Parazitologia este ştiinţa care studiază morfologia şi biologia paraziţilor, indicând relaţiile

care se stabilesc între paraziţi şi gazdele lor. Deci, parazitologia este o ramură a biologiei

generale.

Parazitologia medicală studiază paraziţii localizaţi în organismul uman – morfologia şi

biologia lor, tulburările produse de ei în organism, epidemiologia, tratamentul şi profilaxia

acestora.

Parazitul este fiinţa de natură animală sau vegetală care trăieşte pe seama altei fiinţe

animale sau vegetale, producându-i tulburări evidente (parazit, în limba greacă, înseamnă fiinţa

care se hrăneşte pe seama alteia). Deci, parazitul trăieşte pe seama gazdei.

Gazda este fiinţa care oferă hrană şi adăpost, pe seama căreia trăieşte parazitul.

Parazitismul semnifică o asociaţie care necesită doi factori: gazda şi parazitul.

A. Gazda

Există două categorii de gazde:

Gazda definitivă : găzduieşte forma adultă sau sexuată a parazitului (exemple: omul este

gazda definitivă pentru Fascicola hepatica şi Ascaris lumbricoides; pisica pentru

Toxoplasma gondii; câinele pentru Echinococcus granulosus, etc).

Gazda intermediară : găzduieşte o formă intermediară (larvară) a dezvoltării parazitului în

cadrul ciclului biologic al acestuia (exemple: porcul este gazdă intermediară pentru

Taenia solium; bovinele pentru Taenia saginata; omul pentru Echinococcus granulosus;

peşti răpitori ca ştiuca, şalăul, bibanul pentru Bothriocephalus latus, etc).

Ciclul biologic parazitar – reprezintă etapele pe care le parcurge parazitul în evoluţia sa.

În cadrul ciclului biologic paraziţii pot avea:

- o singură gazdă definitivă: Giardia lamblia, Enterobius vermicularis – numai omul;

- mai multe gazde definitive: Fasciola hepatica – ovine, bovine, om; Echinococcus

granulosus – câine, lup, şacal;

- o singură gazdă intermediară: Taenia solium – porcul; Taenia saginata – bovinele;

- mai multe gazde intermediare: Bothriocephalus latus – ciclopul şi peştii răpitori);

- gazda definitivă poate fi uneori şi gazdă intermediară: Trichinella spiralis – omul, porcul,

şobolanul; Hymenolepis nana – omul).

B. Parazitul

Clasificarea paraziţilor – criterii:

- după natura gazdei parazitate:

paraziţi ai omului;

paraziţi ai animalelor;

paraziţi ai plantelor;

paraziţi comuni omului şi

animalelor (antropozooparaziţii).

- după natura parazitului:

protozoare (au organismul format dintr-o singură celulă);

helminţi (viermi);

artropode (insecte);

fungi (levuri).

- după localizarea parazitului în gazdă:

ectoparaziţii: trăiesc pe tegumentele gazdei (căpuşe, pureci);

endoparaziţii : trăiesc în interiorul gazdei, fiind localizaţi în organe şi ţesuturi. La

rândul lor endoparaziţii se clasifică în:

cavitari – trăiesc în lumenul unor organe (Trichomonas vaginalis – în vagin;

viermii intestinali trăiesc în tubul digestiv);

tisulari – se dezvoltă în diferite ţesuturi (larvele de Trichinella spiralis – în

ţesutul muscular; chistul hidatic− în ficat, plămân splină, creier, rinichi, pancreas, etc).

intracelulari – se dezvoltă în celule (plasmodiile malariei – în hematii).

- după durata parazitării gazdei:

paraziţi temporari – rămân pe gazdă o perioadă limitată (ţânţari, purici, căpuşe);

paraziţi permanenţi – trăiesc toată viaţa în interiorul gazdei sau pe suprafaţa acesteia,

odată cu atingerea stadiului de adult (Sarcoptes scabiei trăieşte pe piele; viermii

intestinali – în tubul digestiv).

1