S`n`tate & Frumuse]e - Informaţia Zilei · pentru un răspuns concertat la politicile...

IAnul XV Nr. 722 Duminic[ 12 februarie 2017

Se distribuie `mpreun[ cu Informa\ia Zilei

S`n`tate Frumuse]e&Fructoboratul de calciueste antioxidant

PAGINA 5

Sfântul Antim Ivireanul - ocrotitor al s[tm[renilor

Un zid de sticlă anti-glonț, cuo înălțime de 2,50 metri, ar puteafi ridicat în această toamnă în jurulTurnului Eiffel, pentru a consolidamăsurile de securitate la acest mo-nument emblematic al Parisului,a informat joi primăria capitaleifranceze, citată de AFP.

Construcția, al cărei proiect afost dezvăluit de ziarul Le Parisien,este menită să înlocuiască barie-rele inestetice, amplasate începândcu Campionatul European de Fot-bal din 2016, cu un dispozitiv per-manent de securitate.

Dispozitivul de securitate sedorește a fi un "gard anti-glonț, ca-re va cuprinde cea mai mare partea grădinilor Turnului Eiffel", a ex-

plicat Bernard Gaudilleres, preșe-dintele companiei care opereazăTurnul Eiffel, potrivit Le Parisien.

O consultare a fost lansată cuprivire la siguranța edificiului.

Proiectul face parte dintr-unplan vast, în valoare de circa 300de milioane de euro, pentru a con-solida securitatea, a modernizaprimirea și a îmbunătăți confortulcelor care vizitează faimosul turn.Accesul la fațada Turnului Eiffelar trebui să rămână gratuit.

Turnul inaugurat cu ocaziaExpoziției Universale din 1889 es-te simbolul Parisului și cel mai po-pular monument cu plată în lume,primind anual șase milioane devizitatori.

PAGINA 10

Hollywood-ul se pregăteștepentru un răspuns concertat lapoliticile președintelui american,Donald Trump, plănuind o ma-nifestație de protest înainte de ga-la de decernare a premiilor Oscarși un grup de acțiune politică,semne că lumea show business-ului este gata să meargă dincolode discursurile furioase, relateazăjoi Reuters. "Fiți convinși că vomface tot ce ne stă în putere pentrua sprijini și proteja această diver-sitate acum, în lunile și anii careurmează", se mai notează în me-moriu.

United Talent Agency (UTA)a anulat miercuri petrecerea saanuală de dinaintea Oscarurilorși a precizat că în loc de aceastava organiza o manifestație în Be-verly Hills cu două zile înainte deceremonia premiilor Academieiamericane de la 26 februarie, pen-tru a protesta împotriva "senti-mentului antiimigrație" din SUA.

Turnul Eiffel va fi `nconjurat cu un zid de sticl[ antiglon\

Hollywood-ulva protesta la Oscar`mpotriva lui Trump

Neam\u Toader din Rac;a, un poet popular care a participatla cele dou[ R[zboaie Mondiale

Petru Maior s-a născut la 1ianuarie la Târgu Mureș și a de-cedat la 14 februarie 1821 la Bu-dapesta la vârsta de 65 de ani. Afost istoric, filolog, scriitor ro-mân și traducător transilvă-nean, protopop greco-catolic deReghin, reprezentant de frunteal ”Școlii Ardelene”.

A avut și un pseudonim deMitru Peria. Tatăl lui, GheorgheMaior, originar din Târnăveni,a fost protopop greo catolic laIclodul Mare. Și-a efectuat stu-diile primare la Căpușu deCâmpie, unde se stabilise tatălsău, devenit protopop greco-ca-tolic de Iclod – Mureș. Dupăstudii la Colegiul Reformat dinTârgu Mureș (1769-1772) și laBlaj (1771-1774) a urmat stu-

diul filosofiei și teologiei la Co-legiul ”De Propagandă Fide ”din Roma (1774-1779), apoi afăcut studii de Drept la Univer-sitatea din Viena (1779-1780).

Petru Maior a luptat pentru drepturile românilor din Transilvania

PAGINA 2

C[ma;a alb[, un articol vestimentarobligatoriu

PAGINA 7

Regimul alimentar influen\eaz[func\ionarea creierului

PAGINA 8

Urmare a strădaniilor profesoruluiIoan Mişca, în anul 1977, dintre pieseledescoperite la Târşolţ, la muzeul din SatuMare au fost aduse două topoare, douăbrăţări şi o verigă de picior. Se spune căîmpreună cu acestea ar mai fi fost trei-patru brăţări care s-au pierdut.

Ca urmare a circumstanţelor de des-coperire - aproape de suprafaţă, într-unteren stâncos, donaţie voluntară - putembănui că aceasta a fost compoziţia com-pletă a ofrandei.

Inventarul depunerii este deosebit desemnificativ, deoarece oferă informaţiiasupra persoanelor care au îngropat pie-sele.

Un sceptru d[ruitca ofrand[ la

T]r;ol\ `n urm[cu 3.300 de ani

PAGINA 4

Fotografie realizată de Ioniță G. Andron denumită “Sfetnicii lui Decebal” sau “Sfatul bătrânilor” făcută în biserica dinlocalitatea Racșa în iulie 1937 (Neamțu Toader este cel mai tânăr personaj din fotografie) PAGINA 3

2 Informa\ia de Duminic[/12 februarie 2017

În anul pe care îl parcurgem,se împlinesc 350 de ani de la naș-terea lui Petru Maior, înaltă per-sonalitate cultural-științifică dinTransilvania, aparținând ”ȘcoliiArdelene.”

S-a născut la 1 ianuarie la Târgu Mu-reș și a decedat la 14 februarie 1821 laBudapesta la vârsta de 65 de ani. A fostistoric, filolog, scriitor român și tradu-cător transilvănean, protopop greco-catolic de Reghin, reprezentant de funteal ”Școlii Ardelene”. A avut și un pseu-donim de Mitru Peria.

Tatăl lui, Gheorghe Maior, originardin Târnăveni, a fost protopop greo ca-tolic la Iclodul Mare.

Și-a efectuat studiile primare la Că-pușu de Câmpie, unde se stabilise tatălsău, devenit protopop greco-catolic deIclod – Mureș. După studii la ColegiulReformat din Târgu Mureș (1769-1772)și la Blaj (1771-1774) a urmat studiulfilosofiei și teologiei la Colegiul ”DePropagandă Fide ” din Roma (1774-1779), apoi a făcut studii de Drept laUniversitate din Viena (1779-1780).

Devine profesor de logică, metafi-zică și dreptul firii la Gimnaziul din Blaj(1780-1785), apoi preot în Reghin-satși protopop al Gurghiului (1785-1809),Revizor Crăiesc, și corector al cărțilorromânești care se tipăreau la Buda(1809-1821).

A fost un important militant pentrudrepturile românilor din Transilvania,participând alături de alți reprezentanțiai ”Școlii Ardelene”, la redactarea cele-brei declarații de emancipare a româ-nilor transilvăneni cu denumirea ”Sup-plex Libellus Valachorum.”

În lucrarea Procanon a exprimat po-ziții anticuriale, pe fondul conflictuluisău cu Episcopul greco-catolic IoanBob. Aceste poziții au fost prezentateîn mod diacronic în timpul perioadeisocialiste ca fiind îndreptate împotrivadogmei primatului papal, deși aceastădogmă a fost adoptată în anul 1870.

Petru Maior a publicat o seriede lucrări teologice, istoriceși filologice

A publicat o serie de lucrări teolo-gice, istorice, filologice, predici, apoi atradus și a publicat lucrări cu cractereconomic. În lucrările sale istorice, acombătut istorici străini ca Franz JozefSulzer, Josef Karl Eder, Johann CristianEngel și Jernej Kopitar, care contestauromanitatea și continuitatea românilorpe teritoriul fostei Dacii.

Opera lui Petru Maior e imensă<Procanon cuprinzînd în sine cele cesunt de lipsă spre înțelesul cel deplin șidesăvârșit al canoanelor și a toată toc-meala bisericească spre folosul mai deseamă a românilor (1783), rămas în ma-nuscris, a fost prima dată publicată deConstantin Erbiceanu la București, în1894, apoi de preotul și profesor GrigoreMarcu, la Sibiu, în 1948, XXIV + 154pagini, Protopapadichia, ediție îngrijităși studiu introductiv de Ioan Chindriș,Cluj-Napoca, 1997, Protopapadichia,adică puterea, drepturile sau privilegiileprotopopilor celor românești din Ar-deal (1795, rămasă în manuscris, pu-blicată fragmentar de preotul GrigoreSilași în foaia "Sionul Românesc", Viena,(1865 - 1866), Propovedanii la îngro-păciunea oamenilor morți (Buda, 1809,cu 40 predici și 11 iertăciuni, reeditată

de Elie Dăianu, Cluj, 1906), Didahii,adecă învățături pentru creșterea fiilor,la îngropăciunea pruncilor morți și 15cuvântări, Buda, 1809, Prediche sau în-vățături la toate duminicile și sărbătorileanului, trei volume, Buda, 1810, , ree-ditată de Elie Dăianu, în două volume,Cluj, 1906, Istoria Bisericii româniloratât a celor de dincoace cât și dincolode Dunăre, Buda, 1813, Petru Maior,Istoria bisericii românilor, ediție îngri-jită și studiu introductiv de Ioan Chin-driș, București, 1995, Istoria pentru în-ceputul românilor în Dachia, Buda,1812, Disertație pentru începutul limbeiromânești și Disertație pentru literaturacea veche a românilor, ediția a II-a în-grijită de Iordachi Mălinescu și Damas-chin Bojâncă, Buda, 1834 și ediția a III-a, Budapesta-Gherla, 1883> Ediție criticăși studiu asupra limbii de Florea Fuga-riu, două volume, București, 1970, Răs-punsul la cârtirea carea s-au dat asuprapersoanei lui Petru Maior, autorul Is-toriei celei pentru începutul românilorîn Dachia, Buda, 1814, republicată deBogdan Duică, Cluj, 1923, Animadver-siones in Recesionem Historiae De ori-gine Valachorum în Dacia, Pesta, 1815,Ortographia român[ și latino-valahic[una cum clavi qua penetralia origina-tionis vocum reserantur, Buda, 1819,cu anexa< Dialog pentru începutul lim-bii române între nepot și unchiu, Buda,1819 (ultimele două reeditate în Lecsi-conul românesc-latinesc-unguresc-nemțesc, cunoscut și sub numele de Le-xiconul de la Buda, la redactarea și re-vizuirea căreia a lucrat și Petru Maior),Petru Maior, Scrieri, ediție îngrijită deFlorea Fugariu, prefață de Maria Pro-tase, București, 1976 în care sunt cu-prinse Procanonul, Propovedanii, Di-dahii, Istoria pentru începutul români-lor în Dachia, Istoria Bisericii români-lor, Disputații, Ortografia română, Dia-log> Petru Maior, Scrisori și documenteinedite, ediție îngrijită de Nicolae Albu,București, 1968, Petru Maior, Scriptaminora< ars literaria, animadversiones,epistolarium, ultimae, ediție îngrijită de

Ioan Chindriș, București, 1995.Petru Maior a tradus și a prelucrat

o seamă de lucrări< Învățătură pentruprăsirea pomilor, scrisă de Haint Fran-cisc, Buda, 1812, Învățătură de a facesirop și zahăr din mustul tuleilor de cu-curuz, după ce s-a cules cucuruzul depe ei, întocmită de Ioan Nep Neuhold,Buda, 1812, Disertația lui Ioan Burgerdespre zahăr, carele din must de tuleide cucuruz și de zugastru se face, Buda,1813, Învățătură despre agonisirea vițeide vie și despre măiestria de a face vin,vinars și oțet, întocmită de autorii Sap-tal, Rozier, Parmentier și Dussieux șiîntru acest chip scurtată de abatul Lu-dovic Mitterpaher, Buda, 1813, Învăță-tură pentru ferirea și doftoriia boalelorcelor ce se încing prin țeară și a celor cese leagă și a unor boale sporadice, adicăpe ici pe colo îmblătoare ale vitelor celorcu coarne precum și a cailor, a oilor șia porcilor, Buda, 1816; Întâmplările luiTelemah, fiul lui Ulise întocmite de Fé-nelon, arhiepiscopul Cambrei, acum în-tâi de pre limba italienească pe limbaromânească prefăcută, Buda, 1818.

Mai multe unități de învăță-mânt din România poartănumele cronicarului

Cinstirea lui Petru Maior este re-prezentată de numele său< Universitateade Stat din Târgu Mureș, Un bust debronz în fața universității, Grupul Șco-lar din Reghin, Liceul Teoretic din OcnaMureș, Liceul Teoretic din Gherla, Co-legiu Tehnic din Bucuresti. Mai multestrăzi din București, Cluj-Napoca, Bra-șov, Lipova, Reghin, Orăștie, Chișinău,Petroșani, Reșița, Blaj, Timișoara, Arad,Brăila.

În Cronica intitulată< Istoria pentruînceputul Roomânilor în Dachia, scrisăîn 1812, în scurtul cuvânt de la începutse arată<

”Zburdarea aşa nedumerită în mulţidin cei străini scriitori este de a vomicu condeiul asupra românilor, străne-

poţilor românilor celor vechi, orice leşopteşte lor duhul acela, carele mai de-mult spre acee-i întărâta pe varvari, cape romani sau ca pe domnii lor, să-iurască sau lor ca prea vitejilor biruitoria toat[ lumea să le pismuiască, cît șicând fără de nici o dovadă iscodesc cevasau și minciuni apriate spun asupra ro-mânilor, încă socotesc că lumea toată edatoare să creadă nălucirilor lor, ba deo bucată de vreme, precum măgaru pemăgar scarpină, aşa unii de la alții îm-prumutând defăimările fără de nici ocercare a adevărului, de nou le dau lastampă, şi cu cât românii mai adânc tac,nemica răspunzând nedreptăților de-făimători, cu atâta ei mai vârtos se îm-pulpă pre români a-i micşora şi cu vol-nicie a-i batjocori.

Cugetul meu este, nu întreaga istoriea românilor a o ţese, fără cele ce maivârtos se ţin de începutul lor în Dachia,din vechi scriptori, pentru aceea a le în-semna, ca văzând românii din ce viţăstrălucită sunt prăsiţi, toţi să se îndemnestrămoşilor lor întru omenie şi în bunacuviinţă a le urma, adică, cătră împăra-tul lor al Austriei să fie cu credinţă, cătrepatria lor cu cucerire, către domnii lo-curilor cu ascultare, cătră tot deaproa-pele cu dragoste, şi pre sine întru toateputerile sufletului cu nevoinţă să se de-plinească, cât, pre cum de la buna mai-că, firea, au împărtăşit talant bun, aşatoţi să se facă cetăţenii patriei folositori.Aceea încă îmi caută să mărturisesc, cădobîndind cu foarte scurtă vreme spreîntocmirea Istoriei acesteia, cât nici a oscrie a doua oară curat, nu m-au suferitîncungiurările stărei mele, nu pot să mălinguşesc mie, că doară nici o greşealănu s-au vârât aici> ba nici rândul tuturorlucrurilor, pentru aceaşi cauză nu l-amputut ţine, ci care unde mi-au venitaminte, acolo l-am însemnat. Pentruaceea oricarele de bine voitoriu cetitoriude va face, până când ni se va da timppre îndelete toate a le proceti, acea bu-nătate cu mine, ca să-mi arete vreosminteală ce o va afla în istoria aceasta,cu mulţumitoare inimă sunt gata a oîndrepta.”

Despre puritatea descendenții romane și combaterea afirmațiilor lui Vopiscus privitoare la evacuarea Daciei Traiane

Romanii cei trimiși de Traian, așe-zându-se cu lăcașul lor în Dacia, nu s-au căsătorit cu muieri dace.

Unii pismuind strălucita viță a Ro-manilor, care o trag de la domnitorii atoată lumea, și neputând ascunde aceldezvălit adevăr, cum că Românii se tragde la Romani pe cari împăratul Roma-nilor Traian, învingând pe Decebal cra-iul Dacilor, i-au trimis în Dacia spremoștenirea ei> ca încalete cu oare câtăceață să învălească strălucirea viței Ro-mânilor zic, că Romanii, cei trimiși deTraian în Dacia, căsătorindu-se cu mu-ieri dace, dintru această mestecare felnou de oameni se urzi, adică nu Roma-nii adevărați, ci corcituri din bărbațăromani și din muieri dace, a cărora ade-că sau bărbați sau părinții căzuse în bă-tălie de biruitoarele ale Romanilor ar-me.

(Continuare `n num[rul urm[tor)

Ioan Corneanu, Lacrima Istrăuandin Cartea în Manuscris, intitulată

”Cronicari Români din Ardeal”

Conferința de Pace de la Paris (29iulie – 15 octombrie 1946) a fost ur-mată de Tratatele de Pace, semnate pe10 februarie 1947, dintre Aliați și stateleAxei, în urma celui de-Al Doilea Răz-boi Mondial.

În ziua de 10 februarie 1947, în pa-latul Ministerului de Externe al Franţei,au fost semnate tratatele de pace cu Ita-lia, Bulgaria, Ungaria, Finlanda şi Ro-mânia. Din partea României, tratatula fost semnat de Gheorghe Tătărescu,Lucreţiu Pătrăşcanu, Ştefan Voitec şiDumitru Dămăceanu. Tratatul de pacecu România conţinea multe prevederidezavantajoase< deşi armata românăparticipase alături de Naţiunile Unitede la 24 august 1944 la 12 mai 1945, şidăduse grele jertfe de sânge (circa170.000 de morţi, răniţi, dispăruţi), Ro-mânia nu a primit statutul de ţară co-beligerantă.

De asemenea, cu toate că guverneleSUA şi Marii Britanii declaraseră că nurecunosc nici o modificare teritorialăsurvenită după 1 septembrie 1939 (iz-bucnirea celui de-al doilea război mon-dial), aceste state şi-au schimbatpoziţia, recunoscând anexarea Basara-biei, Nordului Bucovinei şi ţinutuluiHerţa de către Uniunea Sovietică. Pede altă parte, Marile Puteri au decis sărestabilească graniţa de stat între Ro-mânia şi Ungaria din 1 ianuarie 1938,anulând astfel dictatul de la Viena din30 august 1940. Ca urmare a trasăriinoilor graniţe, România se învecina cuUniunea Sovietică, Ungaria, Iugoslaviaşi Bulgaria. Potrivit articolului 21, toateforţele militare aliate urmau să fie re-trase din România, în termen de 90zile de la intrarea în vigoare a tratatului.

O altă chestiune viza despăgubirilede război< tratatul obliga România săplătească 300 milioane dolari SUA,timp de opt ani, începând cu 12 sep-tembrie 1944, în bunuri (produse pe-troliere, cereale, lemn, vase maritimeşi fluviale, utilaj divers şi alte mărfuri).România trebuia să restituie în bunăstare bunurile ridicate de pe teritoriulstatelor Naţiunilor Unite şi să suportecheltuielile de lucru, materiale şi trans-port. Clauzele militare prevedeau căRomânia era autorizată să dispună deo armată de uscat de 120.000 de oa-meni, la care se adăugau câte 5.000 pen-tru artileria antiaeriană şi pentru ma-rină, 8.000 pentru aviaţia militară.

În Tratat erau şi prevederi care vi-zau politica internă a României. Tra-tatul conţinea şi elemente privind sta-tutul internaţional al României. De ase-menea, România se angaja să acceptetoate aranjamentele care au fost sau ur-mează a fi încheiate pentru lichidareaSocietăţii Naţiunilor.

:apte decenii de lasemnarea Tratatelorde pace de la Paris

CRONICARIÎn lucrarea Procanon a exprimat poziții anticuriale, pe fondul conflictului său cu Episcopul

greco-catolic Ioan Bob. Aceste poziții au fost prezentate în mod diacronic în timpul perioadeisocialiste ca fiind îndreptate împotriva dogmei primatului papal, deși această dogmă a fostadoptată în anul 1870.

Anul acesta se împlinesc 350 de ani de la nașterea cronicarului Petru Maior

Director general - D. P[curaru

Redactor ;ef suplimente - Adriana Zaharia

(Informa\ia Zilei de Duminic[ ;i S[n[tate ;i Frumuse\e,

Informa\ia TV)

Redac\ia Satu Mare<str. Mircea cel B[tr]n nr. 15

Satu Mare, cod 440012 Telefon< 0261-767300

e-mail< [email protected]

ISSN 1222-4715

www.informatia-zilei.ro

Director editor< Ilie S[lceanu

Petru Maior a luptat pentru drepturile românilor din TransilvaniaA participat la redactarea declara\iei de emancipare a rom]nilor din Ardeal

12 februarie 2017/Informa\ia de Duminic[ 3

ISTORIENeamţu Toader al lui Văsâiu lui Ionu Tomii, ţăran din satul Racşa, un străvechi sat din Ţara

Oaşului, judeţul Satu Mare, a avut, fără voia lui, o viaţă tumultoasă, trăind nişte experienţe deviaţă la limită, când viaţa atârna de un fir de aţă, prins în vârtejul celor mai cumplite evenimenteistorice, cele două conflagraţii mondiale, care au zguduit din temelii societatea şi au schimbatharta lumii.

Prin 1975, am avut şansa rarăsă întâlnesc, în satul Racşa, un po-et popular, un om cu un destinzbuciumat, „ca frunza-n vânt“,ţăran care a participat la cele douăRăzboaie Mondiale şi a fost luatprizonier, dar a fost înzestrat cuhar creator, ce l-a îndemnat şi aju-tat să-şi transcrie viaţa în versuri<Neamţu Toader, 82 ani când l-amcunoscut eu (cam prin 1975) şi încare eu am văzut o mărturie vie aharului creator al acestor oamenidin Ţara Oaşului, ce a avut talen-tul să convertească în expresie li-rică experienţa de viaţă proprie.

M-a impresionat şi scrisul foarteîngrijit şi corect. Iată transcrierea, câtmai fidelă<

Participarea la primul RăzboiMondial<

„Eu în anul 15Când ieram de 18Am plecat pe fruntul rece,Pe Munţii Tirolului,Ardă-i para focului!Doi ani am puşcat mereuContra dujmanului meu,Însă nu mea fost dujman,Că nu l-am văzut şohan.Şi la 2 ani vă spun euAm căzut prinzioner euLa italieni măi fratePînă-n Roma ce departeŞi de-acolo am scăpat Dacă volontar m-am datŞ-am trecut la noi în ţară,Ca dujmanii noşti să peară,C-aice-n ţară la noiDa iera grozav războiu,La Mărăşeşti groază mareTrupa noast′ă 1 volontareŞi vinea gloaţăle-n noiCum vin picuri de ploiŞi cădea feciorii morţiDar noi nu ne-am spăriet toţi.Comandantul nost au fostDomnu ginăral frumosIeremie GrigorescuŞi cu căpitan Popescu.Când de zi s-a revărsat,Genăralul a strigat<- Daţi feciori fără de frică,Nu căutaţ că doi-tri pică,Ştiut-aţ voi feciori bineCând aţ dat mîna cu mineCă nu-ţi mulge la măsurăNici-îţ ţuca prunce-n gură,Nici-îţ cosî rît cu iarbă,Nici-îţ ţuca prunce-n barbă,Nici-îţ merge-n şăzători,Unde-s fete şi feciori, Ce aţi dat mîna cu mineC-am crezut că ne-a fi bine.Dar iată binele nost,Cum ne tăvălim pe josŞi cînd ş-a gătat voarbaDa i s-a stîns vieaţa,Căci prin pieptu lui cel scumpA trecul Nemţescul plumb.Prin sînge s-a tăvălitŞi la moment a murit.Dar noi tot nu ne-am spăreat,Ce mereu tot am luptatPînă ţara o am scăpat,De fascişti de germani,Pentru că ne-a fost dujmani,Căci au vrut să cucereascăŢara noastă Romînească.Cu pelea goală am luptat

Pînă ţara o am scăpatŞ-am luptat cu vitejiePentru scumpa Romînie>Ş-am luptat cu greotateMereu cu grănate-n spate,Azvârleam după germaniCăci ne-a fost cei mari dujmaniŞi atîta am luptatPînă ţara o am scăpatŞi i-am pus nume tarePe veci Romînia Mare,Să trăiască pe vecie Scumpa noastă Romînie.Asta mni poiezieDupă cum aice scrie,Ce-i o întîmplare vecheChiar din anul 18Cine nu vre a mă credePoftească colea şi-ntrebe.

Aceste suferinţă le-am tras din răz-boiul din anul 1914-1918, Eu NeamţToader din satu Racşa.

Neamţu Toader al lui Văsâiu lui Io-nu Tomii, ţăran din satul Racşa, unstrăvechi sat din Ţara Oaşului, judeţulSatu Mare, a avut, fără voia lui, o viaţătumultoasă, trăind nişte experienţe deviaţă la limită, când viaţa atârna de unfir de aţă, prins în vârtejul celor maicumplite evenimente istorice, cele douăconflagraţii mondiale, care au zguduitdin temelii societatea şi au schimbatharta lumii.

A avut şansa rară de a scăpa viu şinevătămat din ambele încleştări careau secerat milioane de vieţi şi s-a întorsla condiţia primordială, cea de ţăran,să-şi lucreze ţarina, şi să întemeieze ofamilie, după legile firii, socotind că latemelia tuturor lucrurilor stă familia,însăşi esenţa existenţei omeneşti, a des-tinului ce trebuie să se împlinească înfaţa Universului.

Iar în răstimpuri, bântuit de cum-plitele amintiri, a transpus în versuriexperienţele prin care a trecut şi care

i-au marcat destinul, ca şi destinul în-tregii omeniri. Cu singurul scop, ca odatorie morală, de a lăsa ca moştenireurmaşilor, spre luare aminte, conştientcă a participat la nişte evenimente ex-cepţionale, şi că a devenit un martoranonim al istoriei.

La fel ca el, peste un milion de ro-mâni din Transilvania, au fost înrolaţiîn armata austro-ungară, în PrimulRăzboi Mondial, şi obligaţi să participela un război care nu era al lor, sauuneori puşi în situaţia tragică să luptechiar împotriva propriilor fraţi de sân-ge.

Mărturisirea începe direct, abrupt,fără ocolişuiri, punându-ne în faţă sta-rea de fapt în care se afla, dând dovadăde intuiţie de narator, că o relatare aunui fapt rupt din realitate trebuie săaibă ca şi coordonate principale relaţiatemporală (anul 15) şi spaţială (MunţiiTirolului). Dacă avea doar 18 ani, de-ducem că s-a născut în 1897 (25 apri-lie). La fel de repede îşi dezvăluie şi ati-tudinea şi starea afectivă, prin antoni-mele rece-foc< Frontul este rece, dândfiori de ghiaţă, ce-l face să-şi verse nă-duful „Ardă-i para focului!“

„Eu în anul 15Când ieram de 18Am plecat pe fruntul rece,Pe Munţii Tirolului,Ardă-i para focului!“Tânărul oşan abia ieşit din adoles-

cenţă, (când eram de 18) a fost luat detăvălugul istoriei şi aruncat pe frontulrece, să lupte pentru împăratul de laViena, împotriva unui duşman nevă-zut. Dar el recepţionează din plin ab-surditatea războiului în care a fost an-grenat<

„Însă nu me-a fost dujman,/ Că nu l-am văzut şohan“.

După 2 ani de luptă continuă, a că-

zut prizonier la italieni, („La italienimăi frate/ Pînă-n Roma cé departe“).

După cum se ştie, tabăra de prizo-nieri a fost vizitată de tribunul VasileLucaciu, care le-a vorbit cu înflăcăraredespre România Mare, pentru a-i con-vinge să se înroleze voluntari în armataromână, pentru a lupta alături de tru-pele române în eliberarea ţării de subnemţi.

„Şi de-acolo am scăpat Dacă volontar m-am dat.“Vaporul cu voluntari a ajuns la

Constanţa şi aceştia au simţit pentruprima oară în viaţa lor gustul libertăţii,şi au fost trataţi ca nişte oameni cudemnitate, ceea ce i-a întărit foartemult din punct de vedere moral, de-oarece de data aceasta luptă pentrupropria ţară< „Ş-am trecut la noi înţară,/ Ca dujmanii noşti să peară.“ Ţaratrecea prin momente tragice, „C-aice-n ţară la noi / Da iera grozav războiu“şi exista pericolul iminent să-şi piardăfiinţa naţională.

Această situaţie disperată a mobi-lizat ultimele energii ale naţiunii (maiales că rămăsesem singuri şi desco-periţi în faţa duşmanului, ruşii aban-donând frontul din cauza Marii Revo-luţii din 1917).

Trupa de voluntari a fost deplasatădirect pe frontul de la Mărăşeşti şiaruncată în focul bătăliei, deoarece be-neficia de experienţa războiului< „LaMărăşeşti groază mare/ Trupa noast′ă1 volontare“.

Grozăvia luptei a fost redată în im-agini plastice şi în ritm alert, ce-i ac-centuează expresivitatea, dar şi tragis-mul<

Şi vinea gloaţăle-n noiCum vin picuri de ploiŞi cădea feciorii morţiDar noi nu ne-am spăriet toţi.Bătălia a fost condusă de legendarul

general Eremie Grigorescu, care, princalităţile excepţionale de strateg şi co-mandant militar, a repurtat o strălucităvictorie în condiţii de-a dreptul vitregeşi a întors soarta războiului<

Comandantul nost au fostDomnu ginăral frumosIeremie GrigorescuŞi cu căpitan Popescu.Autorul devizei „Pe aici nu se tre-

ce!“, generalul a produs o impresie pu-ternică, reuşind, prin cuvinte înflăcă-rate şi exemplul personal, să mobilizezeîntreaga armată şi să o împingă sprevictorie, contra unui dușman mult su-perior ca număr şi tehnică militară, in-suflând trupei prin energia și curajulsău, încrederea în victorie, impresietranscrisă la nivelul de percepţie şi deexprimare a ţăranului din Oaş, prinanalogii cu fapte din universul rural,din viaţa de acasă<

„Când de zi s-a revărsat,Genăralul a strigat<- Daţi feciori fără de frică,Nu căutaţ că doi-tri pică,Ştiut-aţ voi feciori bineCând aţ dat mîna cu mineCă nu-ţi mulge la măsurăNici-îţ ţuca prunce-n gură,Nici-îţ cosî rît cu iarbă,Nici-îţ ţuca prunce-n barbă,Nici-îţ merge-n şăzători,Unde-s fete şi feciori, Ce aţi dat mîna cu mineC-am crezut că ne-a fi bine.Dar iată binele nost,Cum ne tăvălim pe jos.“

Bătălia de la Mărăşeşti a fost unadin cele mai mari bătălii din PrimulRăzboi Mondial, şi care a costat armataromână peste 21.000 de vieţi.

Datorită jertfei acestor români s-au înfăptuit măreţe idealuri ale stră-bunilor noştri, precum libertatea şiunitatea neamului românesc.

Mai departe, autorul ţăran propuneo licenţă literară, deoarece generalulnu a murit în război, ci după termina-rea acestuia, deşi avea doar 56 de ani,răpus de o boală infecţioasă cu o evo-luţie extrem de galopantă<

„Şi cînd ş-a gătat voarbaDa i s-a stîns vieaţa,Căci prin pieptu lui cel scumpA trecul Nemţescul plumb.Prin sînge s-a tăvălitŞi la moment a murit.“Dar el reiterează acelaşi mit al luptei

crâncene, la baionetă, corp la corp, înbustul gol<

„Cu pelea goală am luptatPînă ţara o am scăpatŞ-am luptat cu vitejiePentru scumpa Romînie“Neamţu Toader a continuat războ-

iul până la terminarea acestuia, ce a fă-cut posibilă Unirea cea mare şi înfăp-tuirea visului de milenii a străbunilornoştri - România Mare<

„Şi atîta am luptatPînă ţara o am scăpatŞi i-am pus nume tarePe veci Romînia Mare,Să trăiască pe vecie Scumpa noastă Romînie“.

El crede de cuviinţă să întăreascăpovestea sa adevărată prin garantareacu propria-i identitate, precum în ve-chime voievozii< Aceste suferinţă le-am tras din războiul din anul 1914-1918, Eu Neamţ Toader din satu Racşa

Ştefan Haiduc

Neam\u Toader din Rac;a, un poet popular carea participat la cele dou[ R[zboaie Mondiale

Via\a acestuia a at]rnat de un fir de a\[, fiind prins `n v]rtejul celor dou[ conflagra\ii mondiale

“{sta-i Neam\u Toader a lui V[siu lui Ionu Tomii, tot din Rac;a ;i-i p[curar la oi. Aici `n fotografie (foto dreapta) are 72de ani, l-am prins la S]mbra Oilor, `n 1967, era cu cons[teanul lui, Ioni\[ G. Andron, avocat de meserie ;i mare artistfotograf, de la care am ̀ nv[\at ;i eu s[ deschid aparatul. Cu vreo 30 de ani ̀ nainte, Ioni\[ a f[cut o fotografie celebr[ “Sfatulb[tr]nilor” (foto st]nga) ;i Toader era ;i el acolo, singurul cu p[rul negru printre b[tr]nii satului. Acu l-a ajuns ;i pe eldin urm[ vremea” - explica\ie dat[ de fotograful Iuliu Pop care a publicat fotografia `n revista Flac[ra cu titlul “Str[jerul”


ARHEOLOGIE

În numărul anterior al „Infor-maţiei de Duminică” au fost pre-zentate câteva aspecte referitoarela ofranda preistorică descoperităpe „Culmea Fodoreanu” dinTârşolţ, fiind scoase în evidenţăelementele care susţin că obiecteledepuse în cadrul unei ceremoniiau reprezentat consacrarea unuiloc special.

Valenţe sacre sunt relevate de ale-gerea locului, pe culmea unui deal, ceavea o delimitare bună faţă de spaţiulprofan, prin marginile cu pante abrup-te, stâncoase. Ipoteza că piesele îngro-pate la Târşolţ reprezintă o ofrandă estesusţinută şi de semnificaţia inventaru-lui îngropat în perioada secolelor XIV-XIII î. de Hr., inventar ce face obiectulacestei prezentări.

Urmare a strădaniilor profesoruluiIoan Mişca, în anul 1977, dintre pieseledescoperite la Târşolţ, la muzeul dinSatu Mare au fost aduse două topoare,două brăţări şi o verigă de picior. Sespune că împreună cu acestea ar maifi fost trei-patru brăţări care s-au pier-dut.

Ca urmare a circumstanţelor dedescoperire - aproape de suprafaţă, în-tr-un teren stâncos, donaţie voluntară- putem bănui că aceasta a fost com-poziţia completă a ofrandei. Inventaruldepunerii este deosebit de semnificativ,deoarece oferă informaţii asupra per-soanelor care au îngropat piesele. Spo-rirea semnificativă a numărului de des-coperiri de piese preistorice dar şi pro-gresul cercetărilor referitoare la aces-tea, asigură elemente semnificativepentru înţelegerea multiplelor semni-ficaţii ale ofrandelor.

Rezultate bune a dat corelarea cuinventarul mormintelor, unde sunt de-puse obiecte ce sunt semnificative pen-tru identitatea defunctului, ca aparte-nenţă la gen, categorie socială, vârstăsau grup etnic.

În cazul ofrandei de la Târşolţ, pre-zenţa brăţărilor trimite spre o compo-nentă feminină, iar a armelor, repre-zentate prin cele două topoare, spre ocomponentă masculină. Asocierea adouă topoare, unul cu gura de înmă-nuşare transversală şi unul cu gura ver-ticală, pare să reprezinte panoplia unuirăzboinic din categoria înaltă a socie-tăţii.

Această interpretare poate fi indusăpe baza asemănării cu inventarul mor-mântului tumular descoperit în apro-piere de Níregyháya, la Nírkarász. Înacel mormânt a fost îngropat un per-sonaj de rang înalt, aşa cum arată in-ventarul, arme şi podoabe de aur, darşi dimensiunile monumentale ale mo-vilei ridicate pentru a perpetua memo-ria şi cultul defunctului. Faptul că înspatele ofrandei de la la Târşolţ stă unpersonaj al elitei conducătoare este în-tărit de prezenţa în depunere a unuitip special de topor cu tub de înmă-nuşare.

Este vorba de tipul de topor numit«Drajna», tip care în ciuda numelui ceface referire la o localitate prahoveană,este considerat de specialişti ca fiindun produs specific al metalurgiei dinbazinul Tisei superioare şi nordul Ar-dealului. Acest tip de topoare a primitnumele de la localitatea Drajna de Jos,deoarece în această localitate au fostdescoperite, la un loc, trei astfel de to-

poare, un lucru puţin obişnuit pentruaceste obiecte speciale, care apar, deobicei, într-un singur exemplar. La pri-ma vedere, această descoperire pareinsolită, deoarece marea masă a topoa-relor de tip Drajna au fost găsite în in-terfluviul dintre râul Someş şi cursulsuperior al Tisei, aici fiind şi unicamatriţă cunoscută.

Prezenţa acestui tip de topor nord-transilvan în zona Prahovei, poate fiînţeleasă din perspectiva faptului că aufost descoperite împreună cu alteobiecte de provenienţă ardeleană, în-tr-o zonă de tranzit comercial întreTransilvania şi valea inferioară a Du-nării şi de acolo, spre zona Balcanilor.

Prezenţa toporului în această localitate nu este întâmplătoare

În analiza făcută topoarelor de tipDrajna, arheologul băimărean CarolKacsó subliniază că două dintre exem-plarele descoperite la Drajna de Jos aulama în formă de topor la fel ca exem-plarele din nordul Ardealului, iar celde-al treilea, are lama îngustă şi răsu-cită, piesa fiind definită de mai mulţicercetători ca fiind sceptru.

Astfel de sceptre au fost descoperiteîn mai multe puncte din Balcani şi AsiaMică, deosebit de semnificativă fiindpiesa descoperită pe o navă preistoricănaufragiată cu toată încărcătura la Ulu-burum, pe coasta sudică a Turciei.

Această descoperire, împreună cualte câteva descoperiri de nave naufra-giate, au avut darul să modifice per-cepţia specialiştilor asupra ultimelorsecole din mileniul II î. de Hr. Ele facreferire la legături intense, de lungădistanţă, ce se manifestă între regiunilecuprinse între aria nord-carpatică şiAsia Mică. După cum se va vedea, înOaş intensitatea unor astfel de legăturieste atestată şi de piese prezente înofranda de bronzuri şi obiecte de aurdescoperită la Batarci.

Un topor de tipul aceluia găsit la

Târşolţ a fost descoperit în localitateaDodona din nordul Greciei. Prezenţatoporului în această localitate nu esteîntâmplătoare. La Dodona funcţionaunul dintre cele mai vestite sanctuare-oracol, dedicat iniţial unei zeităţi fe-minine ancestrale (Geea), iar apoi adevenit un loc închinat zeităţii supreme(Zeus).

Amintit încă în poemele homerice,originile oracolului sunt certificate înpreistorie. Printre ofrandele agăţate destejari sau îngropate în pământ, încădin epocă miceniană, sunt prezente şiobiecte originare din ţinuturile dună-rene. Carol Kacsó consideră că, datefiind asemănările toporului de la Do-dona cu acelea din nordul Transilva-niei, persoana care a confecţionat piesadescoperită în Grecia s-a aflat în con-tact nemijlocit cu astfel de topoare.

Topoarele de felul aceluiadescoperit la Târşolţ sunt însemne de distincţie

Acest contact s-ar fi produs chiarîn Transilvania, fapt ce atestă interesulmanifestat pentru acest teritoriu dinpartea comunităţilor cu o înaltă civili-zaţie a bronzului. Motivul pentru careo astfel de piesă a fost copiată la dis-tanţă atât de mare stă în semnificaţiace stă în spatele obiectului. ArheologulCarol Kacsó apreciază că topoarele defelul aceluia descoperit la Târşolţ sunt,înainte de orice, însemne de distincţiesau simboluri de putere.

Argumente pentru această funcţio-nalitate sunt faptul că aceste piese suntdescoperite în număr mult mai micdecât topoarele de luptă cu disc şi spin,dar şi faptul că întotdeauna sunt pieseatent finisate.

Pentru o apreciere a topoarelor defelul aceluia de la Târşolţ ca simboluriale unor elite politice, ajută o privirede ansamblu asupra contextelor în careau fost descoperite aceste obiecte. Din-tre cele cca. 30 de topoare de tip Drajnacunoscute, aproximativ 23 pot fi cir-

cumscrise ariei de origine, interfluviulSomeş - Tisa Superioară, zonă în careapare şi singura matriţă pentru turnatpiese (Dăbâca, jud. Cluj). Excluzânddescoperirile izolate sau fortuite aproa-pe fiecare dintre topoare apare înofrande, în care joacă un rol central,dat fiind că sunt reprezentate de unsingur exemplar (există doar o singurăexcepţie, la Târgul Lăpuş unde sunt do-uă topoare de tip Drajna). Statutul spe-cial al topoarelor de tipul aceluia des-coperit la Târşolţ (tipul Drajna), ieseîn evidenţă mai ales din prezenţa lorsingulară în ofrandele în care sunt aso-ciate cu un număr ridicat de topoarede luptă.

Aceeaşi semnificaţie, de piesă sim-bol de putere a topoarelor de tip Draj-na, este asigurată de singurul topor ceapare în context funerar. Pare să nu fieîntâmplător că aceasta a fost descope-rită într-un tumul din localitatea Lăpuş(jud. Maramureş), într-o necropolăapreciată ca reprezentând cea mai clarăexpresie a unui centru de putere regio-nală.

Pe plan religios, ofrandelemetalice au reprezentatobiecte sacrificate prin îngropare

Care poate să fie semnificaţia pre-zenţei în ofrande a toporului de tipDrajna ca piesă simbol al puterii? Pre-zenţa unui singur obiect de acest felîntr-un grup mai mare de piese dinofrande, adesea topoare de luptă, su-gerează o subliniere de statut social încadrul unor manifestări colective.

Se poate aprecia că, pe plan religios,ofrandele metalice au reprezentatobiecte sacrificate prin îngropare, înscopul de a obţine contra-daruri de lazei, într-o acţiune de tipul do, ut des(dăruiesc, ca să fiu dăruit). Pe de altăparte, ofrandele metalice s-au dorit afi un mijloc de exprimare în domeniulrelaţiilor sociale< oferirea de cadouripentru zei în cadrul unor ceremonii,

erau ocazii de a afişa capacitatea ex-traordinară a unor persoane, în fruntecu şefii lor, de a renunţa la mari bogăţii,cu scopul de a investi aceste bogăţii înrelaţia cu zeii.

În acest sens, nu pare nelalocul luifaptul că, în cadrul ofrandei, se insistăpe reprezentarea simbolică a statutuluisocial a unui personaj de prim rang.

Într-o epocă mai recentă, cu nu-meroase izvoare scrise, dorinţa puteriipolitice de a fi reprezentată prin anu-mite obiecte simbolice, este bine evi-denţiată pentru Evul Mediu. Încă dinprimele decenii ale secolului trecut, is-toricul francez Marc Bloch descrieobiecte ce reprezintă semne emblema-tice pentru deţinătorii puterii (coroana,tronul, sceptrul, globul, mâna dreptăţiietc.), afirmând că aceste obiecte nu tre-buie studiate în sine, ci situate în cadrulatitudinilor şi al ceremoniilor în careapăreau. Ele trebuiesc puse în luminădin perspectiva simbolismului politicpe care îl poartă, interpretare care leconferea adevărata semnificaţie. Înacest sens, trebuie perceput şi toporul/sceptru-însemn de putere de la Târşolţ,a cărui înţelegere deplină reiese dincontextul ceremoniei de jertfă în carea fost îngropat.

Ceremonia a reprezentat o moda-litate prin care oamenii locului au co-municat cu zeii, atrăgând atenţia divi-nităţii cu o ofrandă specială, între careuna dintre ele face trimitere la statutsocial particular al unuia dintre parti-cipanţi. Pentru comunicarea cu divi-nităţile în cadrul unei ceremonii reli-gioase a fost ales un loc special, pe vâr-ful unei înălţimi. Referenţi toponimicide felul acestuia sunt frecvent aleşi calocuri de jertfe, deoarece reprezintăsimbolic predilecţia spaţială a hierofa-niilor, pornindu-se de la poziţia lor, în-tre înaltul cerului şi lumea pământea-nă. Încă nu s-au descoperit date asupramodului în care a fost utilizată în timpCulmea Fodoreanului de la Târşolţ, în-să există mai multe locuri din Europaîn care astfel de amplasamente au fostvalorificate ca locuri sacre, cu sau fărăîntrerupere, pe parcursul mai multorsecole sau milenii.

O astfel de funcţionalitate ritualicăpe parcursul mileniilor este certificatăîn cazul sanctuarului de la Dodona,unde a fost găsit un sceptru de tipulaceluia din ofranda de la Târşolţ. LaDodona, nu doar descoperirile arheo-logice, ci şi sursele scrise susţin o uti-lizare a unui spaţiu sacru din epocamiceniană (mileniul II î. de Hr.) pânăîn epoca bizantină. Astfel de locuri sa-cre sunt prezente şi în spaţiul carpatic,pe acelaşi amplasament fiind descope-rite jertfe ce au fost făcute la distanţăde secole, adesea fiind utilizate ca cir-cumscrieri geografice sacre şi în religiacreştină.

Conceptele de spaţiu, ofrande şimemorie socială par să ofere un marepotenţial comprehensiv socio-istoric,fiind evidenţiată consacrarea unor lo-curi speciale, ca şi acela de la Târşolţ,prin ofrande cu o puternică încărcăturăsimbolică. Faptul că acest conţinut sedezvăluie puţin câte puţin, peste mile-nii, are menirea de a păstra o aură demister asupra unor locuri care uneori,uimesc prin însăşi frumuseţea lor, în-semn paradoxal al incompletitudiniicunoaşterii…

Dr. Liviu Marta,Muzeul Judeţean Satu Mare

Unul dintre cele dou[ topoare de la T]r;ol\ este posibil s[ fi fost folosit pe post de sceptru, indic]nd faptul c[ cel care l-a primit a ocupat un loc `n elita conduc[toare

Ca urmare a circumstanţelor de descoperire - aproape de suprafaţă, într-un teren stâncos,donaţie voluntară - putem bănui că aceasta a fost compoziţia completă a ofrandei. Inventarul de-punerii este deosebit de semnificativ, deoarece oferă informaţii asupra persoanelor care au îngropatpiesele.

Un sceptru d[ruit ca ofrand[ la T]r;ol\ `n urm[ cu 3.300 de ani


S~N~TATEFructoboratul de calciu are un puternic efect antiinflamator ajut]nd la reducerea

semnificativ[ a durerii caracteristice afec\iunilor articulare, ̀ mbun[t[\e;te mobilitatea;i flexibilitatea `ncheieturilor, reduc]nd semnificativ rigiditatea acestora.

Fructoboratul de calciu este unsupliment alimentar cu rol adju-vant pentru `nt[rirea oaselor, re-ducerea apari\iei osteoporozei,ameliorarea durerilor ;i inflama\ii-lor articulare, reducerea simpto-melor menopauzei, prevenireaapari\iei cancerelor de prostat[,s]n ;i col uterin.

1. Fructoboratul de calciu este esen\ial`n construc\ia ;i men\inerea oaselor ;i ar-ticula\iilor s[n[toase. S[n[tatea oaselor es-te fundamental[ oric[rui program anti-aging, de vreme ce oasele fragile pot ducela fracturi osoase osteoporotice ce ame-nin\[ via\a, iar afec\iunile articula\iilor ducla sc[derea mobilit[\ii acestora, producedeme ;i durere, determin[ rigiditate ;iscad calitatea vie\ii. Fructoboratul de calciujoac[ un rol crucial pentru metabolismuloaselor deoarece el stimuleaz[ ;i sus\inefunc\iile tuturor elementelor esen\iale pen-tru cre;terea ;i s[n[tatea \esutului osos<calciu, magneziu, fosfor, vitamina D. Pre-vine hipocalcemia datorat[ deficien\ei devitamina D ;i pierderea de mas[ osoas[caracteristic[ osteoporozei, stimul]nd ab-sorb\ia `n organism a calciului ;i magne-ziului printr-o cale metabolic[ alternativ[,independent de nivelul vitaminei D dinorganism. Dup[ cum se ;tie, vitamina Dajut[ la absorb\ia calciului ;i a magneziuluidin tractul gastro-intestinal. La fel, borulajut[ la absorb\ia de calciu, magneziu ;ifosfor din tractul gastro-intestinal, f[r[ im-portan\a nivelului seric al vitaminei D,ajut[ la men\inerea unui echilibru mineraloptim si asigur[ utilizarea s[n[toas[ a cal-ciului de c[tre organism.

2. Fructoboratul de calciu are ;i pro-prietatea de a stimula sinteza colagenului

;i secre\ia acestuia ̀ n matricea extra- ;i in-tracelular[ a cartilajelor ;i poate inhiba ac-tivitatea enzimelor (colagenaze) care `nmod natural degradeaz[ colagenul, ceeace duce la deteriorare osoas[ ;i vascular[,`ncheieturi fragile, piele „l[sat[”, riduri.

3. Un num[r surprinz[tor de mare deprocese metabolice sunt influen\ate decantit[\i fiziologice de bor. Pe l]ng[ ac\iu-nea de stimulare a mineraliz[rii osoase,fructoboratul de calciu cre;te nivelul hor-monilor steroizi asocia\i cu masa osoas[s[n[toas[, m[rind semnificativ concen-tra\ia seric[ de estrogeni ;i stimul]nd efec-tele acestora. Dup[ cum se ;tie, estrogenuleste un instrument important pentrus[n[tatea oaselor la femeile postmenopau-zale care au niveluri foarte reduse de hor-moni steroizi, de vitamina D ;i de mine-rale. De asemenea, fructoboratul de calciuare proprietatea de a cre;te nivelul hor-monilor asocia\i cu o prostat[ s[n[toas[,m[rind semnificativ concentra\ia seric[de testosteron ;i stimul]nd efectele aces-tuia, cu at]t mai mult cu c]t hiperplaziabenign[ de prostat[ se caracterizeaz[ ;iprintr-un deficit important de testosteron.

4. Fructoboratul de calciu are un pu-ternic efect antiinflamator ajut]nd la re-ducerea semnificativ[ a durerii caracteris-tice afec\iunilor articulare, ̀ mbun[t[\e;temobilitatea ;i flexibilitatea `ncheieturilor,reduc]nd semnificativ rigiditatea acestora.

5. Fructoboratul de calciu are ;i unputernic efect antioxidant. Acesta este unelement activ `n mecanismul de protec\iecontra oxigenului reactiv celular, elimin[radicalii liberi forma\i ;i contracareaz[efectele nocive ale acestora asupra celulelor;i \esuturilor osoase ;i articulare, dar ;iasupra ̀ ntregului organism. Fructoboratulde calciu ridic[ nivelul unor enzime anti-oxidante `n s]nge ;i celule< superoxidis-

mutaza, catalaza ;i glutation peroxi-daza. Aceste 3 enzime sunt antioxi-dan\ii naturali principali ai organis-mului care constiutie ap[rarea na-tural[ `mpotriva radicalilor liberi.

Dac[ radicalii liberi sunt ̀ n exces`n organism, ei produc distrugerioxidative majore `n celulele ;i \esu-turile umane, determin]nd

degrad[ri importante ale mem-branelor celulare ;i ale unorcomponente celulare, inclusivale ADN-ului nuclear, care cu-prinde codul genetic ;i estepunctul de plecare ̀ n fabricareade noi celule. Dac[ ADN-ul sedeterioreaz[, el va da na;tereunor celule anormale, ceea ce`nseamn[ un prim pas c[treapari\ia cancerelor, a bolilorcronice cerebrale, cardio-vas-culare, degenerative, a ateros-clerozei ;i cataractei, precum;i a `mb[tr]nirii accelerate acelulelor `ntregului organism.

6. Activitatea antioxi-dant[ a fructoboratului de cal-ciu are o mare valoare tera-peutic[ ̀ n prevenirea apari\ieicancerelor, ̀ n special a cance-rului de prostat[, a canceruluide s]n ;i col uterin ;i a cance-rului de pl[m]ni. Fructobora-tul de calciu are at]t capacita-tea de protec\ie `mpotrivaacestor boli devastatoare, c]t;i capacitatea de inhibare aprolifer[rii celulelor canceroa-se, `ncetinind sau stop]ndevolu\ia acestor cancere, iardac[ acestea sunt deja instalatefructoboratul de calciu reducesemnificativ inflama\ia ;i du-rerea.

7. Fructoboratul de calciu areactivitate antioxidant[ cu semnifi-

ca\ie clinic[ ;i `n protec\ia celulelor pieliifa\[ de leziunile datorate stresului oxidativ,ac\iune benefic[ asupra matricei celularea pielii, stimuleaz[ unele proteaze intra- ;iextracelulare, favoriz]nd vindecarea r[ni-lor de piele.

8. Fructoboratul de calciu cre;te per-forman\a func\iei cognitive, ̀ mbun[t[\e;temai ales la v]rstnici dexteritatea manual[,coordonarea m]n[-ochi, aten\ia, percep\ia;i memoria pe termen scurt ;i lung.

9. Fructoboratul de calciu influen\eaz[benefic func\ia imunitar[ a organismului.

10. Fructoboratul de calciu are efectebenefice asupra metabolismului lipidelor,scade nivelul colesterolului sangvin crescutpeste limitele normale.

Recomand[ri

- Produsul se recomand[ tuturor celorcare vor s[-;i construiasc[ de timpuriu unschelet osos s[n[tos ;i puternic ;i s[ pre-vin[ sau s[ minimalizeze problemele des[n[tate osoas[ datorate `naint[rii `nv]rst[>

- Adjuvant `n profilaxia ;i terapia os-teoporozei, osteoartritelor, deform[rilorosteo-articulare ;i fracturilor osteoporo-tice, rahitismului ;i osteomalaciei, redu-cerea simptomelor nepl[cute ale meno-pauzei>

- Adjuvant pentru prevenirea, contro-lul ;i ameliorarea afec\iunilor articulareinflamatorii ;i degenerative (osteoartritesau artroze ;i poliartrite reumatoide) ;i re-ducerea durerii caracteristice acestora, c]t;i pentru ̀ mbun[t[\irea func\ionalit[\ii ;iflexibilit[\ii articula\iilor, stimularea mo-bilit[\ii articula\iilor ̀ n perioade de supra-solicitare mecanic[ intens[ a acestora(sport, munc[ fizic[, obezitate)>

- Pentru eliminarea radicalilor liberiforma\i ;i contracararea efectelor nociveale acestora asupra celulelor ;i \esuturilorosoase, articulare ;i ale pielii, prevenireacancerelor de s]n, col uterin, prostat[.

Modul de folosire

Pentru adul\i< 1 capsul[ pe zi dup[ ma-sa principal[ a zilei timp de 2 luni, pauz[30 de zile ;i cura se reia. Se repet[ cura lanevoie.

Se recomand[

Efectuarea de controale ;i investiga\iimedicale legate de s[n[tatea oaselor, maiales la persoanele `n v]rst[.

Ingrediente - mg/capsul[< Fructoborat deCalciu - 130,5 mg, Amidon din porumb -159,5 mg

Produsul se g[se;te la cele două magazine Hypericum

din municipiul Satu Mare<

Drumul Careiului, nr. 4-5Tel< 0261.740 121

Str. :tefan cel Mare, nr. 5 Tel< 0261.716 450

Produc[tor< HYPERICUM IMPEX S.R.L.

Sediu< Baia Sprie, str. Gutinului, nr. 3A,Maramure;, Rom]niaTel/fax< 0262.271 338 > 0262.372 695 Tel comenzi< 0262.263 048E-mail< [email protected] [email protected] mai multe informa\ii cu privirela produsele noastre ;i pentru oferte, v[rug[m s[ accesați site-ul<www.hypericum-plant.ro

Fructoboratul de calciu areun puternic efect antioxidantAdjuvant `n profilaxia ;i terapia osteoporozei

Un studiu publicat recent în revistaștiinţifică “The American Journal of Cli-nical Nutrition” arată că o dietă bogatăîn proteine, din surse animale sau vege-tale poate contribui la menţinereamușchilor mari și puternici pe măsurăce oamenii îmbătrânesc, notează Ager-pres.

Cercetarea a fost efectuată în StateleUnite și demonstrat că persoanele careau o alimentație bogată în proteine autotodată și o masă musculară mai mareși cvadricepși mai puternici - mușchi si-tuați pe partea anterioară a coapselor,după cum arată autoarea principală astudiului, Kelsey Mangano, de la Univer-sitatea Lowell din Massachusetts.

Proteinele se găsesc în special în car-ne roșie, pește, pui, ouă, lactate, vegetale,cereale și nuci. Institutul de Medicină re-comandă adulților consumul zilnic a cir-ca 0,8 grame de proteine per kilogramcorp - de exemplu, circa 56 de grame deproteine pe zi pentru o persoană seden-tară care cântărește 70 de kilograme.

Și alte cercetări anterioare au ajunsla concluzia că aceste substanțe prote-jează masa musculară și forța, însă pânăacum nu se știa cu siguranță care era sur-sa cea mai sănătoasă de proteine, dacăpersoanele care își iau proteinele în spe-cial din carne, spre exemplu, au mai mul-te beneficii decât cele care și le iau dinsurse vegetale.

În cadrul studiului recent, oameniide știință au utilizat date de la 2.986 debărbați și femei cu vârste cuprinse între19 și 72 de ani, care au completat un che-stionar cu privire la obiceiurile alimen-tare între anii 2002 și 2005. Dintre aceștia,82% își luau cantitatea de proteine reco-mandată din alimentația zilnică.

Cercetătorii au observat o legăturăîntre consumul de proteine și masa mus-culară și forța, acestea fiind mai însem-nate în rândul persoanelor care consu-mau o cantitate mai mare de proteine.

Subiecții cu cel mai mare aport deproteine în dietă consumau circa 1,8 gra-me per kilogram-corp în fiecare zi încomparație cu 0,8 grame per kilogram-corp, în cazul celor care mâncau cele maipuține proteine.

Oamenii de știință au observat căsursa proteinelor nu modifica rezultatul- o persoană care consuma o cantitatemare de carne roșie, spre exemplu, aveaaceleași beneficii ca una care lua aceeașicantitate de proteine din legume.

''De dietele bogate în proteine bene-ficiază majoritatea indivizilor'', a declaratMangano care a precizat că acestea ''potfi utile pentru menținerea masei muscu-lare și a forței, în special pe măsură ceîmbătrânim''.

Într-un studiu precedent, KelseyMangano și colegii săi au descoperit căpersoanele în vârstă care își luau cea maimare parte din proteine din carnea roșieși din cea procesată ''manifestau cea maiscăzută densitate osoasă în comparațiecu alte grupe''.

S[n[tatea mu;chilor poate fi men\inut[

cu o diet[ bogat[ în proteine


RE}ETE

Vin fiert

Paprica; de pui cu smântân[ ;i g[lu;te

Mod de preparare<

Vinul se pune într-un vas la încălzitîmpreună cu toate celelalte ingrediente,circa 5-10 minute, până dă primul clo-cot. Dacă fierbeți mai mult timp, al-coolul se va evapora, însă, dacă dorițisă scadă concentrația de alcool, puneți

mai întâi la fiert doar vinul cu zahăr șifierbeți așa la foc mic circa 20 minute,astfel alcoolul se va evapora complet.Abia după aceea adăugați condimen-tele și mai lăsați să fiarbă, tot așa, foarteîncet, 5 minute. Se lasă să se răcescăcâteva minute apoi se toarnă în cănisau pahare printr-o strecurătoare (ter-morezistentă). Se serveşte fierbinte, iarîn serile lungi și geroase de iarnă seoferă cu castane prăjite sau fursecuri.

Ingrediente<

1 l de vin roşu sec sau demi-sec (de preferat vin de casă), 140g de zahăr, 2-4 bucăți de cuişoare,3 batoane de scorţişoară, o ste-luţ[ de anason, coaja de la o por-

tocală şi de la o lămâie.

Mod de preparare<

Ceapa și ardeii se mărunțesc și secălesc în ulei. Se adaugă carnea și seprăjește ușor, până când capătă o crustăalbă, se adaugă boiaua și condimenteleși se stinge cu apă. Se fierbe astfel, pânăcând carnea se înmoaie și apa scade detot. În uleiul de sub carne se presar[

făina, se amestecă și se adaugă smân-tâna dizolvată cu 2-3 linguri de apăcaldă. După ce începe din nou să fiarbăse mai adaugă puțină apă, până cândsosul va căpăta consistența dorită și semai lasă c]teva minute la fiert.

Pentru g[luște se pun circa 3 l deapă cu sare la fiert, într-un vas de celpuțin 4 l. Se amestecă făina cu ouă, unvârf de cuțit de sare și puțină apă rece.Se bate bine, până devine o pastă omo-genă. Cu ajutorul unei linguri se mă-runțește în apa clocotită, iar după 8-10minute de fierbere se strecoară.

Ingrediente<

Pentru papricaș< 4 pulpe depui sau 4 jumătăți de piept depui, eventual 8 aripioare, o ceapă(circa 100-120 g), un ardei gras,ulei, o linguriță de boia de ardei,2 linguri de făină, circa 150 g desmântână, sare, piper, puțin ulei.

Pentru g[luște< 300 g făinăalbă, 2 ouă, sare.

Tart[ cu vi;ine

Mod de preparare<

Se amestecă o cană de zahăr, 3 lin-guri de amidon de porumb, o lingurăde tapioca și 1/4 linguriță de sare într-un bol mediu. Se amestecă cele 6 cănide vișine cu sucul de lămâie și cu lin-

gurița de vanilie. Foaia de plăcintă sepune într-o tavă. A doua foaie de plă-cintă se taie fâșii. Amestecul de maisus se pune peste prima foaie de plă-cintă, iar deasupra se ung cele 3 lingu-rițe de unt topit în prealabil la tempe-ratura camerei. Deasupra se aranjeazăfâșiile de plăcintă, care apoi se ung culapte și se stropesc cu zahăr. Se dă lacuptor până se coace, adică circa 35-40 minute. Se poate servi cu înghețatăde vanilie.

Ingrediente<

Două foi de aluat de plăcintă,o cană de zahăr, 3 linguri amidonde porumb, o lingură de tapioca,1/4 cană de făină, 1/4 lingură desare, 6 căni de vișine fără sâm-buri, 1 lingură de suc de lămâieproaspăt, 1 lingură de extract devanilie, 3 lingurițe de unt nesărat,tăiat în patru cubulețe, o lingură

lapte.

Ciorb[ de varz[ murat[ pentru gurmanzi

Mod de preparare<

Se toacă varză şi se căleşte pentrucâteva minute în ulei de măsline, apoise adaugă apa şi se lasă la fiert. Ciolanulafumat şi coastele, se taie în bucăţi şise fierb câteva minute în apă clocotită,

pentru a se elimina din sare, apoi sescurg şi se adaugă peste varză. Cândvarza şi carnea sunt aproape fierte seadaugă legumele tocate în cuburi, saudate pe răzuitoare. Ardeii kapia se taieîn cubuleţe mici, se călesc în puţin uleişi se adaugă în ciorbă. Se amestecă găl-benuşurile cu smântână, se diluează cuzeamă fierbinte adăugat[ lingură culingură şi se toarnă apoi în ciorbă,aproape de final. După stingerea focu-lui se adaugă şi verdeaţă tocată.

Cârnaţii se prăjesc și se vor ad[ugaîn timpul servirii.

Ingrediente<

O căpățână de varză murată,50 ml ulei de măsline, o ceapă,un morcov, o rădăcina de ţelină,mică, 1-2 cartofi, 2 ardei kapia,500 g de ciolan afumat, 500 g decoaste afumate, 500 g de cârnaţiafumaţi, frunze de pătrunjel, mă-rar verde, 5 gălbenuşuri de ouă,

500 g de smântână, 3 l de apă.

Nucile sunt cele mai beneficealimente pentru organismul nos-tru. Între cojile acelea tari existăun conţinut ridicat de proteine,grăsimi vegetale, fibre, antioxi-danţi, multe minerale și vitami-ne.

Dacă miezul de nucă este prezent îndiverse deserturi și nu numai, acesta seconsumă și ca atare, ca urmare a va-lenţelor sale tămăduitoare. Poate pentrumulţi cititori ai acestei rubrici poate re-prezenta o surpriză faptul că până și coajaacestui fruct bine cotat are efecte beneficeasupra organismului.

Nutriţioniștii recomandă ca miezulde nucă să se consume după ce a fost fă-râmiţat. Altfel stomacul nu reușește să-ldigere. Ca urmare a conţinutului de pro-teine, este indicat să consumaţi nucileseara sau înainte de somnul de dupăamiază, când organismul se relaxează.

Nu se consumă cantităţi mari de miezde nucă. Doza recomandată este de 4-7nuci, altfel riscaţi să vă confruntaţi cudureri de cap, spasme stomacale, consti-paţie. Nuca se recomandă pentru crește-rea imunităţii - mai ales în cazul vârstni-cilor și al persoanelor istovite de o boalăgrea. Se amestecă un pahar de miez denucă pisat, stafide și caise uscate cu 300g miere de albine. Se consum[ câte o lin-gură de trei ori pe zi, înainte de masă.

Nuca este folositoare pentru elimi-narea durerilor cardiace. Se consumăf[ină de nuci obţinută prin măcinare,amestecată cu stafide. Fără stafide, se beacu apă de către bolnavii de colit[ și ente-rocolit[.

Burta ţine de trecut, dacă veţi con-suma nuci și preparate din ele după re-comandările nutriţioniștilor.

Curăţarea vaselor sanguine se poaterealiza pe seama consumului de extractdin coajă de nucă. Se toacă mărunt coajauscată de la 14 nuci (neapărat 14!), seamestecă cu 500 ml ţuică, se lasă la ma-cerat 70 zile. Se bea câte o lingură, dimi-neaţa pe nemâncate.

Leacul le e de folos și persoanelor cudepuneri de săruri, tromboza, chisturi șitumori, mastopatii fibromatoase.

Tratarea tusei se poate realiza folo-sind nuca în totalitatea ei miez și coajă.Se pisează 4 nuci întregi, se amestecă cuo lingură de fructe uscate de soc. Se fierbeamestecul în 500 ml apă, pe foc mic, timpde 15 minute. Se răcește, se strecoară șise amestecă cu o lingură de miere de al-bine. Se consumă câte o lingură, de treiori pe zi, timp de 7 zile.

Ulcerul stomacal poate fi amelioratcu un leac din pereţii interiori din nucă.Se prepară un ceai din membranele (pe-reţi care despart miezul nucii) a 4-5 nuciși 250 ml apă clocotită. Se infuzează ooră în termos, se strecoară și se bea câteo linguriţă dimineaţă sau înainte de cul-care, pe nemâncate.

Diabet, colită, boli ale traiectului di-gestiv, tiroidoză, hipertensiune se ame-liorează, unele stadii chiar de tratează,cu tinctură din membranele despre caream vorbit mai sus.

Se tratează cu tinctura din membra-nele uscate. Acestea se pun într-un bor-can de 500 ml se pun, pe o treime a lui,tocate mărunt, apoi se umple borcanulcu ţuica și se lasă la macerat 21 de zile.După stoarcere, se păstrează într-o sti-cluţă de culoare închisă. Se bea câte olingură pusă în 100 ml apă, cu 30 minuteînainte de masă.

În cosmetică - nucile pisate sunt re-comandate pentru curăţarea tenului. Ast-fel, sunt pisate 2-3 nuci și se amestecă cucâteva linguriţe cu apă călduţă până sealbesc și formează o pastă.

Aceast[ pastă se aplică pe faţă și de-colteu și cu mișcări circulare se maseazăpielea. După 10 minute pasta este înde-părtată și se spală tenul cu ceai demușeţel.

Text selectat și adaptat de Ioan A.

Preparatele din nuc[pot trata unele forme

de cancer

Nu se consumă cantităţi mari de miez de nucă. Doza recomandată este de 4-7 nuci, altfel riscaţisă vă confruntaţi cu dureri de cap, spasme stomacale, constipaţie. Nuca se recomandă pentrucreșterea imunităţii - mai ales în cazul vârstnicilor și al persoanelor istovite de o boală grea.

Rubric[ realizat[ de Eva Laczko


MOD~Cămaşa albă este un clasic atemporal şi articolul vestimentar de bază din ţinuta feminină. Anul

acesta este despre cămaşa albă, dar nu despre cea clasică. Există foarte multe modele de cămăşialbe încât este imposibil să nu găseşti una pe placul tău. În plus, această piesă vestimentară mergefoarte bine cu aproape orice, astfel că poţi face foarte multe combinaţii în ţinutele zilnice.

Unul dintre articolele vestimentare care nu trebuie să-i lipsească din garderoba unei femei, cămaşaalbă, a devenit piesa must-have care trebuie să facă parte din ţinute. Dar anul acesta, cămaşa albă nutrebuie să lipsească din lista ta de cumpărături, mai ales dacă ai un loc de muncă care implică un dresscode.

Cămaşa albă este un clasic atemporal şi articolul vestimentar de bază din ţinuta feminină. Anul acesta este desprecămaşa albă, dar nu despre cea clasică. Există foarte multe modele de cămăşi albe încât este imposibil să nu găseşti unape placul tău. În plus, această piesă vestimentară merge foarte bine cu aproape orice, astfel că poţi face foarte multecombinaţii în ţinutele zilnice.

Iată câteva idei de ţinute din care te poţi inspira

Albul se potriveşte de minune cu aproape toate culorile, şi din acest motiv a ajuns să fie considerată nuanţa clasică.Poţi purta cămaşa albă cu blugi, pantaloni negri sau bleumarin, fuste sau pantaloni scurţi, de orice culoare îţi place.Negru şi alb sunt cele mai comune, fiind alegerea perfectă pentru ţinute office sau ocazii speciale.

Cămaşa albă poate face parte din stilul casual şi din cel elegant. Indiferent de modelul ales< simplu, cu dantelă, semi-transparentă, cu nasturi, cămăşile sunt şic şi la modă în acest an.

Inspiră-te din ţinutele marilor vedete atunci când îmbraci o astfel de cămaşă şi îmbracă-te şi tu ca o adevărată fas-hionistă.

C[ma;a alb[, un articol vestimentar obligatoriu


DIET~

Autocontrolul presupune o re-la\ie armonioas[ ̀ ntre om ;i socie-tate, ceea ce e greu de realizat ̀ n zi-lele noastre, astfel c[ apar tot felulde tulbur[ri psihice.

Statisticile arat[ c[ cea mai frecvent[afec\iune psihic[ la rom]ni este depresia,urmat[ de tulbur[ri legate de abuz de me-dicamente, tulbur[ri de anxietate, de somn;i cele de personalitate.

Influen\a alimenta\iei ;i a stilului de via\[

Este adev[rat c[ exist[ anumite bolipsihice care sunt determinate `n specialde factorul genetic. Schizofrenia spreexemplu este determinat[ genetic `n pro-por\ie de 70-75%, ̀ n timp ce depresia esteereditar[ `n doar 40-50% din cazuri.Pentru a func\iona, creierul nu are nevoiedec]t de dou[ substan\e< oxigen ;i glucoz[.Totu;i e nevoie de mai mul\i nutrien\i pen-tru func\iile superioare, cum ar fi g]ndirea,memoria ;i autocontrolul.

Vitaminele din grupul B sunt cele ceinfluen\eaz[ cel mai mult func\ionareas[n[toas[ a creierului ;i a sistemului ner-vos. Lipsa de vitamina B1, de exemplu,produce iritabilitate ;i depresie, iar lipsade vitmina B6, cauzeaz[ nervozitate ;i obo-seal[.

Mineralele sunt implicate `n mod di-rect ̀ n activitatea neuronilor. De exemplu,caren\ele de magneziu produc nervozitate;i anxietate

Acizii gra;i nesatura\i, cum ar fi acidullinoleic, prezent ̀ n nuci ;i semin\e oleagi-noase, sunt necesari pentru dezvoltareasistemului nervos ;i a creierului la copii.Pe de alt[ parte, consumul excesiv de zah[r;i anumi\i aditivi, cum ar fi coloran\ii, afec-teaz[ sistemul nervos ;i altereaz[ compor-tamentul.

Nervozitatea putem s-o definim ca oreac\ie dispropor\ionat[ a sistemului ner-vos, la ceea ce se consider[ a fi un stimulnormal, atunci c]nd se g[se;te ̀ ntr-o starede excita\ie sau irita\ie.

Drogurile, tutunul, b[uturile alcoolice,cafeaua ;i alte b[uturi excitante sunt celemai comune cauze de nervozitate ;i deze-chilibru. Alimentele care combat st[rilede nervozitate sunt< ov[zul, germenii degr]u, semin\e de floarea soarelui, nucile,maz[rea, caisele, polenul. Pe l]ng[ acestealimente men\ionate adaug ;i obiceiuris[n[toase care contribuie la contracarareast[rilor de nervozitate.

Lua\i un mic dejun consistent pentrua evita hipoglicemia (caren\[ de zah[r dins]nge) care se manifest[ de obicei pe lajum[tatea dimine\ii ;i care poate producenervozitate ;i iritabilitate.

M]nca\i pe c]t se poate la ore regulatepentru a evita c[derile bru;te ale niveluluide glucoz[ din s]nge. Str[dui\i-v[ s[dormi\i suficient de mult `n mod regulat;i face\i exerci\ii fizice, `n special mersulpe jos, `ncet sau repede.

Tipul de alimente pe care le inger[mne influen\eaz[ capacitatea de a dormi bi-ne. Momentul ̀ n care le m]nc[m joac[ deasemenea, un rol important. Mesele`mbel;ugate, chiar ;i cele care constau `nm]nc[ruri s[n[toase, pot deregla somnul.~n mod ideal, at]t pentru somn c]t ;i pen-tru digestie, nu trebuie s[ m]nc[m cu maipu\in de 2-3 ore ̀ nainte de a merge la cul-care. Singurul lucru pe care cei care sufer[de insomnie ar trebui s[-l consume ̀ naintede a merge la culcare este o cea;c[ de ceaidin plante sedative (tei, lavand[, roini\[,hamei) cu miere.

Persoanele deprimate au `n generaltendin\a s[ t]njeasc[ dup[ dulciuri rafinate(produse de cofet[rie, bomboane, cioco-

lat[) care au o valoare nutritiv[ foarte mic[.Pot avea ;i poft[ de gr[simi saturate carese g[sesc ̀ n cremvur;ti ;i alte produse dincarne.

Toate aceste alimente tind s[ad]nceasc[ depresia plas]nd pacientul`ntr-un cerc vicios.

Dac[ dorin\a dup[ dulciuri este in-tens[, fructele confiate dulci, mierea saumelasa sunt op\iuni mai s[n[toase, dinmoment ce, pe l]ng[ zaharuri acestea ofer[diferite vitamine ;i minerale de care estenevoie exact pentru metabolizarea zaha-rurilor. Cerealele integrale, leguminoasele,legumele preparate simplu, fructele ;i se-min\ele oleaginoase ofer[ o vitalitate ;i oenergie pe care m]nc[rurile mai sofisticatenu le pot egala.

Deficitul de acid folic poate reprezentao cauz[ direct[ a depresiei. Iar lipsa de acidfolic este o cauz[ a depresiei mult mai frec-vent[ la persoanele carnivore dec]t la celevegetariene. Surse foarte bune de acid folicsunt urm[toarele< n[utul, fasolea, lintea,spanacul, sucul proasp[t de portocale ;imu;chiul de vit[ la gr[tar. O alt[ substan\[nutritiv[ vital[ pentru func\ionarea optim[a creierului ;i, de asemenea pentru evitareast[rilor depresive este vitamina B12. Ali-mente bogate `n vitamina B12 sunt< ce-realele uscate, friptur[ (slab[), oul, laptelede soia, laptele degresat, pieptul de pui,spanacul.

~n urma studiilor efectuate de doctorulOrnish ̀ n America, s-a demonstrat c[ ve-getarienii tind s[ se bucure mai mult devia\[ ;i au chiar o via\[ social[ mai bun[dec]t `nainte de a deveni vegetarieni. ~nplus, s-a dovedit c[ at]t inciden\a depresiei,c]t ;i a anxiet[\ii sunt mai reduse ̀ n cazulvegetarienilor.

Alte recomand[ri

Alimentele proaspete, crude, din re-giunea `n care tr[im, sunt deosebit de to-nifiante ;i reconfortante pentru corp ;ispirit. Dac[ sim\im c[ ne lipse;te vitalita-tea, s-o prelu[m de la alimente ̀ n stare na-tural[, adic[ proaspete (proasp[t culesesau cel pu\in, acceptabil de proaspete) ;icrude, dat fiind c[, g[tite, ̀ ;i pierd poten\ia-lul vital. Conceptul de via\[ sau de vitalitate

este imposibil de m[surat cu aparate ;i, deaceea, nu i s-a acordat niciodat[ impor-tan\a cuvenit[.

Anumite suplimente alimentare pot fide o mare utilitate pentru o corect[ hr[nirea creierului, ca de exemplu drojdia de bere,bogat[ `n vitamine din grupul B.

Ov[zul este o cereal[ deosebit dehr[nitoare, printre cele mai bogate `ngr[simi ;i, ̀ n plus are un efect sedativ, at]tla nivel nervos, c]t ;i la nivelul sistemuluidigestiv. Problemele nervoase de obiceisunt ̀ nso\ite de anxietate (chiar ;i ̀ n st[riledepresive mai pu\in exteriorizate). Deaceea, ov[zul este un remediu simplu, in-ofensiv, cu un gust excelent, capabil s[-ireconforteze pe cei care sufer[ de boli psi-hice. Anumite alimente ar trebui reduse`n mod considerabil sau chiar suprimatedin alimenta\ie, ca de pild[ cafeaua, cio-colata, alimentele preparate cuconservan\i, coloran\i etc, extractele cecarne(supele la plic) sau `ndulcitorii.

Concluzion]nd, putem spune c[ esteun lucru dovedit c[ regimul alimentar in-fluen\eaz[ considerabil comportamentulcreierului. Neurotransmi\[torii, substan\ecare regleaz[, moduleaz[ ;i distribuie in-fluxul nervos, sunt direct influen\a\i dealimentele pe care le consum[m. Princi-palii neurotransmi\[tori sunt serotonina,dopamina, epinefrina ;i norepineprina.Dac[ creierul produce serotonin[, tensiu-nea cedeaz[ ;i se produce o senza\ie decalm. Dac[ produce dopamin[ sau nore-pinefrin[, se `nt]mpl[ invers.

Consumul de carbohidra\i pare s[ aib[efect calmant asupra creierului, ̀ n timp cepoteinele par s[ creeze tensiune.

Consumul de gr[simi este de mare im-portan\[ pentru func\ionarea creierului.Gr[simile polinesaturate de ̀ nalt[ calitate(prezente `n uleiul de m[sline, `n fructeleoleaginose, `n special `n nuci ;i semin\ede pin, `n avocado, `n uleiul de primul[ ;i`n somon) sunt recomandate, `n timp ceconsumul de gr[simi saturate sau indus-trializate (hamburgheri, cartofi pr[ji\i, pro-duse de patiserie, cofet[rie, mezeluri) pro-voac[ o tendin\[ spre l]ncezeal[ mintal[,spre iritabilitate.

Ing. chimist Mircea GeorgescuTel.< 0721202752

Regimul alimentarinfluen\eaz[ considerabilfunc\ionarea creierului

Orice femeie îşi doreşte să semenţină tânără cât mai multtimp. Frumuseţea este strict lega-tă de starea de sănătate. Astfel,consumul cu precădere al anumi-tor alimente te poate ajuta să îţimenţii corpul sănătos şi totodatăsă ai un aspect general de invidiatîn toate etapele vieţii.

Alimentele care se recomandă pen-tru ca o femeie să îşi menţină un aspectfizic tânăr şi sănătos în ciuda înaintăriiîn vârstă sunt< merele, bananele, coa-căzele, murele şi caisele, scrieGândul.info.

Iată ce beneficii aduce fiecaredintre ele corpului tău

1. Merele sunt bogate în fibre. Unsingur măr consumat pe zi aduce unaport de 100% din necesarul zilnic alorganismului. Mai mult, merele sunt

benefice în evitarea constipaţiei şi aatacurilor de cord.

2. Bananele sunt o sursă de fibreşi potasiu, dar conţin şi carbohidraţi,care dau energie corpului. Bananelesunt fructele cele mai recomandate per-soanelor care au o viaţă activă. Nu de-geaba vedem sportivii consumând ba-nane.

3. Coacăzele conţin puţine calorii,deci ajută la scăderea în greutate. Maimult, ele ajută organismul să lupte îm-potriva hipertensiunii arteriale şi suntbenefice funcţionării optime a creie-rului.

4. Murele sunt bogate în antioxi-danţi, substanţe care asigură îmbătrâ-nirea sănătoasă a organismului, maiales în timpul dietelor. Pe lângă anti-oxidanţi, murele conţin o mulţime devitamine cunoscute pentru capacitateade reducere a riscului de cancer şi bolide inimă< vitaminele B1, B2, C şi E.

5. Caisele sunt bogate în nutrienţi,asigurând necesarul de vitamine A, C,E, dar şi de fier şi potasiu.

5 fructe bogate în vitamine ;i minerale

M]nca\i pe c]t se poate la ore regulate pentru a evita c[derile bru;te ale nivelului de glucoz[din s]nge. Str[dui\i-v[ s[ dormi\i suficient de mult `n mod regulat ;i face\i exerci\ii fizice, `nspecial mersul pe jos, `ncet sau repede.

MELISSA - Magazin produse naturale pentru s[n[tate

Este mai u;or s[ previi dec]t s[ tratezi o boal[...

Experien\[ de peste 10 ani `n slujbas[n[t[\ii dumneavoastr[!

Informa\ii< 0721.202.752Adresa< Satu Mare, str. Cuza Vod[, nr. 12

(vis-a-vis de Poli\ie) ✂

Pia\a Eroii Revolu\iei nr. 5 - Satu MareTelefon< 0361 884947


Finlanda, al cărei guvern adezvoltat de curând un planambiţios, ce vizează sănătatea şibunăstarea financiară a rezi-denţilor acestei ţări, vrea să devi-nă până în anul 2040 primul statdin lume fără fumători, informea-ză postul de televiziune CNN.

Oficialii finlandezi vor ca mai puţinde 2% din totalul adulţilor din aceastăţară să consume tutun în orice formă în-ainte de anul 2040. Acest lucru ar însem-na ca peste 98% din populaţia Finlandeisă refuze să fumeze ţigarete clasice, pipă,trabuc, ţigări electronice şi să consumetutun de prizat.

Respectând tendinţele din ţările in-dustrializate, rata fumatului din Finlandaa urmat o curbă descendentă în ultimeledecenii datorită unor măsuri eficiente,precum interzicerea reclamelor la ţigări

şi interzicerea expunerii pachetelor deţigarete în magazine, dar şi crearea unorspaţii în zone publice în care fumatul esteinterzis.

Începând din ianuarie 2017, guver-nul finlandez a implementat un nou setde măsuri împotriva fumatului. În loc săvizeze un domeniu pe rând, precum ex-punerea la fumat în spaţiile publice, ofi-cialii finlandezi vor să abordeze chestiu-nea fumatului din toate unghiurile si-multan. Ei refuză să promoveze produsemai ”blânde”, care provoacă mai puţinedaune, precum e-ţigaretele sau inhala-toarele cu tutun.

Finlanda nu este singură în dorinţa sa de a reduce fumatul

Suedia, unul dintre vecinii Finlandei,a beneficiat la rândul ei de o scădere con-siderabilă a numărului de fumători –

doar 12,7% în rândul bărbaţilor şi 15,2%în rândul femeilor în anul 2013 – însă aobţinut aceste rezultate parţial prin pro-movarea ”snus-urilor”, un produs comer-cializat sub forma unei pudre de tutun,care nu se fumează, ci se administreazăoral.

Acel produs, alături de alte forme detutun cu administrare orală, este interzisîn alte state din Uniunea Europeană. Ma-rea Britanie a adoptat la rândul ei o stra-tegie de reducere a fumatului. În locul”snus-urilor”, britanicii susţin folosireae-ţigaretelor, pentru a-i ajuta pe fumătorisă renunţe la acel viciu. Însă Finlandavrea să elimine fumatul definitiv.

La cealaltă extremă se află China

Finlanda nu este singură în dorinţasa de a reduce fumatul şi toate obiceiurileasociate fumatului în rândul populaţiei

sale. În Australia, pachete de ţigarete mo-nocolore, în combinaţie cu o taxare su-perioară, au contribuit la scăderea rapidăa numărului de fumători. În 2014-2015,doar 14,7% dintre adulţii australieni încăfumau zilnic – un procent mai mic decâtcel înregistrat în Finlanda. În 2011-2012,acest proces fusese de peste 16% în Aus-tralia.

După o creştere spectaculoasă a ce-rerii pentru produse bazate pe tutun înultimii ani, când tot mai mulţi chineziau început să fumeze, trei oraşe dinaceastă ţară au interzis fumatul în spaţiilepublice închise. Printre aceste oraşe seaflă capitala ţării, Beijing.

La nivel global, Organizația Mondia-lă a Sănătății şi-a stabilit obiectivul de areduce fumatul în rândul persoanelor depeste 15 ani cu 30% până în 2025, pentrua se alinia cu obiectivul său de a reducerata de incidenţă a bolilor nontransmi-sibile, precum cancerul.

Marele Maestru al OrdinuluiSuveran al Cavalerilor de Malta,Maestru Matthew Festing, a de-misionat la finalul lunii trecute,la cererea Papei Francisc, în urmaunei dispute aprige cu Vaticanul.

Se pare că totul ar fi pornit de lafaptul că maestrul britanic a refuzatcategoric, în numele suveranităţii decare se bucură, să accepte o anchetăinternă ordonată de Papa Francisc. Ma-rele Maestru a mers până la a contestaselecţia anchetatorilor, obligând Vati-canul să reacţioneze.

Disputa dintre Ordinul Cavalerilordin Malta, instituție ai cărei membrinu sunt clerici, dar depun un jurământde castitate, sărăcie și supunere față depapă, a început după ce un importantmembru al Ordinului, Marele CancelarAlbrecht Freiherr von Boeselager, nu-mărul trei al Ordinului, a fost demisîn decembrie 2016 pentru că a permisdistribuirea de prezervative în cadrulunor proiecte de caritate finanțate deorganizație în rândul populației carerisca să se infecteze cu HIV.

După ce a fost demis, Von Boese-lager a cerut intervenția Vaticanului,care a înființat o comisie de analiză acazului, spre nemulțumirea MareluiMaestru, Matthew Festing, care a acu-zat o încălcare a suveranității Ordinu-lui. Von Boeselager s-a apărat preci-zând că a oprit două programe de ca-ritate când a aflat de distribuirea pre-zervativelor, dar că a permis funcțio-narea unui al treilea program deoareceoferea servicii medicale de bază pentrusăraci. E bine de știut că Biserica Ca-tolică nu acceptă folosirea de prezer-vative ca metodă de contracepție și în-curajează abstinența și monogamia cametodă de stopare a răspândirii HIV.

Von Boeselager și susținătorii săispun în același timp că problema pre-zervativelor nu a fost decât un bun pre-text pentru Marele Maestru și aliatulsău, cardinalul Raymond Leo Burke,un conservator care îl acuză pe PapaFrancisc de prea mult liberalism, ur-mărind să își crească puterea.

La 21 decembrie, Papa Francisc a

numit o comisie de anchetă formatădin cinci membri pentru a clarifica lu-crurile, însă surse apropiate afirmă căeste vorba în mare parte de o luptă po-litică, declanşată în momentul în carefratele Albrecht von Boeselager a fostnumit în consiliul de administraţie alBăncii Vaticanului, în plin proces de"curăţenie" după scandalurile din ulti-mii ani.

Papa Francisc, acuzat că se implică în problemeleinterne ale Ordinului

Conflictul dintre cele două insti-tuții, unele dintre cele mai vechi dinlume, s-a sfârșit prost pentru MareleMaestru care și-a dat demisia din func-ția pe care o ocupa în cadrul OrdinuluiCavalerilor din Malta, decizia fiindconsiderată de presă neobișnuită pen-

tru un Mare Maestru care își păstreazăfuncția pe viață. Demisia lui Festingeste ultima întorsătură într-o înfrun-tare între liderii celor două instituţii.Britanicul a denunţat comisia papalădrept un amestec în afacerile suveraneale ordinului, i-a acuzat pe membriiacesteia că se află în conflict de inte-rese şi a creat o comisie internă. Vati-canul a respins la rândul său aceastăîncercare de a discredita membrii co-misiei sale şi i-a îndemnat pe condu-cărorii instituţiei să coopereze în an-chetă. Comisia papală urmează să-iprezinte lui Francisc concluziile lasfârşitul lunii. Ordinul Cavalerilor ca-re administrează spitalele şi dispen-sarele catolice din întreaga lume, ur-mează să fie condus de numărul doiîn ierarhia sa, Marele Comandor, pânăla alegerea altui şef.

Relațiile Ordinului de Maltacu poporul român dateazădin secolul al XIII-lea

Suveranul Ordin Militar şi Ospita-lier al Sfântului Ioan de Ierusalim, deRhodos şi de Malta, cunoscut sub de-numirea prescurtată de Ordinul Suve-ran al Cavalerilor de Malta, a fost în-fiinţat la Ierusalim în jurul anului 1050.Scopul era de a administra un spitalpentru pelerinii din Ţara Sfântă. Or-dinul Suveran al Cavalerilor de Maltaeste unul dintre cele mai vechi ordinereligioase catolice, fiind recunoscut caordin religios de către Papa Pascal alII-lea în 1113. Ulterior, Ordinul a de-venit militar pentru a-i apăra pe bol-navi, pelerini şi teritoriile creştine dinŢara Sfântă. În trecut, membrii Ordi-nului proveneau din familii cavalereştişi nobiliare ale lumii creştine. Acum,ei sunt admişi pentru merite deosebitedobândite faţă de Biserică şi faţă deOrdin.

Primele relaţii ale Ordinului deMalta cu poporul român datează dinsecolul al XIII-lea, când, prin interme-diul Diplomei Cavalerilor Ioaniţi, re-gele Ungariei Bela al IV-lea i-a invitatpe aceştia să se stabilească în Banat.De asemenea, se consideră că primulspital din România a fost fondat de Ca-valerii Ioaniţi la Oradea, înainte de celde la Sibiu, a cărui înfiinţare este ates-tată la 1292. În timpul regimului co-munist,relațiile diplomatice între Ro-mânia și Ordinul Cavalerilor din Maltaau fost interzise,Asociaţia Română amembrilor Ordinului Suveran de Mal-ta funcționând în exil. După Revoluţie,în 1991, relaţiile diplomatice au fostreluate.

În prezent, ambasadorul actual alOrdinului de Malta în Rom]nia esteJakob Kripp. În România sunt 16membri ai Ordinului şi peste 1.200 devoluntari ai Serviciului Maltez, care îşidesfăşoară activitatea caritabilă în 26de filiale, printre care una înfințată șiîn municipiul Satu Mare, aceasta fiindcondusă de Pallai Kristóf.

Alexandra Podin[

Finlanda vrea s[ devin[ prima \ar[ de nefum[tori din lume

Cavalerii de Malta sunt un ordin str[vechi, ace;tia particip]nd la Cruciadeal[turi de Cavalerii Templieri

Disput[ între Ordinul Cavalerilor de Malta ;i Papa Francisc

pe tema metodelor contraceptive

MAGAZINDisputa dintre Ordinul Cavalerilor din Malta, instituție ai căror membri nu sunt clerici, dar

depun un jurământ de castitate, sărăcie și supunere față de papă, a început după ce un importantmembru al Ordinului, Marele Cancelar Albrecht Freiherr von Boeselager, numărul trei al Ordinului,a fost demis în decembrie 2016 pentru că a permis distribuirea de prezervative în cadrul unorproiecte de caritate finanțate de organizație în rândul populației care risca să se infecteze cu HIV

Toți 80 de locuitori ai micuțului satspaniol Cerezales del Condado au de-venit milionari peste noapte. Aceștianu au câștigat la loterie, ci pur ;i simpluau avut norocul de a locui în satul încare s-a născut unul dintre miliardariilumii, Antonino Fernández, fondatorulberii Corona.

Afaceristul care s-a stins din viațăîn luna august a anului 2016, le-a lăsatprin testament celor 80 de locuitori aisatului spaniol în care s-a născut câte2.500.000 de dolari de fiecare. Fernan-dez s-a născut în Cerezales del Conda-do în 1917 și a fost cel de-al 11-lea copildin cei 13 ai familiei lui. El a trăit în să-răcie și a emigrat în Mexico, în 1949,când avea vârsta de 32 de ani, iar acoloa pus bazele companiei Grupo Modelo,companie ce este renumită pentru fa-bricarea berii Corona, pe care Antoni-no a făcut-o celebră.

În luna august, Fernandez a muritla vârsta de 99 de ani, iar în testamentulsău și-a scris o dorință care i-a uimitpe mulți. El le-a lăsat locuitorilor mi-cuțului sat din Spania suma totală de210 milioane de dolari. Drept urmare,fiecare din cele 80 de suflete care trăiescîn prezent în Cerezales del Condadova primi aproximativ 2.500.000 de do-lari. Corona cea mai populară bere me-xicană, exportată în toată lumea, avândvânzări anuale de 693 de milioane dedolari.

Antonino Fernández, care a fostimplicat activ în evenimente caritabileîn timpul vieții, nu a uitat niciodată deunde a plecat și în ce sărăcie a trăit înacest sat, unde la vârsta de 14 ani a fostnevoit să renunțe la studii pentru căpărinții lui nu-și permiteau să-l țină înșcoală și a vrut astfel să le facă locuito-rilor din acest sat o bucurie. „Nu amavut niciodată bani înainte. Nu știu cene-am fi făcut fără Antonino”, a decla-rat Maximino Sanchez, bărbatul caredeține singurul bar din sat și care sus-ține că ei abia își duceau traiul de pe ozi pe alta.

Locuitorii unui satspaniol au devenit

brusc milionari

Cu o înălţime de trei metri şi o greu-tate de 650 de kilograme, Dromornis es-te o specie a păsărilor preistorice gigan-tice. Dromornis aparţine familiei Dro-mornithidae de păsări gigant care autrăit acum 8 milioane de ani. În acelevremuri, Australia s-a separat de bloculcontinental Gondwana. Tipic pentruanimalele din Australia este faptul că eleau evoluat treptat, fiind complet izolatede animalele de pe alte continente.

Din cauza puţinelor fosile descope-rite, Dromornis australis adaugă un goltemporal uriaş între cele două specii deDromornis, D. stirtoni ar fi pututaparţine în cele din urmă genului Bul-lockornis. Dromornis stirtoni avea înjur de trei metri înălţime şi cântăreaaproximativ 650 de kilograme. Gâtul săuera lung şi avea aripi sub formă de ciot.Păsările gigant erau mai înalte decât Ae-pyornis şi mai grele decât Moa.

Deşi Dromornis stirtoni avea picioa-re puternice, experţii consideră că nu afost un bun alergător. Ciocul păsării eramare şi foarte puternic, unii cercetătorisusţinând că ar fi fost un ierbivor.

Masculii erau mult mai robuşti şimai grei, decât femelele. Animalele ar fitrăit în zona subtropicală din Australiala sfârşitul Miocenului.

M. F.

Cea mai mare pas[redin istorie c]nt[rea650 de kilograme


RELIGIE

Preasfinţitul Părintele nostruJustin, Episcopul Maramureşuluişi Sătmarului, cu multă înţelep-ciune, cu prilejul târnosirii(sfinţirii) Catedralei ortodoxe“Adormirea Maicii Domnului”din municipiul Satu Mare, întâm-plată la data de 21 august 2016, ziînscrisă cu litere de aur în istoriaSătmarului, a acordat bisericiinou sfinţite un al doilea hram, şianume< “Sfântul Ierarh Antim Ivi-reanul”.

Ca atare, se impune să evidenţiezpuţin viaţa şi activitatea acestui mareslujitor al lui Hristos, care, împreunăcu Măicuţa Domnului, mijlocesc pen-tru noi, credincioşii sătmăreni, înainteatronului Preasfintei Treimi.

Potrivit “Proloagelor” (Volumul 1.Septembrie-februarie, Editura Institu-tului Biblic şi de Misiune Ortodoxă,Bucureşti, 2011, pp. 155-157), Antims-a născut în Iviria (Georgia de azi) înjurul anului 1650, într-o familie drep-tmăritoare. Credincioşii săi părinţi,Ioan şi Maria, i-au pus la Botez numelede “Andrei”, crescându-l în duhultradiţiei ortodoxe.

Pe măsură ce creştea, părinţii auremarcat faptul că fiul lor a fost împo-dobit de Dumnezeu cu darul picturiişi al sculpturii bisericeşti. Tânăr fiind,ajunge rob la turci în Constantinopol(Istanbul), unde a îndurat “amărăciu-nile şi umilinţele vieţii printre cei stră-ini de neamul lui şi de credinţa creşti-nă”.

După o perioadă de timp, a fostrăscumpărat de creştini, slujind luiDumnezeu, ca mirean, pe lângă Pa-triarhia Ecumenică, “desăvârşindu-şipriceperea artistică şi cunoaşterea lim-bilor greacă, turcă şi arabă”. În anul1690, la recomandarea patriarhuluiDositei Notara al Ierusalimului, esteadus în Ţara Românească de către vo-ievodul Constantin Brâncoveanu, sprea ajuta la tipărirea cărţilor bisericeşti.Ȋmbracă haina monahală, primind nu-mele de “Antim” şi fiind hirotonit ie-romonah la Mănăstirea Snagov (lângăBucureşti).

Mitropolitul Antim a desfăşurat o bogată activitate tipografică

Ȋn vara anului 1691, fostul episcopal Huşilor, Mitrofan, îi lasă în grijă luiAntim tipografia Mitropoliei Ţării Ro-mâneşti. Devine egumen al Mănăstiriişi, în anul 1694, înţelegând valoareaeducaţiei prin intermediul cărţii, acreat la Snagov o renumită şcoală ti-pografică, muncind neîncetat pentrudesăvârşirea “meşteşugului tipografieişi îndreptărilor cuvintelor româneşti,adevărate comori de cărţi ieşind dinmâinile lui, dintre care amintim câteva<Antologhionul, Evangheliarul, Floareadarurilor, Carte sau lumină, Octoihul,Capete de poruncă, Ȋnvăţătură biseri-cească, Mărturisirea ortodoxă, primulLiturghier greco-arab, Cleaslovul gre-co-slavo-român”.

La 16 martie 1705 este ales episcopde Râmnicu Vâlcea, “dovedindu-şi şiaici frumoasele calităţi de bun iconomşi om de carte, tipărind în mai puţinde trei ani 9 cărţi, cea mai importantăfiind < ”Tomul bucuriei”, cu aproape

800 de pagini, cuprinzând cinci lucrăripolemice îndreptate împotriva latini-lor, care încercau să dezbine Ortodoxiaîn Ţările Române, mai ales în Ardeal”.

De asemenea, s-a preocupat de re-pararea, zugrăvirea şi sfinţirea multorbiserici şi a mănăstirilor Strehaia, Sur-patele, Cozia şi Govora. De remarcateste faptul că Preasfinţitul Antim “a în-ceput seria unor tipărituri menite săducă la biruinţa limbii româneşti înBierica noastră, astfel, în anul 1706, atipărit “Molitvelnicul”, prima ediţie ro-mânească în Muntenia, traducerea dinlimba greacă aparţinându-i tot acestu-ia”.

În data de 22 februarie 1708, chiarîn Duminica Ortodoxiei, a fost înscău-nat ca mitropolit al Ţării Româneşti,ca urmare a “recomandării testamen-tare a mitropolitului Teodosie, cel carepăstorise credincioşii din Ţara Româ-nească timp de 40 de ani”. După întro-nizare, Antim a mutat tipografia de laRâmnic la Târgovişte, unde a imprimatîncă 18 cărţi, dintre care 11 în limbaromână.

Cea mai valoroasă lucrare a mitro-politului Antim o constituie “Didahii-le”, care reprezintă o culegere de 28 depredici rostite în timpul arhipăstoririisale, la diferite praznice împărăteşti,sărbători ale Maicii Domnului şi aleSfinţilor, precum şi 7 cuvântări oca-zionale.

Mitropolitul Antim a desfăşurat,precum am constatat, “o bogată acti-vitate tipografică (63 de cărţi, 39 fiindlucrate cu mâna sa, 21 în limba româ-nă). Sfântul n-a tipărit cărţi doar pen-tru a-i rămâne numele însemnat pen-tru posteritate, ci a ales pe acelea careerau cele mai de folos preoţilor şi cre-dincioşilor, pe înţelesul tuturor, în lim-ba vorbită a poporului, limbă pe careel a îmbogăţit-o şi a înfrumuseţat-o,devenind astfel întemeietorul limbii li-terare şi liturgice româneşti”.

Apoi, “începută în primăvara anu-lui 1713, Mănăstirea Tuturor Sfinţilor

(Mănăstirea Antim), construită în Bu-cureşti de mitropolitul Antim, dupăplanurile proprii, poartă cu adevăratpecetea sufletească a ctitorului ei.

“Această sfântă biserică, ce am ziditîntru slava lui Dumnezeu şi întru cin-stea şi pomenirea Tuturor Sfinţilor, fi-ind rodul ostenelilor mele cele multe,am dat-o şi am închinat-o cu mare ple-căciune şi cucernicie marelui Dumne-zeu”, scria mitropolitul Antim în“Aşezământul mânăstirii”, testamentulpe care l-a lăsat vieţuitorilor acestui lo-caş.

~n 1966, Patriarhia Ecumenică a ridicat caterisirea care fusese aruncată asupra SfântuluiAntim Ivireanul

Acestea le-a scris cerându-le să-şiîmplinească menirea cât mai deplin,potrivit poruncilor evanghelice, sprefolosul şi mântuirea credincioşilor, spreajutorarea celor lipsiţi şi spre mângâ-ierea celor întristaţi. Nicio altă perso-nalitate, în vremea aceea, nu s-a aplecatcu atâta hotărâre şi curaj, cu atâta dra-goste şi înţelegere spre cei săraci şi ui-taţi”.

Mitropolitul Antim s-a dovedit afi şi un mare patriot, luptând împotrivaasupririi turceşti. Prin urmare, în lunamartie a anului 1716, el a fost arestat,îndurând umilinţe şi chinuri întemniţele domneşti până toamna, cânda fost caterisit pe nedrept de către Pa-triarhia Ecumenică, fiind condamnatla închisoare pe viaţă la MănăstireaSfânta Ecaterina din Muntele Sinai, casimplu monah.

Însă, pe drum, soldaţii turci l-auomorât şi i-au aruncat trupul în apelerâului Tungia, lângă Adrianopole(Edirne, Turcia), în luna septembrie,1716. Prin întreaga sa activitate, “prinfaptele şi darurile sale deosebite, prinsmerenia şi dragostea de pocăinţă,

Sfântul Antim a luminat viaţa duhov-nicească a vremii sale şi a bineînmi-resmat vremurile de pe urmă.

A cules înţelesurile Evangheliei şile-a exprimat în limba română, în carea vorbit şi a scris limpede şi frumos,zugrăvind în chip minunat icoana do-rului de Dumnezeu”, conchid “Proloa-gele”.Ȋn anul 1966, Patriarhia Ecumenică

a ridicat caterisirea care fusese aruncatăpe nedrept asupra Sfântului Antim Ivi-reanul şi “în semn de preţuire şi recu-noaştere a bogatei sale activităţi pas-torale, pentru viaţa sa sfântă şi pentrucununa de martir pe care acest mareierarh a primit-o, dar şi pentru că a iu-bit mult Biserica Ortodoxă şi poporulromân pe care îl păstorea, Sfântul Si-nod al Bisericii Ortodoxe Române ahotărât, în anul 1992, canonizarea mi-tropolitului Antim Ivireanul şi pome-nirea lui în fiecare an, la data de 27septembrie”.

Tocmai de aceea, Preasfinţitul Jus-tin a aşezat Catedrala ortodoxă a Săt-marului sub ocrotirea Sfântului Ierarhşi Martir Antim Ivireanul, care ne în-deamnă pe noi, cei de azi, să fimsmeriţi, să credem cu adevărat, să neiubim unii pe alţii, trăind în armonie,unitate, respect, toleranţă şi într-aju-torare<

“Patru sunt bunătăţile cele sufle-teşti< vitejia (bărbăţia), înţelepciunea,dreptatea şi curăţenia. Patru sunt şi bu-nătăţile cele trupeşti< tăria, întregimea,frumuseţea şi sănătatea.

Dintre aceste bunătăţi, ale sufletu-lui şi ale trupului, se nasc alte patrubunătăţi de obşte< credinţa, nădejdea,dragostea şi smerenia… Credinţa, re-zemându-se pe dragoste, creşte, se mă-reşte şi face toate roadele bunătăţilor,că pământul credinţei este dragostea”(vezi Arhim. Ioanichie Bălan, “Pateri-cul românesc”, ediţia a V-a, EdituraMănăstirea Sihăstria, 2005, pp. 242-254).

Preot dr. Cristian Boloş

La editura Serafica a apărut, de curând,în colecția “Rugăciunea creștinului”, cartea“Rugăciunile Sfintei Brigitta. Devoțiuni încinstea sfintelor răni ale lui Isus”, sub în-grijirea pr. Daniel Romila. Ea reprezintă oasiduă muncă de expunere a devoțiuniloraparținând Sfintei Brigitta, citează catho-lica.ro din prezentarea semnată de fr. Ca-rol-Daniel Sabău.

Sfânta Brigitta a Suediei, patroană aEuropei și cinstită de credincioși pentru“Revelațiile” sale, s-a născut în anul 1303,în castelul din Finstad, aproape de Uppsala(Suedia). S-a căsătorit cu Ulf Gudmarsson,fiul guvernatorului din Västergötland. Du-pă o tradiție devoțională, în cursul primeirevelații, Cristos i-ar fi încredințat misiu-nea de a întemeia un nou ordin monahal.În anul 1349, Brigitta lasă Suedia pentru ase deplasa la Roma ca să obțină un an ju-biliar și să primească aprobările pentru or-dinul ei. După ce a întreprins mai multepelerinaje, a rămas la Roma până la moar-tea ei, survenită în data de 23 iulie 1373. Afost canonizată în anul 1391 de către PapaBonifaciu al IX-lea, cel care avea să spunădespre ea că este ridicată la cinstea altarelorîn întreaga Biserică “pentru slava adevă-ratei credințe, pentru soluționarea schismeidin Biserică și pentru unitatea credinței șia Bisericii”.

Cartea de rugăciuni, apărută la edituraSerafica, are meritul de a pune la îndemânapoporului credincios câteva din devoțiu-nile sfintei Brigitta, ale cărei trăiri lăuntriceprovoacă și ating inima fiecăruia și în-deamnă la convertire. Din cuprinsul cărțiireținem, în prima parte< Rugăciunile Sfin-tei Brigitta, Promisiunile lui Isus revelatesfintei Brigitta> Cele 15 rugăciuni> Promi-siunile lui Isus revelate sfintei Brigitta pen-tru cele 7 rugăciuni> Cele 7 rugăciuni> încea de-a doua parte< Devoțiuni în cinsteasfintelor Răni ale lui Isus - Originea devo-țiunii sfintelor Răni ale lui Isus (32)> Ru-găciuni în cinstea celor 5 Răni ale lui Isus>Coronița Sfintelor Răni ale lui Isus> Rugă-ciune la rana umărului lui Isus> Rugăciuneîn fața Crucii> Te ador, o, Sfântă Cruce!>Rugăciune de reparație> Rugăciune cătreIsus Răstignit> Iubește-mă așa cum ești!

Rug[ciunile SfinteiBrigitta, editate sub îngrijirea

pr. Daniel Romila

Prin exemplul vieții sale, Sfânta Ritane arată cum trebuie să trăiască un copilîn ascultare față de părinți, cum trebuiesă trăiască o soție și o mamă creștină,cum trebuie să căutăm mai întâi în viațape care o trăim pe acest pământ împărățialui Dumnezeu și toate celelalte ni se voradăuga nouă.

Patroană a cauzelor imposibile, a că-sătoriilor dificile, a soțiilor abuzate desoți, a văduvelor, a părinților, mijlocitoareîmpotriva sterilității, Rita s-a născut în1381, la Roccaporena. Din voia părințilora fost căsătorită cu un om brutal și violent,pe care prin blândețea ei a reușit să-l îm-blânzească, dar acesta a fost ucis dintr-orăzbunare. Cei doi fii ai lor au vrut să-lrăzbune, dar Rita s-a rugat la Dumnezeu,decât să-i lase să devină criminali, maibine s[ le ia viața, iar rugăciunile sale aufost ascultate. Rămasă singură, Rita s-aretras la mănăstirea “Sfânta Maria Mag-dalena”, unde a trăit o viață sfântă, iar în-tr-un moment de meditație profundă aprimit un stigmat aparte, pe frunte, carei-a rămas până la moarte. Sfânta Rita estecomemorată în fiecare an la 22 mai. Pre-mergător sărbătorii are loc o cunună derugăciuni în cinstea sa. Timp de 15 săp-tămâni, în fiecare joi la Biserica Calvariadupă sfânta liturghie (ora 19<00) se ținmeditații de rugăciune și consfințire cătreSfânta Rita.

Joi a început cununade rug[ciuni în

cinstea Sfintei Rita

Sf]ntul Antim Ivireanul s-a preocupat de repararea, zugr[virea ;i sfin\irea multor biserici, dar ;i a M[n[stirii Strehaia

Potrivit “Proloagelor” Antim s-a născut în Iviria (Georgia de azi) în jurul anului 1650, într-ofamilie dreptmăritoare. Credincioşii săi părinţi, Ioan şi Maria, i-au pus la Botez numele de “Andrei”,crescându-l în duhul tradiţiei ortodoxe. Pe măsură ce creştea, părinţii au remarcat faptul că fiullor a fost împodobit de Dumnezeu cu darul picturii şi al sculpturii bisericeşti.

Sfântul Antim Ivireanul - ocrotitor al s[tm[renilor (1650-1716)


{TIIN}~

Dispariţia continentului Mauritia afost cauzată de un cumul de evenimentenaturale, precum erupţiile vulcanice șimișcarea plăcilor tectonice.

Relicve ale continentului pierdut sepot găsi, de asemenea, și sunt în OceanulIndian, relateazăScience News. Cercetăto-rii au descoperit mici cristale de zircon peInsula Mauritius, care se află la est de con-tinentul Africii. Aceștia au aflat că acestecristale datează de acum 2,5 - 3 miliardeani. Aceste cristale sunt cu mult mai vechidecât insula în sine. Această descoperire afost publicată pe 31 ianuarie, în NatureCommunications. Ipoteza cercetătoriloreste că zirconul provine dintr-un continentdispărut numit Mauritia care era legat deIndia și Madagascar. În urma analizelor,geologul Lewis Ashwal de la UniversitateaWitwatersrand din Johannesburg, alăturide echipa sa, a aflat soarta acestui conti-nent. Erupţiile vulcanice și activitatea tec-tonică au dus la fragmentarea continen-tului, iar masa de teren a fost îngropatăsub lavă. O parte din formaţiunile acestuicontinent, precum cristalele de zircon, aufost reciclate în procesul de formare a In-sulei Mauritius.

A mai existat un studiu în care s-audescoperit cristale de zircon de acum 2miliarde de ani, dar se credea că acesteaau fost transportate de navele care circulauîn jurul acestei zone și aduse la mal decătre valuri. Studiul de faţă infirmă aceastăipoteză, dezvăluind că aceste cristale suntindici esenţiali în aflarea istoriei geologicea unui continent dispărut.

Pagin[ realizat[de Mirela F.

Una dintre cele mai puterniceşi influente familii din istorie, fa-milia italiană de Medici a strâns oavere considerabilă, în secolul XIV,iar cu ajutorul acesteia a ajutat laprogresul ştiinţific şi artistic al Re-naşterii. Mai mult, a dat naştereunei dinastii politice care a durattimp de 300 de ani, iar din rândulacesteia s-au remarcat papi, regineşi conţi.

Rădăcinile acestei familii se pare că aulegătură cu un cavaler al lui Carol cel Mare,care a trăit în secolul VIII şi pe care îl che-ma Averardo. Acesta a ajuns într-o zonănordică a Florenţei, numită Mugello, acolounde a întâlnit un uriaş care înspăimântapopulaţia. Acesta a fost ucis de către Ave-rardo, dar scutul său a fost ştirbit de cătrebilele de fier ale buzduganului cu care s-aluptat uriaşul. Pentru stema familiei deMedici, care înfăţişează două bile roşiipoziţionate pe un scut, se pare că au avutaceastă sursă de inspiraţie. Alte teorii susţincă această stemă a derivat dintr-un simbolal schimbătorilor de bani din epoca me-dievală (bilele reprezintă banii), profesiepe care au avut-o primii membrii ai acesteidinastii.

Banca familiei de Mediciavea ramuri în Roma, Veneţia, Napoli, Milano, Londra,Geneva, dar şi în alte locaţii

În anul 1397, Giovanni di Bicci de Me-dici a deschis o bancă în Florenţa, căci înacea vreme, oraşul era un important centrubancar (moneda de aur, florinul, era folositîn întreaga Europă), iar în secolul XV, subadministrarea fiului lui Giovanni, Cosimo,această bancă a devenit cea mai puternicădin Europa, care avea ramuri în Roma,Veneţia, Napoli, Milano, Londra, Geneva,dar şi în alte locaţii. Vaticanul era un clientimportant. Cosimo s-a folosit de bogăţiaşi de statutul său pentru a influenţa politicaflorentină, dând naştere dinastiei politicea familiei de Medici. Mai mult, a avut unrol important în ceea ce priveşte poziţiaFlorenţei drept centru al Renaşterii.

După moartea lui Cosimo, banca a in-trat în declin, iar la sfârşitul secolului XVmulte dintre ramificările acesteia au fostînchise.

Michelangelo a locuit alăturide familia de Medici

În tinereţe, Michelangelo a fost reco-mandat pentru admiterea la o şcoală desculptură, fondată de către Lorenzo de Me-dici, unul dintre cei mai proeminenţimembri ai dinastiei. Aici, Lorenzo i-a des-coperit talentul şi l-a invitat să locuiascăla Palatul familiei, acolo unde a fost tratatca un membru al familiei. Mai mult, i-afost oferit un loc de muncă şi tatălui său,care, iniţial, s-a opus dorinţei fiului său dea deveni artist. Michelangelo a locuit 4 aniîn Palatul familiei de Medici, apoi a creatfaimoasele sale sculpturi, precum Pieta şiDavid.

Sandro Botticelli a fost un alt tânăr ar-tist care a locuit în acel loc şi care a bene-ficiat de patronajul familiei de Medici de-a lungul carierei sale. Mai mult, istoriciiinvocă şi cazul lui Leonardo da Vinci.

Unul dintre inamicii familieide Medici a fost un călugăr

În secolul XV, predicatorul GirolamoSavonarola a susţinut că membrii familieide Medici sunt, de fapt, reprezentanţii co-rupţiei şi ai tiraniei, la fel cum Renaştereaeste plină de păcate. În anul 1494, la doi

ani după moartea lui Lorenzo, fiul său şisuccesorul la tron, Piero, a fost detronatde către o armată franceză. Ulterior, Savo-narola a acţionat ca un reformist al Flo-renţei, iar în 1497, suporterii săi au strânscărţile, obiectele de artă, instrumentelemuzicale şi celelalte elemente consideratea fi vanitoase şi au fost arse.

Cu toate acestea, călugărul care a pro-vocat autoritatea papală a fost excomunicatşi spânzurat în Florenţa, în anul 1498, iarfamilia de Medici a reocupat poziţia do-minantă în Florenţa.

Galileo a fost un tutoreal familiei

Familia de Medici a fost şi o susţin-ătoare a ştiinţei şi i-au acordat un ajutorînsemnat lui Galileo Galilei. La începutulsecolului XVII, atunci când Galilei nu maidispunea de bani şi avea o familie de în-treţinut, a lucrat ca tutore al lui Cosimo deMedici, fiul lui Ferdinando I, mare ducede Toscana, iar ulterior a fost angajat şi catutore al soţiei lui Fernando I, care credeacă acesta este, mai degrabă, un astrologdecât un astronom. În anul 1610, Galileoa publicat "Mesagerul stelar", o lucrare cedescria recentele descoperiri pe care acestale-a făcut cu ajutorul unui telescop, printre

care se găsea şi teoria conform căreia Ju-piter are propriile luni, care au fost denu-mite după membrii familiei de Medici.Cartea a fost dedicată lui Cosimo.

Două regine făceau partedin familia de Medici

Caterina de Medici a fost o regină in-fluentă în secolul XVI în spaţiul francez şia fost mama a trei regi francezi. Aceastaa rămas orfană la scurt timp după ce a fostnăscută. La vârsta de 14 ani, s-a căsătoritcu regele Henry, al doilea fiu al regeluiFrancis I al Franţei. Atunci când Henry adevenit rege, în anul 1547, Caterina a de-venit regină, până când soţul acesteia amurit, în anul 1559, în urma unui turnir.Fiul lor, Charles, a preluat tronul, dar pen-tru că avea doar 10 ani, Caterina a devenitregentă şi a condus Franţa într-o perioadătulbure, marcată de războaie civile şi con-flicte religioase. După moartea lui Charles,care a survenit în anul 1574, fratele său,Henry, a preluat tronul şi a condus din1574 până în 1589, timp în care Caterinaa rămas implicată în afacerile politice aleFranţei.

O altă membră a familie de Medici,Marie, a fost regina Franţei în perioadadin 1600 până în 1610, când soţul său, re-gele Henry IV, a fost asasinat. Ulterior, adevenit regenta fiului său minor, Louis XI-II, care în anul 1617 a preluat puterea şi aexilat-o.

Dinastia a dispărutîn momentul în care nu au maiexistat urmaşi ai conţilor

După ce familia de Medici a condusFlorenţa timp de 300 de ani, perioada deglorie a acestora a apus odată cu moartealui Gian Gastone de Medici, al şapteleamembru al familiei care a fost Duce al Tos-canei. Acesta a venit la putere în anul 1723,nu a avut copii, iar în momentul în care amurit, nu a avut cine să îi urmeze. În urmaunei înţelegeri între puterile europene, ur-maşul său a fost declarat Francis, DuceleLorenei, care, ulterior, a devenit regeleSfântului Imperiu Romano German şi tatălMariei Antoaneta. Atunci când sora vitre-gă a lui Gian Gastone, Anna Maria Luisade Medici, a decedat în anul 1743, fără aavea urmaşi, a lăsat prin testament toateobiectele de artă ale familiei de MediciToscanei, cu condiţia de a rămâne pentrutotdeauna în Florenţa.

Galileo Galilei a lucrat ca tutore al lui Cosimo de Medici, fiul lui Ferdinando I,mare duce de Toscana, iar ulterior a fost angajat și ca tutore al soţiei lui FernandoI, care credea că acesta este, mai degrabă, un astrolog decât un astronom

Cercetătorii au descoperit otehnică ce poate calcula cu o pre-cizie mai mare variaţia de CO2 înistoria Pământului în relaţie cu în-călzirile globale. Cercetătorii con-sideră că variaţia de dioxid de car-bon şi a temperaturii pe Pământurmează un ciclu, deci trecutulpoate fi considerat un prolog pen-tru evenimentele prezente şi vii-toare.

Din cauza industriei, nivelul de CO2este în continuă creştere, facilitând încăl-zirea globală. Dana Royer, paleoclimato-log de la Wesleyan University din Mid-dletown, Connecticut, spune că “trecutulplanetei ne ajută să vedem încotro ne în-dreptăm în viitorul apropiat.”

Marea problemă este dificultatea cucare acest trecut se poate vedea. Toate mo-

dele prin care se poate arăta variaţia deCO2 au limitări. O nouă metodă pare însăpromiţătoare şi are în vedere utilizareafrunzelor fosilizate.

Chiar din anii '80, cercetătorii au fo-losit stomatele, mici pori în frunze princare se absoarbe dioxidul de carbon, careera fixat prin fotosinteză. Plantele tind săaibă mai puţine stomate când nivelul deCO2 este mare, pentru că apa de asemeneascapă prin aceşti pori, iar printr-un numărmic se evită pierderea acesteia. Dar nu-mărul de stomate din fiecare specie răs-punde în felul său la variaţia de dioxid decarbon. Când frunzele fosilizate aparţinunei linii evolutive care există şi astăzi,precum ginko, oamenii de ştiinţă pot es-tima nivelul de CO2 din trecut bazat perudele apropiate. Este mai dificil în cazulspeciilor extincte, unde oamenii de ştiinţăau puţine informaţii.

Peter Franks şi echipa sa de la Uni-versitatea Sydney din Australia au pre-

zentat la simpozionulAmerican Geophy-sical Union, de la sfârşitul anului 2016,din San Francisco, o versiune îmbunătăţităa acestui model, numită fossil leaf gas ex-change, care a aproximat nivelul de carbonde acum 65 de milioane de ani (la impac-tul asteroidului care a dus la extincţia di-nozaurilor) la 650 ppm (parts per milion),spre deosebire de nivelul foarte scăzut de350 care era implauzibil. De menţionat cănivelul preindustrial a fost la 280 ppm, întimp ce astăzi depăşeşte 400 ppm.

Franks şi echipa sa au publicat oschiţă a acestui model prima dată în 2014în publicaţia Geophysical Research Let-ters şi se baza pe două principii cheie.Primul era calcularea densităţii de sto-mate - nu doar numărul, ci şi dimensiu-nea şi adâncimea în frunzele fosilizate,care indică ritmul în care gazul poate cir-cula prin frunză. Al doilea este analizareareziduurilor organice din fosilă, careconţine izotopi de carbon şi care indică

proporţia de CO2 din frunză în relaţiecu dioxidul de carbon din atmosferă. Îm-preună aceşti doi factori pot arăta con-centraţia de CO2 care se găsea în atmos-feră într-o anumită perioadă din istoriaPământului.

Concentraţia de CO2 calculată cuajutorul acestui model este aproape dublăfaţă de cât se credea înainte, dar tempe-ratura a rămas constantă. Acest lucrupoate indica faptul că nu este nevoie deo concentraţie de carbon foarte marepentru a crea un efect de seră puternic(cercetătorii folosesc termenii de green-house sau chiarhothouse pentru a descrieaceste fenomene). De asemenea, relaţiadintre climă şi concentraţia de carbonnu este liniară, şi nu este singurul factorimplicat în schimbările climatice. Existătotuşi un indiciu valid că pragul critic deemisii de dioxid de carbon este mai jos,atmosfera fiind mult mai sensibilă decâts-a crezut până acum.

Savan\ii audescoperit doveziale existen\ei unuicontinent pierdut

Câmpul magnetic al Pământului în-conjoară planeta noastră precum o forţăinvizibilă care protejează viaţa de pe Terrade radiaţiile solare. De-a lungul istoriei auavut loc inversări ale polilor magnetici,când sudul și nordul și-au schimbat locul,câmpul fiind în continuă schimbare.

În timpul inversării, câmpul magneticnu va fi zero, dar va avea o formă mai slabăși mult mai complexă, informează ScienceAlert. Puterea câmpului magnetic din zi-lele noastre ar putea scădea cu 10%, iar înaceastă perioadă ar putea exista mai mulţipoli magnetici ai sudului și nordului. In-versările pot fi, de asemenea, incompletesau temporare. Însă, intervalul dintre in-versări este neregulat și poate avea loc înzeci de milioane de ani. Ultima inversare,Brunhes-Matuyama, a avut loc acum780.000 de ani. O inversare temporară,evenimentul Laschamp, a avut loc acum41.000 de ani ;i a durat mai puţin de 1.000de ani. Inversarea exactă a polilor a durataproximativ 250 de ani.

Alterarea câmpului magnetic din tim-pul inversării ar putea slăbi efectul de scutasupra Pământului, astfel un nivel crescutde radiaţii ar putea pătrunde pe suprafaţaplanetei. Creșterea nivelului de particulear putea afecta sateliţii, aeronavele, și in-frastructura terestră. În 2003, “furtuna deHalloween” din Suedia a provocat pene decurent, schimbarea unor ore de zbor șioprirea unor sisteme de comunicaţii.

Însă acesta a fost un eveniment minorfaţă de furtuna din 1859 care a provocatapariţia aurorelor boreale în zone înde-părtate precum Caraibe. Nu sunt cunos-cute încă efectele unei furtuni majore asu-pra sistemului de electronice din zilelenoastre. Conform ultimelor preziceri,câmpul magnetic este în scădere cu o ratăde 5% odată la 100 de ani, astfel cercetătoriiau sugerat că următoarea inversare a po-lilor magnetici va avea loc în următorii2.000 de ani.

Frunzele fosilizate arat[ c[ înc[lzirea global[ va fi mai dificil de contracarat

Polii magneticiai P[m]ntului

se vor schimba

Familia de Medici a fost şi o susţinătoare a ştiinţei şi i-au acordat un ajutor însemnat lui GalileoGalilei. La începutul secolului XVII, atunci când Galilei nu mai dispunea de bani şi avea o familie deîntreţinut, a lucrat ca tutore al lui Cosimo de Medici, fiul lui Ferdinando I, mare duce de Toscana, iarulterior a fost angajat şi ca tutore al soţiei lui Fernando I, care credea că acesta este, mai degrabă, unastrolog decât un astronom. În anul 1610, Galileo a publicat "Mesagerul stelar", o lucrare ce descriarecentele descoperiri pe care acesta le-a făcut cu ajutorul unui telescop.

Banca familiei de Medici a fost ceamai puternic[ institu\ie financiar[

din Europa secolului XIV


Fiecare stradă are povestea ei.Avem străzi preferate, străzi pe carene place să ne plimbăm sau pe carene-ar plăcea să locuim. Unele suntadevărate obiective turistice, deparc[ ar fi desprinse din pove;ti, ofe-rindu-le trecătorilor spectacole, stări;i amintiri. Pentru cei care simt căiarna nu se mai termină, o plimbarevirtuală pe strădu\e ornate cu arcadede flori ;i verdea\ă este mai mult de-cât binevenită în a;teptarea primă-verii care sper[m s[ ne bat[ la u;ăc]t mai cur]nd.

C[l[toriile ne `mbog[\esc, ne bucur[sufletul ;i ne educ[ spiritul. O c[l[torie netransport[ `ntr-o lume ce a;teapt[ s[ fiedescoperit[ cu fiecare pas pe care ̀ l facempe str[zile unui ora;. Pe l]ng[ celebrelebulevarde din marile ora;e exist[ ;i str[ziferite de forfota zilnic[, cu un farmec apar-te. Acestea sunt de obicei acoperite de flori;i copaci, iar o plimbare ̀ n aceste locuri tepoate face s[ ui\i de toate problemele saude momentele dificile prin care treci. ~nafar[ de faptul c[ frumuse\ea lor te las[f[r[ cuvinte, se pare c[ str[zile colorate ;ifrumos amenajate aduc mari beneficii lo-cuitorilor ;i nu numai, iar oamenii sunt`ncuraja\i s[ se plimbe sau s[ mearg[ cubicicletele.

Nu toate str[zile au fost proiectate lafel. Unele ofer[ pe l]ng[ o priveli;te de-osebit[ ;i o reamintire a modului `n careau fost construite `n trecut unele cartiere.Cu toate acestea, str[zile nu trebuie s[ ofereneap[rat o lec\ie de istorie sau s[ fie viucolorate pentru a atrage privirea. Unele seremarc[ prin caracteristicile lor naturalesuperbe, ca de exemplu tunelul florilor decire; din Bonn, care-;i face apari\ia timpde c]teva s[pt[m]ni ̀ n fiecare prim[var[.

Casele multicolore care se `ntind `ncartierul La Boca din Buenos Aires `nc[reflect[ o mare parte din istoria secoluluial XIX-lea. C]nd au sosit imigran\ii dinGenova, mul\i dintre ei au fost nevoi\i s[-;i c];tige existen\a ca docheri. Fiind foartes[raci, ace;tia ;i-au vopsit caseles[r[c[cioase cu vopsea r[mas[, iar c]nd lise termina o culoare foloseau alta care leera la ̀ ndem]n[. Astfel s-a n[scut un car-tier cu case at]t de colorate. Ast[zi, Cami-nito a fost readus[ la via\[ de arti;ti careau ref[cut vechile imobile ce st[teau ali-niate pe str[zile din La Boca.

Unul dintre cele mai interesante ;i ne-obi;nuite obiective turistice ale ora;uluiSan Francisco este strada Lombard. Aceas-ta are o lungime considerabilă, însă atrageaten\ia doar sec\iunea din partea supe-rioară a dealului, cuprinsă între străzileHyde ;i Leavenworth. Bucata de drumm[soar[ numai 400 de metri `n lungime,`ntre aceste dou[ puncte, iar limita de vi-tez[ impus[ este de 8 km/h, strada av]ndsens unic, ̀ n aval. Pe fiecare dintre latera-lele str[zii finalizate `n 1922 se afl[ celemai scumpe case ;i vile din San Francisco,dispuse ;i ele dup[ tiparul str[zii. Deoareceînclinarea exagerată a dealului poate creaprobleme în timpul iernii, proiectan\ii auconstruit serpentine capabile să eliminepar\ial dezavantajele.

Str[zile din Chefchaouen, un or[;eldin Maroc, sunt faimoase pentru nuan\elevariate de albastru. Ora;ul a fost fondat ̀ n1471 de un descendent al profetului Mo-hammed. Al[turi de triburile Ghomara,ora;ul a fost populat de evrei, dup[ cuce-rirea spaniolilor, ̀ n era medieval[. Ace;tiaau adus cu ei credin\a veche care spune c[vopseaua albastr[ le aminte;te oamenilorde puterea lui Dumnezeu. ~n 1920, a fostrevendicat de Spania ca parte din Maroculspaniol. ~n 1956 a revenit sub conducereaMarocului. Str[zile ̀ nguste cu coloritul loralb[strui atrag an de an mii de turi;ti cecaut[ cazare `n cele peste 200 de hoteluriaflate `n zon[.

Localizat `n regiunea Andaluzia dinSpania, Jerez de la Frontera este un ora;recunoscut pentru vinul s[u sherry rafinat.O strad[ pavat[ din centrul s[u istoric esteumbrit[ de frunzele plantelor care cresc

pe zidurile cl[dirilor. Ora;ul Lijiang din China se împarte

în două păr\i< ora;ul vechi, care a fost inclusîn lista patrimoniului mondial UNESCO,;i ora;ul nou. Localnicii spun că ora;ulexistă datorită apei, iar apa datorităora;ului. Râul Yangtze este format din treibra\e, care trec prin întregul ora;. Acestaeste ;i motivul pentru care aici există atâtde multe poduri, străzi pietruite înguste ;i

numeroase canale. Pe str[zile superbuluior[;el, acum invadat de turi;ti, au loc `nfiecare an diverse parade ;i festivaluri.

Timp de 3–4 s[pt[m]ni `n fiecareprim[var[, tunelul magic creat de copaciide pe Aleea Cire;ilor din Bonn, Germania,aduce mii de turi;ti ;i fotografi pasiona\is[ admire acest spectacol de culoare. Exist[dou[ astfel de str[zi `n Bonn, `ns[ peisajesimilare, tuneluri de cire;i `nflori\i, pot fi

v[zute ̀ n Stockholm, dar ;i ̀ n Macon, Ge-orgia, unde 600.000 de oameni c[l[torescanual pentru Festivalul Cire;ilor `nflori\i,care \ine zece zile.

Uimitorul tunel natural Dark Hedges,ce apare ;i `n serialul „Game of Thrones”,se afl[ de-a lungul drumului Bregagh dinIrlanda de Nord. Fotografi, localnici saustr[ini vin aici `n fiecare sezon al anuluipentru a surprinde acest fenomen natural

`n mai multe tipuri de lumin[ - str[luci-toare, cea\[ deas[, apus auriu sau chiarfurtuni de z[pad[. De asemenea, este o lo-ca\ie popular[ `n care se realizeaz[ foto-grafii de nunt[. Mestecenii ce str[juiescacest drum au fost planta\i `n secolul alXVIII-lea de familia Stuart pentru a-i im-presiona pe vizitatorii ce ajungeau pe do-meniul Gracehill. Champs-Élysées, ce-lebrul bulevard ce a inspirat o mul\ime dearti;ti, se ̀ ntinde de la Place de la Concordep]n[ la Arcul de Triumf ;i ar putea fi con-siderat[ cea mai faimoas[ strad[ din lume.Pe locul celebrei axe istorice erau ni;tec]mpuri p]n[ ̀ n 1616, c]nd Regina MarieAntoinette a decis s[ construiasc[ o c[rarecu trei linii. Numele bulevardului vine dinmitologia greac[, "C]mpiile Elizee", fiindlocul ̀ n care eroii se duceau dup[ moarte.Dup[ o perioad[ de declin, bulevardul afost renovat `n 1980, devenind locul pre-ferat de promenad[ a parizienilor, dar ;i ozon[ comercial[ extrem de scump[, cumagazine de lux, restaurante ;i terase.

Amsterdam este faimos pentru cana-lele ce înconjoară ora;ul, pentru cafenele,Muzeul Van Gogh sau pentru cea mai pi-toreasc[ stradă din ora;, Brouwersgracht.

O mul\ime de umbrele colorate aco-peră străzile fierbin\i ale ora;ului Aguedadin Portugalia. Instala\iile feerice au fostconcepute la ini\iativa primăriei ora;ului,pentru Festivalul de Art[ Agitagueda din2011, însă când ;i-au dat seama cât de bineau prins la public, le-au lăsat să încânte tre-cătorii pe parcursul întregii veri. De atunci,numărul turi;tilor s-a dublat, iarumbrelu\ele colorate adună curio;i din toa-te col\urile lumii. ~n fiecare var[, c]nd tem-peraturile cresc vertiginos, c]teva str[du\e`nguste din Agueda sunt ̀ mp]nzite cu aco-peri;uri din umbrele colorate care ofer[un spectacol fascinant, dar ;i umbr[ pie-tonilor.

Gonçalo de Carvalho este o strad[ re-numit[ din centrul ora;ului Porto Alegre,Brazilia. Flancat[ de arbori, strada a devenitcunoscut[ dup[ o campanie interna\ional[de salvare a copacilor ce ̀ mpodobesc stra-da. Pe o lungime de 500 de metri, arbu;tidin specia Rosewood se ̀ ntind p]n[ la eta-jul 7 al cl[dirilor de pe strad[, creând unfel de arcadă naturală, care arată precum opădure mitică. Conform localnicilor, co-pacii au fost planta\i ̀ n anii '30 de lucr[toriidin ber[ria de origine german[ din apro-piere ;i s-au tranformat într-un „acoperi;”al străzii în ultimii 80 de ani. În 2005, con-struirea unui mall în zonă amenin\a copa-cii, însă localnicii au protestat ;i au avutsucces< primarul de atunci a declarat zonadrept un sit cultural care trebuie conser-vat.

O cale ferată abandonată care asiguracândva legătura între ora;ele O\elu-Ro;u;i Caransebe; este considerat[ a doua mi-nune a naturii din jude\ul Cara;-Severin,după Cascada Bigăr. Este vorba despre untunel de verdea\ă, asemeni renumituluiTunel al Dragostei din ora;ul ucraineanKlevan, declarat monument al naturii. Tu-nelul a fost descoperit accidental de doi fo-tografi amatori, Florin Avramescu ;i MihaiTăm[;ilă, ce doreau să surprindă peisajeledin împrejurimi. După ei, tot mai mul\i auajuns să exploreze frumosul tunel.

În timpul Festivalului Festa Major, dinluna august, unul din cartierele Barceloneieste gazda unui Carnaval spectaculos. Înaceastă perioadă, străzile intră încompeti\ie între ele pentru a cuceri titlulde cea mai originală ;i mai colorată stradă.De înscrierea străzilor în concurs se ocupălocuitorii acestora, astfel fiecare stradăavând o anumită temă, iar pentru decorsunt folosite doar materiale reciclate.

Molyvos este una dintre cele mai fru-moase sate medievale de pe insula gre-ceasc[ Lesbos, situat la 60 km vest de My-tilene, capitala insulei. Molyvos este o așe-zare tradi\ională conservat[, ce atrage miide vizitatori cu frumuse\ea sa naturală ;ipeisaje pitore;ti. Alei înguste pavate, um-brite de plante colorate, ce se `ntind înjurul caselor de piatră tradi\ionale, fântâni`n stil turcesc ;i vile frumoase compun undecor idilic.

O plimbare pe cele mai fascinantestr[zi din lume

S`n`tate & Frumuse]e - Informaţia Zilei · pentru un răspuns concertat la politicile...

Documents

Transcript of S`n`tate & Frumuse]e - Informaţia Zilei · pentru un răspuns concertat la politicile...