Post on 02-Jul-2015
1
3.1 Prezentarea societăţii comerciale 3.1.1 Scurt istoric
Istoria societăţii comerciale a început în perioada 1957-1958 când pe actualul amplasament al fabricii funcţionau câteva ateliere de tâmplărie ce constituiau societatea „Tehnica Mobilei”, care produceau mobilier combinat din lemn şi metal, destinat pentru uz casnic, spaţii comerciale, spitale, aşezăminte culturale etc.
În acea perioadă în Bucureşti predominau atelierele de tâmplărie difuzate în toate sectoarele capitalei, al căror scop era să satisfacă cererea mare de mobilier solicitată de către populaţia capitalei şi unităţile economice existente.
În anul 1964 în baza deciziei nr.688 a Consiliului Popular al Capitalei, Tehnica Mobilei fuzionează cu Întreprinderea Lemn Mobilă nr.3 din cadrul Direcţiei Generale de Industrie Locală a Consiliului Popular al Municipiului Bucureşti, noua denumire fiind Întreprinderea de Prelucrare a Lemnului şi Mobilei (I.P.L.M.).
Cinci ani mai târziu I.P.L.M.-ul preia prin decizia nr.1011 a Consiliului Popular al Municipiului Bucureşti câteva secţii de producţie de la unitatea „Mobilier şi Decoraţiuni”.
Începând cu anul 1968 întreprinderea parcurge mai multe etape de dezvoltare, construindu-se noi capacităţi de producţie, astfel:
• secţia de mobilier din lemn (actuala secţie nr.2), construită în perioada 1968-1970;
• secţia de mobilă corp (actuala secţie nr.1), construită în perioada 1979-1981;
3. ANALIZA DIAGNOSTIC A S.C. SILVAROM S.A.
• secţia de mobilier combinat din lemn şi metal (actuala secţie nr.3), construită în perioada 1989-1990.
În anul 1990 în baza HG nr.1176/02.11.1990, Întreprinderea de Prelucrare a Lemnului şi Mobilei (I.P.L.M.) se transformă în Societatea Comercială SILVAROM S.A., cu sediul în Bucureşti, Str. Rocelor, nr.12-16, sector 6, cu un capital de 198,6 milioane lei (la acea dată), împărţit în 39720 acţiuni, cu o valoare nominală de 5000 lei acţiunea, aparţinând integral statului român.
Ulterior, în urma acţiunii de privatizare iniţiate de statul român, capitalul social al firmei se împarte la cei doi noi acţionari: Fondul Proprietăţii de Stat ce preia 70% din acţiunile firmei şi Fondul Proprietăţii Private cu 30% din acţiuni.
În decembrie 1993 societatea se privatizează prin metoda MEBO, iar cei 1014 salariaţi ai firmei din acel an cumpără integral de la FPP şi FPS cele 261.868 de acţiuni cu o valoare nominală de 5000 lei/acţiune. Acţiunile deţinute de FPP (30%) au fost cumpărate cu certificatele de proprietate ale salariaţilor, în timp ce acţiunile FPS-ului (70%) au fost cumpărate printr-un credit contractat de către SILVAROM pe o perioadă de 10 ani şi cu o dobândă de 10% pe an, 20% din valoarea acţiunilor fiind achitate cu numerar provenit din economiile băneşti ale salariaţilor.
În prezent S.C. SILVARAOM S.A. se compune din 7 secţii de producţie, specializate după cum urmează:
• secţia nr.1 – mobilier din lemn şi depozit produse finite; • secţia nr.2 – mobilier din lemn; • secţia nr.3 – mobilier combinat din lemn şi metal; • secţia nr.4 – mobilier din lemn şi tapiţerie; • secţia nr.5 – semifabricate şi elemente de mobilă din
cherestea; • secţia nr.6 – croire PAL şi placaj, croit şi îmbinat furnire,
croit şi executat ambalaje din carton; • secţia nr.7 – uscătorie, debitare cherestea. Ultimele trei secţii (5,6 şi 7) sunt aşa numitele „secţii de
cooperare” specializate în pregătirea semifabricatelor şi prefabricatelor necesare realizării produselor finite din secţiile 1, 2, 3 şi 4.
Evoluţia în timp a întreprinderii, determinată atât de investiţiile pentru dezvoltare şi modernizare, cât şi de preocuparea permanentă pentru asimilarea de produse noi şi modernizarea celor existente, a condus la modernizarea şi diversificarea producţiei, urmărindu-se în acelaşi timp creşterea continuă a calităţii produselor şi a prestigiului firmei.
3.1.2 Prezentarea generală a societăţii Domeniul de activitate – scopul principal al societăţii este
producerea şi comercializarea de mobilier, iar în conformitate cu statutul societăţii, firma desfăşoară următoarele activităţi:
• fabricarea de mobilă, mobilier combinat (lemn, metal, sticlă, plastic, răchită, faianţă, marmură), restaurare mobilier, confecţii metalice;
• comercializarea produselor în magazine proprii sau prin consignaţie după restaurare, efectuarea de operaţiuni de import-export pe specificul societăţii, inclusiv troc;
• executarea de lucrări din decoraţiuni interioare, proiectare, fabricare şi montare la cerere pentru toate tipurile de dotări (casnice, industriale, aşezăminte culturale, şcolare, unităţi militare, spaţii comerciale, unităţi sanitare, hoteliere şi de agrement);
• prestări de servicii aferente profilului de activitate, inclusiv transportul la destinaţie.
Produsele realizate din activitatea de bază – fabricarea de mobilier – pot fi grupate în patru mari grupe:
• mobilier pentru birouri; • mobilier de şedere; • mobilier din lemn – dormitoare; • mic mobilier.
Având o experienţă de 36 de ani în domeniu, S.C. SILVAROM
S.A. produce o gamă variată de dormitoare, camere de tineret, piese pentru sufragerii şi biblioteci realizate din lemn de stejar, fag şi răşinoase,
cu finisaje atât clasice (lac nitrocelulozic), cât şi moderne (ecologice – ceară incoloră sau colorată).
Mobilierul poate fi realizat în construcţie fixă sau demontabilă, realizându-se un ritm susţinut de înnoire a produselor – în proporţie de 30 – 50% anual, în acord cu cerinţele pieţei interne şi externe.
În funcţie de complexitate, durata de asimilare în fabricaţie a unui produs nou este de 30 – 90 zile. Întreaga producţie se realizează în conformitate cu standardele române şi internaţionale, atât în ceea ce priveşte calitatea produselor, cât şi în ceea ce priveşte protecţia mediului ambiant şi a consumatorilor.
Majoritatea activităţilor de producţie şi depozitare se desfăşoară la sediul central din strada Rocelor nr.12-16, pe o suprafaţă de 74894,59 mp, din care: suprafaţă construită – 31174,931 mp; suprafaţa reţele – 320,997 mp; suprafaţa căi de transport – 36663,434 mp; suprafaţa liberă – 6735,228 mp.
Societatea mai dispune de două amplasamente situate în strada Giuleşti, nr.190 (cu o suprafaţă de 791,83 mp) şi în strada Rotaşului, nr.4 (cu o suprafaţă de 839,041 mp.
Pe amplasamentul din strada Rocelor, nr.12-16 se află cele 7 secţii de producţie, alături de clădirea administrativă, magaziile de materii prime şi materiale, magaziile de produse finite, platforma de depozitare a cherestelei, depozitul de cherestea, uscătoriile, clădirile necesare asigurării facilităţilor de tip: energie electrică, energie termică, apă, aer comprimat, precum şi cele necesare activităţii de întreţinere şi reparaţii.
Amplasamentul din strada Giuleşti, nr. 190 conţine clădirea matriţeriei, iar cel din strada Rotaşului, nr.4, conţine clădirea atelierului de galvanizare. Accesul la cele trei amplasamente se face numai pe cale rutieră.
Cele şapte secţii de producţie au o suprafaţă totală de 20300 mp, defalcată pe secţii astfel:
S1 = 6500 mp, inclusiv magazia de produse finite; S2 = 5500 mp, inclusiv magazia de produse finite; S3 = 4500 mp, inclusiv magazia de produse finite; S4 = 1300 mp; S5 = 1200 mp; S6 = 600 mp şi S7 = 700 mp. Halele industriale sunt clădiri tip parter sau etajate formate din
unul sau mai multe tronsoane despărţite între ele prin rosturi antiseismice
şi de tasare. Structura de rezistenţă este alcătuită din stâlpi de beton armat care susţin grinzi din beton armat. Pardoseala halelor este din beton rolat.
Fiecare hală posedă instalaţie electrică de forţă, iluminat artificial, alimentare cu apă, canalizare, încălzire, sistem de ventilaţie a aerului, sistem de alimentare cu: abur tehnologic, aer comprimat, sistem pneumatic de colectare şi filtrare a prafului şi rumeguşului rezultat în urma prelucrărilor, precum şi instalaţii de ridicare şi transport tehnologic.
Alimentarea cu energie electrică este asigurată de către RENEL, transformarea acesteia pentru sursele de alimentare realizându-se cu transformatoare proprii. Energia termică şi aburul tehnologic sunt asigurate de centrala termică proprie.
Aerul comprimat este furnizat de propria staţie de compresoare. Apa curentă se asigură parţial din surse proprii (puţ) şi parţial din reţeaua orăşenească. Apele uzate sunt epurate cu ajutorul staţiei proprii de epurare, după care sunt deversate în reţeaua de canalizare orăşenească.
Potenţialul tehnologic. În ceea ce priveşte tehnologia de care dispune întreprinderea, în urma analizei efectuate, s-a constatat că procesul de ridicare a nivelului tehnologic după 1990 s-a realizat în două etape.
În prima etapă de retehnologizare (1991-1993) s-a reuşit modernizarea parţială a tehnologiei de execuţie a mobilierului corp prin achiziţionarea din import a următoarelor utilaje (în valoare de 2 milioane $):
• agregat de rindeluit şi profilat pe 4 feţe, tip P/180, producător CASADEI;
• maşină de furniruit pe cant, tip IBIMATIC 630, producător STEFANI;
• maşină de găurit MULTIBOHR F2A 929, producător BUSELLATO;
• utilaj de formatizat TMK 64, producător GABBIANI; • maşină automată de frezat pe contur şi găurire tip
SUPERJUNIOR, producător BUSELLATO; • maşini de găurit multiplu şi introdus cepuri tip VELOX
F/L1, producător BUSELLATO; • maşină de şlefuit suprafeţe plane tip STAR RT, producător
STEMAC;
• presă pentru încleiat masive sub formă de covor tip LS25/13, producător ORMA.
În a doua etapă de retehnologizare (1994-2000) întreprinderea şi-a modernizat sectoarele de finisaj a mobilierului din lemn, situate în secţiile S1 şi S2, precum şi cele de prelucrare şi finisare a elementelor metalice de mobilier (situate în secţia S3), prin achiziţionarea următoarelor utilaje (în valoare de 2,5 milioane $):
• linie de pulverizare automată (robot) şi tunele de uscare aferente, pentru secţiile S1 şi S2);
• agregat de tăiat panouri după presare, pentru secţiile S1 şi S2;
• utilaje prelucrări mecanice (maşină îndoit ţeava, maşină de debitat profile de metal, ghilotină tablă, maşină îndoit tablă) pentru secţie S3;
• instalaţie de nichelare – cromare, pentru secţia S3; • instalaţie de vopsire în câmp electrostatic cu vopsele sub
formă de pulberi sau lichide, pentru secţia S3. 3.1.3 Sortimentul de mobilier fabricat Componentă a politicii de produs, alcătuirea gamei
sortimentale se realizează în funcţie de cerinţele de moment ale pieţei interne şi externe.
Alcătuirea gamei sortimentale trebuie realizată ţinându-se cont nu numai de rentabilitatea economică a fiecărei piese de mobilier şi de considerentele de ordin tehnologic, ci şi de exigenţele pieţei pe care firma îşi vinde produsele.
Firma trebuie să aibă o flexibilitate ridicată, ceea ce permite o adaptare rapidă la cerinţele pieţei cu impact asupra menţinerii şi extinderii segmentului de piaţă pe care îl deţine la un anumit moment.
Realizarea sortimentului şi difuzarea acestuia în reţeaua de desfacere trebuie să îmbine criteriile de ordin merceologic cu cele ce ţin de formele de manifestare ale cererii. Printre criteriile alcătuirii sortimentului de produse figurează şi gradul de vandabilitate al pieselor de mobilier precum şi nivelul cheltuielilor de circulaţie.
Producţia S.C. SILVAROM S.A. se realizează prin intermediul unor programe de mobilier. Încă din anul 1990 firma a lansat primele
programe de mobilier pentru birou pe care le-a diversificat şi perfecţionat continuu, oferind în prezent zece programe complete după cum urmează:
• program NOVA – pe finisaj tip antracit, compus din: cinci tipuri de birouri; două tipuri de corpuri mobile; masă de consiliu; corp etajeră; zece tipuri de dulapuri; comodă TV şi video;
• program NOVA – STEJAR – compus din aceleaşi tipuri de produse ca şi programul NOVA, dar finisate cu furnir de stejar;
• program TOTAL – compus din: şapte tipuri de birouri; colţari; comode TV-VIDEO; etajere, extensie masă; masă octogonală; toate produsele sunt finisate cu furnir de mahon;
• program MAGMA – compus din birouri destinate managerilor, prevăzute cu dispozitive de trecere a cablurilor, iar corpurile mobile au închidere centralizată; programul mai dispune de o serie de piese adiţionale, cum ar fi: mese pentru discuţii; mese pentru conferinţe; etajere pentru telefon, computer; dulapuri realizate în diverse combinaţii şi prevăzute cu spoturi halogen; toate produsele sunt finisate cu furnir de palisandru;
• program MEGA – compus din aceleaşi tipuri de produse ca şi programul MAGMA, dar pe finisaj tip acajou;
• program SOLO – destinat camerelor de tineret se compune din: dulap cu două uşi glisante; corp etajeră ce se anexează dulapului de haine prin intermediul unei poliţe halogen; pat; comodă cu şase sertare mari; birou compus dintr-un corp mobil cu o uşă şi un sertar; produsele sunt finisate cu melamină în nuanţe deschise;
• program RITMO – compus din: mese pentru discuţii; mese pentru conferinţe; etajere pentru telefon sau computer; dulapuri în diverse combinaţii şi birouri; disponibil cu picioare metalice – RITMO M sau cu picioare din lemn – RITMO L; realizat în finisaje diverse;
• program TOTAL – compus din: mese pentru discuţii; masă de telefon; comode pentru copiator şi VIDEO-TV; corpuri
mobile prevăzute cu închidere centrală şi şine pentru dosare suspendate; dulapuri modulare cu funcţiuni diverse; birourile sunt realizate în cinci dimensiuni având posibilitatea de cuplare şi sunt prevăzute cu treceri pentru cabluri de electricitate; suprafeţele sunt finisate cu folie de melamină acajou rezistentă la uzură şi temperatură ridicată;
• program TEHNO – compus din aceleaşi tipuri de produse ca şi programul TOTAL, dar finisate cu melamină gri sau culoarea antracitului, iar pe canturi suprafeţele sunt finisate cu folie melamină de culoare neagră;
• program PC – compus din: mese pentru calculator prevăzute cu posibilitatea de cuplare permiţând obţinerea unui ansamblu funcţional; finisate în toate nuanţele realizate în cadrul firmei.
Mobilierul de birou este completat cu o gamă variată de scaune ce pot satisface toate cerinţele, atât prin formă şi materiale de acoperire, cât şi prin folosirea unor mecanisme de ridicare „gaz-lift” şi de reglare a şezutului şi spătarului.
Mobilierul de şedere este prezent prin următoarele programe: • scaune directoriale; • scaune ergonomice; • scaune vizitator; • canapele şi fotolii cu schelet metalic. Scaunele sunt tapiţate cu stofă, pluş, scai şi piele iar structura
metalică asigură un grad ridicat de confort chiar şi în condiţiile unor ore prelungite petrecute în jurul meselor de discuţii.
Ergonomia scaunelor este facilitată de posibilitatea de reglare a şezutului şi spătarului.
Produsele de mobilier de birou şi cel de şedere sunt destinate pieţei interne.
Pentru export se realizează biblioteci simple, mobilă pentru dormitor şi mobilă pentru camere de tineret. Mobilierul pentru dormitor reprezintă 85% din exportul firmei şi se realizează în cadrul următoarelor programe de fabricaţie: CONSTANTZA, HELSINKI, RIGA, VALENCIA, VECTRA, MALTA, LAUSANNE, EVELYN, ELEGANCE, ELENA; toate produsele din cadrul acestor programe sunt
realizate din lemn masiv de răşinoase (brad european) – finisate ecologic – cu ceară incoloră sau colorată.
Exportul de mobilier se realizează: în Germania (36%) firmele partenere fiind WIEMANN, LODENKEMPER, STEFENN; în Franţa (20%) – cu partenerii CONFORAMA, BUT, LECLERC şi CARRFOUR; în Austria (26%); în Olanda (7%); în Italia (6%) şi alte ţări (R. Moldova, Suedia) – 5%.
Partenerii occidentali pun accent pe calitatea produselor şi respectarea termenelor de livrare.
Menţinerea unei ponderi mari a exportului (în prezent 70% din producţia realizată) în vânzările firmei, este un obiectiv strategic, de acesta depinzând asigurarea necesarului de valută pentru importul unor materiale (feronerie, furnire exotice, cherestea, materiale pentru finisare), dezvoltarea şi retehnologizarea firmei, recuperarea investiţiilor şi realizarea unui echilibru financiar atât de necesar reluării procesului de fabricaţie.
3.2 Analiza cheltuielilor
Unul din instrumentele importante folosite pentru diagnosticarea unei întreprinderi este şi analiza cheltuielilor. Acest tip de analiză ne ajută să înţelegem mecanismul de formare a rezultatelor întreprinderii în funcţie de volumul, structura şi tendinţele diferitelor categorii de consumuri.
Având în vedere concurenţa acerbă din acest domeniu S.C. SILVAROM S.A. trebuie să aibă în vedere pe lângă ridicarea nivelului calitativ al produselor, reducerea cheltuielilor astfel încât şi preţurile produselor să fie unul din criteriile de alegere a acestora de către clientelă.
Pentru a vedea cum se prezintă întreprinderea la acest capitol am realizat o analiză a celor trei tipuri de cheltuieli (exploatare, financiare şi excepţionale) în perioada 1995-1999, pe baza datelor preluate din contul de profit şi pierdere, date centralizate în tabelul 3.1.
Evoluţia veniturilor şi cheltuielilor în perioada 1995-1999 la S.C. SILVAROM S.A.
Tabelul 3.1 1995 1996 1997 1998 1999 Nr.
crt Anii Indi-cator
Mil.lei Mil.lei Valori recal-culate în pre- ţuri 1995
Mil.lei Valori recal-culate în pre- ţuri 1995
Mil.lei Valori recal-culate în pre-ţuri 1995
Mil.lei Valori recal-culate în pre-ţuri 1995
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
1
Veni-turi din explo-atare
28065
-
49382
35578
102056
28862
134234
23860
189453
23098
2
Chel-tuieli pentru explo-atare
24749
-
41559
29942
91817
25966
123810
22007
174861
21319
3
Veni-turi finan-ciare
1438
-
5036
3628
13654
3861
8433
1499
16221
1978
4
Cheltu-ieli finan-ciare
1772
-
4226
3045
9332
2639
7244
1288
16495
2011
5
Veni-turi excep-ţionale
0,106
-
0,457
0,329
5
1,414
7
1,244
613
75
6
Chel-tuieli excep-ţionale
127
-
327
236
737
208
246
44
276
34
7
Veni-turi totale
29503
-
54418
39206
115715
32725
142674
25360
206287
25151
8
Chel-tuieli totale
26648
-
46112
33222
101886
28814
131300
23338
191632
23364
Datele din coloanele 5,7,9 şi 11 au fost recalculate pe baza
indicelui preţurilor de consum din anii 1996, 1997, 1998 şi 1999, luând anul 1995 egal cu 1, prin împărţirea valorilor indicatorilor la indicele preţurilor (tabelul 3.2)
Indicele preţurilor de consum în perioada 1996-1999 Tabelul 3.2
Anul Indicele preţurilor de consum 1995 1,000 1996 1,388 1997 3,536 1998 5,626 1999 8,202
Sursa: Direcţia Generală de Sinteze Macroeconomice, Analize,
Publicaţii şi Diseminare a Informaţiilor Statistice
Vom începe analiza prin a calcula rata de eficienţă a
cheltuielilor totale în cei cinci ani de activitate, aplicând formula1:
Rct = 1000
1
1 •
∑
∑
=
=n
i
n
i
Vi
chi
unde: chi = suma cheltuielilor pe cele trei grupări (exploatare, financiare, excepţionale);
Vi = suma veniturilor pe grupările similare cheltuielilor Aplicând formula de mai sus pentru anul 1995 obţinem
următorul rezultat:
22,9031000106,29503
26648
1000106,0143828065
1271772247491000Vi
chiR n
1i
n
1ict
=•=
=•++++
=•=
∑
∑
=
=
Valoarea obţinută arată că în anul 1995 pentru a obţine 1000 lei venituri totale, întreprinderea a cheltuit 903,22 lei.
Pentru a vedea contribuţia fiecărui tip de cheltuială la realizarea cheltuielii totale vom calcula rata de eficienţă a cheltuielilor pe fiecare grupă de cheltuială în parte, aplicând formulele2:
Rcexpl. = 1000exploataredinvenituri
exploatarepentrucheltuieli⋅ , unde:
Rcexpl.= rata de eficienţă a cheltuielilor pentru exploatare.
1 D. Mărgulescu, I.D.Cişmaru s.a., Analiza economico-financiară, Editura Fundaţiei „România de Mâine”, Bucureşti, 1999, p.124 2 D.Mărgulescu (coord), Analiza economico-financiară a întreprinderii. Metode şi tehnici, Supliment la Revista „Tribuna Economică”, Bucureşti, 1994, pp.117-123
Rcfin.= 1000financiareveniturifinanciarecheltuieli
⋅ , unde:
Rcfin.= rata de eficienţă a cheltuielilor financiare.
Rcexcep.= 1000leexceptionaveniturileexceptionacheltuieli⋅ , unde:
Rcexcep.= rata de eficienţă a cheltuielilor excepţionale. Prin aplicarea formulelor menţionate obţinem:
Rcexpl. = 10002806524749
⋅ = 881,84 lei s-au cheltuit pentru a obţine
1000 lei venituri din exploatare.
Rcfin.= 100014381772
⋅ = 1232,26 lei s-au cheltuit pentru a obţine
1000 lei venituri financiare, această situaţie anormală se explică prin ponderea mare a cheltuielilor cu amortizările şi provizioanele (63%) a cheltuielilor cu dobânzile la creditele contractate (22%) şi a cheltuielilor din diferenţe de curs valutar (15%).
Rcexcep.= 1000106.0
127⋅ = 1.198.113,20 lei s-au cheltuit pentru a
obţine 1000 lei venituri excepţionale, fapt explicabil prin plata de către întreprindere în anul 1995 a unor majorări şi penalităţi pentru neplata în termen a obligaţiilor către bugetul de stat, precum şi pentru neonorarea la termen a unor obligaţii contractuale la export.
Deci, nivelul ridicat al cheltuielilor totale (903,23 lei) la 1000 lei venituri totale se explică prin depăşirea nivelului cheltuielilor financiare şi a celor excepţionale, generată de lipsa unei analize a cheltuielilor şi stabilirea unei strategii în acest domeniu.
Aplicând aceeaşi metodologie am calculat ratele de eficienţă a cheltuielilor, precum şi structura veniturilor şi cheltuielilor pe grupări în total venituri şi cheltuieli, pentru perioada 1995-1999, rezultate sintetizate în tabelul 3.3.
Structura veniturilor, cheltuielilor şi ratele de eficienţă a cheltuielilor în perioada 1995-1999
Tabelul 3.3
Structura veniturilor (%) Structura cheltuielilor (%) Rata de eficienţă a cheltuielilor
(lei la 1000 lei venituri)
Anii Anii Anii
Nr.
crt
Natura
activităţii
1995 1996 1997 1998 1999 1995 1996 1997 1998 1999 1995 1996 1997 1998 1999
1 Exploatare 95 90 88 94 92 93 90 90 94 91 881,84 841,58 899,67 922,34 922,97
2 Financiară 4,9 9 11,9 5,9 7,8 6,6 9,2 9,2 5,6 8,6 1232,26 839,15 683,46 859,00 1016,89
3 Excepţională 0,1 0,1 0,1 0,1 0,2 0,4 0,8 0,8 0,4 0,4 1198113,20 715536,10 147400,00 35142,85 450,24
4 Total 100 100 100 100 100 100 100 100 100 100 903,20 847,36 880,49 920,27 928,95
Analizând datele din tabelul 3.3 putem trage următoarele
concluzii: • rata de eficienţă a cheltuielilor totale a înregistrat cel mai
scăzut nivel (847,36 lei la 1000 lei venituri totale) în anul 1996 (figura 3.1),
903.2
847.36
880.49
920.27
928.95
0 200 400 600 800 1000 1200
lei
1995
1996
1997
1998
1999
anii
Evolutia ratei de eficienta a cheltuielilor totale în perioada 1995 - 1999
Fig.3.1
situaţie explicabilă prin cel mai scăzut nivel (figura 3.2)
881.84
841.58
899.67
922.34
922.97
800 820 840 860 880 900 920 940
lei
1995
1996
1997
1998
1999
anii
Evolutia ratei de eficienta a cheltuielilor pentru exploatare în perioada 1995 - 1999
Fig. 3.2
al ratei de eficienţă a cheltuielilor pentru exploatare (841,58 lei la 1000 lei venituri din exploatare), dar şi printr-o reducere a ratei de eficienţă a cheltuielilor financiare (figura 3.3)
1232.26
839.15
683.46
859
1016.89
0 200 400 600 800 1000 1200 1400
lei
1995
1996
1997
1998
1999
anii
Evolutia ratei de eficienta a cheltuielilor financiare în perioada 1995 - 1999
Fig. 3.3
şi excepţionale (figura 3.4) cu 68%, respectiv 60% faţă de anul 1995;
1198113.2
715536.1
147400
35142.85
450.24
0 200000 400000 600000 800000100000012000001400000
lei
1995
1996
1997
1998
1999
anii
Evolutia ratei de eficienta a cheltuielilor exceptionale în perioada 1995 - 1999
Fig. 3.4
• rata de eficienţă a cheltuielilor totale (figura 3.1) a
înregistrat cel mai ridicat nivel în anul 1999 (928,95 lei la 1000 lei venituri totale) situaţie ce se explică prin cel mai ridicat nivel (figura 3.2) al ratei de eficienţă a cheltuielilor pentru exploatare (922,97 lei la 1000 lei venituri din exploatare), în schimb s-a înregistrat cel mai scăzut nivel (figura 3.4) al ratei de eficienţă a cheltuielilor excepţionale (450,24 lei la 1000 lei venituri excepţionale), fapt ce demonstrează că în anul 1999 întreprinderea a reuşit să-şi onoreze obligaţiile contractuale şi cele către bugetul de stat şi să realizeze pentru prima dată în perioada 1995-1999 venituri excepţionale din despăgubiri, penalităţi încasate, cedare de active şi o subvenţie de 500000 $ din partea guvernului danez pentru finanţarea unui proiect de protecţie a mediului.
Pentru a fundamenta concluziile formulate mai sus vom proceda şi la o analiză a veniturilor şi cheltuielilor din perioada 1995-1999, corectate cu indicele preţurilor de consum şi prezentate în tabelul 3.4.
Evoluţia veniturilor şi cheltuielilor în perioada 1995-1999
actualizate cu indicele preţurilor de consum Tabelul 3.4
Anul Indicator
1995 (mil. lei)
1996 (mil. lei)
1997 (mil. lei)
1998 (mil. lei)
1999 (mil. lei)
Venituri din exploatare
28065 35578 28862 23860 23098
Cheltuieli pentru exploatare
24749 29942 25966 22007 21319
Venituri financiare 1438 3628 3861 1499 1978 Cheltuieli financiare
1772 3045 2639 1288 2011
Venituri excepţionale
0,106 0,329 1,414 1,244 75
Cheltuieli excepţionale
127 236 208 44 34
Venituri totale 29503 39206 32725 25360 25151 Cheltuieli totale 26648 33222 28814 23338 23364 Profit brut 2855 5984 3911 2022 1787
Din analiza datelor prezentate în tabelul 3.4 se desprind
următoarele concluzii: • nivelul cel mai ridicat al veniturilor totale (figura 3.5)
Evolutia veniturilor totale corectate cu indicele preturilor de consum în perioada 1995 - 1999
2950339206
3272525360 25151
01000020000300004000050000
1995 1996 1997 1998 1999
Anii
mil.
lei
Fig. 3.5
se înregistrează în anul 1996 (39206 mil.lei) situaţie explicabilă prin nivelul cel mai ridicat (figura 3.6) al veniturilor din exploatare (35578 mil.lei);
Evolutia veniturilor din exploatare corectate cu indicele preturilor de consum în perioada 1995 - 1999
28065
35578
28862 2386023098
05000
10000150002000025000300003500040000
1995 1996 1997 1998 1999
Anii
mil.
lei
Fig. 3.6
• nivelul cel mai scăzut al veniturilor totale se înregistrează în anul 1999 (25151 mil.lei), fapt explicabil prin cel mai scăzut nivel al veniturilor din exploatare (23098 mil.lei) în schimb s-a înregistrat cel mai ridicat nivel (figura 3.7) al veniturilor excepţionale (75 mil.lei);
Evolutia veniturilor exceptionale corectate cu indicele preturilor de consum în perioada 1995 - 1999
0.1060.329 1.414
1.244
75
0
20
40
60
80
1995 1996 1997 1998 1999
Anii
mil.
lei
Fig. 3.7
• nivelul cel mai ridicat al cheltuielilor totale (figura 3.8) s-a
înregistrat în anul 1996 (33222 mil.lei),
Evolutia cheltuielilor totale corectate cu indicele preturilor de consum în perioada 1995 - 1999
2336423338
2881433222
26648
05000
100001500020000250003000035000
1995 1996 1997 1998 1999
Anii
mil.
lei
Fig. 3.8
situaţie generată de înregistrarea celui mai mare nivel (figura 3.9) al cheltuielilor financiare (3045 mil.lei)
Evolutia cheltuielilor financiare corectate cu indicele preturilor de consum în perioada 1995 - 1999
2011
1288
2639
3045
1772
0500
100015002000250030003500
1995 1996 1997 1998 1999
Anii
mil.
lei
Fig. 3.9
şi a cheltuielilor excepţionale (figura 3.10) - (236 mil.lei).
Evolutia cheltuielilor exceptionale corectate cu indicele preturilor de consum în perioada 1995 - 1999
3444
208236
127
050
100150200250
1995 1996 1997 1998 1999
Anii
mil.
lei
Fig. 3.10
Datorită celui mai ridicat nivel al veniturilor totale (39206 mil.lei) s-a înregistrat şi cel mai ridicat nivel al profitului brut (figura 3.11) din perioada 1995-1996, de 5984 mil.lei;
Evolutia profitului brut corectat cu indicele preturilor de consum în perioada 1995 - 1999
2855
5984
3911
2022 1787
0
2000
4000
6000
8000
1995 1996 1997 1998 1999
Anii
mil.
lei
Fig. 3.11
• nivelul cel mai scăzut al cheltuielilor totale s-a înregistrat
în anul 1998 (23338 mil.lei), situaţie explicabilă prin cel mai scăzut nivel al cheltuielilor financiare (1288 mil.lei) şi excepţionale (44 mil.lei), remarcându-se o diferenţă mică în raport cu anul 1999, unde o pondere mai mare o au cheltuielile financiare (2011 mil.lei), pe când cheltuielile excepţionale sunt de doar 34 mil.lei.
Concluzionând, reducerea nivelului cheltuielilor la 1000 lei
venituri totale se poate realiza prin: • realizarea de produse cu un înalt nivel calitativ şi reducerea
costurilor astfel încât preţurile de vânzare practicate să permită obţinerea unui profit care să fie stimulativ pentru acţionari;
• dezvoltarea potenţialului tehnic al întreprinderii pe baza resurselor proprii şi a angajării unor credite corelate cu resursele financiare ale întreprinderii;
• onorarea obligaţiilor faţă de bugetul statului şi a celor contractuale;
• realizarea de investiţii în valori mobiliare cu grad ridicat de profitabilitate.
3.3 Analiza diagnostic a cifrei de afaceri Acest tip de analiză este esenţial pentru aprecierea locului
ocupat de întreprindere în sectorul său de activitate, a poziţiei sale pe piaţă, a capacităţii sale de a dezvolta diferite activităţi într-o manieră profitabilă.
Cifra de afaceri este socotită indicatorul fundamental al volumului activităţii agentului economic, având un rol important în aprecierea eficienţei managementului firmei.
Cifra de afaceri se obţine prin însumarea veniturilor din vânzarea mărfurilor şi a producţiei vândute, indicatori preluaţi din contul de profit şi pierdere al societăţii.
Pentru a vedea evoluţia acestui indicator în perioada 1995-1999, am calculat următorii indicatori3:
• nivelul absolut al cifrei de afaceri, notat cu Yi, unde i = 1995, 1996, 1997, 1998, 1999;
• modificarea absolută (sporul) a cifrei de afaceri cu baza fixă (anul 1995) - ∆i/o = Yi – Y0, unde i = 1996, 1997, 1998 şi 1999, iar 0 = 1995;
• modificarea absolută (sporul) a cifrei de afaceri cu baza mobilă - ∆i/o = Yi – Yi-1;
• indicele cu bază fixă – Ii/0 = 100YY
0
i × ;
• indicele cu baza mobilă Ii/i-1 = 100YY
1i
i ×−
;
3 T.Baron, E.Ţiţian ş.a., Manualul practic de statistică, Editura Expert, Bucureşti, 1999, pp.83-88
• ritmul cu bază fixă Ri/0 = =−
=∆
0
0i
0
0/i
YYY
YIi/0 – 1(100);
• ritmul cu bază mobilă Ri/i-1 =
= =−=−
=∆
−−
−
−
− 1YY
YYY
Y 1i
i
1i
1ii
1i
1i/i Ii/i-1 – 1(100);
• cifra de afaceri medie n
CACA
n
1ii∑
= = , unde i = 1995, 1996,
1997, 1998 şi 1999; • modificarea absolută medie sau sporul mediu al cifrei de
afaceri 1n
1i/i
−∑∆
=∆ − ;
• indicele mediu de creştere
1n
1n
n
1
2
0
11n1i/i Y
Y...
YY
YY
II −
−
−− ×××=π= ;
• ritmul mediu 100IR −= . Indicatorii de mai sus s-au calculat atât pentru cifra de afaceri
necorectată, cât şi pentru cifra de afaceri corectată cu indicele preţurilor de consum, obţinându-se rezultatele din tabelul 3.5.
Evoluţia indicatorilor calculaţi pe baza cifrei de afaceri
în perioada 1995-1999 Tabelul 3.5
Anii Nr.crt.
Indicatori UM 1995 1996 1997 1998 1999
0 1 2 3 4 5 6 7 1 Cifra de afaceri mil.lei 25892 48946 99730 127449 183350 2 Modificarea absolută
a cifrei de afaceri cu baza fixă
mil.lei 0 23054 73838 101557 157458
3 Modificarea absolută a cifrei de afaceri cu baza mobilă
mil.lei - 23054 50784 27719 55901
4 Indicii cu baza fixă % 100 189 385 492 708 5 Indicii cu baza
mobilă % - 189 204 128 144
6 Ritmul cu bază fixă % 0 89 285 392 608 7 Ritmul cu bază
mobilă % - 89 104 28 44
8 Indicele preţurilor de consum
Valori absolute
1 1,388 3,536 5,626 8,202
9 Cifra de afaceri corectată cu indicele preţurilor de consum
mil.lei 25892 35264 28204 22654 22354
10 Modificarea reală absolută a cifrei de afaceri cu bază fixă
mil.lei 0 9372 2312 -3238 -3538
11 Modificarea reală absolută a cifrei de afaceri cu baza mobilă
mil.lei - 9372 -7060 -5550 -300
12 Indicii cu baza fixă obţinuţi după corectarea CA
% 100 136 109 87 86
13 Indicii cu baza mobilă obţinuţi după corectarea CA
% - 136 80 80 99
14 Ritmul cu bază fixă după corectarea CA
% 0 +36 +9 -13 -14
15 Ritmul cu baza mobilă după corectarea CA
% - +36 -20 -20 -1
Analizând rezultatele din tabelul 3.5 se desprind următoarele
concluzii pentru indicatorii calculaţi cu:
A. Cifra de faceri necorectată cu indicele preţurilor de consum:
• în perioada 1995-1999 nivelul absolut al cifrei de afaceri a crescut de la an la an (figura 3.12), înregistrându-se în anul 1999 faţă de anul 1995 o creştere de 6,08 ori;
Tabelul 3.5 (continuare)
1995 1996 1997 1998 1999
2589248946
99730127449
183350
25892 35264 28204 22654 223540200004000060000
80000
100000
120000
140000
160000
180000
200000
mil. lei
Anii
Evolutia comparativa a cifrei de afaceri curente fata de cifra de afaceri corectataîn perioada 1995 - 1999
Cifra de afacericorectata cu indicelepreturilor de consum
Cifra de afacericurenta
Fig. 3.12
• cifra de afaceri medie în perioada analizată a fost:
lei; milioane 4,970735
183350127449997304894625892n
CACA
n
1ii
=
=++++
=
==∑=
• sporul mediu al cifrei de afaceri în perioada 1995-1999 a fost:
==−
+++=
−∑∆
=∆ −
4157458
1555901277195078423054
1n1i/i
= 39365 milioane lei; • indicele mediu de creştere a fost;
==×××=π= −−
441n1i/i 710664192144128204189II
= 163,27 milioane lei; • ritmul mediu a fost: IR = - 100 = 163,27 – 100 = 63,27
milioane lei.
Din 1995 şi până în anul 1999, cifra de afaceri a crescut în medie cu 63,27 milioane lei.
B. Cifra de afaceri corectată cu indicele preţurilor de consum În urma actualizării cifrei de afaceri se constată evoluţia reală a
acestui indicator în perioada 1995-1999, astfel: • cel mai ridicat nivel al cifrei de afaceri s-a înregistrat în anul
1996 (35264 milioane lei preţuri 1995), după care nivelul cifrei de afaceri a scăzut de la an la an (figura 3.12), astfel că în anul 1999 s-a realizat cel mai scăzut nivel al cifrei de afaceri (22354 milioane lei), adică 86% din cea realizată în anul 1995;
• faţă de anul 1995, în anii 1996 şi 1997 cifra de afaceri a crescut cu 36%, respectiv 9%, după care în anii 1998 şi 1999 a scăzut (figura 3.13) cu 13%, respectiv 14%;
608
392
285
89
-14-13
9360
-100
0
100
200
300
400
500
600
700
1995 1996 1997 1998 1999
Anii
%
Ritmul cu bazafixa pentrucifra de afacericurenta
Ritmul cu bazafixa dupacorectareacifrei deafaceri
Evolutia comparativa a ritmului mediu cu baza fixa corespunzator cifrei de afaceri curente si corectate, în perioada 1995-1999
Fig.3.13
• cifra de afaceri medie, a fost:
lei; milioane 6,268735
2235422654282043526425892n
CACA
n
1ii
=
=++++
=
==∑=
• sporul mediu al cifrei de afaceri:
=−=−
−−−=
−∑∆
=∆ −
43538
15300555070609372
1n1i/i
= - 884,5 milioane lei; • indicele mediu de creştere:
==×××=π= −−
441n1i/i 86169600998080136II 96,34
milioane lei; • ritmul mediu:
IR = - 100 = 96,34 – 100 = -3,66 milioane lei. Deci, în urma corectării cifrei de afaceri cu indicele preţurilor
de consum se observă de fapt că acest indicator a scăzut în medie cu 3,66 milioane lei în perioada 1995-1999.
3.3.1 Reflectarea modificării cifrei de afaceri
în situaţia economico-financiară a întreprinderii Modificarea cifrei de afaceri acţionează direct sau indirect,
asupra întregului sistem de indicatori economico-financiari ai întreprinderii, precum şi asupra celor care-i definesc poziţia într-un anumit mediu concurenţial.
Indicatorii care intră sub incidenţa cifrei de afaceri vor fi calculaţi pe baza datelor din tabelul 3.6.
Evoluţia indicatorilor pe baza cărora se vor calcula tipuri de rate influenţate de cifra de afaceri în perioada 1995-1999
Tabelul 3.6 Anii Nr.
crt. Indicatori UM
1995 1996 1997 1998 1999 1 Cifra
de afaceri mil.lei 25892 48946 99730 127449 183350
2 Profit brut mil.lei 2854 8307 13829 11374 14655 3 Cheltuieli
cu personalul mil.lei 5175 8344 17246 25949 37512
4 Număr mediu de salariaţi (cu contract de muncă)
nr. 1105 1090 1094 1049 1052
5 Cheltuieli aferente cifrei de afaceri
mil.lei 23582 41127 89535 117623 169377
6 Active circulante
mil.lei 10391 21458 19822 33886 46277
7 Active fixe mil.lei 12089 10663 28732 84521 105286 Cu datele din tabelul 3.6 s-au calculat următoarele rate: rata
profitului, rata cheltuielilor salariale, cifra de afaceri realizată de un salariat, rata de eficienţă a cheltuielilor aferente cifrei de afaceri, viteza de rotaţie a activelor circulante, rata de eficienţă a activelor fixe. În tabelul 3.7 se prezintă evoluţia ratelor enunţate mai sus, în perioada 1995-1999.
Evoluţia ratelor calculate pe baza cifrei de afaceri
în perioada 1995-1999 Tabelul 3.7
Anii Nr. crt.
Indicatori UM 1995 1996 1997 1998 1999
1 Rata profitului %0 110
170
139
89
80
2 Rata cheltuielilor salariale
%0
200
170
173
204
205
3 Productivitatea muncii
mil. lei
23
45
91
121
174
4 Rata de eficienţă a cheltuielilor aferente cifrei de afaceri
%0
911
840
898
923
924
5 Viteza de rotaţie a activelor circulante
%0
401
438
199
266
252
6 Rata de eficienţă a activelor fixe
%0
2142
4590
3471
1508
1741
Rata profitului se exprimă prin raportul dintre profitul brut şi
cifra de afaceri:
Rb = 1000×CAPb , în care:
Pb = profitul brut; CA = cifra de afaceri. Pentru anul 1995 rata profitului a fost:
Rp = 10002589228541000 ×=×
CAPb = 110 lei profit brut la 1000
lei cifra de afaceri. În perioada 1995-1999 cel mai ridicat nivel al ratei profitului
(figura 3.14) s-a înregistrat în anul 1996 (170 lei profit brut la 1000 lei cifră de afaceri), situaţie explicabilă având în vedere creşterea profitului brut comparativ cu anul 1995 într-un ritm mai mare (2,9 ori) faţă de cifra de afaceri (1,8 ori), iar cel mai scăzut nivel s-a înregistrat în anul 1999 (80 lei profit brut la 1000 lei cifră de afaceri), când profitul brut a crescut faţă de 1995 de 5,1 ori, iar cifra de afaceri a crescut de 7 ori.
Indicatorul Rata profitului brut este unul din cei cinci indicatori folosiţi de către bănci atunci când calculează bonitatea unui agent economic în vederea acordării de credite. Punctajul maxim de 20 puncte se acordă pentru o rată a profitului brut mai mare de 5%, iar punctajul minim de 5 puncte se acordă atunci când rata profitului se situează între 0,1 – 1,5%.
110
170
139
8980
0
20
40
60
80
100
120
140
160
180
‰
1995 1996 1997 1998 1999
Anii
Evolutia ratei profitului în perioada 1995 - 1999
Fig. 3.14
Rata cheltuielilor salariale se exprimă prin raportul dintre
cheltuielile salariale şi cifra de afaceri:
Rcs = 1000CA
salarialeCheltuieli⋅ .
În anul 1995 acest indicator a fost:
Rcs = 10002589251751000
CAsalarialeCheltuieli
×=⋅ = 200 lei
cheltuieli cu salariile la 1000 lei cifră de afaceri. Cel mai ridicat nivel al acestui indicator (figura 3.15) s-a
înregistrat în anul 1999 (205 lei cheltuieli cu salariile la 1000 lei cifră de afaceri), iar cel mai scăzut nivel s-a înregistrat în anul 1996 (170 lei cheltuieli cu salariile la 1000 lei cifră de afaceri).
200
170 173
204 205
0
50
100
150
200
250
‰
1995 1996 1997 1998 1999
Anii
Evolutia ratei cheltuielilor salariale în perioada 1995 - 1999
Fig. 3.15
Ponderea cheltuielilor cu personalul în totalul cheltuielilor de exploatare a crescut de la an la an (1995 – 20% → 1999 – 22%) determinând astfel şi o creştere a cheltuielilor totale.
Productivitatea muncii se exprimă prin raportul dintre cifra de afaceri şi numărul mediu de salariaţi.
În anul 1995 acest indicator a fost:
W = 110525892
NCA
S= = 23 milioane lei/salariat, fiind şi cel mai
scăzut nivel înregistrat în perioada analizată, iar cel mai ridicat nivel (figura 3.16) s-a înregistrat în anul 1999 (174 milioane lei/salariat).
23 23 32 45 26
91
22
121
21
174
0
50
100
150
200
mil. lei
1995 1996 1997 1998 1999
Anii
Evolutia comparativa a productivitatii muncii calculata pentru cifra de afaceri curenta si corectata în perioada 1995 - 1999
Productivitatea munciicalculata pentru cifra deafaceri corectata
Productivitatea munciicalculata pentru cifra deafaceri curenta
Fig. 3.16
Pentru a avea o imagine reală în această situaţie vom calcula
productivitatea muncii în cazul cifrei de afaceri corectată cu indicele preţurilor de consum (tabelul 3.8)
Evoluţia productivităţii muncii calculată cu cifra de afaceri corectată
în perioada 1995-1999 Tabelul 3.8
Anii Nr. crt.
Indicatori UM 1995 1996 1997 1998 1999
1 CA corectată mil.lei 25892 35264 28204 22654 22354 2
SN - 1105 1090 1094 1049 1052
3 W =
SN
corectatăCA
mil.lei 23,45 32,35 25,78 21,59 21,24
Analizând datele din tabelul 3.8 se observă că cel mai scăzut
nivel al productivităţii muncii (figura 3.16) s-a înregistrat în anul 1999 (21,24 mil.lei/salariat), iar cel mai ridicat nivel s-a înregistrat în anul 1996 (32,35 mil.lei/salariat).
Rata de eficienţă a cheltuielilor aferente cifrei de afaceri se exprimă prin raportul dintre cheltuielile aferente cifrei de afaceri şi cifra de afaceri.
În anul 1995 acest indicator a fost:
RECCA = 100025892235821000
CACAaferentecheltuieli
×=× =
911 lei cheltuieli la 1000 lei cifra de afaceri. Nivelul cel mai ridicat al acestui indicator (figura 3.17) s-a
înregistrat în anul 1999 (924 lei cheltuieli la 1000 lei cifră de afaceri) iar nivelul cel mai scăzut s-a înregistrat în anul 1996 (840 lei cheltuieli la 1000 lei cifră de afaceri).
911
840
898923 924
750
800
850
900
950
‰
1995 1996 1997 1998 1999
Anii
Evolutia ratei de eficienta a cheltuielilor aferente cifrei de afaceri în perioada 1995 - 1999
Fig. 3.17
Viteza de rotaţie a activelor circulante se exprimă prin
indicatorii4: a) durata în zile a unei rotaţii – Dz, exprimat prin relaţia:
Dz = CA
TAC× , unde:
AC = soldul mediu al activelor circulante; CA = cifra de afaceri;
4 Gh.Bistriceanu, M., Adochiţei, E., Negrea, Finanţele agenţilor economici, Editura Didactică şi Pedagogică R.A., Bucureşti, 1995, p.186.
T = număr de zile pentru care se calculează viteza de rotaţie (360 zile, 180 zile, 090 zile);
b) numărul de rotaţii, exprimat prin relaţia:
Nr. rotaţii = ACCA
sau Nr. rotaţii = zD
T.
Aplicând formulele de mai sus pentru anul 1995 obţinem:
D 14425892
3601039195 =×
=×
=CA
TACz zile.
Deci, în anul 1995 durata în zile a unei rotaţii a activelor circulante a fost de 144 zile. Pe parcursul întregului an activele circulante au parcurs ciclul specific de transformare de 2,5 ori (Nr. rotaţii =
2144360
==zD
T,5).
În anii următori durata în zile a unei rotaţii pe parcursul întregului an calendaristic şi numărul de rotaţii specifice fiecărui an au fost:
1996 → Dz = 158 zile, n = 2,2 1997 → Dz = 72 zile, n = 5 1998 → Dz = 98 zile, n = 3,7 1999 → Dz = 91 zile, n = 3,9 Analizând rezultatele obţinute se observă (fig. 3.18) că, în anul
1997 activele circulante au parcurs ciclul specific de transformare de 5 ori, iar durata în zile a unei rotaţii a fost de 72 zile. Această situaţie a contribuit şi la înregistrarea celui mai bun nivel al rentabilităţii financiare (340 lei profit la 1000 lei capital propriu utilizat) din perioada analizată.
Accelerarea vitezei de rotaţie a activelor circulante se poate realiza prin:
• asigurarea unei aprovizionări ritmice cu materii prime şi materiale prin încheierea unor contracte ferme cu furnizorii şi selectarea acestora având în vedere criteriile: preţ, calitate şi distanţă;
• ridicarea nivelului calitativ al produselor; • folosirea utilajelor la întreaga capacitate de producţie; • îmbunătăţirea gradului de valorificare a producţiei.
Evoluţia vitezei de rotaţie a activelor circulante în perioada 1995-1999
Dz 158 144 96 91 72 1995 1996 1997 1998 1999 Ani
Fig. 3.18
Rata de eficienţă a activelor fixe se exprimă prin raportul dintre cifra de afaceri şi valoarea activelor fixe.
În anul 1995 acest indicator a fost:
REAF = 100012089258921000
fixeActiveafacerideCifra
×=× =
= 2142 lei cifra de afaceri la 1000 lei active fixe. Cel mai bun nivel al acestui indicator (figura 3.19) s-a
înregistrat în anul 1996 (4590 lei cifră de afaceri la 1000 lei active fixe), iar cel mai scăzut nivel s-a înregistrat în anul 1998 (1508 lei cifră de afaceri la 1000 lei active fixe).
zile
2142
4590
3471
1508 1741
0
1000
2000
3000
4000
5000
‰
1995 1996 1997 1998 1999
Anii
Evolutia ratei de eficienta a activelor fixe în perioada 1995 - 1999
Fig. 3.19
3.3.2 Prognozarea cifrei de afaceri folosind metoda celor mai mici pătrate Metoda celor mai mici pătrate cunoscută şi sub denumirea de
metoda ajustării grafice prezintă avantajul că este simplă şi rapidă comparativ cu alte metode de ajustare. Pentru realizarea unei prognoze cu un grad de îndeplinire cât mai mare vom face ajustarea grafică atât după funcţia de gradul I g1(x) = a0 + a1x, cât şi după funcţia de gradul II g2(x) = a0 + a1x, + a2x2, urmând ca prin calculul sumei pătratelor pentru fiecare curbă în parte să alegem acea curbă de ajustare la care
∑ −=
n
1i
2ii ))x(g)x(f( este mai mică.
Rezolvarea problemei constă în determinarea parametrilor a0, a1 şi a2.
Vom începe prin a face ajustarea după funcţia liniară de gradul I g1(x) a0 + a1x.
Parametrii a0 şi a1 se determină prin rezolvarea sistemului de ecuaţii liniare ale lui Gauss:
=+
=+
∑∑∑
∑∑
===
==
)(
)(
11
21
10
1110
i
n
ii
n
ii
n
ii
n
ii
n
ii
xfxxaxa
xfxana
Rezolvarea acestui sistem presupune stabilirea în prealabil a lui Xi şi a lui f(xi), astfel (tabelul 3.9):
Evoluţia cifrei de afaceri a S.C. SILVAROM S.A.
în perioada 1995-1999 Tabelul 3.9
Anii (xi) 1995 (1)
1996 (2)
1997 (3)
1998 (4)
1999 (5)
Cifra de afaceri (miliarde lei) f(xi)
26 49 100 127 183
Prezentarea termenilor sistemului de două ecuaţii liniare
Tabelul 3.10 xi f(xi) x 2
i Xif(xi) f(xi)-g(xi) [ ]2ii )x(g)x(f −
1 2 3 4 5
26 49 100 127 183
1 4 9 16 25
26 98 300 508 915
7,4 -8,8
3 -9,2 7,6
54,76 77,44
9 84,64 57,76
∑
15 485 55 1847 0 283,6
Înlocuind datele din tabelul 3.10 în sistemul de ecuaţii liniare ale lui Gauss, vom avea:
==+−=−−
⇒
=+−=+
39210 18475515
14554515
184755153/485155
1
10
10
10
10
aaaaa
aaaa
Deci, a1 = 10392
= 39,2 ⇒
Pentru a-l determina pe a0 vom înlocui valoarea lui a1 în prima ecuaţie a sistemului: 5a0 + 15a1 = 485 ⇒ 5a0 = 485 – 588 ⇒ a0 =
= - 5
103⇒
Funcţia de gradul I va fi g1(x) = - 20,6 + 39,2X Calculul ultimelor două coloane ale tabelului 2.10 presupun
determinarea lui g1(xi) = - 20,6 + 39,2x pentru xi = 1, 2, 3, 4, 5 Astfel: g1(1) = - 20,6 + 39,2 = 18,6 g1(2) = - 20,6 + (39,2 × 2) = - 20,6 + 78,4 = 57,8 g1(3) = - 20,6 +(39,2 × 3) = - 20,6 + 117,6 = 97 g1(4) = - 20,6 +(39,2 × 4) = - 20,6 + 156,8 = 136,2 g1(5) = - 20,6 +(39,2 × 5) = - 20,6 + 196 = 175,4 Pentru xi = 6 şi 7 obţinem cifra de afaceri pentru anii 2000 şi
2001. Deci, xi = 6 ⇒ g(6) = - 20,6 + (39,2 × 6) = - 20,6 + 235,2 =
214,6 miliarde lei va fi cifra de afaceri în anul 2000. Pentru xi = 7 g(7) = - 20,6 + (39,2 × 7) = - 20,6 + 274,4 = 253,8
miliarde lei va fi cifra de afaceri în anul 2001. În continuare vom realiza ajustarea după funcţia de gradul II g2(x) = a0 + a1x + a2x2.
a1 = 39,2
a0 = -20,6
Parametrii a0, a1, şi a2 se determină prin rezolvarea sistemului de ecuaţii liniare:
=++
=++
=++
∑∑ ∑ ∑
∑∑ ∑ ∑
∑ ∑ ∑
== = =
== = =
= = =
n
iii
n
i
n
i
n
iiii
n
iii
n
i
n
i
n
iiii
n
i
n
i
n
iiii
xfxxaxaxa
xfxxaxaxa
xfxaxana
1
2
1 1 1
42
31
20
11 1 1
32
210
1 1 1
2210
)(
)(
)(
Pentru rezolvarea acestui sistem ne vom folosi de datele din
tabelul 3.11.
Prezentarea termenilor sistemului de trei ecuaţii liniare Tabelul 3.11
xi f(xi) x
2i x
3i x
4i
xif(xi) x
2i f(xi)
f(xi)-g(xi) [ ]2)ix(g)ix(f −
1
2 3 4 5
26 49 100 127 183
1 4 9
16 25
1 8 27 64
125
1 16 81
256 625
26 98
300 508 915
26 196 900 2032 4575
8,97679 -8,15494 2,85666 -9,9884 6,30989
80,582759 66,503193 8,1605063 99,768134 39,814711
Σ 15 485 55 225 979 1847 7729 0 294,82928
Folosind datele din tabelul 3.11 sistemul de ecuaţii liniare va fi:
=++=++
=++
7729a979a225a551847a225a55a15
485a55a15a5
210
210
210
Fiind un sistem de trei ecuaţii liniare cu trei necunoscute, soluţiile acestuia se obţin prin rezolvarea celor două sisteme, primul sistem format din prima ecuaţie şi a doua ecuaţie a sistemului, cel de-al doilea sistem format din prima ecuaţie şi a treia ecuaţie a sistemului.
=+=++−=−−−
⇒
=++−=++
392a160a10/1847a225a55a151455a65a45a15
1847a225a55a153/485a55a15a5
21
210
210
210
210
=+=++−=−−−
⇒
=++−=++
2394a374a60/7729a979a225a55
5335a605a165a55
7729a979a225a5511/485a55a15a5
21
210
210
210
210
=−=+−=−−
⇒
=+−=+
42a586/2394a374a60
2352a960a60
2394a374a606/392a160a10
2
21
21
21
21 ⇒
⇒ Înlocuind a2 = - 0,0716723 în ecuaţia: 10a1 +160a2 = 392 ⇒ ⇒10a1 + [160 × - 0,0716723] = 392 ⇒ 10a1 = 403,46756 ⇒ ⇒ Parametrul a0 îl vom determina prin înlocuirea lui a1 şi a2 în
ecuaţia: 5a0 + 15a1 + 55a2 =485 ⇒ 5a0 = (15 × 40,346756) – (55 ×
0,0716723) = 485 ⇒ 5a0 + 605,20134 – 3,9419765 = 485 ⇒ 5a0 = 485 – 601,25937 ⇒ 5a0 = -116,25937 ⇒ Funcţia de gradul II va fi g2(x) = -23,251874 + 40,346756x –
0,0716723x2. Calculul ultimelor două coloane ale tabelului 3.11 presupun
determinarea lui g2(xi) = - 23,25 …, pentru xi = 1, 2, 3, 4, 5.
a2 = -0,0716723
a1 = 40,346756
a0 = -23,251874
Astfel, g2(1) = -23,251874 + 40,346756 – 0,0716723 = 17,02321 g2(2) = -23,251874 + (40,346756 × 2) – (0,0716723 × 4) = = -23,251874 + 80,693512 – 0,2866892 = 57,154949 g2(3) = -23,251874 +(40,346756 × 3) – (0,0716723 × 9) = = -23,251874 + 121,04026 – 0,6450507 = 97,14334 g2(4) = -23,251874 +(40,346756 × 4) – (0,0716723 × 16) = = -23,251874 + 161,38702 – 1,1467568 = 136,9884 g2(5) = -23,251874 +(40,346756 × 5) – (0,0716723 × 25) = = -23,251874 + 201,73378 – 1,7918075 = 176,69011 Pentru xi = 6 şi 7 obţinem cifra de afaceri pentru
anii 2000 şi 2001. Deci, xi = 6 ⇒ g2(6) =-23,251874 +(40,346756 × 6) - - (0,0716723 × 36) =-23,251874 + 242,08053 – 2,5802028 = = -23,681907 + 242,08053 = 216,24 miliarde lei. Pentru xi = 7 ⇒ g2(7) = -23,251874 + (40,346756 × 7) - - (0,0716723 × 49) = -23,251874 + 282,42729 – 3,5119427 =
= 282,42729 – 23,75358 – 3,5119427 = 255,16 miliarde lei. Deoarece în cazul funcţiei g1(x) = - 20,6 + 39,2X avem:
( ) =∑ −=
n
1i
2ii )x(g)x(f 283,6, iar în cazul funcţiei g2(x) =
= - 23,251874 + 40,346756X – 0,0716723X2, avem:
( ) =∑ −=
n
1i
2ii )x(g)x(f 294,82928, rezultă că funcţia de gradul I
g1(x) = - 20,6 + 39,2X prognozează cel mai bine cifra de
afaceri a S.C. SILVAROM S.A. pentru anii 2000 şi 2001. Deci, în anii 2000 şi 2001, cifra de afaceri a S.C. SILVAROM
S.A. va fi de 214,6 miliarde lei, respectiv 253,8 miliarde lei.
3.4 Analiza diagnostic a rentabilităţii întreprinderii Rentabilitatea unei întreprinderi arată capacitatea acesteia de a
realiza profit, necesar atât reluării procesului de producţie şi dezvoltării întreprinderii, cât şi remunerării capitalurilor. De asemenea, rentabilitatea reprezintă o informaţie indispensabilă băncilor, creditorilor şi partenerilor de afaceri. În realizarea analizei diagnostic a S.C. SILVAROM S.A. vom utiliza următorii indicatori:
• indicatori exprimaţi în mărimi absolute – profitul, marjele,
valoarea adăugată; • indicatori exprimaţi în mărimi relative – sistemul de rate.
Analiza profitului. Oricare firmă încearcă să realizeze profit pentru a remunera convenabil capitalurile de care dispune, pentru a menţine potenţialul său tehnic şi economic şi pentru a-şi mări segmentul de piaţă deţinut la un moment dat. În concordanţă cu structura veniturilor şi cheltuielilor din contul de profit şi pierderi al întreprinderii din ultimii cinci ani, vom realiza analiza urmărind evoluţia celor trei forme de profit (exploatare, financiar şi excepţional) ce participă la formarea profitului brut, care prin impozitare conduce la formarea profitului net.
Analizând datele din tabelul 3.12, se observă că în anii 1996, 1997, 1998 şi 1999 comparativ cu anul 1995 a avut loc o creştere a profitului din exploatare (activitatea de bază), dar exprimând valorile în preţurile anului 1995 constatăm că de fapt s-a înregistrat o diminuare a profitului din exploatare în perioada 1995-1999, (figura 3.20) creşterea datorându-se de fapt inflaţiei.
Evoluţia indicatorilor economico-financiar ai S.C. SILVAROM S.A. în perioada 1995-1999
Tabelul 3.12 Anii
1996 1997 1998 1999 Nr. crt.
Indi-catori
UM 1995
Preţuri 1996
Preţuri 1995
Preţuri 1997
Preţuri 1995
Preţuri 1998
Preţuri 1995
Preţuri 1999
Preţuri 1995
1 Profit din explo-atare
mil.lei 3316 7823 5636 10239 2896 10424 1853 14591 1779
2 Profit finan-ciar
mil.lei -335 810 584 4322 1222 1188 211 -274 -33
3 Profit excep-ţional
mil.lei -127 -326 -235 -732 -207 -239 -42 338 41
4 Profit brut
mil.lei 2854 8307 5985 13829 3911 11373 2022 14655 1787
5 Impo-zitul pe profit
mil.lei 1386 2506 1805 4900 1386 4280 761 4266 520
6 Profit net
mil.lei 1468 5801 4179 8930 2525 7094 1261 10389 1267
7 Capi-tal pro-priu
mil.lei 14165 19426 13996 26246 7423 76647 13624 88942 10844
8 Total activ = total pasiv
mil.lei 23669 34858 25114 51782 14644 123447 21942 156906 19130
9 Pro-ducţia exerci-ţiului
mil.lei 23502 45548 32816 94768 26801 124521 22133 180041 21951
10 Nu-măr mediu de salari-aţi (cu con-tract de mun-că)
- 1105 1090 - 1094 - 1049 - 1052 -
11 Veni-turi din vânza-rea măr-furilor
mil.lei 3557 3830 2759 7244 2049 9688 1722 8792 1072
12 Chel-tuieli pri-vind măr-furile
mil.lei 3489 3577 2577 6792 1921 8373 1488 6759 824
13 Chel-tuieli cu mate-riile prime
mil.lei 9949 19925 14355 42999 12160 56976 10127 72473 8836
14 Chel-tuieli cu mate-riale consu-
mabi-le
mil.lei 1180 2162 1558 5896 1667 10295 1830 14662 1788
15 Chel-tuieli cu ener-gia şi apa
mil.lei 465 717 517 2349 664 2409 428 4050 494
16 Alte chel-tuieli materi-ale
mil.lei 139 278 200 420 119 1620 288 1458 178
17 Chel-tuieli cu lucrări şi servi-cii execu-tate de terţi
mil.lei 2268 4810 3465 13410 3792 14756 2623 24632 3003
15 Chel-tuieli cu perso-nalul
mil.lei 5175 8344 6012 17246 4877 25949 4612 37512 4574
19 Valoa-rea adău-gată
mil.lei 9569 17909 12903 29146 8243 39780 7071 64799 7900
3316
7823
5636
10239
2896
10424
1853
14591
1779
02000400060008000
10000120001400016000
mil. lei
1995 1996 1997 1998 1999 Anii
Evolutia profitului din exploatare în preturi curente si în preturi 1995 în perioada 1995 - 1999
Profit din exploatare înpreturi curente
Profit din exploatarecorectat cu indicelepreturilor de consum
Fig. 3.20 În privinţa profitului financiar se observă că în anii 1995 şi
1999 s-a înregistrat de fapt o pierdere (figura 3.21) în sumă de 335 mil.lei, respectiv 274 mil.lei, datorită cheltuielilor financiare mai mari decât veniturile financiare, cheltuieli ce au constat în penalităţi la ratele de credit neplătite la termen, în diferenţe nefavorabile de curs valutar din operaţiunile curente şi disponibilităţile în devize, în sconturile acordate clienţilor. În anii 1996, 1997 şi 1998 societatea a înregistrat profit financiar ca urmare a schimbării politicii în materie de venituri şi cheltuieli financiare.
-335
810584
4322
12221188
211
-274-33-500
0500
10001500200025003000350040004500
mil. lei
1995 1996 1997 1998 1999 Anii
Evolutia profitului financiar în preturi curente si în preturi 1995 în perioada 1995 - 1999
Profit financiar în preturicurente
Profit financiar corectat cuindicele preturilor deconsum
fig. 3.21
În ceea ce priveşte profitul excepţional în perioada 1995-1998
s-au înregistrat pierderi (figura 3.22) datorită cheltuielilor excepţionale (amenzi, penalităţi, subvenţii acordate, debitori insolvabili), mai mari decât veniturile excepţionale, anul 1999 fiind singurul an în care societatea a înregistrat profit excepţional (338 mil.lei).
-127
-326-235
-732
-207 -239
-42
338
41
-800-600-400-200
0200400
mil. lei
1995 1996 1997 1998 1999 Anii
Evolutia profitului exceptional în preturi curente si în preturi 1995 în perioada 1995 - 1999
Profit exceptional în preturicurente
Profit exceptional corectatcu indicele preturilor deconsum
Fig. 3.22
Pe ansamblu, societatea, în perioada analizată a înregistrat profit net, dar prin transformarea în preţuri la nivelul anului 1995 a profitului obţinut în perioada 1995-1999, constatăm o diminuare a acestuia de la an la an (figura 3.23), nivelul atins în 1999 (în preţuri 1995) fiind inferior celui realizat în anul 1995.
1468
5801
4179
8930
2525
7094
1261
10389
1267
02000400060008000
1000012000
mil. lei
1995 1996 1997 1998 1999 Anii
Evolutia profitului net în preturi curente si în preturi 1995 în perioada 1995 - 1999
Profit net în preturi curente
Profit net corectat cuindicele preturilor deconsum
Fig. 3.23
Valoarea adăugată – acest indicator exprimă creşterea de
valoare, care se obţine prin activitatea de exploatare (activitatea de bază a întreprinderii) ca urmare a utilizării factorilor de producţie peste valoarea consumurilor de materii prime, materiale şi servicii, furnizate de terţi şi se obţine astfel:
Valoarea adăugată5 = producţia exerciţiului + valoarea marjei comerciale – cheltuielile cu materii prime, materiale, energie, apă şi serviciile prestate de terţi
Unde: valoarea marjei comerciale6 = venituri din vânzarea mărfurilor– cheltuieli privind mărfurile.
5 D.Mărgulescu (coord), op.cit., p.80 6 Idem
Şi în acest caz se observă că nivelul înregistrat de valoarea adăugată în anul 1999 (în preţuri 1995) este inferior celui realizat în anul 1995 (figura 3.24), singurul an în care a fost depăşit nivelul realizat în 1995 fiind anul 1996, când în preţuri 1995 s-a înregistrat o valoare adăugată de 12903 milioane lei. Aceste fluctuaţii se explică prin practicarea unor adaosuri comerciale mici ca urmare a creşterilor de preţuri la produsele finite, ca rezultat al majorărilor preţurilor factorilor de producţie. În acelaşi timp puterea de cumpărare a consumatorilor individuali s-a diminuat continuu, cu acelaşi fenomen confruntându-se şi agenţii economici din sectorul bugetar şi privat, care nu-şi pot permite alocarea de fonduri pentru înlocuirea mobilierului din dotare.
956917909
12903
29146
8243
39780
7071
64799
7900
010000200003000040000500006000070000
mil. lei
1995 1996 1997 1998 1999 Anii
Evolutia valorii adaugate în preturi curente si în preturi 1995 în perioada 1995 - 1999
Valoarea adaugata înpreturi curente
Valoarea adaugatacorectata cu indicelepreturilor de consum
Fig. 3.24
În continuare s-a analizat rentabilitatea întreprinderii cu
ajutorul următoarelor tipuri de rate: rata rentabilităţii economice, rata rentabilităţii financiare, rata de rentabilitate a activului, rata de remunerare a personalului, solvabilitatea patrimonială, productivitatea muncii şi rata rentabilităţii comerciale. Evoluţia acestor rate în perioada 1995-1999 se prezintă în tabelul 3.13.
Evoluţia indicatorilor de rentabilitate ai S.C. SILVAROM S.A.
în perioada 1995-1999 Tabelul 3.13
Anii Nr. crt.
Indicatori UM 1995 1996 1997 1998 1999
1 Rata rentabilităţii economice %0 140 224 198 84 93 2 Rata rentabilităţii financiare %0 104 299 340 93 117 3 Rata de rentabilitate a activului %0 62 166 172 57 66 4 Rata de remunerare a personalului %0 541 466 592 652 579 5 Solvabilitatea patrimonială %0 598 557 507 621 567 6 Productivitatea muncii* mil.lei 21 42(30) 87(24) 119(21) 171(21) 7 Rata rentabilităţii comerciale %0 128 160 103 82 80
* în paranteză sunt trecute valorile productivităţii muncii
calculate pe baza poducţiei exerciţiului exprimată în preţuri 1995 Rata rentabilităţii economice calculată ca raport între profitul
din exploatare şi total active, măsoară performanţele activului total al întreprinderii pornind de la un rezultat economic (profitul din exploatare) şi ansamblul mijloacelor utilizate.
Analizând rezultatele obţinute în urma calculării acestui indicator comparativ cu anul 1995 se observă că cel mai ridicat nivel s-a obţinut în anul 1996 (224 lei profit din exploatare la 1000 lei active), după care în anii următori s-a înregistrat un declin (figura 3.25) fapt explicat printr-o rată de rotaţie a activelor redusă (2-3 rotaţii pe an), în special a activelor circulante, dar şi prin gradul de uzură a mijloacelor fixe.
Evolutia ratei rentabilitatii economice în perioada 1995 - 1999
140
224198
84 93
050
100150200250
1995 1996 1997 1998 1999 Anii
‰
Fig. 3.25
După unii autori7 rata rentabilităţii economice trebuie să fie mai mare decât rata inflaţiei pentru ca întreprinderea să-şi poată permite reînnoirea şi creşterea activelor sale într-o perioadă de timp cât mai mică.
În perioada analizată rata rentabilităţii economice (figura 3.25) s-a situat sub rata inflaţiei (1995 = 100%; 1996 = 138,8%; 1997 = 353,6%; 1998 = 562,6%; 1999 = 820,2%).
În economiile occidentale8, unde rata inflaţiei este formată dintr-o singură cifră, pentru ca întreprinderile să-şi poată reînnoi capitalurile angajate în maxim 4 ani, trebuie să realizeze o rentabilitate economică mai mare de 25%.
Îmbunătăţirea ratei rentabilităţii economice a întreprinderii analizate, în condiţiile economice actuale se poate realiza prin promovarea unei politici de preţuri scăzute, ceea ce înseamnă o rotaţie accelerată a capitalului economic concretizată în creşterea vânzărilor, concomitent cu reducerea cheltuielilor.
Rata rentabilităţii financiare obţinută prin raportarea profitului net la capitalul propriu, arată eficienţa cu care a fost administrat capitalul propriu. Rentabilitatea financiară este un indicator prin prisma căruia posesorii de capital apreciază eficienţa investiţiilor lor.
Şi în acest caz se observă un nivel maxim (figura 3.26) atins în anul 1997 (340 lei profit net la 1000 lei capital propriu utilizat) şi un minim realizat în anul 1998 (93 lei profit net la 1000 lei capital propriu utilizat). Într-o economie de piaţă o întreprindere trebuie să se dezvolte, să investească, investiţii ce trebuie finanţate fie prin contribuţia acţionarilor existenţi, fie prin contribuţia a noi acţionari. De aceea conducerea întreprinderii trebuie să acţioneze în direcţia atingerii nivelului realizat în anul 1997 fapt ce ar determina acţionarii să lase o parte din profitul lor la dispoziţia întreprinderii, asigurându-se astfel resurse pentru dezvoltare.
7 I., Stancu, Finaţe. Teoria pieţelor financiare. Finanţele întreprinderii. Analiza şi gestiunea financiară, Editura Economică, Bucureşti, 1997, p.495; A., Isfănescu, Evaluarea întreprinderii, Editura Tribuna Economică, Bucureşti, 1998, p.197. 8 G., Vintilă, Gestiunea financiară a întreprinderii, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2000, p.194.
104
299340
93117
050
100150200250300350‰
1995 1996 1997 1998 1999 Anii
Evolutia ratei rentabilitatii financiare în perioada 1995 - 1999
Fig. 3.26
Pentru ca acţiunile unei întreprinderi să fie atractive rata
rentabilităţii financiare trebuie să fie mai mare decât rata medie a dobânzii practicată de către bănci.
Şi în acest caz rata rentabilităţii financiare (figura 3.26) s-a situat sub rata medie a dobânzii (1995 = 37,9%; 1996 = 41,5%; 1997 = 57,2%; 1998 = 44,5%; 1999 = 49,1%).
Deci, maximizarea rentabilităţii financiare se poate realiza prin: • maximizarea rezultatului exerciţiului pe seama creşterii
volumului de activitate şi a ameliorării marjei comerciale, fapt posibil prin optimizarea calităţii produselor şi serviciilor, gestiunii comerciale, gestiunii stocurilor, structurii organizatorice etc.;
• creşterea randamentului capitalurilor investite prin folosirea intensivă a imbolizărilor corporale şi prin reducerea nevoii de fond de rulment, posibilă prin reducerea stocurilor şi a creanţelor clienţilor;
• angajarea unor credite cu dobânzi mici, prin a căror utilizare să se obţină venituri superioare costurilor generate de utilizarea acestor capitaluri (rate + dobânzi).
Rata rentabilităţii comerciale caracterizează eficienţa politicii comerciale (a procesului de aprovizionare, stocare şi vânzare) şi mai ales a politicii de preţuri practicate de întreprindere. Se calculează ca raport între profitul din exploatare şi cifra de afaceri. Luând baza de referinţă anul 1995 observăm un maxim atins în anul 1996 (160 lei profit din exploatare la 1000 lei cifră de afaceri) după care se observă o descreştere bruscă, în anul 1999 realizându-se cel mai scăzut nivel (figura 3.27) din perioada 1995-1999 (80 lei profit din exploatare la 1000 lei cifră de afaceri).
128
160
103
82 80
0
20
40
60
80
100
120
140
160
‰
1995 1996 1997 1998 1999 Anii
Evolutia rentabilitatii comerciale în perioada 1995 - 1999
Fig. 3.27
Situaţia de mai sus se explică printr-o creştere a cheltuielilor
pentru exploatare într-un ritm mult mai mare decât a veniturilor din exploatare. Astfel, în anul 1999 comparativ cu anul 1996, cheltuielile pentru exploatare au crescut de 4,2 ori, în timp ce veniturile din exploatare au crescut de 3,8 ori, iar cifra de afaceri a crescut de 3,7 ori.
Îmbunătăţirea rentabilităţii comerciale se poate realiza prin: • reducerea cheltuielilor cu personalul – în cazul S.C.
SILVAROM S.A., aceste cheltuieli au crescut an de an, as5tfel dacă în anul 1995 reprezentau 20% din cheltuielile pentru exploatare, în anul 1999 au reprezentat 22%;
• reducerea cheltuielilor materiale, în special a celor cu materiile prime prin selectarea furnizorilor în funcţie de criteriile preţ, calitate şi distanţă;
• creşterea cifrei de afaceri prin îmbunătăţirea gradului de valorificare a producţiei exerciţiului, dezvoltarea unor reţele de magazine la nivel naţional, publicitate susţinută prin mass-media, îmbunătăţirea raportului calitate / preţ.
Solvabilitatea patrimonială cunoscută şi sub denumirea de rata
autonomiei financiare globale (Rafg), exprimată prin raportul dintre capitalul propriu şi total pasiv, arată ponderea capitalului propriu, respectiv a datoriilor în totalul pasivelor.
G.Charreaux9 recomandă ca satisfăcătoare pentru echilibrul financiar al firmei o rată a autonomiei financiare globale egală sau mai mare cu o treime din pasivul firmei. Rezultatele obţinute prin calcularea acestui indicator în cei cinci ani arată că firma dispune de autonomie financiară. Comparativ cu anul 1995, cel mai ridicat nivel (figura 28) al acestui indicator s-a înregistrat în anul 1998 (621 lei capital propriu la 1000 lei pasiv), iar cel mai scăzut nivel s-a înregistrat în anul 1997 (507 lei capital propriu la 1000 lei pasiv).
9 Gestion financière, Editura Litec, Paris, 1991, p.28
598 557 507621 567
0
200
400
600
800
‰
1995 1996 1997 1998 1999 Anii
Evolutia solvabilitatii patrimoniale în perioada 1995 - 1999
Fig. 3.28
Rata autonomiei financiare globale în perioada 1995-1999
depăşeşte nivelul de 30% (figura 3.28), deci întreprinderea poate să facă faţă cheltuielilor necesare bunei desfăşurări a activităţilor.
Unii autori10 consideră normal un nivel al solvabilităţii patrimoniale mai mare de 50%.
Îmbunătăţirea acestui indicator se poate realiza prin: • amplificarea efectului pozitiv al îndatorării prin
valorificarea cu randament superior a acesteia; • eficientizarea activităţii de bază a întreprinderii cu
efect asupra creşterii resurselor financiare proprii. Rata de remunerare a personalului se obţine prin raportarea
cheltuielilor salariale la valoarea adăugată şi arată ponderea cheltuielilor cu personalul la crearea valorii adăugate.
Cel mai ridicat nivel al acestui indicator (figura 3.29) s-a înregistrat în anul 1998 (652 lei cheltuieli cu personalul la 1000 lei
valoare adăugat creată), iar cel mai scăzut nivel, dar de fapt cel mai bun din punct de vedere economic s-a înregistrat în anul 1996 (466 lei cheltuieli cu salariile la 1000 lei valoare adăugată).
541 466592 652
579
0
200
400
600
800
‰
1995 1996 1997 1998 1999 Anii
Evolutia ratei de remunerare a personalului în perioada 1995 - 1999
Fig. 3.29
Printre căile de îmbunătăţire a acestui indicator menţionăm
reducerea cheltuielilor cu personalul şi a cheltuielilor de producţie. Productivitatea muncii calculată ca raport între producţia
exerciţiului şi numărul mediu de salariaţi, este unul din indicatorii cei mai importanţi ai unei întreprinderi. Analizând datele din tabelul 3.13 se observă că începând cu anul 1996, când s-a înregistrat cel mai bun nivel al acestui indicator (30 milioane lei producţie/salariat), în anii următori productivitatea muncii a scăzut (figura 3.30), atingându-se în anii 1998 şi 1999, nivelul anului 1995 (21 milioane lei producţie/salariat).
10 A., Işfănescu (coord.), Evaluarea întreprinderii, Editura Tribuna Economică, Bucureşti, 1998, p.78.
21
4230
87
24
119
21
171
21
020406080
100120140160180
mil. lei
1995 1996 1997 1998 1999 Anii
Evolutia productivitatii muncii în preturi curente si în preturi corectate, în perioada 1995 - 1999
Productivitateamuncii în preturicurente
Productivitateamuncii în preturicorectate cuindicele preturilorde consum
Fig. 3.30 Scăderea productivităţii muncii după anul 1996 exprimată în
preţuri 1999, se explică prin migrarea personalului cu excepţii la firmele concurente, persistenţa conflictelor de muncă, lipsa de preocupare din partea conducerii pentru stimularea iniţiativei şi creativităţii tehnice a personalului.
De fapt valorile necorectate cu indicele preţurilor de consum arată o creştere a acestui indicator de la an la an, în anul 1999 înregistrându-se cel mai bun nivel (171 milioane lei producţie/salariat), situaţie nereală dacă luăm în considerare inflaţia. Deci, s-a înregistrat o creştere inflaţională şi nu o creştere reală a acestui indicator.
Rata de rentabilitate a activului calculată ca raport între
profitul net şi total active, arată eficienţa utilizării activului întreprinderii.
Evolutia ratei de rentabilitate a activului în perioada 1995 - 1999
62
166 172
57 66
020406080
100120140160180200
1995 1996 1997 1998 1999 Anii
‰
Fig. 3.31
Comparativ cu anul 1995, cel mai ridicat nivel al acestui
indicator (figura 3.31) s-a înregistrat în anul 1997 (172 lei profit net la 1000 lei active), iar cel mai scăzut nivel s-a înregistrat în anul 1998 (57 lei profit net la 1000 lei active).
Diminuarea rentabilităţii activului în anii 1998 şi 1999 se datorează sporirii imobilizărilor, în elemente patrimoniale, ca efect al încetinirii vitezei de rotaţie a activului imobilizat, precum şi a creşterii relativ reduse a rentabilităţii veniturilor.
3.5. Analiza diagnostic a calităţii produselor Îmbunătăţirea calităţii produselor reprezintă un obiectiv
esenţial al oricărei societăţi comerciale în vederea creşterii eficienţei activităţii economico-financiare, a competitivităţii pe piaţa internă şi externă.
Mecanismul îmbunătăţirii calităţii produselor în economia de piaţă se desfăşoară, pe de o parte, sub acţiunea concurenţei, iar pe de altă
parte, sub cea a statului prin modalităţi variate, inclusiv legislative, care vizează cu precădere protecţia consumatorului.
Asigurarea calităţii produselor la S.C. SILVAROM S.A. se realizează prin metoda clasică: control pe flux şi control final.
Societatea dispune de o echipă de CTC-işti distribuită pe secţii şi laboratoare astfel (tabelul 3.14).
Distribuirea personalului CTC pe secţii şi laborator la S.C. SILVAROM S.A.
Tabelul 3.14
Secţie S1 S2 S3 S4 S5 S6 S7 Laborator Nr. persoane alocate pentru control pe flux
6 7 1 1 - 1 - 5
Nr. persoane alocate pentru control final
1 1 1 1 - - - -
Întreprinderea dispune de un laborator pentru determinarea
proprietăţilor fizico-chimice ale materialelor aprovizionate şi/sau preparate în cadrul ei.
Se observă că secţiile de cooperare S5 şi S7 nu au personal pentru control pe flux şi control final.
Activitatea de control de calitate din SILVAROM S.A. acoperă principalele cerinţe în acest domeniu:
• controlul materiilor prime şi materialelor aprovizionate; • controlul pe flux de fabricaţie; • controlul final al produselor.
Punctele de control pe flux nu necesită dotări deosebite,
controlul executându-se în cea mai mare parte vizual, iar în cazul caracteristicilor dimensionale verificarea acestora se realizează cu instrumente de măsură şi şabloane.
Laboratorul central pentru controlul materiilor prime şi materialelor dispune de principalele aparate şi substanţe chimice necesare determinărilor. Sunt însă necesare dotări suplimentare în vederea creării posibilităţilor de determinare a emisiilor formaldehidice din PAL, gradului de luciu şi de refracţie, sau a indicelui de elasticitate pentru peliculele de lac.
De asemenea, ar fi necesară dezvoltarea unui laborator de testare a mobilierului din punct de vedere al rezistenţei la solicitări dinamice şi statice, precum şi a duratei de funcţionare în condiţii normale de lucru.
Semnalăm lipsa activităţii de control în domeniul activităţii de întreţinere şi reparaţii pentru utilajele din cadrul secţiilor de producţie. Atelierul mecano-energetic în sarcina căruia revin aceste activităţi este dotat relativ sumar, personalul ocupat în cadrul acestui atelier realizând mici reparaţii accidentale şi reglarea utilajelor, reparaţiile mai complexe fiind executate de firme specializate.
Se constată că nu există stocuri de piese de schimb de siguranţă şi nici contracte cu furnizorii de astfel de produse. În concluzie, se constată o capacitate scăzută de siguranţă în funcţionare a utilajelor, chiar şi a celor noi, dat fiind faptul că întreţinerea zilnică nu se asigură conform instrucţiunilor din cartea maşinilor şi nu se asigură un stoc cu materiale consumabile pentru utilajele din dotare (uleiuri, unsori etc).
În vederea reducerii numărului de reclamaţii, precum şi a numărului de defecte la piesele de mobilier fabricate propunem aplicarea analizei reclamaţiilor şi a diagramei Pareto.
Analiza reclamaţiilor. Cu ajutorul acestui indicator se identifică atât în mărimi absolute, cât şi în mărimi relative produsele reclamate, precum şi defectele reclamate.
Astfel, se determină principalele categorii de defecte ce provoacă pierderi societăţii. Identificându-se cauzele care duc la apariţia acestor defecte se poate evita pe viitor reapariţia lor.
În continuare vom prezenta un model de analiză a reclamaţiilor venite din partea firmei LODDENKEMPER (tabelul 3.15) unul dintre cei mai importanţi clienţi ai S.C. SILVAROM S.A.
Situaţia livrărilor de dormitoare către firma LODDENKEMPER şi a reclamaţiilor sosite din partea acesteia,
în perioada ianuarie – august 1999 Tabelul 3.15
Nr. crt.
Tipul de dormitor
Dormitoare livrate (buc)
Dormitoare reclamate
(buc)
Rata reclamaţiilor
(%) (3 : 2)
Defecte reclamate
0 1 2 3 4 5 1 VALENCIA 268 80 29,85 -abateri dimensionale de găurire; 2 MALTA 543 179 32,96 -tăiere în unghi greşită la coroane;
-poliţe ambalate greşit; 3 LAUSANNE 657 139 21,15 -uşi găurite greşit pentru butonul
trăgător; 4 VECTRA 356 100 28,08 -urme de prelucrări mecanice; 5 TOLEDO 365 59 16,16 -prelungire pat cu conturul şi profilul
deformat; Total
general 2189 557 25,44 -feronerie montată greşit;
-paturi descleiate.
Analizând datele din tabelul 50 se constată că cel mai ridicat
nivel al ratei reclamaţiilor s-a înregistrat la dormitorul MALTA (32,96% din dormitoarele livrate), iar cel mai scăzut nivel s-a înregistrat la dormitorul TOLEDO (16,16% din dormitoarele livrate).
Persoanele vinovate de aceste defecte sunt maiştrii din toate sectoarele de fabricaţie, precum şi recepţionerii finali.
O analiză a defectelor reclamate a scos în evidenţă următoarele cauze: documentaţia de găurire a plăcilor a fost greşit întocmită; reglarea maşinii nu s-a realizat pentru unghiul prevăzut în documentaţia de execuţie; nerespectarea instrucţiunilor de ambalare; documentaţia de execuţie nu a fost respectată; nu s-a respectat tehnologia de prelucrare a panourilor; nu s-a respectat tehnologia de debitare a panourilor; nu s-a respectat documentaţia de execuţie; nu s-a respectat reţeta de realizare a cleiului folosit la încleierea panourilor.
Aceste reclamaţii s-au rezolvat pe cale consensuală prin acordarea de bonificaţii şi piese de schimb în valoare totală de 415 milioane lei.
Având în vedere această situaţie, propunem implementarea sistemului taloanelor de calitate, sistem menit să îmbunătăţească calitatea produselor, să reducă rata reclamaţiilor, precum şi să aprecieze în mod constant activitatea personalului implicat direct în fabricarea produselor de mobilier. Astfel, fiecărui salariat i se distribuie sub semnătură câte trei taloane, conţinând următoarele informaţii: numărul talonului, data
emiterii, motivul retragerii, data retragerii, numele şi semnătura celui care retrage talonul şi semnătura directorului general.
Aceste taloane sunt valabile timp de un an de la data primirii, folosirea acestora pedepsindu-se cu desfacerea contractului de muncă. În caz de pierdere a taloanelor posesorul acestora este obligat să anunţe serviciul calitate în termen de cinci zile, acestuia eliberândui-se alte taloane cu menţiunea duplicat.
Reţinerea taloanelor se va face de către următoarele persoane: director general, director tehnic, director economic, şef serviciu producţie, şef serviciu creaţie, şef serviciu calitate, maiştri.
Sistemul de sancţiuni aplicat pentru reţinerea celor trei taloane este următorul:
• reţinerea primului talon este precedată de mustrare scrisă şi instruire pentru deficienţa constatată;
• reţinerea celui de al doilea talon conduce la reţinerea a 10% din salariu pe timp de o lună, suspendarea tuturor sporurilor pe aceeaşi perioadă şi instruire pentru deficienţa constatată;
• reţinerea celui de al treilea talon conduce la desfacerea contractului individual de muncă.
Salariatul nemulţumit de retragerea taloanelor, poate solicita în scris conducerii societăţii, în termen de 3 zile de la aplicarea sancţiunii, reanalizarea situaţiei pentru care a trebuit să predea talonul.
Retragerea taloanelor se face pentru defecte critice, principale şi majore.
Şeful de serviciu sau maistrul care pierde 3 salariaţi din subordine ca urmare a desfacerii contractului de muncă datorită reţinerii celor trei taloane, va fi suspendat din funcţie.
Diagrama Pareto. Este un instrument eficient cu ajutorul căruia se evidenţiază categoriile principale de defecte asupra cărora este necesară concentrarea eforturilor pentru evitarea reapariţiei lor şi îmbunătăţirea calităţii produselor.
La baza aplicării acestei metode se află cunoscuta regulă a lui J.Juran, care a constatat că 80% din defecte provin din cauza a 20% acţiuni necorespunzătoare.
De asemenea standardele SR ISO 9001; SR ISO 9002 şi SR ISO 9003 recomandă producătorilor (elementul 4.20 – Tehnici statistice) să elaboreze proceduri în vederea identificării şi aplicării unor tehnici
statistice adecvate activităţii acestora. Avantajul acestor tehnici statistice este că nu necesită multe calcule statistice şi pot fi înţelese şi aplicate relativ uşor.
În continuare pe baza tabelului 3.16 vom aplica Diagrama Pareto la subansamblu uşă plină realizat în secţia nr.1. Tabelul 3.16 a fost realizat prin centralizarea datelor culese din fişele zilnice de urmărire a defectelor pe parcursul lunilor noiembrie 1999 – martie 2000, din cadrul S.C. SILVAROM S.A.
Pentru a analiza modul în care variază lunar ponderea defectelor, vom realiza diagramele Pareto pentru lunile noiembrie, decembrie, ianuarie, februarie şi martie.
Analizând diagrama Pareto pe luna noiembrie (figura 3.32) se observă că din totalul de 418 defecte înregistrate la subansamblul uşă plină, primele patru categorii de defecte (A, B, C, D) totalizează 367 defecte, ceea ce reprezintă 88% din totalul defectelor înregistrate (figura 3.33).
Fig. 3.32
Diagrama Pareto pe luna noiembrie 1999 pentru defectele apărute la subansamblul - uşă plină
165
96
66
40
19 16 12 4 0 00
2040
6080
100120
140160
180
A B C D E F G H I J
Categorii de defecte
Num
ăr d
efec
te
Legendă A = Pete, presături, zgârieturi, şlefuiri în alb B = Reparaţii inestetice C = Urme prelucrări mecanice D = Defecte de finisare E = Crăpături, fuguri, şplitere F = Abateri dimensionale şi de formă G = Deficienţe montaj, montare feronerie H = Îmbinări desfăcute I = Împerecheri greşite J = Canale inegale
Fişa cumulată a defectelor la subansamblul uşă plină realizat în secţia nr.1, pe lunile noiembrie 1999-martie 2000
Tabelul 3.16 DEFECTE ALE SUBANSAMBLULUI RESPINS LA RECEPŢIE Luna/
Anul Pete, presături, zgârieturi, şlefuiri
în alb
Reparaţii inestetice Urme prelucrări mecanice
Defecte de finisare Abateri dimensionale şi de formă
Crăpături, fuguri, şplitere
Deficienţe montare feronerie
RM RB T RM RB T RM RB T RM RB T RM RB T RM RB T RM RB T Nov.99 120 45 165 57 39 96 54 12 66 17 23 40 12 4 16 10 9 19 9 3 12 Dec.99 85 57 132 37 26 63 62 38 100 24 37 61 - - - 13 10 23 - - -
Ian.2000 82 9 91 71 32 103 73 15 88 19 4 23 - 18 18 17 8 25 2 - 2 Febr.2000 58 16 74 67 18 85 69 4 73 34 5 39 - 1 1 36 11 47 13 - 13 Mar.2000 76 12 89 73 49 122 92 20 112 16 - 16 1 1 2 36 5 41 4 - 4
Total 421 140 561 305 164 469 350 89 439 110 69 179 13 24 37 112 43 155 28 3 31
DEFECTE ALE SUBANSAMBLULUI RESPINS LA RECEPŢIE Subansamble verificate Luna/ Anul Îmbinări desfăcute Împerecheri greşite Canale inegale Total general Total Admise Respine
RM RB T RM RB T RM RB T RM % RB % T Buc Buc % Buc % Nov.99 4 - 4 - - - - - - 283 68 135 32 418 2072 1654 80 418 20 Dec.99 12 2 14 - - - - - - 293 58 170 42 403 2306 1903 83 403 17
Ian.2000 4 3 7 - - - - - - 268 75 89 25 357 1712 1955 79 357 21 Febr.2000 - - - - - - - - - 277 83 55 17 332 1662 1330 80 332 20 Mar.2000 - - - 6 - 6 3 - 3 307 78 88 22 395 1922 1527 79 395 21
Total 20 5 25 6 - 6 3 - 3 1368 72 537 28 1905 9674 7769 80 1905 20
Legendă: RM = subansamble remediate RB = subansamble rebutate T = subansamble verificate
Ponderea defectelor la subansamblul usa plina în luna noiembrie 1999
Pete, presaturi, zgârieturi, slefuiri în alb
39%
Reparatii inestetice23%
Urme prelucrari mecanic16%
Defecte de finisare10%Canale inegale
0%
Împerecheri gresite0%
Abateri dimensionale si de forma
4%Crapaturi, fuguri, splitere4%Îmbinari desfacute
1% Deficiente montare feronerie, montaj
3%
Fig.3.33
În luna decembrie (figura 3.34) din totalul de 408 defecte, 356
defecte aparţin primelor patru categorii de defecte (A, B, C, D) ceea ce reprezintă procentual 87% din totalul defectelor înregistrate (figura 3.35).
Fig. 3.34
Di ag ra m a Pa re to pe l u n a de ce m bri e 1 9 99 pe n tru de fe cte l e a păru te l a s u ba n s a m bl u l - u şă pl i n ă
1 32
1 0 0
6 3 6 1
2 314
0 0 0 00
2 0
4 0
6 0
8 0
1 0 0
1 2 0
1 4 0
A B C D E F G H I J
Categorii de defecte
Num
ăr d
efec
te
Legendă A = Pete, presături, zgârieturi, şlefuiri în alb B = Urme prelucrări mecanice C = Reparaţii inestetice D = Defecte de finisare E = Crăpături, fuguri, şplitere F = Îmbinări desfăcute G = Deficienţe montaj, montare feronerie H = Abateri dimensionale şi de formă I = Împerecheri greşite J = Canale inegale
Aceasta conduce în mod necesar la ideea că orice efort pentru
îmbunătăţirea calităţii subansamblului uşă plină va trebui să se îndrepte spre eliminarea cauzelor care conduc la apariţia acestor patru categorii de defecte.
Ponderea defectelor la subansamblul usa plina în luna decembrie 1999
Urme prelucrari mecanice
25%
Reparatii inestetice
16%
Defecte de finisare16%
Abateri dimensionale si
de forma0%
Pete, presaturi, zgârieturi, slefuiri
în alb33%
Canale inegale0%
Împerecheri gresite
0%Deficiente
montare feronerie, montaj
0%
Crapaturi, fuguri, splitere
6%
Îmbinari desfacute
4%
Fig. 3.35
În concluzie, faţă de luna precedentă au intervenit următoarele
schimbări în ceea ce priveşte ponderea defectelor, astfel: categoria de defecte – pete, presături, zgârieturi, şlefuiri în alb – a scăzut cu 6%; categoria de defecte – reparaţii inestetice – a scăzut cu 7%; categoria de defecte – urme prelucrări mecanice – a crescut cu 9%; categoria de defecte – defecte de finisare – a crescut cu 6%.
Diagrama Pareto (figura 3.36) pe luna ianuarie evidenţiază schimbări în ceea ce priveşte componenţa celor patru categorii de defecte, astfel categoria de defecte – defecte de finisare – este substituită de categoria de defecte – crăpături, fuguri, şplitire.
Fig. 36
Fig. 3.36 Cu un total de 307 defecte, cele patru categorii de defecte deţin
86% din totalul defectelor înregistrate în această lună. Faţă de luna noiembrie au avut loc schimbări şi în privinţa
ponderii defectelor (figura 3.37), astfel: categoria de defecte – pete, presături, zgârieturi, şlefuiri în alb – a scăzut cu 14%; categoria de defecte – reparaţii inestetice a crescut cu 6%; categoria de defecte – urme prelucrări mecanice – a crescut cu 9%; categoria de defecte – crăpături, fuguri, şplitere – deţine 7%.
Diagrama Pareto pe luna ianuarie 2000 pentru defectele apărute la subansamblul - uşă plină
10391 88
25 23 187 2 0 00
20
40
60
80
100
120
A B C D E F G H I J
Categorii de defecte
Num
ăr d
efec
te
Legendă A = Reparaţii inestetice B = Pete, presături, zgârieturi, şlefuiri în alb C = Urme prelucrări mecanice D = Crăpături, fuguri, şplitere E = Defecte de finisare
Ponderea defectelor la subansamblul usa plina în luna ianuarie 2000
Pete, presaturi, zgârieturi,
slefuiri în alb25%
Reparatii inestetice
29% Urme prelucrari mecanice
25%
Defecte de finisare
6%Canale inegale
0%
Împerecheri gresite 0%
Abateri dimensionale si
de forma5%
Crapaturi, fuguri, splitere
7%Îmbinari desfacute
2%
Deficiente montare feronerie,
montaj 1%
Fig. 3.37
Diagrama Pareto pe luna februarie (figura 3.38) nu prezintă schimbări fundamentale faţă de luna ianuarie, se menţin cele patru categorii de defecte şi cu un total de 279 defecte acestea deţin 84% din totalul defectelor apărute în această lună.
Fig. 3.38
Diagrama Pareto pe luna februarie 2000 pentru defectele apărute la subansamblul - uşă plină
85
74 73
4739
13
1 0 0 00
1020
30
40
50
60
7080
90
A B C D E F G H I J
Categorii de defecte
Num
ăr d
efec
te
Legendă A = Reparaţii inestetice B = Pete, presături, zgârieturi, şlefuiri în alb C = Urme prelucrări mecanice D = Crăpături, fuguri, şplitere E = Defecte de finisare F = Deficienţe montaj, montare feronerie G = Abateri dimensionale şi de formă H = Îmbinări desfăcute I = Împerecheri greşite J = Canale inegale
Comparativ cu noiembrie, s-au înregistrat următoarele schimbări (figura 3.39): categoria de defecte – pete, presături, zgârieturi, şlefuiri în alb – a scăzut cu 17%; categoria de defecte – reparaţii inestetice – a crescut cu 2%; categoria de defecte – urme prelucrări mecanice – a crescut cu 6%; categoria de defecte – crăpături, fuguri, şplitere – deţine 14%, şi a crescut faţă de luna ianuarie cu 7%.
Ponderea defectelor la subansamblul usa plina în luna februarie 2000
Pete, presaturi, zgârieturi, slefuiri
în alb22%
Reparatii inestetice
25%Urme prelucrari
mecanice22%
Defecte de finisare12%
Canale inegale0%
Împerecheri gresite
0%
Abateri dimensionale si
de forma1%
Crapaturi, fuguri, splitere
14%
Îmbinari desfacute
0%
Deficiente montare feronerie,
montaj4%
Fig. 3.39
Diagrama Pareto pe luna martie (figura 3.40) nu prezintă
noutăţi în ceea ce priveşte cele patru categorii de defecte analizate. Cu un total de 364 defecte acestea deţin 92% din totalul defectelor apărute la subansamblul – uşă plină – în această lună.
Diagrama Pareto pe luna martie 2000 pentru defectele apărute la subansamblul - uşă plină
122112
89
41
166 4 3 2 00
20
40
60
80
100
120
140
A B C D E F G H I J
Categorii de defecte
Num
ăr d
efec
te
Legendă A = Reparaţii inestetice B = Urme prelucrări mecanice C = Pete, presături, zgârieturi, şlefuiri în alb D = Crăpături, fuguri, şplitere E = Defecte de finisare F = Împerecheri greşite G = Deficienţe montaj, montare feronerie H = Canale inegale I = Abateri dimensionale şi de formă J = Îmbinări desfăcute
Fig.3.40
Procentual faţă de noiembrie 1999 s-au înregistrat următoarele
modificări (figura 3.41): categoria de defecte – pete, presături, zgârieturi, şlefuiri în alb – a scăzut cu 17%; categoria de defecte – reparaţii inestetice – a crescut cu 8%; categoria de defecte – urme prelucrări mecanice – a crescut cu 12%; categoria de defecte – crăpături, fuguri, şplitere – deţine 10%, şi a scăzut cu 4% faţă de luna precedentă.
Ponderea defectelor la subansamblul usa plina în luna martie 2000
Deficiente montare feronerie,
montaj1%
Îmbinari desfacute
0%
Crapaturi, fuguri, splitere
10%
Abateri dimensionale si
de forma1%
Împerecheri gresite
2%
Canale inegale1%
Defecte de finisare
4%
Urme prelucrari mecanice
28%
Reparatii inestetice
31%
Pete, presaturi, zgârieturi,
slefuiri în alb22%
Fig. 3.41
Concluzionând putem afirma următoarele: • din cele 10 categorii de defecte ce se manifestă la
subansamblul analizat, patru categorii de defecte deţin ponderi cuprinse între 84-92%, deci va trebui să se acţioneze pentru eliminarea cauzelor care duc la apariţia acestora;
• în cele cinci luni analizate au avut loc următoarele schimbări de ierarhie (tabelul 3.17):
Ierarhizarea categoriilor de defecte la subansamblul uşă plină – în lunile noiembrie 1999 – martie 2000
după frecvenţa de apariţie a acestora Tabelul 3.17
Luna Loc I Loc II Loc III Loc IV noiembrie 99 Pete, presături, zgârieturi,
şlefuiri în alb 39% Reparaţii inestetice 23% Urme prelucrări
mecanice 16% Defecte de finisare 10%
decembrie 99 Pete, presături, zgârieturi, şlefuiri în alb 33%
Urme prelucrări mecanice 25%
Reparaţii inestetice 16% Defecte de finisare 16%
-
ianuarie 2000 Reparaţii inestetice 29% Pete, presături, zgârieturi, şlefuiri în alb 25%
Crăpături, fuguri 7%
-
februarie 2000 Reparaţii inestetice 25% Pete, presături, zgârieturi-22%, urme prelucrări mecanice 22%
Crăpături, fuguri 14%
-
martie 2000 Reparaţii inestetice 31% Urme prelucrări mecanice 28%
Pete, presături, zgârieturi 22%
Crăpături, fuguri 10%
După cum se observă din figura 3.42 şi tabelul 3.17, frecvenţa
de apariţie a defectelor diferă de la lună la lună, ceea ce arată că procesul de fabricaţie a subansamblului uşă plină nu este ţinut sub control, iar departamentul CTC nu este preocupat de îmbunătăţirea acestei stări de fapt, procentul produselor respinse la prima verificare fiind cuprins între 17-21% (tabelul 3.16), iar prin operaţii specifice de remediere sunt recuperate doar 28% din subansamblele respinse la prima verificare.
Evolutia procentuala a categoriilor de defecte la subansamblul usa plina în perioada noiembrie 1999 - martie 2000
39 3325 22 23
23
16 2926
31
1625
25
22
28
10 15 6
12
44 55 6 7
14 10
3 432 2
0%
10%
20%
30%
40%
50%
60%
70%
80%
90%
100%
Nov. 1999 Dec-99 Jan-00 Feb-00 Mar-00
Canale inegale
Împerecheri gresite
Îmbinari desfacute
Deficiente montare feronerie,montajCrapaturi, fuguri, splitere
Abateri dimensionale si deformaDefecte de finisare
Urme prelucrari mecanice
Reparatii inestetice
Pete, presaturi, zgârieturi,slefuiri în alb
Fig. 3.42
Reprezentarea grafică a remedierilor şi rebuturilor realizate la subansamblul uşă plină, la cele cinci categorii de defecte (figurile 3.43, 3.44, 3.45, 3.46, 3.47, şi 3.48), pe lunile noiembrie – martie, folosind datele din tabelul 3.16, evidenţiază mult mai bine procentul subansamblelor recuperate.
Dinamica remedierilor si a rebuturilor la subansamblul usa plina pentru categoria de defecte - pete, presaturi, zgârieturi, slefuiri în alb -
în perioada nov. 1999 - mar. 2000
12085 82
5876
45
57
16139
020406080
100120140160180
Nov. 99 Dec-99 Jan-00 Feb-00 Mar-00
Luna
buc. Rebutate
Remediate
Fig. 3.43
În perioada noiembrie 1999 – martie 2000 numărul pieselor remediate din totalul de piese respinse la prima verificare pentru categoria de defecte – pete, presături, zgârieturi, şlefuiri în alb, s-a situat între 64% (decembrie '99) şi 90% (ianuarie 2000).
Procentul subansamblelor remediate la categoria de defecte – reparaţii inestetice – pentru aceeaşi perioadă s-a situat între 59% (noiembrie '99) şi 79% (februarie 2000).
Dinamica remedierilor si a rebuturilor la subansamblul usa plina pentru categoria de defecte - reparatii inestetice - în
perioada nov. 1999 - mar. 2000
5737
71 67 73
39
26
1849
32
0
50
100
150
Nov. 99 Dec-99 Jan-00 Feb-00 Mar-00
Luna
buc. Rebutate
Remediate
Fig. 3.44
Remedierea subansamblelor la categoria de defecte – urme prelucrări mecanice – s-a realizat în procent de 62% (decembrie '99) şi 95% (februarie 2000).
Dinamica remedierilor si a rebuturilor la subansamblul usa plina pentru categoria de defecte - urme prelucrari mecanice -
în perioada nov. 1999 - mar. 2000
54 6273 69
92
38
20
412
15
0
20
40
60
80
100
120
Nov. 99 Dec-99 Jan-00 Feb-00 Mar-00
Luna
buc. Rebutate
Remediate
Fig. 3.45
Pentru categoria de defecte – defecte de finisare, remedierea subansamblelor s-a realizat în procent de 39% (decembrie '99) şi 100% (martie 2000).
Dinamica remedierilor si a rebuturilor la subansamblul usa plina pentru categoria de defecte - defecte de finisare -
în perioada nov. 1999 - mar. 2000
1724 19
34
16
23
37
0
5
4
010203040506070
Nov. 99 Dec-99 Jan-00 Feb-00 Mar-00
Luna
buc. Rebutate
Remediate
Fig. 3.46 Remedierea la categoria de defecte – crăpături, fuguri, şplitere
– s-a realizat în procent de 53% (noiembrie '99) şi 88% (martie 2000).
Dinamica remedierilor si a rebuturilor la subansamblul usa plina pentru categoria de defecte - crapaturi, fuguri, splitere -
în perioada nov. 1999 - mar. 2000
10 13 17
36 369 10
11 5
8
01020304050
Nov. 99 Dec-99 Jan-00 Feb-00 Mar-00
Luna
buc.
RebutateRemediate
Fig. 3.47
În concluzie procentul pieselor remediate depinde de gradul de
criticitate al fiecărei categorii de defecte. Pe ansamblu situaţia remedierilor şi rebuturilor realizate la
subansamblul uşă plină se prezintă ca în figura 3.48.
Dinamica remedierilor si a rebuturilor la subansamblul usa plina pe total categorii de defecte în perioada nov. 1999 - mar. 2000
283233 268 277 307
135170
885589
0
100
200
300
400
500
Nov. 99 Dec-99 Jan-00 Feb-00 Mar-00
Luna
buc.
RebutateRemediate
Fig. 3.48
Analizând figura 3.48 se observă că în lunile noiembrie şi
decembrie s-a înregistrat cel mai mare număr de subansamble rebutate din întreaga perioadă analizată, iar în lunile următoare numărul produselor rebutate s-a redus cu 35-50% faţă de primele două luni.