S`n`tate & Frumuse]e

IAnul XII Nr. 591 Duminic[ 8 iunie 2014

Se distribuie `mpreun[ cu Informa\ia Zilei

S`n`tate Frumuse]e&Reinventeaz[-\i vechea garderob[cu mici trucuri ;i buget restr]ns

Remedii eficiente pentru`mbun[t[\irea memoriei la copii

PAGINA 11PAGINA 9

Avram Iancu, Cr[i;orul Mun\ilor, omagiat la Satu Mare de societatea care-i poart[ numele

PAGINA 3

Prințul Charles a învățat câteva mișcări"funky" ale unui dans popular local întimpul ultimei sale vacanțe de câteva zileîn România, relatează Daily Express. Moștenitorul tronului britanic a asistatîn Transilvania la un dans popular algrupului folcloric maghiar Heveder, înpenultima zi a unei vacanțe de cinci zile,iar localnicii l-au învățat pe Charlesmișcările dansului. În vârstă de 65 de ani, prințul esteoricând dispus să danseze. În lunga sa viațăde îndatoriri oficiale regale, Charles adansat aproape pe orice ritm, de labreakdance alături de adolescenți la undans saudit al săbiilor, în luna februarie aacestui an. Prințul vede în păstrareadansurilor și altor tradiții populare dinTransilvania o modalitate de a atrage

turiștii și de a aduce mai multă bogăție înregiune. "Dacă tradițiile sunt păstrate, elevor aduce beneficii financiare uriașepentru națiunea dumneavoastră", le-a spusCharles studenților într-un discurs ținutcu ocazia acordării titlului de DoctorHonoris Causa al Universității București. Charles vizitează cu regularitateRomânia din 1998 și deține aici câtevaproprietăți, inclusiv un conac vechi de 200de ani și o casă de oaspeți în Transilvania. În Valea Zălanului, unde conacul luiCharles poate fi închiriat, sătenii l-auprimit pe prinț cu mâncăruri tradiționaleîn cadrul unei ceremonii organizate într-o livadă mare de mere, iar femeile și copiiii-au cântat cântece populare și i-au oferito cutie de jucării pentru nepotul său,prințul George.

Timp de 32 de zile, un num[r de 32de echipe na\ionale, se vor bate ̀ n \ara cucei mai fierbin\i suporteri ;i cei mai bunifotbali;ti din lume, pentru trofeulcare r[spl[te;te cea mai bun[echip[ de fotbal din lume.Cele 32 de echipe vor luastartul la cea mai popu-lar[ ;i mediatizat[ com-peti\ie sportiv[ din lu-me. Cei 736 de juc[tori;i staff-ul lor, se vor ba-te cu ardoare pentru ajuca marea final[ depe 13 iulie. Iar aceast[final[ va fi g[zduit[,nici nu se putea altfel,de celebra aren["Maracana". Se esti-

meaz[ c[ un num[r de aproximativ 5 mi-liarde de oameni, aproape c]t popula\iaglobului, vor urm[ri spectacolul oferit de

cele 32 de echipe ;i cei 736 dejuc[tori c]t ̀ nsumeaz[ loturile

echipelor calificate. :i noirom]nii vom fi conec-ta\i la aceast[ imens[bucurie sportiv[, vomsta lipi\i de micileecrane, vom comenta,vom fi suporterii une-ia sau alteia echipe, nevom bucura, vomavea dezam[giri, nevom culca noapteat]rziu etc.

Papa Francisc i-a concediat pecei cinci membri ai autorității desupraveghere financiară aVaticanului, toți italieni din vecheagardă asociată cu numeroasescandaluri financiare de la BancaVaticanului, care au afectat imagineaBisericii Catolice. Papa Francisc s-aaflat sub presiune pentru a numiprofesioniști cu experiență care sălucreze cu avocatul elvețian ReneBruelhart, numit la conducereaautorităţii financiare pentru areforma instituţia. Suveranul Pontif i-a înlocuit peaceștia cu experți în finanțe dinElveţia, Singapore, SUA şi Italia, iarprintre aceştia se află pentru primadată şi o femeie. Noii membri aiboardului sunt Marc Odendall,administrator şi consultant pentruorganizaţii filantropice în Elveţia,Juan C. Zarate, profesor de drept laUniversitatea Harvard, JosephYuvaraj Pillay, fost şef al AutorităţiiMonetare din Singapore şi consilieral preşedintelui ţării, precum şi MariaBianca Farina, şefă a două companiide asigurări din Italia.

Înainte de a Se înălţacu trupul la cer, Iisus le-a promis Sfinţilor SăiApostoli că-L va trimiteasupra lor pe DuhulSfânt-Dumnezeu< “…veţi lua putere (de sus),venind Duhul Sfânt pes-te voi şi Îmi veţi fi Miemartori în Ierusalim şiîn toată Iudeea şi în Sa-maria şi până la margi-nea pământului” (Fp.Ap. I> 8). Duhul Sfânt,Mângâietorul, trebuia săSe pogoare. Dar, oare,când? Această aşteptarele ţinea întreaga fiinţă întensiune. Erau dornicisă pornească la drumpentru a-L propovăduipe Hristos Cel înviat latoate popoarele lumii.Trecuseră zece zile, pe-trecute în rugăciune.PAGINA 4 PAGINILE 5, 6, 8 ;i 8

Personalitatea lui Vasile Lucaciu i-a pus deseori `n dificultate nu doar pecontemporanii s[i, ci ;i pe urma;i. Dup[dispari\ia sa `n 1922, s[tm[renii s-austr[duit s[-i p[streze vie memoria.P[rintelui Lucaciu ̀ i datorau includereacomitatului Satu Mare `n Rom]nia. Laconferin\a de pace de la ParisBucure;tiul cerea Debre\inul. Br[tianua fost cel ce a tran;at problema afirm]nd“ Nu putem l[sa Ungariei Satu Mare,ora;ul lui Vasile Lucaciu”.

Recunosc[tori, s[tm[renii au ̀ ncer-cat s[-;i arate recuno;tin\a `n diferitemoduri. Au `ncercat s[ `nfiin\eze unmuzeu Lucaciu. Nu au reu;it, de;i ora;ulSatu Mare a cump[rat casa ce apar\inuselui Vasile Lucaciu. Au reu;it `n schimbs[ ridice o statuie impun[toare, care seafl[ ;i azi `n centrul S[tmarului.

Pu\ini ;tiu `ns[ c[ Aurel Popp, celmai important artist pe care l-a dat SatuMare, a proiectat un monument dedicatmarelui disp[rut. Nu s-a realizat, darasupra acestui proiect va trebui s[ reve-nim. A primit `n schimb o comand[pentru o pictur[ care s[-l `nf[\i;eze peVasile Lucaciu. ~nt]lnirea spiritelor tu-telare ale S[tmarului este `nv[luit[ `nmister. Dup[ cum vom ar[ta ̀ n r]ndu-rile urm[toare, Aurel Popp s-a apucatde lucru cu patim[. ~nsu;i titlul “Apot-heoza P[rintelui Vasile Lucaciu” suge-reaz[ c[ artistul ;i-a propus s[ realizezeo lucrare monumental[. A lucrat la eac]\iva ani, f[r[ s[ fi reu;it s[ ̀ i dea o va-riant[ definitiv[. Povestea acestei lucr[rieste fascinant[. Este povestea `nt]lniriipeste timp a dou[ mari spirite. Este, ̀ nacela;i timp, nesf]r;ita poveste a igno-ran\ei autorit[\ilor deatunci ;i dintotdeauna. PAGINA 2

Aurel Popp ;i “Apotheoza P[rintelui Vasile Lucaciu”

De Rusalii serb[m `ntemeiereaBisericii lui Dumnezeu

S[rb[toarea fotbalului! Cupa Mondial[ din Brazilia 2014

Cum pot sc[pa b[rba\ii de burta inestetic[?

PAGINA 10

Prin\ul Charles a înv[\at câteva mi;c[ri ale unui dans popular maghiar

Papa face cur[\enie`n Banca Vaticanului

2 Informa\ia de Duminic[/8 iunie 2014

La 18 februarie 1933 UniuneaAsocia\iilor Culturale din Satu-Mare av]ndu-l ca pre;edinte pe Ti-tus Demian ̀ i cere artistului AurelPopp s[ execute portretul p[rin-telui Vasile Lucaciu.

Cerin\ele au fost urm[toarele< “com-pozi\ia s[ fie f[r[ ram[ ̀ n m[surile mini-male de 180/250 cm” . Lucrarea trebuiapredat[ cel t]rziu la 25 aprilie 1933. Va-loarea lucr[rii a fost stabilit[ la suma de35.000 lei. Aurel Popp a r[spuns favorabilcererii primind `n avans suma de 12.500de lei.

Aurel Popp a vrut s[ realizezeo lucrare monumental[ `n cinstea marelui patriots[tm[rean Vasile Lucaciu

Artistul i-a trimis pre;edintelui TitusDemian, ̀ n data de 7 martie 1933, o schi\[`nso\it[ de o descriere a lucr[rii pe care aintitulat-o “Apotheoza P[rintelui VasileLucaciu”. Fa\[ de m[surile din comand[,artistul a stabilit dimensiunile tablouluila 190/254.5 cm.

"Tema compozi\iei prezentat[ e luat[din via\a propagandist[ a P[rintelui VasileLucaciu reprezent]nd faptul cel mai glo-rios, ce l-a produs pentru Na\iuneaRom]n[, c]nd a propagat PoporuluiRom]n intrarea ̀ n r[zboiul mondial, dincare, prin vitejia ve;nic[ a Rom]nului, s-a `nf[ptuit visul Neamului - “Rom]niaMare”.

Poporul Rom]n, alegorizat printr-ofamilie \[r[neasc[ `n portul din :i;e;ti,b[iatul/genera\ia nou[/ `nchin]ndu-i unbuchet de flori de c]mp, chiar c]nd P[rin-tele prime;te f[g[duiala unei figuri cen-trale, simbolul genera\iei `n luptele glo-rioase/ care a `n\eles ideile propagate deel, ar[tate pe tablou ca o viziune - printr-un atac `nving[tor al Armatei Rom]ne,condus[ de steagul Na\ional, `mpodobitcu stema regal[, iar asupra Armatei cuGeniul, `ncoron]nd figura P[rintelui ;ipropaganda lui victorioas[.

~n dos silueta bisericei din :i;e;ti, zi-dul ;i gloriosul loc al mi;c[rilor na\ionale,din care s-a izbucnit ;i realizat visul tutu-ror Rom]nilor".

Artistul i-a cerut lui Epaminonda Lucaciu fotografii cu tat[l s[u

Aurel Popp i-a cerut lui EpaminondaLucaciu fotografii cu tat[l s[u. Deducemacest lucru din r[spunsul primit de artistde la fiul marelui Tribun.

“Bucure;ti 3 Marte 1933Dragul Meu!

Am primit epistola Ta ;i m[ gr[bescs[-\i r[spund. Eu aici nu am nici o foto-grafie a tati. Nu mi-am adus albumurile,nu mi-am adus dec]t pu\in albituri. Fo-tografiile aduse le-am depus toate la Mu-zeul Militar din Parcul Carol> natural, deaici nu s[ mai pot ridica. S[ poate face oreproducere al acestor fotografii, dar tre-bue c[ cei ce le doresc a le avea s[ se adre-seze la direc\iunea Muzeului, care, dac[s[ trimit spesele, le va esecuta.

(...) Spune complimente ;i salut[ri ;is[rut[ri la Zoltan, la Olga ;i la copii. Te`mbr[\i;eaz[ al t[uEpaminonda."

Un an ;i jum[tate mai t]rziu, la 30noiembrie 1934, membrii conduceriiUniunii Societ[\ilor Culturale ;i Patrioticedin Satu Mare `i trimit artistului o nou[scrisoare prin care doreau s[ afle stadiullucr[rii, men\ion]nd urm[toarele< "co-mitetul a decis ca aceast[ amintire ̀ n cin-stea disp[rutului s[ fie la tot cazul sfin\it[

`n cadrele unor mari serb[ri `nc[ la `nce-putul anului ce vine, cu onoare v[ rug[ms[ binevoi\i a v[ g[si un r[gaz ;i pentruterminarea acestei lucr[ri, pentru a puteafi redat[ destina\iei sale."

Din r[spunsul trimis la 13 decembriepre;edintelui Uniunii, afl[m c[ Aurel

Popp s-a str[duit s[ finalizeze lucrareamonumental[ la care s-a angajat. Astfel"neav]nd alt loc s[ pot lucra am cerut ;iam primit `n folosin\[ sala cea mare aPrim[riei."

Dar tocmai c]nd avea cea mai marenevoie de lini;te, artistul a fost conturbatde ;edin\ele care se \ineau aproape zilnic.Ba mai mult "am aflat c[ ;evaletul mi s-adesf[cut - f[r[ ̀ ntrebarea mea - iar lucra-rea s-a pasat `n arhiva Prim[riei, unde seg[se;te ;i azi." Pe timp de var[, c]nd salaPrim[riei nu a fost at]t de ocupat[, nu afost bun[ lumina.

A `ncercat s[-;i g[seasc[ un alt loc `ncare s[ poat[ lucra, dar afl[m c[ "`n ̀ ntregora;ul nu mi-am g[sit `ns[ un loc potri-vit."

~n anul ;colar 1933 - 1934 Aurel Poppa primit un post de profesor la "Academiade belle-arte din Timi;oara". A a;teptats[ se definitiveze situa\ia sa `n acest post.

La sf]r;itul anului ;colar 1933-1934,a r[mas iar[;i f[r[ post, desfiin\]ndu-seAcademia din Timi;oara ";i f[r[ posibi-litatea s[ m[ mut la Timi;oara, unde even-tual a; fi putut `nchiria un atelier s[-mipot termina lucr[rile neterminate.

(...) Atelier `n Satu Mare nici `ntr-uncaz nu g[se;te omul, iar s[-mi cl[desc ate-lier, numai pentru a termina o singur[ lu-crare, la care m-ai gratis m-am angajat,`ntru `mprejur[rile mele materiale a fostimposibil.

~n anul curent poate mi se aranjeaz[situa\ia ;i eu fac tot posibilul, s[ pot lucra;i s[ pot satisface la singura obliga\iunece o am, adec[ a termina tabloul lui VasileLucaciu. Vreau s[-mi cl[desc atelier ̀ n ori;i ce caz, dar `n a;a scurt timp totu;i nuvoi putea termina lucrarea, se v[ pot fixatermin exact."

~n aceea;i perioad[ AurelPopp a realizat ;i bustul I.G. Duca din Timi;oara

~ntre timp artistul a mai primit o co-mand[, de data aceasta pentru municipiulTimi;oara< Monumentul “I.G. Duca”, carese afl[ ;i azi `n ora;ul de pe Bega `n fa\aLiceului Piari;tilor. Aurel Popp a promisca dup[ "terminarea bustului Duca, s[continuu lucrarea marelui patriot VasileLucaciu. (...) Dorin\a mea cea mai ferbint[este s[ termin tabloul, `n timpul cel maiscurt posibil, mai mult `ns[ azi - regretfoarte mult, dar nu v[ pot promite. Cinecunoa;te meseria de pictur[, `n tot cazulm[ va ̀ n\elege, iar dumneavoastr[ Dom-nule Pre;edinte, mare iubitor de art[, suntferm convins, c[ nu a\i a;teptat de la minealt r[spuns dec]t acesta.

(...) v[ rog foarte mult, s[ binevoi\i am[ scuza pentru ̀ nt]rzierea lucr[rii, carese `nt]mpl[ f[r[ neglijen\a mea.

V[ rog `nc[ foarte mult s[ binevoi\ia-mi ierta ;i `nt]rzierea acestui r[spuns.

Totodat[, cu onoare v[ raportez Dom-nule Pre;edinte, c[ materialul `n pre\ de12.500 lei este complect ;i neatins, ;i even-tual, dup[ dorin\a DVstre - sunt gata ori;i c]nd s[ vi-l pun la dispozi\ie.

Primi\i v[ rog Domnule Pre;edinte,asigurarea deosebitelor meleconsidera\iuni, ce vi le p[strez.”

A consemnat A. Zaharia

Documentele citate se afl[ la Arhivele Na\io-nale Satu Mare, fondul Popp S. Aurel

Director general - D. P[curaru

Director revista Poesis - George VulturescuRedactor ;ef suplimente - Adriana Zaharia

(Informa\ia Zilei de Duminic[ ;i S[n[tate ;i Frumuse\e,

Informa\ia TV)

Redac\ia Satu Mare<str. Mircea cel B[tr]n nr. 15

Satu Mare, cod 440012 Telefon< 0261-767300

e-mail< [email protected]

ISSN 1222-4715

www.informatia-zilei.ro

Majestatea sa Regele Mihai de Ro-mânia o cunoaște pe viitoarea sa soție înluna decembrie 1947 la căsătoria regineiElisabeta II a Angliei și Irlandei de Nord,care este verișoara Regelui Mihai. Anade Bourbon-Parma actuala soție a Rege-lui Mihai s-a născut la data de 18 sep-tembrie 1923 și este fiica prințesei Ma-ragaret a Danemarcei. Arborele genea-logic al Reginei Ana îi cuprinde pe Carolal X-lea, ultimul rege al francezilor, Lu-dovic-Filip.

Regina Ana este strănepoata lui Cri-stian al XII-lea al Danemarcei și nepoatalui Robert I duce de Parma. Surorile bu-nicului ei au fost Regina Alexandra a An-gliei și țarina Maria Feodorovna a Rusiei.Regina Ana a României este o soție ad-mirabilă și i-a dăruit Regelui Mihai cincifiice. Regele Mihai I spune< "La nașterealor am avut dificultăți fiindcă autoritățileelvețiene care nu voiau ca fiicele mele săpoarte numele de "Prințese de România"ci pe cel de Hohenzollern. Or, acest numese stinsese odată cu bunicul meu RegeleFerdinand! Era însă foarte greu să dove-dești acest lucru - mai ales în exil. Deoa-rece era vorba de o situație de drept și defapt. Nu exista nici un act, nici documentcare să ateste acest lucru. Poate că părințiimei dăduseră dovada de lipsă de preve-dere atunci când au stabilit clar acest nu-me. Dar cum ar fi putut ei atunci să îșiînchipuie că soarta dinastiei noastre s-asfârșit în data de 30 decembrie 1947, oda-tă cu abdicarea mea forțată de la tronulRomâniei? Fapt este că Margareta, Elenași Irina s-au născut la Lousanne și că el-vețienii nu au vrut să audă de mine. Aces-ta este motivul pentru care Sofia și Mariasunt născute prima în Grecia, iar cea de-a doua în Danemarca.

În aceste două țări, ele au putut să fieînscrise fără dificultate, la naștere, subnumele de "Prințese ale României". Lafel ca toate familiile aflate în situația noas-tră, am regretat că nu avem un fiu, deoa-rece Constituția regală din 1923 confor-mă cu legea salică interzice femeilor sădomnească în regatul României. Princi-pesa Margareta este totuși declarată moș-tenitoarea familiei regale."

Exilul a fost aspru pentru Mihai I. Elplecase din România și totodată a refuzatsă ceară ajutor financiar de la tatăl său,Carol al II-lea, care ducea o viață fas-tuoasă în Portugalia, alături de Elena Lu-pescu. Regimul comunist a exploatat ple-carea în exil a Regelui Mihai, că ar fi dusla plecare o garnitură de tren cu diferitebunuri. La fel s-a spus și despre primulrege al României Carol I< A venit neamțulcu pantalonii sparți în fund și s-a îmbo-gățit pe seama poporului român.

S.A.R. MihaiSecretar AG. Şef Principal (R)

Mureşan Traian

65 de ani de la c[s[toriaRegelui Mihai

cu Ana de Bourbon

ISTORIELa 18 februarie 1933 Uniunea Asocia\iilor Culturale din Satu-Mare av]ndu-l

ca pre;edinte pe Titus Demian `i cere artistului Aurel Popp s[ execute portretulp[rintelui Vasile Lucaciu.

Compozi\ia s[ fie f[r[ ram[ `n m[surile minimale de 180/250 cm.Pre\ul compozi\iei, calculat f[r[ cadrul/rama se fixeaz[ la suma de 35.000 lei.

Director editor< Ilie S[lceanu

Fragment din Scrisoarea lui Epaminonda Lucaciu c[tre Aurel Popp

Schi\a artistului Aurel Popp se afl[ la Muzeul de Art[ Satu Mare

Autorit[\ile l-au `mpiedicat pe Aurel Popp s[ terminelucrarea “Apotheoza P[rintelui Vasile Lucaciu”

Lucrarea a fost cerut[ de c[tre Uniunea Asocia\iilor Culturale din Satu Mare ;i trebuiaexecutat[ de artist p]n[ la 25 aprilie 1933

8 iunie 2014/Informa\ia de Duminic[ 3

ISTORIENăscut în anul 1824 în localitatea Vida de Sus, Avram Iancu a fost un avocat român

transilvănean care a jucat un rol important în Revoluţia de la 1848 din Transilvania. S-a născut în Munţii Apuseni într-o familie de moţi înstăriţi. Tatăl său, Alexandru

Iancu, a fost pădurar, apoi jude domenial. Având o situaţie materială bună, a urmat claseleelementare la Poiana Vadului şi Abrud, gimnaziul inferior la Zlatna, iar gimnaziul superiorla Liceul Piarist din Cluj. Începând cu anul 1844 a urmat Facultatea de Drept la Cluj. Dinanul 1846 a devenit cancelarist la Târgu Mureş luându-şi examenul de avocat în anul 1848.

Duminică 8 iunie, în munici-piul Satu Mare vor avea loc maimulte evenimente în cinstea împli-nirii a 190 de ani de la naştereaeroului transilvănean Avram Ian-cu. Societatea Cultural-Patrioticăce îi poartă numele este organiza-torul de bază al acestei zile de să-bătoare încărcată cu multă voie bu-nă alături de Primăria Satu Mareşi Consiliul Judeţan Satu Mare.

Născut în anul 1824 în localitatea Vidade Sus, Avram Iancu a fost un avocat ro-mân transilvănean care a jucat un rol im-portant în Revoluţia de la 1848 din Tran-silvania.

S-a născut în Munţii Apuseni într-ofamilie de moţi înstăriţi. Tatăl său, Ale-xandru Iancu, a fost pădurar, apoi judedomenial. Având o situaţie materială bună,a urmat clasele elementare la Poiana Va-dului şi Abrud, gimnaziul inferior la Zlat-na, iar gimnaziul superior la Liceul Piaristdin Cluj. Începând cu anul 1844 a urmatFacultatea de Drept la Cluj. Din anul 1846a devenit cancelarist la Târgu Mureş luân-du-şi examenul de avocat în anul 1848.

Luptător pentru emancipare socială şinaţională, fruntaş al intelectualităţii româ-neşti transilvănene, Avram Iancu a fostunul dintre iniţiatorii şi organizatorii adu-nărilor de la Blaj din 30 aprilie, 15-17 maişi 15-23 septembrie 1848 şi conducătorulcetelor înarmate de ţărani şi de mineri dinMunţii Apuseni, în rândurile cărora şi-acâştigat o mare popularitate. Conducătoral moţilor, Crăişorul Munţilor , cum estesupranumit, a învins trupele revoluţionaremaghiare ale lui Lajos Kossuth fiind spri-jinit şi de austrieci.

Crăişorul a învins trupeleîmpăratului Lajos Kossuth

Nemulţumirile de unde a pornit totulla acea vreme fac referire la punereagreoaie în practică a legii privitoare la des-fiinţarea iobăgiei în Transilvania, refuzulguvernului revoluţionar ungar de a acordalibertăţi naţionale românilor şi votareaunirii Transilvaniei cu Ungaria la Dietadin Cluj. Toate acestea au dus la dezbinareaforţelor revoluţionare române şi ungare şila ridicarea ţărănimii la lupta pentru re-zolvarea problemei sociale şi a celei naţio-nale.

Datorită gândirii sale strategice şi mo-tivaţiei supreme pe care a avut-o, AvramIancu a reuşit în urma luptelor din MunţiiApuseni să slăbească atât forţele revoluţio-nare ale maghiarilor cât şi pe cele ale ro-mânilor.Copleşite de armatele austriece şide cele ruseşti, trădate de unii generali,trupele revoluţionare maghiare au capitu-lat la Şiria pe 13 august 1849.

În urma acestor evenimente CrăişorulMunţilor a fost cel care în data de 4 mai1849 a dat o nouă organizare civilăMunţilor Apuseni.

În anul 1852, la cererea lui Avram Ian-cu împăratul Franz Joseph, aflat în vizităîn Transilvania, şi-a modificat traseul vi-zitei, a mers în Munţii Apuseni, a prânzitla Găina, a trecut prin Vidra şi a înnoptatpe la Câmpeni. Dorind să fie primit în au-dienţă Crăişorul a iscat atunci o altercaţiecu şeful de cabinet al împăratului. Ulterioracesta a refuzat să primească decoraţiaacordată de împărat pentru meritele saledin timpul luptelor contra revoluţionarilormaghiari.

În ultimele două decenii ale vieţii saleAvram Iancu a suferit de o boală psihică.Starea sănătăţii sale mintale a început săse deterioreze la sfârşitul anului 1852. A

rămas în memoria colectivă ca umblânddin sat în sat înnebunit, după unele păreripuţin verificate şi din surse nesemnate.Conform unor alte păreri, de data aceastade specialitate, a medicului Ovidiu Vuia,specialist în neuropsihiatrie în Germania,Avram Iancu nu a avut asemenea proble-me psihice.

În dimineaţa zilei de 10 septembrie1872, Avram Iancu a fost găsit mort, cuprivirea încremenită spre cer. A fost în-gropat cu funeralii naţionale pe 13 sep-tembrie 1872 la Ţebea, jud. Hunedoara,lângă "Gorunul lui Horea". La slujba deînmormântare au slujit 36 preoţi, în fruntecu protopopii Mihălţanu din Brad şi Balintdin Roşia Montană. În fruntea convoiuluifunerar au păşit foştii comandanţi militariai românilor, care se mai aflau în viaţă< Si-mion Balint, Axente Sever, Mihai Andrei-ca, Nicolae Corcheş şi Clemente Aiudea-nu.

Pentru a anunţa moartea sa, clopoteleau tras în munţi timp de trei zile şi treinop\i. Comitetul de înmormântare l-a de-clarat “erou al naţiunii“.

Astăzi, Avram Iancu este consideratcel mai mare erou naţional al românilordin Transilvania, iar memoria lui este cin-stită în mod deosebit de români şi îndeo-sebi de moţii, între care trăiesc şi aziurma;ii foştilor lăncieri ai lui Avram Iancu,de la 1848.

Societatea luptă în continuarepentru unirea tuturor români-

lor într-un singur glas puternic

La 190 de ani de la naşterea erouluitransilvănean, filiala Satu Mare a SocietăţiiCultural-Patriotice ce îi poartă numele,organizează mai multe manifestări cultu-rale care să îi cinstească memoria.

Societatea Cultural-Patriotică AvramIancu a fost înfiinţat[ în anul 1992 de cătreTeodor Stan printr-o adunare populară încentrul oraşului Cluj. Scopurile stabilitede acesta, alături de o adunare venită dintoate colţurile României, sunt respectateşi după 22 de ani. Unirea tuturor românilorla un loc , menţinerea vie a conştiinţeinaţionale şi dezvoltarea unei loialităţi faţăde ţara adoptivă sunt doar câteva dintreacestea. “Iată, consemnăm, o trăsătură decaracter a românilor noştri, aceea de a pro-ba prin fapte demne, loialitate, recu-noştinţa faţă de ţara care i-a adoptat, faţăde ţara în care muncesc şi trăiesc, să îşieduce fiii într-un mod în care să nu uitecă au o ţară strămoşească numită Româ-nia“, Ana Sălăgean şi Ioan Bâtea, Scurt is-toric al Societăţii cultural-patriotice AvramIancu din România, editura Eurotip, BaiaMare 2012.

Filiala din municipiul Satu Mare s-aînchegat în anul 1997, primul preşedinteal societăţii fiind numit Sabău Teodor. În-cepând cu prima zi, prin activităţi culturaleşi de socializare, colectivul şi-a dat tot in-teresul pentru a uni la un loc, într-un modcât mai plăcut, românii din acest judeţ .Având cu toţi un ţel comun au reuşit săreziste într-o formulă constantă. Membrii

asociaţiei în frunte cu preşedintele suntdescendenţi ai moţilor ce s-au retras înaceastă zonă a Sătmarului din Munţii Apu-seni, după reforma agrară din 1921.

În urma înfiinţării filialei sătmărene,fosta Şcoală numărul 14 a primit numelede “Avram Iancu“. Pe peretele şcolii a fostamplasată o placă comemorativă în cinsteaCrăişorului Munţilor.

Cele mai vizibile acţiuni ale societăţiiau început să se vadă abia din 2004 cândMircea Dobra, actualul preşedinte al So-cietăţii cultural-patriotice Avram IancuSatu Mare, alături de secretarul generalAna Sălăgean şi vicepreşedinţii filialei aucreat o nouă echipă care a început să par-ticipe la mai multe simpozioane şi eveni-mente cu caracter istoric, din ţară. Dintreele putem aminti, “De la Satu mare la Bru-xelles“- idei ale tinerilor români lansate dela tribuna Parlamentului European, acestadesfăşurându-se în luna iunie-iulie a anu-lui 2012 şi multe altele ce se desfăşoară înţara noastră.

Societatea mamă numără în momen-tul de faţă 51 de filiale în cele mai marioraşe ale ţării> dintre aceştea patru fiindînafara ţării şi anume< Iugoslavia, Eleveţia,Canada, SUA, precum şi alte 31 de subfi-liale.

Moment omagial fastuosorganizat la Satu Mareîn cinstea lui Avram Iancu

Dorinţa membrilor de a avea şi în mu-

nicipiul nostru amplasat un bust al luiAvram Iancu a persistat încă din anul 2004,în 2012 membrii asociaţiei fiind cel maiaproape de reuşită. Ana Sălăgean ne măr-turiseşte că birocraţia este cea care a totamânat momentul mult aşteptat.

După 10 ani de zile acest lucru se vaîntâmpla. Gândită într-o manieră prin caresă coincidă cu împlinirea a 190 de ani dela naşterea Crăişorului, acţiunea de dez-veliere a noului bust va avea loc duminică,8 iunie, de la ora 13.00, în Piaţa 25 Oc-tombrie din oraşul Satu Mare.

La eveniment vor fi prezenţi pe lângăMircea Dobra, preşedintele Societăţii Cul-tural-Patriotice din Satu Mare, membriiacesteia şi Victor Bercea preşedintele So-cietăţii Cultural-Patriotice din România,Ioan Bâtea preşedintele de onoare a aso-ciaţiei şi membrii filialelor din judeţeleOradea, Timiş, Maramureş, Cluj Napoca,Alba Iulia, Hunedoara şi altele. De aseme-na autorităţile locale şi judeţene ale muni-cipiului nostru vor fi şi ele prezente la dez-velire.

În cinstea Crăişorului Munţilor, la Casade Cultură a Sindicatelor tot duminică vaavea loc un spectacol inedit de folclor undeinvitaţi speciali sunt Veta Biriş şi DumitruFărcaş.

Manifestările vor fi încheiate seara lahotel restaurant Melody cu Balul SocietăţiiCultural-Patriotice Avram Iancu, ajuns laediţia cu număul X. Aici sunt invitaţi toţimembrii asociaţiei dar şi interpreţii de mu-zică populară Veta Biriş şi Dumitru Fărcaş

Sergiu Podină

Fruntaş al intelectualităţii româneşti transilvănene, Avram Iancu a fost unul dintre iniţiatorii şi organizatorii adunărilor de la Blaj din 30 aprilie, 15-17 mai şi 15-23 septembrie 1848 şi conducătorul cetelor înarmate de ţărani şi de mineri din Munţii Apuseni

Avram Iancu, omagiat la Satu Marede societatea care-i poart[ numele


RELIGIEÎn Transilvania, zice Tudor Pamfile, „cununile cu care se cunună tinerii în biserică sunt

făcute de fete în ziua Rusaliilor sau a doua zi, când ies preoţii cu crucea ca să sfinţeascăhotarele. Aceste cununi, care se fac din spice de grâu curat şi din felurile flori de câmp, leanină fetele de prapuri şi le duc cu acestea în biserică, unde se păstrează apoi pe la icoanepentru toate cununiile de peste an”.

La cincizeci de zile după În-vierea Domnului prăznuim Ru-saliile sau Pogorârea DuhuluiSfânt. Acum serbăm întemeiereaBisericii lui Dumnezeu. Mântui-torul nostru Iisus Hristos a înte-meiat Biserica în chip nevăzutprin jertfa Sa pe Cruce, “cu scumpSângele Său” (Fp. Ap. XX> 28) şiîn chip văzut la Cincizecime, prinpogorârea Sfântului Duh şi for-marea primei comunităţi creştinela Ierusalim.

Înainte de a Se înălţa cu trupul lacer, Iisus le-a promis Sfinţilor Săi Apos-toli că-L va trimite asupra lor pe DuhulSfânt-Dumnezeu< “… veţi lua putere (desus), venind Duhul Sfânt peste voi şi Îmiveţi fi Mie martori în Ierusalim şi în toa-tă Iudeea şi în Samaria şi până la mar-ginea pământului” (Fp. Ap. I> 8). DuhulSfânt, Mângâietorul, trebuia să Se po-goare. Dar, oare, când? Această aşteptarele ţinea întreaga fiinţă în tensiune. Eraudornici să pornească la drum pentru a-L propovădui pe Hristos Cel înviat latoate popoarele lumii. Trecuseră zecezile, petrecute în rugăciune. Şi iată-iacum, în ziua Cincizecimii, şezând în-tr-o casă din Ierusalim, tot cu rugăciu-nea pe buze şi în inimă. Oraşul sfântfremăta. Oameni din toate colţurile pă-mântului veniseră la Ierusalim cu pri-lejul acestei mari sărbători, consideratăca fiind a doua după importanţă la po-porul evreu, numită şi “Sărbătoarea Se-cerişului”. Ea aminteşte de primirea Le-gii vechi pe Muntele Sinai, după ieşireapoporului din robia egipteană, prefigu-rând Cincizecimea creştină sau Rusa-liile, ziua pogorârii Duhului Sfânt, cândse dă omenirii Legea cea nouă, a iubiriişi a bunătăţii, scrisă pe tablele de carneale inimii şi nu pe tablele de piatră aleVechiului Testament. Deodată a venitdin cer un vuiet, ca vâjâitul unui vântputernic, umplând toată casa în care seaflau Apostolii. “Şi li s-au arătat, îm-părţite, limbi ca de foc şi au şezut pe fie-care dintre ei. Şi s-au umplut toţi de Du-hul Sfânt şi au început să vorbească înalte limbi, precum le dădea lor Duhul agrăi”, relatează Sfânta Scriptură (Fp. Ap.cap. II).

Auzindu-se acel vuiet până departe,mulţimea s-a adunat împrejurul caseişi a rămas uimită, pentru că fiecare om,indiferent de naţionalitate, îi auzea peucenici vorbind în limba lui maternă.Toţi se mirau de ceea ce auzeau. Eraumartorii unui eveniment fără precedent.

Predica duioas[a Sf]ntului Petru

Unii, însă, în loc să fie cuprinşi derespect, încep să-şi bată joc, spunând<“Iată, oamenii aceştia sunt plini de must.Sunt beţi”. O altă parte din mulţime seîntreba< “Nu sunt aceştia care vorbesctoţi galileeni? Şi cum auzim noi fiecarelimba noastră, în care ne-am născut?”Atunci Sfântul Petru a ridicat glasul, ros-tind o predică duioasă, direct inspiratăde Duhul Sfânt. Domnea o tăcere des-ăvârşită. Toţi îl ascultau vorbind despreIisus Hristos, Mântuitorul lumii, CareS-a răstignit pe Cruce din dragoste pen-tru neamul omenesc, aducând pacea în-tre cer şi pământ, între Dumnezeu şiom. Murind şi aşezat fiind în mormânt,a treia zi a înviat plin de slavă. Apoi, S-

a înălţat cu trupul la cer, asigurându-necă-L va trimite în lume pe Duhul Sfânt.Acum promisiunea s-a împlinit. DuhulSfânt S-a pogorât. Efectul acestei cuvân-tări a fost extraordinar, deoarece toţi ceicare au ascultat aceste cuvinte, “au fostpătrunşi la inimă”, întrebându-l pe Sfân-tul Petru şi pe ceilalţi Apostoli< “Bărbaţifraţi, ce să facem?” Iar Petru i-a îndem-nat< “Pocăiţi-vă şi să se boteze fiecaredintre voi în numele lui Iisus Hristos,spre iertarea păcatelor voastre şi veţiprimi darul Duhului Sfânt”. În acea zimemorabilă s-au botezat, din câţi au au-zit predica, trei mii de suflete, petrecândîn unitate, “în învăţătura Apostolilor şiîn rugăciune”, împărtăşindu-se cu Tru-pul şi Sângele Mântuitorului nostru. Înziua aceea s-au pus bazele Bisericii luiHristos, trupul Său tainic. Aceasta esteziua de naştere a Bisericii.

Moşii de vară

Potrivit religiei creştine, ziua desâmbătă este închinată morţilor, întrucâtMântuitorul Iisus Hristos, răstignit vi-neri pe cruce, a stat toată sâmbăta înmormânt, înviind duminica. Din aceas-tă tradiţie, afirmă Tudor Pamfile (Săr-bătorile la români, Ed. Saeculum I.O.,Buc., 1997, pp. 17-20), s-a născut cre-dinţa că în ziua sâmbetei ne putem apro-pia mai mult de cei adormiţi. În aceastăzi se dă pretutindeni de pomană pentrusufletele morţilor< mâncare, băutură,haine. Rugăciuni pentru mântuirea su-fletelor de păcate se pot face şi în altezile, dar pomana cea mai bine primităde Dummezeu este cea făcută sâmbăta. „Moşii de vară” sau „Moşii Rusaliilor”cad în sâmbăta de dinaintea Rusaliilor,

ca şi cei adormiţi să se bucure de daru-rile Sfântului Duh. Pentru această zi spe-cială, spune Tudor Pamfile, gospodineleîşi cumpără fel de fel de vase (cofe, oale,căni, ulcele, sticle, farfurii). Cofele suntumplute cu apă de la puţ sau de la izvor,lăsându-se pe marginea puţului o mo-nedă, adică „plata apei”, deoarece dacăn-ar fi plătită, pomana nu ar fi primită.Ulcelele şi cănile se dăruiesc pline cuvin sau apă, iar castroanele şi farfuriilese dau umplute cu diverse bucate. Vaseletrimise sunt împodobite cu flori şi maiales cu busuioc. Toate aceste lucruri carese duc spre a fi împărţite se numesc„moşi”. O gospodină, de pildă, ducemoşi pe la toate neamurile şi toţi veciniimai apropiaţi, primind şi ea în schimbla fel. Cu acest prilej, se strâng atât demulte vase, încât rar se mai cumpără al-tele noi pentru nevoile casei. Odată cuvasele pline de mâncare şi băutură seduc pâine, colaci şi lumânări. Se dăru-iesc inclusiv animale< porci, pui, găini,juninci. Nu sunt uitate nici mormintele,care se înfrumuseţează cu flori. Este da-tina ca în această zi femeile să plângă pela morminte, fiindcă acum păcătoşii setrimit din nou în munca iadului. Pe alo-curi, românii cred că în SâmbătaMoşilor nu e bine ca cineva să mănâncepână ce nu dă mai întâi de pomană, pen-tru că în această zi se cuminecă cu Sfin-tele Taine toţi morţii şi dacă unul dinneamul celor morţi mănâncă, atunci ceimorţi dintr-o rudenie cu el nu se potcumineca. Lumânarea care însoţeşte po-mana trebuie numaidecât aprinsă şi lă-sată să ardă până la capăt. În ziua aceastase zice că toţi morţii se satură, iar dacăo femeie neglijează datina, atunci cele-lalte femei îi reproşează că „a flămânzit

morţii familiei”. Când o gospodină nu areuşit să-şi împartă toţi moşii sâmbăta,rămâne ca ea să se ducă pe la casele maiîndepărtate a doua şi chiar a treia zi.

Tradiţii

Tudor Pamfile (op. cit., pp. 21-33)arată că sâmbătă seara, înainte de Rusa-lii, „flăcăii se duc pe la vii ori pe la pă-duri, unde taie nuiele mari şi frumoasede tei”, cu care împodobesc întreaga gos-podărie. Rămurelele de tei sunt aşezatecu mare grijă la icoane, iar afară suntpuse la ferestre şi sub streşini. De ase-menea, românii duc ramuri de tei lasfânta biserică şi le aştern în faţa icoaneiMaicii Domnului> după Sfânta Litur-ghie, preotul ia aceste mlădiţe şi le dă-ruieşte fiecărui creştin care vine să iaanafură (prescură). Mlădiţele sunt duseacasă şi puse la icoane, precum salciade la Florii. Când vara este vreme greaşi cade grindină, creştinii aruncă afarăo crenguţă uscată de tei, având credinţacă furtuna va înceta. În ziua de Rusalii,la sate se face mare horă, la care participăflăcăii şi fetele mari, iar „gospodarii seadună între dânşii, neamuri şi vecini, şipetrec în chipul cel mai plăcut”.

În ajunul praznicului, se ung feres-trele cu usturoi şi leuştean pentru a seferi gospodăriile de „duhurile necurate.Aceste duhuri, după credinţa poporului,se vor război în văzduh cu duhurile bu-ne şi din lupta lor va curge ploaie> deaceea se zice că Duminica mare (Rusa-liile) vine întotdeauna cu ploaie. De laDuminica mare înainte este îngăduitoricui să doarmă pe prispa casei sauoriunde afară. Până la această zi, însă,nu este bine, căci pe cel ce se culcă afară

îl cuprind frigurile aduse de spiritelerele ale aerului. Această credinţă aremult adevăr, cunoscând că noaptea esteîndestul de răcoroasă până pe la Dumi-nica mare”. De Rusalii nu este bine să sesmulgă buruiene şi nici să se rupă vreofrunză din pădure, fiindcă „bate piatra(grindina) sămănăturile. În Transilva-nia, pentru a se feri holdele de grindină,se fac cununi de sânzâiană care se punpe casă”. De altfel, acum nu se lucreazănimic „nici împrejurul casei, nici lacâmp, căci este primejdie”, omul tre-buind să se gândească la sufletul său,ducându-se la biserică, rugându-se pen-tru vii şi pentru morţi, odihnindu-se şiluptând din răsputeri pentru a înlătura„orice ceartă sau sfadă”. Biserica înte-meiată la Rusalii, prin pogorârea Du-hului Sfânt, cuprinde în sine pe toţicreştinii, care formează o familie, fiindfraţi întreolaltă şi având datoria de a seiubi, ierta, ajuta şi respecta, aducând lu-mină în jurul lor prin faptele bune să-vârşite.

În Transilvania, zice Tudor Pamfile,„cununile cu care se cunună tinerii înbiserică sunt făcute de fete în ziua Ru-saliilor sau a doua zi, când ies preoţii cucrucea ca să sfinţească hotarele. Acestecununi, care se fac din spice de grâu cu-rat şi din felurite flori de câmp, le aninăfetele de prapuri şi le duc cu acestea înbiserică, unde se păstrează apoi pe laicoane pentru toate cununiile de pestean”.

O datină frumoasă, legată de Rusalii,constă în sfinţirea hotarelor, a holdelorşi a spicelor de grâu. Astfel, „preoţii cupoporenii merg în procesiune la câmp>acolo se face agheasmă, cu care se stro-pesc holdele. Dacă vremea împiedică,serviciul se face în biserică”. În acest caz,credincioşii duc spice de grâu sfinţiteacasă, aşezându-le cu mare evlavie laicoane sau în vaze, la loc de cinste. Boa-bele care împodobesc paiul de grâu nesimbolizează pe noi, oamenii. Aşa cumtoate acele boabe sunt prinse pe un sin-gur pai, tot aşa şi noi alcătuim o singurăfamilie, o Biserică, un singur trup, avân-du-L ca şi cap pe Domnul Iisus Hristos,Care ne duce spre mântuire. De altfel,Biserica este trupul lui Hristos (EfeseniV> 23). Din boabe se face făina şi apoipâinea> aceasta se va aduce ca dar la bi-serică şi la momentul potrivit, prin po-gorârea Sfântului Duh, se va preface înTrupul Domnului, din care credincioşiise vor împărtăşi cu vrednicie. Sunt multeboabe, dar fomează o singură pâine.Suntem mulţi creştini, dar alcătuim unsingur trup, uniţi fiind prin iubire.

În concluzie, putem spune că loculde întâlnire în viața spirituală dintre cre-dincios și Hristos este biserica. A fi înbiserică înseamnă a fi în Hristos și a fiîn Hristos înseamnă a fi în biserică. Înacest spațiu sfânt și sfințitor, omul simteprezența Domnului și se încadrează camembru în trupul Său. În biserică, dia-logul dintre om și Dumnezeu devinemai intens> omul știe cu certitudine căHristos este capul care îl conduce, ceeace îi conferă un sentiment de siguranță.În biserică, omul aude mai pregnantchemarea la mântuire pe care Domnuli-o adresează şi realizează că Legea luiHristos exclude individualismul. Relațiacare se stabilește între membrii Bisericiiare ca temelie iubirea> toți formează ounică familie, devenind frați și fiind că-lăuziți de atingerea aceluiași ideal< mân-tuirea.

Preot dr. Cristian Boloş

Cununile cu care se cunună tinerii în biserică sunt făcute de fete în ziua Rusaliilor sau a doua zi, când ies preoţii cu cruceaca să sfinţească hotarele

De Rusalii serb[m `ntemeiereaBisericii lui Dumnezeu


FIFA 2014

A 20-a edi\ie a CampionatuluiMondial de fotbal va avea loc `nBrazilia ̀ n intervalul 12 iunie - 13iulie. Timp de 32 de zile, unnum[r de fix 32 de echipe na\io-nale, se vor bate ̀ n \ara cu cei maifierbin\i suporteri ;i cei mai bunifotbali;ti din lume, pentru trofeulcare r[spl[te;te cea mai bun[echip[ de fotbal din lume.

Cu ;anse mai mari sau mai mici, cele32 de echipe vor lua startul la cea maipopular[ ;i mediatizat[ competi\ie spor-tiv[ din lume.

Toat[ lumea, ;i aici ne referim la cei736 de juc[tori ;i la staff-ul lor, se vorbate cu ardoare pentru a juca marea fi-nal[ de pe 13 iulie. Iar aceast[ final[ vafi g[zduit[, nici nu se putea altfel, de ce-lebra aren[ "Maracana". Iar ̀ n intervalulde mai sus, se estimeaz[ c[ un num[r deaproximativ 5 miliarde de oameni, aproa-pe c]t popula\ia globului, vor urm[rispectacolul oferit de cele 32 de echipe ;icei 736 de juc[tori c]t ̀ nsumeaz[ loturileechipelor calificate.

:i noi rom]nii vom fi conecta\i laaceast[ imens[ bucurie sportiv[, vom sta

lipi\i de micile ecrane, vom comenta,vom fi suporterii uneia sau alteia echipe,ne vom bucura, vom avea dezam[giri,ne vom culca noaptea t]rziu etc. Dinp[cate, cel pu\in pentru aceast[competi\ie, nu putem fi ;i suporterii echi-pei Rom]niei. Motivul este simplu. Nusuntem acolo. Dar vom fi `n 2018.

Una peste alta, vine fotbalul pestenoi. Vreme de o lun[, vom fi conectați laaceast[ mare s[rb[toare sportiv[. Vremede o lun[, fotbalul va domina pe toatecanalele de ;tiri. A;adar<

Tr[iasc[ fotbalul!

Brazilia, de cinci ori campioan[, de dou[ ori

organizatoare

Aceasta va fi a doua oară când Bra-zilia găzduie;te o edi\ie de CampionatMondial. Prima ediție găzduită de Bra-zilia a avut loc în 1950 ;i s-a `ncheiat cuo mare tragedie pentru \ara cafelei. ~n fi-nala de atunci, Uruguay a ̀ nvins Braziliaaduc]nd lacrimi ;i triste\e `n `ntreaga\ar[.

Altfel, Brazilia este cea de-a cinceațară care găzduiește pentru a doua oară

Campionatul Mondial de Fotbal, dupăMexic, Italia, Franța și Germania. Va fipentru prima dată când CampionatulMondial este ținut în America de Suddupă Campionatul Mondial de Fotbal1978 din Argentina.

Cupa Mondial[ se disput[ `ncep]nddin 1930 din 4 ̀ n 4 ani. Excep\ie au f[cutedi\iile din 1942 ;i 1946, care nu s-audisputat din cauza celui de-al doilear[zboi mondial.- Naționala cu cele mai multe trofee c];ti-gate e Brazilia, cu 5 succese. Italia e pelocul doi, cu 4 trofee, iar Germania ocup[ultimul loc al podiumului, cu 3 trofee

Lista complet[ a finalelor ;i a c];tig[toarelor

1930< Uruguay - Argentina 4-21934< Italia - Cehoslovacia 2-11938< Italia - Ungaria 4-21950< Uruguay - Brazilia 2-11954< Germania de Vest - Ungaria 3-21958< Brazilia - Suedia 5-21962< Brazilia - Cehoslovacia 3-11966< Anglia - Germania de Vest 4-21970< Brazilia - Italia 4-11974< Germania de Vest - Olanda 2-11978< Argentina - Olanda 3-1

1982< Italia - Germania de Vest 3-11986< Argentina - Germania de Vest 3-21990< Germania de Vest - Argentina 1-01994< Brazilia - Italia 3-2, după penaltiuri1998< Fran\a - Brazilia 3-02002< Brazilia - Germania 2-02006< Italia - Fran\a 6-4, după penaltiuri2010< Spania - Olanda 1-0

~n total, la turneele finale ale CupeiMondiale au participat 76 de țări.

Cel mai bun marcator la Cupa Mon-diala e brazilianul Ronaldo, care are 15goluri marcate în trei edi\ii. El este urmatde germanul Gerd Muller, cu 14 goluri,;i de francezul Just Fontaine, cu 13 goluri(toate la edi\ia din 1958).

Primii 10 marcatori ai Cupei Mondiale<

1. Ronaldo (Brazilia) - 15 goluri2. Gerd Muller (Germania) - 14 goluri3. Just Fontaine (Franta) - 13 goluri 4. Pele (Brazilia) - 12 goluri5. Jurgen Klismann (Germania) - 11 go-luri- Sandor Kocsis (Ungaria) - 11 goluri7. Gabriel Batistuta (Argentina) - 10 go-luri

- Teofilo Cubillas (Peru) - 10 goluri- Miroslav Klose (Germania) - 10 goluri- Gary Lineker (Anglia) - 10 goluri

Câteva recorduri

- Neam\ul Lothar Matthaus ;i mexicanulAntonio Carbajal au participat la celemai multe turnee finale ale Cupei Mon-diale - 5.- Brazilianul Pele este singurul jucătordin lume care a c];tigat trei Cupe Mon-diale, 1958, 1962 ;i 1970.- Mario Zagallo (Brazilia) ;i Franz Bec-kenbauer (Germania) sunt singurii careau reușit să câștige trofeul at]t ca juc[tori,cât și ca antrenori.- Cele mai multe goluri la Cupa Mondial[au fost `nscrise de Brazilia - 201 reușite.- Cele mai multe meciuri la Cupa Mon-dial[ le-au jucat Brazilia și Germania,amândouă c]te 92 de partide.- Italianul Vittorio Pozzo e singurul teh-nician care a reușit să c];tige de două oriCupa Mondial[.- Brazilia este singura echip[ din lumecare a participat la toate cele 19 edi\ii dep]n[ acum.- Austria - Elveția, scor 7-5, a fost meciulcu cele mai multe goluri marcate.

S[rb[toarea fotbalului! Cupa Mondial[ din Brazilia 2014

Federația din Spania a stabilit primele pentru juc[tori ;ipentru staff-ul tehnic în cazul în care vor bisa performanța deacum 4 ani, adic[ dac[ vor c];tiga titlul mondial.

Astfel, cei 23 de jucători din lotul Spaniei și membrii staff-ul tehnic vor încasa prime de 720.000 euro fiecare dacă vorcâștiga titlul mondial. Primele sunt cu 10 la sută, respectiv cu120.000 euro, mai mari decât cele primite în 2010, la Mondialuldin Africa de Sud, unde Spania a câștigat primul său titlu dinpalmares. Pentru calificarea în optimi, spaniolii au promisă oprimă de 72.000 euro, în timp ce calificarea în semifinale leaduce 180.000 euro, plus 360.000 euro pentru accederea în fi-nală.

În ceea ce privește alte echipe favorite la câștigarea trofeului,brazilienii au promise prime de 330.000 euro pentru fiecarejucător în caz de triumf, iar o altă favorită, Germania - 300.000euro de jucător.

720.000 de euro pentru titluSpecialiștii fotbalului văd patru favorite clare la câștigarea

Cupei Mondiale 2014. Acestea sunt< Brazilia - o echipă cu jucătorivaloroși și gazda competiției, Argentina - pentru că are vedete înlot precum Messi, Di Maria, Higuain și mulți alții, Germania șiSpania - echipele cu cele mai mari șanse din Europa. Pe lista sur-prizelor se află Belgia, Columbia, Chile, Uruguay.

La casele de pariuri, Brazilia este favorita cu cea mai micăcotă, în vreme ce Honduras și Costa Rica, au cota cea mai mare.

Cote< Brazilia – 4, Argentina – 5, Germania – 6.5, Spania –8, Belgia – 15, Franța – 21, Columbia – 21, Uruguay – 26, Italia– 29, Olanda – 29, Portugalia – 34, Anglia – 34, Chile – 51, Rusia– 81, Elveția – 101, Ecuador – 126, Coasta de Fildeș – 126, Mexic– 151, Bosnia – 151, Croația – 151, SUA – 151, Japonia – 151,Ghana – 251, Nigeria – 251, Coreea de Sud – 301, Grecia – 301,Camerun – 501, Australia – 501, Iran – 1501, Algeria – 1501,Honduras – 2001, Costa Rica – 2001.

Favoritele Mondialului 2014

6 Informa\ia de Duminic[/8 iunie 2014 8 iunie 2014/Informa\ia de Duminic[ 7

Grupa A

lBrazilia

lCroația

lMexic

lCamerun

28 iunie19.00 1A -2B (1) - TVR 1

.....................................................

29 iunie19.00 1B - 2A (2) - TVR 1

.....................................................

28 iunie23.00 1C - 2D (3) - TVR 1

.....................................................

29 iunie23.00 1D - 2C (4) - TVR 1

.....................................................

Grupa B

lSpania

lOlanda

lChile

lAustralia

Grupa C

lColumbia

lGrecia

lCoasta deFildeș

lJaponia

Grupa D

lUruguay

lCosta Rica

lAnglia

lItalia

4 iulie23.00 meci 2-meci 4 (I) - TVR 1

.....................................................

5 iulie23.00 meci 1- meci 3 (II) - TVR 1

.....................................................

30 iunie23.00 1G - 2H (7) - TVR 1

.....................................................

1 iulie23.00 1H - 2G (8) - TVR 1

.....................................................

30 iunie19.00 1E - 2F (5) - TVR 1

.....................................................

1 iulie19.00 1F - 2E (6) - TVR 1

.....................................................

4 iulie19.00 meci 5 - meci 7 (III) - TVR 1

.....................................................

5 iulie19.00 meci 6 - meci 8 (IV) - TVR 1

.....................................................

Grupa H

lBelgia

lAlgeria

lRusia

lCoreea de Sud

Grupa G

lGermania

lPortugalia

lGhana

lSUA

Grupa F

lArgentina

lBosnia șiHerțegovina

lIran

lNigeria

Grupa E

lElveția

lEcuador

lFranța

lHonduras

FINALA MARE13 iulie22.00 Rio de Janeiro - TVR 1

Finala mic[12 iulie23.00 Brasilia - TVR 1

Semi-finale8 iulie23.00 sfert I - sfert III - TVR 1...............................................................................9 iulie23.00 sfert II - sfert IV - TVR 1..............................................................................

|ine scorul cu Informa\ia Zilei

................................................................................................

...................................................................................

Optimi

Sferturi Sferturi

Optimi

12 iunie23.00 Brazilia - Croația - TVR 1

13 iunie19.00 Mexic - Camerun - TVR 1

17 iunie22.00 Brazilia - Mexic - TVR 1

19 iunie01.00 Camerun - Croația - TVR 1

23 iunie23.00 Camerun - Brazilia - TVR 123.00 Croația - Mexic - TVR 2

CLASAMENT

1. ...............................................................2. ...............................................................3. ...............................................................4. ...............................................................

13 iunie22.00 Spania - Olanda - TVR 1

14 iunie01.00 Chile - Australia - TVR 1

18 iunie19.00 Australia - Olanda - TVR 122.00 Spania - Chile - TVR 1

23 iunie19.00 Australia - Spania - TVR 119.00 Olanda - Chile - TVR 2

CLASAMENT

1. ...............................................................2. ...............................................................3. ...............................................................4. ...............................................................

14 iunie19.00 Columbia - Grecia - TVR 1

15 iunie04.00 Coasta de Fildeș - Japonia - TVR 1

19 iunie19.00 Columbia - Coasta de Fildeș - TVR1

20 iunie01.00 Japonia - Grecia - TVR 1

24 iunie23.00 Japonia - Columbia - TVR 223.00 Grecia - Coasta de Fildeș - TVR 1

CLASAMENT

1. ...............................................................2. ...............................................................3. ...............................................................4. ...............................................................

14 iunie22.00 Uruguay - Costa Rica - TVR 1

15 iunie01.00 Anglia - Italia - TVR 1

19 iunie22.00 Uruguay - Anglia - TVR 1

20 iunie19.00 Italia - Costa Rica - TVR 1

24 iunie19.00 Italia - Uruguay - TVR 119.00 Costa Rica - Anglia - TVR 2

CLASAMENT

1. ...............................................................2. ...............................................................3. ...............................................................4. ...............................................................

17 iunie19.00 Belgia - Algeria - TVR 1

18 iunie1.00 Rusia - Coreea de Sud - TVR 1

22 iunie19.00 Belgia - Rusia - TVR 122.00 Coreea de Sud - Algeria - TVR 1

26 iunie23.00 Coreea de Sud - Belgia - TVR 123.00 Algeria - Rusia - TVR 2

CLASAMENT

1. ...............................................................2. ...............................................................3. ...............................................................4. ...............................................................

16 iunie19.00 Germania - Portugalia - TVR 1

17 iunie1.00 Ghana - SUA - TVR 1

21 iunie22.00 Germania - Ghana - TVR 1

23 iunie1.00 SUA - Portugalia - TVR 1

26 iunie19.00 Portugalia - Ghana - TVR 119.00 SUA - Germania - TVR 2

CLASAMENT

1. ...............................................................2. ...............................................................3. ...............................................................4. ...............................................................

16 iunie1.00 Argentina - Bosnia - TVR 122.00 Iran - Nigeria - TVR 1

21 iunie19.00 Argentina - Iran - TVR 1

22 iunie1.00 Nigeria - Bosnia - TVR 1

25 iunie19.00 Nigeria - Argentina - TVR 119.00 Bosnia - Iran - TVR 2

CLASAMENT

1. ...............................................................2. ...............................................................3. ...............................................................4. ...............................................................

15 iunie19.00 Elveția - Ecuador - TVR 122.00 Franța - Honduras - TVR 1

20 iunie22.00 Elveția - Franța - TVR 1

21 iunie1.00 Honduras - Ecuador - TVR 1

25 iunie23.00 Honduras - Elveția - TVR 223.00 Ecuador - Franța - TVR 1

CLASAMENT

1. ...............................................................2. ...............................................................3. ...............................................................4. ...............................................................

Cupa Mondial[ la Fotbal, 12 iunie - 13 iulie, Brazilia


FIFA 2014

- Stadion< da Baixada (Curitiba)- Capacitate< 38.533 de locuri- Meciuri< Iran - Nigeria, Honduras -Ecuador, Australia - Spania, Algeria - Rusia.

- Stadion< das Dunas (Natal)- Capacitate< 38.958 de locuri- Meciuri< Mexic - Camerun, Ghana - Sta-tele Unite ale Americii, Japonia - Grecia,Italia - Uruguay

- Stadion< Amazonia (Manaus)- Capacitate< 39.118 locuri- Meciuri< Anglia - Italia, Camerun -Croaţia, SUA - Portugalia, Honduras - El-veţia.

- Stadion< Pantanal (Cuiaba)- Capacitate< 39.859 de locuri- Meciuri< Chile - Australia, Rusia - Co-reea de Sud, Nigeria - Bosnia, Japonia -Columbia.

- Stadion< Beira Rio (Porto Alegre)- Capacitate< 42.991 de locuri- Meciuri< Franţa - Honduras, Australia -Olanda, Coreea de Sud - Algeria, Nigeria- Argentina, optimi (1).

- Stadion< Corinthians (Sao Paulo)- Capacitate< 61.606 de locuri- Meciuri< Brazilia - Croaţia, Uruguay -Anglia, Olanda - Chile, Coreea de Sud -Belgia, optimi (1), o semifinală.

- Stadion< Mane Garrincha (Brasilia)- Capacitate< 69.432 de locuri- Meciuri< Elveţia - Ecuador, Columbia -C. de Fildeș, Camerun - Brazilia, Portugalia- Ghana, optimi (1), sfert (1), finala mică.

- Stadion< Maracana (Rio de Janeiro)- Capacitate< 74.689 de locuri- Meciuri< Argentina - Bosnia, Belgia -Rusia, Ecuador - Franţa, un meci din op-timi, un sfert de finală și finala mare.

- Stadion< Fonte Nova (Salvador)- Capacitate< 51.708 locuri- Meciuri< Spania - Olanda, Germania -Portugalia, Elveţia - Franţa, Bosnia - Iran,optimi (1), sfert (1).

- Stadion< Mineirao (Belo Horizonte)- Capacitate< 58.259 de locuri- Meciuri< Columbia - Grecia, Belgia - Al-geria, Argentina - Iran, Costa Rica - An-glia, optimi (1), o semifinală.

- Stadion< Pernambuco (Recife)- Capacitate< 42.583 de locuri- Meciuri< Coasta de Fildeș - Japonia,Italia - Costa Rica, Croaţia - Mexic,SUA - Germania, optimi (1).

- Stadion< Castelao (Fortaleza)- Capacitate< 60.348 de locuri- Meciuri< Uruguay - Costa Rica, Brazilia- Mexic, Germania - Ghana, Grecia -Coasta de Fildeș, optimi (1), sfert (1).

12 arene pentru 64 de meciuri Cele 12 stadioane din Brazilia

sunt gata să găzduiască 64 de me-ciuri din Cupa Mondială. Cel maimare, celebrul “Maracana” va găz-dui ultimul act, după care vomafla cine este câștigătoarea celeide-a 20-a ediții, din cea mai im-portantă competiție.

Pentru această ediție, Brazilia a con-struit opt noi stadioane și a renovat altepatru. Au apărut și unele probleme, difi-cultăți în finalizarea celor 12 arene. Încăse lucrează la cea din Sao Paulo, undescaunele nu au fost încă montate la o pe-luză. Menționăm că pe Arena din SaoPaulo se va disputa meciul de deschideredintre Brazilia și Croația din 12 iunie.

FIFA a amenințat că acesta nu va fiplin la ora disputării partidei, pentru cănu va fi testat înainte.

Cel mai mare stadion este cel din Riode Janeiro, Maracana, care are o capacitatede 74.689 de locuri. În extrema cealaltăse află Arena da Baixada, din Curitiba,care poate găzdui 38.533 de spectatori.Pentru construirea și renovarea arenelor,autoritățile braziliene au plătit aproxima-tiv 3.6 miliarde de dolari.

S-a dorit găzduirea meciurilor de 18 orașe

Organizatorii turneului final au pro-pus, în primă fază, ca meciurile să se dis-pute în 18 orașe. Până la urmă, răspunsulFIFA a fost că această ediție trebuie să sedesfășoare în 8-10 orașe, dintre care unulsingur să poată găzdui meciuri pe douăstadioane diferite. Până la urmă, în lunadecembrie a anului 2008, reprezentanțiiFIFA au acceptat propunerea brazilienilorca, în interesul întregii națiuni, Cupa

Mondială 2014 să fie găzduită de cele 12stadioane pe care vi le prezentăm mai jos.

Maracana, de la 200.000 la 74.689 de locuri

Una dintre bijuteriille orașului Rio deJaneiro este cu siguranță stadionul Ma-racana. Aici mai adăugăm și falnica sta-tuie a Mântuitorului de pe muntele Cor-covado, cea care parcă veghează întregorașul și minunata plajă de pe Copaca-bana.

"Estadio do Maracana" a fost con-struit pentru Mondialul din 1950. În ul-timul meci al turneului, sub privirile199.845 de spectatori, Brazilia a pierdutfinala în fața Uruguay-ului cu scorul de2-1. Maracana a fost cândva cel mai marestadion din lume, însă și-a redus substan-țial capacitatea după dezastrul din 19 iulie1992, când o parte a unei tribune supe-

rioare s-a prăbușit, luând viața a trei su-porteri.

Acum, pentru ediția din 2014, Mara-cana are o capacitate de 74.689 de locuriși rămâne cel mai mare stadion al Brazi-liei.

Aproape 3 milioane de bilete vândute

Interesul este mare în rândul iubito-rilor de fotbal. FIFA a anunțat că s-auvândut, până acum, 2.96 milioane de bi-lete din cele 3.1 milioane disponibile pen-tru cele 64 de meciuri. Dintre acestea,marea majoritate, 2.2 milioane, au fosttranzacționate prin intermediul mediuluionline. Top 10<- Brazilia - 1,36 milioane- SUA - 196.838- Argentina - 61.021- Germania - 58.778

- Anglia - 57.917- Columbia - 54.477- Australia - 52.289- Chile - 38.638- Franța - 34.865- Mexic - 33.694

SUA 1994 a strâns cei maimulți spectatori

De la prima ediție și până acum, mi-crobiștii s-au înghesuit la turneele finale.Peste 34 de milioane de fani au asistat lacele 772 de meciuri ale Cupei Mondialedin 1930 și până în prezent (o medie de44.000 de spectatori pe meci).

Ediția care a strâns cei mai mulți spec-tatori a fost cea din SUA 1994, când s-auvândut peste 3.5 milioane de bilete.

Atunci, România a consemnat și ceamai bună participare la un turneu finaldin C.M.


Cea mai cunoscut[ alg[ care prezint[ beneficii terapeutice este spirulina. ~ns[,prin calitatea ;i cantitatea de nutrien\i con\inu\i Chlorella este net superioar[. ~nforma uscat[, propor\ia substan\elor nutritive este urm[toarea< 45% proteine, 20%gr[simi s[n[toase, 20% carbohidra\i, 5% fibre ;i 10% vitamine ;i minerale.

Chlorella este o alg[ verde, uni-celular[, ce cre;te de milenii `n apeledulci. Con\ine cea mai mare cantitatede clorofil[ din regnul vegetal.

O colec\ie de nutrien\i

Cea mai cunoscut[ alg[ care pre-zint[ beneficii terapeutice este spiru-lina. ~ns[, prin calitatea ;i cantitateade nutrien\i con\inu\i Chlorella estenet superioar[. ~n forma uscat[, pro-por\ia substan\elor nutritive esteurm[toarea< 45% proteine, 20%gr[simi s[n[toase, 20% carbohidra\i,5% fibre ;i 10% vitamine ;i minera-le.

Con\ine cam toate vitaminele ;imineralele `n forma organic[, u;orde asimilat.

Deoarece este at]t de hr[nitoare,alga chlorella a fost inclus[ ̀ n alimen-ta\ia cosmonau\ilor de la NASA.

Ac\iuni benefice

Chlorella a `nceput s[ fie studiat[temeinic acum c]teva decenii, mai

ales `n Japonia dar ;i `n alte \[ri, at]tdin punct de vedere terapeutic c]t ;ica o posibilitate `n ceea ce prive;tealimenta\ia la scar[ mondial[.

Aceast[ alg[ minuscul[ con\ineun factor denumit anti`mb[tr]nire,care stimuleaz[ cre;terea, dezvoltarea;i re`nnoirea constant[ a celulelor

normale ;i a \esuturilor organismuluiuman.

Cercet[rile de medicin[ experi-mental[ f[cute `n laboratoarele sud-coreene recent, au pus `n eviden\[faptul c[ dou[ principii active dinChlorella inhib[ dezvoltarea tumori-lor ;i induce moartea programat[ acelulelor maligne. De asemenea, lapacien\ii diagnostica\i cu cancer, algaajut[ la ameliorarea unor simptomecum sunt< inapeten\a, starea de sl[bi-ciune ;i oboseala, lipsa de tonus ;ienergie `n lupta cu boala.

Chlorella amelioreaz[ sau chiarvindec[ afec\iunile colonului ;i aleintestinului sub\ire. Dup[ c]tevas[pt[m]ni de tratament, crampele ab-dominale dispar, iar tranzitul intes-t inal se normalizeaz[. Datorit[con\inutului mare de clorofil[ aceast[alg[ cre;te viteza de cicatrizare a le-ziunilor de la nivelul tubului digestiv.Mai mult, normalizeaz[ flora intesti-nal[ ;i calmeaz[ inflama\iile intesti-nale.

Principiile active din Chlorella re-duc sensibilitatea alergic[ ;i modu-leaz[ r[spunsul imun ;i astfel ajut[

`n astmul bron;ic.S-a demonstrat de asemenea c[

fluctua\iile foarte mari ale niveluluide glucoz[ din s]nge depistate la dia-betici s-au echilibrat pe parcursul tra-tamentului cu Chlorella.

Aceast[ alg[ elimin[ metalele gre-le din organism cum sunt plumbulsau mercurul, conform unor studiijaponeze ;i germane.

Chlorella prezint[ multe alte efec-te benefice pentru organismul uman`ntre care< scade colesterolul r[u, esteun antiviral puternic, protejeaz[`mpotriva radia\iilor nocive, scadetensiunea arterial[, accelereaz[ pro-cesele de vindecare din organism.

Nu prezint[ efecte adverse la ad-ministrare ̀ ns[ doza trebuie crescut[treptat, nu se ia doza maxim[ de 3grame din prima zi.

Deoarece con\ine vitamina K `ncantit[\i mari, alga Chlorella nu serecomand[ pacien\ilor afla\i sub tra-tament cu medicamente anticoagu-lante.

Ing. chimist Mircea GeorgescuTel. 0721202752

Sunt mama unui t]n[r care sepreg[te;te pentru examenul ma-turit[\ii. Sunt medic, care ascult[zilnic p[rin\i care se pl]ng de co-piii lor care nu mai dau randa-ment la `nv[\at, care simt c[ numai memoreaz[ nimic, sunt epui-za\i fizic ;i mental.

Am fost martora unei discu\ii din-tre dou[ mame st]nd la coad[ la su-permarket, care se pl]ngeau c[ nicim[car suplimentele cu lecitin[ nu maiajut[ ̀ n aceast[ perioad[, cu at]tea exa-mene. Ba mai mult vorbeau despre felde fel de produse medicamentoase caredin p[cate la noi se pot procura dinfarmacii f[r[ nici un fel de prescrip\iemedical[. De fiecare dat[ m[ ̀ ngrozesc,cu c]t[ u;urin\[ ne putem, pe noi`n;ine sau pe cei dragi,"intoxica"cu felde fel de produse medicamentoase sausuplimente luate dup[ ureche sau dinsfaturi "pre\ioase" de pe internet.

De aceea, fiind perioada de maxim[preg[tire pentru fel de fel deexamene(teze, capacitate, bacalaureat,sesiune) m-am g]ndit c[ ar fi util s[ v[prezint c]teva produse care pot fi deun real ajutor `n aceast[ perioad[.

Produse homeopatice;i de gemoterapie

Pentru un t]n[r care se preg[te;tepentru un examen ;i care constat[ c[nu mai memoreaz[ ce cite;te, care esteepuizat fizic ;i psihic ;i pe care nici su-plimentele cu lecitin[ nu-l mai ajut[,cea mai bun[ terapie de sus\inere prinhomeopatie este cu remediul KaliumPhosphoricum CH5 sau CH7, c]te 3granule diminea\a ;i `n a 2-a parte azilei c]teva s[pt[m]ni `nainte de exa-

men. Este un tonic al sistemului nervosdar ;i un remediu de sus\inere a ener-giei organismului, ̀ n perioadele de su-prasolicitare. Combina\ia dintre ten-siunea emo\ional[ ;i epuizarea inte-lectual[ reprezint[ indica\ia ideal[ pen-tru acest remediu.

Gemoterapia este o ramur[ a medi-cinei naturale, deosebit de drag[ mie,pentru efectul bl]nd, dar deosebit deprofund al mugurilor. Cap de list[ din-tre gemoterapicele la care m[ g]ndesc`ntr-o asemenea situa\ie este Extractuldin semin\e de Mesteac[n, care are un

organotopism pentru sistemul nervoscentral. Are ac\iune tonic[ asupra sis-temului nervos central ;i este antiaste-nic. Este recomandat ̀ n st[ri de supra-solicitare a elevilor ;i studen\ilor `ntimpul examenelor, `n st[ri de supra-solicitare intelectual[ ;i dificult[\i deconcentrare. Se administreaz[ de dou[ori pe zi, diminea\a ;i la pr]nz, c]te2ml, diluat `n ap[, cu 20 de minute`nainte de mas[. Curele pot fi de 2-3s[pt[m]ni, ̀ nainte de examene. De ase-menea, cure de o lun[ `nainte de exa-mene se mai pot face ;i cu Extractul

din muguri de Coac[z negru, dimi-nea\a, combinat cu Extractul din mu-guri de Stejar, seara.

Plante

Fitoterapia este ;i ea de un real aju-tor, mai mult de detoxifiere, tonifiere,sus\inere a organismului ̀ n aceast[ pe-rioad[. C]teva produse utile ar fi< Cap-sule Antistres - un produs adaptogencare cre;te capacitatea organismuluide a se adapta la stres ;i suprasolicita-

re>Capsule Ceai Verde ;i Mate - un

produs antioxidant ;i stimulent al sis-temului nervos>

Capsule Clorofil[ - un tonic generalutil `n sindromul de oboseal[ cronic[,`n astenie, cre;te rezisten\a la efort>

Capsule Circula\ie cerebral[ ;i Me-morie - indicat `n tulbur[ri de memo-rie ;i concentrare, calmant, anxiolitic;i antidepresiv.

Capsule Goji, Afine ;i C[tin[ - in-dicat ̀ n sindromul de oboseal[ cronic[,sl[biciune general[, adaptare la stres,fiind un excelent tonic general.

Toate aceste produse se vor indica`n perioada antemerg[toare examene-lor.

Homeopatia poate ajuta copiii caresufer[ de anxietate de anticipa\ie, fricaaceea teribil[ de dinainte de examen.Pentru cei ce prezint[ tremur[turi in-terioare sau exterioare, pot avea tul-bur[ri digestive tip diaree numai lag]ndul c[ se apropie examenul, situa\iide trac cu lipsa somnului, cu o stare desl[biciune ;i lipsa de chef de a mai faceceva, cel mai indicat remediu este Gel-semium CH 15, seara cu c]teva zile`nainte de culcare ;i `n diminea\a pre-merg[toare examenului.

Bine`n\eles aceste produse suntdoar c]teva din multitudinea produ-selor pe care ni le ofer[ natura, cu ma-xim[ generozitate. Noi trebuie doar s[profit[m de ele. Dar nici aceste minuniale naturii nu fac minuni. Este nevoie;i de sprijinul necondi\ionat al celordin jur, pentru a le oferi un confortmental ;i emo\ional, sprijinit pe ̀ ncre-dere ;i dragoste necondi\ionat[.

Mult succes tuturor, tinerilor ;i ce-lor ce `i sus\in!

Dr.Szatmari Anamariamedic homeopat

Clinica Sf]ntul Anton

Alga chlorella, un posibil r[spuns contra `mb[tr]nirii

Capsulele din fructele de goji sunt indicate `n sindromul de oboseal[ cronic[, sl[biciune general[, adaptare la stres, fiindun excelent tonic general

Principiile active din Chlorella reduc sensibilitatea alergic[ ;i moduleaz[ r[spun-sul imun ;i astfel ajut[ `n astmul bron;ic

Remedii eficiente pentru`mbun[t[\irea memoriei la copii

S~N~TATE


DIET~

Una dintre dietele recomandatecelor care au depășit cu mult greu-tatea corporală optimă este dietaRina. Acest regim nu doar că pro-mite o slăbire sănătoasă și eficien-tă, dar și reglarea metabolismului.

Ideală pentru persoanele care au de-pășit cu aproximativ 20 de kilogramegreutatea recomandată, Dieta Rina ne aju-tă să slăbim fără să ne înfometăm și să neechilibrăm metabolismul. În acest fel dupăcele 90 de zile, perioadă în care trebuie săurmăm acest regim alimentar disociat,reușim să slăbim între 15 și 20 de kilogra-me și să dob]ndim astfel silueta mult do-rită. Nu este o dietă strictă, greu de urmă-rit, datorită faptului că putem mânca oricetip de alimente dorim în aceste 90 de zile,fiind astfel flexibilă. Trebuie însă să nucombinăm anumite tipuri de alimente,acesta fiind și principiul de bază al dietei,principiu care amintește de celebrul șiapreciatul regim disociat.

Creată de un medic sportiv de origineamericană (Brenda Hrobat și Mojca Pol-jansek), Dieta Rina a reușit să devină ex-trem de apreciată și lăudată de către nu-meroase persoane din întreaga lume, toc-mai datorită faptului că este eficientă, echi-librată (bogată în fibre și vitamine) și ușorde urmat. Pe lângă scăderea în greutatepersoanele care au urmat Dieta Rina auobservat și o modificare a metabolismului(în acest fel efectul de yo-yo nu va exista),dar și o scădere a tensiunii (pentru per-soanele care suferă de hipertensiune).

Dacă doriți să urmați această dietă,trebuie să știți că se împarte în mai multeetape de câte 4 zile fiecare, astfel în cadrulacestor etape trebuie să respectăm cu stric-tețe un anumit plan alimentar.

Dieta Rina este axată pe disociere așa-dar digestia este ușurată deoarece stoma-cul primește un singur tip de mâncareodată, iar astfel procesul de slăbire esteajutat. Trebuie doar să se respecte ordineazilelor, să începem cu ziua proteinelor, să

continuăm cu cea a amidonului și carbo-hidraților și să terminăm etapa cu cea afructelor.

Extrem de importantă este cea de-a29 zi, cunoscută sub numele de ziua dedetoxifiere. În această zi trebuie să con-sumăm doar apă plată (nu vă îngrijorațideoarece această zi urmează după ziua încare consumați vitamine și astfel nu secreează carențe în organism). În perioadacelor 90 de zile ale dietei vom urma 3 zilede detoxifiere, tot a 29-a zi, iar după aceas-tă zi trebuie să urmăm o nouă etapă careîncepe cu ziua în care consumăm protei-ne.

În fiecare zi micul dejun va fi același,poate fi format din< câteva fructe sau unsuc natural.

Prima zi În prima zi se vor consuma doar pro-

teine, cum ar fi carne sau produse lactate,legume și o felie de pâine. Masa de prânz poate fi formată din oricetip de carne (pui, curcan, vită, porc, iepure,etc.), aceasta trebuie să fie fiartă sau făcută

pe grătar. Persoanele care nu consumăcarne pot opta pentru<- 3 ouă (fierte sau prăjite)>- brânzeturi, iaurt (maxim 200 grame)sau cașcaval și o felie de pâine integrală(puteți exclude pâinea dacă doriți)>- pește sau fructe de mare.

Aceste alimente pot fi consumate ală-turi de o salată, dacă doriți, în orice can-titate, iar un pahar cu suc proaspăt de roșiieste recomandat. Dacă simțiți că încă văeste foame puteți consuma și un bol cusupă simplă.

La cină, puteți consuma aceleași tipuride alimente ca și la prânz, însă în cantitățimai mici, dar acum excludeți supa și pâi-nea. Atenție la legumele care conțin ami-don, acestea sunt interzise.

A doua ziÎn această zi trebuie să consumați car-

bohidrați, cum ar fi cerealele și rădăci-noasele, dar și legume. Alimente reco-mandate< orice tip de legume și verdețuri(cartofi, mazăre, fasole, linte, năuț, soia),neapărat gătite fără ulei (puteți însă să lecombinați cu diverse sosuri naturale).Puteți consuma și orez, arpacas, hrișcăsau alte tipuri de cereale, dar și supă dezarzavat.

Masa de prânz trebuie să fie compusă,pe lângă aceste alimente, și dintr-o feliede pâine integrală, iar la cină puteți con-suma aceleași alimente însă în cantitățimai mici. Pentru a da mai multă savoarelegumelor gătite puteți folosi, dacă doriți,și condimente, sare, suc de roșii sau ket-chup.

A treia ziÎn această zi a dietei puteți consuma

produse de patiserie, prăjituri, iar la cinăînghețată, ciocolată neagră sau dulciuri.Dulciurile în general, dar în mod specialciocolata neagră, ajută la îmbunătățireafuncționării inimii, iar un consum în can-tități mici de ciocolată neagră ajută chiarși la scăderea colesterolului.

În această zi la masa de prânz puteți

consuma produse din făin[ (cum ar fi piz-za, paste fierte cu diverse condimente sausosuri< ketchup, bulion, roșii sau sosuripentru pizza), dar și cereale sau legume,iar la cină puteți consuma< o felie mică detort, o prăjitură sau 2-3 bucăți de cozonac.Dacă nu vă plac aceste opțiuni puteți con-suma 3 cupe de înghețată și o bucată deciocolată neagră (aceasta este obligato-rie).

A patra ziÎn această zi a dietei puteți consuma

în orice cantitate fructe (de orice tip,proaspete sau uscate), nuci și semințe, pecare dacă doriți le puteți combina cu le-gume (ideale sunt cele proaspete). Putețiopta și pentru sucuri naturale de fructesau legume, sau pentru nuci și semințe înporții de câte 25 grame.

ImportantDacă suferiți de diferite afecțiuni ale

stomacului sau de diabet nu trebuie să ur-mați Dieta Rina!

Fiecare aliment care este recomandatîn timpul acestei diete are un rol importantîn buna funcționare a organismului (șipentru propria sănătate), din acest motivnu omiteți alimentele recomandate!

Consumul de ceai și de cafea este per-mis, în orice cantitate, trebuie însă să nufolosiți zahăr sau alți îndulcitori!

În zilele în care consumați proteinepăstrați un interval de circa 4 ore întreprânz și cină, în zilele în care consumațiamidonuri și carbohidrați un interval deminim 3 ore între prânz și cină, iar înzilele în care consumați vitamine putețimânca din 2 în 2 ore.

După ce finalizați dieta puteți trece lao alimentație normală, însă timp de încă90 de zile micul dejun trebuie să fie com-pus doar din fructe (în această perioadăputeți să mai slăbiți încă 3 kilograme șiastfel veți realiza că metabolismul vostrus-a schimbat!

Denisa Terțan

Schimb[-\i metabolismulprin dieta Rina

Orice bărbat își dorește un ab-domen plat, bine lucrat, însă pen-tru a obține acele pătrățele trebuiesă-și petreacă foarte multe ore lasală.

Dacă vrei să scapi de burtă, nu estenevoie să ții o cură de slăbire drastică,dar se impune puțină ordine alimentarăîn ritmul meselor. Cantitatea de mâncaredin farfurie, felul în care este preparată,dar și consumul de alcool. Noul mottotrebuie să fie ”Decât mult și prost, maibine puțin și sănătos”.

Reguli dietetice anti-burtă

Cele trei mese zilnice se vor respectacu sfințenie. Efortul de digestie a alimen-telor şi mâncatul lor la interval de 4-5 oreajută metabolismul să ardă mai multe ca-lorii decât atunci când există o singurămasă, şi aceea seara. O zi în care aţi “sărit”o masă este o zi în care nu aţi slăbit, iarcaloriile venite după “post” sunt asimilatemai repede şi transformate instantaneuîn grăsime.

Eliminați din meniu mesele grele.Aici ne referim la acele preparate tradi-ționale, pline de grăsimi, cu multă grăsi-

me, prăjeli şi tocături<salată de beouf, sar-male, şniţel, chiftele,sosuri cu smântână şifăină. Renunțați la zahăr,deoarece conține ca-lorii goale, care se de-pun foarte repede,formându-se în gră-simi. Datorită vitezeicu care se absoarbeîn sânge, determinăo secreţie crescută deinsulină, hormon ca-re stochează supli-mentar grăsimea lanivelul abdomenului.

Nu maiconsumați alcool,mai ales bere. Toatălumea cunoaşte ex-presia “burtă de bău-tor de bere”, deoarecemajoritatea consu-matorilor de alcoolau un surplus ponde-ral provenit atât dincaloriile proprii al-coolului cât şi dinaportul generos de

alimente grase şi sărate care merg binecu băutura. Berea are un conținut ridicat de zahăr, ac-celerând procesul de îngrăşare. Un paharde vin pe zi nu omoară pe nimeni, însădacă doriţi să aveţi rezultatele spectacu-loase în procesul de “topire” al burţii,abţineţi-vă!

Redimensionează porțiile de mâncaredar şi numărul de feluri de mâncare con-sumate la o masă. Din cauza necesaruluienergetic tot mai redus al organismuluişi a sedentarismului, trebuie să renunţaţila succesiunea clasică< aperitiv/ciorbă/felprincipal/desert. În cel mai bun caz, douăfeluri de mâncare sunt suficiente şi ciorbaar trebui să fie unul dintre ele, pentru căumple stomacul fără aport mare de caloriişi dă saţietate prelungită. Tradiţia româ-nească încurajează abundenţa alimentarăşi porţiile generoase, aşa că reduceţi cu30% cantitatea de alimente din farfurieşi abia atunci veţi obţine o porţie corec-tă.

Și în cele din urmă nu uitați să facețisport. Orice fel de activitate ajută la ar-derea grăsimilor. Cât timp te hrănești să-nătos și încerci să faci puțină mișcare,mai ales abdomen, nu vei mai avea pro-blema burticii inestetice.

Denisa T.

Cum pot sc[pa b[rba\ii de burta inestetic[?

“Tindem să mâncăm puțină proteină la micul dejun, încă puțină la prânz și foartemultă la cină. Mușchii nu se repară în timpul zilei, iar seara primesc mai mult decâtpot duce. Excesul ajunge astfel să fie stocat drept grăsime”, explică coordonatorulstudiului, Doug Paddon-Jones.

Mu;chi sau gr[sime?Consumul corect

de proteineConsumul de carne este im-

portant pentru funcționarea co-rectă a organismului. Nu mai re-prezintă un secret pentru nimenifaptul că proteina este esențialăîn dezvoltarea masei musculare.Dar cei mai mulți oameni nu con-sumă cantitățile necesare, la orelepotrivite, arată un studiu al Uni-versității Medicale din Texas.

Aceștia au analizat dieta mai multoradulți sănătoși, care și-au luat majoritateaproteinelor din carne de vită. În medie,oamenii au consumat 90 de grame deproteină, deși cantitatea optimă ar fi de60 de grame, dar au greșit undeva.

“Tindem să mâncăm puțină proteinăla micul dejun, încă puțină la prânz șifoarte multă la cină. Mușchii nu se reparăîn timpul zilei, iar seara primesc mai multdecât pot duce. Excesul ajunge astfel săfie stocat drept grăsime”, explică coordo-natorul studiului, Doug Paddon-Jones.

Ce sunt proteinele ?

Proteinele îndeplinesc două funcțiimajore, fiind nutrienții principali res-ponsabili cu creșterea și refacerea struc-turilor organismului uman. Din aceastăperspectivă putem vedea cât de impor-tante sunt ele pentru atleți, și în particularpentru culturiști. Fără proteine organis-mul nu ar fi capabil să repare fibrele mus-culare distruse în timpul exercițiilor șinici nu ar avea suficiente "cărămizi " pen-tru a construi mușchi mari și puternici.

Surse de proteine

O regulă pe care trebuie să ne-oamintim totdeauna atunci când ne gân-dim la conținutul proteic al unor alimen-te este< "dacă vrei să faci mușchi, trebuiesă mănânci mușchi ! ". De aici s-ar deducecă cea mai bună sursă de proteine estecarnea. Carnea roșie precum cea de oaie,miel, sau porc este plină de proteine, con-ținând toți aminoacizii esențiali dinabundență.

Totuși, aruncând o privire asupra die-telor folosite de cei mai buni culturiști,vom observa că foarte puțini dintre eiconsumă cantități semnificative de carneroșie, mai ales în perioada precompeti-țională. Acest lucru se datorează unorcunoștințe pe care acești campioni le au,dar pe care ar fi bine să le știm cu toții,și anume< cea mai bună sursă de proteineeste carnea albă și cea de pește. Carneaalbă precum pieptul de pui sau de curcanși peștele (mai ales cel alb) sunt supe-rioare din două motive. Nu numai că eleconțin un procent mare de proteine, dar,de asemenea au o proporție foarte scă-zută de grăsimi.

Analizând o bucată de carne de miel,oaie sau porc vom descoperi că aceastaconține o cantitate semnificativă de gră-simi saturate. Consumând în mod regulatasemenea produse aveți toate șansele săieșiți din formă, să vă pierdeți definireași până la urmă să vă îngrășați. Iar dacăveți continua să mâncați în mod constantcâțiva ani la rând așa, este foarte probabilsă intrați în rândul acelora a căror viațăeste amenințată de o boală cardiacă saua sistemului circulator.

Sfatul specialiștilor

Micul dejun să fie compus dintr-oproteină de calitate și mai puțini carbo-hidrați sau zaharuri simple. “Mâncați unou, un pahar de lapte, un iaurt sau o mânăde nuci și veți ajunge la 30 de grame deproteine. Repetați figura la prânz, iar sea-ra limitați-vă la o bucată mică de friptură”,concluzionează experții.

D. T.

MOD~Să presupunem că aveţi un deux-pieces de câţiva „anişori”, care nu prea mai

este la modă, dar stofa este de calitate şi nu vă înduraţi să-l aruncaţi. Dacă fustaeste prea lungă se poate scurta la nivelul genunchiului. Măsuraţi foarte precis cucentimetrul, trasaţi cu creta de croitorie linia la care doriţi să fie lungimea şi faceţiun tiv.

De cele mai multe ori când fa-cem curat în dulap ni se înt]mplăsă găsim un tricou preferat de caream uitat demult. Deși ne bucu-răm că l-am găsit, observăm căare mici defecte, fie este mâncatde molii, fie s-a pătat, fie nu maiare aceeași culoare.

V-aţi plictisit de hainele din şifonier,dar nici să vă cumpăraţi altele noi nuaveţi suficienţi bani? Iată câteva soluţiirapide, ieftine şi uşor de realizat pentruîntinerirea garderobei!

Un deux-pieces revigorat

Să presupunem că aveţi un deux-pieces de câţiva „anişori”, care nu preamai este la modă, dar stofa este de ca-litate şi nu vă înduraţi să-l aruncaţi. Da-că fusta este prea lungă se poate scurtala nivelul genunchiului. Măsuraţi foarteprecis cu centimetrul, trasaţi cu cretade croitorie linia la care doriţi să fie lun-gimea şi faceţi un tiv.

Dacă nu vă pricepeţi deloc să coa-seţi, vă costă în jur de 20 de lei aceastăoperaţiune la un atelier de retuş (s-audeschis tot mai multe în ultimul timpîn cartiere, dar cu siguranţă fiecare mallare o zonă de curăţătorie şi croitorie re-tuş. Sacoul, în schimb, este clar că tre-buie modificat numai la croitorie.Dintr-un sacou care vă acoperă şoldu-rile şi vă face să păreţi mai bătrână, pu-teţi să aveţi un supertaior dacă cereţi săvă fie scurtat undeva deasupra şoldului,lăsând să se întrevadă talia. Sau poatetrebuie strâmtat ca să vă sublinieze for-mele. Deci cu aproximativ 40 de lei aveţiun alt costum, ceea ce este mult mai ief-tin decât dacă aţi cumpăra efectiv unulnou, chiar şi la reducere de preţ.

Pentru a adăuga o notă personalăputeți accesoriza sacoul cu o broșă fru-moasă sau să vă creați singuri din pan-glică un model în nuanța preferată.

Recuperarea unei rochiiprea scurte

Mai ales în cazul rochiilor preferatenu ne îndurăm să le aruncăm. Chiardacă nu ne mai vin, preferăm să le ținemîn dulap în speranța că la un momentdat revenim la silueta de altădată. Iatăce este de făcut.

Dacă este din material nepretenţios,jerse, de exemplu, şi dacă este neagră,intraţi într-o mercerie şi căutaţi o dan-telă destul de simplă, neagră, lată camde 10 cm.

Înainte de a pleca de acasă măsuraţiamploarea rochiei în poale ca să ştiţicâtă dantelă luaţi.

Dacă dantela este prea scumpă, nucumpăraţi, va ieşi prea sumpă „aface-rea”, intraţi în câteva magazine gen „13lei orice produs” şi veţi găsi cu siguranţăo piesă de lenjerie cu dantelă< un furou,o cămaşă de noapte etc.

Cumpăraţi-o, desprindeţi dantela şicoaseţi-o fin ca bordură la rochia deve-nită prea scurtă. Nu-i aşa că merită efor-tul? Este elegantă şi dintr-o dată are unalt aspect!

Cămaşă cu mâneciprinse în bride

Poate găsiți o cămașă frumoasă devară, dar care are mânecile prea lungi.Iată cum puteți să-I schimbați aspectul.Descoase-ți manşetele (folosiți de o for-fecuţă şi un ac ca să destrămați fără sătăieți materialul), apoi măsurați corectfiecare mânecă (cu grijă, să iasă egale)şi tăiați-le astfel încât să fie cu puţinpeste cot ca lungime. Faceţi tiv fiecăreimâneci. Din materialul rămas în urmascurtării coaseţi (chiar manual, nu seva observa) două bride, late cam de 2cm şi lungi de maximum 6 cm, apoicălcaţi-le. Fiecărei bride îi faceţi la unuldintre capete o butonieră potrivită cunasturii pe care i-aţi recuperat de lamanşete. Pe fiecare parte a mânecii, de-asupra cotului, coaseţi câte un nasture.Pe aceeaşi parte cu nasturele, dar pe de-desubt, coaseţi un capăt al bridei pe caretocmai aţi confecţionat-o. Rulaţi mar-ginea mânecii şi prindeţi-o în nasture.Bucuraţi-vă, aveţi o cămaşă la modă!

„Broderie” haioasăcu nasturi coloraţi

Dacă aveți un tricou la care ţineţifoarte mult, dar s-a pătat şi nu mai iesepata în niciun fel, nu e nevoie să-l arun-caţi. Gândiţi-vă la două-trei nuanţe înton, dar şi în contrast, care s-ar potrivila culoarea tricoului dumneavoastră şiscotociţi prin cutia cu nasturi. Cu puţinnoroc, veţi găsi 15-20 de nasturi coloraţipentru a-i coase efectiv pe locul cu pata,iar în jurul acesteia, acoperind-o şi dândun aspect trăsnit şi artistic tricoului.Oricum, să cumpăraţi câţiva nasturi nuvă costă o avere, iar de aici încolo lăsaţiimaginaţia să-şi facă treaba. Şi reverulunui sacou din tercot care a păţit unmic accident de pătare sau agăţare poatefi reparat uşor cu metoda nasturilor co-loraţi, dar şi prin alte metode< decupajede materiale sub diverse forme (floare,

inimioară etc.), pe care le coaseţi apoicu aţă în contrast, ca să pară ceva voit„neglijent”.

Cum scoateţi petele

Petele, mai ales cele de vin roșu suntun coșmar pentru orice persoană careîși iubește hainele. Pentru a scoate petelede vin roşu - dar numai cele proaspete- se presară sare grunjoasă peste ele, selasă circa 15 minute astfel, apoi se spalăcu apă rece la început şi săpun, iar la fi-nal cu apă caldă şi se limpezesc. Petelede sânge se scot de pe haine numai cuapă rece şi săpun, deoarece apa fierbintefixează culoarea, deci şi pata. Este im-portant însă de ştiut că pentru a reuşisă îndepărtaţi petele, prima condiţie es-te să o faceţi imediat după ce se pătează.Cu cât trece mai multă vreme, cu atâtnu se mai pot curăţa. Mare atenţie şi lafelul în care vă parfumaţi, deoarece şiparfumul pătează hainele. Este indicatsă vă parfumaţi înainte de îmbrăcarecu câteva minute. În ceea ce priveşte lu-crurile din caşmir, din lână, dar şi blugii,este bine să se spele acasă, manual, de-oarece nici la curăţătoria chimică, niciîn maşina de spălat de acasă nu li se în-tâmplă ceva „plăcut” acestor lucruri.Caşmirul se scămoşează, lâna se poatestrânge, iar blugii se decolorează. Leprelungiţi viaţa dacă faceţi un mic efortspălându-le manual, respectând indi-caţia de pe etichetă privind temperaturaapei şi tipul de detergent potrivit.

Un altfel de balsam

Oțetul adăugat în ultima apă în carese clătesc hainele are un efect beneficasupra țesăturilor. Rufele vor rămânemoi și catifelate. Un alt beneficiu estecă nu veți umbla cu haine pline de chi-micale. Hainele din lână vechi vor re-deveni pufoase dacă în apa de limpezireveţi adăuga un pahar cu oţet.

Denisa Terțan


Majoritatea femeilor suprapon-derale sunt complexate de felul încare arată. Din acest motiv nu cautăhaine care să le pună în evidențăpunctele forte, doar haine care săle vină. Cu mici trucuri vestimen-tare ar putea arăta la fel de bine cao femeie cu greutate normală. Esteimportant doar să țineți cont deanumite reguli.

Nu purtați pantaloni cu talie joasă.Aceștia nu vor face altceva decât să creezeo impresie proastă asupra ținutei dum-neavoastră. Colacii inestetici se vor revărsapeste talia pantalonilor și veți părea chiarmai grasă decât sunteți de fapt.

Dacă purtați un pantalon mulat, cumar fi blugi strech sau colanți, asortați-l în-totdeauna cu o bluză lungă, largă care trecepeste zona șoldurilor.

Dacă sunteți nevoită să purtați ținuteoffice, alegeți un costum format din pan-taloni drepți, cu o cămașă de lungime me-die, în nici un caz până la talie și sacou.Preferabil ar fi să alegeți costume în nuanțe

închise. În concediu, la plimbare sau înorice ținută casual puteți asocia blugii saupantalonii din in cu bluze de mătase, va-poroase, cămăși lungi, tricouri colorate șilărguțe. Dacă momentul și locul în care văaflați că permite, ar fi bine să purtați acesteținute cu încălțăminte cu toc, deoarececreează impresia de alungire și subțiere asiluetei. Nu purtați rochii foarte scurte fărăbretele sau cu bretele foarte subțiri. Dacătrebuie să participați la o nuntă, o petreceresau festivitate, puteți alege un costum cupantaloni din mătase sau o rochiță lejeră.Rochia trebuie să fie lungă cel puțin pânăla genunchi, în nici un caz mulată, și câtmai simplă. Evitați imprimeurile și apli-cațiile din paiete. Acestea dau volum si-luetei și chiar nu este cazul. De asemeneaalegeți culori închise cum ar fi negru, verdeînchis sau albastru. În materie de costumede baie, cele mai avantajoase ar fi cele dintr-o piesă, cu cât mai multe fibre elastice.Acestea vă vor modela silueta, însă să fiefără modele îndrăznețe sau decupaje. Dacădoriți să vă bronzați și vreți neapărat uncostum din 2 piese, alegeți unul cu sutienulcât mai plin, cu bretele rezistente. Iar slipultrebuie să vă acopere șoldurile.

Moda XXL poate ajuta femeile supraponderale s[ se simt[ bine `n pielea lor

Reinventeaz[-\i vechea garderob[cu mici trucuri ;i buget restr]ns


RE}ETE

Vin de zmeur[

Salat[ de conopid[ cu ciuperci

Mod de preparare<

Zmeura se curăță, se spală și se lasăîntr-o strecurătoare sau într-un tifon cu-rat să se scurgă. Într-un vas mai mărișorfructele se zdrobesc cu mâna și se ames-tecă cu zahărul, apoi se lasă la răcoarepână a doua zi, când se toarnă într-o da-migeană de 10 litri. Se adaugă zeama de

lămâie proaspăt stoarsă, drojdia se di-zolvă în apă, se toarnă și aceasta în da-migeană, apoi se adaugă apa, lăsând unspațiu gol de circa 4 degete până la gâtulvasului. Se astupă cu un dop de fermen-tație, iar capătul furtunului se pune într-un vas cu apă. Se lasă să se fermenteze,apoi să se așeze, după care vinul se poatestrecura. Procesul de fermentație poatedura între 3 și 5 săptămâni. Vom obțineo băutură ușor sifonată, foarte răcoritoa-re, care se poate servi și cu cuburi degheață.

Ingrediente<

2 kg de zmeur[, 2 kg de zahăr alb (înacest caz zahărul brun nu este indi-cat, deoarece ar putea tulbura com-poziția), 2 linguri de zeamă de lă-

mâie, o bucățică de drojdie proaspă-tă, de mărimea unei nuci, circa 6

litri de apă.

Mod de preparare<

Se spală bine conopida şi se desface înbucheţele. Se pune la fiert într-o oală cuapă sărată. Separat se fierb și ciupercile,dacă ați folosit ciuperci proaspete, iar dacăați folosit conservă, acestea doar se stre-coară. Când ingredientele sunt fierte lescoatem şi le lăsăm la răcit. Dacă este ne-

voie, conopida o mai zdrobim puțin cu ofurculiţă, sau mai precis, desfacem în bu-căți mai mici, ouăle fierte le tăiem cubu-leţe, iar ciupercile în felii cât mai aspec-tuoase. Se amestecă şi se condimenteazăcu sare, piper și usturoiul pisat, se adaugămaioneza și se mai amestecă o dată, cugrijă să nu se zdrobească. Pentru un plusde prospeţime se adaugă puţină zeamă delăm]ie. Dacă tocmai ați făcut supă de car-ne, se pot adăuga și alte legume, sau even-tual inele de ceapă verde. Înainte de servirese ține o oră - două la frigider.

Ingrediente<O conopidă de mărime medie, 400

g ciuperci proaspete sau o conservă deciuperci feliate, 3 ouă fierte tari, maio-neză după gust (dacă preparați acasă seface dintr-un gălbenuș de ouă, o lingu-riță de muștar, 300 ml ulei, iar la sfârșitadăugați 3 linguri de smântână), sare,piper, 1-2 căței de usturoi, frunze de

pătrunjel sau ardei gras pentru ornat.

Tart[ cu mac ;i nuci

Mod de preparare<

Făina, macul, zahărul, coaja rasă delămâie, bicarbonatul, zahărul vanilat,smântâna și gălbenușurile de ouă seamestec[ bine, până când se obține o pas-tă omogenă. Se adaugă stafidele sau vi-

șinele, după preferință și nuca măcinată.Albușurile de ouă se bat spumă tare, apoise amestecă cu compoziția anterior pre-parată, cu grijă, ca aluatul obținut să ră-mână cât mai pufos. Se toarnă într-o tavăcăptușită în prealabil cu hârtie de copt,se dă la cuptorul preîncălzit și se coacela temperatură de circa 200-220 grade C,timp de 30 minute, după care se face pro-ba cu scobitoarea. Se servește fie presăratcu zahăr pudră, fie ornată cu frișcă sauglazură de ciocolată.

Ingrediente<

O ceașcă (300 ml) de făină, oceașcă de mac măcinat, o ceașcă de

zahăr, o ceașcă de smântână (cât maiproaspătă), 5 ouă, 1/2 linguriță de

bicarbonat de sodiu alimentar, coajarasă de la o lămâie, 100 g de stafidesau 3-4 linguri de vișine fără sâm-

buri, 1/2 ceașcă de nuci ușor prăjiteși măcinate, 1-2 plicuri de zahăr va-nilat, zahăr pudră, frișcă sau cioco-

lată pentru ornat.

Sup[ de rasol de vit[

Mod de preparare<

Ceapa se feliază și se prăjește ușor înulei. Rasolul curățat și spălat se taie bucățiși se prăjește ușor în uleiul în care a fostprăjită ceapa. Se folosește inclusiv osul.Ceapa se poate arunca, sau se poate fierbe

mai departe în supă. Când carnea a prinso crustă albă, se stinge cu circa 2,5 l de apăși se fierbe la foc foarte mic circa 2 ore. Seadaugă zarzavaturile și condimentele, apoitot așa, la foc foarte mic se mai fierbe pânăcând toate ingredientele se înmoaie. Se iade pe foc, se lasă să se limpezească, se stre-coară și se separă ingredientele. Tăițeii saug[luștele se fierb separat, în apă sărată șise strecoară. La servire se așează în farfuriezarzavaturile, carnea, tăițeii, apoi supa fier-binte. Se orneaz[ cu pătrunjel verde sauardei iute.

Ingrediente<

Un kg de rasol de vită, circa 800 gde zarzavaturi și legume (morcovi,pătrunjei, păstârnac, țelină, gulie,

conopidă, mazăre, eventual ciupercialbe - champignon, brocoli, sau câte-va frunze de varză), un ardei gras, oceapă de mărimea unui ou, 2-3 lin-

guri de ulei, sare, piper, tăiței pentrusupă sau g[luște din gris.

Fragii (Fragaria vesca) sunt celemai timpurii fructe de pădure. Eipot fi găsiţi în crângurile însorite.Parfumaţii fragi, apreciaţi încă dinvremea romanilor pentru aromaplăcută şi gustul deosebit, au şi nu-meroase beneficii terapeutice.

Ei sunt bogaţi în vitamine (în specialvitamina C), minerale (fosfor şi fier), tanin,flavone, fragarină (fenol specific) şi uleivolatil. De la fragi se utilizează fructele şifrunzele.

Fragii sunt recomandaţi pentru trata-rea sau ameliorarea unor afecţiuni precum<hepatită cronică, curăţă organismul, toni-fică pielea, combat ridurile, reduc febra.Fragii au acţiune astringentă, antidiareică,diuretică (favorizează eliminarea de aciduric şi uraţi). O cură cu fragi proaspeţi esteextrem de benefică dacă suferiţi de coles-terol ridicat, anemie, gută, reumatism, as-tenie, constipaţie, febră, boli renale, circu-latorii, hipertensiune arterială, ateroscle-roză. Cura durează între şapte şi zece zile,timp în care consumaţi 300-400 de gramede fructe pe parcursul întregii zile. Miculdejun va fi constituit din 150 de grame defragi, iar între mesele principale şi consu-mul acestor fructe trebuie să existe un in-terval de două-trei ore. Cura se poate re-peta după zece zile de pauză.

Sucul curăţă corpulPentru curăţarea organismului este in-

dicată o cură cu suc de fragi, proaspăt pre-parat prin zdrobirea fructelor cu o fur-culiţă. Pasta se pune într-un tifon şi se pre-sează până iese toată zeama. Se bea un pa-har cu suc pe stomacul gol, cu 15-20 deminute înainte de micul dejun, timp dezece zile.

Din frunze şi fructe de fragi se poateface un ceai recomandat în tratamentulhemoroizilor şi litiazelor. Ceaiul se obţinedintr-o linguriţă cu fructe şi frunze uscatela 250 ml de apă clocotită. Se lasă la infuzat20 de minute. Se beau trei căni cu ceai pezi.

Pe durata curei cu fragi este bine să re-duceţi până la stopare consumul de carne,dulciuri, prăjeli, conserve, mezeluri, bău-turi alcoolice şi carbogazoase şi să vă axaţi

pe multe fructe şi legume proaspete.Fragii înşişi nu sunt deloc de dispreţuit

ca hrană igienică. Se recomandă mai alesconvalescenţilor care, scăpaţi de o boal[grea, dovedesc o mare diminuare a pute-rilor. Consumaţi în fiecare zi, o perioadăoarecare, o jum[tate de litru de lapte ames-tecat cu o ceaşcă (un sfert de litru) de fragi(acest obicei se practică mult în Germaniade Sud), sau mai bine m]ncaţi de două oripe zi o bucată zdravănă de pâine de secarăcu o ceaşcă de fragi şi veţi simţi în curândacţiunea binefăcătoare a acestei cure, careredă puterile şi purifică sângele. Puteţi faceaceastă cur[ şi în plină iarnă, dacă aţi avutgrijă să faceţi dulceaţă de fragi, aşa cum seface dulceaţa de cireşe, de vişine etc.

De asemenea, cei care suferă de boliale ficatului trebuie să consume fructelede mai multe ori pe zi, până la un lum totalde un kilogram. La fel cei care au erupţiicutanate ca urmare a alterării sângelui< di-mineaţa şi seara să consume câte o jumă-tate de kilogram de fragi.

Text selectat şi prelucrat de Ioan A.

Fragii pot ameliorao serie de afec\iuni

hepatice

Fragii sunt recomandaţi pentru tratarea sau ameliorarea unor afeţiuni precum< hepatită cronică,curăţă organismul, tonifică pielea, combat ridurile, reduc febra. Fragii au acţiune astringentă, an-tidiareică, diuretică (favorizează eliminarea de acid uric şi uraţi). O cură cu fragi proaspeţi esteextrem de benefică dacă suferiţi de colesterol ridicat, anemie, gută, reumatism, astenie, constipaţie,febră, boli renale, circulatorii, hipertensiune arterială, ateroscleroză.

S`n`tate & Frumuse]e

Documents

Transcript of S`n`tate & Frumuse]e