0 Traditii Populare Ale Neamului 2

7/17/2019 0 Traditii Populare Ale Neamului 2

http://slidepdf.com/reader/full/0-traditii-populare-ale-neamului-2 1/29

Suport pentru lecțiaSuport pentru lecția

de educație muzicalăde educație muzicalăLiliana CîșlaruLiliana Cîșlaru ,,LTLT ”V.Coțofană ””V.Coțofană ”s.Chetrosu r-nuls.Chetrosu r-nul



s.Chetrosu r nuls.Chetrosu r nul



$mpro"izarea #ocurilor,

scenetelor cu persona#e,folosind accesorii,costume , mi%care

corporală,elemente de dansadec"ate su!iectului

SUBCOMPETENȚA :



&. Vom cunoaște tradițiile populare ale folclorului

ocazional ' o!iceirui de primă"ară ( "ară șio!iceirui de nuntă .

). Vom analiza și caracteriza creațiile audiate șiinterpretate ale folclorului ocazional *

+aparuda , Caloianul , răaica , Sînzienile ,Călușarii , creații din repertoriul nupțial .

. Vom interpreta epresi" creațiile propuse dinmanual

/. Vom identi0ca atri!utele necesare tradițiilorpopulare .

1. Vom manifesta respect și precăutare față detradițiile populare ce fac parte din folclorul

muzical ocazional

OBIECTIVE :



Costumul popular reprezintăun document de "ia2ă .

3olclorul re4ect5 o anumit5 "iziune despre lume si "iaț5,eprim5 noianul de idei,

sentimente, con"ineri pe caredecursul istoriei sale poporul

le-a tr5it .

MOTTO :



C6ST787L 3989$9SC*-$e sau camașa :increțită la ît;<

- +oale ( fota <- Catrința <

->rîu ,

-?ăframa ( marama <- >undița<-6pinci .

COSTUMULPOPULAR :



COSTUMUL BĂRBĂTESC :

- caciula ( pălărie- camasa- !undita- !rîu :chimir;

- itari,

- 6pinci .

COSTUMUL POPULAR :



6!iceiurile populare sînt pitoreștimanifestari folclorice , mari spectacole.

@ceasta se datorește incărcăturii "alorice pe care le au o!iceiurile, precum

si interesului omului pentru ele. 9lecuprind semni0catii profunde asupra

omului si relațiilor lui cu natura, culumea incon#urătoare. @stfel o!iceiurileprezinta "iata sociala, di"erse aspecte ale

rînduielii ei.

ARGUMENT :



-+aparuda . An credin2ele populare +aparuda este închipuită ca

Bo sfntă, înaltă %i su!2ire”, Bo zei2ă” careBdiriuie%te ploile”, Bspare” sau Burne%te norii”,

Bo femeie care um!lă cu ploile”.9ste înrudită cu zeul indian Dudra, stăpn al

fenomenelor meteoroloice. +e teritoriul Domniei,+aparuda poartă mai multe denumiri zonale*

+ăpălua, +ăpărua, >ăr!ăru2ă,, odoloaie,odolu2ă, 8ătăhală ...

OBICEIURI DE PRIMĂVARĂ / VARĂ :



îm!racă întotdeauna costumulspeci0c alcătuit din frunze de !oz,!rusture, mai rar în frunze de alte

plante, la o fntnă sau pe malul unei

ape :ru, pru, lac, iaz;upă ritmul cntecului,+aparudeleupă ritmul cntecului,+aparudeledansează !ătnd din palme, plesninddansează !ătnd din palme, plesnind

din deete și cîntădin deete și cîntă

PAPARUDA




6!iceiul Caloianului are loc înmarțea a treia dupa +așteleortodo. $ncă din zori, fetele cu

"îrsta de peste 1-E ani în sus sestrîn la un loc și se impart, îndouă sau mai multe cete.3iecare ceată iși alee oconducătoare. 3etele fac o

papușa de lut, un om mic, pecare îl impodo!esc cu panlici,cîrpe colorate si 4ori, iar pe capîi pun drept căciula o coa#ă de

ou rosu. An unele sate păpușaeste îm!răcată în straie



3etele pun caloianul intr-un cosciu mic, !ine incleiat- ca sa plutească pe apă - sau pe o scandură, îlincon#oara cu co#i de ouă rosii, pastrate de la +aste,

precum si fel de fel de 4ori, printre care predomina!usuiocul, apoi il înropă pe camp, printre !ucate,

prin !ozii sau maracini, pe malul "reunei ape ori intr-alt loc ascuns. $nainte de inmormantare, una dintre

fete se face preot, alta dascal, a treia duce steaul,adica o trestie cu o !atista al!a in "arf, inainteapopii, si iarasi una sau doua fete duc sicriul oriscandura cu Caloianul. $n urma corteiului "in

celelalte fete, cu lumanari aprinse si cu 4ori, !ocind*Caloiene, 9neFCaloiene, 9neF

Cum ne cur lacrimileSa cura si ploile.Gilele si noptile,

Sa umple santurile,Sa creasca leumileSi toate ier!urileF

CALOIANUL



CĂLUȘARII

$n perioadaDusaliilor,Călușariipurtau un

costumspeci0c,a"eauzurălai la

picioare, iar

Prima descriere aobiceiului dateaza

din sec. al XVIII-

lea si se

datoreazacarturarului

roman Dimitrie

Cantemir -

"Descrierea



SPECIFICUL CĂLUȘARILOR



Persoanele de sex masculin care doreau sa intre in ceata Calusarilor se adunau cu osaptamana inaintea Rusaliilor, in afara satului, la malul unei ape unde, printr-un

scenariu-ritual diferit de la o zona la alta, depuneau juramintul prin care se legau sarespecte regulile cetei si conditiile puritatii rituale in perioada Rusaliilor

Ritualul dureaza zece zile, timp in care Calusarii dorm numai sub stresini de biserici, din prudenta fata de Ielele razbunatoare

Obiceiul Calusului a fost de-a lungul timpului amplu analizat si discutat.Trasaturile sale definitorii: dans ritual complex cu alente legate de fertilitate siindecare, drama rituala .

!a inc"eierea perioadei sacre a Rusaliilor, Calusarii reeneau la locul in caredepusesera juramantul, despodobeau steagul si il ingroapau intr-un loc secret. #poiceata se rasfira, fiecare membru apucand-o in alta directie. $ai tarziu se intalneau

in sat, se salutau ca dupa o absenta indelungata si totul reintra in existentacotidiana.

CĂLUȘARII



DRĂGAICA

+racticat la )/ iunie, in prea#masolstitiului de "ara, raaica este unritual ce "izeaza prosperitatea siprotectia culturilor cerealiere. intr-un rup de 1-H fete una era aleasa,

dupa diferite criterii, raaica. 9aeste impodo!ita cu spice de riu, intimp ce fetele celelalte se im!raca inal!, poartă un "ăl pe față în caresunt prinse 4ori de

draaica(sanziene, iar in mîna țin ocoasa. 6 data constituit, alaiulraaicei porneste prin sat si peooare. La popasuri, in special larascruci, fetele se aseaza in cerc,

cantand si eecutand un dans săltatale carui mișcari deseneaza o cruce.



DRĂGAICA

raaica se intoarce dela cîmp acasă,stră!ătînd cu cîntece șidansuri toate satele

prin care trecuse cualaiul, încon#urată detoate celelalte fete careo numesc deseori soră

și stăpîna lor. 3etelemoldo"ence de la țarăsunt foarte dornice deasemenea cinste, desi otraditie neintreruptăspune ca aceea care a



- răaica ( Sînzienile




?unta este cel mai important momentdin "ia2a omului, de"enind o

manifestare a satului între, care

intereseaza deose!ite cateorii deoameni, cateorii de neam %i se

realizează printr-o seamă de

deprinderi sociale , de tradi2ii.”

OBICEIURI DE NUNTĂ



$ndică momentul despărțirii miresei de casa părintrească .8elodia este inerpretată de către fetele care o împodo!esc .

9emplu*e-amu "remea a "enit ,

Treci , mireasă , la ătit ,

Mi începe a te spăla ,C 'așa cere datina.

Mtere-te , miresă , !ine ,Că se uită toți la tine ,Anchină-te omnului ,Să te ai!ă-n paza Lui .

Nai , îm!racă-ți rochiaMi așează-ți cununa ,

Mi ătește-te , frumoasă ,Că numai azi ești mireasă .

OBICEIURI DE NUNTĂ :GĂTITUL MIRESEI



DANSUL MIRESEI

Striăturile de la ătitul

miresei pro"oacă lacrimimiresei %i apropiateloracesteia, însă "oia !una sereia cu muzică %i #oc.

3emeile , împreună cumireasa, #oacă horamiresei”:anțul miresei ;.Lăutarul începe să cnte,

femeile se prind în roată %i



ansul miresei :"ariantă ;

OBICEIRUI DE NUNTĂ :

upă ce se termină de mncat,mesele se scot afară %i începe #ocul.>ineîn2eles, #ocul este deschis cu

#ocul miresei”. +entru #ocul mireseinăna%ii cer două !lide” pentru !ani,care se pun unul peste altul, iarstearul ia mireasa %i o #oaca primul.Stearul este, după mire, cel maiimporant din nuntă %i el tre!uie săpună !ani mai mult ca oricare dintrenunta%i. Se mai întamplă ca mamastearului să mai ai!ă preatit ce"a*

un set de "ase, o ceră sau o perină %i



Oocul 8are Oocul 8are este consacratnunului mare . @cest #oc are

un caracrer solemn ,

este dansat în ritmul uneihore lente , a"înd ca scopdemonstrarea 0nilor cununați

, trecerea mirilor în mareafamilie a persoanelor

căsătorite . Toți nuntașiidansează în ritmul muzicii ,formînd uncerc mare , deunde și titlul ”Ooc 8are ”.

OBICEIRUI DE NUNTĂ :



An toiul nunții sosește și zestrea miresei ,care este adusă cu carul , iar apoi este

#ucată de către "ornicei și druște , ca toți

cei adunați să "adă ce oferă părinții miresei.7neori se ducea zestrea, în lada miresei”,

în prima duminică după nuntă la casa

mirelui. Gestrea era dusă cu carul, socrulcel mare mernd înaintea carului, iartinerii în car”.

JOCUL ZESTREI



JOCUL ZESTREI



REFLECȚII



+entru a ști cine suntem ,tre!uie s5în"ățăm cine au fost str5moșii .

S5 ne întoarcem la oriini , după

cum remarca 8ircea 9liade- spre aconștientiza locul nostru în istoria

culturii omenirii și mai ales pentru a-le

aduce str5moșilor #ertfa iu!irii noastrepentru c5 ne-au z5mislit su4etul dup5chipul și asem5narea marilor aspirații

ale 0inței.

CONCLUZII :

0 Traditii Populare Ale Neamului 2

Documents

Transcript of 0 Traditii Populare Ale Neamului 2