S`n`tate & Frumuse]e · `n Evul Mediu n ue rad l oc ; [Britanicii nu sunt `ncBntaAi de cea de-a...

12
I Anul XV Nr. 750 Duminic[ 10 septembrie 2017 Se distribuie `mpreun[ cu Informa\ia Zilei S`n`tate Frumuse]e & Ceaiurile din frunze de mur ;i zmeur stimuleaz[ imunitatea Siropul Hypertonic contribuie la revigorarea general[ a organismului PAGINA 6 PAGINA 5 ~n secolul XV, domeniul Ecedea beneficiază de extinderea maxim[< acesta cuprindea 46 de sate și trei târguri, răspândite pe o suprafaţă mare în partea de sud-vest a mlaștinii cu același nume S[rb[toarea Na;terii Maicii Domnului marcheaz[ hotarul astronomic dintre var[ ;i toamn[. Se spune c[ `n aceast[ zi r]ndunelele pleac[ spre \[rile calde, insectele `ncep s[ se ascund[ `n p[m]nt, iar frigul `;i face sim\it[ prezen\a. A;a c[ pe bun[ dreptate ;i vorba din popor< "O trecut S]nt[m[rie, leap[d[ ;i p[l[rie". Cu alte cuvinte, bate toamna la u;[. ~n aceast[ perioad[ se organizeaz[ t]rguri ;i iarma- roace. Calendarele agricole ale vremii consemneaz[ `nce- perea unor activit[\i `n gospod[rie, precum culesul fruc- telor, al plantelor medicinale, culesul nucilor, str]nsul strugurilor ;i sem[natul cerealelor de toamn[. Și-a desfășurat activitatea în mai multe domenii, fiind publicist, scriitor, traducător, istoric, editor. A desfășurat o intensă activitate de publicist< în 1838 a preluat de la Gh. Asachi ''Alăuta Românească'', seria nouă a suplimentului literar al ''Albinei Românești'', iar în 1840 a scos revista ''Dacia literară'' și ''Foaia Sătească a Prințipatului Moldaviei'', înființând toto- dată o tipografie și o editură proprie. A scris, de asemenea, în alte publicații ale vremii, precum ''Propășirea'', ''Steaua Dunării'' ș.a. A fost profesor la Academia Mihăilea- nă (unde, în 1843, rostește celebrul ''Cuvântul introduc- tiv'' la Cursul de is- torie națională), avocat, om politic. PAGINA 2 ~n secolul XV, 12 sate din jude\ apar\ineau de domeniul Ecedea Chiar dacă Satu Mare nu a fost orașul său natal, s-a implicat activ în viața comunității locale Elita orașului medieval și a țării era formată din familia domnitorului, dregătorii curții și boierii țării, la aceștia adăugându-se și clerul bisericesc. Aceștia duceau o viață diferită față de restul locui- torilor orașului, folosindu-se de statutul, influența și puterea lor financiară pentru achiziționarea pro- duselor de lux. Printre aceste obiecte se găsesc im- porturile venețiene scumpe aduse prin intermediul negustorilor greci sau al celor din Ragusa. PAGINA 11 PAGINA 10 PAGINA 9 Pilar Abel, clarvăzătoarea ce susţine că este fiica artistului suprarealist Salvador Dali, a fost contrazisă de testele ADN, care nu au arătat niciun fel de legătură biologică între cei doi. Femeia în vârstă de 61 de ani este ghicitoare în cărţi de tarot şi a susţinut că mama sa a avut o aventură cu pictorul şi că ea este fiica acestuia, motiv pentru care are dreptul de a moşteni o parte din averea lui Dali. Fundaţia Salvador Dali a transmis, însă, că tribunalul din Madrid care a cerut un test ADN pentru tranşarea acestui caz a stabilit că Pilar nu are niciun fel de legătură biologică cu celebrul artist, scrie Gândul. Convingerea femeii că este ruda lui Dali a făcut autorităţile să dea ordin pentru ca rămăşiţiele sale fie deshumate, în aşa fel încât să poată fi prelevate probe biologice pentru analize. În luna iulie, experţii au luat fragmente de păr, unghii şi oase pentru a putea să ducă la capăt testul ADN. Vestea venită luni din partea Casei Regale a Marii Britanii, cea conform căreia Ducesa de Cambridge este însărcinată cu cel de-al treilea copil al cuplului, ar fi trebuit să fie un motiv de fericire pentru locuitorii Regatului. Din păcate, nu toți au fost încântați, iar unii dintre ei au avut reacții negative. Admiratorii s-au grăbit să îi felicite pe Ducele și pe Ducesa de Cambridge, după ce Palatul Kensington a confirmat sarcina lui Kate. Ducesa suferă de grețuri matinale accentuate, ceea ce o va împiedica să efectueze următoarele deplasări programate. Kate suferă de sindromul Hyperemsis Gravidarum, fiind predispusă la amețeli, grețuri matinale severe și deshidratare. Vestea a fost puțin agreată de cetățeni ținând cont că cei din Partidul Conservator au introdus un număr limită pentru numărul de copii pentru care părinții pot primi ajutor din partea statului. Părinții primesc aproximativ 2.300 de lire sterline, ajutor pentru creșterea copiilor, pentru primul și al doilea născut. Cel de-al treilea copil al unei familii nu beneficiază de suport material din partea statului. Bineînțeles, există câteva situații extraordinare în care această lege nu se aplică, iar mama primește ajutor financiar și pentru cel de-al treilea copil. Scaie\ii `nflori\i `n septembrie anun\[ o toamn[ lung[ ;i frumoas[ Via\a rom]nilor la ora; `n Evul Mediu nu era deloc una u;oar[ Britanicii nu sunt `nc]nta\i de cea de-a treia sarcin[ a lui Kate Middleton Domnul Profesor Ioan Boț, odată cu amintirile, lasă în urma dumnealui mate- maticieni care îi datorează atât pasiunea pentru această știință, cât și profesia în sine. Generațiile de eminescieni pe care i-a for- mat aduc prinos de recunoștință amintin- du-și-l cu respect și admirație pe cel care le-a oferit șansa de a iubi matematica. Trebuie neap[rat precizat c[ filosofia de viață a celui ce a fost un om deosebit și un profesor remarcabil, Ioan Boț, se rezumă la bucuria darurilor ancestrale care nicio- dată nu vor fi depășite în timp< “Privind înapoi, îmi dau seama că ceea ce a dat şi continuă să dea sens vieţii mele, alături de împlinirile şi succesele profesionale, este sentimentul încărcat cu bucuria că am reuşit să insuflu copiilor mei valorile pe ca- re le–am dobândit, la rândul meu, din par- tea părinţilor mei. Este acea filosofie de viaţă care se defineşte prin seriozitate şi respect, în raport cu propria profesie, prin iubirea pentru familie, pentru valorile ne- amului românesc şi pentru ţinuturile de unde se trag părinţii lor. Ştiu că pe acolo pe unde îi vor duce cărările vieţii ei vor purta în suflet dragostea pentru ţara în care s–au născut, aşa cum am purtat şi eu toată viaţa în suflet dragostea pentru satul meu natal...”. PAGINA 3 Prin dispari\ia profesorului Ioan Bo\, Satu Mare a pierdut un pre\ios intelectual 200 de ani de la na;terea lui Mihail Kog[lniceanu Salvador Dali a fost deshumat degeaba 8 piese vestimentare care pot afecta coloana vertebral[ PAGINA 7

Transcript of S`n`tate & Frumuse]e · `n Evul Mediu n ue rad l oc ; [Britanicii nu sunt `ncBntaAi de cea de-a...

Page 1: S`n`tate & Frumuse]e · `n Evul Mediu n ue rad l oc ; [Britanicii nu sunt `ncBntaAi de cea de-a treia sarcin[a lu iK teM d on Domnul Profesor Ioan Boț, odată cu amintirile, lasă

IAnul XV Nr. 750 Duminic[ 10 septembrie 2017

Se distribuie `mpreun[ cu Informa\ia Zilei

S`n`tate Frumuse]e&Ceaiurile din frunze de mur ;izmeur stimuleaz[ imunitatea

Siropul Hypertonic contribuie larevigorarea general[ a organismului

PAGINA 6PAGINA 5

~n secolul XV, domeniul Ecedea beneficiază de extinderea maxim[< acesta cuprindea 46 de sate și treitârguri, răspândite pe o suprafaţă mare în partea de sud-vest a mlaștinii cu același nume

S[rb[toarea Na;terii Maicii Domnului marcheaz[hotarul astronomic dintre var[ ;i toamn[. Se spune c[`n aceast[ zi r]ndunelele pleac[ spre \[rile calde, insectele`ncep s[ se ascund[ `n p[m]nt, iar frigul `;i face sim\it[prezen\a. A;a c[ pe bun[ dreptate ;i vorba din popor< "Otrecut S]nt[m[rie, leap[d[ ;i p[l[rie". Cu alte cuvinte,bate toamna la u;[.

~n aceast[ perioad[ se organizeaz[ t]rguri ;i iarma-roace.

Calendarele agricole ale vremii consemneaz[ `nce-perea unor activit[\i ̀ n gospod[rie, precum culesul fruc-telor, al plantelor medicinale, culesul nucilor, str]nsulstrugurilor ;i sem[natul cerealelor de toamn[.

Și-a desfășurat activitatea în mai multe domenii,fiind publicist, scriitor, traducător, istoric, editor. Adesfășurat o intensă activitate de publicist< în 1838 apreluat de la Gh. Asachi ''Alăuta Românească'', serianouă a suplimentului literar al ''Albinei Românești'',iar în 1840 a scos revista ''Dacia literară'' și ''FoaiaSătească a Prințipatului Moldaviei'', înființând toto-dată o tipografie și oeditură proprie. Ascris, de asemenea,în alte publicații alevremii, precum''Propășirea'',''Steaua Dunării'' ș.a.A fost profesor laAcademia Mihăilea-nă (unde, în 1843,rostește celebrul''Cuvântul introduc-tiv'' la Cursul de is-torie națională),avocat, om politic.

PAGINA 2

~n secolul XV,12 satedin jude\ apar\ineaude domeniul Ecedea

Chiar dacă Satu Mare nu a fost orașul său natal,s-a implicat activ în viața comunității locale

Elita orașului medieval și a țării era formată dinfamilia domnitorului, dregătorii curții și boieriițării, la aceștia adăugându-se și clerul bisericesc.Aceștia duceau o viață diferită față de restul locui-torilor orașului, folosindu-se de statutul, influențași puterea lor financiară pentru achiziționarea pro-duselor de lux. Printre aceste obiecte se găsesc im-porturile venețiene scumpe aduse prin intermediulnegustorilor greci sau al celor din Ragusa.

PAGINA 11

PAGINA 10PAGINA 9

Pilar Abel, clarvăzătoareace susţine că este fiica artistuluisuprarealist Salvador Dali, a fostcontrazisă de testele ADN, carenu au arătat niciun fel delegătură biologică între cei doi. Femeia în vârstă de 61 deani este ghicitoare în cărţi detarot şi a susţinut că mama sa aavut o aventură cu pictorul şică ea este fiica acestuia, motivpentru care are dreptul de amoşteni o parte din averea luiDali. Fundaţia Salvador Dali atransmis, însă, că tribunalul dinMadrid care a cerut un testADN pentru tranşarea acestuicaz a stabilit că Pilar nu areniciun fel de legătură biologicăcu celebrul artist, scrie Gândul. Convingerea femeii că esteruda lui Dali a făcut autorităţilesă dea ordin pentru carămăşiţiele sale să fiedeshumate, în aşa fel încât săpoată fi prelevate probebiologice pentru analize. Înluna iulie, experţii au luatfragmente de păr, unghii şi oasepentru a putea să ducă la capăttestul ADN.

Vestea venită luni din parteaCasei Regale a Marii Britanii,cea conform căreia Ducesa deCambridge este însărcinată cucel de-al treilea copil al cuplului,ar fi trebuit să fie un motiv defericire pentru locuitoriiRegatului. Din păcate, nu toțiau fost încântați, iar unii dintreei au avut reacții negative. Admiratorii s-au grăbit să îifelicite pe Ducele și pe Ducesade Cambridge, după ce PalatulKensington a confirmat sarcinalui Kate. Ducesa suferă degrețuri matinale accentuate,ceea ce o va împiedica săefectueze următoarele deplasăriprogramate. Kate suferă desindromul HyperemsisGravidarum, fiind predispusăla amețeli, grețuri matinalesevere și deshidratare. Vestea a fost puțin agreatăde cetățeni ținând cont că ceidin Partidul Conservator auintrodus un număr limităpentru numărul de copii pentrucare părinții pot primi ajutordin partea statului. Părințiiprimesc aproximativ 2.300 delire sterline, ajutor pentrucreșterea copiilor, pentruprimul și al doilea născut. Celde-al treilea copil al unei familiinu beneficiază de suportmaterial din parteastatului.  Bineînțeles, existăcâteva situații extraordinare încare această lege nu se aplică,iar mama primește ajutorfinanciar și pentru cel de-altreilea copil.

Scaie\ii ̀ nflori\i ̀ n septembrie anun\[ o toamn[ lung[ ;i frumoas[

Via\a rom]nilor la ora;`n Evul Mediunu era deloc una u;oar[

Britanicii nu sunt `nc]nta\i de ceade-a treia sarcin[a lui Kate Middleton

Domnul Profesor Ioan Boț, odată cuamintirile, lasă în urma dumnealui mate-maticieni care îi datorează atât pasiuneapentru această știință, cât și profesia în sine.Generațiile de eminescieni pe care i-a for-mat aduc prinos de recunoștință amintin-du-și-l cu respect și admirație pe cel carele-a oferit șansa de a iubi matematica.

Trebuie neap[rat precizat c[ filosofiade viață a celui ce a fost un om deosebit șiun profesor remarcabil, Ioan Boț, se rezumăla bucuria darurilor ancestrale care nicio-dată nu vor fi depășite în timp< “Privindînapoi, îmi dau seama că ceea ce a dat şicontinuă să dea sens vieţii mele, alături deîmplinirile şi succesele profesionale, estesentimentul încărcat cu bucuria că amreuşit să insuflu copiilor mei valorile pe ca-re le–am dobândit, la rândul meu, din par-tea părinţilor mei. Este acea filosofie deviaţă care se defineşte prin seriozitate şirespect, în raport cu propria profesie, priniubirea pentru familie, pentru valorile ne-amului românesc şi pentru ţinuturile deunde se trag părinţii lor. Ştiu că pe acolope unde îi vor duce cărările vieţii ei vorpurta în suflet dragostea pentru ţara în cares–au născut, aşa cum am purtat şi eu toatăviaţa în suflet dragostea pentru satul meunatal...”.

PAGINA 3

Prin dispari\ia profesorului Ioan Bo\,Satu Mare a pierdut un pre\ios intelectual

200 de ani de la na;terealui Mihail Kog[lniceanu

Salvador Dali a fostdeshumat degeaba

8 piese vestimentare care pot afecta coloana vertebral[

PAGINA 7

Page 2: S`n`tate & Frumuse]e · `n Evul Mediu n ue rad l oc ; [Britanicii nu sunt `ncBntaAi de cea de-a treia sarcin[a lu iK teM d on Domnul Profesor Ioan Boț, odată cu amintirile, lasă

2 Informa\ia de Duminic[/10 septembrie 2017

~n secolul al XVI-lea, pornind dela vest spre est, unul dintre cele maiimportante domenii nobiliare dincomitatul Satu Mare era Ecedea. Pro-prietarii acestuia, familia Bátori,sunt descendenţi ai neamului nobi-liar Gutkeled, cavaleri de origine ger-mană, care ajung în regatul maghiarmedieval încă din secolul al XI-lea.Centrul uneia dintre ramurile ne-amului Gutkeled îl constituie încăde timpuriu zona Nyir a comitatuluiSatu Mare, unde a fost construitămănăstirea de la Sárvár, unul dintrecele mai vechi edificii de cult dinaceastă zonă.

În prima jumătate a secolului al XIV-lea, mănăstirea de la Sárvár îşi înceteazăfuncţionarea, rolul său de centru al familieiBathori fiind luat de localitatea Ecedea şidomeniul format ulterior în jurul cetăţiicu acelaşi nume. Întreaga proprietate dinjurul mlaştinii a fost primită ca donaţie deBereck Bátori de la regele Carol Robert,ca răsplată a serviciilor militare prestateîn timpul războiului care a precedat in-staurarea dinastiei angevine. În 1334, noiiproprietari primesc de la suveran dreptulde a construi o cetate pe domeniul propriu,care să se numească “Cetatea fidelităţii”,în amintirea alianţei cu dinastia regală sta-bilită de familia Bátori la începutul seco-lului (Németh 2008).

Cetatea a fost construită pe o insulăartificială a mlaştinii, situată lângă cele do-uă insule naturale care adăposteau aşeza-rea. Avea aspectul obişnuit al unei fortifi-caţii de pământ< era înconjurată de val, şidoar castelul şi biserica erau construite dincărămidă, celelalte clădiri având pereţi dinvălătuci.

Domeniul Ecedea era răspândit pe o suprafaţămare în partea de sud-vest a mlaştinii cu acelaşi nume

În secolul al XV-lea, când domeniulEcedea beneficiază de extinderea maximă,acesta cuprindea 46 de sate şi trei târguri,răspândite pe o suprafaţă mare în parteade sud-vest a mlaştinii cu acelaşi nume.De pe teritoriul actual al judeţului SatuMare, aparţineau de Ecedea satele Bervenişi Cămin, precum şi 8 sate din jurul Mof-tinului. Tot sub jurisdicţia Ecedei intrausatele Ambud şi Amaţi (Borovszky 1910).

Probabil primul neam nobiliar care aprimit prin donaţie regală porţiuni din su-dul fostului comitat Satu Mare este neamulKaplony. Având iniţial centrul la Căpleni,membrii neamului construiesc însă detimpuriu mănăstirea de familie atestatădocumentar pentru prima dată în 1267.În afara localităţii de reşedinţă, neamulmai avea în posesie satele Carei, Domă-neşti, Boghiş, Bobald, Urziceni, Foieni, Ti-ream, Vada, Vezendiu şi Vetiş, şi se extin-dea şi în afara României de azi până laOmboly (Borovszky 1910). Familiile des-cendente se evidenţiază destul de rapid încadrul neamului, iar proprietatea iniţialunitară este divizată între capii noilor uni-tăţi familiale.

Cei mai importanţi şi longevivi des-cendenţi sunt familia Károlyi, cu centrulla Carei. Prima rezidenţă cunoscută a no-bililor Károlyi a fost construită la Carei lafinalul secolului al XV-lea. Trebuie să fifost o clădire solidă, dotată cu elementede fortificaţie, dacă nobilii comitatului auconsiderat-o o ameninţare şi au cerut re-gelui demolarea ei. La sfârşitul veaculuiurmător, din pricina accentuării perico-lului turcesc, rezidenţa din piatră a fosttransformată într-o cetate dotată cu şan\şi zid de fortificare patrulater şi patru ba-stioane de colţ, prevăzute cu nişe de tragere

pentru tunuri. Prin donaţii şi achiziţii suc-cesive, domeniul familiei ajunge până înperioada modernă să fie unul dintre celemai vaste din regat.

Districtul Ardud a fost integrat definitiv`n Satu Mare `n 1385

Funcţionând iniţial ca un district se-parat de comitat, Ardudul este definitivintegrat în Satu Mare odată cu donarea sa,în 1385, voievozilor maramureşeni Balc şiDrag. Primul strămoş cunoscut al familieicunoscută mai târziu sub numele de Drágfia fost Dragoş, legendarul întemeietor alŢării Moldovei. În 1359, după ce succesoriilui Dragoş sunt alungaţi de la conducereamărcii Moldovei de voievodul Bogdan şiînsoţitorii săi, răsculaţi împotriva regelui,aceştia se întorc în zona de origine şi devinunii dintre cei mai importanţi nobili dincomitatele Satu Mare, Ugocea şi Maramu-reş. Protecţia regală le aduce numeroasedonaţii, dar şi o carieră rapidă< din 1377,Balc şi Drag devin comiţi de Satu Mare şiUgocea, din 1378, comiţi de Maramureş,iar apoi comiţi ai secuilor (Engel 1996).

Uriaşul domeniu al Drăgoşeştilor cu-prindea, la 1424, nu mai puţin de 80 desate, pe teritoriul judeţelor de azi Satu Ma-re, Sălaj şi Maramureş. Din judeţul SatuMare, sunt menţionate satele româneştiBicăul Românesc, Bicăul Mare, Pomi, Ra-

cova, Borleşti, Homorodu de Sus, Socond,Homorodu Mare, Megyerhomorod, Sâi,Măriuş, Crucişor, Hurezu Mare, Cuţa,Hodişa de Sus şi Hodişa de Jos (Borovszky1910).

Centrul domeniului Ardud, care in-cludea toată zona Codrului, era cetateadin localitatea omonimă. Familia Dragfia primit permisiunea regală pentru con-struirea fortificaţiei în anul 1456, iar lu-crările de construcţie erau în desfăşurareîntre 1481-1486. Conscripţiile domeniuluiArdud din secolele următoare vor oferidatele cele mai concludente privind socie-tatea şi economia zonei Codru, locuităcompact de români.

Domeniul Medieş cuprindea, în evulmediu, întreaga zonă de nord-est a ju-deţului de astăzi Satu Mare. Nu cunoaştemsoarta acestuia după “luarea” din mâinileromânilor, înainte de 1215, şi până în ceade a doua jumătate a secolului al XIII-lea,când este dobândit prin moştenire testa-mentară de Móricz, din neamul Pok. Deorigine din comitatul Gyor, strămoşii aces-tui Móricz ajung în zona Sătmarului prinNicolae, care, aflat în dizgraţia regelui, serefugiază în regiune. Începând cu secolulal XIV-lea, ramura de Medieş a neamuluiPok va fi cunoscută drept familia Móricz,stăpâna domeniului până la stingerea sa,în anul 1490 (Németh 2008). Nu doar sa-tele din zona aflată în imediata apropierea Medieşului aparţineau familiei Móricz,ci şi întregul Oaş, donat în întregime de

regele Ştefan V în anul 1270. Deşi compo-nenţa domeniului ne este cunoscută abiadin secolul al XV-lea, în 1381 sunt menţio-nate – fără distincţie nominală - 20 de sateromâneşti care aparţineau de Medieş. In-tegrând în totalitate Ţara Oaşului, dome-niul administrat din două centre (Medieşşi Seini) se extindea spre vest până la Botiz,spre sud până dincolo de Someş, pe liniaCărăşeu – Lipău – Valea Vinului – Roşiori,iar spre est până aproape în hotaruloraşului Baia Mare, la Tăuţii-Măgherăuşşi Băiţa. La finalul secolului al XV-lea, înpreajma stingerii familiei Móricz, dome-niul cuprindea mai bine de 45 de sate, be-neficiind în plus de veniturile târgului dinMedieş şi a minelor de aur şi argint dinBăiţa (Borovszky 1910).

La Medieş nobilii Móricz locuiau într-un castel atestatdocumentar în secolul al XIV-lea

Dacă la Seini centrul şi rezidenţa fa-miliei era cetatea construită pe o înălţimeîn apropierea aşezării, la Medieş nobiliiMóricz locuiau într-un castel atestat do-cumentar în secolul al XIV-lea, a cărui lo-caţie este bănuită a fi sub ruinele edificiuluiactual. După moartea ultimului descen-dent de sex masculin al familiei Móricz,moştenirea ajunge în mâinile familiei Bá-tori.

În zona sudică a fostului comitat Ugo-cea, corespunzând în mare cu partea co-mitatului inclusă azi în România, se ex-tindea domeniul neamului Káta. Apariţianeamului în zona Satu Mare – Ugocea estesemnalată în documente în anul 1216,odată cu hotărnicirea moşiei Micula, cândeste menţionată moara comitelui Rafaelde pe râul Tur. Nucleul proprietăţii familieise formează încă din secolul al XIII-lea,când Toma din neamul Káta deţinea înSatu Mare Botizul, Vasvari (contopit astăzicu Botiz) satele Noroieni şi Nisipeni, iarîn Ugocea Băbeştiul, Tămăşeniul, Porum-beştiul, Perehrestya (azi Ucraina), Past (satdispărut lângă Turulung), Turţul şi Hal-meul (Szabó 1937).

Centrul rezidenţial al familiei esteiniţial cetatea din piatră Tămăşeni, con-struită probabil în perioada 1274-1284,ale cărei ruine sunt vizibile şi astăzi în ho-tarul satului cu acelaşi nume. Odată cuabandonarea fortificaţiei, centrul familieidescendente se mută la Halmeu, cea maidezvoltată aşezare din zonă, menţionatăîncă din secolul al XV-lea ca târg. Ultimiidescendenţi ai neamului Káta se sting cân-dva în secolul al XVI-lea.

Cu toată extinderea domeniior nobi-liare de amploare pe teritoriul de astăzi alSătmarului, o parte importantă a acestuiaera dominată de micii proprietari, nobiliicare deţineau 2-3 sesii iobăgeşti şi al cărorstil de viaţă nu diferea în mod radical decel al supuşilor lor. O zonă de maximă răs-pândire a nobililor mici şi mijlocii este va-lea Someşului, unde satele sunt divizateîntre un număr mare de proprietari.

~n dezvoltarea S[tmarului, un rol importantl-a avut comer\ul cu sare

În comparaţie cu bogăţia de surse pri-vind economia domenială din zona săt-măreană în secolele XVI-XVII, pentruevul mediu doar informaţii fragmentarepermit reconstituirea activităţilor agricoleşi comerciale specifice. Fără îndoială, îndezvoltarea Sătmarului, şi mai ales aoraşului Satu Mare a jucat un rol importantcomerţul cu sare. Această adevărată co-moară a evului mediu, extrasă de la OcnaDejului, era transportată pe Someş sprevest, traversând astfel Satu Mare, care aveadreptul de a reţine, în schimbul permisiu-nii de liberă trecere, o cotă parte din ma-terialul tranzitat. Veniturile obţinute deoraş din vânzarea sării, precum şi privile-giile obţinute în schimbul protecţiei acor-date comerţului cu sare au pus bazele dez-voltării ulterioare a oraşului de pe Someş.

Un alt pol de dezvoltare a comitatuluimedieval Satu Mare era zona minieră dinactualul judeţ Maramureş, cu centrele saledin zona Baia Mare şi Baia Sprie. Exploa-tarea minereurilor de metal preţios şi mo-netăria de la Baia Mare aduc venituri şiprivilegii importante localităţilor din re-giune. Restul comitatului se bazează perealizarea veniturilor de subzistenţă prinagricultură.

În afara zonei Careiului şi a văii So-meşului, prielnice culturilor agricole, lo-cuitorii regiunilor deluroase şi submon-tane se bazau în primul rând pe creştereaanimalelor. Din documentele vremii reiesepreferinţa pentru ierbivore, în primul rândoi, şi numeroase turme de porci, uşor deîntreţinut datorită obiceiului de a-i lăsa săpască ghinda în imensele păduri din re-giune. Porcii erau grupaţi în turme uriaşe,care ajungeau uneori la nivelul miilor. Aşase întâmplă în 1357, când de pe moşiileunui nobil sătmărean au fost furaţi nu maipuţin de 2000 de porci.

Dr. Diana Iegar, Muzeul Na\ionalde Istorie a Transilvaniei

(Material extras din lucrarea "Mono-grafia Județului Satu Mare", 2016)

ISTORIEFără îndoială, în dezvoltarea Sătmarului, şi mai ales a oraşului Satu Mare a

jucat un rol important comerţul cu sare. Această adevărată comoară a evuluimediu, extrasă de la Ocna Dejului, era transportată pe Someş spre vest, traversândastfel Satu Mare, care avea dreptul de a reţine, în schimbul permisiunii de liberătrecere, o cotă parte din materialul tranzitat.

În secolul al XV-lea, când domeniul Ecedea beneficiază de extinderea maximă, acesta cuprindea 46 de sate și trei târguri

~n 1270, `ntreg Oa;ul a fost donatfamiliei Móricz, de regele :tefan V

~ntreaga proprietate din jurul mlaștinii a fost primită ca donaţie de Bereck Bátori de la regele Carol Robert

Page 3: S`n`tate & Frumuse]e · `n Evul Mediu n ue rad l oc ; [Britanicii nu sunt `ncBntaAi de cea de-a treia sarcin[a lu iK teM d on Domnul Profesor Ioan Boț, odată cu amintirile, lasă

10 septembrie 2017/Informa\ia de Duminic[ 3

IN MEMORIAM

Unele existențe umane, dupăplecarea lor, răscolesc amintiri ca-re rămân durabile în sufletele ce-lor care mai suntem. DomnulProfesor Ioan Boț, odată cu amin-tirile, lasă în urma dumnealuimatematicieni care îi datoreazăatât pasiunea pentru această ști-ință, cât și profesia în sine. Gene-rațiile de eminescieni pe care i-aformat aduc prinos de recunoș-tință amintindu-și-l cu respect șiadmirație pe cel care le-a oferitșansa de a iubi matematica.

Rămâne pentru toți cei care l-aucunoscut un model de înaltă ținutămorală, cu multă dăruire și determi-nare.

Matematicieni de excepție, regre-tatul domn profesor Gheorghe Cosmași profesorul de matematică dr. OvidiuT. Pop de la Colegiul Național “MihaiEminescu”, publică în anul 2009, în Sa-tu Mare, volumul Profesorii de mate-matică ai Colegiului Național “MihaiEminescu” Satu Mare 1919-2009.

Între copertele acestei cărți, în ca-pitolul Profesorii care au activat la Li-ceul “Mihai Eminescu” – Colegiul Na-țional “Mihai Eminescu” între anii1919-2009, profesorul Ioan Boț com-pletează, prin cele semnate de domniasa, pleiada de medalioane biograficeale matematicienilor care au activat înșcoala aceasta în perioada 1919-2009.

Își începe biografia prin a-i amintipe părinții lui, cei care i-au dat viață,din Țara Lăpușului< “M–am născut la19 iunie 1939, ca singurul băiat al pă-rinților mei, tata, Vasile Boț, trăgân-du–se dintr–un sat din Țara Lăpușului,numit Dobric, iar mama, Maria Boţ,făcând parte din neamul Cânțenilor”.Scrie cu emoție despre mamă< “Îmiamintesc de mama ca de o femeie de ocorectitudine și bunătate rar întâlnită,călăuzită în toate faptele și gândurileei de o puternică credință în Dumne-zeu”.

Pleacă din satul natal la frageda vârstă de 12 ani

Bunicul era “om cu carte” (l-a cu-noscut pe Vasile Lucaciu), afirmă des-pre acesta că ar fi avut înclinații sprematematică. Cu ajutorul efortului pă-rinților începe educația scolastică< “Bu-nicul dinspre mamă, Ioachim Cânța, aurmat cursurile uneia din primele școliromânești din Baia Sprie, aceasta func-ționând prin eforturile Părintelui Va-sile Lucaciu. Bunicul, care mi–a po-vestit că l-a cunoscut pe Părintele Lu-caciu, viitorul mare Om de Stat a avutînclinație spre matematică, de altfel camai toți din neamul Cânțenilor. Acesttalent pentru matematică mi–a fosttransmis şi mie ca moştenire, iar pă-rinţii mei au fost cei care au avut grijăca acesta să nu se piardă sub povaragreutăților acelor vremuri. Nu cred căam reușit atunci să înţeleg cât de mariau fost eforturile făcute de ei pentru ane întreține, pe mine şi pe surorile melela școală. Le–am fost şi le voi fi veşnicrecunoscător pentru că au avut putereade a mă susţine, în a răzbi pe un drumcare, chiar dacă știind că mă îndepăr-tează de acasă, urma să mă ducă înspremai bine. Prima întâlnire cu băncileşcolii s–a produs la Şcoala Primară din

sat, unde am fost elev între anii 1947şi 1951, avându–i ca învăţători pe Va-sile Cânţa, Olga Cânţa şi OctavianBaşti. Au fost vremuri în care, aşa cumîi este dat fiecărui copil de la ţară, pelângă şcoală, a trebuit să mai dau, dupăputerile mele, câte o mână de ajutor şipărinţilor, la treburile gospodăreşti”.

Își amintește cu drag de prieteniidin copilărie< “Îmi amintesc cu plăcerede prietenii mei de atunci, Pavel Arde-lean, Gheorghe Făt, Mihai Făt sau An-ton Ciocotişan, cu care am copilăritîmpreună sau am păzit oile şi vitele, şichiar dacă acele vremuri au fost împo-vărate de războiul care nu demult seîncheiase, mie îmi apar vesele şi seni-ne”.

Pleacă din satul natal la fragedavârstă de 12 ani, fără să prevadă că reîn-toarcerile vor fi doar vremelnice. Înanii de gimnaziu își descoperă vocațiaîn matematică< “Am plecat pentru pri-ma dată din sat în 1951, fără să ştiu cănu mă voi întoarce în satul natal decâtpentru a pleca din nou. La îndrumareaînvăţătorului Vasile Cânţa, verişor pri-mar de-al mamei, între anii 1951 şi1954, am urmat, ca elev bursier cursu-rile Şcolii Generale din Baia Sprie. Înacei ani mi-a fost dat să cunosc pentruprima oară greutăţile vieţii de internat,dar s-a şi sădit în mine conştiinţa în-clinaţiei mele pentru matematică şi afaptului că acest dar e cel care îmi vainfluenţa determinant cursul vieţii. Înacest fel am ajuns să intru, în anul 1954,pe porţile Liceului “Gheorghe Şincai”din Baia Mare care, prin contribuţia

unor oameni sufletişti, începea să seprofileze ca una din cele mai impor-tante instituţii de învăţământ preuni-versitar din Ardeal. Vreau să-i men-ționez aici pe directorul de pe atuncial școlii, Dumitru Silaghi, un profesortânăr și plin de elan, pe profesorul delimba română Vasile Doniga, pe pro-fesoara de franceză Zoe Achim, şi bi-neînţeles, pe cea care mi–a fost unapropiat şi priceput călăuzitor, profe-soara de matematică Magdalena Pop”.

Se remarcă în anii de liceu, fiindpreședintele Cercului de Matematicăal Liceului “Gheorghe Șincai” din BaiaMare< “Îmi amintesc cu mândrie că înultima clasă de liceu am fost numit pre-ședintele Cercului de Matematică peliceu, care se desfășura sub îndrumareadirectă a renumitului profesor VasileDavid”.

Urmează studiile universitare la Fa-cultatea de Matematică-Fizică a Uni-versității Babeș-Bolyai din Cluj-Napo-ca, amintindu-și cu respect și pioșeniede dascălii elitelor românești pe care –a avut ca mentori< “După terminareastudiilor liceale, în anul 1957, am fostadmis ca student la Facultatea de Ma-tematică-Fizică, Secţia Matematică, aUniversităţii “ Victor Babeş” din Cluj-Napoca. Cei cinci ani petrecuți în acestcentru de ştiinţă şi cultură, aşezat îninima Ardealului, şi–au pus amprentaîn mod decisiv asupra mea. Sunt mîn-dru că sunt absolvent al unei instituţiiacademice al cărui corp profesoral re-prezenta în acea vreme o acumulare aelitelor şcolii de matematică româneşti.

I–am avut ca dascăli pe academicieniiTiberiu Popoviciu şi Gheorghe Călu-găreanu, pe renumiţii profesori Dumi-tru V. Ionescu, Ioan Muntean şi Dimi-trie D. Stancu, personalităţi care aucontribuit decisiv, prin activitatea lorde cercetare, la dezvoltarea matemati-cii, atât la noi în ţară, cât şi pe planmondial”.

Imediat după finalizarea studiiloruniversitare este repartizat în urbeanoastră, astfel că Sătmarul și, implicitșcoala noastră (atunci, Liceul “MihaiEminescu”), câștigă un prețios intelec-tual, respectiv profesor de matematică,unde activează 42 de ani< “În 1962, anulterminării studiilor universitare, amfost repartizat ca profesor de matema-tică la ceea ce se numea pe atunci Li-ceul “Mihai Eminescu”, azi ColegiulNațional “Mihai Eminescu” din SatuMare. Până în 2004, anul în care amieşit la pensie, şi anume timp de 42 deani, am fost neîncetat profesor la acestliceu, fiind cadrul didactic cu cei maimulţi ani petrecuţi în această instituţiede învăţământ din toată istoria ei, dela 1919 încoace”.

Rezultate deosebite ob\inute`n cariera de profesor

Are rezultate deosebite în carierade profesor< “În cariera mea de profesormă mândresc cu rezultate remarcabile,cum ar fi diferitele premii la Olimpia-dele Naţionale de Matematică, obţinutede elevii mei, dar şi cu zecile de seriide absolvenţi, care au urmat cursurileînvățământului superior. Între anii1968 şi 1977 am condus cinci clase spe-ciale de matematică, iar mai mult de osută dintre elevii pe care i-am avut de-a lungul timpului au absolvit Facultateade Matematică, urmându–mi profesia”.

A participat la dezvelirea statuii lui Vasile Lucaciu

O amintire dragă este participareala dezvelirea statuii lui Vasile Lucaciu,în anul 1968, demonstrând, prin mo-dul în care descrie acest eveniment dinviața lui, un puternic sentiment de pa-triotism< “Într–un oraş, care în aceavreme începea să se profileze ca unuldin centrele de simţire românească aleArdealului, am purtat cu mândrie însuflet sentimentul provenienţei dintr–o comună care a însemnat o impor-tantă etapă în viaţa Părintelui VasileLucaciu. În 1968 am participat la dez-velirea statuii lui Vasile Lucaciu, la rein-stalarea sa, după 28 de ani, în inimaoraşului Satu Mare şi am vibrat la idea-lurile Părintelui Lucaciu, care l-au că-lăuzit în lupta sa pentru românism”.

În perioada postdecembristă, timpde trei ani, este director al ColegiuluiNațional “Mihai Eminescu”> “Între anii1994 şi 1997, am fost director la Cole-giul Naţional “Mihai Eminescu”. Într–o perioadă în care societatea româ-nească era sub imperiul convulsiilorpolitice, economice şi sociale, caracte-ristice tranziţiei, mi-am adus aportulla consolidarea Colegiului ca instituţiede învăţământ de elită, nu doar în SatuMare, ci şi dincolo de hotarele lui. Înacei ani am obţinut aprobarea fi-nanţării construcţiei unui nou corp declădire şi am declanşat lucrările în acestsens. Am propus şi susţinut schimba-rea numelui Sălii festive, în Sala “Vasile

Lucaciu”, Liceul “Mihai Eminescu” fi-ind continuatorul Liceului de Stat dinSatu Mare, unde Părintele Lucaciu afost profesor de limba română”.

Primește distincții șiordine în semn de prețuirepentru rezultatele obținute ca profesor de matematică

Chiar dacă orașul Satu Mare nu esteorașul său natal, ci unul al adopției, seimplică în viața comunității locale<“Dacă înainte de 1989 am refuzat oricefuncţie sau implicare politică, între anii1992 şi 2004 am fost, pe perioada a treimandate, membru al Consiliului Localal Municipiului Satu Mare. Am văzut–o ca pe o datorie implicarea mea, într-o perioadă în care se puneau bazeleunei noi organizări politice şi admi-nistrative, în destinele oraşului care m–a adoptat şi care reprezintă pentru fa-milia mea ceea ce a însemnat satul Dă-neşti pentru mine”.

Vorbește cu mândrie despre familialui< “În anul 1974 m–am căsătorit cuSofia Tomoiagă din Moisei, importantăcomună a Maramureşului istoric, alcărei trecut poartă însemnele fărăde-legilor războiului. Cei doi copii ainoştri, Radu Ioan şi Simona Maria suntatât absolvenţi ai Colegiului Naţional“Mihai Eminescu”, cât şi ai Universităţii“Babeş–Bolyai” din Cluj–Napoca. Ra-du mi–a luat–o pe urme şi a absolvitca şef de promoţie Facultatea de Ma-tematică, Secţia Matematică. În 2003şi–a luat doctoratul în matematică cupredicatul “Summa cum laude”, la Uni-versitatea din Chemnitz (Germania),iar acum este profesor asociat la aceastăinstituţie de învăţământ. Simona esteabsolventă a Facultăţii de Ştiinţe Eco-nomice, Secţia Relaţii Internaţionale,şi a ocupat până acum diferite funcţiide conducere la companii din dome-niul privat. În prezent este manager fi-nanciar la o importantă companie cucapital german din România. Radu,împreună cu soţia sa Nina, au devenitde curând fericiţii părinţi ai unei fetiţecare se numeşte Cassandra Maria”.

Filosofia de viață a celui ce a fostun om deosebit și un profesor remar-cabil, Ioan Boț, se rezumă la bucuriadarurilor ancestrale care niciodată nuvor fi depășite în timp< “Privind înapoi,îmi dau seama că ceea ce a dat şi con-tinuă să dea sens vieţii mele, alături deîmplinirile şi succesele profesionale,este sentimentul încărcat cu bucuriacă am reuşit să insuflu copiilor mei va-lorile pe care le–am dobândit, la rândulmeu, din partea părinţilor mei. Esteacea filosofie de viaţă care se defineşteprin seriozitate şi respect, în raport cupropria profesie, prin iubirea pentrufamilie, pentru valorile neamului ro-mânesc şi pentru ţinuturile de unde setrag părinţii lor. Ştiu că pe acolo pe un-de îi vor duce cărările vieţii, ei vor purtaîn suflet dragostea pentru ţara în cares–au născut, aşa cum am purtat şi eutoată viaţa în suflet dragostea pentrusatul meu natal...”.

Domnul profesor IOAN BOȚ, unuldintre marii dascăli ai Colegiului Na-țional “Mihai Eminescu”, ne-a părăsitpentru a pleca într-o lume mai bună. Somn lin în cele veșnice, DomnuleProfesor.

Chiar dacă orașul Satu Mare nu a fost orașul său natal, ci unul al adopției,s-a implicat activ în viața comunității locale

Filosofia de viață a celui ce a fost un om deosebit și un profesor remarcabil, Ioan Boț, se rezumăla bucuria darurilor ancestrale care niciodată nu vor fi depășite în timp< “Este acea filosofie deviaţă care se defineşte prin seriozitate şi respect, în raport cu propria profesie, prin iubirea pentrufamilie, pentru valorile neamului românesc şi pentru ţinuturile de unde se trag părinţii lor. Ştiucă pe acolo pe unde îi vor duce cărările vieţii, ei vor purta în suflet dragostea pentru ţara în cares–au născut, aşa cum am purtat şi eu toată viaţa în suflet dragostea pentru satul meu natal...”.

Prin dispari\ia profesorului Ioan Bo\, SatuMare a pierdut un pre\ios intelectual

Page 4: S`n`tate & Frumuse]e · `n Evul Mediu n ue rad l oc ; [Britanicii nu sunt `ncBntaAi de cea de-a treia sarcin[a lu iK teM d on Domnul Profesor Ioan Boț, odată cu amintirile, lasă

4 Informa\ia de Duminic[/10 septembrie 2017

CRONICARI

Autorii prezentului material s-au oprit la una din cronicile lui Pe-tru Maior, privind suferințele preo-ților români uniți și neuniți din Ar-deal, sub dominația principilor cal-vini. Petru Maior s-a născut în 1756la Târgu Mureș și a decedat în 1821la Budapesta. Este cunoscut ca is-toric, filolog și scriitor român dinArdeal, a fost protopop greco-ca-tolic la Reghin, reprezentant defrunte al Școlii Ardelene.

A reușit să-și publice în timpul vieții,o parte din operele sale mai importante,ceea ce nu s-a întâmplat cu ceilalți expo-nenți ai Școlii Ardelene. În felul acesta aavut o mare influență asupra contempo-ranilor și a posterității, fapt ce l-a deter-minat pe Nicolae Iorga să intituleze celmai mare capitol din Istoria Literaturii Ro-mâne în secolul al XVIII-lea ca Epoca luiPetru Maior.

Reforma religioasă s-a desfășurat însecolul al XVI-lea. Ea a avut cauze reli-gioase, politice, intelectuale și economi-co-sociale. Această activitate a dus la apa-riția de noi confesiuni, numite reformatesau protestante.

Prin reformă se dorea eliminarea co-rupției clerului și a luxului exorbitant dinBiserica Catolică, simplificarea cultului re-ligios, eliminarea vânzării de indulgențe,traducerea Bibliei și desfășurarea slujbelorîn limbile vorbite de popoare.

Marea nobilime și orășenii criticau bo-găția Bisericii și doreau confiscarea averiloracesteia, sperând că și le vor însuși ei, iarmonarhii vroiau eliminarea amesteculuiPapei în treburile politice.

Reforma religioasă a fost inițiată înspațiul german de Martin Luther, cunos-cută sub denumirea de lutheranism.

Alte confesiuni protestante apărute înEuropa au fost grupate în termenul de cal-vinism, întemeiat de Jan Calvin, care militapentru a impune ieșirea Bisericii de subdominația Papei.

În Transilvania, Reforma a fost adop-tată de o parte a ungurilor și a germanilor.Consecința Reformei religioase a fost apa-riția noilor confesiuni protestante, ieșireade sub autoritatea Papei a unor zone în-tinse din nordul, centrul și vestul Europei.

Între 1570 și 1580, în urma Reformeireligioase, a luat ființă Episcopia ReformatăCalvină din Transilvania. Ea a beneficiatde sprijinul masiv inclusiv militar al Prin-cipilor din Ardeal, care și-au însușit cre-dința calvină. Sediul Episcopiei a fost sta-bilit la Aiud. La înființare a fost prezentPrincipele Ioan Sigismund Zapolya. Cal-vinismul a mai fost prijinit și de PrincipeleBehlen Gabor.

Principii Ardealului cei de credințăcalvină, cu dinadins urmăreau ca pe toțiromânii din Ardeal să-i convertească cătrecalvinism. Pentru a îndeplini această do-rință, s-au folosit în primul rând de nemeșiromâni cu influență asupra românilor pen-tru a-i îndrepta spre acea credință.

Hrisovul lui Georgius Racoți

“Pentru aceea, afară de alte uneltiri,mai toate ținuturile unde sunt mai deșinemeși români, din hrisovul lui GeorgiusRacoți, românii erau atrași de sub ascul-tarea arhiereului cel Românesc și le-au su-pus Superintendentului celui calvinist, încăși pe acei Români care țineau de legea gre-cească.

Nici nu putea Arhiereul Român în ți-nuturile acelea, care se numesc în zisulhrisov, să lucre alta, fără pe cât îl îngăduiSuperintendentului, adică Episcopul Cal-viniștilor; mi se pare, că întru acele ținuturiale Ardealului, Arhiereul Românilor altanu făcea, decât hirotonisirea de preoți. De

unde nu emirare, cănemeșiicei maimari ai Ro-

mânilor, toți din celălalt nu-măr ai nemeșilor românești însă foartemulți au alunecat spre calvinism. Nici apoiaceia nu s-au mai socotit între Români, ciîntre Unguri până astăzi, ca și când cre-dința și însuși sângele Neamului Românescl-ar schimba.

Iară fiindcă principi calvini din Ardeal,nevrând să fie episcopi și clerul românesc,a împlini acele tocmeli din mai susul hrisova lui Georgius Racoți, credinței celei dreptevrăjmașe, nu putea după cugetul lor aspori, spre a răzvrăti pe Români de la cre-dința cea adevărată> mai de grele mijlocirise apucară, începură adică legături în lan-țuri, ucideri și aruncări în temnițe și cubatjocoritele despreoțiri, ba și cu moarteape preoții români și mai vârtos pe arhierei,pe care îi puneau la munci istovitoare șiapoi a-i măcelări.”

Mitropolitul Sava de la Blaj

“Așa s-a făcut și cu mitropolitul Savade la Blaj, unde Principele ArdealuluiApafi, pentru a cărui poruncă lăudatul Sa-va a fost bătut de moarte, după aceea înbiserică la Vinț, în fața norodului a fost unfel de despreoțire, a fost dezbrăcat de veș-mintele cele arhierești, după aceea din noubăgat în temniță și de acolo a fost scos înfiecare vineri, a fost bătut cu toiage pânăla moarte.

Rolul Superintendentului calvinesc

De aceea Superintendentul calvinilornu numai el ședea pe scaunul cel dintâi însoboarele cele bisericești ale Românilor,ci încă pentru protopopii din clerul Ro-mânilor erau siliți pe același ridicat di-nainte șederea acestuia nu era slobod cle-rului Românilor și Arhiereilor lor să judecenimic în cele duhovnicești. Încât e pentruîntâmplarea mai sus lăudatului Mitropolital Românilor din Ardeal, Hristoforus Paș-co, care erau curatorii Ardealului în Țari-grad la curtea împăratului Turcesc, din 21august a anului 1681. Scrisoarea aceastas-a dat la lumină într-o carte tipărită înanul 1795.

Uciderea vlădicului românesc

Este tr[danie, că și la cetatea Eciului(Vets, azi Brâncovenești) în VarmeghiaTurzii un vlădică Românilor din Ardealaruncat din cetate fiind omorât> ba preotulIoan Ladoș cel Bătrân din Săcalu de Mar-

gini, care sat evecin Eciului,

mi-au povestit, că luii-a spus tatăl său, cum că tatăl lui po-

vestea, că fiind prunc diecuț și tatăl săupreot acolo în Săcalu de Margini, a fost cutatăl său la îngropăciunea zisului vlădicăși numai ei doi l-au prohodit. Cauza pentrucare a fost omorât vlădica acela, spun, căa fost aceea< că fiind vlădica la prânz laPrincipele Ardealului, în zisa cetate, șimâncând vlădica bucate de post după legeabisericii răsăritului, zise Principele Ardea-lului către vlădica Românilor, să-i botezeun câine ce îl avea acolo lângă el.

Vlădica cel Românesc bine pricepândbatjocura Principelui Ardealului prin po-runca dată, a răspuns principelui calvin<de este câinele de legea mea, eu îl voi bo-teza, iară de este de altă lege, să-l botezepreoții cei de legea aceea. Să-l ispitim pecâine de la ce lege este! Răspunsul Princi-pelui< Bine. Atunci Vlădica Român a pusun blid cu fasole înaintea câinelui, caremirosind-o câinele, nu i-a plăcut să mă-nânce. După aceea îi puse câinelui un blidcu carne, din care îndată începu câinele sămănânce. Atunci zise Vlădica Românesccătre Principele calvin< vezi, de-a cui legee câinele !

Când în chipul cel mai sus arătat Prin-cipii calvini din Ardeal, îi puneau la muncăpe Arhiereii Românilor din Ardeal, dom-nii se purtau cu preoțimea Română ca peiobagi sau ca pe niște robi supuși, îi mânala lucru domnesc ca și pe alți iobagi și lelua dejdie colonicală de la dânșii, îi legauîn lanțuri, îi bătea, îi băga în temnițe, cumlor le plăcea, la unii li se tăiau capetele.”

Suferințele preotuluiIoan Piuariu din Saduși a preotului Tunsu

“Mare tulburare între mocani, iară peMureș în sus a fost și mai vârtos, condusde preotul din Sadu, el a fost hirotonisit capreot în Țara Românească, peste poruncileîmpărătești și canoanele bisericești. (DinIstoria Bisericii Românilor atât a acestorde dincoace, și a celor dincolo de Dunăre,întocmită de Petru Maior de Diciosân-martin, protopop și la înălțatul crăiescuConsilium Locumtenențiale al Ungarieicrăiesc a cărților revizor – la Buda, p. 111-113. Mai vezi și pe Ion Lupaș, Studii, Con-ferințe și Comunicări istorice, București,1928, vol.1, p. 209, Părinții și bunicii scrii-torului ardelean Ioan Piuariu Molnar) afost tuns și i-au tăiat și barba. De undeconcluzia că fiind din fire inimos și în-drăzneț, mâniindu-se a venit la varmeghia(județul) Turdei în sat la Pogăceana, și fiindîn vecinul sat Sâmpietru, mare târg de țară,acolo în târg făcându-și chip de amvon în-

alt, a început a propovădui neunirea și agrăi cu batjocură încă în versuri nu numaide uniți și de catolici, ci și de calvini, cummi-au spus aceia, care au fost de față și l-au auzit grăind> se adunară la dânsul gloatede Români a-l auzi ca pe un sfânt, precumîl și numea, cât dregătoriile varmeghiei fi-birău (pretor), vițispan (subprefect) și alțiifiind acolo în târg nu cutezau să-i facă altafără au trimis două sulgabirauă (subpre-tori) la dânsul, să-l întrebe cu ce putereface aceasta, cărora cu batjocură le-a răs-puns.

Aceasta mi-o-au povestit unul dintrecei doi trimiși, anume Endes Peter – sol-gabirăul. Acest popa Ion, căruia uniții înbatjocură îi ziceau Tunsu, pentru că îl tun-sese și i-a tăiat barba vlădica, cum am spusmai sus, ci și el după aceea, și-a dat poreclade Tunsu, măcar că porecla lui cea adevă-rată era Molnar, acesta zisei, întorcându-se pe noapte la Pogăceana, protopop Ghe-orghe de la Murăș Vașarhei și protopopDaniel de la Uilac uniți, sculând cătaneîmpărătești și alții, au mers în noapteaaceea la Pogăceana, ca să prindă pe Tunsu,care era sălășluit la un nemeș român. Acolomergând zișii protopopi cu cătanele care,cum mi-a spus Endes Peter solgabirău, aufost cu numărul 20, și cu ceilalți spre casanemeșului, s-au întâmplat și moarte, cătocmai stăpânul casei a fost împușcat.

Vestea așa au fost, că protopopul Da-niel l-au împușcat, pentru că protopopulDaniel purta pistoale în vremurile acelea.Ci mai sus pomenitul solgabirău, care șiacolo a fost de față măcar ca acum era cumânie nu de mijloc asupra lui protopopDaniel, totuși odată aducându-i eu aminte,că oamenii așa vorbesc, că protopop Da-niel să fi împușcat pe nemeșul acela, cândfu prins Tunsu, îmi răspunse, că nu e ade-vărat, ci o cătană a slobozit din tindă pușcaasupra lui, nu după alt semn, fără dupăgraiul lui, care le strigă din casă, fiind ușaînchisă, și singur după acest semn trecândplumbul prin scândura ușii, măcar că eraumai mulți oameni în casă, a nimerit tocmaîn stăpânul casei.

Prinzând cătanele pe Tunsu, îl deterăîn mâinile zișilor protopopi și ei se întor-seră la ale sale. Aceia punând pe Tunsucălare pe un cal, fiind și ei și toți care maierau cu ei preoți și dieci călări, pentru cănu pre întuneric sărind de pe cal, să scape,îi legară picioarele pe sub foalele calului.Dete Dumnezeu în noaptea aceea o vremecumplită cu fulgere și cu tunete, și mer-gând uniți cu robul spre vale, se auzi vorbăînainte de oameni mulți> protopopul Da-niel, având propus să nu fie oamenii aceiaadunați asupra lor, care ducea pe Tunsu,apucă singur înainte și întrebând ce oa-meni sunteți ? Răspunseră, ne-au venitvestea că uniții l-au prins pe Sfântul și îladuc pe aicea. Atunci Daniel zice< la deal,la deal frații mei! Că pe deal îl duc> și apu-când oamenii înșelați pe deal în sus, unițiise duseră cu robul Tunsu pe vale fără pri-mejdie, până în satul Apafia la baronulHusar; fispanul (prefectul) nu a vrut să-lprimească zicându-le, duceți-vă cu el dela mine, să nu vină Românii să mă omoarepentru el și să-mi răsăpească curtea. Deaci se duseră cu robul Tunsu pe mură; înjos până la orașul Murăș-Vasarheiu (TârguMureș), ca să-l dea acolo în mâinile căta-nelor de la cetate. Ajungând cu dânsul lanumitul oraș, descălecară cu robul la casătâtânele meu, până vor merge în cetate, săgrăiască cu comandantul. Aci fiindu-i milămumei mele de robul Tunsu, vru să-i deao sticlă cu vinars, ca să bea de osteneală;ci protopop Daniel apucând sticla din mâ-na mamei mele, o aruncă în ușe, cât și vi-narsul s-a vărsat și sticla s-a spart.

Primit fiind robul Tunsu în cetate, afost petrecut după aceea până la Beciu(Viena). De acolo cu vremea scapă maivârtos prin mijlocirea Românului consilierGaia cu rânduială ca aceia, ca pe toată ziua

să aibă plata 30 de creițari în toată viațalui. Ci cu multă vreme se îndulci cu aceiafacere de bine împărătească; că întorcân-du-se la Ardeal, iarăși fu pârât la împărățieși de uniți și de neuniți, apoi de DionisieNovacovici, episcopul neuniților> și așapierdu cei 30 de creițari pe zi. Se duse laBeciu (Viena) cu frate-său cel mai micIoan Molnar, care acum e Doctor și Pro-fesor Doftor de ochi, bărbat dintre cei maivrednici Români în Ardeal> acolo prin in-trigă a unor uniți care erau la Beciu (Vie-na), amândoi fură prinși și după aceea slo-boziți cu aceea rânduială, ca popa IoanTunsu să nu se mai întoarcă în Ardeal șiașa el rămase în Banat, unde apoi a și mu-rit”.

Despre episcopulAtanasie Rednic

“În zilele răscoalei arătate, după ce avenit generalul Bucov în Ardeal, fu făcutămilităria cea Românească în Ardeal, adicădouă regimente de pedeștri numai cu Ro-mâni a regimentului de călăreți, care sezice “secuiesc”. Toate aceste regimente furăalcătuite din români uniți și din fecioriipreoților celor uniți. Cu această mijlocirerăsuflară preoții cei uniți de goanele ne-uniților. Ci urmă alt rău, că fiind militariaceia răspândiți prin țară la casele lor în-ainte de a-i aduna laolaltă, începură a goniși ei pe preoții cei neuniți, cât cu primejdieera preotul neunit a se întâlni cu unii oa-meni ca aceștia în drum. Pe urmă, sco\ân-du-se, cum am mai spus, călugărul Sofro-nie din Ardeal a fost dat afară și adunân-du-i pe militari la un loc cu lăcașurile șisupunându-i sub rânduielile militare, cumîncetară împrumutatele sile și batjocuriîntre uniți și între neuniți.

Atunci vlădica Atanasie Rednic, ur-mașul lui Petru Pavel Aron, se împulpă aieși și a propovădui prin țară unirea, casă-i întoarcă pe neuniți la dânsa< om mainăscut spre călugărie decât spre vlădicie>om închis, netocmit spre a îmblânzi și aatrage norodul către sine> pe neuniți cucătane îi silea să se adune a auzi provădui-rea lui> mare parte a zilei cu propovădaniasa, cu dovediri teologicești, norodului celuiprost necuprinsese, Florenția, pe o pânzălată în chip de un arbore mare> într-unram frânt de al arborelui acestuia, cum îmiaduc aminte, se vedea între alți părinți șiPetru Pavel Aron, care cu puțin înainte fu-sese vlădică în Ardeal, cunoscut din fațăla mulți din cei ce vedea chipul acela, șiauzea cuvântul vlădicului Atanasie> întreauzitorii aceștia erau și preoții neuniți, careștiau istoria soborului de la Florenția, cefu înainte de jumătate suta a cincispreze-cea. De vreme ce dară nu e adevărat, PetruPavel Aron să fi fost în soborul de la Flo-renția, cum se vedea pe pânza aceea, preoțide pe alături îl făceau de minciună și pepropovăditorul vlădică, și așa toată învă-țătura lui o lipsea de crezământ și oameniise îngrețoșau de pânza aceea, întru careera închipuit soborul din Florenția și pevlădica nici într-o seamă nu-l băga. Și așavlădica Atanasie ostenindu-se în zadar șipe clericii scolastici, pe care îi purta cusine pentru cântare, păgubindu-i întru în-vățăturile lor, fără de nici un rod se înturnaacasă”. (Din Istoria Bisericii Românilor,Buda, 1813, p. 114-116. Din Istoria Bise-ricei Românilor atât acestor dincoace, pre-cum și a celor de dincolo de Dunăre, în-tocmită de Petru Maior de Diciosânmar-tin, protopop și la înălțatul Crăiescul Con-silium Locumtenențiale al Ungariei crăiesca cărților revizor – la Buda, 1813, p. 111-113. Vezi și Ion Lupaș, Studii, Conferințeși Comunicări istorice, București, 1928,vol.1, p. 28-29< Părinții și bunicii scriito-rului ardelean Ioan Piuariu Molnar)

Ioan Corneanu, Lacrima IstrăuanDin Cartea în Manuscris<

Cronicari români din Ardeal

Principii Ardealului cei de credință calvină, cu dinadins urmă-reau ca pe toți românii din Ardeal să-i convertească către calvinism.Pentru a îndeplini această dorință, s-au folosit în primul rând denemeși români cu influență asupra românilor pentru a-i îndreptaspre acea credință.

~n secolul al XVI-lea, reforma religioas[din Transilvania a fost adoptat[ de o parte

a maghiarilor ;i a germanilorPrincipele

Ioan Sigismund

Zapolya a sprijinit

calvinismul ;i reforma

religioas[ dinTransilvania

Page 5: S`n`tate & Frumuse]e · `n Evul Mediu n ue rad l oc ; [Britanicii nu sunt `ncBntaAi de cea de-a treia sarcin[a lu iK teM d on Domnul Profesor Ioan Boț, odată cu amintirile, lasă

10 septembrie 2017/Informa\ia de Duminic[ 5

S~N~TATEDatorit[ multitudinii de fructe ;i plante medicinale, siropul este util pentru vitaminizarea ;i

remineralizarea organismului, acesta fiind un excelent tonic general menit s[ sus\in[ activit[\ilefizice ;i intelectuale ;i s[ `nt[reasc[ imunitatea natural[ a organismului.

Siropul Hypertonic de la Hy-pericum combin[ armonios be-neficiile produsului Bitter TainaPlantelor cu cele ale siropului na-tural din fructe de p[dure. For-mula complex[ a produsului afost special conceput[ pentru acrea o complementaritate ;i o si-nergie a compu;ilor naturali ac-tivi con\inu\i de c[tre fructele dep[dure cu cei ai celor 30 de plantemedicinale.

Datorit[ multitudinii de fructe ;iplante medicinale, siropul este util pen-tru vitaminizarea ;i remineralizareaorganismului, acesta fiind un excelenttonic general menit s[ sus\in[activit[\ile fizice ;i intelectuale ;i s[`nt[reasc[ imunitatea natural[ a orga-nismului. Acesta contribuie la< sporireavitalit[\ii, ̀ nl[turarea senza\iei de obo-seal[, stimularea procesului de rege-

nerare a musculaturii ;i a sistemuluiosos, `mbun[t[\irea metabolismului,normalizarea glicemiei (datorit[ mir-tilinei) ;i stimularea procesului de for-mare a globulelor ro;ii.

Produsul este recomandat ;i `n li-mitarea ac\iunii negative a stresuluioxidativ ;i a proceselor de deteriorarea materialului genetic de c[tre radicaliiliberi. Aceste propriet[\i se datoreaz[con\inutului mare de antioxidan\i (po-lifenoli, bioflavonoizi, vitamina C, vi-tamina E, acid galic, acid elagic) ce con-tribuie la limitarea nivelelor hormoni-lor de stres. Astfel, acest produs are oac\iune geriatric[, protej]nd celulele`n procesul de `mb[tr]nire.

De asemenea, produsul are un roladjuvant ;i ̀ n men\inerea s[n[t[\ii ar-ticula\iilor prin stimularea elimin[riiacidului uric ;i prin con\inutul de fla-vonoide ;i s[ruri de potasiu ce au pro-priet[\i diuretice, antiinflamatorii ;iantihistaminice. Prin con\inutul ̀ n vi-

tamina K ;i a altor compu;i activi dinplantele medicinale, siropul ajut[ la re-glarea func\iilor hepatice ;i biliare (co-leretic-colagog) ;i la normalizarea ten-siunii arteriale.

~n plus, antocianii ;i procianidine-le, ce se afl[ `n cantit[\i `nsemnate `nfructele de p[dure (Afin, Mur, Coac[z-negru), reduc permeabilitatea ;i fragi-litatea capilar[, sus\in]nd elasticitateavaselor sangvine, ;i normalizeaz[ ni-velul colesterolului seric, contribuindla buna func\ionare a sistemului car-dio-vascular. Ace;ti compu;i biologic-activi particip[ ;i la stimularea micro-circula\iei sangvine, asigur]nd con-trac\ia ritmic[ a musculaturii netede aarteriolelor care controleaz[ fluxul des]nge circulant. Tot datorit[ con\in-utului de antociani, siropul contribuie;i la men\inerea acuit[\ii vizuale (`nspecial la ameliorarea vederii noctur-ne). Nu ̀ n ultimul r]nd, procianidinele,taninurile ;i acidul benzoic con\inutede c[tre fructele de p[dure au ;i o ac\iu-ne antiseptic[ la nivelul tractului di-gestiv ;i urinar ce ajut[ la inhibareaader[rii bacteriilor la epiteliul tractuluiurinar ;i ̀ mpiedic[ ̀ nmul\irea lor prinsc[derea rezisten\ei acestora.

Siropul Hypertonic este util ;i ̀ n re-glarea sistemelor nervos ;i endocrin,prin con\inutul `n iod care are un rolesen\ial ̀ n func\ionarea corect[ a glan-dei tiroide ;i este benefic `n fazele decre;tere ale copiilor. Siropul este adju-vant `n `mbun[t[\irea randamentuluiintelectual ;i `n ameliorarea calit[\iisomnului datorit[ procentului ridicat`n vitamine din complexul B ;i ̀ n mag-neziu care regleaz[ activitatea sistemu-lui nervos (memoria, aten\ia, g]ndirea).

Astfel, produsul de fa\[ este reco-mandat pentru tonifierea ;i revigorareageneral[ a organismului, `nt[rirea im-unit[\ii pe cale natural[, eliminarea to-xinelor din organism pe cale gastro-in-testinal[, renal[ ;i sudoripar[, stimula-rea activit[\ii fizice ;i intelectuale at]tpentru elevi c]t ;i pentru adul\i, ;i pen-tru tonifierea ;i reglarea func\iilor vitalepentru persoanele v]rstnice. Acestepropriet[\i se explic[ prin con\inutulmare ̀ n vitamine, minerale ;i a celorlal\icompu;i bio-activi, din fructele dep[dure ;i din plantele medicinale, ce sep[streaz[ nealtera\i, cu o bio-disponi-bilitate sporit[, datorit[ proces[rii mi-nimale a ingredientelor, f[r[ tratamentetermice (presare la rece pentru ob\ine-rea siropurilor din fructe de p[dure ;imacerare pentru ob\inerea bitterului).

Produsele se g[sesc la cele două magazine Hypericum

din municipiul Satu Mare<

Str. Drumul Careiului, nr. 4-5Tel< 0261 740 121Str. :tefan cel Mare, nr. 5 Tel< 0261 716 450

Produc[tor< HYPERICUM IMPEX S.R.L.

Sediu< Baia Sprie, str. Gutinului, nr.3A, Maramure;, Rom]niaTel/fax< 0262 271 338 > 0262 372 695 Tel comenzi< 0262 263 048E-mail< [email protected] [email protected] mai multe informa\ii cu privirela produsele noastre ;i pentru oferte,v[ rug[m s[ accesați site-ul<

www.hypericum-plant.ro

Un studiu efectuat recent ̀ n StateleUnite arat[ c[ acei bebelu;i care suntculca\i `n camerele lor dorm mult maibine `n compara\ie cu cei care `mpartpatur sau camera `n timpul nop\ii cuadul\ii. Studiul a vizat copii cu v]rstecuprinse ̀ ntre 6 ;i 12 luni. Autorii cer-cet[rii au analizat date culese prin in-termediul unor chestionare completatede p[rin\ii a 6.236 de bebelu;i din Sta-tele Unite ;i a 3.798 de copii dintr-ungrup interna\ional din Australiua, Bra-zilia, Canada, Marea Britanie ;i NouaZeeland[.

~n baza r[spunsurilor primite a re-ie;it c[ 37% dintre bebelu;ii din StateleUnite ;i 48% dintre cei inclu;i ̀ n grupulinterna\ional obi;nuiau s[ doarm[`ntr-o camer[ separat[ de cea ap[rin\ilor.

De altfel, p[rin\ii care ̀ ;i petreceaunoaptea `ntr-o camer[ separat[ de ceaa copiilor au declarat c[ bebelu;ii lorse culcau mai devreme, adormeau mairepede, iar somnul lor era mai lung `ndecurs de 24 de ore.

Coordonatoarea studiului, JodiMindell a explicat c[ exist[ mai multe

posibile motive pentru care copiiidorm mai bine ̀ n camera lor, unul din-tre ele fiind acela c[ au o ;ans[ mai ma-re de a se autodisciplina.

Un alt aspect relatat de p[rin\ii ac[ror copii dormeau `n camer[ sepa-rat[ era acela de a fi mai pu\in stresa\icu hranirea celor mici pentru a-i sti-mula s[ doarm[.

Pe de alt[ parte, rezultatele se afl[`n contradic\ie cu recomand[rile emiseanul trecut de Academia American[de Pediatrie (AAP) potrivit c[rora noun[scu\ii este indicat s[ doarm[ ̀ n ace-la;i dormitor cu p[rin\ii cel pu\in `nprimele ;ase luni de via\[ pentru a sereduce riscul de moarte prematur[.Conform recomand[rilor AAP, idealar fi ca bebelu;ii s[ fie \inu\i `n timpulnop\ii ̀ n camera p[rin\ilor timp de unan.

Recomand[rile vizeaz[ perioadacea mai riscant[ pentru sindromulmor\ii subite infantile, respectiv de lana;tere p]n[ la 6 luni, `ns[ aceste de-cese pot surveni ;i `n cazul copiilor cuv]rste mai `naintate.

Bebelu;ii au un somn maibun dac[ dorm `n camera lor

N-ar trebui să confundăm câ-nepa... comună cu hașișul. Ceadintâi nu e nocivă și, preparatăcorespunzător, poate aduce realebeneficii pentru sănătate. Uleiuldin seminţe de cânepă contribu-ie la menţinerea sănătăţii și afrumuseţii zi de zi, datorită ra-portului optim dintre acizi grașiomega 3 și omega 6, ceea ce îl fa-ce foarte compatibil cu organis-mul uman.

Se obţine prin presarea la rece aseminţelor de cânepă și este unul din-tre cele mai sănătoase uleiuri natura-le. Proprietăţile uleiului de cânepăsunt prea puţin cunoscute în Româ-nia. În ţări ca Marea Britanie, Ger-mania sau Canada este folosit con-stant în alimentaţie datorită raportu-lui ideal de 3<1 între acizii grașiesenţiali omega 6 și omega 3. Deze-chilibrul dintre omega 6 și omega 3predispune la obezitate, oboseală, de-presii, boli cardiovasculare și îmbol-năvirea pielii. S-a calculat că, în ali-mentaţia modernă, raportul dintrecei doi acizi grași esenţiali ajunge pâ-nă la 20<1, departe de raportul optim.

Dieta occidentală conţine un nivelridicat de omega 6 (în defavoareaomega 3), ducând la dezechilibre ce

predispun la numeroase boli. Deaceea uleiul de cânepă aduce multiplebeneficii și poate fi folosit în diversesituaţii. Unul dintre cele mai cunos-cute efecte ale sale este acela de a scă-dea colesterolul mărit, prin accelera-rea proceselor metabolice. Numeroa-sele studii medicale făcute asupra ule-iului de cânepă arată efectul său be-nefic asupra valorilor mari ale coles-terolului și trigliceridelor din sânge.

S-a observat, în paralel, și amelio-rarea hiperglicemiei. Nu trebuie ne-glijat că are un efect benefic asuprasistemului reproducător feminin, re-ducând simptomele premenstrualesau de la menopauză și asupra siste-mului reproducător masculin, preve-nind problemele prostatei. De aseme-nea, acizii grași prezenţi în uleiul decânepă ajută la oxigenarea și la hidra-tarea corectă a pielii, făcându-l util îneczeme, dermatite atopice, psoriazis,lupus având, de asemenea, și efect an-tibacterian, antimicotic și antiviral.Uleiul se poate administra ca atare, încantitate de 10-20 ml zilnic sau în sa-late, cu paste sau orez, pe cartofi lacuptor. Este hrănitor, dând și o savoaredeosebită preparatelor la care îl adău-găm. Este important să nu se încingă,de aceea se adaugă la preparatele caldeînainte de consum, direct în farfurie.

L. F.

Miracol necunoscut< uleiulde semin\e de cânep[

Siropul Hypertonic contribuiela tonifierea ;i revigorarea

general[ a organismului

Page 6: S`n`tate & Frumuse]e · `n Evul Mediu n ue rad l oc ; [Britanicii nu sunt `ncBntaAi de cea de-a treia sarcin[a lu iK teM d on Domnul Profesor Ioan Boț, odată cu amintirile, lasă

6 Informa\ia de Duminic[/10 septembrie 2017

RE}ETE

Past[ de ardei ;i ro;ii

Sup[ de conopid[ cu smântân[

Mod de preparare<

Gogoșarii se curăță de miez și setoacă fin cu robotul de bucătărie. Coajaroșiilor se crestează cu un cuțit în 4-5locuri, eventual și mai des, în funcțiede mărime, astfel încât tăieturile să seîntretaie. Într-un vas se pun la fiert cir-ca 2 litri de apă, iar roșiile se îmbăiazăîn apa clocotită, până când coaja începe

să se ruleze la margini. Se scot din apăși se curăță repede, până când coaja sedesprinde ușor. Se toacă și roșiile curobotul și se pune în vas separat. Uleiulse pune pe foc într-un vas mai mare,iar când se încinge se adaugă gogoșarultocat. Se călește așa, până când zeamascade complet, apoi se adaugă pasta deroșii, foile de dafin, busuiocul și pipe-rul. Când începe să se îngroașe se adau-gă vinul și sarea și se fierbe până cândse obține consistența dorită. Se puneîn borcănele, se închide ermetic și selasă să se răcească lent, între pături.

Ingrediente<

2 kg de gogoșari roșii, 1 kgde roșii de grădină, cât mai căr-noase, fără prea multă zeamă, 3- 4 foi de dafin, o crenguță micăde busuioc, piper (după gust),100 ml de ulei de floarea soarelui,3 linguri de sare, 100 ml de vin

roze.

Mod de preparare<

Zarzavaturile se curăţă şi se taiemărunt, iar conopida se desface în bu-chete. Se încinge puțin ulei într-o oalăîn care se va prepara mâncarea şi secălesc zarzavaturile, cu excepţia con-opidei. Se poate presăra și cu puținăboia. Se stinge cu circa 1,5 l de apă şi,

după ce legumele începe să fiarbă, seadaugă conopida şi se fierbe totul lafoc mic, până se înmoaie toate ingre-dientele, apoi se adaugă zeamă de lă-mâie (sau oțetul), după gust, sare, piper,un vârf de cuţit de nucşoară. Într-unbol se amestecă smântâna cu făina şi,apoi, cu acest amestec se dresează supași se mai lasă puțin la fiert. După ce seia de pe foc, se lasă puțin să se răcească.Gălbenușul se freacă bine, apoi seadaugă treptat, una câte una, câtevalinguri de supă caldă, iar compozițiase toarnă în oală. La servire se presar[deasupra pătrunjelul mărunțit.

Ingrediente<

O conopidă de aproximativ6-800 g, o ceapă mică, doi mor-covi, un pătrunjel, circa 100 g deţelină, un cartof, frunze de pă-trunjel, gălbenuşul unui ou, 200ml smântână, o lingură de făină,o lingură-două de ulei, câteva pi-cături de zeamă de lămâie (sauoțet), sare, piper, nucşoară, even-tual puțin delicat (preparat aca-

să).

Creme; în foi simple

Mod de preparare<

Ingredientele pentru aluat se ames-tecă și se frământă. Se împarte în 2 bu-căți egale și se întinde fiecare la mări-mea tăvii. Tava se căptușește cu hârtiepentru copt, se așează păturile, câteuna, iar în cuptorul preîncălzit se coace

până când capătă o culoare aurie. ~nsă,ca blat se poate folosi și foietaj gata pre-parat de la magazin. Dintr-un cartonînfășurat în folie de aluminiu se face oramă, în care se așează un blat. Budincase amestecă cu 500 g de zahăr și se fier-be în cei 2 l de apă. Albușurile de ouă,cu zahărul rămas și cu zahărul vanilatse bat spumă tare, la care se adaugă bu-dinca, încă în stare fierbinte.

Se amestecă încet, cu mare grijă.Se toarnă în ramă, se acoperă cu celălaltblat și se lasă la frigider pâmă a douazi. Zuia următoare se presare cu zahărpudră, se ia rama și se taie în formă depătrate.

Igrediente<

Pentru blat< 370 g făină albă,fină, 220 g margarină pentru pră-jituri, 2 gălbenușuri de ouă (al-bușul se păstrează pentru cremă,175 g de smântână, un vârf decuțit de sare.

Pentru cremă< 7 pachete debudincă de vanilie, 2 l apă, 600 gzahăr, 4 plicuri de zahăr vanilat,

9 albușuri de ouă.

Mâncare de fasolecrud[ boabe

Mod de preparare<

Fasolea crudă se spală bine, se fier-be în apă cu sare, apoi se strecoară, darzeama nu se aruncă. Făina se rume-nește ușor în ulei, se adaugă o lingurițăde boia, apoi și fasolea fiartă. Se adaugăcâte puțin și din zeama în care s-a fiertfasolea, până când se formează o zeamă

păstoasă, se adaugă condimentele, pre-cum și smântâna zdrodită bine în prea-labil, adăugând și 2-3 linguri de zeamăfierbinte. Mâncarea se mai lasă pe focpână când începe din nou să fiarbă.Usturoiul pisat, dacă se folosește, seadaugă fie în rântaș, când începe să ca-pete o culoare aurie, fie, dacă doriți săse păstreze gustul proaspăt de usturoi,după ce se ia mâncarea de pe foc. Seservește ca mâncare de sine stătătoare,sau garnitură la cărnuri afumate și pră-jite, cârnați prăjiți, sau cu ochiuri.

Ingrediente<

500 g de fasole crudă (verde)boabe, 150 g de smântână, circa5-6 linguri de ulei, 3 linguri defăină, sare, piper, boia de ardeidulce, 2 căței de usturoi (nu în

mod obligatoriu).

Toamna este un bun prilej dea recolta frunze de mur și dezmeur. Calităţile terapeutice aleceaiurilor preparate din aceste ti-puri de frunze sunt adesea nebă-nuite. Persoanele care iubesc na-tura și pot să facă diverse ieșiri,au posibilitatea de a-și asigura sto-cul de frunze pentru toată perioa-da de iarnă, până la primăvară.

Nu doar fructele arbu;tilor menţio-naţi au efecte terapeutice, ci și frunzele.Iată, așadar, câteva dintre întrebuinţărileceaiului de frunze de mur și beneficiilesale! Ceaiul de mur ajută la ușurarea di-gestiei, dar în amestec cu alte plante me-dicinale se poate transforma într-unceai dietetic, ajutându-te să scapi de ki-logramele nedorite.

Se culeg vârfurile tufelor de mure(fructe cu câteva frunzuliţe), făcându-se din ele mici bucheţele care se pun înlocuri foarte bine ventilate și aerisite.După uscare, se mărunţesc și se folosescla obţinerea unui ceai cu o ușoară aromăde fructe de pădure și cu proprietăţivindecătoare excepţionale< 1-2 linguriţede plantă mărunţită se pun într-o canăde apă clocotită și se fierb 1 minut lafoc mic, apoi se lasă 15 minute să se ră-cească și se filtrează. Se consumă 2-4căni pe zi.

Prepară două căni de ceai dintr-unamestec de frunze de mur, păpădie, păt-lagină, pelin, coadă șoricelului și afin.Doză pusă la infuzat într-o cană nu tre-buie să depășească 4 linguriţe. Nu seconsumă mai mult de două căni pe zi.

Printre beneficiile ceaiului de frunzede mur se numără ameliorare unorafecţiuni precum hemoroizi și fisurianale. Se face o baie de șezut cu acestextract vreme de 10 minute, după carese strecoară printr-un tifon, frunzelerămase folosindu-se pentru o cataplas-mă ce se ţine timp o ora pe anus.

Se fac spălături cu irigatorul, de do-uă ori pe zi, vreme de o săptămân[, dupăcare se face o pauză de cinci zile. La ne-voie, tratamentul se reia> pentru a re-duce inflamaţia, în ceai se adaugă și ju-mătate de linguriţă de flori de mușeţel.

Tulburări hormonale la femei se nu-mără printre afecţiunile care se amelio-rează fosolind ceai de mur.

În tradiţia populară, infuzia de frun-ze de mur este folosită și pentru reglareaciclului menstrual și a tulburărilor hor-monale specifice menopauzei.

Pigmenţii care dau culoarea speci-fică murelor (antocianii) sunt un ade-vărat coșmar pentru virușii care producrăceli și gripă. Pe lângă stimularea im-unităţii, aceste principii active atacă vi-rușii, împiedicând multiplicarea aces-tora și infectarea celulelor sănătoase.

De asemenea, murele conţin com-puși ai acidului salicilic, adică exact sub-stanţa activă regăsită în aspirin[, carele d[ un efect de scădere a febrei, de di-minuare a durerilor de cap și musculareextrem de binevenit la persoanele bol-nave de gripă.

Zmeurul și preparate din fructele șifrunzele au proprietăţi antiacide, astrin-gente, antidiareice, hemostatice, anti-septic intestinal, diuretic, cicatrizant.Preparate asigură funcţionarea normalăa sistemului digestiv, prin< normalizareasecreţiei de suc gastric și protejarea mu-coasei gastrice> eliminarea tendinţei deevacuare rapidă a scaunului> reducereariscului de sângerare> eliminarea lichi-delor reţinute în exces în corp> contri-buie la menţinerea sănătăţii pielii și ca-vităţii bucale> se utilizează ca adjuvantîn< gastrită hiperacidă, ulcer gastric, pi-rosis (arsuri gastrice), reflux gastro-eso-fagian, diaree, enterocolită, afecţiuni aleaparatului urinar> eczeme, răni super-ficiale, stomatite.

Text selectat și adaptat de Ioan A.

Ceaiurile din frunze de mur ;i zmeur

stimuleaz[ imunitatea

Pigmenţii care dau culoarea specifică murelor (antocianii) sunt un adevăratcoșmar pentru virușii care produc răceli și gripă. Pe lângă stimularea imunităţii,aceste principii active atacă virușii, împiedicând multiplicarea acestora și infec-tarea celulelor sănătoase.

Rubric[ realizat[ de Eva Laczko

Page 7: S`n`tate & Frumuse]e · `n Evul Mediu n ue rad l oc ; [Britanicii nu sunt `ncBntaAi de cea de-a treia sarcin[a lu iK teM d on Domnul Profesor Ioan Boț, odată cu amintirile, lasă

10 septembrie 2017/Informa\ia de Duminic[ 7

MOD~

Nu este un secret faptul că anu-mite accesorii vestimentare pre-cum pantofii cu toc înalt și gențilemult prea voluminoase ne potafecta spatele dacă sunt purtatepe termen lung, însă există și altepiese ce ne pot afecta coloana fărăsă fim conștiente de asta.

De la fustele creion până la perechilede jeans mult prea strâmte, iată care suntpiesele ce ne pot pune în pericol sănătateacoloanei vertebrale.

Fustele Creion

Deși poate părea surprinzător, pur-tarea fustelor creion pe perioade lungide timp poate dăuna coloanei vertebrale.Fustele creion sunt adesea foarte strâmte,îngreunând mersul prin faptul că rețin

mișcarea picioarelor. Astfel spatele ră-mâne încordat, ceea ce poate duce la oîntindere musculară și chiar la problememai grave.

Colierele masive

Capul nostru cântărește în jur de 4-5 kilograme, iar rolul gâtului este acelade a balansa greutatea capului. Simplaadăugare a unui colier greu va crește ten-siunea la nivelul gâtului, va schimba pos-tura și va avea un impact negativ asupracoloanei. Oricât de mult ne plac colierelestatement, trebuie să avem grijă în ceeace privește greutatea pieselor pe care ale-gem să le purtăm.

Tocurile înalte

Știm deja că purtarea tocurilor dău-nează atât picioarelor cât și spatelui nos-

tru. Purtarea îndelungată a tocurilor poa-te face ca mușchii gambei să se scurteze,ducând astfel și la deteriorarea genun-chilor și la dureri acute de spate. Pentrusănătatea corpului tău încearcă să limi-tezi timpul petrecut pe tocuri și să le în-locuiești pe cât posibil cu pantofi cu talpajoasă.

Topurile ale căror bretele se prind după gât

Topurile ale căror bretele se prinddupă gât au tendința de a trage gâtul înfață, generând astfel tensiuni muscularela nivelul cefei. Pentru a evita aceastăproblemă trebuie să ne asigurăm că bre-telele sun prinse lejer și nu sunt strânseprea mult în jurul gâtului.

Jeanșii skinny

Jeanșii prea strâmți în jurul taliei,coapselor și gambelor îngreunează mer-sul, punând astfel presiune pe articulații.Situația se va înrăutăți și mai mult dacăadăugăm o curea strânsă în jurul taliei,care va amplifica presiunea și va duce încele din urmă la dureri la nivelul picioa-relor și al spatelui.

Gențile mult prea voluminoase

Gențile mari sunt deosebit de prac-tice, însă trebuie să știm că gențile volu-minoase și grele sunt extrem de dăună-toare spatelui nostru. Aceste accesoriipot provoca întinderi musculare, dureride ceafă, umeri și spate. Pentru a reducepresiunea pusă de greutate asupra ume-rilor, este recomandat ca geanta să fiemutată la intervale regulate de pe un brațpe altul.

Lenjeria modelatoare

O lenjerie modelatoare corect aleasăpoate fi benefică spatelui, însă una multprea strâmtă ce încorsetează și restrângemișcările nu va produce decât rău, în-greunând respirația, modificând posturași punând presiune asupra coloanei ver-tebrale.

Sutienele în mărimi nepotrivite

Sutienele cu bretele subțiri vor afectacoloana atunci când sunt purtate în mă-rimi nepotrivite, fie ele mult prea micisau mult prea mari.

Pe termen lung este recomandat săpurtăm sutiene sport cu bretele late cesusțin greutatea și o distribuie uniformde-a lungul umerilor.

Știm deja că purtarea tocurilor dăunează atât picioarelor cât și spatelui nostru. Purtarea îndelungatăa tocurilor poate face ca mușchii gambei să se scurteze, ducând astfel și la deteriorarea genunchilor și ladureri acute de spate. Pentru sănătatea corpului tău încearcă să limitezi timpul petrecut pe tocuri și săle înlocuiești pe cât posibil cu pantofi cu talpa joasă.

8 piese vestimentare care potafecta coloana vertebral[

Page 8: S`n`tate & Frumuse]e · `n Evul Mediu n ue rad l oc ; [Britanicii nu sunt `ncBntaAi de cea de-a treia sarcin[a lu iK teM d on Domnul Profesor Ioan Boț, odată cu amintirile, lasă

8 Informa\ia de Duminic[/10 septembrie 2017

DIET~

Unul din zece adul\i va aveaun calcul renal (piatr[ la rinichi)la un moment dat `n via\[. Cal-culii cresc luni sau ani `nainte s[cauzeze vreun simptom.

Num[rul spitaliz[rilor de ur-gen\[ din cauza calculilor renalia crescut `n paralel cu alte boliasociate cu a;a-numitul “regimalimentar occidental”< boli car-diovasculare, diabet, hipertensiu-ne.

~n formarea calculilor renali, o in-fluen\[ decisiv[ o au compozi\ia hranei;i a apei pe care o bem, cantitatea de ap[consumat[ zilnic (evident, cine bea maipu\in, are risc mai mare de a forma cal-culi) ;i, ca factor de mare importan\[,predispozi\ia constitu\ional[, dat fiindfaptul c[ exist[ adev[rate familii de “ca-rieri;ti”.

B[utul de ap[ diminueaz[ concen-tra\ia de substan\e care formeaz[ calculiurinari. Acest lucru reduce riscul caaceste substan\e s[ duc[ la formarea unuicalcul. Dar c]t de mult este suficient?Nevoia de ap[ variaz[ `n func\ie de pe-rioada din an ;i de nivelul de activitatefizic[.

Dar ̀ n general, pentru a preveni pie-trele la rinichi, trebuie consumat[ sufi-cient[ ap[ pentru ca urina s[ r[m]n[mereu limpede. Aceasta `nseamn[, deobicei, 1,5-2 litri de ap[ pe zi.

Ideal[ pentru consum este ap[ dis-tilat[, care nu con\ine nici un fel s[ruriminerale (sau alte toxine prezente deobicei `n apa de b[ut), `ns[ ;i apa cucon\inut redus de minerale este cores-punz[toare acestui scop.

~n fiecare zi corpul pierde 1800 demililitri de ap[ astfel< evaporare prin ae-rul expirat (300 ml), urin[ (900 ml), eva-porare prin piele (500 ml) ;i fecale (100ml). Dac[ socotim c[ o alimenta\ie tipic[furnizeaz[ aproape 400 mililitri de ap[,`nseamn[ c[ ar trebui consuma\i 1400mililitri cel pu\in, adic[ 8 pahare cu ap[.

Exerci\iile fizice zilnice sunt absolutnecesare. Exerci\iul fizic ajut[ la depu-nerea calciului ̀ n oase, unde este necesarpentru a le ̀ nt[ri. Pe de alt[ parte, la per-soanele sedentare, nivelurile de calciudin s]nge ;i urin[ cresc, favoriz]nd for-marea de pietre.

Este foarte important s[ reduce\i saus[ elimina\i consumul de carne din ali-menta\ie. Un exces de proteine spore;teeliminarea de calciu prin urin[, predis-pun]nd persoana la formarea de pietre

(;i osteoporoz[). Consumul de carnespore;te de asemenea eliminarea de aciduric ;i fosfor prin urin[, componentecare, al[turi de calciu, formeaz[ majori-tatea calculilor urinari.

Persoanele care au o tendin\[ spredezvoltarea calculilor urinari, ̀ n speciala celor compu;i din oxalat de calciu (ceimai comuni), pot reduce aproape lajum[tate riscul de dezvoltare de noi cal-culi prin adoptarea unei diete speciale,conform unui studiu efectuat la Univer-sitatea din Bonn.

Prin aceast[ diet[ se cre;te consumulde< ap[(2,5 litri), fibre vegetale prezente`n fructe, legume, cereale integrale ;i le-guminose, potasiu (prezent mai ales `nsucul de ro;ii), vitamina B6 (germeni degr]u, semin\e de susan, banane, avoca-do).

Se tinde spre reducerea consumuluide< b[uturi alcoolice, proteine ̀ n general,dar `n special proteine de origine ani-mal[, sare, gr[simi nes[n[toase.

~n cazul suplimentelor de vitaminaC, nu se recomand[ mai mult de 1000mg pe zi, deoarece acidul ascorbic esteconvertit ̀ n oxalat, unul din componen-tele pietrelor. Aceast[ limit[ este valabil[doar pentru vitamina C din suplimente,nu ;i pentru cea care se g[se;te natural`n fructe.

Reduce\i consumul de sare ;i condi-mente. Un exces de sare cauzeaz[ pier-deri de calciu prin urin[, lucru care fa-vorizeaz[ formarea de pietre.

Multe condimente, sosuri, aperitive,c]rna\i ;i salamuri con\in foarte mult[sare. Consumul zilnic de sare nu ar tre-bui s[ dep[;easc[ 6 grame, echivalentula 2400 mg de sodiu.

Sucul natural anticalculi

Pe l]ng[ cre;terea consumului de ap[

;i sc[derea consumului de sare, exist[ ;isucuri pentru eliminarea pietrelor la ri-nichi.

Este cunoscut faptul c[ toate citriceleprevin formarea de calculi ̀ n tractul uri-nar, datorit[ acidului citric ;i s[rurilor(citra\ilor) prezente `n toate. Citricelepot chiar s[ dizolve calculii deja forma\i.Dintre citrice, l[m]ile ;i portocalele suntcele mai eficiente. Efectele l[m]ii suntcompletate de cele ale portocalei, ;i am-bele se poten\eaz[ reciproc `n ceea ceprive;te capacitatea de a evita formareade calculi, potrivit unui studiu desf[;uratla Centrul Medical al Universit[\ii Te-xas.

Dintre necitrice, pepenele galben es-te cel mai eficient `n tratarea ;i preveni-rea pietrelor la rinichi. Gra\ie capacit[\iilor alcalinizante remarcabile, pepeniigalbeni cresc solubilitatea s[rurilor acidecare compun calculii urici ;i faciliteaz[dizolvarea ;i eliminarea lor.

Ingredientele necesare pentru pre-pararea a dou[ por\ii din acest suc sunt<4 portocale medii, o l[m]ie medie ;i 2felii de pepene galben(aproximativ 100de grame fiecare). Se decojesc portoca-lele ;i l[m]ia, dup[ care se trec toate in-gredientele printr-un storc[tor de fructe(fie prin centrifugare, fie prin presare larece). Sucul de citrice se poate ob\ine ;icu ajutorul unui storc[tor de citrice,dup[ care se adaug[ sucul de pepene.

Consumul zilnic a 1-2 pahare dinacest suc timp de c]teva s[pt[m]ni dup[o criz[ de rinichi poate face s[ dispar[calculii renali.

Sucul este potrivit celor care au alesalimenta\ia vegetarian[, nu con\ine glu-ten ;i este recomandat diabeticilor.

ing. chimist Mircea Georgescutel. 0721202752

Prevenirea litiazei renalecu ajutorul alimenta\iei

Calculii cresc luni sau ani `nainte s[ cauzeze vreun simptom

Foarte multă lume spune și pebună dreptate că a mânca sănătosnecesită foarte mult timp. Și câ-teodată așa pare. Secolul vitezeine-a pus și pe noi în viteză și ca săle facem pe toate avem tendințanaturală de a pune pe pilot auto-mat cât mai multe activități.

Alimentația, una dintre ele, și discu-țiile despre ce e și ce nu e sănătos ne facsă credem că totul e foarte complicat. Înfapt, nu e nevoie să investești foarte multtimp într-un stil de viață sănătos. În plus,vine cu o mulțime de beneficii<

* Îți menții greutatea.* Ai energie pentru tot ce ți-ai propus săfaci fără ajutor din partea cofeinei.* Ai un somn mai profund.* Te bucuri de claritate mentală.* Arăți și te simți excelent!

Mănâncă același mic dejun în fiecare zi

Găsește un mic dejun care îți place șiține-te de el. În felul acesta ai mereu in-grediente sănătoase la îndemână și nu-țiconsumi energia gândindu-te ce veimânca în fiecare dimineață.

Alege-ți o zi în care să-ți pregătești câteva mese

E foarte adevărat că un stil de viațăsănătos presupune mâncare proaspătă.Și totuși există preparate pe care le poțipregăti în avans ca să-ți ușurezi muncadin timpul săptămânii. În felul acesta îțipoți lua oricând la pachet verdețuri și le-gume pe care să le transformi într-o sa-lată delicioasă, iar seara când ajungi acasăobosit ai deja câteva variante de cină ra-pidă și sănătoasă.

Bea un smoothie verde în fiecare zi

Smoothie-urile verzi sunt pline denutrienți și antioxidanți și le poți ține latine toată ziua dacă le pui într-o sticlăcare se închide ermetic. Una dintre celemai simple rețete de smoothie-uri verzie următoarea< o mână de pătrunjel proas-păt, ½ banană, 1 portocală, 1 kiwi și 2-300 ml apă. Dacă îl dorești mai lichidmai adaugi apă.

Mâncatul sănătos nu e deloc compli-cat și nici nu consumă timp. Ai nevoiedoar de câteva momente în care să-ți pla-nifici săptămâna și de puțină concentrarepe acest subiect.

Cum s[ m[nânci s[n[tosatunci când nu ai timp

B[utul de ap[ diminueaz[ concentra\ia de substan\e care formeaz[ calculi urinari.Acest lucru reduce riscul ca aceste substan\e s[ duc[ la formarea unui calcul. Dar c]t demult este suficient? Nevoia de ap[ variaz[ `n func\ie de perioada din an ;i de nivelul deactivitate fizic[.

MELISSA - Magazin produse naturale pentru s[n[tate

Este mai u;or s[ previi dec]t s[ tratezi o boal[...

Experien\[ de peste 10 ani `n slujbas[n[t[\ii dumneavoastr[!

Informa\ii< 0721.202.752Adresa< Satu Mare, str. Cuza Vod[, nr. 12

(vis-a-vis de Poli\ie)

Pia\a Eroii Revolu\iei, nr. 5 - Satu MareTelefon< 0361 884947

Page 9: S`n`tate & Frumuse]e · `n Evul Mediu n ue rad l oc ; [Britanicii nu sunt `ncBntaAi de cea de-a treia sarcin[a lu iK teM d on Domnul Profesor Ioan Boț, odată cu amintirile, lasă

10 septembrie 2017/Informa\ia de Duminic[ 9

Ioachim şi Ana trăiau în Palesti-na şi erau mâhniţi din cauză că nuaveau copii, mai ales c[ `n vremeaaceea familiile care nu aveau copiierau desconsiderate. Erau socotiţioameni blestemaţi. Chiar şi în Bise-ric[, la Templu, când mergeau, tre-buiau să stea în spate de tot, cu multdepărtaţi de ceilalţi. Şi darurile şijertfele lor trebuiau să le aducă ulti-mii dintre toţi. Erau astfel într-o ma-re mâhnire, o dată din cauză că nuaveau copii şi apoi din cauza batjo-curii oamenilor.

Intr-o zi, Ioachim, evlavios şi cu fricăde Dumnezeu cum era, curat şi plin dedragostea cea către Dumnezeu şi c[treCasa Sa, a alergat primul dintre toţi să-şidea darul, pe când nici nu venise altcineva.Preotul când l-a văzut şi l-a recunoscut,l-a izgonit< „Pleacă, blestemate, ai venitprimul să aduci darul? Pleacă, să nu secoboare foc să te mistuiasc[“. Om era, şica un om s-a întristat foarte. Il durea inimaşi, mai mult de atât, îl blestemase un preot!Nu un om oarecare, ci un preot, şi-l nu-mise „blestemat”! A şi plecat din Templu,întorcându-se acasă plângând şi zic]ndsoţiei sale< „Iubită soţie, eu voi pleca. Voi

merge sus ̀ n munte şi acolo ~l voi ruga peDumnezeu să dezlege durerea noastră,căci nu mai rabd să ne batjocorească oa-menii. Noi nu suntem nici nelegiuiţi, nicihoţi, nici oameni răi. Noi lucrăm porun-cile lui Dumnezeu. N-am nedreptăţit penimeni. Pe toţi îi iubim şi de toţi ne îngri-jim, şi primim at]ta desconsiderare, şiîncă şi de la un preot. Voi merge, deci, inmunte şi-L voi ruga pe Dumnezeu să nedea copii, s[ avem urmaşi. Şi dacă nu măva auzi şi nu-mi va împlini rug[mintea,voi rămâne acolo să mă mănânce fiarelesălbatice, mai bine decât să am o astfel deviaţă de batjocură din partea oamenilor.Mergi, i-a zis soţiei, şi tu în grădină ;i, f[r[să te vadă cineva, deschide-ţi inima luiDumnezeu ;i Dumnezeu văzând credinţanoastră nu va batjocori rug[mintea noas-tră, căci zice profetul David< «Voia celorcu frica Lui o va face şi rugăciunea lor ova asculta». Văzând Dumnezeu frica şidragostea noastră, nu este cu putinţă săne treaca cu vederea rugămintea“.

Nu s-a născut vreo fat[mai sfântă şi mai curatăchiar dec]t cetele îngereşti

:i într-adevăr a mers în munte şi în

ceasul în care a început s[ se roage cu la-crimi, cu credinţă şi căldură, a sim\it ca ;icum L-ar vedea pe Dumnezeu, stând înceruri, pe Dumnezeul a toate, şi a vorbitcu El şi I-a zis durerea lui şi L-a rugat să-i asculte rugămintea. Dumnezeu, Cel carevede ;i cunoaste inima omului, a primitrugăciunea lui şi l-a trimis pe ArhanghelulGavriil, zicându-i< „Mergi la robul meuIoachim şi spune-i că am primit rugăciu-nea lui şi spune-i că vor naşte o fată dincare se va naşte Mantuitorul şi Izbăvitorullumii. Să înceteze deplin tristeţea sa. Săoprească lacrimile. Să se facă lacrimile luiîn bucurie ;i desfătare duhovnicească.Căci nu s-a născut niciodat[ vreo fat[ maisfântă şi mai curată şi mai înaltă chiardec]t cetele îngereşti, decât fata care i seva naşte“.

A primit cu bucurie Ioachim aceastăveste bună şi plin de mângâiere a coborâtdin munte, a fugit acasă şi si-a îmbrăţişatsoţia, spunându-i şi ei vestea primită. Şide cum deschise gura şi i-a povestit cu-vintele îngerului ii zice şi ea< „Aceeaşi vestemi-a adus-o şi mie îngerul”. :i de atuncia zămislit Ana şi a născut-o mai apoi peMaica Domnului, pe acea fată care s-a în-vrednicit, pentru marea ei curăţie şisfinţenie şi mai ales pentru multa ei sme-renie, să se înalţe până la ceruri şi să-L

coboare de acolo pe Dumnezeul a toate,şi să-i unească pe oameni cu Dumnezeu,căci existase vrăjmăşie între Dumnezeuşi oameni, între cer şi pământ. Căci pro-topărinţii noştri Adam şi Eva, deoarecenu L-au ascultat pe Dumnezeu şi au călcatporunca Lui ;i s-au arătat nemulţumitoride tot ceea ce Dumnezeu le d[ruise, aufost blestemaţi şi izgoniţi din rai. Şi deatunci to\i cei care s-au născut de la Adamşi Eva şi până în vremea naşterii Preasfin-tei au fost osândiţi în iad, în întuneric, inlegătura stricăciunii şi a morţii, în loc în-tunecat de nedescris.

Iadul s-a luminat c]ndM]ntuitorul s-a n[scut

Acolo au fost osândiţi şi marii pa-triarhi şi profeti şi toţi drepţii, plătind ne-ascultarea părinţilor lor. Când s-a născutMaica Domnului şi apoi Mântuitorul dinea, iadul s-a luminat şi cele pământeşti s-au unit cu cele cereşti. Dumnezeu S-a fă-cut om şi i-a eliberat pe oameni. Şi înaceastă taină s-a servit de Maica Domnu-lui, Fecioara Maria. Aceasta s-a făcut mij-locitoare şi făcătoare de pace. Pentru mul-ta ei smerenie a ales-o Dumnezeu dintretoate celelalte fiice ale oamenilor şi a în-ălţat-o până la ceruri. Despre aceasta

înţeleptul a zis în pildele sale< „Multe femeiau prins putere, preţuind slava ta cea maiînalt[ şi mai r]vnit[ dintre toate”.

Multe femei ca Sara, Rebeca, Rahila,Iudita ;i altele au f[cut fapte mari ;i s-au`nvrednicit de slava pentru via\a lor cu-rat[…Tu, ̀ ns[, Fecioara, ai dob]ndit toatevirtu\ile `n putere, sfin\enie, `n cur[\ie ;ipuritate ;i, mai mult dec]t at]t, toate `nsmerenie, ̀ n cea care pe to\i ̀ i ̀ nal\[ ;i ce-lor m]ndri le st[ ̀ mpotriv[. A;a s-a f[cutSf]nta Ana, a c[rui pr[znuire ast[zi o fa-cem, pricina a m]ntuirii ̀ mpreun[ cu fiicaei. Precum o cinstim pe Maica Domnului,N[sc[toarea de Dumnezeu, care s-a f[cutsolitoare a m]ntuirii noastre, a slavei noas-tre, a fericirii noastre ;i ne-a unit cu Dum-nezeu, ne-a f[cut fii ai lui Dumnezeu ;idumnezei prin har, a;a cum se cuvine a ol[uda, cinsti, sl[vi pe Preasf]nta N[sc[toa-re de Dumnezeu ;i Fecioara Maria, la fel;i pe mama ei, Sf]nta Ana. C[ci dac[ n-ar fi fost Sf]nta Ana, nu s-ar fi n[scut niciMaica Domnului. Mare este ;i slava ;i pu-terea Sfintei Ana, c[ci f[r[ ea nu s-ar fin[scut Maica Domnului, cea mai `nalt[dec]t cerurile ;i mai curat[ ;i mai str[lu-citoare dec]t soarele, cea f[r[ de asem[na-re mai `nalt[ dec]t heruvimii ;i serafimii;i dec]t toate puterile `ngere;ti ;i dec]tto\i sfin\ii. Amin.

Septembrie 2017 ;i-a f[cut de-butul cu tunete ;i fulgere ;i ploaiedin bel;ug ceea ce ne duce cug]ndul la vorba b[tr]nilor c[ tune-tele din R[pciune prevestesc unFaur cu z[pad[ mult[ ;i an m[nos.A;a s[ fie spunem ;i noi, mai alesc[ ;i aceast[ toamn[ se anun\[lung[ ;i frumoas[.

O confirm[ o alt[ vorb[ din poporcare spune c[ un septembrie cu scaie\i`nflori\i atunci vom avea parte de timpfrumos, iar atunci c]nd r]ndunele pleac[mai repede dec]t `n mod obi;nuit estesemn c[ iarna va veni devreme. ~n ca-lendarul bisericesc, lunii septembrie, cu-noscut[ ̀ n popor sub numele de R[pciu-ne sau Vini\el, ̀ i sunt atribuite mai multes[rb[tori importante< 1 septembrie -~nceputul Anului Bisericesc, 8 septem-brie - Na;terea Maicii Domnului, 9 sep-tembrie Sfin\ii P[rin\i Ioachim ;i Ana,14 septembrie - ~n[l\area Sfintei Cruci(zi de post).

De altfel a;a cum arat[ scrierilesfin\ilor p[rin\i Anul Nou Bisericesc st[sub ocrotirea Maicii Domnului, prinpraznicul `nchinat la 8 septembrie ;i se`ncheie tot cu o s[rb[toare dedicat[ Prea-curatei Fecioare Maria, respectiv "Ador-mirea Maicii Domnului".

Na;terea Maicii Domnului -hotarul dintre var[ ;i toamn[

Dac[ la 15 august pr[znuim Ador-mirea Maicii Domnului, iat[ c[ odat[ cu`nceperea anului bisericesc, la 1 septem-brie, avem un praznic `mp[r[tesc `nchi-nat Fecioarei Maria prin na;terea sa.

~n popor, aceast[ zi este numit[ ;iS]nt[m[rie Mic[. A fost fixat[ `n a optazi din anul bisericesc, pentru c[ cifra optsimbolizeaz[ ziua ve;niciei, via\a f[r[ desf]r;it. Datorit[ ei, Fiul cel Ve;nic al luiDumnezeu s-a ̀ ntrupat, a biruit moartea;i a d[ruit oamenilor via\[ ve;nic[ `n

~mp[r[\ia Cerurilor.S[rb[toarea Na;terii Maicii Domnu-

lui marcheaz[ hotarul astronomic dintrevar[ ;i toamn[. Se spune c[ `n aceast[ zir]ndunelele pleac[ spre \[rile calde, in-sectele `ncep s[ se ascund[ `n p[m]nt,iar frigul ̀ ;i face sim\it[ prezen\a. A;a c[pe bun[ dreptate ;i vorba din popor< "Otrecut S]nt[m[rie, leap[d[ ;i p[l[rie". Cualte cuvinte, bate toamna la u;[.

~n aceast[ perioad[ se organizeaz[t]rguri ;i iarmaroace. Calendarele agri-cole ale vremii consemneaz[ `ncepereaunor activit[\i ̀ n gospod[rie, precum cu-lesul fructelor, al plantelor medicinale,culesul nucilor, str]nsul strugurilor ;isem[natul cerealelor de toamn[.

"Ara\i c]mpurile de gr]u ;i sem[na\i-le p]n[ pe la 13. S[m[na\i `nc[ varza

nem\easc[, spanac, morcovi, r[s[di\i sa-lata de iarn[> aduna\i semin\ele coaptede prin gr[dini> culege\i castrave\ii cop\i.T[ia\i col\urile de pe pomi.

~n luna aceasta se ̀ ncepe culesul poa-melor. Soiurile iernatice se culeg cu m]na;i se `mp[r\esc `n clase dup[ m[rime ;ifrumse\[, ca s[ aib[ un pre\ mai bun.~nainte de a le a;eza `n pivni\[, se `ntindla soare, ca s[ iese umezeala din ele. F[gropile pentru altoii ce voie;ti a-i s[dimai t]rziu `n toamn[. R[re;te frunza depe pomii pitici ;i cei pu;i `n ;ir des, carazele soarelui s[-i poat[ str[bate.Seam[n[ bucate tomnatice. Nu fi zg]rcitla sem[nat, c[ te vei c[i la secerat. Pe lacap[tul lunei se ia mierea de la stupi. Desunt `nc[ flori nu te gr[bi, ca albinele s[poat[ `nc[ aduna. Livezile pr[jite de

ar;i\a soarelui, pe unde vezi c[ a secatcol\ul ierbii, le seam[n[ cu s[m]n\[ deiarb[ ;i flori de f]n." (Antoaneta Olteanu,Calendarele poporului rom]n, Ed. Pai-deia, Bucure;ti, 2001, 2009)

14 septembrie - ZiuaCrucii cinstit[prin rug[ciune ;i post

~n aceast[ zi se s[rb[tore;te ~n[l\areaSfintei Cruci sau Ziua Crucii, cum maieste denumit[ `n popor. De altfel, estecunoscut[ ca fiind cea mai veches[rb[toare ̀ nchinat[ Crucii, cinstit[ prinpost. Este ziua care veste;te sf]r;itul verii;i `nceputul toamnei. Se crede c[ acumt]r]toarele ̀ ncep s[ se retrag[ ̀ n p[m]nt

p]n[ ̀ n prim[vara urm[toare, la 17 mar-tie, c]nd sunt s[rb[torite Alexiile. Exist[credin\a c[ `n aceast[ zi, ;erpii `naintede a se retrage, se str]ng mai mul\i la unloc, se `ncol[cesc ;i produc o m[rgic[numit[ "piatra nestemat[" folositoarepentru vindecarea tuturor bolilor.

Ramurile de alun cap[t[ puteri miraculoase

Se poste;te pentru s[n[tatea familiei,pentru spor ;i pentru bun[strarea gos-podarilor. Tot `n aceast[ zi, `n zonele vi-ticole `ncepe culesul strugurilor, se batnucii ;i se adun[ din p[duri, ramurile dealun. Tradi\ia spune c[ ramurile primescputeri miraculoare ;i sunt unelte valo-roase pentru f]nt]narii care vor s[ de-pisteze izvoarele subterane. Nu sem[n]nc[ niciun aliment al c[rui miez seaseam[n[ cu crucea, precum prunele,pepenii, nucile sau usturoiul.

~n credin\a popular[, frunzele ;i flo-rile de busuioc, menta, maghiranul ;icimbrul sunt plante magice ;i se sfin\escla biseric[, iar `n timpul slujbei sep[streaz[ l]ng[ cruce. Florile de busuiocsfin\it acum alin[ durerile, chiar ;i mi-grenele puternice sau durerile de din\i.~n mediul rural, cu crengu\e de busuiocaprinse se afum[ bolnavii de friguri. Bu-suiocul se pune ;i ̀ n vasele cu ap[ pentrup[s[ri pentru a fi ferite de boli, dar ;i laste;inile caselor pentru a le feri de rele.

Leac pentru pomii neroditori

De `n[l\area Sfintei Cruci sepreg[te;te "un leac" pentru pomii carenu mai rodesc< gospodarii at]rn[ de ra-murile acestora cruci f[cute din busuiocsfin\it la biseric[ ;i curpeni (tulpinit]r]toare de castrave\i ;i de pepeni),sper]nd ca rodul s[ se adune ;i `n ace;tifructiferi neroditori.

Se spune c[ acum florile se pl]ng unaalteia pentru c[ se usuc[ ;i mor.

A consemnat :tefania Cri;an

Vie\ile Sfin\ilor P[rin\i Ioachim ;i Ana, s[rb[tori\i la 9 septembrie

~n calendarele agricole ale vremii se spune s[ se are c]mpurile de gr]u ;i sem[na\i-le p]n[ pe la 13 septembrie

Scaie\ii `nflori\i `n septembrie anun\[ o toamn[ lung[ ;i frumoas[

TRADI}II"Ara\i c]mpurile de gr]u ;i sem[na\i-le p]n[ pe la 13. S[m[na\i `nc[ varza nem\easc[, spanac,

morcovi, r[s[di\i salata de iarn[> aduna\i semin\ele coapte de prin gr[dini> culege\i castrave\ii cop\i.T[ia\i col\urile de pe pomi. ~n luna aceasta se `ncepe culesul poamelor. Soiurile iernatice se culeg cum]na ;i se ̀ mp[r\esc ̀ n clase dup[ m[rime ;i frumse\[, ca s[ aib[ un pre\ mai bun. ~nainte de a le a;eza`n pivni\[, se `ntind la soare, ca s[ iese umezeala din ele. F[ gropile pentru altoii ce voie;ti a-i s[di mait]rziu `n toamn[. Seam[n[ bucate tomnatice. Nu fi zg]rcit la sem[nat, c[ te vei c[i la secerat.”

Page 10: S`n`tate & Frumuse]e · `n Evul Mediu n ue rad l oc ; [Britanicii nu sunt `ncBntaAi de cea de-a treia sarcin[a lu iK teM d on Domnul Profesor Ioan Boț, odată cu amintirile, lasă

10 Informa\ia de Duminic[/10 septembrie 2017

PERSONALIT~}I

Mihail Kogălniceanu, om poli-tic, istoric și scriitor, s-a născut laIași, la 6 septembrie 1817. Și-a în-ceput studiile în pensionul lui Vic-tor Cuénim din Iași și la InstitutulFrancez din Miroslava, județul Iași,și le-a continuat la Luneville (Fa-cultatea de Litere) și la Berlin (drep-tul și istoria), conform dicționaru-lui “Membrii Academiei Române”(Editura Enciclopedică/EdituraAcademiei Române, 2003).

A fost trimis la studii la Luneville(între 1834-1835) și la Berlin (1835-1838) împreună cu fiii domnitoruluiMihail Sturdza. La Berlin, pe lângă se-rioase studii particulare, audiază, din1836, cursurile de istorie și drept aleUniversității (la care se înscrie în 1837),orientându-și gândirea în sens liberalși democratic, se arată în ''Dicționarulscriitorilor români'' (Editura FundațieiCulturale Române, București, 1998>coordonatori< Mircea Zaciu, MarianPapahagi și Aurel Sasu).

Intens[ activitate de publicist

Și-a desfășurat activitatea în maimulte domenii, fiind publicist, scriitor,traducător, istoric, editor. A desfășurato intensă activitate de publicist< în 1838a preluat de la Gh. Asachi ''Alăuta Ro-mânească'', seria nouă a suplimentuluiliterar al ''Albinei Românești'', iar în1840 a scos revista ''Dacia literară'' și''Foaia Sătească a Prințipatului Molda-viei'', înființând totodată o tipografieși o editură proprie. A scris, de aseme-nea, în alte publicații ale vremii, pre-cum ''Propășirea'', ''Steaua Dunării'' ș.a.A fost profesor la Academia Mihăilea-nă (unde, în 1843, rostește celebrul''Cuvântul introductiv'' la Cursul de is-torie națională), avocat, om politic.

A avut însemnate preocupări în do-meniul istoriei. În 1837 a publicat, laBerlin, ''Histoire de la Valachie, de laMoldavie et des Valaques transdanu-biens'', iar în 1841 a inițiat cea dintâicolecție de documente istorice, ''Arhivaromânească'', urmată de ''LetopisețeleȚării Moldovii'' (trei volume), în careapăreau pentru prima dată cronicilelui Miron Costin și Ion Neculce. A fostmembru al Societății de Istorie și An-tichități din Odessa, precum și al So-cietății Orientale din Franța.

În literatură a abordat proza de in-spirație autobiografică (''Iluzii pierdu-te'', ''Un întâiu amor'' - Iași, 1841), is-torică (''Trii zile din istoria Moldaviei''),de observare satirică a moravurilor vre-mii (''Fiziologia provincialului la Iași'').''Excelent observator, cu un spirit agerși cultivat, de un umor intelectual subtilși o ironie distilată, Kogălniceanu vă-dește o reală dezinvoltură lexicală șiun gust literar format prin studii și lec-tură. În materie de beletristică mani-festă certe preferințe pentru francezi,de la autori care i-au marcat copilăria- Fénelon și Florian - până la scriitoriizilei, V. Hugo și Lamartine. Unii dintreei, în frunte cu Balzac, devin zeii tute-lari ai propriei creații, căci, exceptândcâteva texte, Kogălniceanu este unscriitor prin excelență livresc'' (''Dic-ționarul scriitorilor români'').

Politician de voca\ie

Mihail Kogălniceanu a desfășurat

o susținută activitate politică. Participăla Revoluția din 1848 din Moldova,apoi, refugiat la Cernăuți, redactează,în august 1848, documentul intitulat''Dorințele partidei naționale în Mol-dova'', precum și ''Proiect de Consti-tuție pentru Moldova''. Documentul''Dorințele partidei naționale din Mol-dova'' a constituit expresia cea mai în-altă a cerințelor programatice formu-late în Principate< autonomia deplinăa țării, egalitatea în drepturi civile șipolitice, libertatea cuvântului și a tipa-rului ș.a., inclusiv Unirea Moldovei cuȚara Românească, ''cheia boltei fără decare s-ar prăbuși tot edificiul național'',spunea M. Kogălniceanu. Colaborează,totodată, la publicația ''Bucovina''.

A fost apoi unul dintre cei maiaprigi luptători pentru Unirea Princi-patelor. A fost unul dintre liderii So-cietății ''Unirea'', înființată la 25 mai1856, membru în Comitetul electoralal Unirii din Iași (februarie 1857), de-putat în Divanul ad-hoc (1857) și înAdunarea electivă (ianuarie 1859) dinMoldova. Mihail Kogălniceanu a fostcel care a prezentat, în octombrie 1857,rezoluția adoptată de adunarea ad-hocdin Moldova, în care se arăta că ''celedintâi, cele mai mari, mai generale șimai naționale dorințe ale țării'' eraurespectarea autonomiei, unirea Prin-cipatelor într-un singur stat cu numelede România, prinț străin ereditar ș.a.''Om nou la legi noi'', avea să spunăMihail Kogălniceanu în discursul rostitcu prilejul alegerii ca domn, de cătreAdunarea electivă a Moldovei, a luiAlexandru Ioan Cuza, la 5 ianuarie1859.

Premierul lui Cuza

După realizarea Unirii de la 1859,a fost inițiator și susținător al marilorreforme din timpul domniei lui Al. I.Cuza, în urma cărora cele două Prin-cipate au devenit un stat unitar mo-dern. A fost prim-ministru al Moldovei(1860-1861) și apoi al României (1863-1865), ministru ad-interim la culte înMoldova (1860-1861), ministru de in-terne (1863-1864, 1868-1870, 1879-1881), ministru al industriei, agricul-turii și lucrărilor publice (1864-1865)și ministru de externe (1876, 1877-1878). A fost, de asemenea, ministruplenipotențiar și trimis extraordinar laParis (iulie 1880-iunie 1881).

În timpul guvernului conservatorcondus de Barbu Catargiu (ianuarie-iunie 1862), primul guvern unitar alRomâniei, care se opunea împroprie-tăririi țăranilor, Mihail Kogălniceanurostește, la 25 mai/6 iunie 1862 în fațaAdunării (parlamentul României), ce-lebrul său discurs ''În apărarea țărani-lor''.

Guvernul Mihail Kogălniceanu (12octombrie 1863 - 26 ianuarie 1865) areprezentat perioada cea mai rodnicăîn realizări social-economice din tim-pul domniei lui Cuza. Au fost adoptateLegea privind secularizarea averilormânăstirești (1863), Legea privind în-ființarea Curții de Conturi (1864), Le-gea privind organizarea puterii armate(1864). În martie 1864, Mihail Kogăl-niceanu readuce în discuția Adunăriichestiunea rurală, guvernul său susți-nând desființarea clăcii și împroprie-tărirea țăranilor. La 13 aprilie 1864

Adunarea a dat vot de blam guvernuluiKogălniceanu. Mihail Kogălniceanu și-a prezentat demisia, dar aceasta a fostrespinsă de domnitorul Cuza care, la 2mai 1864, dizolvă Adunarea.

A urmat perioada marilor reforme,în 1864 fiind adoptate Legea electorală,Legea rurală, Legea instrucțiunii ș.a. șipromulgate Codul penal și Codul civil.Treptat, relațiile dintre Kogălniceanuși Cuza s-au deteriorat, fapt ce a dus lademisia lui Kogălniceanu (26 ian./4febr. 1865). La moartea domnitoruluiAl. I. Cuza, Mihail Kogălniceanu spu-nea despre acesta< ''Nu greșalele lui l-au răsturnat, ci faptele lui cele mari.Acestea sunt nepieritoare (....) Și cât vaavea țara aceasta o istorie...cea mai fru-moasă pagină va fi aceea a lui Alexan-dru Ioan I''.

Lupta pentru independen\[

Mihail Kogălniceanu a militat, deasemenea, pentru dobândirea și apoipentru recunoașterea independențeițării. În vara anului 1876, în calitateasa de ministru de externe, trimite maimulte note agenților diplomatici ro-mâni pentru a aduce la cunoștința Ma-rilor Puteri revendicările românilor încontextul reizbucnirii crizei orientale.De numele său se leagă și proclamareaindependenței de stat la 9 mai 1877.

Astfel, la 9 mai 1877, în cadrul uneisesiuni extraordinare a Adunării De-putaților, Kogălniceanu rostește un dis-curs memorabil în care declară hotărâtindependența țării< ''În stare de război,cu legăturile rupte - ce suntem? Suntemindependenți, suntem națiune de si-ne-stătătoare (...) suntem o națiune li-beră și independentă''. La încheierearăzboiului, în memoriul adresat Con-gresului internațional de pace de laBerlin (1 iunie-1 iulie 1878), a apărat,alături de primul-ministru Ion C. Bră-tianu, cauza independenței și integri-tății României.

Pre;edinte al Academiei

A fost membru titular al SocietățiiAcademice Române (din 16 septem-brie 1868), vicepreședinte (1886-1887)și președinte al Academiei Române (28martie 1887 - 27 martie 1890), preșe-dinte al Secțiunii Istorice a AcademieiRomâne (1891). În 1891, în cadrul uneiședințe solemne a Academiei Române,Mihail Kogălniceanu a rostit memo-rabilul său discurs ''Dezrobirea țigani-lor, ștergerea privilegiilor boierești,emanciparea țăranilor''.

Mihail Kogălniceanu a murit la 20iunie 1891, la Paris. În Iași există Mu-zeul Memorial ''Mihail Kogălniceanu'',înființat în 1971, care a fost redeschisîn anul 2012, după o perioadă de rea-menajare.

Mihail Kogălniceanu a fost minteacea mai bine rânduită din secolul său,"un filosof al chibzuinței și un refor-mator 'fără pripeală'", "unul din mariioratori din vremea sa", "sincronist cumăsură, temperat, un organicist", ca șipe "dascălul de conștiință națională" și"moralistul" Kogălniceanu care a pledatpentru "valoarea modestiei și a buneirânduieli", elogiind "gândirea sa desprerelația cu Occidentul (...) cu fața spreEuropa, dar fără a renunța la tradițiilenoastre bune", a afirmat miercuri aca-demicianul Eugen Simion.

La 9 mai 1877, în cadrul unei sesiuni extraordinare a Adunării Deputaților,Kogălniceanu rostește un discurs în care declară independența țării

După realizarea Unirii de la 1859, a fost inițiator și susținătoral marilor reforme din timpul domniei lui Al. I. Cuza, în urmacărora cele două Principate au devenit un stat unitar modern. Afost prim-ministru al Moldovei (1860-1861) și apoi al României(1863-1865).

200 de ani de la na;terea lui Mihail Kog[lniceanu

Iosif Vulcan a fost avocat, scriitor,poet, publicist, membru al AcademieiRomâne. Se trage din aceeaşi familieca şi episcopul greco-catolic SamuilVulcan.

S-a născut la 31 martie (stil vechi)1841, la Holod, judeţul Bihor, în familialui Nicolae Vulcan, preot în această lo-calitate. Nicolae Vulcan a fost preot înHolod între anii 1831-1844, iar între1844 ;I 1879 a fost preot şi vicearhi-diacon în Satu Mare. Mama lui I. Vul-can s-a numit Victoria Vulcan, născutăIrinyi.

Iosif Vulcan a făcut studiile la Ora-dea, la liceul premonstratens (azi Liceul"Mihai Eminescu"), între anii 1851-1859. După absolvirea liceului, s-a în-scris la Universitatea din Budapesta,unde şi-a luat licenţa în Drept. Ca stu-dent, îşi petrecea vacanţele la Satu Ma-re, unde tatăl său era preot în acea pe-rioadă.

În 1865, Iosif Vulcan scoate la Bu-dapesta revista "Familia", care va atrageun grup de colaboratori români dintoată Transilvania< Ioniţă Bădescu(Blaj, judeţul Alba), Miron Pompiliu(Ştei, judeţul Bihor), Ioan Lapedatu(Braşov, judeţul Braşov), I. C. Drăges-cu, dar şi din Principatele Române< Mi-hail Străjan (Craiova, judeţul Dolj) şialţii. I. Vulcan a sprijinit prin revista"Familia" debutul lui Mihai Eminescu,tot el convingându-l pe acesta să îşischimbe numele din "Eminovici" în"Eminescu".

În 1866, I. Vulcan tipăreşte primulsău volum de poezii. În acesta se puteaugăsi traduse poezii ale unor autori stră-ini. Tot în 1866, el traduce romane scri-se de Dumas şi Ponson du Terrail.

În 1868 vizitează România, iar în1869 scoate primul volum din "Pan-teonul Român", cu portretul şi biogra-fia regelui Carol I al României. În ace-laşi an tipăreşte şi un volum de nuve-le. În 1875 a publicat la Pesta un ro-man în patru volume, "Sclavul amoru-lui". A mai scris şi romanele "Fata Po-pii", "Barbu Strâmbu în Europa" şi "Mă-ritată şi fără bărbat". În 1877 a tipărit,în colaborare cu Societatea Kisfaludi,o lucrare de 164 pagini, conţinând ro-manţe, balade şi colinde româneşti, tra-duse în limba maghiară.

În 1880 Iosif Vulcan s-a mutat laOradea, unde va continua să scoată re-vista "Familia", în timp ce încă din 1877el tipărea şi un supliment popular alacesteia, intitulat "Şezătoarea". Pe toatădurata vieţii sale, Iosif Vulcan a fost unînfocat susţinător al vieţii culturale ro-mâneşti din Transilvania.

Iosif Vulcan a decedat la data de 8septembrie 1907, la ora 18, în urmaunei nefrite acute.

110 ani de la moarteascriitorului ;i

editorului Iosif Vulcan

Director general - D. P[curaru

Redactor ;ef suplimente - Adriana Zaharia

(Informa\ia Zilei de Duminic[ ;i S[n[tate ;i Frumuse\e,

Informa\ia TV)

Redac\ia Satu Mare<str. Mircea cel B[tr]n nr. 15

Satu Mare, cod 440012 Telefon< 0261-767300

e-mail< [email protected]

ISSN 1222-4715

www.informatia-zilei.ro

Director editor< Ilie S[lceanu

Page 11: S`n`tate & Frumuse]e · `n Evul Mediu n ue rad l oc ; [Britanicii nu sunt `ncBntaAi de cea de-a treia sarcin[a lu iK teM d on Domnul Profesor Ioan Boț, odată cu amintirile, lasă

10 septembrie 2017/Informa\ia de Duminic[ 11

MAGAZINÎn societatea medievală românească biserica era implicată în aproape toate aspectele vieții

cotidiene, majoritatea locuitorilor celor două principate fiind reprezentată de creștinii de ritortodox. Oamenii erau foarte credincioși și observau cu strictețe posturile religioase impusede biserica ortodoxă. În orașele și târgurile principatelor existau și foarte mulți negustoristrăini de origine greacă, rusă, germană, armeană sau turcă.

Exist[ un restaurant secret unde dacăvrei să iei masa trebuie să aștepţi 14 ani,potrivit Business Magazin.

Club 33 este un restaurant de cinci

stele care nu este cunoscut publiculuilarg, iar cei care doresc să facă o rezervareacolo trebuie să aștepte 14 ani, scrie Bu-siness Insider. În mijlocul pieţei New Or-leans din Disneyland, localizat vizavi deLa Mascarade d’Orleans, se află intrareaîntr-unul dintre cele dorite restaurantedin lume. Există două modalităţi de a in-tra în Club 33< fie devii membru, fie eștiinvitat de un membru. Statutul de mem-bru te costă nu mai puţin de 100.000 dedolari pe an, plus alte costuri de până la30.000 de dolari anual. Cu toate acestea,clubul nu duce lipsă de membri, iar listade așteptare pentru obţinerea statutuluide membru era în 2012 de 14 ani de zile.Walt Disney a avut ideea creări unui astfelde loc secret, însă clubul a fost înfiinţatîn 1967, cu șase luni înainte de moartealui Disney.

Pagin[ realizat[ de Mirela F.

Viața locuitorilor din cele do-uă Principate Dunărene medie-vale nu era una ușoară, aceștia seconfruntau în mod special cu epi-demii, sărăcie, raiduri ale tătari-lor sau ale otomanilor, cei ce tră-iau în așezările urbane din Prin-cipate neavând o viață foarte di-ferită de cei din mediul rural, cutoate că aceste așezări reprezen-tau cele mai importante noduricomerciale din perioada medie-vală. Târgurile reprezentau în Ța-ra Româneasca și Moldova punc-tele de producție și de desfacerea produselor meșteșugărești.

Târgul medieval românesc era oașezare omenească de mărimi relativmedii, sub dimensiunile unui oraș, darpeste dimensiunile unui sat> având câ-teva mii de locuitori, acestea benefi-ciau de drepturi comerciale speciale.Nicolae Iorga consideră că procesulde formare al târgurilor în Țara Ro-mânească s-a produs în următorul fel< "Adică, între mai multe sate, la lo-

cul întâlnirii lor, și-au ridicat negus-torii de așezare vremelnică satele, cor-turile lor, prefăcute de la o bucată devreme, odată cu putința unui câștig detoate zilele, în case cu largi palate delemn în față, cu tarabe, care se puteauridica spre streșină, întinse orizontal,ofereau meșterului putința de a se așe-za acolo turcește și de a lucra, dupăstrăvechiul obicei oriental, de față cuclientul sau trecătorul”.

În Țara Românească cele mai im-portante așezări de acest tip erau ce-tatea Bucureștiului și Târgoviștele, iarîn Moldova Suceava, Iași și Baia. Înașezările considerate urbane, agricul-tura reprezenta principala activitateeconomică a locuitorilor, situația ma-terială și modul de viață fiind similarcu cel din mediul rural> datorit[ aces-tui fapt, meșteșugăritul era slab dez-voltat și producția era insuficientăpentru acoperirea cererii de bunuri alocuitorilor.

Achiziționarea bunurilor produsese făcea fie prin trocul cu bunuri ali-mentare, fie prin monedă, aceastaavând circulație mai restrânsă datorităputerii de cumpărare scăzute a locui-torilor. Prima atestare documentară aBucureștiului datează din 1459, orașulapare menționat într-un hrisov emisde Vlad Țepeș. ~n hrisov apar mențio-nate și unele activități practicate de lo-cuitorii din zonă, precum olăritul sauapicultura.

Meșteșugarii reprezentauo parte foarte importantăa economiei urbane

În oraș, descoperirile arheologiceoferă o imagine de ansamblu a viețiiurbane bucureștene, una dintre acestedescoperiri fiind un cuptor de ars oalede lut, descoperit în curtea actualuluispital Colțea. Din punct de vedere alstructurării sociale, locuitorii din prin-cipate se împărțeau în următoarele ca-tegorii< țăranii dependenți, țăranii li-beri, meșteșugarii, negustorii și clasaconducătoare formată din rândurileboierimii și din membrii clerului bi-sericesc.

Meșteșugarii reprezentau o parte

foarte importantă a economiei urbane,aceștia fiind de cele mai multe ori atâtproducătorii cât și negustorii, bunurilefiind vândute in mod direct locuitori-lor din târguri. Chiar și în aceste centreurbane se practica și creșterea și în-treținerea livezilor de fructe, grădini-lor și a viilor de către locuitori pentruaprovizionarea directă cu alimente.Meșteșugarii din orașe și târguri îșidesfășurau activitatea economică prinintermediul punctelor de desfacere abunurilor produse, iar aceste punctede desfacere cuprindeau pivnițe, pră-vălii sau dughene. Punctele erau loca-lizate în partea centrală și dens locuităa orașelor, fapt ce facilita dezvoltareaeconomică a zonei.

Elitele ora;elor medievaleduceau o via\[ diferit[fa\[ de restul locuitorilor

Elita orașului medieval și a țăriiera formată din familia domnitorului,dregătorii curții și boierii țării, la ace-știa adăugându-se și clerul bisericesc.Aceștia duceau o viață diferită față derestul locuitorilor orașului, folosindu-se de statutul, influența și puterea lorfinanciară pentru achiziționarea pro-duselor de lux. Printre aceste obiectese găsesc importurile venețiene scum-pe aduse prin intermediul negustorilorgreci sau al celor din Ragusa. Bunurilede lux ale boierimii, dregătorilor și fa-miliei boierești includeau mătasea fi-nă, stofele lucrate cu fir de aur, posta-vurile din Occident, catifeaua neagră,bijuteriile scumpe și paharele de cris-tal. Exporturile locale nu erau foarteprețioase sau de calitate ridicată, ade-sea fiind produse alimentare de bazăsau vite, piei de animale și ceară.

Biserica era implicatăîn aproape toate aspectelevieții cotidiene

În societatea medievală româneas-că biserica era implicată în aproapetoate aspectele vieții cotidiene, majo-ritatea locuitorilor celor două princi-pate fiind reprezentată de creștinii derit ortodox. Oamenii erau foarte cre-dincioși și observau cu strictețe pos-turile religioase impuse de biserica or-todoxă. În orașele și târgurile princi-patelor existau și foarte mulți negus-tori străini de origine greacă, rusă, ger-mană, armeană sau turcă. Igiena lo-cuitorilor era una destul de precară,atât pentru elite cât și pentru locuitoriide rând ai orașelor și târgurilor. Mă-surile luate în scopul igienizării suntfie sporadice, fie aproape inexistente.Cele mai notabile măsuri erau cele lua-te în timpul epidemiilor, datorită aces-tui lucru speranța de viață a locuitori-lor și calitatea vieții fiind foarte redusă.Producția meșteșugărească descope-rită în târguri precum Târgul Hârlăuluiarată ocupațiile omului medieval din|ările Române, în acest târg locuitoriiocupându-se cu producția pietrelor demoară. Pietrele erau folosite în moripentru zdrobirea cerealelor și obține-rea făinii. Arheologii au descoperit șialte obiecte precum belciuge, lacăte,chei, potcoave și cuie folosite la pot-covit. Au fost descoperite și șine deroți pentru care, aceste descoperiri for-mându-ne o imagine cu privire la mo-dul de viață al locuitorilor și activitățileeconomice prezente.

În târgurile apropiate de bălți saurâuri au fost găsite și urme de pește,acesta fiind pescuit în cantități maridin bălțile din apropiere și adus sprecomercializare în piețele din târguri.Alte descoperiri arheologice includoale, vase și obiecte de cult precumpotire și anafornițe. Datorită dezvol-tării economice accentuate a târgurilorși orașelor, acestea erau principalelecentre culturale ale |ărilor Române.Cultura era strâns legată de activitateacurții domnești și de cea a clerului bi-

sericesc. Majoritatea populației orașe-lor și târgurilor era analfabet[ sausemi-analfabetă. Limba română eravorbită de majoritatea populației dinorașe și sate, în timp ce limba slavonăera limbă liturgică și limbă de cance-larie, treptat pierzându-și statutul înfața limbii române în timpul secoluluial XVI-lea. Alfabetul folosit în docu-mentele orășenești era cel chirilic.

Cultura era în mare parteorientată către mediulbisericesc și studiile religioase

Majoritatea negustorilor, în specialcei sași și secui din Transilvania, eraucapabili să citească și să scrie. Aceștiatrimiteau multe scrisori acasă către ru-de și familie. Cultura era în mare parteorientată către mediul bisericesc și stu-diile religioase. Statutul femeii în ora-șul medieval românesc era similar cucel al femeii în general în perioada me-dievală, societatea medievală româ-neasca fiind una patriarhală. Bărbațiide foarte multe ori exprimau directfaptul că femeia nu trebuie să aibădrept la averea părinților. Deseori ace-știa considerau că nici descendenții degen masculin ai femeilor nu trebuie săaibă drept de moștenire asupra bunu-rilor părinților. Situația se prezenta în-să în mod diferit de foarte multe ori,familiile f[ră moștenitori de gen mas-culin încercând din răsputeri să-și`mproprietărească fiica sau fiicele.

Se prezentau în fațadomnitorului pentru a primi dreptul de moștenire

De multe ori aceștia se prezentauîn fața domnitorului pentru a primiacest drept de moștenire. În București,datorită dezvoltării economice rapidedin timpul secolului al XVI-lea, începsă-și facă apariția cartiere noi construi-te ;i ocupate de meşteşugari. În zonanumită Sf. Gheorghe existau cuptoa-rele fierarilor, în zona Colţea existaucuptoarele meşterilor olari, dat[ fiindși descoperirea arheologică, iar pe ma-lurile râului Dâmboviţa se stabilescmeșterii tăbăcari. În partea nordică aCurţii Domneşti se stabilesc cojocariiși croitorii. Alte descoperiri arheolo-gice din București arată existența gro-pilor de cereale. În zonă, oamenii seocupau cu creșterea vitelor, viței devie, pescuitul și culturile de grâu, orz,mei, mazăre și fasole. Pentru orașulTârgoviște există descrieri ale călăto-rilor străini, În 1532 acesta este descrisde Francesco della Valle drept “un orașnu prea mare’’, “așezat `n șes și încon-jurat de ziduri, Castelul… `n care lo-cuiește domnul țării, e `mprejmuit cupari de stejar foarte groși’’.

Alți meșteșugari menționati în sur-se sunt Casapii (măcelarii) și brăgarii.Meșteșugarii de artă, giuvaergii, arti-zanii de salbe de mărgăritar, zlatarii sizugravii, bărbierii. Aceștia erau grupațipe profesii ;i locuiau în diferite ulițesau mahalale ale orașului. Proprietățilelor includeau casele unde locuiau, pră-văliile unde `și desfăceau bunurile șipivnițele unde depozitau sau livezile;i viile de unde `și luau alimentele, iaratelierul era adesea localizat ̀ n locuin-ța personală.

În Țara Românească, la 1493 cele mai importante așezări erau cetatea Bucure-știului și Târgoviștele

Restaurantulunde trebuie

s[ a;tep\i 14 anica s[ prinzi o mas[

Sunt datele deţinute de Muzeul deEtnografie din Reghin şi cuprinse într-un raport privind potenţialul balneocli-materic al Văii Gurghiului, una din celemai bogate zone din Transilvania şi dinRomânia la acest capitol, potrivit radio-mureş.ro. Raportul arată că la o distanţăde 58 km Nord-Est de Lăpuşna se aflăcel mai curat aer din toată Europa, cu celmai gros strat de ozon, fiind al doilea deacest fel la nivel mondial.

Aici, terapia cu ozon se face prin sim-plul fapt că respiri, spune proprietaraCastelului Regal de la Lăpuşna, ClaudiaPescari<

“Din informaţiile noastre aşa seînţelege că aici este unul dintre cele maigroase straturi de ozon din întreaga Eu-ropă. Acum, măsurători nu s-au făcutsau eu, cel puţin, nu ştiu să se fi făcut înultimii 25 de ani, dar am auzit că ar fi celmai gros strat de ozon din Europa, ceeace înseamnă că ar trebui, cel puţin noidin zonă, să nu mai umblăm în căutareaa fel de aparaturi sofisticate pentru ozo-nificarea organismului. Simplu, ieşi în-tr-un sejur de 4, 5 zile la Lăpuşna şi te în-torci acasă gata ozonificat, prin faptul cărespiri şi atât.”

Pe lângă aerul tare ce te întâmpinăatunci când ajungi la Lăpuşna, linişteadeplină este al doilea element care dom-neşte aici. Lăpuşna este situată la 72 kmde T]rgu-Mureş, la capătul Văii Gurghiu-lui. Principalele obiective turistice suntCastelul Regal de Vânătoare, Mănăstireaşi Biserica cu hramurile Sfântului Nicolaeşi al martirilor Brâncoveni, dar şi o păs-trăvărie.

Zona din Româniacu cel mai ozonat

aer din Europa

Via\a rom]nilor la ora; `nEvul Mediu nu era una u;oar[

Page 12: S`n`tate & Frumuse]e · `n Evul Mediu n ue rad l oc ; [Britanicii nu sunt `ncBntaAi de cea de-a treia sarcin[a lu iK teM d on Domnul Profesor Ioan Boț, odată cu amintirile, lasă

12 Informa\ia de Duminic[/10 septembrie 2017

~ntr-o epoc[ ̀ n care magazine-le virtuale permit oricui s[achizi\ioneze orice produs pe care;i-l dore;te, t]rgurile ;i pie\ele cutradi\ie din cele mai interesanteloca\ii ofer[ experien\e inedite,delect]ndu-ne sim\urile `ntr-omanier[ cu totul diferit[ chiar ;ifa\[ de cele mai impresionantemall-uri.

C[l[toriile ne ofer[ posibilitatea de acunoa;te \inuturi ;i culturi diferite. Cutoate acestea, s-ar putea s[ nu fie chiarat]t de u;or, av]nd `n vedere c[ nu avem`ntotdeauna tangen\[ cu localnicii c]ndne afl[m ̀ n preajma obiectivelor turisticepopulare. Dac[ dorim s[ ̀ ncerc[m s[ vor-bim cu localnicii ;i s[ degust[m buc[t[riatradi\ional[, putem s[ vizit[m pie\ele lo-cului. Este ;i ocazia cea mai bun[ pentrua cump[ra suveniruri pentru cei de-acas[,precum ;i haine, bijuterii, condimentesau alte alimente tradi\ionale. De la ba-zaruri demne de cele 1001 de nop\i lav]nz[tori care `;i ofer[ marfa direct dinb[rcile lor, exist[ c]teva astfel de locuricare se disting prin exotismul ;i fastul lor,purt]ndu-ne prin toate col\urile lumii ;ioferindu-ne experien\e culturale memo-rabile.

Fiind unul dintre cele mai mari ba-zaruri din lume, Grand Bazaar din Istan-bul numără peste 50 de alei acoperite ;iaproape 4000 de magazine ce atrag `ntre250.000 ;i 400.000 de vizitatori ̀ n fiecarezi. Pe l]ng[ magazine, bazarul g[zduie;te;i moschei, f]nt]ni, b[i turce;ti, cafenelesau restaurante. Construit `ntre 1455 ;i1461, din ordinul sultanului Mahomedal II-lea Cuceritorul, bazarul este bine-cunoscut pentru bijuterii, por\elanuri, ce-ramic[, condimente ;i covoare. Multedintre standurile aflate `n Marele Bazarsunt grupate dup[ tipurile de produse,cu zone speciale pentru piel[rie, aur ;icele asemenea lor. Bazarul a fost semni-ficativ m[rit ̀ n secolul al XVI-lea, ̀ n tim-pul sultanului Suleyman Magnificul, iar`n 1894 a fost supus restaur[rii, `n urmaunui cutremur. Chiar dac[ se aseam[n[cu un labirint, nu este chiar at]t de com-plicat, strada principal[, cea cu bijuterii,fiind punctul de reper. Poarta care des-chide drumul prin bazar este denumit["Poarta Nuruosmaniye", adic[ "luminaotomanilor". Aceasta duce direct spre ostrad[ sclipitoare, plin[ de magazine cubijuterii ;i metale pre\ioase. Aproape lafel de importante, covoarele pot fi g[site`n num[r foarte mare ̀ n bazar, cei care lev]nd ademenind poten\ialii clien\i ̀ n ma-gazine cu cafea, ceai sau suc, iar ace;tiatrebuie s[ fie preg[ti\i s[ negocieze la mo-dul cel mai serios.

Cea mai mare pia\ă de antichită\i dinlume, Marché aux Puces este ;i una dintrecele mai importante atrac\ii turistice dinzona metropolitan[ a Parisului. Dup[r[zboiul din 1870, negu\[torii evacua\idin Paris au construit primul sat de co-mercian\i de vechituri ̀ n Saint-Ouen. Darpia\a s-a deschis, `n mod oficial, 15 animai t]rziu, ̀ n 1885. Dup[ Primul R[zboiMondial, acest t]rg a devenit o atrac\iepopular[, iar investitorii au achizi\ionatteren `n jurul celebrei Rue des Rosiers.Au f[cut drumuri ;i au alimentat cu ap[;i electricitate standurile pe care le-au`nchiriat contra unor sume exagerate. ~nprezent, suprafa\a ocupat[ dep[;e;te 7hectare, iar cele peste 2.000 de standuri;i magazine ofer[ un spectacolsurprinz[tor, care `i ademene;te pev]n[torii de chilipiruri ;i pe amatorii denegociere, dar ;i pe cei care apreciaz[ vi-zitarea unui loc inedit. Se g[sesc aici an-tichit[\i precum mobil[, obiecte dinbronz, l[mpi, bijuterii, juc[rii, c[r\i ;i cos-tume, al[turi de piese vechi mai pu\inobi;nuite ca instrumente ;tiin\ifice, co-lec\ii de toate felurile, echipamente spor-tive, unelte vechi, fragmente arheologicesau articole militare. Mai mult dec]t unbazar, acest district este o intersectare deepoci, civiliza\ii, culturi ;i tradi\ii, unde

fiecare pia\[ ̀ ;i creeaz[ propria atmosfer[;i personalitate.

Ora;ul Marrakech din Maroc a fostfondat ca ora; comercial, fiind locul de`nt]lnire a caravanelor cu negustori dinde;ert. Chiar dac[ acum sunt mult maimoderne, exist]nd ;i bancomate pentruturi;ti, pie\ele marocane sau souk-urile(bazaruri ̀ n limba arab[) atrag prin exo-tismul lor. Jemaa el-Fnaa, celebra pia\ădin partea veche a ora;ului – Medina,este una dintre cele mai căutate atrac\iituristice din ora; ;i se află pe lista patri-moniului UNESCO. ~n func\ie de ora lacare ve\i ajunge, fie ve\i descoperi un loclini;tit dacă merge\i diminea\a devreme,fie un spectacol imens în aer liber după-amiaz[ sau un restaurant gigant seara.Ve\i fi surprin;i de întreaga atmosferădin această pia\ă, de mirosurile de mân-care gătită pe loc, tatuajele cu henna, deto\i comercian\ii ;i produsele lor tradi\io-nale. Medina r[m]ne locul unde g[se;tiinstrumente muzicale al[turi de magazi-ne de dulciuri, spa\ii unde se t[b[ce;tepielea, argintul este prelucrat manual ;i

unde l]na este vopsit[ ̀ n vase multicolo-re.

C]nd marii designeri de accesorii ailumii au nevoie de inspira\ie, c[l[toresc`n India, la Johari Bazaar din Jaipur, unloc extrem de colorat ;i de complex. Dela pietre pre\ioase, la milioane de br[\[ri;i coliere, \es[turi fine ;i costume tradi\io-nale, de la m]nc[ruri delicioase la celemai bune cafenele, toate se g[sesc aici.

Pia\a plutitoare Damnoen Saduak dinBangkok, Thailanda, este considerat[ unadintre cele mai atractive destina\ii dec[l[torie din lume. Zilnic, `ntre 8 dimi-nea\a ;i 11 noaptea, pia\a plutitoare esteaglomerat[ de sute de v]nz[tori ;icump[r[tori care plutesc pe ap[ ̀ n micilelor b[rci, v]nz]nd ;i cump[r]nd sauschimb]nd bunuri. M[rfurile comercia-lizate sunt `n special alimente, fructe ;ilegume, aduse ̀ n mare parte din propriilegr[dini aflate `n apropiere. Transportuleste asigurat, `n general, de b[rci simpledin lemn, dar mai nou sunt puse la dis-pozi\ie ;i b[rcile lungi cu motor.

Pia\a Portobello Road din Londra es-

te unul dintre cele mai faimoase bazaruridin lume, precum ;i una dintre cele maipopulare destina\ii turistice londoneze.~n timpul s[pt[m]nii, Portobello Roadeste un bulevard din Notting Hill, un car-tier din vestul Londrei. S]mb[ta se trans-form[ `n locul de g[zduire al Pie\ei Por-tobello Road, cunoscut[ ̀ n special pentruantichit[\ile comercializate aici, dar ;ipentru festivalul cinematografic organizat`n fiecare an, ̀ ncep]nd din vara lui 1996.Bazarul ;i-a ̀ nceput activitatea ca pia\et[de m]ncare proasp[t[ `n secolul al XIX-lea, iar dealerii de antichit[\i au ap[rutaici prin anii '60. Bazarul se `ntinde pe osuprafa\[ lung[ de aproximativ 940 metri;i a fost men\ionat, de-a lungul anilor, ̀ nfilme, c[r\i ;i seriale de televiziune.

La sfâr;itul secolului al XIX-lea ;i înprima jumătate a secolului al XX-lea, Jaffa(partea sudic[ a ora;ului Tel Aviv) a fostcel mai mare centru urban ;i economicdin Palestina, cu o popula\ie predominantarabă. Pia\a din centru func\ioneaz[ ̀ nc[de pe vremea Imperiului Otoman, darabia `n urm[ cu dou[ secole a devenit

una dintre cele mai cunoscute din zon[.Artizanii arabi v]nd aici cele mai extra-vagante obiecte, bijuterii, tricouri perso-nalizate ;i o sumedenie de alte vechituri.

Pia\a de vr[jitorie din Sonora, Mexic,este o loca\ie aparte. Este vizitat[ de lo-calnici, dar ;i de turi;tii str[ini, care vinaici special pentru a afla am[nunte refe-ritoare la viitorul lor. De aici se pot, deasemenea, cump[ra statuete magice,po\iuni ciudate, s]nge de reptil[ saup[s[ri mumificate, toate pentru a aducenoroc sau a rezolva unele probleme des[n[tate.

S[ faci cump[r[turi `n ChatuchakWeekend Market din Bangkok este ca ;icum ai participa la un maraton – necesit[preg[tire, rezisten\[ ;i pauze frecvente dehidratare. Exist[ peste 15.000 de tarabe;i magazine, dar pia\a este aranjat[ pesec\iuni tematice ;i este u;or s[ `\i orga-nizezi itinerariul. Cea mai frumoas[ parteeste cea a plantelor exotice, cu specii rarede orhidee, dar ;i cea a animalelor exoticede companie. Nu trebuie evitate nici ma-gazinele de antichit[\i sau cele de art[.

Bazaruri celebre, experien\e inedite `n toate col\urile lumii