradz ti agiutorù ti bisearicadi Bituli. S-adunara ma multsâ di 3,800

di dulari. Aestu agiutorù cu lista dituts atselj cari deadirâ agiutorù vahiba pitricutu pi unù diparticipantsâlji la eastu prândzu.

S-avdzâm mash ghinets!Mihail Pulio

Agiutoru di la Sutsata a Armânjloru ditu Australiati bisearica Ayilji Constantin shi Elena di Bituli

FEDERATSIA “LIGA AARMÂNJLORU DITU ROMÂNIA

LAR easti unâ Federatsii, unâ uniunidi ma multi sutsãts armâneshtsâ diRomânia. A câ ea s-amintã tâsh tora, tuanlu 2004, tu 8-li di Martsu, ama istoriaa ljei di amintari ahurhi cu 9 anji ma nâintishi maxus tu anlu 1996. Di atumtseapânâ tora furâ ma multi câftãri tiamintarea a ljei ama nu s-putu sâ s-facâashi tsiva.Ti aestu lucru nâ hârsimù shiavemù nãdia câ va s-putemù s-adrãmùunù lucru bunù ti Armânami shi, pritùamintarea ali LAR, putemù s-dzâtsemùcâ putumù di agiumsimù di nâorganizãmù sh-noi sh-câ tora intrãmùtu arada a Armânjlorù ditù craturlibalcanitsi cari suntu multu ma ghiniorganizats.

Prota actsiuni ali LAR fu organizareaa Simpozionlui Identitatea a Armânjlorù,cari s-tsânu tu sediulù ali SCA, cumùshi organizarea, ti prota oarâ, a FestivaluiFolcloric Internatsional armânescu, tsis-tsânu la sala ARCUB. Tutù sumùegida ali LAR Fundatsia Bana Armânea-scâ organizã tu 27-li di Martsu, Gala aPremiilorù Bana Armâneascâ”.

Pritù LAR va s-câftãmù di la chivernisishi avemù nãdia câ va s-amintãmù ti tutsArmânjlji di România ndreptulù ca limbaarmâneascâ s-hibâ anvitsatâ tu sculii shis-hibâ ufilisitâ tu bisearicâ.

Ashi s-nâ agiutâ Dumnidzã! D.P.

16 Nr. 1-2 (35-36), 2004 BANA ARMÂNEASCÂ GIGI BECALI...”Biblia di Bucureshti” (1688), prota...

Documents

Transcript of 16 Nr. 1-2 (35-36), 2004 BANA ARMÂNEASCÂ GIGI BECALI...”Biblia di Bucureshti” (1688), prota...