PLAN DE LECTIE

UNITATEA DE INVATAMANT: LICEUL CU PROGRAM SPORTIV, GALATIDISCIPLINA DE INVĂŢĂMÂNT: ISTORIE CLASA: a V- a BUNITATEA DE INVATARE: LUMEA ROMANACONȚINUT: REPUBLICA ROMANATIPUL LECTIEI: Lecție de consolidarePROFESOR : CHIRILA GEANINA DURATA: 50 MIN.DATA: 14.03.2014

COMPETENȚE GENERALE/ CHEIE: 1. Utilizarea eficientă a comunicării şi a limbajului de specialitate.2. Aplicarea principiilor şi a metodelor adecvate în abordarea surselor istorice.3. Folosirea resurselor care susţin învăţarea permanentă.

COMPETENȚE SPECIFICE:1.1. Utilizarea termenilor specifici cronologiei, Preistoriei şi epocii antice, în diferite situaţii de comunicare scrisă sau orală3.3. Localizarea în timp şi spaţiu a faptelor istorice din Antichitate, pe baza surselor istorice3.4. Relatarea unui fapt istoric din Antichitate, utilizând informaţii selectate din surse istorice, cunoscute sau la prima vedere3.5. Stabilirea unor asemănări şi a unor deosebiri între civilizaţiile Antichităţii, pe baza surselor istorice date3.6. Utilizarea informaţiilor istorice selectate dintr-o sursă istorică, într-o expunere scrisă sau orală4.1. Elaborarea de instrumente grafice folosind informaţii referitoare la timp şi spaţiu

COMPETENTE DERIVATE/ OBIECTIVE OPERATIONALE:1.Să defineasca termenii de curie, ginta, trib, centurie, magistratura, senat, forum, adunarea poporului ;2. Să descopere minimum doua atributii ale magistratilor, Senatului si Adunarii Poporului ;3. Să realizeze o axa cronologica de la intemeierea Romei pana la instituirea republicii;4. Să explice minimum doua principii ale organizarii statului roman;

5. Să compare democratia ateniana si republica romana pe baza surselor istorice ; 6. Să-şi exprime opinia legata de miscarea de succesiune a plebeilor din 494 i. Hr..

Strategia didactică a) metode şi procedee: - brainstorming, conversaţia dirijata/ euristică, învăţarea prin descoperire, dezbatere, utilizarea documentului istoric, problematizarea, harta istorica, philips 6/6, explicatia, expunerea, exerciţiul. - activitate individuala si pe grupe ; b)material didactic: - documente, fişe de lucru, harta istorică, manual, texte istorice, tabla, creta, fișe de evaluare.

Mijloace de învăţământ:

Manualul de istorie a romanilor al clasei a V-a , autori:Valentin Balutoiu, Constantin Vlad, Ed. ALL ,Buc., 2005;

Manualul de istorie al romanilor al clasei a V-a, autori: Al. Vulpe, R. G. Paun, R. Bajenaru, I. Grosu, Ed. Sigma, Buc., 2000

Atlas istoric;

Bibliografie: Gh. Tanase, Metodica Predarii- Invatarii istoriei, Ed. Spiru Haret, Buc. 1995 Ghid metodologic Aria Curriculară „ Om şi societate”, Ed. Sc. Aramis Print,

Buc., 2001; Mihail Manea, Mic dicţionar de termeni istorici, Ed. All Educaţional, Buc.,

1999; Bogdan Murgescu, Istoria lumii în texte, Editura Teora , 1999 Minodora Perovici, Istoria universală în texte, Corint , 2003 L. Căpiţă, C. Căpiţă , Tendinţe în didactica istoriei, Piteşti, 2005; Studii şi

articole de istorie LXXIII, Societatea de ştiinţe istorice din România, 2008.

Resurse:: - oficiale: programa şcolară, planificarea calendaristică orientativă - umane: elevii clasei a V- a B

Metode de evaluare: - observarea sistematică a comportamentului elevilor; - continuă prin întrebări frontale şi analiza răspunsurilor la fişele de lucru;

- completarea fișei de evaluare;

FISA NR.1

NUME:___________________________________PRENUME:_______________________________

TEST DE AUTOEVALUARE

I. Incercuiti litera corespunzatoare raspunsului corect:1. Plebeii sunt o categorie sociala ce se ocupa cu:a) negostul b) mineritul c) mestesugaritul2. Senatul era o institutie reprezentativa in Republica Romana si era format din:a) patricieni b) hiloti c) sclavi3. Adunarea Poporului era formata din toti cetatenii romani si alegea: a) regele b) magistratii c) membrii Adunarii 15 puncte

II. Completati spatiile libere cu informatia istorica corecta:1. Pe 21 aprilie a fost fondata cetatea Roma, numita

si ...............................................................2. Scara onorurilor numita si......................................... era o ierarhie ce cuprindea

functiile de ................................................................................................................................................

3. Intre 451- 449 i. Hr. au fost alcatuite legile numite...................................................ce erau gravate pe niste placute din................................................................................................... .

4. Magistratura obtinuta de plebeii in urma miscarii de seccesiune era cea de.......................... ..................................................... .

5. Nemultumirea patricienilor fata de etrusci a dus la alungarea si inlaturarea lor in anul ............. .............................. .

20 puncte

III. Enumerati minimum trei populatii ale Romei Antice.1._____________________________________________________________________2.______________________________________________________________________3.______________________________________________________________________

15 puncte

FISA DE LUCRU NR. 2Republica romană Organizarea politică a Republicii Romane

Cerințe:1. Identificați din hartă așezarea geografică a Italiei și a

Romei…………………………………………………………………………………….2. Precizați anul în care s-a instaurat Republica romană……………………………………3. Definiți noțiunea istorică de republică

romană……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

FISA DE LUCRU NR. 3

 Puterea civilă şi militară a fost încredinţată, la doi magistraţi, numiţi consuli (consules). Aleşi pe timp de un an dintre patricieni, ei deţineau puterea supremă în stat. Ei comandau armata, convocau şi prezidau senatul şi comiţiile şi judecau în ultimă instanţă procesele cele mai însemnate. Purtau toga cu marginile roşii şi erau escortaţi de o gardă formată din 12 lictori care duceau pe umeri un mănunchi de nuiele şi o secure (fasciile), simbolul puterii supreme. La expirarea termenului magistraturii, consulii puteau fi traşi la răspundere pentru faptele lor, dacă ele erau socotite abuzive.      În vreme de mare primejdie pentru Roma, în locul celor doi consuli era numit un magistrat extraordinar, numit dictator, căruia îi erau încredinţate puteri nelimitate pe timp de şase luni, pentru ca să conducă toate acţiunile pe care le socotea necesare în vederea apărării statului.

Pe măsură ce statul roman s-a dezvoltat şi pentru a da posibilitate consulilor să se ocupe numai de conducerea statului, au fost înfiinţate noi magistraturi. Astfel, au fost numiţi doi pretori (praetores), cărora le-a fost încredinţată judecarea proceselor, apoi doi cenzori (censores) aleşi pe cinci ani, care se ocupau de stabilirea veniturilor statului, cu verificarea listelor de cetăţeni romani. Mai târziu au fost numiţi doi chestori (questores), care administrau averea statului.      Instituţia supremă de conducere a republicii romane era Senatul, compus tot din 300 de patricieni (patres = şefii clanurilor şi foştii consuli) la care mai târziu li se vor adăuga şi plebei. Senatul lua acum hotărârile în cele mai importante probleme de stat şi consilia activitatea tuturor magistraţilor (senatus consultum). (interrex) . Ceea ce sporea însă puterea Senatului era faptul că, spre deosebire de magistraţi, care erau aleşi pe timp limitat, membrii senatului erau aleşi pe viaţă, dând astfel acestei instituţii un caracter permanent.

CERINȚE:

1.Definiți magistraturile. .........................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................

2.Pe baza sursei 2 completați spațiile libere cu informația corectă.

Cei doi consuli……………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………  

Dictator……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

Pretori……………………………………………………………………………………………………………………………………….

Cenzori…………………………………………………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………………………………………………………...

Chestori ………………………………………………………………………………………….. ……………………………………………………………………………………………………

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………….............................................

FISA DE LUCRU NR. 4

Atribuţiile şi importanţa Senatului

Senatul are, mai întâi, dreptul de a dispune de vistieria statului. El hotărăşte, deopotrivă, ce va trebui să intre şi ce să iasă din tezaur. Fără o hotărâre a senatorilor, cvestorii nu pot întrebuinţa nimic din visterie, chiar pentru nevoile mărunte ale republicii, făcând excepţie doar cheltuielile care privesc pe consuli. Cât priveşte o cheltuială foarte importantă şi care le întrece pe toate celelalte, anume aceea pe care cenzorii o fac din cinci în cinci ani ca să înalţe sau să repare clădiri publice, senatul trebuie s-o aprobe şi pe aceasta, dând învoire consulilor să întrebuinţeze banii respectivi.

De asemenea, orice încălcare a dreptăţii care s-ar produce în Italia şi ar avea nevoie de o anchetă a autorităţii de stat (trădări, conspiraţii, otrăviri, asasinate) interesează senatul. Mai mult decât atât: dacă se întâmplă ca un particular sau o cetate din Italia să aibă vreo neînţelegere cu cineva, dacă se cuvine să i se facă mustrări, dacă are trebuinţă de ajutor sau ocrotire, de toate aceste lucruri se îngrijeşte senatul şi, în cazul că este necesar să se trimită soli în afara Italiei, fie pentru a stinge vreo neînţelegere, fie pentru a cere sau porunci un anumit lucru, fie pentru a primi supunerea unui popor, fie pentru o declaraţie de război, senatul veghează şi la acestea. Tot senatul este, deopotrivă, cel care trebuie să-i primească pe solii care vin la Roma şi să hotărască ce trebuie făcut cu aceştia, în ce chip se cade să li se răspundă. Niciodată poporul nu se ocupă de vreunul din lucrurile amintite mai sus.

Astfel, dacă la Roma soseşte un călător atunci când consulii lipsesc, cârmuirea statului îi apare ca fiind cu totul aristocratică. Mulţi eleni, ba chiar şi unii regi, au rămas convinşi că aşa stau lucrurile, întrucât senatul întăreşte aproape toate înţelegerile lor cu republica.

(Polibiu, Istorii, VI, 13)

Cerințe:1.Definiți instituția Senatului pe baza Sursei 2.2.Identificați din Sursa 2 deosebirea dintre Senat și magistraturi.3.Menționați din Sursa 2 o caracteristică a Senatului.4.Enumerați din Sursa 3 cinci atribuții ale Senatului.5.Selectați din Sursa3 două informații aflate în relația de cauză –efect.

ETAPELE LECTIEI CC.S

ACTIVITATEA STRATEGII DIDACTICEPROFESORULUI ELEVILOR METODE MIJLOACE

1. PREGĂTIREA PENTRU ACTIVITATEA DE ÎNVĂŢARE (2’)

2. VERIFICAREA TEMEI (2’)

Notează absenţele;Pregăteşte materialele necesare desfăşurării lecţiei.Realizează un climat afectiv.Se verifica tema pentru acasa, anterioara lectiei.

Răspund cerinţelor profesorului.Îsi pregătesc materialele

Elevii prezinta tema si se corecteaza greselile.

CONVERSAȚIADirijată

CONVERSATIA FISE, CAIET

3.REACTUALIZAREA CUNOŞTINŢELOR (8’)

Reactualizarea cunoștințelor

Dirijarea învățării (30’)Scrie pe tablă schema lecției

1 1.1

33.3

33.4

3

3

1.1

O1

Formulează întrebări/cerințe care fac apel la cunoștințele dobândite pe parcursul lecției anterioare: Republica Romana

Enunţă subiectul lecţiei Republica Romana si a obiectivelor urmarite. Notează pe tablă titlul, monitorizează elevii;Organizează învățarea;Se impart fişele de lucru şi sursele istorice elevilor;

Organizează activitatea elevilor pe următoarea structură: Activitatea nr.1Pe tablă se scrie titlul lecției: Republica Romana Profesorul solicită elevilor să defineasca termenii de curie, ginta, trib, centurie, magistratura, senat, forum, adunarea poporului

Răspund la solicitare, utilizând informaţiile anterior dobândite.Studiază individual materialele propuse.

Activitatea de învățare este individuală si pe grupe.

La sfărșitul orei elevii vor fi în măsură să prezinte factorii ce au contribuit la schimbarea formei de guvernamant si institutiile specifice acesteiaElevii studiază fișele primiteElevii desenează pe caiet harta conceptuală, care va fi completată la sfârșitul orei cu informațiile dobândite pe parcursul activității de învățare.Se cere elevilor să argumenteze alegerile făcute.

Elevii noteaza in caiet titlul si schema lectiei.Elevii definesca termenii dati de profesor.

Conversaţia euristică

Metode propuse Conversatia, Brainstorming, Invatarea prin descoperireDezbaterea

Harta conceptuală de tip păianjen

Conversatia Euristica

ATLAS ISTORIC

TABLA

CRETA

HARTA

FISE DE LUCRU

TEXT ISTORIC

3.3O2

3.5

3.4

3.6

O3

3.5

4.1O4

3.6

O5

3.3

3.5

3.64.1

Activitatea nr.2Profesorul solicita elevilor sa descopere minimum doua atributii ale magistratilor, Senatului si Adunarii Poporului  Profesorul aduce completari daca este cazul.

Activitatea nr. 3 Profesorul expune elevilor cele mai importante evenimente ale infiintarii statului roman iar apoi pe baza celor expuse sa realizeze o axa cronologica de la intemeierea Romei pana la instituirea republicii.Activitatea nr. 4Profesorul face o incursiune in timp cu privire la modul de organizare a statului roman, apoi solicita elevilor sa explice minimum doua principii ale organizarii statului roman.Profesorul aduce completari daca este cazul.Activitatea nr. 5Profesorul solicita elevilor ca pe baza textului istoric si a informatiilor dobandite din lectiile anterioare sa compare democratia ateniana si republica romana pe baza surselor istorice.Profesorul aduce completari daca este cazul.Activitatea nr. 6Profesorul solicita elevilor sa isi exprime opinia legata de importanta miscarii de secesiune a plebeilor in 494 i Hr. si rolul

Elevii se grupeaza si isi aleg un lider, cerceteaza si raspund la cerinta expusa.

Elevii asculta cele expuse de profesor , apoi cerceteaza si realizeaza sarcina data.

Elevii asculta cele expuse de profesor , apoi se grupeaza, cerceteaza si realizeaza sarcina data de profesor.

Elevii asculta cele expuse de profesor , apoi se grupeaza, cerceteaza si realizeaza sarcina data de profesor.

Elevii asculta cerinta expusa, analizeaza si raspund la cerinta data.

Conversatia dirijataExplicatiaPhilips 6/6DezbatereaInvatarea prin descoperire Utilizarea documentului istoric

Conversatia dirijataExplicatiaPhilips 6/6DezbatereaInvatarea prin descoperire Utilizarea documentului istoric

Conversatia dirijataExplicatiaPhilips 6/6DezbatereaInvatarea prin descoperire Utilizarea documentului istoric

Conversatia dirijataExplicatia

MANUAL

ATLAS ISTORIC

HARTA

FISE DE LUCRU

TEXT ISTORIC

MANUAL

ATLAS ISTORIC

Feed- back si evaluareTimp de lucru (5’)

O6 acestora in republica romana.Profesorul aduce completari dac este cazul.Activitatea Nr.7 Se cere elevilor să completeze fișa de evaluare.

Elevii completează fișa de evaluare.

Conversatia dirijataExplicatia

FISA DE EVALUARE

4. Apreciere si notare cu privire la desfășurarea activității ( 2’)

Apreciază si noteaza răspunsurile date de elevi;Solicită aprecierile elevilor legate de modalitatea de desfăşurare a lecţiei.

Apreciază modul în care au răspuns şi în care s-a realizat lecţia

Conversatia dirijata NOTARECATALOG

5. TEMA PENTRU ACASĂ (1’)

Propune elevilor tema pentru acasă realizarea unui referat cu titlul: ,,Roma- cetatea eterna”.

Solicită informaţii legate de rezolvarea temei.

Conversatia MANUAL

FISA DE LUCRU NR. 5 Realizaţi o hartă conceptuală de tip ,,pânza de păianjen”- REPUBLICA ROMANA

REPUBLICA ROMANA