Majoritatea germanilorcred c[ țara lor nu mai poateface față altor refugiați dupăun influx de 890.000 de per-soane în anul 2015, potrivitunui sondaj realizat de Fun-dația Bertelsmann, informea-ză agenția DPA.

54% dintre respondenți audeclarat că Germania a atinso limită în privința număruluide migranți pe care îi poateprimi. În urmă cu doi ani, ace-lași studiu a arătat că 40% din-

tre germani aveau această opi-nie.

"Mulți cred că s-a atins unmoment decisiv — dorința dea lua mai mulți refugiați a scă-zut semnificativ", noteazăfundația amintit[ în raportulsău.

Potrivit sondajului, înprincipiu germanii sunt încăfavorabili primirii de refu-giați. 70% dintre respondențiau afirmat că sunt deschiși fa-ță de imigranți.

Ce \i-e ;i cu dragostea asta?! Ce ne-ampropus noi ̀ n materialul de fa\[ este s[ afl[mce vor femeile ;i ce vor b[rba\ii de la “jum[ta-tea” lor. Jum[tate pe care ;i-o caut[. Cu altecuvinte, ce a;tept[ri au ambele sexe de la par-tenerul al[turi de care vor s[ tr[iasc[ fix ca-npove;ti, p]n[ la ad]nci b[tr]ne\i.

~ncepem cu `nceputul. Unde `;i caut[s[tm[renii jum[tatea? Pe re\elele de sociali-zare? Se ̀ nt]mpl[, dar acolo nu e tare sigur c[;i reu;esc.

“În poeziile mele (nu ;tiu ce va fi `n romane) iubirea, femeia, femeile, muza, poezia convie\uiesc”

anun\urile de matrimoniale s-au schimbat de-a lungultimpului

Fi;[ de scriitor< ioan nistor

Pag.10-11

Pa;tile se încadreaz[ în modelul preistoricde rena;tere simbolic[ a timpului

Pagina 4

germania nu mai poate face fa\[ la mai mul\i refugia\i

Aflându-ne temporal în intervalul CicluluiPascal, recent înnobilat de Buna Vestire, cândîn splendoarea naturii renăscute ne-a fost vestitDomn Nou, considerăm oportun a ne amintide modul în care străbunii noștri se pregăteaude marea sărbătoare a Sfintelor Paști, o perioa-dă în care concentrau puternicul suflu religioscu cel cosmic, marea sărbătoare fiind implicitdominată de intuiția transcendentului, văzutca o anticipare pământeană a raiului, prin cre-dința supremă în Înviere.

Sub aspect religios Învierea Domnului sim-bolizează trecerea de la așezarea în latura șiumbra morții, la viața cu Hristos în DuhulSfânt, mentalitatea colectivă din satul tradi-țional îmbrățișând această semnificație.

Paștile se încadrează în modelul preistoricde renaștere simbolică a timpului și spațiuluiprin jertfa divinității adorate, substituită de oefigie (statuie, steag, mască, totem), un om(conducător, oștean, fecioară, prizonier), unanimal (miel, berbec, țap, cal, taur), o pasăresau ouă de pasăre, arbore sau plante alimentare.

Timpul ritual de 14 zile, parte componentăa Ciclului Pascal, se degradează neîncetat înSăptămâna Patimilor, când se deschid mor-mintele și se întorc spiritele morților (Joia Maresau Joimari), iar Iisus este trădat, chinuit, umi-lit și omorât prin răstignire. După 3 zile dehaos și întuneric, în care omenirea a rămas fărăprotecție Divină, urmează miracolul ÎnvieriiDomnului din noaptea de Paști și actele puri-ficatoare din Săptămâna Luminată, care readucechilibrul și armonia.

Această trecere e pregătită de rânduiala Bi-sericii asemeni unei călătorii, marcată de nu-meroase ritualuri. Întreg Ciclul Pascal era operioadă încărcată de sacralitate, în cuprinsulcăreia toate activitățile umane se desfășuraudupă un calendar precis, iar viața religioasă acomunităților se intensifica și se contopea cuo multitudine de practici magice și gesturi ri-tualice.

În Ciclul Pascal o importanță covârșitoareo aveau pregătirile care semnificau curățeniatrupească, dar și curățenia domestică, ce de-butau la Lăsata secului, momentul de începutal celui mai lung și sever post de peste an.

Compozitorul francez Jean-Michel Jarre susține în noaptea dejoi spre vineri, pe malul MăriiMoarte, un concert de muzicăelectronică, însoțit de efectespeciale, cu scopul de a treziconștiința populară față depericolul la care este expusă aceastăminune a naturii.

Super-producția, organizată lapoalele cetății milenare Masada, pemalul acestui lac sărat împărțit întreIsrael, Iordania și teritoriilepalestiniene, este de așteptat sădureze aproape toată noaptea.

Jean-Michel Jarre sus\ine un concert la Marea Moart[

Primăria Madridului vainterzice circulația camioanelorîn Săptămâna Mare, când au locnumeroase procesiuni religioasela care participă numeroasepersoane, ca măsură desecuritate pentru evitareaatentatelor, informează vineri

EFE. Restricțiile se vor aplicavehiculelor de peste 3,5 tone.Interdicția este valabilă pentruzilele de duminică, 9 aprilie,miercuri, 12 aprilie, și duminică,16 aprilie, a informat PrimăriaMadridului.

Prim[ria Madridului interzice circula\ia camioanelor în S[pt[mâna Mare

S`n`tate Frumuse]e&alimentele dulci ;i lipicioasefavorizeaz[ apari\ia cariilor

Bitterul de la Hypericum ac\ioneaz[ asupra sistemului nervos

Pagina 8Pagina 5

IAnul XIV Nr. 730 Duminic[ 9 aprilie 2017

Se distribuie `mpreun[ cu Informa\ia Zilei

COnTinUaRE ~n Pagina 3

Cravata, de la simbol al aristocra\iei la un accesoriumodern

Pagina 7

Coșuri de Paști (foto< colecția Iuliu Pop, Muzeul Județean Satu Mare)

2 Informa\ia de Duminic[/9 aprilie 2017

Alexandru Doboși s-a născutla Medieșu Aurit în 9 decembrie1899, din părinții Alexandru Do-boși preot și Maria Darabanth. Afost botezat de bunicul său părin-tele Petru Doboși senior, iar nașii-au fost Ștefan Darabanth, fratelemamei sale și Vilma Doboși, soratatălui său. (Viorel Câmpean, Oa-meni și locuri din Sătmar, Infor-mația de duminică, an VI, nr. 316,14 noiembrie 2008, p. 4).

Continuăm în acest număr cu infor-mații despre scrierile acestui cronicar.

Aceste documente dovedesc nu doarfaptul că aceste familii erau în stăpânireaproprietăților la datele de mai sus amin-tite, dimpotrivă aceste documente atestăși faptul proprietăților înainte de a fi da-tate, ca de exemplu documentul atestatal familiei Rednic din 1445, Verus De-census Et Certus Locus Mansionis Ejus-dem Dragus Ac Praedecessorum Sno-rum Praefuisse Dignoscitur.

În anul 1453 Ioan Huniade le acordălui Petru Mandra și Nan cnezatele dinVișeu, ei reușind să dovedească că eraucei mai vechi proprietari ale acestor cne-zate din cele mai străvechi timpuri (AbAntiquo Et Tempribus Divorum Re-gum), în același an Huniade le cere lo-cuitorilor din Săcel să conducă mai de-parte cnezatul la fel cum au făcut-o șistrăbunii lor din cele mai vechi timpuri.(Quomodo Ipsi Et Eorum Praedecesso-res Semper Et Ab Antique... Pacifice EtQuite Possederant).

Tot în același an, regele Ludwig în-mâna unor români cnezatul Lipsche șile cere supunere totală față de noii lorcneji, ca și cum ar fi fost proprietateastrăbunilor, pentru că dreptul de a stă-pâni în acele timpuri nu l-au primit dela nici un rege ungur, ci l-au primit de lastrămoșii lor din cele mai vechi timpuriși din generație în generație.

Supremația regală a dinastiei de An-jou dorea o documentație clară și în ace-lași timp al nobililor asupra moșiilor șiproprietățile lor care se aflau de un timpîndelungat sub stăpânirea lor. La fel seîntâmplă și sub dominația principilortransilvăneni, când mulți nobili cereaudocumente noi pentru a-și întări și maimult drepturile asupra proprietăților.

Prima realitate ce rezultă din studiullocalităților este densitatea populației șidesimea așezărilor în văile râurilor, astfelse aflau în văile râurilor< Tisa, Ronișoare,Vișeu, Iza, Brebul, Mara, Cofeu, cele maivechi așezări care sunt considerate lea-gănul românilor din Maramureș. În afarăde acestea în văile alăturate se mai găseauși alte localități cum ar fi< Bocoiel, Ieud,Botiza, Vlad etc.

În documentele vechi dintre anii1349-1485 a multor localități se găsescrelatări istorice despre așezări care cutimpul au dispărut ori cum altele s-aucontopit împreună cum ar fi de exemplu< Nureș, Varalja, Ozon, Danfalva, Vin-cești.

Nu toate localitățile aveau o populațiemare, dar existau așezări până și în celemai îndepărtate cotloane ale munților,care erau bine organizate și conduse deconducători aleși din mijlocul poporuluiromân, aceasta în timpurile când în câm-piile îndepărtate ale ungurilor, nu se gă-sea nimic doar zone albe nelocuite.

Această etnografie a Maramureșuluirămâne neschimbată până în zilele noas-tre, dat fiind faptul că nimeni nu a reușitsă schimbe traiul, datinile, tradițiile spe-cifice românești, nici ucrainenii care ve-

neau din nordul teritoriului maramure-șean la sfârșitul Evului Mediu, cu atâtmai puțin ungurii care veneau și se așe-zau din partea de jos a Tisei și la fel nicievreii care veneau din Galiția și la începutse așezau prin satele românești.

Nobilimea română

Secolul al XIV-lea este cu siguranțăcel mai important pentru teritoriul ro-mânesc al Maramureșului. În anul 1301cu regele Andreas al III-lea se încheie di-nastia arpadiană și nobilimea ungureascăprimește din nou dreptul de a-și alegeregii.

Adunarea marilor grofi reușește să-l încoroneze pe Karl Robert, care dupămulte lupte grele interne, tocmai împo-triva adunării marilor grofi care l-au în-coronat, reușește să reinstaureze respec-tul și supunerea acestora față de supre-mația casei regale.

Profitând de aceste lupte interne aleungurilor, nobilimea română din regiu-nea Maramureșului care era foarte nu-meroasă, se întindea pe un teritoriu foar-te vast și neavând obligații reușește să-șiîntărească controlul atât asupra terito-riului Maramureșului, cât și a regiunilorUgocea, regiunile deluroase și de câmpiedin Satu Mare, Ardud, Carei și o parte aținuturilor Bereg și Ung, care azi suntpărți ale Rusiei Carpatice.

Cu ajutorul acestor nobili și baroniromâni, supremația regală ungureascădorea să formeze o alianță care să-i spri-jine în lupta împotriva oligarhilor unguri,având astfel tot interesul ca cel puțin oparte dintre acești nobili să devină câtmai puternici pentru a primi ajutor și afi sprijiniți de către aceștia în caz de ne-voie.

Ca urmare, în anul 1326 regele KarlRobert, care se afla în război cu Dalmația,donează cneazului Stanislău atât pentrusupunerea lui loială cât și pentru sprijinulacordat, proprietatea Strâmtura de careaparțineau satele< Rozavlea, Cuhea, Sizu,Botiza, Petrova, Leordina și Poienile desub Munte.

Un caz deosebit care iese în evidențăeste lupta energică a dinastiei de Anjouasupra oligarhilor, reușind să întemeieze

un principat de aproximativ 830 kmp,cu reședința la Strâmtura.

Proprietățile și moșiile date în docu-mentul din 1353 cuprind la fel circa 88de kmp și aparțineau fiilor lui Iuga, Bog-dan, fratele lui Iuga stăpânea o moșie de1200 kmp, dar i-a fost confiscată în 1356și asta împotriva faptului că ambele moșiiau fost proprietatea părinților lor, careavea reședința în Cuhea.

Din relatările de mai sus rezultă fap-tul că regii unguri au reușit cu ajutorulnobilimii române din Maramureș să în-temeieze principate puternice, aceasta fi-ind dovada statorniciei și bogăției popo-rului român de pe aceste plaiuri și astacu mult timp înainte ca regii unguri să-și extindă supremația asupra acestei re-giuni.

Împotriva acestui fapt unii istoriciunguri afirmă că românii trăiau ascunșiîn munți și în văile Maramureșului, du-când o viață de nomazi.

Dintre familiile de nobili făceau par-te< Acforonai, Balya, Barezvalvi, Bedoi,Bocskoi, Bogdan, Bud, Buda, Cousuruga,Daneș, Dragomerfalvi, Fincze, Gostolya,Gyulafalvi, Ilolczi, Iodi, Iuga, Kapalab-taki, Kalinfalvi, Man, Mandra, Nan, Ne-meș, Kokenyesdi, Kracsfalvi, Pop, Polos-ka, Saplanczai, Slatinai, Todor, Vajda,Vancs și altele.

Cele mai însemnate familii nobileerau Bilkei și Ilosvei cu proprietăți înlunga vale din Nagyag, Urmezzi și Dol-hai, în partea de vest a Maramureșului șiîn valea Marei erau familiile< Feherfalvi,Iodi, Gyulafalvi, Șugatag , Bicz. Membriiacestor familii erau nobili români obiș-nuiți. Doar o singură familie a reușit săajungă la rangul de magnat și anume fa-milia Drag a căror strămoși deja în tim-pul regelui Ludovic cel Mare au avut mariprivilegii și moșii întinse.

Până la sfârșitul secolului al XV-leadețineau șase sate în valea Talabor, în va-lea Marei 13 sate, în valea Izei 8 sate, învalea Vișeului 5 sate ... în total 44 de sate.Încă din anul 1397 au primit orașele Si-ghet, Huft și cetatea Chioarului, astfel eistăpâneau o regiune cu o suprafață de2200 kmp.

Atât fiii magistrului Sas, cât și ma-gistrul Balc ieșeau în evidență, Balc fiind

atât voievod, cât și conte de Maramureșîntre anii 1365-1405 și din anul 1378 afost și comite de Satu Mare.

Drag a fost voievod și conte de Ma-ramureș, Szekler și Satu Mare, avea unrenume foarte mare, fapt pentru care afost ales împreună cu șase magnați, doicardinali și doi episcopi cu sarcina de-aîmpăca regina cu soțul ei regele Sigis-mund. Fratele lui Ioan, era și el sfetnic lacurtea regelui Sigismund.

Cnezate – Cneji

În fiecare vale a râurilor din țara Ma-ramureșului, existau localități care ade-seori erau și reședințe a cnezatului res-pectiv, astfel< în valea Izei localitateaStrâmtura, în valea Tisei localitatea Sa-rasău, în valea Nagyagului a Rusiei Car-patice se găseau localitățile Huft și Lyps-che, în valea Coșeului în apropiere deOzon localitatea Sârbi, în valea Tarasuluilocalitatea Nereșnița, în valea Borosoveise găseau localitățile Volha și Kereczke,iar în valea Talaborului a Rusiei Carpa-tice localitatea Talaborfalu.

În afară de acestea existau cnezatecare aveau o singură reședință la un loc,de exemplu în Rusia Carpatică Nyargova,Ieud, Săcel cu reședința în Moisei. Dupăcum am văzut regele Karl Robert donea-ză cneazului Stanislau pentru meritele șiserviciile deosebite, moșia Strâmtura, ca-re era compusă din mai multe sate.

În anul 1345 familia de români Mic,fiul voievodului Silvestru primește cne-zatul din Sarasău, întemeiat în 1326. Deacest cnezat aparțineau localitățile< Sa-rasău, Săpânța și Iapa cu un teritoriu de185 kmp.

În anul 1350 regele Ludwig doneazăcnezatele Lipce și Zelesmezeu cu un te-ritoriu de 192 kmp. Celor patru fii ai vo-ievodului Crăciun din Bilke.

Tot regele Ludwig donează în 1361altor trei frați români, jumătate din cne-zatul Ozon, iar în 1405 cnezatul Kasoncu un teritoriu de 200kmp., tot acestortrei frați regele le mai donează în 1361cnezatul Nereșniței de Sus.

După dovada atestatului documentardin 1453, Ioan Huniadi donează celortrei frați cneji și familiilor lor ambelecnezate ale Vișeului cu un teritoriu de470 kmp.

În anul 1485 din ordinul regelui Ma-tei Corvin, patru frați români primesccnezatele Talaborfalva și Ducifalva cu osuprafață de 40 kmp.

Mai mulți localnici din localitateaUrmezo donează în 1419 jumătate dincnezatul Negova din valea Tarasului unuicneaz român Simeon cu o suprafață de4 kmp.

În anul 1419 după mai multe luptecrâncene, regele Sigismund câștiga în re-giunea balcanică războiul împotriva tur-cilor. La reîntoarcerea lui, deja în orașulTimișoara donează ca recompensă cnea-zului român Valentin cnezatul Ieud cu osuprafață de 75 kmp., atât pentru loiali-tate cât și pentru numeroasele servicii,ajutoare și sacrificiile deosebite, prin carea dat dovadă de mult curaj și vitejie.

Tot în acest document reiese că Va-lentin a donat regelui sume importantede bani, a întreținut și a administrat dinpropriile lui venituri o baterie de război-nici, el fiind o personalitate deosebită cedeținea sume enorme de bani și avândînalte cunoștințe de război. În anul 1453Ioan Huniade donează la trei frați românicnezatul Săcel și altor frați cnezatul dinMoisei.

Ioan Corneanu, Lacrima IstrăuanDin Cartea în Manuscris<

Cronicari români din Ardeal

În jurul anilor ’20, apar primeleprototipuri ale sistemelor de televizune.Rezultatele acestor încercări se vor con-stitui în transmiterea la distanţă a unorlitere. Dispozitivele utilizau principiultransmiterii fotografiei prin telefon.Perioada ce urmează este marcată deinvenţii precum tubul catodic, iconos-copul şi dispozitivul de baleiaj a im-aginii. SUA, Anglia, Franţa şi Germaniaîşi vor intensifica eforturile pentru apune la punct televiziunea ca nou sis-tem de difuziune.

Ch. Jenkins şi J. Bird realizează, înanul 1925, prototipurile televiziuniimecanice. În acelaşi an, Bird înfiinţeazăprima societate de televiziune din lu-me, Television Limited. Calitatea im-aginilor oferite de către paradigma me-canică a televiziunii era însă rudimen-tară. În acest context se dezvoltă ideeaideea unei variante electronice a tele-viziunii, susţinută de către VladimirZvorykin şi Philo Fransworth.

Primul, în 1927, va inventa pentruRCA tubul catodic de recepţie (cines-copul), iar în 1931 tubul analizator alcamerei. Pe de altă parte, Fransworthrealizează, tot `n 1927, prima teleca-meră electronică şi îmbunătăţeşte sis-temul video de la 60 de linii la 400. Pri-ma transmisie la distan\[ a avut loc `n7 aprilie 1927, acum 90 de ani.

Anul 1941 poate fi consideratpunctul de plecare în dezvoltarea tele-viziunii în SUA. În ajunul izbucniriicelui de-al doilea război mondial Co-misia Federală a Comunicaţiilor (FCC)işi va da acceptul pentru televiziuneade larg consum, legislaţia fiind prelua-tă, în mare măsură, de la radio. Mo-mentul reprezintă transformarea tele-viziunii în mediu de masă. Reglemen-tarea sistemului TV va însemna ade-văratul start în ceea ce va deveni o mareindustrie. Numărul staţiilor creşte dela şase sau opt în 1945, la 98 în 1950,iar în cel al receptoarelor , de la 10.000în 1945, la 4 milioane în 1950, zece animai târziu ajungând la cifra de 35 demilioane.

În 1948, FCC a interzis acordareade noi licenţe pentru staţiile de televi-ziune- perioadă cunoscută sub numelede îngheţ. Staţiilor care erau deja înfuncţiune li s-a permis să-şi continueactivitatea. Atunci când îngheţarea aîncetat, în 1952, s-a primit un mare nu-măr de cereri pentri staţii noi, în zoneledin SUA care nu avuseseră semnal. Ac-ceptarea lor a stimulat în mare măsurăvânzarea de televizoare, iar curba deadopţie a urcat rapid. În anul 1958,factorii de natură economică fac ca te-leviziunea să se apropie şi de mediulrural. Din 1960 televiziunea devine unelement obişnuit al vieţii cotidiene.

Se `mplinesc 90de ani de la prima

transmisie TV

CRONICARIÎn fiecare vale a râurilor din țara Maramureșului, existau localități care adeseori erau și reședințe

ale cnezatului respectiv, astfel< în valea Izei localitatea Strâmtura, în valea Tisei localitatea Sarasău,în valea Nagyagului a Rusiei Carpatice se găseau localitățile Huft și Lypsche, în valea Coșeului înapropiere de Ozon localitatea Sârbi, în valea Tarasului localitatea Nereșnița, în valea Borosoveise găseau localitățile Volha și Kereczke, iar în valea Talaborului a Rusiei Carpatice localitatea Ta-laborfalu.

Secolul al XiV-lea este cel mai importantpentru teritoriul românesc al Maramure;uluiÎn anul 1453 Ioan Huniade le acordă lui Petru Mandra și Nan cnezatele din Vișeu

Director general - D. P[curaru

Redactor ;ef suplimente - Adriana Zaharia

(Informa\ia Zilei de Duminic[ ;i S[n[tate ;i Frumuse\e,

Informa\ia TV)

Redac\ia Satu Mare<str. Mircea cel B[tr]n nr. 15

Satu Mare, cod 440012 Telefon< 0261-767300

e-mail< redactiasm@informatia-zilei.ro

ISSN 1222-4715

www.informatia-zilei.ro

Director editor< Ilie S[lceanu

Biserica din lemn din Ieud a fost datat[ din 1364, considerat[ cea maiveche biseric[ din Maramure;. Ea a fost inclus[ în 1999 de UNESCO pelista monumentelor cu valoare de patrimoniu cultural mondial

9 aprilie 2017/Informa\ia de Duminic[ 3

TRADI}IISub aspect religios Învierea Domnului simbolizează trecerea de la așezarea în latura și umbra

morții, la viața cu Hristos în Duhul Sfânt, mentalitatea colectivă din satul tradițional îmbrățișândaceastă semnificație

Aflându-ne temporal în interva-lul Ciclului Pascal, recent înnobilatde Buna Vestire, când în splendoa-rea naturii renăscute ne-a fost vestitDomn Nou, considerăm oportun ane aminti de modul în care străbuniinoștri se pregăteau de marea sărbă-toare a Sfintelor Paști, o perioadă încare concentrau puternicul suflu re-ligios cu cel cosmic, marea sărbă-toare fiind implicit dominată de in-tuiția transcendentului, văzut ca oanticipare pământeană a raiului,prin credința supremă în Înviere.

Sub aspect religios Învierea Domnuluisimbolizează trecerea de la așezarea în la-tura și umbra morții, la viața cu Hristosîn Duhul Sfânt, mentalitatea colectivă dinsatul tradițional îmbrățișând această sem-nificație.

Paștile - ”al praznicelor praznic și săr-bătoarea sărbătorilor”- a fost în satul ro-mânesc tradițional cea mai mare și maiimportantă sărbătoare de peste an. Nu-mele sărbătorii de Paști vine de la ebraiculpesah, care înseamnă trecere, amintindde trecerea evreilor prin Marea Roșie șide eliberarea lor din robia Egiptului.

Paștile se încadrează în modelul preis-toric de renaștere simbolică a timpului șispațiului prin jertfa divinității adorate,substituită de o efigie (statuie, steag, mas-că, totem), un om (conducător, oștean,fecioară, prizonier), un animal (miel, ber-bec, țap, cal, taur), o pasăre sau ouă depasăre, arbore sau plante alimentare.

Moartea și renașterea, celebrate deprecreștini la aceeași dată, au fost disociatede creștini ce au fixat nașterea DomnuluiIisus Hristos la solstițiul de iarnă, iarmoartea – respectiv Învierea - la echinoc-țiul de primăvară și în raport cu faza lu-nară. Deosebirea fundamentală între creș-tinism și alte dogme religioase constă înfaptul că, jertfa prin substituție a zeuluiprecreștin, a fost înlocuită cu jertfa lui Ii-sus, săvârșită o singură dată pe Golgota,în numele tuturor oamenilor și reactua-lizată ritual de către credincioși în fiecarean.

Timpul ritual de 14 zile, parte com-ponentă a Ciclului Pascal, se degradeazăneîncetat în Săptămâna Patimilor, cândse deschid mormintele și se întorc spiritelemorților (Joia Mare sau Joimari), iar Iisuseste trădat, chinuit, umilit și omorât prinrăstignire. După 3 zile de haos și întuneric,în care omenirea a rămas fără protecțieDivină, urmează miracolul Învierii Dom-nului din noaptea de Paști și actele puri-ficatoare din Săptămâna Luminată, carereaduc echilibrul și armonia.

Ciclul Pascal este cel mai lung din ca-lendarul popular. El începe odată cu Pos-tul Mare, cu 49 de zile înainte de prima zide Paști, și se încheie la 50 de zile dupăPaști, cu sărbătoarea Rusaliilor – Pogorâ-rea Sfântului Duh. Un total de aproape100 de zile, din care jumătate de tristețeși jumătate de bucurie.

Această trecere e pregătită de rându-iala Bisericii asemeni unei călătorii, mar-cată de numeroase ritualuri. Întreg CiclulPascal era o perioadă încărcată de sacra-litate, în cuprinsul căreia toate activitățileumane se desfășurau după un calendarprecis, iar viața religioasă a comunitățilorse intensifica și se contopea cu o multitu-dine de practici magice și gesturi ritualice.

Desfășurate în perioada sacră a echi-nocțiului de primăvară, aceste ritualuripopulare aveau drept scop regenerareanaturii, stimularea fertilității pământului,ajutarea recoltelor în perioada de germi-nație, prin îndepărtarea ”strigoilor”, a for-țelor negative ce luau ”mana” grâului sau”mana” laptelui. Ideea regenerării umanecolective, prin participarea activă și directăla învierea vegetației, ca simbol al regene-rării cosmice, este caracteristică tuturorcivilizațiilor de tip agrar.

În Ciclul Pascal o importanță covâr-

șitoare o aveau pregătirile care semnificaucurățenia trupească, dar și curățenia do-mestică, ce debutau la Lăsata secului, mo-mentul de început al celui mai lung șisever post de peste an. Duminica LăsateiSecului era o adevărată sărbătoare fami-lială, pe lângă pregătirile culinare deose-bite care se făceau în acea zi, oamenii cău-tau să se împace cu cei cu care erau certați,pentru a putea duce Postul Mare cu su-fletul împăcat și curat. Postul Paștilor dura7 săptămâni, simbolizând jertfa benevolăadusă Marelui Praznic al Patimilor și În-vierii lui Iisus Hristos. Credința generalăera că fiecare om trebuie să întâmpine În-vierea cu sufletul și trupul curat, îmbrăcatcu haine noi ”măcar o cămașă dacă nu seputea mai mult”, și casa curată. În postulmare se făcea curățenia generală a curțilorși grădinilor, ”gospodarul cel bun terminăcu scoaterea gunoaielor din ogrezi și ocoa-le până la duminica Floriilor”. Cu gunoa-iele adunate se făceau focuri la Sfinți (9martie - cei 40 de Mucenici) ”ca să ardărăutățile și să n-aibă purici peste vară”> laAlexie (17 martie - Sf. Alexie – omul luiDumnezeu) ”pentru ca insectele să nustrice semănăturile”, și la Buna Vestire (25martie) ”ca să fie pomii roditori și să nus-apropie șerpii și șopârlele de casă”.

Femeile spălau toate textilele, curățaumobilierul, lipeau și văruiau pereții, ”mu-ierile harnice îmbrăcau casele cu șterguri,fețe de mese și lepedeie noi”. Tot în pe-rioada postului se făceau pregătirile pen-tru începerea anului agricol. La ”Drago-bete cap de primăvară se ducea grâu labiserică, să citească popa molitva grâului,apoi îl amestecau cu cel de sămânță”. LaSfinți (9 martie) se pornea plugul, ”numaicei cu noroc pot ieși primii la plug, pentruca după norocul lor să rodească țarina, cădacă va ieși primul unul fără noroc, țarinanu va rodi bine”.

Postul Mare era perioada cea mai as-cetică din an, o adevărată campanie depurificare trupească și sufletească, în carecreștinul trăia mai mult pentru Dumne-zeu decât pentru el, trăiri dominate denădejdea profundă a iertării păcatelor,această nădejde fiind susținută de faptebune, rugăciune și post. Astfel primeaucreștinii Paștile, Învierea Domnului, tainanecuprinsă care stă la temelia creștinis-mului.

”Postul înseamnă mare lucru pentruînaintarea către Dumnezeu. Cu postul, curugăciunea și cu faptele bune se capătăÎmpărăția Cerurilor”.

Alimente rituale – mielul, pascași ouăle roșii

Mielul, animal de sacrificiu la multepopoare, este unul din simbolurile fun-damentale ale lui Hristos ”mielul Dom-nului”. ”A doua zi Ioan a văzut pe Iisus ve-nind la el și a zis< Iată Mielul lui Dumne-zeu, care ridică păcatul lumii!” (Ioan, I,29).

În anul 629, Conciliul de la Constan-tinopol decide ca Iisus să fie reprezentatsub formă umană și nu în cea de miel cumapărea până atunci, dar ”Mielul Domnu-lui” va rămâne o imagine emblematică alui Hristos. Sacrificiul mielului era prac-ticat de evrei la sărbătorile în cinstea luiIahve și la musulmani, în zilele Ramada-mului.

De aici a provenit și obiceiul mieluluipascal. Sărbătoarea de Paști a preluat șitransformat sacrificiul Divinității din stră-vechi practici precreștine (ce erau săvârșiteprimăvara, pentru a marca începutul pe-rioadei de renovare a timpului), prin ac-ceptarea sacrificării mielului la aceastăsărbătoare, mielul tăiat cu acest prilej reac-tualizând în fiecare an, în mod simbolic,moartea lui Iisus.

În ziua de Paști mielul este dus la bi-serică, pentru a fi sfințit de către preot,împreună cu celelalte bucate tradiționale.”În ziua de Paști se dă de pomană miel,colaci, ouă, caș și olcuțe cu apă. Cine numănâncă miel de Paști nu-i merge binetot anul”.

Pasca era preparată din ”făină curatăde grâu ales”, cernută prin sită deasă”. Ges-turile anterioare preparării pot fi asimilatecodului purificării necesare împliniriiunui act ritual< ”femeile, pentru a face pas-că se grijesc, se spală pe cap, se piaptănă,îmbracă cămeșe și straie curate, bat me-tane spuind rugăciuni și apoi se apucă deplămădit”. ”Când mă apuc să fac pasca măînchin”. Chiar și etapa coacerii este ritua-lizată< ”când pun în cuptor fac Cruce culopata sus pe tuspatru pereții și apoi lagura cuptorului zicând< Cruce-n casă/Cruce-n masă/ Cruce-n tuspatru/ Cor-

nuri din casă”.Prescripțiile purificatoare sunt deose-

bit de atent respectate în ziua în care pascaeste dusă la biserică, în coșul de Paști, ală-turi de alte alimente, toate prin consacra-rea religioasă căpătând valoare apotro-paică. De altfel, întreg contextul sacrali-zării ei conduce la ideea de purificare,omul ce duce pasca la sfințit trebuind înprealabil să se spele, să-și schimbe hainele,să învelescă pasca cu un șervet curat (șter-gura de pască).

”Când or fi Paștile? se întrebară apos-tolii. Iar Iisus Hristos le răspunsese< Cândveți găsi pâine de grâu în traistele voastre.Și plecând apostolii din casa gospodaruluice i-a ospătat, au aflat în traiste pâine degrâu, iar atunci Iisus le-a spus< Bucurați-vă, căci acum sunt Paștile!”.

Oul de Paști reprezintă un substitutal Divinității primordiale, înfrumusețatprin vopsire și încondeiere în SăptămânaPatimilor, jertfit și mâncat sacramental înziua de Paști. Izvoare certe arheologice șiistorice atestă, cu multe secole înainte deHristos, obiceiul de a se face ouă coloratela marile sărbători sezoniere, în special laAnul Nou; la sărbătoarea chineză Tsing-Ming din luna aprilie, când iarba era ver-de, oamenii își ofereau ouă colorate; lasărbătorile primăverii, vechii perși își dă-ruiau ouă de diferite culori.

Apariția frecventă a oului colorat înceremoniile antice de reînnoire a timpuluise bazează pe concepțiile lor cosmogonice,care compară Universul cu oul generatorde viață. Imaginea arhetipală a oului a fostpreluată ulterior și de creștinism< oul co-lorat și împodobit fiind simbolul Mântui-torului care părăsește mormântul și se în-toarce la viață. Inițial, ouăle se vopseaucu plante, în galben – culoarea soarelui,și în roșu – culoarea discului solar la ră-sărit și apus. Ulterior, ouăle au fost deco-rate cu motive vegetale, geometrice, zoo-morfe, cu chipul lui Hristos sau figuri deîngeri. Pentru a juca rolul de substitut alpersonajului sacru, oul de Paști era ales lamiezul Păresimilor, ziua de miercuri dinmijlocul Postului Mare, era vopsit și în-condeiat în Săptămâna Patimilor, pentrua fi ucis, prin lovire în cap (ciocnirea ouă-lor) și mâncat sacramental în ziua de Paști.Prin acest scenariu ritual se credea că tim-pul și spațiul înconjurător mor și renasc,împreună cu Divinitatea adorată, an dean.

Obiceiurile și credințele legate de ouă-le de Paști sunt deosebit de numeroase,având semnificații multiple. Ouăle și cojileacestora pot aduce frumusețe și sănătate,belșug și rod bogat, să lege sau să înde-părteze oamenii, să grăbească căsătoriafetelor, să înmulțească vitele, etc. Consi-derată și o sărbătoare a ouălor, Paștile im-plică diverse ritualuri ce au ciocnitul ouă-lor în centrul acțiunii, un adevărat cere-monial ce se desfășoară după reguli clarstabilite prin tradiție< ”întâi ciocnește băr-batul cu femeia, apoi părinții cu copiii.

În prima zi de Paști se ciocnește numaicu capul ouălor. Din a doua zi se ciocneștecap cu cap, dos cu dos, coastă cu coastă.Primul spune Hristos a Înviat! și al doilearăspunde Adevărat a Înviat!”. Urmândimediat actului religios al celebrării În-vierii, ciocnitul și mâncatul ouălor mar-chează intrarea în sărbătoare, începutulacesteia. Acest act ritual deține pe tot par-cursul sărbătorii primul rol ceremonialde început al meselor. ”Cei ce ciocnescouă roșii se vor vedea pe lumea cealaltă.De aceea au să ciocnească unul cu altulcei ce se iubesc.”

”În ziua de Paști se pune într-un blidapă, un ou roșu, o monedă de argint, unfir de urzică. Cu apa se spală pe față toțiai case. Să fie rumeni și sănătoși peste an”.

Vinerea de Paști este o zi aflată subsemnul jertfei supreme și a răstignirii luiHristos. Cei bătrâni ”ajunează ca să lemeargă bine tot anul, să aibă belșug încasă și să le ajute Dumnezeu la toate celebune”. ”În Vinerea Seacă nu se coace pâi-ne”. ”În Vinerea Mare se ocolește biserica

de trei ori și se duce acasă lumânareaaprinsă. Dacă se stinge pe drum este semnrău. Cu ea aprinsă se înconjoară casa detrei ori și apoi se face semnul Crucii pecei patru pereți ai casei, ca să fie ferită defoc.”

Toate pregătirile pentru ÎnviereaDomnului erau terminate sâmbătă seara<”toate casele sunt curate, liniștite, așezateși văruite frumos; paturile sunt așternutecu perini și lipideie până la grindă, pe laferestre și pe după icoane sunt puse șter-guri, iar fiecare gospodină pregătea coșulcu pască, ouă, brânză și hainele cu care semergea la Înviere”. În noaptea Învierii sefăceau focuri în curtea bisericii și în cimi-tir, iar oamenii le păzeau ca să vadă cândse deschide cerul, crezând că dacă văd ce-rul deschis primesc de la Dumnezeu oricear cere. Slujba Învierii se făcea la cântatulcocoșilor. Liniștea satului era întreruptăde sunetul de toacă și de preotul care, culumânarea aprinsă, ieșea din biserică șichema credincioșii< ”veniți de luați Lumi-nă!”, chemare amplificată și de suneteleclopotelor ce vesteau Învierea Domnului,clopote care nu mai băteau din Joia Mare,fiind înlocuite de toacă. „Bătăile de toacăsunt asemuite în lumea ortodoxă cu bă-tutul piroanelor în mâinile şi picioarelelui Hristos. Cel care bate toaca se gândeştela cele suferite de Hristos, pe Crucea depe Golgota”.

După slujba Învierii preotul sfințeapăștile, încheidu-se astfel Postul Mare.”Toată casa merge la Înviere, căci altfel îipaște pe oameni boala și necazul”.

Duminica Sfintelor Paști, sărbătoareacentrală a calendarului festiv creștin, re-prezenta în mentalitate arhaică victoriabinelui asupra răului, a vieții aupra morții.Speranța Învierii oferea crezul în ”viațade apoi”, cea din împărăția Tatălui Ceresc,Învierea Domnului fiind consideratădrept o încununare a speranțelor în veș-nicie. Crucea Răstignirii capătă conotațiileunui ”arbore cruce”, însuși Hristos deve-nind arbore al lumii, ”axă a lumii”, cetranscede ”prin moarte spre viață, prinCruce spre Lumină”.

Iconografia creștină a SfintelorPaști

În contextul sărbătorii Sfintelor Paști,icoanele au un loc bine definit, exprimândo tematică deosebit de complexă, careconstituie un capitol însemnat al cicluluiHristologic – Patimile< suferința, răstig-nirea și moartea, considerate evenimentecapitale din viața lui Iisus Hristos. În ico-nografia picturii religioase, Patimile suntreprezentate prin următoarele momente<Floriile (Intrarea Domnului în Ierusalim)>Spălarea picioarelor> Rugăciunea de peMuntele Măslinilor> Trădarea lui Iuda> Le-pădarea lui Petru> Ecce homo> Iisus pedrumul Golgotei> Răstignirea> Coborâreade pe Cruce> Punerea în mormânt> Plân-gerea Domnului.

În istoriografia religioasă s-a consi-derat mult timp că profeția lui Simeondin Evanghelia lui Luca< ”și prin sufletultău va trece sabia”, se referea la experien-ța cumplită și durerea prin care a trecutFecioara Maria la răstignirea lui Hristos.

Acea suferința supremă amin-tește faptul că, dacă sărbătoarea de Paștieste cea mai însemnată sărbătoare creș-tină, nu e numai pentru că Iisus a Înviat,ci e mai ales fiindcă Iisus a suferit! Su-ferința Lui, sufletească și trupească, n-afost atinsă de nicio altă ființă și tocmaiprin imensitatea acestei suferințe a fostînvins păcatul omenesc.

Taina suferinței și Învierii lui Iisusconstituie esența creștinismului. Să nuuităm această minune dăruită nouă, cre-dincioșilor, și să ne pregătim cum se cu-vine, pentru a putea spune cu sufletulcurat< HRISTOS A ÎNVIAT!

Dr. Daniela Bălu, Director – Muzeul Județean Satu Mare

În anul 629, Conciliul de la Constantinopol decide ca Iisus să fie reprezentat sub formăumană și nu în cea de miel cum apărea până atunci

Pa;tile se încadreaz[ în modelul preistoric de rena;tere simbolic[ a timpuluiș;i spa\iului

4 Informa\ia de Duminic[/9 aprilie 2017

SOCIAL

Ce \i-e ;i cu dragostea asta?!Ce ne-am propus noi `n materia-lul de fa\[ este s[ afl[m ce vor fe-meile ;i ce vor b[rba\ii de la“jum[tatea” lor. Jum[tate pe care;i-o caut[. Cu alte cuvinte, cea;tept[ri au ambele sexe de la par-tenerul al[turi de care vor s[tr[iasc[ fix ca-n pove;ti, p]n[ laad]nci b[tr]ne\i.

~ncepem cu `nceputul. Unde `;icaut[ s[tm[renii jum[tatea? Pe re\elelede socializare? Se `nt]mpl[, dar acolonu e tare sigur c[ ;i reu;esc. Prinanun\uri matrimoniale? Ei bine, da!Acolo ;tiu o treab[< `;i fac o descriere,adic[ se prezint[, pun o poz[ (`n cares[ arate maxim de frumos), scriu "cucuvintele lor" ce vor de la jum[tatea ceo caut[ ;i "Enter". :i apoi a;teapt[ s[ lescrie F[t - Frumos sau, `n cazulb[rba\ilor, cea mai cea gospodin[, ceamai frumoas[ femeie din lume ;i a;amai departe.

Cum `;i c[uta ”so\ia vie\ii” un ofi\er al Armatei Rom]ne `n anul 1909?

~nainte de a afla cum st[ treaba cudragostea ;i ̀ ndr[gostitul, socializarea;i c[s[toria `n zilele noastre ;i cum seformuleaz[ anun\urile matrimoniale,haide\i s[ vedem anun\ul matrimonialal unui ofi\er rom]n, anun\ publicat ̀ nanul 1909 `n categoria "C[s[torie" aunui ziar rom]nesc.

"Tiner inteligent, oficer `n reserv[,etate 29 ani". A;a se descria ofi\erulArmatei Rom]ne care avea inten\ii se-rioase, adic[ de c[s[torie. ~;i c[uta ma-rea iubire public]nd urm[torul anun\<

"Un tiner inteligent, oficer `n re-serv[, etate 29 ani, cu un venit fix anualde 3.000 cor, avere privat[ 6.000 cor ;iva mo;teni 10 - 15 mii coroane, ̀ n lipsacuno;tin\ei pe aceast[ cale `;i caut[so\ia vie\ii.

Caut[ o Rom]nc[ frumoas[, cult[,viea\[ nep[tat[, gospodar[, f[r[capri\uri ;i pretensiuni, c[reia-i placeviea\a la \ear[ ;i posede `n numerar6.000 coroane, precum ;i mobile pen-tru 4 od[i.

Recerin\[ principal[< c]t de pu\ins[ ;tie c[sni pianul, dar' cu at]t maibine ̀ nverti lingura la foc. Numai ofer-tele la cari sunt al[turate ;i posa vor filuate `n considerare. Cel mai profundsecret se asigur[.

Ofertele sunt a se adresa la admi-nistra\ia acestei foi sub devisa

9 aprilie 2017/Informa\ia de Duminic[ 5

S~N~TATEEste recomandat ca adjuvant ̀ n tonifierea sistemului nervos ;i ̀ n ameliorarea unor afec\iuni nervoaseartrite ;i artroze, edeme de natur[ renal[, reumatismal[ sau cardiac[

Mai pu\in de jum[tate dintrerom]nii cu v]rste peste 18 ani sunt nor-moponderali, `n timp ce aproximativ otreime sunt supraponderali, 15% obezi;i 5% subponderali, sunt rezultatele unuisondaj de opinie recent realizat la nivelna\ional de compania de cercetare depia\[ ISRA Center.

"De;i datele la nivel european re-flect[ o situa\ie relativ bun[ pentrurom]ni `n ceea ce prive;te normopon-deralitatea, realitatea arat[ c[, `n con-formitate cu distribu\ia popula\iei `nfunc\ie de Indicele Masei Corporale(IMC), doar 44% dintre rom]nii peste18 ani sunt normoponderali, `n timp ce33% sunt supraponderali, 15% obezi ;i5% subponderali.

Num[rul persoanelor cu o greutatenormal[ scade dramatic dup[ v]rsta de35 de ani. Se observ[ astfel c[ pestev]rsta de 55 de ani doar 3 din 10 rom]niau o greutate normal[, `n timp ce dou[treimi sunt supraponderali sau obezi",se arat[ `ntr-un comunicat de pres[transmis ISRA Center.

Potrivit sursei citate, exist[ ocorela\ie "evident[" ̀ ntre educa\ie ;i obe-zitate. Astfel, dac[ `n cadrul popula\ieicu educa\ie sc[zut[ ponderea persoane-lor obeze este de 21%, ̀ n r]ndul celor cu

studii superioareprocentul acestorascade p]n[ la 12%.

Acela;i studiuarat[ c[ majoritatearom]nilor (51%)cred c[ au o greutatenormal[, `n timp ce4 din 10 consider[ c[greutatea lor este maimare dec]t ar trebui.

Percep\ia asuprapropriei condi\ii fizi-ce nu este `ntotdeau-na obiectiv[, relev[cercetarea. Astfel,23% dintre rom]niice ̀ ;i descriu propriagreutate ̀ ntre limitelenormale sunt, defapt, supraponderalisau obezi conformIndicelui de Mas[Corporal[.

"Doar 39% dintrerom]ni verific[ defiecare dat[ aportulcaloric atunci c]nd aleg un nou produs.Condi\ia fizic[ a unei persoane nu mo-dific[ acest comportament, rezultatelefiind similare ̀ n cazul popula\iei supra-

ponderale sau obeze. Dealtfel, 3 din 10 rom]ni nuverific[ niciodat[ descrie-rea caloric[ a unui produscump[rat pentru primaoar[ ;i 2 din 10 verific[acest aspect `n mai pu\inde jum[tate dintre ocazii",mai indic[ studiul.

Totodat[, cercetareaISRA Center relev[ c[ 3din 10 rom]ni au crescutconsumul de fructe saulegume ;i 4 din 10 au di-minuat consumul dezah[r sau dulciuri.

Conform sondajului,9% dintre cei chestiona\iau renun\at la zah[r ;i altealimente — carnea deporc nu mai face parte dinalimenta\ia a 5% dintrerom]ni, la alimentelepr[jite au renun\at 9%, iar5% nu mai consum[ sare.

Studiul a fost realizat`n perioada 17 februarie

— 8 martie pe un e;antion de 1.005 res-ponden\i, reprezentativ la nivel na\ionalpentru popula\ia din Rom]nia, cu v]rstapeste 15 ani.

Peste v]rsta de 55 de ani doar 3 din 10rom]ni au o greutate normal[

Bitterul „Ierburile vie\ii” esteob\inut din 21 de plante medici-nale. Produsul are un efect ener-gizant ;i tonifiant asupra sistemu-lui nervos, `nl[tur[ blocajele en-ergetice, ajut[ la calmarea general[a organismului ;i confer[ o starede confort psihic ;i echilibruemo\ional. Prin con\inutul bogat`n substan\e active, produsul Bitter„Ierburile vie\ii”, at]t sub form[de tinctur[, c]t ;i de capsule sauceai, este un remediu eficace ̀ n ar-monizarea tuturor func\iilor vitaleale organismului. Ajut[ la depu-rarea ;i detoxifierea organismuluide reziduuri ;i toxine, purific[s]ngele, elimin[ excesul de ap[ ;isecre\ii prin diurez[ ;iexpectora\ie. Corecteaz[ caren\elede vitamine ;i minerale ;i ̀ nt[re;teimunitatea natural[ a organismu-lui datorit[ caracterului vita-minizant ;i mineralizant.

Ingrediente< Ap[ demineralizat[,Alcool etilic de cereale, Isop (Hyssopusofficinalis), Busuioc (Ocinumbasilicum), Rozmarin (Rosmarinus of-ficinalis), Sun[toare (Hypericum per-foratum), S]nzian[ (Galium verum),Sulfin[ (Melilotus officinalis), Trei-fra\i-p[ta\i (Viola tricolor), P[ducel (Cratae-gus monogyna), Schinel (Cnicus bene-dictus), Urzic[ (Urtica dioica),Cre\i;oar[ (Alchemilla vulgaris),Turi\[-mare (Agrimonia eupatoria),Coada-;oricelului (Achillea millefoli-um), Coada-calului (Equisetum ar-vense), Salvie (Salvia officinalis),G[lbenele (Calendula officinalis),Troscot (Polygonum aviculare),

Mesteac[n (Betula verrucosa), Ceai-verde (Camellia sinensis), Ceai-negru(ea sinensis), Hibiscus (Hybiscus sab-dariffa), Stevia rebaudiana.

Este recomandat ca adjuvant `ntonifierea sistemului nervos ;i `n ame-liorarea unor afec\iuni nervoase (dureride cap, migrene, depresii, nevroze, anx-ietate, insomnii), `mbun[t[\ireafunc\iilor psihice (memorie, concen-trare, aten\ie, coordonare), artrite ;iartroze, edeme de natur[ renal[, reuma-tismal[ sau cardiac[.

Mod de administrare< Intern - Bitter„Ierburile vie\ii” sub form[ de tinctur[se folose;te dizolvat `n ceai sau ap[, 1linguri\[ `nainte de mas[ ;i 1 linguri\[dup[ mas[, de 3 ori pe zi, `n cure de 6s[pt[m]ni, pauz[ de o lun[ ;i cura se

poate relua. Persoanele care nu au voie s[ con-

sume alcool vor dizolva bitterul `n ap[sau ceai fierbinte, l[s]nd 5-10 minute`n repaus pentru a se evapora alcoolulsau acest produs se poate ̀ nlocui cu Bit-ter „Ierburile vie\ii” capsule care sefolose;te astfel< adul\i, c]te 2 capsule de3 ori pe zi, dup[ mesele principale, `ncure de 6 s[pt[m]ni, cu pauze de 10zile> copii de la 6 ani ̀ n sus< 1 capsul[ de3 ori pe zi, dup[ mesele principale, `ncure de 3 s[pt[m]ni, cu pauze de 10zile.

Extern< se poate utiliza Bitterul „Ier-burile vie\ii” sub form[ de tinctur[ pen-tru masaje sau comprese cu Ceaiul „Ier-burile vie\ii”< Intern< infuzie din 1-2doze la 200 ml ap[ fierbinte, se pot con-

suma 3 ceaiuri pe zi de c[tre `ntreagafamilie, ̀ n cure de lung[ durat[. Extern<se poate ad[uga la baia general[ pentrureconfortarea organismului.

Ceaiul “Ierburile vie\ii”

Ceaiul "Ierburile vie\ii" este un pro-dus tonic ;i calmant, depurativ, detox-ifiant, diuretic, vitaminizant ;i miner-alizant. Ceaiul contribuie la ̀ nl[turareablocajelor energetice ;i de asemenea,ajut[ la calmarea ;i lini;tirea general[ aorganismului. ~n componen\a lui intr[urm[toarele plante< Isop-(Hyssopus of-ficinalis), Busuioc- (Ocinumbasilicum), Rozmarin-(Rosmarinus of-ficinalis), Sun[toare- (Hypericum per-foratum), S]nzian[- (Galium verum),

Sulfin[-(Melilotus officinalis), Trei-fra\i-p[ta\i-(Viola tricolor), P[ducel -(Crataegus monogyna), Schinel-(Cni-cus benedictus), Urzica-mare- (Urticadioica), Cre\i;oara-(Alchemilla vul-garis), Turi\a-mare-(Agrimonia eupa-toria), Coada ;oricelului-( Achilleamillefolium), Coada-calului-(Equise-tum arvense), Salvie-(Salvia officinalis),G[lbenele-(Calendula officinalis), Ceaiverde-(Camellia sinensis), Hibiscus-(Hybiscus sabdariffa).

Intern – infuzie din 1-2 doze la 200ml ap[ fierbinte, se pot consuma 3ceaiuri pe zi, de ̀ ntreaga familie, ̀ n curede lung[ durat[. Extern< se poate ad[ugala baia general[ pentru reconfortareaorganismului.

Contraindica\ii< Nu se admin-istreaz[ persoanelor alergice la vreunuldin ingredientele produsului.

Produsele se g[sesc la cele două magazine Hypericum

din municipiul Satu Mare<

Str. Drumul Careiului, nr. 4-5Tel< 0261.740 121

Str. :tefan cel Mare, nr. 5 Tel< 0261.716 450

Produc[tor< HYPERICUM IMPEX S.R.L.

Sediu< Baia Sprie, str. Gutinului, nr.3A, Maramure;, Rom]niaTel/fax< 0262.271 338 > 0262.372 695 Tel comenzi< 0262.263 048E-mail< office@hypericum-plant.rosau hypericumimpex@yahoo.comPentru mai multe informa\ii cu privirela produsele noastre ;i pentru oferte,v[ rug[m s[ accesați site-ul<

www.hypericum-plant.ro

Bitterul ierburile vie\ii de la Hypericum are rol tonic asupra sistemului nervos

6 Informa\ia de Duminic[/9 aprilie 2017

RE}ETE

Rulad[ de ca;caval

Pr[jitur[ pufoas[ cu mac ;i nuci

Mod de preparare<

Se amestecă bine componentelealuatului, se frământă bine până cândse omogenizează perfect și se lasă circa30 minute la frigider. Se amestecă apoicomponentele umpluturii, se ia aluatulde la frigider, se întinde, apoi peste blat

se întinde și umplutura. Se rulează cuajutorul unui prosop de bucătărie cu-rat, ca un pișcot, se feliază la circa 1 -1,5 cm grosime, se așează pe o tavăcăptușită cu hârtie de copt. Se coace încuptorul preîncălzit, până când capătăo culoare galben-aurie, respectiv pânăcând acesta nu se mai lipește de scobi-toare. Se servește fie ca aperitiv indivi-dual, fie în combinație cu alte prepa-rate, pe platou rece.

Ave\i nevoie< Pentru blat< 250 g de margarină,500 g de făină, o lingută de smân-tână, gălbenușul unui ou, un prafde copt, puțină sare.

Pentru umplutură< 200 gmargarină, 100 g cașcaval afu-mat, răzuit, 100 g de alt cașcavalnesărat, neafumat, mai tare (deexemplu trapissta) răzuit, sare.

Mod de preparare<

Făina, macul, zahărul, coaja rasăde lămâie, bicarbonatul, zahărul vani-lat, smântâna și gălbenușurile de ouă

se amestec bine, până când se obține opastă omogenă. Se adaugă stafidele sauvișinele, după preferință și nuca măci-nată. Albușurile de ouă se bat spumătare, apoi se amestecă cu compozițiaanterior preparată, cu grijă, ca aluatulobținut să rămână cât mai pufos. Setoarnă într-o tavă căptușită în prealabilcu hârtie de copt, se dă la cuptorulpreîncălzit și se coace la temperaturăde circa 200-220 grade C, timp de 30minute, după care se face proba cu sco-bitoarea. Se servește fie presărat cu za-hăr pudră, fie ornat cu frișcă sau gla-zură de ciocolată.

Ave\i nevoie< O ceașcă (300 ml) de făină, oceașcă de mac măcinat, o ceașcăde zahăr, o ceașcă de smântână(cât mai proaspătă), 5 ouă, 1/2linguriță de bicarbonat de sodiualimentar, coaja rasă de la o lă-mâie, 100 g de stafide sau 3-4 lin-guri de vișine fără sâmburi, 1/2ceașcă de nuci ușor prăjite și mă-cinate, 1-2 plicuri de zahăr vani-lat, zahăr pudră, frișcă sau cio-colată pentru ornat.

Tort de cl[tite cu carne

Mod de preparare<

Clătitele se fac după rețeta clasică,mai grosuțe decât de obicei, dar nu seadaugă zahăr sau îndulcitori. Ceapa,ardeiul și usturioul răzuit mărunt secălesc în câteva linguri de ulei, se adau-gă boia, apoi și carnea tocată. Se căleșteși carnea, se condimentează după gust,

apoi se adaugă o cană cu apă și se fierbepână când apa se evaporă.

Se mai poate adăuga apă, până cândcarnea se înmoaie bine. Se toarnă șibulionul și se lasă pe foc, până cândcompoziția devine păstoasă. Se ia depe foc, se așează prima clătită pe o far-furie, se unge cu pasta de carne, apoise presară cu cașcavalul răzuit. Carneași cașcavalul se împart, după ochi, înașa fel încât să ajungă pentru toată can-titatea de clătite, aproximativ egal.Operația se repetă până când se ter-mină clătitele, pe cât posibil, ultimulstrat e bine să fie un strat mai grosuțde cașcval. Se pune tortul la cuptorulpreîncălzit, până c]nd se rumeneștepuțin.

Ave\i nevoie< 6 - 8 clătite mai grosuțe prepa-rate fără zahăr, 500 g carne tocatăde curcan, o ceapă, un ardei, 200g cașcaval răzuit, un cățel de us-turoi, o lingură de bulion, o lin-guriță de boia de ardei, ulei, sare,piper, eventual smântână la ser-

vire (după gust)

Sup[ limpede de gâsc[

Mod de preparare<

Carnea bucățită și bine spălată sepune la fiert la foc mic, iar când începesă facă spumă, aceasta se curăță cu olingură pentru strecurat. Zarzavaturilecurățate se taie bucăți mai mari, acestease pun în supă, se adaugă ceapa, arde-

iul, piperul boabe și se fierbe la focfoarte mic. Peste circa o oră se adaugăși sarea și se fierbe în continuare, la focfoarte mic, până când toate ingredien-tele se înmoaie. Se ia de pe foc, se lasă5-10 minute să se așeze, apoi se stre-coară. Tăițeii se pot fierbe în apă săratăși apoi se strecoară, sau direct în supă,la fel și aceștia, la foc foarte mic. Laservire se oferă condimente, sau ardeiiute. Zarzavaturile și carnea fiartă sepoate servi ca aperitiv, sau împreunăcu supa caldă. Se poate presăra cu frun-ze de pătrunjel.

Ave\i nevoie< 1 kg carne de gâscă, predomi-nant părțile mai osoase (spate,spinări, aripi, gât), 6-700 g zar-zavaturi (morcovi, pătrunjei, gu-lie, țelină), o ceapă, o jumătatede ardei, sare, piper boabe, deli-cat de casă, tăiței pentru supă (depreferință fidea sau melci, dar se

poate și de altă formă).

Primăvara seva din trunchiul demesteacăn poate fi colectată și băută.Ea este eficientă în tratarea bolilorde rinichi, piele, ficat și a cancerelorde tot felul.

Seva de mesteacăn se adună înaceastă perioadă pentru a fi folosită de-a lungul anului. Odată cu venirea pri-măverii, prin trunchiul arborelui trezitla viaţă reîncepe să circule seva, unamestec de substanţe care constituieunul dintre cele mai rare și mai eficienteremedii naturale împotriva unor boligrele.

Procedura de recoltare este simplă,trebuie doar să faceţi o crestătură înscoarţa copacului și să așteptaţi să-șilase seva într-un recipient. Preţiosul leac,atât de nutritiv pentru copac, este me-dicament și pentru om, ajutându-l săscape de boli de ficat, rinichi, articulaţiiși să-și cureţe organismul de toxine șiaditivi industriali. Iată cum se obţine șila ce este bun remediul de primăvară almesteacănului.

Principii active

Mesteacănul este unul dintre cei maipuţin pretenţioși arbori din ţara noastră.Modestul mesteacăn ne dă în schimb osumedenie de leacuri< frunze, flori,scoarţă, rășină, muguri. Până și hranalui de primăvară ne este utilă nouă, pen-tru sănătate.

De fapt, seva de mesteacăn este unremediu vechi, încă de pe vremeacelţilor, dar prea puţin cunoscut în zilelenoastre. Când vine primăvara și naturase trezește treptat la viaţă, când noapteatemperaturile sunt cu minus, iar ziuacu plus, arborele începe să absoarbă cuputere din sol apă și substanţe mineralecu rol nutritiv. Seva începe să urce cuforţă dinspre rădăcini spre coroană.

Conţine puţine zaharuri naturale,mai precis xilitol (care nu îngrașă), pro-teine, vitamine, minerale și enzime.Principalii compuși ai sevei sînt glucozași fructoza, derivaţi terpenici, vitaminaC, calciu, fosfor, cupru, magneziu, po-tasiu, mangan, zinc, sodiu și fier.

De asemenea, seva mai conţine< aciziorganici, uleiuri esenţiale, volatile, ta-ninuri, saponine, vitamine și substanţebiologic active. Dincolo de aceste sub-stanţe identificate în laborator, seva mes-teacănului este, în ansamblul ei, un elixiral vieţii, o „apă vie“, cu putere de rege-nerare. Arborelui i s-a mai spus „copaculvieţii“, iar sevei de mesteacăn, „băuturazeilor“.

Minunatul remediu de mesteacănse obţine prin sfredelirea în adâncime(3-4 cm) a trunchiului sau ramurilor ti-nere și viguroase.

Va începe să curgă un lichid limpe-de, care poate fi colectat cu un beţișorsau cioc nemetalic pe care se va scurgeseva într-un recipient cât mai bine aco-perit. Se aleg numai mesteceni maturi,cu trunchi gros de cel puţin 20 cm îndiametru, coroană stufoasă și care crescîntr-o zonă curată, nepoluată.

Incizia se face pe partea de sud a ar-borelui (acolo fluxul sevei este activ), lao distanţă de 30-50 cm de la sol, cu o di-recţie descendentă (deci, mișcareacuţitului ar trebui să fie din jos în sus).Cele mai productive ore sunt de la prânzla ora 18.

După colectarea a 250-500 ml de se-vă (1-2 căni), se unge imediat orificiulcu rășină sau lut, pentru a opri scurge-rea, și se trece la alt copac.

Dacă nu oprim scurgerea, mestea-cănul va fi afectat, va pierde lichidul vi-tal.De la un singur arbore, se poate co-lecta zilnic cantitatea de sevă necesarăpentru tratament, fără a dăuna copacu-lui.

Text selectat și adaptat de Ioan A.

Seva de mesteac[nare multe propriet[\i

De fapt, seva de mesteacăn este un remediu vechi, încă de pe vremea celţilor, dar prea puţin cu-noscut în zilele noastre. Când vine primăvara și natura se trezește treptat la viaţă, când noapteatemperaturile sunt cu minus, iar ziua cu plus, arborele începe să absoarbă cu putere din sol apă șisubstanţe minerale cu rol nutritiv. Seva începe să urce cu forţă dinspre rădăcini spre coroană.

Rubric[ realizat[ de Eva Laczko

9 aprilie 2017/Informa\ia de Duminic[ 7

MOD~

Originile cuvântului "cravată" se spu-ne că derivă din limba croată, de la mer-cenarii croaţi ajunşi în Franţa spre anul1635, care se distingeau datorită fularuluipe care-l purtau în jurul gâtului. Mai exis-tă şi alte atestări anterioare r[zboiului,deci chiar din anul 1590, când un autoritalian desemna sub termenul de cravată,o eşarfă purtată de legionari, printre al-tele, pentru a se proteja de frig.

Introducerea cravatei de fapt a apărutîn timpul r[zboiului de Treizeci de Ani,când ofiţerii francezi s-au molipsit rapidde fularele croate, mai practice la ţară şide asemenea elegante, atunci când cra-vata era ornamentată de dantele sau deciucuri. Primele cravate din secolul XVIIIau fost deseori alcătuite din \esături fine,mătase sau bumbac, numite "batiste saumousseline", deseori bordate cu dantelela extremităţi, uneori în întregime dindantelă pentru cele mai luxoase ocazii.Această eşarfă se înfăşura în jurul gâtului,o dată sau de două ori, apoi se înnoda înfaţă lasând să atârne ciucurii sau dante-lele, ornamente care atrăgeau o mai mareatenţie. Sub Ludovic al XIV-lea aceastaeşarfă era compusă din panglici multi-colore care se înnodau.

În 1692 a ap[rut o nou[ form[ decravată, cu ocazia bătăliei de la Steinker-que (Belgia) între Belgia şi Olanda, îm-potriva trupelor lui Guillaume IIId'Orange contra armatei condusă de ma-resalului de Luxemburg. Voltaire scria<"Bărbaţii purtau atunci cravate din dan-telă, pentru care îşi acordau destul timpşi grijă ca să fie perfecte. Prinţii, se îm-brăcau destul de grăbi\i pentru luptă, pu-nându-şi cravatele cu neglijen\[ în jurulgâtului, iar femeile purtau ornamente cuaceleaşi ornamente ca ale bărbaţilor, nu-mindu-le "steinkerques".

Principiul "steinkerque" constă dinmai multe fâşii, care se adunau într-unnod simplu, apoi una din fâşii se treceaîn butoniera de la vestă - de obicei a şaseabutonieră - aceasta depinzând de numă-rul butonierelor vestei. Folosirea stein-kerque s-a extins până la sfârşitul dom-niei lui Ludovic XIV, aparând apoi siste-mul, format de dreptunghiuri din mus-seline albă care se înfăşurau strâns în ju-rul gâtului, lăsând s[ atârne o porţiunepe piept, care cu o agrafă se prindea decămaşă. Moda Stock, nu avea franjuri -şi nu cădea pe cămaşă mai jos de piept,impunându-se în acelaşi timp cu "jabot"-ul, care era împodobit cu dantelărie.Stock-ul avea un defect major şi anumefaptul că era aşa de strâns în jurul gâtului,încât incomoda mişcarea capului cuuşurinţă, precum şi respiraţia.

Pe de alt[ parte, stock obliga persoanas[ \in[ capul sus ;i drept, motiv pentrucare a fost adoptat de majoritatea arma-telor europene, dar de culoare neagr[(vezi foto). În mijlocul secolului XVIII,odat[ ce peruca cu p[r lung a fost înlo-cuit[ de (conf.numelui generalului englez

CADOGAN) în lb .francez[, ce constaîntr-un nod la ceaf[ în jurul p[rului. En-glezii au inventat o panglic[ de culoareneagr[ care era trecut[ sub jabou, dup[ce înconjura gâtul pe dedesubtul stock-ului, cu scopul de a men\ine p[rul laceaf[. Cravata cea mai cunoscut[ în se-colul XVII, considerat[ ornament indis-pensabil al "smecherilor","destr[b[la\ilor", adus[ la mod[ de duceleDe Fronsac ;i prin\ul De Ligne, cravatapurtat[ de Valmont în filmul lui StefanFrears. În secolul XIX, sub Revolu\iafrancez[, cravata a f[cut obiectul unorjudec[\i contradictorii.

Pe de o parte, unii ca Jean-Paul Ma-rat, om politic francez, considera cravataca simbol al aristocraţiei, la fel ca ;i pan-talonii şi ciorapii de mătase, a;a cum pur-ta Robespierre şi Danton, întotdeaunaimpecabil îmbr[caţi. După 28 Iulie 1794,ziua revoluţionarilor care a condus la că-derea lui Robespierre, se raspândeşte mo-da (forma de varză), zisă de asemeneadup[ numele celebrului comedian al epo-cii. Cravatele în acest gen erau imense,foarte voluminoase, multicolore şi îndungi, înnodate sub bărbie. Englezii înschimb, au urmat panta inversă, cravatar[mânând albă. George Brummel, con-siderat "dandy" englez (1778-1840), su-pranumit şi "Regele modei", a inventatcravata de culoare albă, scrobită cu ami-don, lansând în moda nodul complicat,dar niciodată extravagant, necesitând oadresă şi un calm infinit. Totuşi, când amurit în 1840, o controversă a declanşatrevolta între partizani. Aceasta din urmă,cravata neagră, s-a impus, iar Alfredd'Orsay a lansat moda cu cravata neagrăîn Franţa. A fost considerată "vârsta deaur a cravatei". S-au publicat manualeasupra artei cravatei ;i H. Balzac nu adispre\uit deloc genul, dimpotrivă. S-aurepertoriat mai mult de 100 de tipuri denoduri de cravate, calculate fiind însanumai cele vândute. Odat[ cu apari\iacravatei au ap[rut ;i accesorile, gen "acede cravata", unele alc[tuite din metalepre\ioase, `ncrustate cu pietre pre\ioase,monograme, care se purtau (;i se poart[,revenind la mod[), implantate în nodulcravatei, altele sub form[ de "clama", dindiferite materiale, pre\ioase sau nu, cudiverse `ncrusta\ii, care se aplic[ la mij-locul cravatei clasice, de tip modern.

Potrivit site-ului www.agero-stut-tgart.de, `n secolul precedent ;i actual,dup[ apari\ia portului cravatei în modobligatoriu în unele departamente de statsau particulare, dat fiind dificult[\ile no-dului, a ap[rut cravata tip adev[ratulstr[mo; al cravatei actuale, ap[rut[ dealtfel în acela;i moment cu nodul tip (flu-ture) modern ;i ast[zi, în special la ocaziide gal[, ceremonii, cu costum-jachet[ tipfrac (haina neagr[ de ceremonii, parteadin fa\[ scurt[ pâna la talie, iar spateledesp[r\it în dou[, cu prelungire pân[ lanivelul genunchilor). LANGDORF, fa-bricant de cravate-papillon din New York, a avut ideea în 1924 ca tipul materialu-lui, s[ fie t[iat în diagonal[ pentru a sim-plifica înnodarea, de altfel o inven\ie carea dat cravatei aspectul actual. Cravataobi;nuit[ din zilele noastre, va fi consi-derat[ în 1980 dup[ unii, respectiv StateleUnite, ca un exemplu anacronic, simbolal conformismului tradi\iilor în birouri;i în mijlocul oamenilor de afaceri, con-stituind un simbol de profesionalism"afectat", "snob", motiv pentru care înStatele Unite s-a autorizat ca aceste cadres[ nu mai poarte cravata în ziua de Vineri,ajunul week-end-ului - FRIDAY WEAR.

Originile cuvântului "cravat[" sespune c[ș deriv[ș din limba croat[ș,de la mercenarii croa\i ajun;i înFran\a spre anul 1635, care se dis-tingeau datorit[ș fularului pe care-l purtau în jurul gâtului. Maiexist[ș;i alte atest[ri anterioarer[zboiului, deci chiar din anul 1590,când un autor italian desemna subtermenul de cravat[, o e;arf[ș pur-tat[ș de legionari, printre altele,pentru a se proteja de frig.

Cravata, de la simbol al aristocra\iei la un accesoriu modern

8 Informa\ia de Duminic[/9 aprilie 2017

DIET~

Gura sau cavitatea bucal[ esteprima sec\iune sau treapt[ a pro-cesului digestiv prin care trecem]ncarea. Este cel mai versatil or-gan al corpului uman ̀ ndeplinindmai multe func\ii.

Cei ce doresc s[ m[n]nce, s[ vor-beasc[, s[ respire ;i s[ s[rute bine, trebuies[-;i cunoasc[ gura ;i s[ ;tie cum potavea grij[ de ea.

Func\iile `ndeplinite

Gura este un organ foarte special alcorpului, ̀ n mare parte datorit[ celor treicaracteristici ale sale< activitate, sensibil-itate ;i risc de infec\ie. De-a lungul zilei,gura face mereu ceva datorit[ nu-meroaselor func\ii pe care le`ndepline;te.Toat[ aceast[ activitate con-stant[ necesit[ eficien\[ maxim[.

Limba, din\ii ;i buzele, al[turi decorneea din ochi ;i de m]ini, sunt p[r\ilecorpului care prezint[ cele mai multe ter-mina\ii ale nervilor senzoriali. Oriceschimbare sau r[nire la nivelul guriipoate s[ doar[ foarte tare.

Din cauza nivelului s[u de umiditate;i temperatur[, gura este locul ideal pen-tru dezvoltarea a tot felul de germeni mi-crobieni, ;i de aceea este permanentamenin\at[ de apari\ia unei infec\ii. ~ntr-o gur[ s[n[toas[ se pot g[si ̀ n jur de 100de miliarde de bacterii din peste 20 despecii diferite. C]t timp se men\ineechilibrul corespunz[tor, `ntre diferitelespecii de germeni ;i sistemul de ap[rare`mpotriva infec\iilor al mucoasei, nu vorap[rea infec\ii. ~n cazul `n care acestechilibru este afectat, apar parodontit[(pioree), halitoza (respira\ie ur]t miros-itoare) ;i alte infec\ii.

Cauzele dezechilibrului florei bacte-riene din gur[ sunt< resturi de alimentedulci, sau resturi de alimente de orice felr[mase ̀ n gur[, igien[ oral[ precar[, abuzde antibiotice, fumatul, leziuni, rupturi;i ulcera\ii ale mucoasei bucale.

Resturile de m]ncare r[mase ̀ n gur[,`n special dac[ acestea con\in zah[r,hr[nesc bacteriile inamice care produccariile. Aceste resturi de hran[ r[mase`n gur[, `mpreun[ cu bacteriile ;i saliva,formeaz[ o substan\[ lipicioas[ ce ader[la suprafa\a din\ilor, numit[ plac[ bac-terian[. Prezen\a pl[cii bacteriene pesuprafa\a din\ilor favorizeaz[ apari\iacariilor, a gingivitei, a parodontitei ;i aaltor infec\ii orale. Cum spuneam, pro-cesul digestiv ̀ ncepe ̀ n cavitatea bucal[,atunci c]nd alimentul `nt]lne;te primulsuc absolut necesar pentru o bun[ di-gestie< saliva. Unii oameni secret[ o can-titate mai mic[ de saliv[ ;i, de aceea, potavea o digestie lent[, incomod[ saugreoaie.

Saliva con\ine ptialin[, care este es-en\ial[ pentru declan;area digestiei car-bohidra\ilor. O putem constata cu to\ii<atunci c]nd m]nc[m f[inoase sau car-bohidra\i complec;i (ca, de exemplu, ceidin cartofi), dac[ mestec[m ;i le im-pregn[m con;tiincios cu saliv[, dup[ untimp vom observa un gust dulceag, pro-priu zaharurilor simple, formate prinac\iunea salivei, care descompunelan\urile lungi ale carbohidra\ilor, `nunit[\i mai simple, precum glucoz[ sauzaharoz[. Aceast[ experien\[ ne demon-streaz[ importan\a unei impregn[riatente cu saliv[.

Impregnarea incorect[ cu saliv[ nu`ntotdeauna se datoreaz[ unei produc\iideficitare de saliv[, ci, de multe ori estecauzat[ de o mestecare prea rapid[.

De asemenea, nu este bine s[ bemmult[ ap[ ̀ nainte de mas[, deoarece apa,

pe l]ng[ faptul c[ dilueaz[ saliva,dilueaz[ ulterior ;i sucurile digestive.Orice lichid pe care `l bem ar trebuimen\inut o bun[ bucat[ de timp ̀ n gur[,deoarece multe dintre ele (de exemplu,supele, sucurile de fructe, ceaiurile) ben-eficiaz[ ;i ele de ac\iunea pe care o ex-ercit[ saliva.

Exist[ o problem[ specific[ per-soanelor cu dantur[ ̀ n stare proast[< at]tlipsa unui num[r considerabil de din\i,c]t ;i consecin\a evident[ a acesteia (dan-tur[ fals[) fac ca aceste persoane s[ nupoat[ mesteca corect ;i de aceea s[ optezepentru alimente mai moi. ~n aceste cazuridevine ;i mai evident[ necesitatea de amen\ine `n gur[ alimentele, chiar dac[mestecarea nu este absolut necesar[.

Datorit[ caracteristicilor sale, estebine s[ acord[m o aten\ie special[ ̀ ngri-jirii gurii. Exist[ oameni care, `n toat[via\[ lor, nu au nevoie s[ mearg[ la car-diolog sau la urolog. Dar cu siguran\[,majoritatea merg, ;i nu o dat[ `n via\[,la dentist.

Prevenirea cariilor

Caria dentar[ este una din cele maicomune boli ale omenirii. Vestigiile arhe-ologice ne arat[ c[ `nainte de epoca debronz, era un fenomen mai degrab[ rar,care s-a r[sp]ndit `ntre epoca de bronz;i cea feudal[ ;i apoi ̀ n mod progresiv, ac[p[tat amploare, pentru a `nregistra ocre;tere astronomic[ ̀ n ultimele decenii,odat[ cu apari\ia alimenta\iei moderne.

La eschimo;i sau polinezieni, cariaera practic necunoscut[ cu c]teva decenii`n urm[, dar ast[zi prezint[ o inciden\[mult mai mare, de c]nd alimenta\iamodern[ a intrat ;i `n regimul lor devia\[. Caria este o boal[ infec\ioas[ laorigine, dar este favorizat[ de obiceiurile

proaste de alimenta\ie din ziua de azi.~ncepe cu o pat[ mat[, de culoarea creteiformat[ `n smal\ul dentar, care apoiavanseaz[ `n dinte ;i produce o leziunea \esutului dentar. Cu c]t se consum[mai mult zah[r ;i cu c]t acesta r[m]nemai mult timp ̀ n cavitatea bucal[, cu at]tapar mai multe carii, au demonstrat nu-meroase studii. Pentru a opri dezvoltareacariilor, este esen\ial s[ reducem sau s[elimin[m consumul de dulciuri, bom-boane, ciocolat[ ̀ ndulcit[ ;i alte produsedulci. Zah[rul, siropurile ;i produsele ra-finate, cum ar fi p]inea alb[ ;i cornurile,favorizeaz[ de asemenea apari\ia cari-ilor.

Alimentele moi, sub form[ de piurestimuleaz[ mai pu\in din\ii din punct devedere mecanic ;i le diminueaz[ rezis-ten\a. Mestecarea `n fiecare zi a unor al-imente crude ;i crocante, cum ar fi mor-covii, conopida ;i alte legume care pre-supun un anumit efort la mestecare,`nt[re;te din\ii ;i gingiile.

Un experiment f[cut `n Germania aar[tat c[ m]ncatul unui m[r crud reduceplaca bacterian[ dentar[ cu 15,9%, spredeosebire de periajul dentar, care o re-duce cu 14,9%. Potrivit acestor cifre, con-sumul unui m[r este la fel de benefic pen-tru igiena dentar[ ca periajul din\ilor.

Acest efect antiplac[ se explic[ princon\inutul ridicat de fibre al m[rului.

Pentru ca mecanismul de mastica\ies[ fie p[strat `n bune condi\ii, este reco-mandat ca 50% din alimenta\ia noastr[s[ fie constituit[ din alimente crude. Ex-erci\iile de mestecare sunt ̀ n mod specialrecomandate copiilor, deoarece ajut[ ladezvoltarea corect[ a mandibulei ;i a al-tor oase ale fe\ei.

Fumul de \igar[ nu afecteaz[ doaraspectul fizic al gurii, d]nd o culoare ma-ronie din\ilor, ci este un iritant puternical gingiei. Fum[torii prezint[ un risccrescut de a suferi gingivite (inflamareagingiilor), infec\ii orale, pierdereadin\ilor ;i cancer oral.

Persoanelor cu multe carii li se reco-mand[ s[ ia capsule sau pulbere din plan-ta Coada Calului. Aceast[ plant[ estecunoscut[ mai ales pentru calit[\ile salediuretice, dar este eficient[ ;i `mpotrivacariilor, datorit[ con\inutului de siliciu.

Pentru a se evita dezechilibrul floreibacteriene din gur[, peria\i din\ii dup[fiecare mas[ folosind o past[ de din\i cufluor. De asemenea, folosi\i o dat[ pe zia\[ dentar[. Reduce\i sau elimina\i con-sumul de dulciuri sau alimente lipicioasecare r[m]n ̀ ntre din\i ;i nu m]nca\i ̀ ntremese. Reduce\i sau elimina\i consumulde b[uturi r[coritoare dulci, cum ar fib[uturile de tip cola. Nu consuma\ilichide prea calde sau prea reci. ~n sf]r;it,dar nu `n ultimul r]nd, merge\i regulatla stomatolog.

Ave\i grij[ de dantura dumneavoas-tr[ astfel `nc]t s[ pute\i r]denestingheri\i!

Ing. chimist Mircea GeorgescuTel.< 0721202752

alimentele dulci ;i lipicioasefavorizeaz[ apari\ia cariilor

Caria dentar[ este una din cele mai comune boli ale omenirii

Un experiment f[cut ̀ n Germania a ar[tat c[ m]ncatul unui m[r crud reduce placa bacterian[dentar[ cu 15,9%, spre deosebire de periajul dentar, care o reduce cu 14,9%. Potrivit acestor cifre,consumul unui m[r este la fel de benefic pentru igiena dentar[ ca periajul din\ilor.

Momentul în care oferi orga-nismului caloriile din mâncare in-fluenţează metabolismul şi nivelulde saţietate, acest lucru putând fa-ce diferenţa între pierderea îngreutate şi luarea în greutate.

Greutatea corporal[ a fiecărui om estedeterminată de un amalgam deinfluen\atori ai metabolismului, de la cre-ier, la hormoni, la neurotransmiţători. Da-că oricare din aceşti factori percepe la unmoment dat că orgasnimul tău nu dispunede suficiente calorii, el va determina în-cetinirea metabolismului şi creşterea ape-titului alimentar, care – pe termen lung –pot duce la îngrăşare, în pofida eforturiledepuse pentru a slabi.

Prima masă a zilei trebuie să fie miculdejun. Dar acesta nu trebuie luat abia cândajungi la serviciu sau mergând spre loculde muncă. După ridicatul din pat şi toa-letare, trebuie să vină micul dejun în fie-care dimineaţă. De altfel, micul dejun, darşi băutul a două pahare de apă, ar trebuisă aibă loc în maximum o jumătate de or[de la trezit.

Mesele principale nu trebuiesă fie un “festin”

Atât apa, cât şi micul dejun îţi “trezesc”metabolismul, îl pun în mişcare spunân-du-i practic că nu trebuie să conserveenergie, ci este în regulă să o consumeprin ardere. În felul acesta, şanse de slăbitsunt mai mari decât dacă ai fi la cură deslăbire, dar ai sări peste micul dejun. Prac-tic, cu cât aştepţi mai mult să iei miculdejun, cu atât organismul tău va începesă ardă calorii mai târziu.

Următorul pas în ceea ce priveşte “cea-sul meselor de zi cu zi” este să nu laşi maimult de trei-patru ore cel mult între mese.Iar mesele se referă atât la cele principale,câţi şi la gustări.

Ai mâncat un bol de ovăz cu iaurt şiscorţişoară de dimineaţă la micul dejun,în jurul orei 7.30, indicat ar fi ca pe la ora10.30-11.00 să iei o gustare. Aceasta poateconsta într-un măr, într-o banană, în 50de grame de migdale sau alune de pădure

(neprajite). Atenţie însă! Mesele principalenu trebuie să fie un “festin”. Nu mănâncişi ciorbă şi felul doi la prânz dacă bagiceva în gură o dată la trei ore, mesele prin-cipale trebuie să fie mai mici cantitativ.

Oricum ar fi, este recomandat să mă-nânci de cinci ori pe zi, trei mese princi-pale şi două gustări. În felul acesta, nivelulzahărului în sânge nu scade brusc,menţinându-se într-un echilibru constant,dar şi acea foame care răzbeşte adesea oa-menii care lasă prea mult timp să treacăîntre mese.

Pe măsură ce începe să apună soarele,ar trebui să pui stop și meselor. Bineînţeles,asta presupune să ai un program relativregulat. Dacă locul de muncă sau alte ac-tivităţi îţi cer să stai treaz până târziu înnoapte sau chiar până dimineaţă, esteaproape imposibil ca ultima masă să o aila 19.30. Însă, dacă programul tău este re-gulat și implică muncă pe timp de zi, laora 19.30 ar trebui să iei ultima masă, caresă fie cât mai ușoară.

Ţine cont că metabolismul încetineşteîn jurul orei 16.00, motiv pentru care, dela această or[, nu trebuie să oferi organis-mului mâncăruri grele, încărcate caloric.Orice ar fi şi indiferent de program, nu teculca cu burtă plină. Metabolismul estela nivel minim în timp ce dormim, decitot ce ingerăm înainte de culcare se trans-formă în depozite de grăsime. În lipsaunui program regulat, este recomandat săiei ultima masă cu aproximativ trei-patruore înainte de culcare. Dacă ţi se face foa-me între timp, bea apă.

Ultima mas[ ar trebui luat[ la 19.30

✂

Pia\a Eroii Revolu\iei nr. 5 - Satu MareTelefon< 0361 884947

MELiSSa - Magazin produse naturale pentru s[n[tate

Este mai u;or s[ previi dec]t s[ tratezi o boal[...

Experien\[ de peste 10 ani `n slujbas[n[t[\ii dumneavoastr[!

Informa\ii< 0721.202.752Adresa< Satu Mare, str. Cuza Vod[, nr. 12

(vis-a-vis de Poli\ie)

9 aprilie 2017/Informa\ia de Duminic[ 9

MAGAZIN

Astronauţii NASA Peggy Whitsonși Shane Kimbrough au efectuat repa-raţii de rutină în afara SSI când au scă-

pat din greșeală o bucată de îmbrăcă-minte care proteja staţia spaţială.

Incidentul a fost raportat imediat,iar cei care monitorizau SSI au începutsă urmărească obiectul de 1,5 metripentru a fi siguri că nu va avea loc ni-ciun accident, precizează Science Alert.Cel mai probabil, după estimări, obiec-tul pierdut nu va intra în coliziune cuSSI.

Materialul trebuia să protejeze mo-dului Tranquility de micrometeoriţi.Din fericire, astronauţii au găsit o al-ternativă rapidă la această pierdere.

Astfel de incidente sunt frecvente,dar nu pun în niciun fel în pericol StaţiaSpaţială Internaţională. Dan Huot, pur-tător de cuvânt al NASA, a dezvăluitcă “a fost odată când am pierdut o trusăde unelte”.

Recent, Peggy Whitson a devenitfemeia cu cele mai multe misiunispaţiale la activ, devenind cea mai ex-perimentată femeie astronaut.

Pagin[ realizat[ deMirela Filimon

Avem un sistem de învăţământgăunos care nu cultivă pasiunile şitalentele copiilor, ci se bazează peacumularea de cunoştinţe inutile,pe concursuri şi competiţii, spuneprof. Florin Colceag, un mare ge-niu al României, profesor de ma-tematică şi “antrenor de genii”, larândul său. Părerea sa despre ceeace se întâmplă la ora actuală în Ro-mânia şi în lume este una care nepoate pune pe gânduri şi care nedetermină să ne dorim schimba-rea, cât mai repede.

El crede că naţia românească este lafundul gropii şi dacă se mai duce un mi-limetru mai jos poate dispărea. Însă totulse poate redresa prin educaţie. E nevoiede o reformă care nu presupune efort şinici buget, ci doar bunăvoinţă. Iar primullucru pe care trebuie să-l facem cu toţiieste să ne gândim şi să încercăm să înţele-gem cine suntem, de unde venim, încotrone îndreptăm şi care e treaba noastră peacest pământ.

“Am învăţat să învăţăm,dar nu să avem mai mult suflet,mai multă iubire”

Profesorul Florin Colceag spune c[ ̀ nperioada asta de timp şi în cea anterioarăa fost aceeaşi problemă< o foarte proastăînţelegere a rolului umanităţii pe pământ.Nu ştim ce căutăm pe pământ şi deocam-dată ne purtăm ca şi când pământul ar fimaterial de consum. Fără să ne interesezesă-l întreţinem. Asta face ca în clipa defaţă omenirea să fie într-o permanentă cri-ză identitară în primul rând, nu numai le-gată de modul în care acţionăm pe Pământşi asta se varsă în educaţie. Nu ne educămsă ne înţelegem rolul. În ultimele secoleam învăţat să fim competitivi şi să ne lup-tăm unii cu alţii pentru a avea mai mult,mai bun, dar nu ne-am dezvoltat parteade personalitate. Am învăţat să învăţăm,dar nu să avem mai mult suflet, mai multăiubire, mai multă înţelegere. Pentru că amfăcut confuzii şi facem în continuare ace-leaşi confuzii cu riscuri din ce în ce maimari. Marea confuzie este că am crezut căcine e mai sus e mai puternic şi dacă e maiputernic e şi mai deştept. Şi dacă e deştept,asta înseamnă că e şi frumos. Asta înseam-nă gândirea incompletă, inducţia incom-pletă care nu duce nicăieri. Ea poate fi co-rectată prin educaţie dacă în primul rândştim cine suntem şi care este menirea noas-tră pe pământ.

Mamele sunt în neoliticpentru că ele au preluatexperienţa mamelor lor

În privinţa copiilor supradotaţi, pro-fesorul Florin Colceag spune c[ ei au o bă-nuială despre cine sunt. De la bun începutau nişte abilităţi care se manifestă, au unscop în viaţă şi muncesc ca să-şi atingăscopul ăsta pentru că ştiu că nu este acci-dental. Asta este principala diferenţă dintrecopiii supradotaţi şi ceilalţi. Cei supradotaţiîşi cunosc rolul şi locul şi ştiu că au cevade făcut şi îşi dau seama că au ceva de în-fruntat, ;i asta fără a fi stimulaţi, fără a ficoordonaţi în nici un fel, deoarece au do-rinţa, au scopul. Când găsesc un pic de sti-mul, ei înfloresc.

Antrenorul de genii spune c[ la naşteretoţi copiii sunt supradotaţi. E un fapt con-statat. Trăirile mamei din timpul sarciniise imprim[ în mintea copilului. Iar cândse na;te, copilul iese cu lecţia învăţată. Eiîncep să recunoască lumea în care au venit,ţinând seama de ceea ce au moştenit din

burta mamei. Dacă o mamă e stresată întimpul sarcinii, copilul învaţă stresul. Dacăe fricoasă în timpul sarcinii, copilul învaţăfrica. Învaţă ceea ce trăieşte mama. Şi încontinuare tot asta face. Mamele sunt res-ponsabile total.

Adevărul este că am putea avea o so-cietate de oameni plenari dacă am avea ogeneraţie de mame care să dorească să fiemame adevărate şi să-şi cultive calităţilede mamă şi să înţeleagă şi ce se întâmplăcu ele şi cu copilul lor ca să poată să-l spri-jine. Realitatea este că mamele sunt încăîn neolitic, mai spune "antrenorul de ge-nii".

"Mamele sunt în neolitic pentru că eleau preluat experienţa mamelor lor, expe-rienţă pe care au preluat-o încă de la 0-2ani când încă nu judecau logic. Şi tot ce aupreluat de la mamele lor a rămas în me-moria lor. Din neolitic până acum nu s-aschimbat mare lucru. Avem mame neoli-tice cu copii în perioada informaticii şi netrezim în condiţiile astea cu părinţi carenu ştiu ce să facă cu copiii lor şi cu copiiicare se duc la telefoane şi tablete şi îşi alegnişte părinţi artificiali care să nu-i certe",explic[ Florin Colceag.

“Din neolitic ;i p]n[ acum, omul nu ;tie ce caut[pe p[m]nt”

Din neolitic şi până acum, omul încănu-şi cunoaşte rolul, încă nu ştie ce cautăpe pământul [sta şi îl distruge. Aici estemarea problemă, a mai precizat profesorulColceag.

Referitor la cum vede schimbarea, "an-trenorul de genii" spune c[ nu se poateface cu foarte mare uşurinţă decât dacăvom avea o fuziune între umanitate, teh-nologie şi natură. Acesta mai explic[ faptulc[, ̀ n momentul actual, avem un dezastruecologic. La fiecare 20 de minute moare ospecie. Pe pământul asta mor 3 specii peoră din cauza poluării. Poluarea vine dince? Din educaţie. Din lăcomie. Gândimcă dacă avem mai multe obiecte suntemfericiţi, dar noi nu învăţăm să fim fericiţi.Noi nu învăţăm să ne bucurăm, să vedemfrumosul. Noi învăţăm să fim critici, săvedem numai lucrurile care sunt murdare,mizerabile şi pe acestea le cultivăm. Noinu ştim să arătăm decât lucrurile care sunttraumatizante. Astfel, copilul creşte în trau-mă şi în frică. S-a depărtat de natură, tră-ieşte într-o lume artificială totalmente careeste supusă stresului.

Sistemul actual se poate schimba cu obaghetă magică! La nivel mondial seschimbă cu o baghetă magică şi cu o vitezăextraordinar de mare. Uitaţi-vă ce s-a în-tâmplat în ultimii 20-30 de ani. Au dispărut

40% dintre profesiile de atunci şi au apărutalte 40% profesii noi. Procesul se va acce-lera din cauza tehnologiei. Dinamica astaarată că ceea ce se întâmplă, se întâmplăcu o baghetă magică, extrem de rapid.

În primul rând trebuie să-i învăţămpe copii cine sunt, de unde vin, încotro seîndreaptă şi care este rolul lor. Să-i învăţămşi pe adulţi.

Noi nu avem încă o educaţie a idealu-rilor. Noi nu am cultivat în copiii noştriorizonturi largi. Îi învăţăm cunoştinţe înloc să-i învăţăm înţelepciune. Înţelepciu-nea vine din analiza cunoştinţelor, dacăpoţi să-ţi dai seama ce este în spatele evi-denţei. Dar nici părinţii nu ştiu, nici pro-fesorii nu ştiu.

În sistemul tradiţionalromânesc, dacă nu parcurgimateria, nu treci clasa

În sistemul tradiţional românesc, dacănu parcurgi materia, nu treci clasa. E atâtamaterie care trebuie să fie parcursă, fărăde care nu iei notă bună, fără de care eştipus la colţ.

"Acuma piaţa nu mai dă doi bani pediplome. S-a devalorizat noţiunea de di-plomă, pentru că s-au vândut diplome.Acum, să ne uităm puţin la ce se poate fa-ce. Dar ca să vedem ce se poate face, tre-buie să ne uităm unde suntem. În mo-mentul actual, cine avea înainte o ideedespre cine e, ce treabă are şi încotro seîndreaptă, nu mai ştie. Băncile nu maisprijină economia. Asta a fost destinaţialor iniţială. Acum fac camătă. Sănătateanu mai previne bolile, vinde medicamen-te. Educaţia nu mai formează personali-tăţi, ci vinde diplome, formează CV-uri.Oriunde te duci şi în orice zonă priveşti,toţi şi-au pierdut conturul orizontului. Eun haos total. Nu mai găseşti instituţii,persoane care să ştie. Societatea nu se în-treabă niciodată unde ai putea fi mai defolos, cu ceea ce poţi, cu ceea ce ştii. Şcoalanu-i învaţă unde pot fi mai de folos pentrucă nu insistă pe calităţile lor. Să le desco-pere calităţile şi să le valorifice în cadrulcolectivităţii. Automatizarea asta cu note,cu curiculă şcolară, nu îi pune în situaţiade a-şi manifesta calităţile", a precizat Flo-rin Colceag.

Cum descoperă un părintesau un profesor calităţileunui copil?

La vârstă mică, e uşor ca punctele forteale unui copil s[ fie descoperite, pentrucă ei ştiu şi şi le manifestă. Copilul spune,trebuie doar ascultat. Copilul mic se joacăcu anumite jucării, nu cu altele şi spune

ce vrea să facă în viaţă, către ce se îndreaptă,de ce e interesat. Trebuie ascultat şi ghidatcătre. Ceea ce este normal este ca el s[ fieajutat să facă acolo unde poate mai bine,nu unde nu poate. Sistemul de învăţământe un template cu mult bagaj inutil şi vicios.Tot mai des este `nt]lnit cazul copiluluiambiţios care vrea să ia numai 10 pentrucă altfel nu e lăudat de mama şi nu e lăudatde profesori şi are nevoie de confirmarecă de fapt el e valoros şi poate.

"Copilul respectiv munceşte foartemult şi e într-un stres total. Dacă ia un 9e jale. Pică de pe podium şi e nimeni. Întimpul acesta calităţile lui dispar pentrucă nu sunt folosite. Copilul acesta trebuiesă aibă rost. El dacă ştie cine e, ce treabăare, are automat o pasiune, iar şcoala sedezvoltă prin cultivarea pasiunilor. Per-sonalitatea se dezvoltă prin cultivarea pa-siunilor! Să schimbi sistemul de în-văţământ în această direcţie e foarte sim-plu pentru că e aproape fără efort şi fărăbuget. Nu trebuie altceva decât să nu-imai chinui pe profesori să meargă împo-triva naturii. Profesorii trebuie să aibă catemă să dezvolte personalităţi, nu să scrietone de hârtii pe care să le dea mai departeca raportări. Profesorul are un suflet caree chinuit, stresat, dar dacă e hrănit văzândbucuria în ochii copiilor, pierde stările ne-gative. E o eliberare. Acum e un sistem defrică şi corupţie care funcţionează< fricade notă, frica de repetenţie, frica de orice",mai declar[ "antrenorul de genii".

Acesta a mai explicat faptul c[ \aranoastr[ a plecat pe imitarea unui sistemcare a fost generat de George Bush Seniorcare se chema „No child left behind” şicare se baza pe credite, concursuri şi in-trarea pe etapă superioară, dacă copilulîşi acoperea numărul de credite şi note.Rezultatele pentru Statele Unite au fostdezastruoase. "Am întâlnit un băiat foarteinteligent pasionat de matematică. Cândl-am întrebat dacă vrea să-i dau o proble-mă interesantă de geometrie mi-a răs-puns

10 Informa\ia de Duminic[/9 aprilie 2017

LITERATUR~

Ioan Nistor face parte din gru-pul de scriitori s[tm[reni care s-au impus pe plan na\ional ̀ naintede 1989, cu toate c[ nu ;i-a pututpublica la timp tot ce a scris. Dup[1990 poetul recupereaz[ timpulpierdut din cauza cenzurii comu-niste public]nd o serie de c[r\i ca-re ̀ l a;eaz[ ̀ n r]ndul scriitorilorcontemporani cu care Satu Marese poate m]ndri, notorietatea luidep[;ind demult grani\elejude\ului. ~n interviul nostru“Fi;[ de scriitor” poetul, scriito-rul, criticul literar, publicistulIoan Nistor se prezint[ singur. :ise prezint[ bine, ca un adev[ratprofesionist al scrisului.

Olimpia Iacob s-a ̀ ngrijit de traduce-rea ̀ n englez[ a volumelor bilingve În flă-cările păpădiilor (2014) ;i Semințe căută-toare de vânt (2016).

A scris monografii și critică literară<Strigătura şi dansul ideilor – Ioan Chio-reanu-Oaș (2011), Accente deschise –cărţi şi autori din NV (2012), Reflexeletextelor – Note de lectură (2013), AurelGurghiani – poezia cotidianului (2014).

Are la activ antologiile de autor< Poe-zii/Versek, trad. în maghiară de BalázsBéla (2010) ;i Cenuşa tăcerii (2011), ;ieste prezent în opt antologii colective dințară și străinătate.

Are ̀ n lucru ;i sunt foarte aproape deforma finală volumele< “Portaluri în vis-col” (versuri), “Libertatea dintre ghilimele– cărți și autori” (critică literară), “De cezâmbesc delfinii” (schițe pentru copii),“Scurt tratat despre lunga rătăcire con-temporană” (publicistică), un studiu des-pre valorile spirituale ale Țării Oașului, omonografie Dariu Pop, un volum de prozăscurtă etc.

Literatura sa preferată este cea românăși poezia americană, dar și proza rusă,despre care spune c[ e foarte apropiată despiritualitatea noastră și exprimă aspirațiaspre libertatea ființei.

~ntrebat care este numele pe care arvrea s[-l poarte, Ioan Nistor ne r[spundec[ este ata;at de numele s[u. "Cred că efrumos dacă și soția mea și-a exersat peniște caiete viitoarea iscălitură, cu cevatimp înainte de a o cere de nevastă, unsemn că i-a plăcut și ei. Era și normal,doar l-a purtat și strămoșul meu, Înțelep-tul Nestor din “Iliada”... Mă rog, cred cămi se per