7/23/2019 CURS.pipp_Netedu Literatura Romana Pentru Copii

http://slidepdf.com/reader/full/curspippnetedu-literatura-romana-pentru-copii 1/122

LOREDANA NETEDU

 LITERATURA ROMÂNĂ PENTRU COPII 

UNIVERSITATEA PETROL-GAZE DIN PLOIEŞTI

2011

1

7/23/2019 CURS.pipp_Netedu Literatura Romana Pentru Copii

http://slidepdf.com/reader/full/curspippnetedu-literatura-romana-pentru-copii 2/122

CUPRINS

ARGUMENT ............................................................................................. 5

Capitolul I. LITERATURA PENTRU COPII ........................................

I. 1. Delimitări conceptuale ............................................................... 7

I. 2. Conceptul de literatură pentru copii .........................................

10

I. 3. Particularităţile literaturii pentru copii ..................................... 13

Capitolul II. !OLCLORUL LITERAR ŞI COPIII ............................. 1

II. 1. Folclorul literar ....................................................................... 17II. 2. Folclorul copiilor .................................................................... 20

Capitolul III. GENUL EPIC ................................................................... ""

III. 1. Particularităţile genului epic ................................................. 33

III.2. Specii ale genului epic adecvate receptării la vr!ta mică ..... 3"

Capitolul IV. #ASMUL .......................................................................... $1

I#. 1. Funcţiile $a!mului ................................................................. %2I#. 2. Cla!i&icarea $a!mului ............................................................ %3

I#. 3. Particularităţile $a!mului &anta!tic ........................................ %5

Capitolul V. ROMANUL PENTRU COPII .......................................... %

#. 1. 'omanul (i modalităţi de acce!i$ili)are a !peciei .................. 57

2

7/23/2019 CURS.pipp_Netedu Literatura Romana Pentru Copii

http://slidepdf.com/reader/full/curspippnetedu-literatura-romana-pentru-copii 3/122

#. 2. La Medeleni de Ionel *eodoreanu .......................................... 5"

Capitolul VI. POVESTIREA................................................................... &%

#I. 1. Delimitări conceptuale .......................................................... +5#I. 2. Dumbrava minunată de ,i-ail Sadoveanu .......................... +

Capitolul VII. SPECII ALE GENULUI EPIC 'N VERSURI ............. %

#II. 1. Fa$ula .................................................................................. 75

#II. 2. /egenda ............................................................................... "0

Capitolul VIII. GENUL LIRIC .............................................................. ()

#III. 1. Particularităţile genului liric ............................................... 0

#III. 2. Particularităţile poe)iei pentru copii .................................. 3

#III. 3. Specii (i repre)entanţi ai poe)iei lirice pentru copii .......... "

Capitolul I*. GENUL DRAMATIC .................................................... 111

I. 1. Particularităţile genului dramatic ........................................ 111

I. 2. *eatrul romne!c pentru copii ............................................ 11%

It+,i + +alua/+ ial a 3uo4ti5+lo/ 4i a 3o,p+t+5+lo/ + aali6 ..... 121

#i7lio8/ai+ ............................................................................................ 12

3

7/23/2019 CURS.pipp_Netedu Literatura Romana Pentru Copii

http://slidepdf.com/reader/full/curspippnetedu-literatura-romana-pentru-copii 4/122

ARGUMENT

/iteratura pentru copii repre)intă un domeniu deopotrivă incitant prin

univer!ul &icţional propu! tonul ludic ori pro)odia cu e&ect eu&onic (i

controver!at prin aceea că e!te !ingura divi)iune a creaţiei $eletri!tice !ta$ilită

după criteriul vr!tei de!tinatarilor.

I!toriile (i antologiile literare auto-tone ignoră !au tratea)ă marginal

literatura pentru copii ca gen minor de con!um !au auiliar didactic a căruivaloare e!tetică e!te ade!ea minimali)ată ca urmare a dimen!iunii !ale educative

(i a unei acce!i$ilităţi &ormale (i ideatice adaptate unui tip particular de receptor.

!t&el i!torii repre)entative ale literaturii romne cre!tomaţii !au !tudii

monogra&ice a!upra operei !criitorilor canonici nu anali)ea)ă tetele care au ca

de!tinatari receptorii copii (i &ie le omit &ie le aminte!c ca preocupări marginale.

4cepţie &ac n ace!t !en! lucrările monogra&ice cum !unt cele ela$orate de 6ri!tu

Cndroveanu #i!tian oia dela 'ogo8inaru !au nca Srg-ie antologiile

reali)ate de pro&e!ori din ciclul primar !au !uporturile de cur! de!tinate

!tudenţilor care !e pregăte!c !ă devină cadre didactice !au per&ecţionării

 per!onalului a&lat de8a n !i!tem.

Pre)enta lucrare !e adre!ea)ă !tudenţilor de la !peciali)area P+a8o8ia

'5,9tului P/i,a/ 4i P/+43ola/ din cadrul Facultăţii de /itere (i 9tiinţe (i

vi)ea)ă att n!u(irea unor noţiuni canonice de teorie i!torie (i critică literară ct

(i de)voltarea competenţelor de lectură (i anali)ă a tetelor literare pe $a)a unor 

algoritmi adaptaţi genului literar (i particularităţilor literaturii pentru copii.

Cur!ul de &aţă e!te !tructurat n nouă capitole con&orme cu programa analitică de

la acea!tă di!ciplină (i cu elementele de conţinut vi)ate la eamenele de

 per&ecţionare ulterioară a cadrelor didactice din nvăţămntul primar (i pre(colar.

%

7/23/2019 CURS.pipp_Netedu Literatura Romana Pentru Copii

http://slidepdf.com/reader/full/curspippnetedu-literatura-romana-pentru-copii 5/122

Fiecare capitol !e de!c-ide cu preci)ări de ordin terminologic urmate de

 pre)entări !incronice ale unor opere epice lirice (i dramatice de!tinate copiilor.

Corpu!ul de tete:!uport (i de creaţii &olclorice propu! &ie ca modele

-ermeneutice &ie ca tete de !tudiu individual e!te alcătuit din creaţii

con!iderate repre)entative pentru &iecare autor canonic (i gen literar a$ordat

&iind n acord cu programele n vigoare pentru per&ecţionarea cadrelor didactice

din nvăţămntul primar. Sunt urmărite totodată n pre)entul cur! conţinuturi cum

ar &i ;tet literar< nonliterar= ;tet narativ= ;tet de!criptiv= ;caracteri)area de

 per!ona8= ca parte a Programei actuale pentru di!ciplina /im$a (i /iteratura

romnă pentru cla!ele I:I#.Cur!ul de &aţă e!te !tructurat n nouă capitole> Capitolul I. Literatura pentru

copii Capitolul II. Folclorul literar şi copiii Capitolul III. Genul epic Capitolul

I#.  Basmul  Capitolul #.  Romanul pentru copii,  Capitolul #I.  Povestirea

Capitolul #II. Specii ale genului epic n versuri Capitolul #III. Genul liric

Capitolul I. Genul dramatic. /a &inalul cur!ului am propu! itemi de evaluare

!umativă a cuno(tinţelor (i a competenţelor de anali)ă do$ndite pe parcur!ul

!eme!trului.

Deoarece Literatura rom!nă şi literatura pentru copii e!te !ingurul cur! din

domeniul literaturii inclu! n planul de nvăţămnt de la acea!tă !peciali)are (i ca

urmare a eperienţei de la activităţile de !eminar am con!iderat utilă

introducerea n &iecare capitol a unui inventar terminologic (i a unor algoritmi de

anali)ă pentru tetele narative (i de!criptiv:lirice care vor putea &i &olo!ite cu

!ucce! &ără &olo!irea terminologiei !peci&ice n activitatea de la cla!ă a viitorilor 

 pro&e!ori din ciclul primar.

Spernd ca !tudenţii de la !peciali)area Pedagogia "nvă#ăm!ntului Primar şi

 Preşcolar   !ă con!idere pre)entul cur! un in!trument util de lucru (i un g-id

agrea$il n univer!ul literaturii pentru copii le mulţume!c pentru atenţie (i le ure)

ct mai multe lecturi pentru (i de!pre copii.

 $utoarea

5

7/23/2019 CURS.pipp_Netedu Literatura Romana Pentru Copii

http://slidepdf.com/reader/full/curspippnetedu-literatura-romana-pentru-copii 6/122

Capitolul I. LITERATURA PENTRU COPII

I.1. D+li,it/i 3o3+ptual+

T+:tul ?@ lat. te%tus A ţe!ăturăB e!te de&init n Dic#ionarul e%plicativ al limbii

rom!ne drept ;ceea ce e!te eprimat n !cri! cuprin!ul unei opere literare !au

(tiinţi&ice al unui di!cur! al unei legi.= ,ircea ng-ele!cu propune o altă

de&iniţie a tetului mai apropiată de !emni&icaţia etimonului latin de&iniţie n

care !e accentuea)ă caracterul unitar (i coerenţa !a> ;grup de cuvinte organi)ate

lingvi!tic ntr:o !tructură unitară an!am$lu de epre!ii ver$ale de dimen!iunile

cele mai variate legate printr:un !i!tem coerent de re&erinţe interioare (i

reciproce.= ?ng-ele!cu 23+BCon!idernd particularităţile &ormale de conţinut leico:!emantice !au

&uncţionale ale unui tet ace!ta poate &i categori!it ca literar !au non:literar (i

ela$orat receptat ori de!ci&rat n contete (i modalităţi !peci&ice. Dintre

elementele care con&eră literaritate unui tet amintim>

• vi)iunea per!onală !u$iectivă a!upra realităţii• &olo!irea unui lim$a8 epre!iv preponderent conotativ cu precădere n

!pecii ale genului liric &uncţia poetică a lim$a8ului &iind prevalentă• inovarea la nivelul epre!iei prin a!ocieri neo$i(nuite de cuvinte

nere!pectarea topicii &ire(ti a cuvintelor invenţia la nivel leical

ame!tecul regi!trelor• tre)irea de emoţii e!tetice• lip!a unei &inalităţi practice caracteri!tică numită ;gratuitatea actului

arti!tic=.

+

7/23/2019 CURS.pipp_Netedu Literatura Romana Pentru Copii

http://slidepdf.com/reader/full/curspippnetedu-literatura-romana-pentru-copii 7/122

n !piritul gramaticii generativ:tran!&ormaţionale care delimita !tructura de

!upra&aţă (i pe cea de adncime a unui tet StEp-ane Santerre!:SaranG

identi&ică o du$lă !tructură a tetului literar (i a&irmă ca e!enţială de!ci&rarea

ace!tuia deopotrivă n termeni cognitivi !im$olici (i e!tetici. ; con!idera un

tet ca literar n!eamnă a citi nlăuntrul !ău un alt tet adică a:l interpreta

!im$olic.= ?Santerre!:SaranG 23BT+:tul olit+/a/  ndepline(te o &uncţie in&ormativă ?tetul (tiinţi&ic

curriculum vitae proce!:ver$al &actură c-itanţă g-id de utili)are etcB !au

 per!ua!ivă ?reclamă cerere invitaţieB. /im$a8ul utili)at e!te preponderent

denotativ caracteri)at prin mono!emanti!m (i a$!enţa ornamentelor !tili!tice.

Cele mai multe tete nonliterare au un caracter &ormali)at iar intervenţia

emiţătorului a!upra !tructurii conţinutului !au !tilului tetului re!pectiv e!te

minimă (i con!tă cel mai ade!ea n completarea unor ru$rici !au preluarea unor 

modele preei!tente. Spre deo!e$ire de opera literară n care lectorul poate

recunoa(te !tilul unui anumit autor tetul nonliterar nu poartă amprenta

 per!onală a emiţătorului (i nu tre)e(te emoţii de ordin e!tetic &inalitatea !a &iind

de regulă una in&ormativă !au &uncţională.*ermenul de lit+/atu/  cunoa(te mai multe accepţiuni. n !en! re!trn!

literatura denume(te arta !au creaţiile arti!tice al căror mi8loc de eprimare e!te

cuvntul !cri! (i ro!tit totalitatea operelor care !e !upun criteriului arti!tic ceea

ce n mod curent identi&icăm drept beletristică. Se poate vor$i n ace!t !en! de

literatura creaţia literară a unui !criitor a unei perioade !au a unei ţări.H accepţiune mai largă care trimite la etimologia cuvntului latine!cul

littera ? literă !criereB e!te aceea a literaturii ca totalitate a tetelor dintr:un

anumit domeniu ceea ce !e nume(te n mod curent literatură de specialitate.

cea!ta ecede cadrul !trict $eletri!tic (i !e re&eră la cele mai diver!e domenii

ari!tice !au ale cunoa(terii. !t&el !e poate vor$i de ;literatură mu)icală=

;literatură de !pecialitate din domeniul I*= i!toric matematic (.a.m.d. /iteratura

medievală romnea!că tre$uie percepută la rndul !ău cu ace!t !en! mai larg

tetele ela$orate pnă n !ecolul al #III:lea &iind lucrări i!toriogra&ice (i

7

7/23/2019 CURS.pipp_Netedu Literatura Romana Pentru Copii

http://slidepdf.com/reader/full/curspippnetedu-literatura-romana-pentru-copii 8/122

religioa!e lip!ite de intenţie arti!tică cu o &inalitate documentară !au de u) n

ritualul $i!erice!c.Sinteti)nd opiniile &ormulate de drian ,arino n lucrarea &ermeneutica

ideii de literatură  ?1"7B Paul Cornea identi&ică următoarele !emni&icaţii ale

termenului>1. /iteratura poate &i con!iderată !i!tem ;an!am$lul in!tituţiilor (i

indivi)ilor care participă la activitatea literară ?id est  !e ocupă de o$iecte

evaluate ca tete literareB> edituri in!tituţii academice ?de cercetare

nvăţămntB revi!te critici !criitori li$rării etc al regulilor (i normelor 

care reglementea)ă acea!tă activitate.

2. /iteratura ca totalitate a ceea ce !e !crie !au e tipărit ntr:un domeniu?eemplu> literatura de !pecialitate $i$liogra&ia !au< (i totalul !crierilor 

n domeniul re!pectivB.3. /iteratura ca !et de di!cur!uri di&erite de di!cur!urile (tiinţi&ice

religioa!e etc. prin tră!ătura ;literarităţii= JKL%. /iteratura ca artă ?implicnd ade)iunea la anumite norme de valori)are (i

deci opo)iţia &aţă de paraliteratură ori literatura de ma!ăB. 4 literatură doar 

ceea ce e reali)at e!tetic.5. /iteratura ca &ormă degradată a poeticităţii J...L.+. /iteratura ca pro&e!ie ?!criitor critic pro&e!or de literatură etcB = ?Cornea

%:50BCur!ul de &aţă are n vedere accepţiunea re!trn!ă a termenului re!pectiv

literatura nţelea!ă ca totalitate a operelor !cri!e !au care circulă pe cale orală (i

care pre)intă mărci ale literarităţii.

I. 2. Co3+ptul + Lit+/atu/ p+t/u 3opii

Lit+/atu/a p+t/u 3opii e!te un concept am$iguu a!upra căruia planea)ă &ie

ignorarea !a de către unii critici literari &ie conde!cendenţa altora care con!ideră

literatura pentru copii o ;literatură minoră= mai puţin reali)ată arti!tic &aţă de

;marea literatură= &ie di!en!iuni n ceea ce prive(te de&inirea !a. Mnii cercetători

includ n acea!tă categorie orice tet pentru copii inclu!iv $en)ile de!enate

"

7/23/2019 CURS.pipp_Netedu Literatura Romana Pentru Copii

http://slidepdf.com/reader/full/curspippnetedu-literatura-romana-pentru-copii 9/122

cărţile de colorat !au cele cu tet redu! concepute n vederea &amiliari)ării celor 

mici cu anumite noţiuni ?&ructe legume animale anotimpuri culori părţile

corpului etcB (i deprinderi ?de a număra de a ţe!e etcB. 4!te ceea ce numim n

mod curent literatură de consum cu o &uncţie prioritar educativă !au de relaare.dela 'ogo8inaru ?27B atri$uie ace!tui tip de carte pentru copii o ;&uncţie

 pre:lectorală= (i nume(te totalitatea lucrărilor de o a!emenea &actură

;preliteratură=. Includem aici cărţile de!tinate antepre(colarilor (i pre(colarilor 

 prin care ace(tia !unt &amiliari)aţi cu realitatea ncon8urătoare !au pu(i n contact

cu lumea imaginarului> pliante cu po)e organi)ate pe criteriul tematic ? $nimale

domestice, $nimale sălbatice, Păsări, Flori, 'ulori, Păr#ile corpului omenesc

etcB cărţi de colorat care conţin contururi ale unor o$iecte di!parate cărţi de

colorat ale căror contururi ;!pun= o pove!te prin intermediul imaginii (i care pot

&i n!oţite de tete !curte. !cultarea pove(tilor !au a primelor poe)ii contri$uie

la rndul lor la producerea unui &ond aperceptiv (i pregăte!c pre(colarul pentru

receptarea tetelor epice !au lirice.Dat &iind caracterul !ău &ormativ di&erit totu(i de cel al materialelor didactice

 propriu:)i!e literatura pentru copii ca totalitate a creaţiilor lingvi!tice a &o!t pe

nedrept con!iderată in&erioară un eerciţiu literar ori auiliar al actului didactic

ma8oritatea criticilor literari pre&ernd !ă o ignore !au !ă o pla!e)e n )onele

margina(e ale eege)ei lor.H ecepţie n ace!t !en! o repre)intă capitolul  Miniaturale( Domestice şi

copilăreşti pe care Nicolae Oalotă l dedică n eclu!ivitate poe)iei pentru copii a

lui *udor rg-e)i atunci cnd anali)ea)ă monogra&ic opera !criitorului inter$elic.

*recnd n revi!tă ciclurile )ersuri de seară, Poveştile boabei şi ale *ăr!mei ori

'artea cu +ucării  care !tructurea)ă ;in&initul mititel= imaginat de rg-e)i

criticul literar remarcă umorul caracterul ludic ;diminutivarea continuă a

elementelor (i in&antili)area per!pectivei= ?Oalotă 251B care nu pre!upun

renunţarea la marea literaratură ci o adaptare !tili!tică la un de!tinatar de tip

!pecial. ;Simpli&icarea intenţionată a pro)odiei imitarea unor !c-eme &olclorice

c-iar recur!ul la ver!i&icaţiile !peciale naive nu implică nicidecum renunţarea la

7/23/2019 CURS.pipp_Netedu Literatura Romana Pentru Copii

http://slidepdf.com/reader/full/curspippnetedu-literatura-romana-pentru-copii 10/122

me(te(ugQ. J...L a!i!tăm la un proce! de !impli&icare (i c-iar de reducţie a

intenţionalităţii arti!tice. Dar acea!tă !impli&icare repre)intă o mutaţie !tili!tică

ecepţională n cariera unui poet e!te trecerea la o altă manierăQ.= ?Oalotă 252B

/iteratura de!tinată celor mici e!te percepută n ace!t ca) ca ;manieră= di!tinctă

de a !crie ce aduce un plu! creaţiei unui !criitor prin ver!atilitatea !tili!tică (i de

atmo!&eră ludică indu!ă.Cele mai multe !tudii i!torii (i dicţionare ale literaturii romne de!con!ideră

n!ă literatura pentru copii pe care in virtutea unui e!teti!m ece!iv o eilea)ă

n a&ara literaturii autentice. Pre)enţă con!tantă n cultura univer!ală ?avem aici n

vedere (i creaţiile &olcloriceB literatura pentru copii !u$)i!tă ntr:un plan !ecund

nemeritat !au n &orme devenite tot mai comerciale. Pentru ma8oritatea vocilor 

critice literatura de!tinată celor mici e!te;inautentică (i utilitară nen!emnată din

 per!pectiva teoriei &ormei (i necla!i&ica$ilă ntr:o ierar-ie critică a valorilor 

literare. Fiind privită mai curnd ca o &ormă de arti)anat dect ca o &ormă de artă

literatura pentru copii !e con!ervă prin gri8a eclu!ivă a autorilor de manuale (i

de auiliare didactice.= ?'ogo8inaru 2012> 13Blţi !peciali(ti dintre care l amintim pe 6ri!tu Cndroveanu con!ideră că

literatura pentru copii ndepline(te de &apt acelea(i criterii e!tetice ca (i literatura

de!tinată adulţilor repudiind acea!tă di!tincţie 8u!ti&icată doar de raţiuni

didactice. ;#oi !pune că ceea ce numim literatură pentru copii  e!te n &apt

literatură pur (i !implu literatură pentru toată lumea literatură &rumoa!ă ?cnd

e!te ntr:adevăr a(aB. Despre copii n!ă ?(i adole!cenţiB in!pirată din univer!ul

ace!tei vr!te ori !tră$ătută de !tăpnită de acel climat in&antil 8uvenil n care

!entimentele etice !unt att de la ele aca!ă JKL H literatură &ormativă a(adar carecon!truie(te n plan moral (i e!tetic. Dar care literatură nu !e adre!ea)ă mai puţin

(i adulţilorR=.Inventariind !intagmele denotative (i !&erele potenţiale de cuprindere A 

literatură de!tinată copiilor literatură de!pre copii ori literatură creată de ace(tia

nca Srg-ie con!ideră adecvată &olo!irea !intagmei ;literatura copiilor=?Srg-ie

3B care n opinia !a le:ar cuprinde pe cele de8a menţionate.

10

7/23/2019 CURS.pipp_Netedu Literatura Romana Pentru Copii

http://slidepdf.com/reader/full/curspippnetedu-literatura-romana-pentru-copii 11/122

Prin urmare oamenii de litere care !:au apropiat de acea!tă ramură a

literaturii optea)ă pentru !intagmele ;de!tinată copiilor= ;a copiilor= !au ;de!pre

copii= (i i atri$uie prin tradiţie o du$lă valoare> valoare estetică ?atin!ă prin

re!pectarea mărcilor literarităţii mai !u!:amintiteB (i o valoare *ormativă,

educativă prin aceea că &olclorul copiilor !au tetele de!tinate ace!tora pot o&eri

modele comportamentale !au $a)a &ormării unor competenţe de comunicare orală

(i !cri!ă. Cu precădere la vr!ta pre(colară (i (colară mică caracteri)ate prin

comportament mimetic (i o gndire concret intuitivă ;literatura prin epre!ia ei

directă pla!tică (i !uge!tivă eercită o nrurire enormă. 4a de!c-ide căile

cunoa(terii m$ogăţe(te (i lărge(te eperienţa cognitivă a copiilor integrndu:ltreptat n aria valorilor con!acrate de lumea adultă.= ?Oratu 5B

,i-aela Co8ocaru remarcă n pre&aţa antologiei !ale de  Literatură pentru

copii ?Co8ocaru #a!iliev 3B ;opo)iţia dintre nţelegerea tradiţional:e!teti)antă (i

cea utilitari!tă tendinţa actuală care atri$uie literaturii pentru copii orice tet !au

act de comunicare.=Prelund po!i$ilele accepţiuni ale termenului amintite la nceputul ace!tui

cur! am putea de&ini literatura pentru copii n !en! larg ca orice tet !au creaţie

orală care are drept de!tinatari receptorii mai mici de 12 ani. n !en! re!trn!

lit+/atu/a p+t/u 3opii 3up/i+ totalitat+a 3/+a5iilo/ ;3/i;+ 4i o/al+< i;pi/at+

+ ui+/;ul 3opil/i+i< 3a/+ ;+ ;upu 3/it+/iilo/ +;t+ti3+< 3u aloa/+ a/ti;ti3

/+3uo;3ut 4i 3a/+ p/+6it< i3olo + ,/3il+ lit+/a/it5ii< 4i o i,+;iu+

+ti3< ,o/ali6atoa/+.

I.". Pa/ti3ula/it5il+ lit+/atu/ii p+t/u 3opii

n lucrarea devenită de re&erinţă n domeniu Fiction *or 'ildren and $dults(

Some -ssential Di**erencies  ?173B ,Gle! ,c Doell identi&ică următoarele

tră!ături ale tetelor pentru copii tră!ături care vi)ea)ă n ultimă in!tanţă

adecvarea &ormei (i a conţinutului la particularităţile de vr!tă> dimen!iuni

redu!e lim$a8ul !implu ne!o&i!ticat pre&erinţa pentru naraţiune (i dialog n

de&avoarea pa!a8elor de!criptive (i a intro!pecţiei !ucce!iunea logică a

11

7/23/2019 CURS.pipp_Netedu Literatura Romana Pentru Copii

http://slidepdf.com/reader/full/curspippnetedu-literatura-romana-pentru-copii 12/122

evenimentelor protagoni(tii copii apelul &recvent la convenţii cu &uncţie

mnemote-nică (i la o !c-emă morală.ce!te tră!ături nu tre$uie a$!oluti)ate ele &iind uneori mpărtă(ite (i de

tetele pentru adulţi !au alteori ncălcate c-iar de operele de!tinate celor mici.

!t&el valoarea morali)atoarea a artei e!te un de)iderat al literaturii cla!ice

!pecii precum epopeea !au oda o&erind modele umane (i eemplul unei eprimări

;nalte= n timp ce comedia !atira !au &a$ula ca !pecii cla!ice de!tinate

adulţilor condamnă tare caracterologice n !copul corectării lor.H ;ncălcare= a unora din tră!ăturile mai !u!:menţionate ale literaturii

 pentru copii o repre)intă !ucce!ul &ără precedent pe care l nregi!trea)ă a!tă)i

romanul pentru copii (i adole!cenţi. Seria autoarei $ritanice T. U. 'oling &arr

 Potter   "nsemnările unei puştoaice de 'ac-el 'enee 'u!!ell !au /urnalul unui

 puşti de Te&& UinneG !unt ;devorate= de micii cititori n ciuda dimen!iunilor (i a

compleităţii lor. Dacă T.U. 'oling reinventea)ă &anta!ticul cucerindu:i pe copii

cu ntmplările cu (i de!pre magie ale eroului dar (i cu lecţii de!pre prietenie ori

de!pre eterna con&runtare dintre &orţele $inelui (i cele male&ice celelalte două

!erii amintite co$oară n univer!ul cotidian al copilăriei (i aduc n prim plan

&amilia (i (coala corvoada temelor (i a !citorilor &raţi mai mici !au aventurile

de vacanţă ale protagoni(tilor n care cititorii copii !e regă!e!c.dăugăm tră!ăturilor propu!e de ,c Doell alte particularităţi recurente

n tetele (i creaţiile orale pentru (i de!pre copii. *ematica e!te !peci&ică ?natura

univer!ul copilăriei lupta dintre $ine (i rău i!toria n dimen!iunea !a mitologică

(i legendarăB (i adecvată preocupărilor vr!tei (i gndirii concrete a celor mici.De)nodămntul celor mai multe creaţii epice (i dramatice de!tinate copiilor 

e!te unul &ericit ceea ce motivea)ă comportamente po)itive imprimndu:!e

a!t&el tetului o potenţială valoare &ormativăH altă caracteri!tică a cărţilor pentru copii indi&erent că avem n vedere

literatura didactică !au volumele dedicate copiilor e!te pre)enţa ilu!traţiilor cu

 precădere la văr!ta pre(colară (i a ciclului primar n acord cu gndirea concret:

intuitivă a de!tinatarilor. Dacă n primele pliante (i cărţi de!tinate copiilor

imaginea !u$!tituie eprimarea ver$ală a me!a8ului la vr!ta pre(colară

12

7/23/2019 CURS.pipp_Netedu Literatura Romana Pentru Copii

http://slidepdf.com/reader/full/curspippnetedu-literatura-romana-pentru-copii 13/122

ilu!traţiile n!oţe!c tetul literar original !au adaptat pentru a &acilita receptarea

me!a8ului.,arion Durand a&irma că o carte pu!ă n mna unui copil de 3:+ ani devine

un ;comple o$iect a&ectiv> (i 8ucărie (i lucru manual (i !timulent al

!en!i$ilităţii n repre)entare (i !pri8in pentru epre!ia ver$ală a repre)entării.

Imaginea e!te intuită eventual colorată dar (i eprimată ver$al.= ?apud Oratu 25Bn anii V"0 ilu!traţii ca cele reali)ate de Doina Oote) pentru volumele nei

Olandiana !au /igia ,acovei ilu!trator al cărţilor Ninei Ca!!ian !u!ţineau (i

m$ogăţeau tetul literar prin mi8loace vi)uale dar compen!au totodată condiţiile

gra&ice precare ale vremii. H variantă mai nouă a cărţii cu imagini o repre)intă

 pliantele n relie& ale căror pagini decupate materiali)ea)ă univer!ul imaginar 

ntr:o &ormă tridimen!ională (i deci mai apropiată de realitate ceea ce &acilitea)ă

o mai $ună repre)entare la nivel mental (i lingvi!tic a me!a8ului arti!tic.Ca/a3t+/ul ,+iat  e!te o altă particularitate a literaturii pentru copii

medierea producndu:!e n di&erite momente ale receptării operei literare>

alegerea cărţilor (i a creaţiilor &olclorice de către cadrul didactic !au &amilie

lecturarea !au pove!tirea &ăcută de către un adult !peci&ică perioadei

 prea$ecedare adaptarea  !au re)umarea  unor tete n vederea cuprinderii lor n

manuale (i culegeri de!tinate celor din ciclul primar. n anumite ca)uri cu

 precădere n perioada po!ta$ecedară medierea !e poate mani&e!ta prin

cen)urarea de &amilie !au da!căl a acce!ului la tete !au alte materiale care o&eră

antimodele comportamentale.ntr:un articol recent apărut n  Dilematica, Literatura pentru copii ntre

aventură şi re0isten#ă ?+"> 1%B dela 'ogo8inaru a&irmă că ;!pre deo!e$ire de

genurile adre!ate pu$licului matur literatura pentru copii implică un nivel de

 per&ormare !ecundar. al celor care o recomandă (i o pre)intă copiilor &ie că !unt

!criitorii n(i(i n po!tura lor pedagogică &ie părinţi &ie educatori.= ,edierea

!u!ţine alături de conţinutul ideatic al tetului valoarea educativă a literaturii

 pentru copii !electarea creaţiilor de!tinate celor mici pre!upunnd implicit (i

 promovarea de către adulţi a unui anumit !i!tem de valori condiţionat i!toric (i

!ocial. Prin literatura care i !e propune nainte de a &i capa$il !ă opere)e

13

7/23/2019 CURS.pipp_Netedu Literatura Romana Pentru Copii

http://slidepdf.com/reader/full/curspippnetedu-literatura-romana-pentru-copii 14/122

independent propriile !elecţii ;copilul de!coperă o lume căreia i recunoa(te

!uperioritatea n primul rnd a părinţilor !au n genere a adulţilor care l

ncon8oară (i care indi&erent de intenţiile lor educative i o&eră modele. ce!te

modele eprimate prin lim$a8 nu !unt doar modele de vor$ire ci (i prin

a!cultarea (i interpretarea altora modele de comportare (i 8udecată.= ?Oratu 10BPentru a motiva temerara ntreprindere de a !crie pentru copiii )ilelor noa!tre

dina Pope!cu redactor la Dilema vece (i coordonator al !uplimentului pentru

copii (i adole!cenţi Dilemati% (i mărturi!e(te ntr:un articol recent de)amăgirea

cu privire la o&erta actuală de carte pentru ace(tia (i &ormulea)ă indirect opinii

a!upra a ceea ce ar tre$ui !ă implice un tet pentru copii> permanentă raportare la

de!tinatar pre)enţa pove(tii (i e!enţa ludică a ace!teia. ;Cărţile egocentrice care

!emănau cu ni(te 8urnale teri$ili!mul (i e-i$iţioni!mul dureroa!a a$!enţă a

 pove(tii (i lip!a de intere!< con!ideraţie &aţă de cititor JKL toate ace!tea nu aveau

nimic ludic.= ?Pope!cu 20B4tic-etările amintite aplicate !criiturii pentru copii po!tdecem$ri!te nu o

nve!te!c n!ă automat pe dina Pope!cu n rolul de avocat al !criiturii

tradiţionale. Con(tientă de caracterul dinamic al literaturii ca produ! uman care

tre$uie !ă !e adapte)e unor realităţi materiale !pirituale (i p!i-ologice n

 permanentă tran!&ormare autoarea volumelor Doar un 0bor n +urul lumii ?1B ,

Gidul adolescentului ?200%B  $venturile lui Do%i, n ben0i desenate  ?2007B

 Mari poveşti rom!neşti pe n#elesul celor mici ?200"B con!ideră vitală a$ordarea

unei !criituri moderne care !ă &ie vero!imilă (i atractivă pentru generaţii tot mai

emancipate. Pentru a vor$i ;pe lim$a= unor copii ;care nu mai ng-it orice= ai

căror $unici nu mai au grădini (i live)i ne!&r(ite pentru care calculatorul (itelevi)orul !unt principalii parteneri de petrecere a timpului li$er reinventarea

literaturii pentru copii (i adole!cenţi e!te a$!olut nece!ară.*ră!ăturile ace!tei noi literaturi a copiilor pentru (i de!pre ei ar &i n opinia

dinei Pope!cu ?20B ;demontarea cli(eelor (i a reţetelor demiti)area per!ona8e

(i lumi neconvenţionale $inele nu e a$!olut răul e relativ con&lictul dintre cele

1%

7/23/2019 CURS.pipp_Netedu Literatura Romana Pentru Copii

http://slidepdf.com/reader/full/curspippnetedu-literatura-romana-pentru-copii 15/122

două nu tre$uie !ă &ie luat n !erio! !ituaţii din viaţa de )i cu )i adu!e n pove!te

eplicarea prin pove!te a lumii n care trăim.=Conclu)ionnd literatura pentru copii repre)intă o !u$divi)iune a literaturii

naţionale (i univer!ale care !e individuali)ea)ă prin adecvarea &ormală !tili!tică

(i de conţinut la un tip !pecial de receptor cu particularităţi cognitive a&ective (i

 p!i-ologice care l di&erenţia)ă de toţi ceilalţi de!tinatari ai actului arti!tic.

cea!tă acce!i$ili)are a &ormei (i a me!a8ului ori potenţiala dimen!iune

&ormativă nu tre$uie n!ă con!iderate un ra$at de la valoarea de ordin e!tetic.

/udică aparent naivă ade!ea miniaturală prin dimen!iuni (i univer!ul imaginar 

 propu! literatura pentru copii nu e!te cu !iguranţă o literatură minoră.

15

7/23/2019 CURS.pipp_Netedu Literatura Romana Pentru Copii

http://slidepdf.com/reader/full/curspippnetedu-literatura-romana-pentru-copii 16/122

Capitolul II!OLCLORUL LITERAR ŞI COPIII

II. 1. !ol3lo/ul lit+/a/

*ermenul de ;&olclor= ?@ engl. ;&ol=: popor (i ;lore=: nţelepciuneB

denume(te totalitatea creaţiilor arti!tice care aparţin culturii !pirituale a unui

 popor (i di!ciplina care !tudia)ă ace!t domeniu. Potrivit lui Hvidiu Orlea aparţin

&olclorului ;lit+/atu/a popula/ ?Folclorul literarB ,u6i3a popula/ ?Folclorul

mu)icalB (i a;u/il+ popula/+ ?Folclorul coregra&icB n timp ce creaţiile

arti!tice pla!tice !unt de domeniul artei populare.= ?Orlea I 1"BCa tră!ături di!tinctive ale creaţiilor literare populare amintim caracterul

tradiţional caracterul colectiv oralitatea caracterul anonim (i caracterul

!incretic.Ca/a3t+/ul t/ai5ioal al literaturii populare !e datorea)ă puternicului

con!ervatori!m mani&e!tat att la nivel &ormal ?re!pectarea unor tipare

compo)iţionale pre)enţa &ormulelor pro)odia !peci&ică> monorimă !au rimămperec-eată mă!ura redu!ă etcB ct (i la nivelul conţinutului ?inventar relativ

limitat de teme idei (i motive care re&lectă vi)iunea colectivă a!upra vieţiiB. Dacă

n creaţiile culte originalitatea (i noutatea !unt criterii de ncadrare valorică a

operei (i a creatorului !ău n operele populare primea)ă ;re!pectarea (i

 perpetuarea elementelor con!acrate (i cuno!cute ca atare de repre)entanţii

mediului &olcloric= ?Srg-ie 3+1B

Ca/a3t+/ul 3ol+3ti are n vedere att contri$uţiile !ucce!ive aledi&eritelor generaţii de interpreţi la creaţia iniţială ct (i &aptul că o creaţie

 populară eprimă vi)iunea colectivă tradiţională !pre deo!e$ire de cea cultă

epre!ie a individualităţii creatoare. Potrivit &olclori(tilor ,i-ai Pop (i Pavel

'uăndoiu ?+"B ;creatorul popular e!te eponentul arti!tic al colectivităţii

eprimnd n creaţiile !ale gndurile !entimentele (i nă)uinţele ei. 4l e!te nainte

de toate un $un cuno!cător al tradiţiei pă!trătorul dar (i tran!miţătorul ei.=

1+

7/23/2019 CURS.pipp_Netedu Literatura Romana Pentru Copii

http://slidepdf.com/reader/full/curspippnetedu-literatura-romana-pentru-copii 17/122

Colectivitatea preia (i pune n circulaţie orală creaţii individuale care devin n

timp creaţii colective cuno!cnd numeroa!e variante. n timp ce n literatura

cultă variantele preced &orma &inală a unei creaţii &ormă con!iderată cea mai

reali)ată din punct de vedere arti!tic n literatura populară variantele urmea)ă

creaţiei iniţiale individuale.Ca/a3t+/ul o/al !e mani&e!tă n toate etapele proce!ului creator> creaţia

!au producţia e&ectivă con!ervarea (i circulaţia interpretarea ori per&ormarea

ulterioară. /iteratura populară e!te de!tinată eecuţiei (i receptării orale cuvntul

&iind cel mai ade!ea n!oţit de lim$a8ul non:ver$al de ge!turile (i mimica

 per&ormerului !au de acompaniament mu)ical. n pro)ă oralitatea implică

apropierea de !tilul vor$it ?&olo!irea adre!ării directe a inter8ecţiilor a

eclamaţiilor (i a interogaţiilor retorice !intaa !peci&icăB. Hvidiu Orlea

con!ideră că &olclorul e!te condiţionat de memoria interpreţilor (i că poate &i

tran!mi! doar prin nvăţare ;din au)ite (i prin imitare cinetică a mi(cărilor (i a

ge!turilor. Ounii interpreţi di!pun n con!ecinţă de o memorie remarca$ilă.=Ca/a3t+/ul aoi, e!te o con!ecinţă a circulaţiei pe cale orală (i a

caracterului colectiv. nonimatul nu pre!upune a$!enţa unui autor. Paternitatea

creaţiei populare devine n!ă necuno!cută n timp (i nu are importanţa acordată n

ca)ul operei literare culte ntruct &olclorul re&lectă mentalitatea comună

colectivă (i nu o vi)iune per!onală a !criitorului ca n ca)ul creaţiei culte.Ca/a3t+/ul ;i3/+ti3  poate &i de&init ca mpletire a creaţiei literare cu

mu)ica mimica !au dan!ul. cea!tă !im$io)ă a lim$a8elor arti!tice ndepline(te

att rol mnemote-nic &acilitea)ă memorarea prin implicarea n per&ormare (i

receptare a mai multor !imţuri ct (i rol epre!iv !porind e&ectul a!upra

receptorilor. n &olclor !increti!mul e!te un &enomen organic (i &uncţionea)ă ca

mecani!m comple care implică !imultaneitatea di&eritelor &orme arti!tice n

toate etapele creaţiei> ela$orare inovare per&ormare< eecuţie.n lucrarea  Literatura pentru copii n conte%tul beletristicii rom!neşti

nca Srg-ie con!ideră 3a/a3t+/ul o/,ali6at o altă tră!ătură a &olclorului literar 

datorată caracterului !ău tradiţional oral (i anonim. Sc-emele compo)iţionale din

 $a!m imagini (i !intagme con!acrate precum ;&oaie verde= ;nalt la !tat mare la

17

7/23/2019 CURS.pipp_Netedu Literatura Romana Pentru Copii

http://slidepdf.com/reader/full/curspippnetedu-literatura-romana-pentru-copii 18/122

!&at= ;&rumoa!ă de la !oare te puteai uita dar la dn!a $a= ;au nu numai un rol

mnemote-nic JKL ci (i o valoare de comunicare de liant ntre per&ormer (i

receptori. !t&el a!cultătorii recuno!c anumite imagini !intagme !ituaţii=

?Srg-ie 3+2B.După criteriul apartenenţei la genurile (i !peciile con!acrate de teoria

literară tradiţională creaţiile &olclorice literare pot &i cla!i&icate a!t&el>a. ;p+3ii al+ 8+ului li/i3= doina cntecul !trigătura colindul prover$ul

)icătoarea g-icitoarea !au cimilitura ?ultima !pecie &iind ncadrată de anumiţi

&olclori(ti n genul enigmi!ticB7. ;p+3ii al+ 8+ului +pi3= $a!mul legenda ?ei!tente att n ver!uri ct (i n

 pro)ăB plugu(orul $alada ?n ver!uriB !noava pove!tirea ?n pro)ăB3. 8+ul /a,ati3 include n ca)ul &olclorului literar !cenete care preiau

 per!ona8e (i epi!oade $i$lice ? 1ro0ii, )icleimul B !au păgne ?'ălu#ii, 'apra,

2rsul B Creaţiile populare dramatice !unt per&ormate de adulţi n perioada

!ăr$ătorilor de iarnă (i ndepline!c &uncţii $ine !ta$ilite de evocare a de!tinului

c-ri!tic !au de alungare a !piritelor rele n vederea puri&icării pentru noul an.Folclorul copiilor include numărători &rămntări de lim$ă g-icitori (i

cntece recitative creaţii populare memorate (i per&ormate de cei mici. lături de

ace!te !pecii valori)ate n proce!ul in!tructiv:educativ de a!tă)i &oarte gu!tate la

vr!ta copilăriei dar n mediul etra(colar !unt vor$irea pă!ărea!că (i cntecele

de invocare a elementelor naturale pe care le vom anali)a ca !pecii ale

&olclorului copiilor.

II.2. !ol3lo/ul 3opiilo/

!ol3lo/ul 3opiilo/< nţelegnd prin acea!ta &olclorul p+/o/,at + 3opii<cuprinde creaţii de mici dimen!iuni care aparţin de regulă genului liric n

ver!uri (i include următoarele !pecii> 39t+3+-o/,ul< u,/to/i<

/,9t/i + li,7< 8>i3ito/i !au 3i,ilitu/i< 3oli+ ace!tea din urmă &iind

!u$ordonate poe)iei o$iceiurilor calendari!tice. Speciilor mai !u!:menţionate li

!e adaugă o !u$!pecie per&ormată p+t/u cei mici re!pectiv 39t+3ul + l+a8.

1"

7/23/2019 CURS.pipp_Netedu Literatura Romana Pentru Copii

http://slidepdf.com/reader/full/curspippnetedu-literatura-romana-pentru-copii 19/122

#ariantă a cntecului popular 39t+3ul + l+a8 e!te o !u$!pecie

univer!ală care apare din nece!itatea practică a adormirii copilului &iind din ace!t

motiv n!oţit de legănat (i interpretare mu)icală. 4!te totodată prima ?!u$B!pecie

literară de!tinată copiilor prin intermediul căreia !e adnce(te legătura a&ectivă

dintre mamă (i noul nă!cut a!upra căruia !unt proiectate prin cntec (i ver! urări

(i !peranţe pentru viaţa a&lată la nceput.;Nani nani copiliţăDraga mamii garo&iţăRCă mama te:a legăna9i pe &aţă te:a !pălaCu apă de la i)voareCa !ă &ii ruptă din !oare.= ?apud  ncuţă et al  10%B

Funcţiei primare de adormire a celui mic i !e alătură a!t&el &uncţia

apotropaică de protecţie prin &orţa cuvntului ro!tit &apt care permite ncadrarea

cntecului de leagăn n &ondul ar-aic al &olclorului univer!al. Fără a intui

vec-imea (i $ogăţia de !emni&icaţii a ace!tui cntec:incantaţie &etele de vr!tă

 pre(colară pot prelua mimetic cntecele au)ite n mediul &amilial pentru a:(i

adormi la rndul lor 8ucăriile perpetund a!t&el ntr:un mod &ericit acea!tă

!pecie. Ca particularităţi &ormale ale cntecului de leagăn !e remarcă rima

mperec-eată !peci&ică de alt&el ver!ului popular mă!ura redu!ă a ver!urilor

&olo!irea re&renului cu variantele ;nani nani= ;li liu liu= (i a diminutivelor 

;copila(= ;copiliţă= ;puiuţ= ;pui(or=;ngera(= !au a dativului etic ;mi=ca

mărci ale a&ectivităţii. H variantă a cntecului de leagăn e!te cea n care mama

invocă a8utorul di&eritelor animale pentru legănarea -rănirea (i adormirea

 pruncului ?apud Srg-ie 30B. nimalele aparţin arealului geogra&ic auto-ton (i

!unt !electate din regnuri diver!e pe(ti pă!ări !au mami&ere din raţiuni tetuale A raţiuni pro)odice cum ar &i gă!irea rimei ;(tiucă=< ;culcă= omonimia ;!omn=<

;!omn=: pe(te A !au etratetuale ca urmare a comportamentului protector al

unor animale &aţă de puii lor.;#ino raţăDe:l ia:n $raţă9i tu g!căDe:l ia:n crcăR9i tu mţă

1

7/23/2019 CURS.pipp_Netedu Literatura Romana Pentru Copii

http://slidepdf.com/reader/full/curspippnetedu-literatura-romana-pentru-copii 20/122

De:i dă ţţăR#ino (tiucăDe mi:l culcă9i tu !omn

De mi:l adormiR=n alte variante dimen!iunii a&ective (i celei apotropaice a cntecului de

leagăn i !e alătură !peranţele mamei că pruncul legănat i va &i la rndul !ău

!pri8in pe!te ani>;Nani nani puiul mamiiSă te văd um$nd n ca!ăSă (e)i cu mama la ma!ăSă &aci mamii tre$u(oarăCare ţi:o &i mai u(oarăS:aduci mamii !urceluţepu(oară c:o co&iţăSă te văd um$lnd la (coalăSă:mi &ii a8utor la $oală.= ?apud  ncuţă et al  103B

C9t+3+l+-o/,ul !unt incantanţii n!oţite de anumite ge!turi invocări

ale unor &enomene meteorologice plante animale !au corpuri cere(ti cărora

copiii le adre!ea)ă rugăminţi !au mai rar ameninţări. ce!tea au caracter 

contetual ntruct pre!upun pre)enţa copilului n mediul natural (i apariţia

acelor &enomene !au &iinţe cărora copilul li !e adre!ea)ă. ntr:o manieră aparent

naivă dar care dovede(te atenta o$!ervare a lumii ncon8urătoare cntecele

&ormulă ne &amiliari)ea)ă cu preocupările copilului de a de!coperi lumea

ncon8urătoare (i ;!e con!tituie ntr:un capitol de (tiinţe naturale la nivelul

nţelegerii copiilor care le:au (i reali)at.= ?Neagu BCopiii !e apropie cu precădere de univer!ul miniatural al in!ectelor !au al

animalelor mici ?gărgăriţă : cu variantele regionale mămăruţă păpărugă ,ăriuţa

 popii !au păpămie : &luture melc $roa!că pitpalac cucB dar (i de a!trul !olar 

ori curcu$eul cărora li !e adre!ea)ă pentru căldură protecţie ori cre(tere !au

tran!&ormare miraculoa!ă ca n ca)ul invocaţiei către curcu$eu.;Curcu$eu curcu$eui culori ca $rul meu9i $ei apă din pru9i $ei apă tul$urată,a &ă pe mine &lăcăuR9i mă &ă pe mine &atăR= ?apud  Neagu +1B

20

7/23/2019 CURS.pipp_Netedu Literatura Romana Pentru Copii

http://slidepdf.com/reader/full/curspippnetedu-literatura-romana-pentru-copii 21/122

Ca !u$!pecii &olclorice invocaţiile celor mici preiau credinţe ar-aice (i

re&lectă intuitiv mentalitatea colectivă de tip tradiţional. Cu privire la curcu$eu

ei!tă credinţa că ;cine !:ar da pe!te cap la capătul curcu$eului !:ar &ace din

&ecior &ată (i inver!.= ?,edan 35B credinţă preluată (i n cntecul:&ormulă citat.

*otodată celui care va a8unge n coate (i genunc-i pnă la locul din care $ea apă

curcu$eul i !e va ndeplini o dorinţă după ro!tirea ace!tui cntec.#alenţele premonitorii ale di&eritelor elemente naturale !unt la rndul lor 

unanim acceptate n ere!ul popular (i preluate (i n &olclorul copiilor. Cucul !au

gărgăriţa !unt ade!ea invocate n 8ocurile celor mici pentru a le preve!ti ace!tora

viitorul. Pentru cel care (tie !ă:i a!culte cntecul cucul poate anunţa vr!ta

că!ătoriei n timp ce )$orul gărgăriţei o&eră indicii a!upra )onei din care e!te

viitorul ur!it.;,ămăruţă ruţăSuie:te:n căruţă9i unde:i )$uracolo m:oi mărita.=

n alte !ituaţii vieţuitoarele !unt c-emate ca parteneri de 8oacă ?;Flutura(

&lutura(< W$oară !u! de pe $uta(< 9i vino la mine< Că n:am mărăcine< 9i vino la

mine< Să mă 8oc cu tine.= A ncuţă et al  1+B !au de muncă ?;reiera( greiera(<*e:ai !culatX< : ,:am !culat.< *e:ai !pălatX< : ,:am !pălat.< i mncatX< : m

mancat.< 6ai cu mine la aratR= A idem 15B. n ca)ul unui eventual ;re&u)= de a

ră!punde doleanţelor copilului animalul !au elementul vegetal invocat e!te

ameninţat>;Păpădie dieFă:te &luierieRCă de nu te &aci

*e arunc la vaciR=n timpul intonării cntecului tulpina păpădiei e!te ndoită cu degetul

arătător n dreapta (i n !tnga pnă cnd acea!ta !e rupe (i poate &i &olo!ită ca

&luier.#er!urile iniţiale ale cntecelor:&ormulă : ;,ămăruţă ruţă= cu varianta

;ărgăriţă riţă= !au ;Păpădie die= A evidenţia)ă a&ere)a ?accidentul &onetic

caracteri)at prin căderea !unetelor< a literelor de la nceputul cuvntuluiB ca

modalitate recurentă n &olclorul literar prin care !e reali)ea)ă rima interioară (i

21

7/23/2019 CURS.pipp_Netedu Literatura Romana Pentru Copii

http://slidepdf.com/reader/full/curspippnetedu-literatura-romana-pentru-copii 22/122

un 8oc de cuvinte amu)ant. n ciuda unei emancipări tor mai accentuate acea!ta

!pecie continuă !ă ei!te (i !ă i atragă pe cei mici prin e&ectul eu&onic al

 8ocurilor de cuvinte al diminutivelor !au al &olo!irii re&renului (i prin percepţia

a!upra lumii ncon8urătoare ca miraculo! po!i$il tri$utară mentalităţii populare

ar-aice.Nu,/to/il+ &ac parte din primele ver!uri memorate de copii care

con!tau n a!ocieri de cuvinte !au !ila$e $a)ate pe e&ectele !onore ale ace!tora

ori n pa!a8e de pro)ă rimată (i ritmată pe care copiii le &olo!e!c n 8ocurile lor 

 pentru a de!emna un conducător !au pentru a elimina 8ucătorii.Prin numărare ;!e aleg cei care tre$uie !ă eecute anumite acţiuni n

timpul 8ocului> !ă &ie la $ătaieQ !au n cmpQ !ă caute pe cei a!cun(i (i dintre

ei !ă prindă pe unul care !ă ia locul la alergat după ceilalţi.= ?Neagu +:7B Formele

cele mai !imple (i mai vec-i de numărători cuprind numeralele cardinale de la 1

la 5 !au de la 1 la 10> ;Mnu doi trei patru cinci< *ata cumpără opinci< ,ama

cumpără !ecară< i putea !ă ie(i a&ară.= ?Neagu %0B Dată &iind utili)area lor n

vederea impunerii unor reguli de 8oc &uncţia dominantă a lim$a8ului repera$ilă n

numărătorile in&antile e!te cea conativă centrată pe de!tinatar &apt !ugerat de

adre!area directă (i de recurenţa vocativelor (i a ver$elor la imperativ care o$ligă

 participanţii la 8oc la o anumită acţiune.lături de &uncţia primară aceea de a impune anumite reguli ale 8ocului

ntr:o &ormă di!tractivă numărătorile pot avea (i rol in!tructiv ntruct pre!upun

memorarea (i recitarea de către copii a unor creaţii n ver!uri !au pot a8uta la

corectarea unor de&ecte de pronunţie.;*erente (i Didina

Se plim$ă cu ma(ina./a orice cotitură,ănnc:o pră8itură/a orice !topOeau cte:un !irop.9o&eru:a o$o!it,a(ina a oprit.StopR=

 Numărătorile !unt &recvent &olo!ite n 8ocul ;de: pititea= !au ;mi8oarca= (i

 pot &i recitate att de cel care tre$uie !ă caute>

22

7/23/2019 CURS.pipp_Netedu Literatura Romana Pentru Copii

http://slidepdf.com/reader/full/curspippnetedu-literatura-romana-pentru-copii 23/122

;m plecat la căutareDupă mic (i după marePatru patru pitulataPnV la )ece !ă &ii gata.=

ct (i de cel căutat. Dacă n primul ca) ro!tirea numărătorii dă timp celorlalţi participanţi la 8oc !ă !e a!cundă n cea de:a doua !ituaţie copilul căutat

ver$ali)ea)ă n ver!uri interdicţia de a &i urmărit. cea!tă ultimă variantă de

numărătoare aparţine pro$a$il unui &ond ar-aic ntruct apelea)ă la $le!tem n

ca)ul ncălcării regulii 8ocului ca cel care ;!tă= !ă nu ;tragă cu oc-iul=>;Săricică cu ardeiSă:ţi ple!nea!că oc-ii:n treiDacă te:i uita

După urma mea.= ?apud  Neagu 7Blte numărători introduc elemente ale culturii moderne (coala 8andarmul

 portocala (i c-iar per!ona8e comice ale cinematogra&iei ca n următorul eemplu

&apt care demon!trea)ă pă!trarea !peciei (i n mediul ur$an !au n cel rural

contaminat de elemente ale modernităţii>;Stan (i OranCntă la pian-eorg-e (i Ion/a acordeon.

M iu iuIe(i a&ară tuR=

Cele mai multe numărători au rolul de a elimina 8ucătorii &apt indicat de

recurenţa imperativului ver$ului ;a ie(i= n ver!ul &inal al ace!tora> ;Ie(i a&ară

dintre noiR= cu variantele ;Ie(i a&arV din 8oc= ;Ie(i a&ară dacă poţiR= ;Dumneata

!ă ie(i a&arăR= etc ?apud   ncuţă et al  %3:%+B. Din punct de vedere pro)odic

numărătoarea re!pectă particularităţile poe)iei populare romne(ti> pre&erinţa

 pentru creaţia ne!tructurată de tip $loc pentru mă!ura redu!ă ?1:" !ila$eB (i rima

mperec-eată. Funcţia poetică a comunicării e!te aproape a$!entă n &avoarea

celei conative iar inventarul !tili!tic din numărători e!te !ărac. Dată &iind

 per&ormarea !a eminamente orală procedeele de epre!ivitate arti!tică care apar 

totu(i n numărători !unt preponderent cele de la nivelul &onetic al lim$ii.

literaţia (i a!onanţa ndepline!c n acea!tă !pecie att rol eu&onic ct (i unul de

diverti!ment prin e&ectele comice ale unor cuvinte !au alăturări de litere>;4n ten tu

23

7/23/2019 CURS.pipp_Netedu Literatura Romana Pentru Copii

http://slidepdf.com/reader/full/curspippnetedu-literatura-romana-pentru-copii 24/122

Pitulă:te tuR= ?apud  ncuţă et al  %5BG>i3ito/il+ !unt !curte de!crieri ale unor o$iecte &iinţe !au &enomene care

con!tau n n(iruirea inci&rată peri&ra!tică ori interogativă a ctorva note

 particulare din care a!cultătorul !ă poată deduce numele o$iectului de!cri!.

Specie a &olclorului literar de o$icei n ver!uri g-icitoarea ;pre)intă !u$ &ormă

meta&orică un o$iect o &iinţă !au un &enomen cerndu:!e identi&icarea ace!tora

 prin a!ocieri logice. ?D4 %21B= n mediul rural g-icitorile !au cimiliturile ?@ a

cimili a &ace !au a !pune cimilituriB !unt practicate deopotrivă de copii (i adulţi

(i &uncţionea)ă ca 8oc di!tractiv la (e)ători (i clăci pentru ca n mediul ur$an

rolul educativ !ă devină prevalent g-icitorile &iind per&ormate de !au pentru cei

mici n vederea &amiliari)ării ace!tora cu realitatea ncon8urătoare.Calitatea g-icitorii con!tă att n valoarea meta&orei care inci&rea)ă de

regulă de!crierea ct mai ale! n e&ortul depu! de receptor pentru a o de)lega.

Oianca Oratu ?27B con!ideră că acea!tă !pecie a genului enigmi!tic ;m$ină

e&ortul de a trece cu $ine o pro$ă grea cu plăcerea poe)iei a ritmurilor care

 poartă cu !ine a!ocieri !urprin)ătoare.= De(i inci&rată de!crierea tre$uie !ă o&ere

totu(i !u&iciente particularităţi ale o$iectului a!t&el nct ace!ta !ă poată &i

identi&icat. ri!totel con!idera g-icitoarea o ;meta&oră $ine compu!ă= ?apud 

Petra( "0B. !ocierea la nivel mental a două o$iecte caracteri!tică meta&orei e!te

&acilitată n ca)ul g-icitorii de a!emănări ale a!pectului ale comportamentului

&iinţei de!cri!e ori ale utilităţii unui o$iect>;m un $ru &rumo! vărgatPe!te )are aruncat.

 Numai după !oare:apare9i:i ţe!ut din !tropi (i !oare=. ?'urcubeul B

n unele g-icitori !oluţia nu e!te !ugerată doar prin elementeetralingvi!tice precum a!pectul !au utilitatea ci (i prin relaţii de ordin !emantic

cum ar &i omonimia ?liliac denumire a unei plante (i a unui mami&er no!turnB9oricel cu aripioarePoartă numele de &loare. ? Liliacul B

De(i ma8oritatea covr(itoare a g-icitorilor inci&rea)ă date ale realităţii

materiale ?&iinţe o$iecte &enomene ale naturiiB ei!tă (i g-icitori care vi)ea)ă

dimen!iunea culturală (i morală a ei!tenţei umane. Mrmătoarele g-icitori au ca

2%

7/23/2019 CURS.pipp_Netedu Literatura Romana Pentru Copii

http://slidepdf.com/reader/full/curspippnetedu-literatura-romana-pentru-copii 25/122

!oluţii !cri!ul re!pectiv cartea ceea ce !ugerea)ă o &ericită preluare a

elementelor culturii !cri!e n circuitul oral>Cmpul al$ oile negre

CinV le vede nu le credeCinV le pa(te le cunoa(te. ?Scrisul B

re &oi (i nu e pomţi vor$e(te ca un om9i cu ct o ndrăge(ti*ot mai mult o &olo!e(ti. ?'arteaB

lături de meta&oră (i alegorie o altă modalitate &recventă de am$igui)are

(i inci&rare e!te &olo!irea interogaţiei ca n eemplul ;Cine are o !ingură urec-e

dar nici cu aceea nu audeX= ? $cul de cusut B. Formulate ca ntre$ări retorice

rimate !au n pro)ă g-icitorile interogative !inteti)ea)ă nţelepciunea populară ca

re)ultat al eperienţei de viaţă (i al o$!ervării atente a lumii (i con!truie!c o

&ilo!o&ie naivă tran!mi!ă generaţiilor tinere ntr:o &ormă ludică.;Cine um$lă dimineaţa n patru picioare < /a prn) n două picioare < Iar !eara

n treiX= ?apud  ncuţă et al  0B#r!tele omului !unt a!ociate n acea!tă g-icitoare momentelor )ilei

moartea ori ne&iinţa &iind indirect corelate nopţii. Di&icultatea de!ci&rării con!tă

n ace!t ca) n delimitarea !en!ului denotativ al cuvntului ;picior= ?mem$ruin&eriorB de cele conotative ?$a!ton re!pectiv minile pe care !ugarii le &olo!e!c

ca !pri8in n primele ncercări de a !e depla!aB (i n identi&icarea valorii

meta&orice a !u$!tantivelor denumind perioade ale )ilei.-icitorile de!criptive (i cele interogative repre)intă categorii

&undamentale ale g-icitorii tradiţionale dar !unt preluate (i n g-icitorile

moderne in!pirate de realitatea ur$ană. Sema&orul mi8loacele de tran!port cum

ar &i trenul !au avionul um$rela ţigara lacătul incu$atorul devin o$iecte aleinci&rării. Procedeele meta&ori)ării (i cel al interogaţiei !e menţin &orme

ar-etipale adaptndu:!e a!t&el unor conţinuturi recente realitatea n permanentă

!c-im$are &apt care a!igură perpetuarea (i actualitatea !peciei.9arpe mare de oţel< Fuge iute prin tunel. ?3renul BCu trei oc-i< n trei culori< 4 atent la trecători. ?Sema*orul4

Inei!tente !au necuno!cute copilului din !paţiul rural tradiţional

a!emenea o$iecte !unt recogno!ci$ile pentru receptorul contemporan de vr!tă

25

7/23/2019 CURS.pipp_Netedu Literatura Romana Pentru Copii

http://slidepdf.com/reader/full/curspippnetedu-literatura-romana-pentru-copii 26/122

mică. Dinamica &olclorului literar implică (i proce!ul inver! de di!pariţie a unor 

g-icitori odată cu di!pariţia o$iectelor !au a ocupaţiilor tradiţionale denumite !au

ca urmare a ruperii tinerelor generaţii de lumea !atului.Prin !timularea proce!elor gndirii (i a imaginaţiei datorată n principal

!u$!tituţiei meta&orice g-icitoarea !au cimilitura poate &i utili)ată cu !ucce! ca

auiliar n proce!ul didactic ca eerciţiu de memori)are (i de)voltare a

voca$ularului la activităţile de 4ducarea lim$a8ului !au ca metodă alternativă

di!cur!ului (tiinţi&ic pe durata activităţilor !au a lecţiilor de Cunoa(tere a

mediului eogra&ie ,atematică. mintim n ace!t !en! volumul Gicitori

a0lii pentru voi, copii ?200+B pe care autoarele Ioana ,i-ai (i ,ariana r!ene l

 propun ca re!ur!ă materială utilă n activităţile de 4ducarea lim$a8ului.Datorită ingenio)ităţii meta&orelor caracterului ludic (i &ormei alegorice

!pecia a &o!t a$ordată (i n creaţii culte cum ar &i poemul Gicitoarea  !au

di!ti-urile care alcătuie!c $l*abetul imaginat de *udor rg-e)i. Pentru litera ;'=

creatorul  Florilor de mucigai dar (i al lui  5drean#ă conturea)ă o imagine

animată pornind de la elementele gra&ice componente ale literei mari> ;i atrnă

de căldură< Pnă:n pra& lim$a din gură= ?apud Petra( "0B.Ion Caraion include n volumul Lucrurile de diminea#ă ?17"B o !erie de

'imilituri n care principalul mod de inci&rare e!te i)olarea unor cuvinte

mono!ila$ice ?;&ur= -oţ ;!ec= ;cal= ;var= ;con= ;voi=B din !tructura unor 

cuvinte pluri!ila$ice ?;&ur!ec= ;calvar= ;convoi=B care nu !unt n!ă compu!e

 prin !udare din ace!tea. Prin i)olarea !ila$elor (i apelul la omonimie ?;tort= ca

 pră8itură (i ca denumire a unei ţe!ături de cnepă !au inB cimiliturile di!ti-uri

create de Caraion !unt adecvate copiilor care au depă(it ciclul de ac-i)iţii

&undamentale./ume lume lume lume A< Corp geometric (i pronume. ?'onvoiBMn lucru (i o &iinţă>< Su&erinţă. ?'alvar B*etilă plu! apă< Se ia (i !e papă. ?3ort B

Seria Gici6 Gici6 Gici6 de Htilia Ca)imir include g-icitori:poe)ii mai

ample dect variantele tradiţionale limitate de regulă la două:trei ver!uri.

Dimen!iunile mode!te ale celor mai multe g-icitori populare !e pot eplica prin

modalitatea orală de circulaţie o creaţie de dimen!iuni redu!e &iind mai u(or de

2+

7/23/2019 CURS.pipp_Netedu Literatura Romana Pentru Copii

http://slidepdf.com/reader/full/curspippnetedu-literatura-romana-pentru-copii 27/122

tran!mi! (i reţinut. Pre)enţa elementelor pro)odice n unele g-icitori ndepline(te

la rndul !ău un rol mnemote-nic. #arianta cultă tran!mi!ă pe cale !cri!ă

 permite n!ă crearea unor g-icitori de mai mari dimen!iuni &ără a periclita

 pă!trarea ace!tora. n !eria amintită Htilia Ca)imir apelea)ă cu precădere la

!etine cărora le dă titluri (i le adaugă n &inal interogaţia prin care !olicită

copiilor gă!irea !oluţiei. 'um o ceamă 5i7i pe nume6 'ine7i, oare8, 'e să *ie8

!unt g-icitori care m$ină de!cripţia &i)ică (i comportamentală a unor animale A 

arici vulpe melc A cu interogaţia retorică &olo!ită ca titlu (i reluată !imetric n

&inalul poe)iilor. n de!crierea melcului !criitoarea apelea)ă la pro)odia populară

?rima mperec-eată mă!ura redu!ă de 3:" !ila$e (i ritmul tro-aicB &apt carea!igură dincolo de inovaţiile amintite coerenţa la nivelul !peciei (i pă!trarea ca

n ca)ul $a!mului a unor tipare tradiţionale.;,erge merge A greu a8ungeRre coarne A dar nu:mpunge.4 g-e$o!9i &rico!Iar cnd ie!e la plim$are(i ia ca!a n !pinare.Cine:i oareX= ?Ca)imir %%B

n variantă populară !au cultă apelnd la meta&oră interogaţie !au 8oc de

cuvinte g-icitoarea !e pă!trea)ă ca !pecie a literaturii pentru copii dar (i

modi&ică &uncţiile n lumea modernă. proape di!părută din ntlnirile adulţilor

!pecia !:a ;ur$ani)at= (i apare &ie ca eerciţiu !tili!tic al unor !criitori ai !ecolului

&ie n mediul (colar n activităţile de memori)are din ciclul de ac-i)iţii

&undamentale !au ca alternativă a di!cur!ului (tiinţi&ic de la di!cipline precum

Cunoa(terea mediului !au eogra&ie. Indi&erent de metoda de am$igui)are de

caracterul !ău popular !au cult g-icitoarea (i pă!trea)ă pro!peţimea (i puterea de

!educţie a!upra micilor receptori.!/,9t/il+ ;au /9tu/il+ + li,7 !unt enunţuri n pro)ă !au n

ver!uri care !e $a)ea)ă pe &olo!irea aliteraţiei ?repetarea unor con!oane !au a

unor grupuri con!onanticeB (i care tre$uie ro!tite repede ceea ce conduce ade!ea

la !tlciri comice ale cuvintelor. Ca urmare a di&icultăţii pronunţării lor &ie din

cau)a aliteraţiei &ie a ritmului alert &rămntările !unt numite (i ;ncurcături=

27

7/23/2019 CURS.pipp_Netedu Literatura Romana Pentru Copii

http://slidepdf.com/reader/full/curspippnetedu-literatura-romana-pentru-copii 28/122

;!crntituri= !au ;nclceli de lim$ă=. Dincolo de rolul di!tractiv &rămntările de

lim$ă repre)intă valoroa!e eerciţii de dicţie care pot &i &olo!ite cu !ucce! n

grădiniţă (i n primele cla!e ale ciclului primar pentru corectarea anumitor 

de&ecte de pronunţie.Pentru &rnturile !curte (i implicit mai !imple !e impune ro!tirea repetată

(i tot mai rapidă pnă ce per&ormerul !tlce(te cuvintele !au dimpotrivă

demon!trea)ă o dicţie irepro(a$ilă.Mn vultur !tă pe:un pi!c c:un pi n pli!c.9a!e !a(i n (a!e !aci.

Frămntările !au &rnturile mai lungi conţin &recvent mem$ri ai aceleia(i

&amilii leicale ?;tmplar= ;tmplărie= ;tmplărea!ă=B &orme &leionare di&erite

ale aceluia(i cuvnt ?;pe!triţă= ;pe!triţi= ;pe!triţe=B !au paronime $a)ate pe

apariţia metate)ei ?;capră=< ;crapă=B. n ace!t ca) provocarea con!tă n a ro!ti

corect (i ct mai rapid ntreaga &ra)ă.Prepeliţa pe!triţă e pe!triţă dar mai pe!triţi !unt puii prepeliţei pe!triţe din

neamul prepeliţelor pe!triţe.Capra calcă piatra piatra crapă:n patru. Crăpa:i:ar capul caprei cum a crăpat

 piatra:n patruRH altă categorie a &rnturilor de lim$ă utili)ea)ă alături de cuvinte

derivate reale creaţii imaginare $a)ate pe adăugarea de !unete !au !ila$e n

 po)iţie iniţială ?;$rea)=< ;$rlo$rea)= ;lingură< $lingură= ;!tea=< ;logo!tea=B>Ooul $rea) $rlo$rea) le!ne )ice $oul $rea) dar mai le!ne a de)$rlo$re)i

 $rlo$re)itura din $oii $rlo$re)enilor.lte &rnturi de lim$ă de regulă !curte ridică pro$leme de ro!tire ca

urmare a ră!turnării topicii &ire(ti ca n eemplele ;ă!t mn) mic mic mn)

&u!e= (i ;ă!t &n ud &n ud &u= ?apud  Neagu 15B !au a &olo!irii ntr:o &ra)ă

eclu!iv a cuvintelor care ncep cu aceea(i literă> ;Fata &o!tului &ierar Fănică &ace

&a!olea &ără &oc &iindcă &ocul &ace &um.= ;Domnule Dudău dă:mi două dude din

dudul dumitale de dincolo de drumR=H ultimă categorie de &rnturi de lim$ă pe care am identi&icat:o e!te aceea

a enunţurilor n care !e utili)ea)ă omo&one cuvinte !au alăturări de cuvinte

identice n ro!tire di&icilă &iind n acea!tă !ituaţie marcarea corectă a pau)ei

dintre cuvinte> ;(tiu= (i ;că= ro!tite di!tinct n opo)iţie cu !u$!tantivul omo&on

2"

7/23/2019 CURS.pipp_Netedu Literatura Romana Pentru Copii

http://slidepdf.com/reader/full/curspippnetedu-literatura-romana-pentru-copii 29/122

;(tiucă=. Pe acela(i principiu !e $a)ea)ă cuno!cutul eemplu ;Stanca !tă:n ca!tan

ca Stan.=;Frămntările de lim$ă !unt un minunat prile8 de cultivare a lim$ii n

!en!ul n!u(irii unei ro!tiri clare (i corecte ct (i n !en!ul m$ogăţirii ei cu

termeni noi c-iar dacă ace(ti termeni !e &olo!e!c doar n anumite mpre8urări.=

?Neagu 15B n ultimele decenii &rnturile de lim$ă au intrat tot mai mult n

voca$ularul adulţilor ca eerciţii de dicţie de!tinate unor categorii pro&e!ionale

!peci&ice ?actori pre)entatori *#B !au ca mi8loc de diverti!ment relativ &recvent

ntlnit n di!cuţiile tinerilor din mediul virtual.Mn mod particular de comunicare pă!trat a!tă)i doar ca mi8loc de

amu)ament al copiilor (i al adole!cenţilor e!te o/7i/+a p;/+a;3. n opinia lui

,i-ai Pop ?132B vor$irea pă!ărea!că era iniţial o ;lim$ă !pecială= &olo!ită de

oamenii din popor inclu!iv de adulţi pentru a nu &i nţele(i de cei din 8ur.

cea!tă intenţie a inci&rării e!te du$lată a!tă)i de o modalitate ludică de te!tare a

atenţiei (i a ritmului de pronunţare al partenerului de ;dialog=. n principiu

acea!tă &ormă particulară de comunicare orală pre!upune de!părţirea cuvintelor 

n !ila$e (i adăugarea nainte !au după &iecare !ila$ă a uneia !au mai multor 

!ila$e. ce!te !ila$e adăugate pot &i invaria$ile ca n ca)ul !ila$ei ;-er= a(e)ate

naintea &iecărei !ila$e ?;-er#a -er!i -erle= #a!ileB !au varia$ile vocala din

!ila$a ata(ată relund:o pe cea din cuvntul real ?lipi tepe rapa tupu răpă :

literaturăBPrin dimen!iuni mu)icalitate &ondul ludic (i potenţialul educativ

&olclorul literar poate eercita ncă o in&luenţă $ene&ică a!upra copiilor &amiliei

(i cadrelor didactice revenindu:le mi!iunea revalori)ării ace!tor !pecii ca o

 po!i$ilă alternativă de nvăţare !ociali)are (i 8oc la &ormele moderne de

comunicare (i diverti!ment ?internet de!ene animate 8ocuri virtuale utile n

mă!ura n care nu nlocuie!c contactul direct cu ceilalţi copii (i activităţile n aer 

li$er ale celor miciB.

2

7/23/2019 CURS.pipp_Netedu Literatura Romana Pentru Copii

http://slidepdf.com/reader/full/curspippnetedu-literatura-romana-pentru-copii 30/122

Capitolul IIIGENUL EPIC

III.1. Pa/ti3ula/it5il+ 8+ului +pi3

enul epic ?@ gr. epio! @ epo!:cuvnt )icere ceea ce !e eprimă prin

cuvntB e!te genul literar care cuprinde totalitatea operelor populare !au culte n

 pro)ă !au n ver!uri n care autorul (i eprimă indirect vi)iunea a!upra realităţii

 prin intermediul naraţiunii. ;Faţă de celelalte genuri con!acrate de e!tetică pe

care le:a premer! el are un rol prioritar ntruct primul mod de eprimare a

omului a &o!t relatarea celor ce:l ncon8oară. 9i a(a !:a nă!cut naraţiunea care !tă

la $a)a !peciilor ce aparţin literaturii populare (i apoi culte precum epo!ul

legenda $alada poemul epic &a$ula $a!mul pove!tea !c-iţa nuvela (i

romanul.= ?Srg-ie 3++B Ca elemente de&initorii ale operelor epice menţionăm>

ei!tenţa unei !ucce!iuni de momente narative numită acţiune !au !u$iect

 pre)enţa naratorului (i a per!ona8elor apelul la naraţiune ca mod preponderent deepunere prin intermediul căruia !criitorul (i eprimă atitudinea &aţă de tema

 pre)entată.A35iu+a !au !u$iectul unei opere literare poate &i de&inită ca !ucce!iune a

ntmplărilor prin care trec per!ona8ele (i care determină !au in&luenţea)ă

evoluţia ace!tora. cţiunea e!te un element comun operelor epice (i dramatice n

ca)ul pie!elor de teatru !ucce!iunea ntmplărilor repre)entate pe !cenă &iind

numită (i con&lict. Hperele epice pentru copii re!pectă de regulă !ucce!iunealogică a evenimentelor (i !urprind un &ir narativ unic con!truit linear ca

nlănţuire raţională a celor cinci momente ale !u$iectului.4po)iţiunea !au incipitul e!te momentul care &iea)ă coordonatele

!paţio:temporale (i protagoni(tii intriga repre)intă elementul pertur$ator

declan(ator al evenimentelor ulterioare de!&ă(urarea acţiunii !e con!tituie ca

!ucce!iune de ntmplări prin care trece per!ona8ul punctul culminant marc-ea)ă

30

7/23/2019 CURS.pipp_Netedu Literatura Romana Pentru Copii

http://slidepdf.com/reader/full/curspippnetedu-literatura-romana-pentru-copii 31/122

momentul de maimă ten!iune (i de)nodămntul care ec-ivalea)ă n ca)ul

&ormulării !ale tetuale cu re)olvarea con&lictului./a nivel pre(colar (i la cla!ele primare ei!tenţa ace!tor momente (i

!ucce!iunea logică tre$uie evidenţiate n anali)a tetului literar &ără a !e utili)a

n!ă terminologia de !pecialitate. Cadrul didactic poate &olo!i ntre$ări a8utătoare

de tipul ;Mnde< Cnd !e de!&ă(oară ntmplărileX= ;Cine participă la

evenimenteX= ;Cum !e nc-eie pove!tireaX= etc. pentru a:i g-ida pe copii n

identi&icarea principalelor evenimente (i a celorlalte elemente con!titutive ale

operei epice pregătindu:i a!t&el pentru n!u(irea ulterioară a unor algoritmi de

anali)ă literară.P+/;oa?ul e!te acel agent al acţiunii ?per!oană animal o$iect &enomen

al naturiiB care participă la ntmplările narate &iind prin intermediul dialogului

al naraţiunii uneori al monologului (i purtător al me!a8ului autorului.Cla!i&icarea per!ona8elor !e poate &ace după mai multe criterii. Su$ a!pect

&uncţional după /olul 8ucat n derularea evenimentelor per!ona8ul poate &i> erou<

 protagoni!t< per!ona8 principal per!ona8 !ecundar per!ona8 epi!odic (i &igurant

?per!ona8 care nu participă e&ectiv la acţiuneB. *eoreticianul 4.,. For!ter cla!i&ică

 per!ona8ele după 3o,pl+:itat+a it+/ioa/  n> per!ona8e plate dominate de o

!ingură tră!ătură de caracter (i rotunde per!ona8e complee care evoluea)ă pe

 parcur!ul derulării evenimentelor. Per!ona8ele plate !unt caracteri!tice unor !pecii

epice precum !c-iţa &a$ula (i $a!mul !tructura lor interioară rămnnd

&undamental aceea(i n timp ce romanul (i nuvela evidenţia)ă per!ona8e mai

complee !urprin!e n proce!ul maturi)ării al evoluţiei !au al involuţiei morale

a&ective !au materiale.Mn alt criteriu de cla!i&icare l repre)intă i,pli3a/+a ++3ti n acţiune

 per!ona8ele putnd &i ncadrate a!t&el n per!ona8e pre)ente (i per!ona8e a$!ente a

căror per!onalitate !e recon!tituie din relatările ori amintirile celorlate per!ona8e.

i amintim n ace!t !en! pe Nec-i&or /ipan din romanul  Baltagul   (i pe #lad

Yepe( din para$ola i!torică Răceala. Primul per!ona8 a$!ent al literaturii romne

e!te ,onoc-eroleopardali! ntruc-ipare alegorică a domnitorului Con!tantin

Cantemir tatăl lui Dimitrie Cantemir autor al 1storiei ierogli*ice ?1705B.

31

7/23/2019 CURS.pipp_Netedu Literatura Romana Pentru Copii

http://slidepdf.com/reader/full/curspippnetedu-literatura-romana-pentru-copii 32/122

După 3/it+/iul +ti3 per!ona8ele pot &i cla!i&icate n per!ona8e po)itive (i

 per!ona8e negative. cea!tă polari)are e!te &recvent ntlnită n literatura pentru

copii n !pecii cum ar &i $a!mul legenda !au $alada. n acord cu valoarea

&ormativă a literaturii de!tinate copiilor &orţele $inelui nving iar &aptele

repro$a$ile ale per!ona8elor negative !unt !ancţionate lumea &icţională o&erind

a!t&el modele !au antimodele pentru receptorul copil.Din punctul de vedere al raportului cu realitatea per!ona8ele pot &i

cla!i&icate a!t&el> per!ona8e i!torice per!ona8e imaginare !au &ictive per!ona8e

legendare per!ona8e auto$iogra&ice (i per!ona8e alegorice cum ar &i /umea ca

 per!ona8 al tratatului &ilo!o&ic ela$orat de Dimitrie Cantemir  Divanul sau

G!lceava "n#eleptului cu Lumea.Per!ona8ul literar e!te de o$icei conturat din două per!pective> eterioară

?a!pect &i)ic vr!tă ve!timentaţie !tatut !ocial mediu geogra&ic !ocial !au

cultural comportamentB (i interioară ?p!i-ologie relie&ată prin intermediul

monologului interiorB. n acord cu gndirea concret:intuitivă a copiilor n

literatura pentru copii atenţia naratorului !e ndreaptă cu precădere a!upra

a!pectelor eterioare redate prin intermediul naraţiunii al de!crierii de tip

 pro!opogra&ie ?pre)entarea tră!ăturilor &i)iceB ori etopee ?!urprinderea tră!ăturilor 

moraleB !au al dialogului.Na/a5iu+a repre)intă alături de dialog (i de!criere un mod de epunere

a operei literare (i pre)enţa dominantă n operele epice. n naraţiunea tradiţională

relatarea evenimentelor !e &ace la per!oana a III:a naratorul caracteri)ndu:!e

 prin omni!cienţă (i u$icuitate. n a&ara naraţiunii la per!oana a III:a caracteri!tică

 pro)ei o$iective tradiţionale ntlnim naraţiunea la per!oana I o naraţiune de tip

!u$iectiv n care naratorul e!te (i participant !au martor la ntmplărilor relatate.

/iteratura !ecolului !e caracteri)ea)ă prin e!tomparea graniţelor dintre

genuri a!t&el nct de!crierea caracteri!tică n mod tradiţional !peciilor lirice ori

dramati)area indu!ă prin apelul la dialog au devenit la rndul lor pre)enţe

con!tante uneori dominante n creaţiile epice.Mn termen !inonim conceptului de naraţiune e!te diege)a ?@ germ.

Diege!e : pove!tire naraţiune epunereB de&inită ca nlănţuire de &apte (i

32

7/23/2019 CURS.pipp_Netedu Literatura Romana Pentru Copii

http://slidepdf.com/reader/full/curspippnetedu-literatura-romana-pentru-copii 33/122

ntmplări relatate ntr:o operă epică (i con!iderată componentă &undamentală a

!tructurii pro)ei literare.I;ta5+l+ a/ati+ intrin!eci oricărei opere epice !unt următoarele>

autorul naratorul per!ona8ul (i cititorul< a!cultătorul ca de!tinatar (i receptor al

me!a8ului arti!tic. Dacă autorul e!te !criitorul per!oana reală care imaginea)ă (i

!crie un tet concepe (i tran!mite me!a8ul prin intermediul naraţiunii !au al

unui per!ona8 narator !itundu:!e n a&ara tetului naratorul e!te vocea care

relatea)ă ntmplările ipo!ta)a literară a autorului o entitate de cele mai multe

ori &ictivă. Naratorul repre)intă o in!tanţă intermediară care media)ă me!a8ul

autorului către pu$licul cititor !au a!cultător.Dintre p/o3+++ a/ati+ cel mai &recvent utili)ate amintim nlănţuirea

alternanţa in!erţia (i !imetria. nlănţuirea repre)intă procedeul de legare a

!ecvenţelor ntr:o operă epică. Di!punerea ace!tor !ecvenţe re!pectă de o$icei

ordinea cronologică (i urmăre(te &irul logic al evenimentelor. Ca a$ateri de la

cronologia naturală a evenimentelor &enomen cuno!cut ca a?naBcronie

menţionăm analep!a !au &la!-$ac:ul ?evocarea unor epi!oade anterioareB (i

 prolep!a ori &la!-&orard:ul prin care !unt anunţate evenimente viitoare.lternanţa e!te procedeul narativ ntlnit n !pecii de mai mare amploare

(i compleitate !tructurală ?roman epopee nuvelăB prin care !unt pre)entate n

 paralel două !au mai multe &ire narative. Oa!mul uniepi!odic !c-iţa &a$ula (i

 $alada !e limitea)ă la un !ingur epi!od !emni&icativ din ei!tenţa per!ona8elor (i

la un !ingur &ir epic. Incapacitatea receptorilor de vr!tă mică de a decela

 planurile narative realul de &a$ulo! pre)entul de evenimentele trecute nu

recomandă &olo!irea alternanţei n creaţiile de!tinate ace!tora.In!erţia repre)intă procedeul de introducere a unei pove!tiri n pove!tirea

cadru. /ucrările teoretice actuale propun pentru a di!tinge cele două nivele

termenii de naraţiune etradigetică ?n.n. ramaB (i naraţiune intradiegetică ?n.n.

 pove!tirile in!erateB. Dintre cele mai cuno!cute opere care utili)ea)ă procedeul

in!erţiei amintim  &anul $ncu#ei  de ,i-ail Sadoveanu  Decameronul   lui .

Ooccacccio (i 'anterbur 3ales de eo&reG C-aucer. Dintre pove!tirile dedicate

celor mici (i in!pirate de unver!ul lor Dumbrava minunată de ,i-ail Sadoveanu

33

7/23/2019 CURS.pipp_Netedu Literatura Romana Pentru Copii

http://slidepdf.com/reader/full/curspippnetedu-literatura-romana-pentru-copii 34/122

e!te un eemplu de operă n care au naratorul apelea)ă la procedeul pove!tirii n

ramă. Naraţiunea etradiegetică con!tă n ace!t ca) n relatarea la per!oana a III:

a a aventurii /i)ucăi #a!ilian n drumul !ău !pre ca!a $unicilor iar ca naraţiuni

intradiegetice menţionăm pove!tirile domniţei (i ale $ătrneilor care i !e arată

eroinei n vi!.Simetria e!te procedeul care con!tă n a!emănarea !au identitatea

!ecvenţei iniţială cu cea &inală ceea ce con&eră circularitate operei literare (i o

!tructurea)ă ca univer! de !ine !tătător. Scriitorul romn n opera căruia !imetria

repre)intă o tră!ătură de&initorie e!te /iviu 'e$reanu romane precum  1on,

 Pădurea sp!n0ura#ilor !au $dam şi -va con!tituind eemplul per&ect de opere

!&erice a căror circularitate e!te imprimată de procedeul !imetriei.Dintre procedeele narative mai !u!:amintite nlănţuirea e!te procedeul cel

mai &recvent &olo!it n literatura pentru copii ntruct e!te cea mai apropiată de

cronologia monodirecţională a evenimentelor reale. 'eceptorul ?n.n. a!cultător 

!au cititorB ;inocent= nu poate de!ci&ra di!tor!iunile ordinii &ire(ti n timp ce

in!erţia unor epi!oade para)itare i:ar putea di!trage atenţia !au induce o !tare de

con&u)ie. Ca urmare &irul narativ al unei opere de!tinate celor mici e!te de cele

mai multe ori !implu liniar monoplan ceea ce l &ace alert atractiv (i acce!i$il

ace!tora.

III.2. Sp+3ii al+ 8+ului +pi3 a+3at+ /+3+pt/ii la 9/;ta

3opil/i+i

/und n con!iderare compleitatea narativă dimen!iunile operei nivelul

!tili!tic (i leical conţinutul tematic (i de idei precum (i potenţiala valoareeducativă con!iderăm ca adecvate !tudiului la vr!tă mică următoarele !pecii ale

genului epic> 7a;,ul< l+8+a< 7alaa< a7ula< po+;ti/+a< ;3>i5a 4i ;oaa.Dacă $a!mul legenda (i $alada atrag prin naraţiunea alertă (i pre)enţa

elementelor &anta!tice iar pove!tirea A prin participarea a&ectivă a naratorului

&a$ula !c-iţa (i !noava !e pretea)ă a$ordării curriculare (i etracurriculare din

3%

7/23/2019 CURS.pipp_Netedu Literatura Romana Pentru Copii

http://slidepdf.com/reader/full/curspippnetedu-literatura-romana-pentru-copii 35/122

ciclurile pre(colar (i primar prin dimen!iunile redu!e caracterul monoepi!odic (i

valoarea educativă mai pronunţată.Per!ona8ele animaliere ca protagoni(ti ai &a$ulei apelul la per!oni&icare

intenţia !atiri)antă a !noavei comicul unor !ituaţii pre)entate n acea!tă !pecie

 populară circum!crierea evenimentelor n limitele vero!imilului !unt alte

tră!ături care i pot atrage pe receptorii copii.Compleitatea compo)iţională (i narativă dimen!iunile (i numărul mare

de per!ona8e nu recomandă romanul pentru !tudiul !au parcurgerea integrală la

vr!ta mică. ,anualele antologiile (i culegerile de!tinate copiilor propun din

ace!t motiv adaptări re)umate !au &ragmente monoepi!odice ale ace!tei !pecii n

vederea acce!i$ili)ării !ale.,anualele de  Limba şi literatura rom!nă  pentru ciclul primar conţin

totu(i pa!a8e romane(ti din literatura romnă (i univer!ală in!erate re!pectndu:

!e &ie criteriul tematic ?2niversul copilăriei, )ara, 3oamna etcB &ie pe cel al

a!imilării unor conţinuturi prevă)ute n programa (colară ?tetul narativB. ce!tea

!unt propu!e n!ă ca epi!oade independente cărora autorii manualelor le atri$uie

titluri inei!tente n tetul integral original> La cireşe La scăldat  Pupă0a din tei

?din< după $mintiri din copilărieB Premiul nt!i ?din< după Morome#ii de ,arin

PredaB !au &ragmente din primul volum al romanului  La Medeleni  de Ionel

*eodoreanu.Mn prim contact cu operele epice populare ?$a!m legendă !noavă

 $aladăB (i culte ?&a$ulă !c-iţă pove!tire romanB !e produce n ca)urile &ericite

ncă de la nivelul antepre(colar prin lecturarea !au pove!tirea &ăcută de către un

adult din &amilie cu !copul lini(tirii (i al adormirii copilului. /a vr!ta pre(colară

(i n perioada prea$ecedară din ciclul primar !uporturile vi)uale ?plan(e

cartoline 8ocuri de tip pu))le cărţi de colorat !au cu a$ţi$ilduri prin intermediul

cărora e!te recon!truit &irul epicB (i cele audio:vi)uale ?ecrani)ări ale unor $a!me

 pove(ti (i romane cărţi audioB !unt utili)ate cu !ucce! att n mediul &amilial ca

&ormă de relaare (i 8oc ct (i n cadru in!tituţionali)at ca mi8loace didactice

&olo!ite n activităţile (colare. Dincolo de &uncţia didactică !au de diverti!ment

35

7/23/2019 CURS.pipp_Netedu Literatura Romana Pentru Copii

http://slidepdf.com/reader/full/curspippnetedu-literatura-romana-pentru-copii 36/122

ace!te mi8loace audio:vi)uale repre)intă primii pa(i n &amiliari)area celor mici

cu univer!ul &icţiunii literare.n perioada po!ta$ecedară ilu!traţia (i pierde treptat din importanţă pnă

la !u$!tituirea !a totală de tet. ,i8loacele audio:vi)uale rămn n!ă n atenţia

copiilor (i a adole!cenţilor care le pre&eră de cele mai multe ori n de&avoarea

cărţii. ,otivaţia nu mai e!te n!ă una de ordin cognitiv ca incapacitate o$iectivă

a celui mic de a de!ci&ra un me!a8 !cri! ci poate &i identi&icată n lip!a unui

model &amilial (i !ocio:cultural !au pur (i !implu n comoditatea !au

-iperactivitatea unor copii cărora parcurgerea unei cărţi le apare ca plicti!itoare.Indi&erent de &orma de receptare tradiţională A prin a!cultare !au lectură :

ori modernă A prin vi)ionarea unor ecrani)ări !au audierea unor cărţi n &ormat

audio !peciile genului epic !e menţin n &runtea pre&erinţelor copiilor datorită

 particularităţilor intrin!eci generale (i !peci&ice de8a anali)ate dar (i ca urmare a

unor &actori etraliterari cum ar &i o mai mare acce!i$ilitate n raport cu

dramaturgia. *eatrul pentru copii e!te practic a$!ent n !paţiul rural auto-ton

doar pu$licul din marile ora(e putnd $ene&icia de repre)entaţii teatrale

 pro&e!ioni!te (i de ei!tenţa unor !paţii !peci&ice.Capitolele care urmea)ă con!tituie micromonogra&ii dedicate principalelor 

!pecii ale genului epic adecvate receptării (i< !au !tudiului la vr!ta copilăriei>

 $a!mul romanul pentru copii pove!tirea !c-iţa &a$ula (i !noava.

3+

7/23/2019 CURS.pipp_Netedu Literatura Romana Pentru Copii

http://slidepdf.com/reader/full/curspippnetedu-literatura-romana-pentru-copii 37/122

Capitolul IV#ASMUL

De&init de . Căline!cu drept ;oglindire a vieţii n moduri &a$uloa!e= ?5B

 $a!mul e!te !pecia genului epic n pro)ă !au n ver!uri care pre)intă ntr:un mod

!c-ematic (i !tereotip n&runtarea dintre &orţele $inelui (i cele male&ice nc-eiată

cu victoria $inelui.n vi)iunea &olclori!tului Hvidiu Orlea $a!mul ;poate &i de&init ca o

naraţiune pluriepi!odică al cărei protagoni!t e!te omul ?de o$icei adole!centB

a8utat de animale !au o$iecte cu puteri miraculoa!e care i)$ute(te n cele din

urmă !ă &ie ră!plătit n c-ip maim acţiunea &iind vero!imilă pentru o mentalitate

de tip ar-aic= ?Orlea 1> 1%B. #.I.Propp &olclori!t ru! de!crie !pecia avnd n

vedere părţile !ale componente ca &iind ;orice de)voltare de la pre8udiciere !au

lip!ă A prin &uncţiile intermediare A la că!ătorie !au alte &uncţii &olo!ite ca

de)nodămnt= ?ră!plata do$ndirea lucrului căutat remedierea pre8udiciului

!alvarea de urmăritori n.n.B ?Propp %B Mnele voci ale criticii actuale !u!ţin că;$a!mele pot &i con!iderate a!tă)i mai degra$ă ca un mod caracteri!tic A &a$ulo!

(i intenţionat !c-ematic A de a privi (i nţelege realitatea dect ca o naraţiune cu

o tematică anumită (i o !tructură o$ligatorie= ?ng-ele!cu 35B.De(i termenul e!te de origine !lavă ?@$a!nZ : nă!cocire minciunăB numai n

lim$a romnă a evoluat !pre !en!ul de naraţiune care pre)intă &apte miraculoa!e

!au neo$i(nuite n lim$a !r$ă ;$a!na= denumind de!cntecul iar n ru!ă

;$a!ni<$a!nia= A &a$ula pentru $a!mul propriu:)i! &olo!indu:!e n lim$ile !lavealţi termeni ntre care (i ;pove!t=. ntlnit n &olclorul tuturor popoarelor cu

!imilitudini care nu !e pot eplica dect printr:un &ond comun ar-aic de gandire

 $a!mul e!te una dintre cele mai vec-i !pecii a!upra originii căreia !:au ve-iculat

mai multe teorii niciuna unanim acceptată> o/i8i+a ,itolo8i3 ?potrivit căreia

 $a!mul e!te un ;mit demiti)at= nă!cut n India anticăB o/i8i+a oi/i3

?8u!ti&icată prin a!emănarea !a cu vi!ulB  o/i8i+a /ituali;t  ?eplicată de

37

7/23/2019 CURS.pipp_Netedu Literatura Romana Pentru Copii

http://slidepdf.com/reader/full/curspippnetedu-literatura-romana-pentru-copii 38/122

!peciali(ti prin preluarea n !pecia $a!mului a unor practici păgne (i credinţa

comună n &orţa cuvntului ro!titB.

IV. 1. !u35iil+ 7a;,ului

n mentalitatea ar-aică $a!mul ndeplinea o u35i+ apot/opai3 de

alungare a !piritelor rele n unele )one europene ?Oucovina IrlandaB ei!tnd

interdicţia de a ro!ti $a!me )iua> ;Iar celui ce !pune pove(ti i iartă Dumne)eu

 păcatele numai !ă nu le !puie )iua căci i !e rupe căma(a ci numai noaptea

?de!igur cnd !piritele rele um$lăB=.Pentru omul modern u35ia + /+la:a/+ a $a!mului e!te prevalentă oca)ii

 propice pove!titului ca modalitate de petrecere a timpului &iind ntrunirile pentru

tor! curăţatul porum$ului priveg-iul !erviciul militar popa!ul la -anuri. n

mediul citadin $a!mul !e menţine eclu!iv ca !pecie de!tinată receptorului copil

(i are &ie rolul de a adormi copilul de vr!tă mică &ie o u35i+ +u3ati.

udiţiile vi)ionările unor ecrani)ări pove!tirea &ăcută de mem$ri ai &amiliei !au

cadre didactice lectura după imagini a $a!melor contri$uie deci!iv la de)voltarea

imaginaţiei &ormarea de comportamente de)ira$ile (i la m$ogăţireavoca$ularului celor mici. Finalul &ericit materiali)at n ră!plătirea per!ona8elor 

 po)itive (i n !ancţionarea celor negative ca (i pre)enţa elementelor &anta!tice

!unt particularităţi care pot argumenta atracţia pe care acea!tă !pecie o eercită

a!upra receptorilor copii.

IV. 2. Cla;ii3a/+a 7a;,ului

Din punctul de vedere al compleităţii &irului narativ (i al amplorii cadrului

!paţio:temporal !e pot di!tinge două tipuri compo)iţionale $a!mul $iogra&ic (i

 $a!mul epi!odic.#a;,ul 3u p/oil 7io8/ai3 urmăre(te eroul de la na(tere !au din copilărie

 pnă la maturi)area !a con!&inţită prin că!ătorie du$lată ade!ea de a!cen!iunea

la tron. ce!t tip !:a impu! ntruct !ati!&ăcea gu!tul popular de un anumit grad

3"

7/23/2019 CURS.pipp_Netedu Literatura Romana Pentru Copii

http://slidepdf.com/reader/full/curspippnetedu-literatura-romana-pentru-copii 39/122

 pre)ent pnă n )ilele noa!tre n &a)a in&antilă. Naraţiunea de ace!t tip captivea)ă

 prin pro&ilul a!cendent prin ritmul precipitat al ntmplărilor depă(irea cu !ucce!

a o$!tacolelor (i recompen!area &inală a protagoni!tului.

#a;,ul 3u p/oil +pi;oi3  are dimen!iuni redu!e un număr mic de

 per!ona8e (i !e limitea)ă la un !ingur epi!od din viaţa eroului pre)entat de o$icei

de8a la maturitate. După natura protagoni(tilor (i gradul de vero!imilitate

 $a!mele au &o!t mpărţite de cercetătorii moderni n două categorii &undamentale

(i anume> $a!mul &anta!tic (i $a!mul animalier.#a;,ul ata;ti3  e!te caracteri)at de preponderenţa miraculo!ului ntr:o

naraţiune care n&ăţi(ea)ă lupta dintre $ine (i rău nc-eiată cu victoria

 per!ona8ului po)itiv. Fanta!ticul e!te o noţiune mai nouă i)vortă din gndirea

raţionali!tă pentru a delimita lumea reală de cea &ictivă n mentalitatea ar-aică

 $a!mul &iind receptat ca naraţiune vero!imilă. Se remarcă n ultimele decenii

tendinţa de diminuare a circulaţiei modi&icarea &uncţiei ?$a!mul ca mod de

adormire (i relaare a celor miciB degradarea !c-emelor (i a &ormelor de

concreti)are.#a;,ul +;p/+ ai,al+  e!te de regulă o naraţiune !curtă mono !au

 $iepi!odică la care participă un număr redu! de per!ona8e !electate din lumea

animală. Hmul e!te &ie a$!ent &ie ocupă un rol !ecundar n raport cu protagoni(tii

animali. Core!pondent popular al &a$ulei care pre)intă &recvent contaminări cu

alte !pecii epice cum ar &i !noava !au legenda $a!mul de!pre animale e!te mai

vec-i dect $a!mul &anta!tic ntruct ;are la $a)ă o vi)iune mai primitivă de!pre

lume. 4a pre!upune credinţa că animalele au nu numai un !u&let dar c-iar (i un

lim$a8 propriu prin care ele !e nţeleg (i pe care l poate de!ci&ra (i omul mai ale!

cel dotat cu n!u(iri !peciale.= ?Orlea 1> 211BH caracteri!tică a !peciei ca urmare a vec-imii !ale (i a circulaţiei pe cale

orală o repre)intă 3ota,ia/+a ce !e mani&e!tă &ie prin in&luenţarea unui $a!m

de altul &ie prin contopirea mai multor &ragmente de $a!me ntr:unul nou. C-iar 

(i creatori cuno!cuţi con!ideraţi autori de $a!me ;culte= apelea)ă de &apt la o

!c-emă narativă preei!tentă la !ituaţii (a$lon la per!ona8e (i motive con!acrate

n $a!mul popular tradiţional.

3

7/23/2019 CURS.pipp_Netedu Literatura Romana Pentru Copii

http://slidepdf.com/reader/full/curspippnetedu-literatura-romana-pentru-copii 40/122

,i-ai Pop (i Pavel 'uăndoiu remarcă n lucrarea Folclor literar rom!nesc

;gradul ridicat de !tereotipie (i predicti$ilitate= !peci&ic !peciei repera$il (i n

 $a!mele ;culte=. Invenţia epică (i crearea unor per!ona8e individuali)ate lip!e!c

iar originalitatea !criitoricea!că !e mani&e!tă la nivel !tili!tic (i leical precum (i

n pa!a8ele de!criptive. Dacă n $a!mul popular portretele (i de!crierile de ordin

 pei!agi!tic ar-itectonic !au ve!timentar !unt etrem de !umare !c-iţate cu

a8utorul unor meta&ore comparaţii (i epitete meta&orice impu!e de tradiţie

?;mndru< mndră de la !oare de puteai uita dar la dn!ul< dn!a $a= ;pădure<

 palat etc de aramă< de argint< de aur= ;părul ca pana cor$ului< !picul grului=

etcB n $a!mul cult de!cripţia e!te mai detaliată (i poartă amprenta !tili!tică a!criitorului re!pectiv ?a !e avea n vedere de eemplu motivele romantice

 pre)ente deopotrivă n lirica (i n pro)a &anta!tică emine!ciană !au umorul

oralitatea (i apelul &recvent la paremiologie (i regionali!me n pove(tile lui Ion

CreangăB.*ipul de $a!m cel mai $ine repre)entat n !paţiul european (i implicit n

literatura auto-tonă e!te $a!mul &anta!tic pluriepi!odic de tip $iogra&ic.

IV. ". Pa/ti3ula/it5il+ 7a;,ului ata;ti3

H primă tră!ătură e!te p/+6+5a o/,ul+lo/. Formula introductivă ?; &o!t

odată ca niciodată că de n:ar &i nu !:ar mai pove!ti de cnd &ăcea plopul mere (i

răc-ita mic(unele de cnd !e $ăteau ur(ii n coade de cnd !e luau de gt lupii

cu mieii de !e !ărutau n&răţindu:!e de cnd !e potcovea puricele la un picior cu

nouă)eci (i nouă de oca de &ier (i !e arunca n !lava cerului de ne aducea pove(ti=B are rolul de a averti)a receptorul cu privire la pătrunderea ntr:o altă

dimen!iune a &a$ulo!ului po!i$il. n numeroa!e ca)uri acea!ta &uncţionea)ă (i ca

epo)iţiune prin aceea ca o&eră indicii !paţio:temporale (i cu privire la

 protagoni(ti.Prin &ormula mediană ?;nainte cu pove!te că de:aicea mult mai e!te= !au

;a!cultaţi acum (i vă minunaţi $oieri d:voa!tră=B !e menţine atenţia

%0

7/23/2019 CURS.pipp_Netedu Literatura Romana Pentru Copii

http://slidepdf.com/reader/full/curspippnetedu-literatura-romana-pentru-copii 41/122

a!cultătorului !au a cititorului a!upra celor narate n timp ce &ormulele de

nc-eiere anunţă &inalul naraţiunii (i totodată revenirea n realitatea cotidiană.

de!ea receptorul e!te atenţionat cu privire la caracterul &icţional al celor relatate

?;vă !pu!ei o mare minciună=B. Formulele &inale !e materiali)ea)ă cel mai

&recvent !u$ &orma pa!a8elor rimate n care !e iterea)ă cei doi poli ai comunicării

emiţătorul re!pectiv receptorul e!enţiali pentru per&ormarea $a!mului. Se

&ormulea)ă ade!ea n concordanţă cu &uncţia iniţial apotropaică a !peciei (i urări

de !ănătate (i viaţă lungă precum cele din &inalul $a!mului Sarea n bucate> ;9i

ncălecai p:o (a (i v:o !pu!ei d:voa!tră a(a. 9i ncălecai pe:o lingură !curtă !ă

trăia!că cine a!cultă. 9i mai ncălecai p:un &u! !ă trăia!că (i cel ce:a !pu!=?I!pire!cu %01B.

H altă particularitate e!te @,pl+ti/+a ,ou/ilo/ + +:pu+/+ preponderente

&iind naraţiunea la per!oana a III:a (i dialogul. (a cum !:a menţionat de8a

 pa!a8ele de!criptive !unt !umare (i !tereotipe lip!ind individuali)area

 per!ona8elor (i cea !paţială. Structura narativă urmăre(te de regulă cu unele

variaţiuni cau)ate de omi!iuni adăugiri !au inver!ări ale ordinii o !ucce!iune

con!acrată de evenimente ce re!pectă momentele !u$iectului>• !ituaţia iniţială de ec-ili$ru pre)entată n epo)iţiune• evenimentul care pertur$ă ec-ili$rul ?&urt ră)$oi plecarea !au

alungarea de aca!ă a erouluiB (i care repre)intă intriga momentul

declan(ator al acţiunii• acţiunea reparatorie marcată printr:o aventură eroică a

 protagoni!tului ?păra!irea ca!ei natale drumul iniţiatic depă(irea cu

!ucce! a unor pro$e de cura8 inteligenţă -ărnicie !au $unătate

nece!are maturi)ării erouluiB• re&acerea ec-ili$rului prin ani-ilarea !au !ancţionarea &orţelor răului

repre)entnd climaul punctul culminant al naraţiunii• victoria $inelui concreti)ată n recompen!area &inală a eroului prin

că!ătorie a!cen!iune !au per!pectiva a!cen!iunii la tron primirea

unei mo(teniri etc.

%1

7/23/2019 CURS.pipp_Netedu Literatura Romana Pentru Copii

http://slidepdf.com/reader/full/curspippnetedu-literatura-romana-pentru-copii 42/122

Firul epic liniar de cele mai multe ori !tereotip (i intere!ul naratorului

 pentru !ucce!iunea de evenimente n de&avoarea de!cripţiei !unt particularităţi

ale $a!mului care pot eplica atracţia celor mici &aţă de acea!tă !pecie./a i+l ;ita3ti3 literatura epică populară (i implicit $a!mul !e

caracteri)ea)ă prin preponderenţa coordonării copulative (i adver!ative ?cele mai

&recvente &iind con8uncţiile ;(i= ;iar= pla!ate ade!ea n po)iţie iniţialăB precum

(i a 8utapunerii &apt care a!igură un ritm alert al acţiunii (i menţine vii intere!ul

(i atenţia receptorului. 4empli&icăm acea!tă particularitate !intactică de la

nivelul &ra)ei populare cu incipitul $a!mului 'ele douăspre0ece *ete de mpărat 

 şi palatul cel *ermecat > ; &o!t odată un &lăcăiandru !ărman de părinţi. 4l argăţea

 pe la unii (i pe la alţii ca !ă:(i c(tige -rana vieţii. 9i &iindcă avea darul de a &i

curăţel toţi &lăcăii din !at l pi)muiau. Ceilalţi argaţi că(una!eră pe dn!ul (i:l tot

luau pe!te picior iară el nu lua aminte la &lecăriile lor (i:(i vedea de trea$a lui.=

?I!pire!cu 10BT+,a unei opere literare e!te a!pectul general al realităţii ?condiţia umană

iu$irea natura i!toria etcB !urprin! ntr:o creaţie $eletri!tică. Oa!mul &anta!tic

 pre)intă ntr:o &ormă !c-ematică dualitatea ontologică dintre $ine (i rău

materiali)ată &ie ca o con&runtare de ordin moral ?-ărnicie< lene cura8< la(itate

loialitate< trădareB &ie ca o con&runtare &i)ică violentă !oldată cu ani-ilarea unuia

dintre oponenţi.I++a  ?vi)iunea per!onală a !criitorului aici colectivă a popoarelor 

ar-aice a!upra temei tratateB &undamentală a $a!mului e!te aceea a victoriei

 $inelui a!upra răului prin !ancţionarea comportamentelor repro$a$ile (i

ră!plătirea celor eemplare. H ecepţie n !paţiul literar romăne!c o con!tituie

 $a!mul 3inere#e *ără bătr!ne#e şi via#ă *ără de moarte n &inalul căruia a!i!tăm la

moartea eroului. S&r(itul ace!tuia e!te n!ă per&ect 8u!ti&icat n mentalitatea

tradiţională prin aceea că protagoni!tul ncalcă legile ne!cri!e ale condiţiei

umane ncă de la na(tere moment pe care l condiţionea)ă prin imua$ilitate

?tinereţe &ără $ătrneţeB (i primirea vieţii ve(nice ?viaţă &ără de moarteB.Punctul culminant al celor mai multe $a!me l repre)intă n!ă n&rngerea

uciderea !au alungarea per!ona8ului negativ. H modalitate &recventă de

%2

7/23/2019 CURS.pipp_Netedu Literatura Romana Pentru Copii

http://slidepdf.com/reader/full/curspippnetedu-literatura-romana-pentru-copii 43/122

!ancţionare a oponentului &ără a macula protagoni!tul prin !ăvr(irea unui omor 

!au a altei &apte ce ar contra)ice natura !a &undamental morală e!te intervenţia

 8u!tiţiei divine. Per!ona8ele negative !unt &ie uci!e de un ad8uvant animal &ie !e

neacă &ie !unt lovite de o !ăgeată !au piatră aruncate n !u!. ;Se du!eră naintea

 $i!ericii (i pu!eră trei uleie ?va!e &ăcute din lemn !co$it n.n.B depărtate

deopotrivă unul de altul. Intrară &iecare cu picioarele n cte unul (i aruncară cu

 pra(tia n !u! cte o piatră pietrele &raţilor celor mari !e ntoar!eră (i loviră pe

&iecare n cap cu a(a tărie nct răma!eră morţi. Piatra n!ă a &iului celui mic de

mpărat că)u dinaintea lui. /umea !e aduna!e de !e uita la a!tă 8udecată

dumne)eia!că= ? Pasărea măiastră n I!pire!cu 2+%BDintre ,oti+l+  !peci&ice $a!mului &anta!tic amintim> mpăratul &ără

urma(i na(terea (i cre(terea miraculoa!e drumul iniţiatic ci&rele 3 7 (i

animalul nă)drăvan o$iectele cu puteri miraculoa!e care o$!trucţionea)ă !au

a8ută eroul n depă(irea pro$elor nunta. n $a!m motivele nu !unt doar elemente

recurente !u$ordonate unei teme ele devin componente intrin!eci con!trucţiei

narative. . N. #e!elov!i con!idera de alt&el că !u$iectul unui $a!m poate &i

nţele! ca un comple de motive (i remarca nivelul ridicat de permuta$ilitate (itran!&er al ace!tora unul (i acela(i motiv putnd n opinia teoreticianului ru! !ă

&ie adaptat la di&erite !u$iecte.Ca/ul ;pa5io-t+,po/al !e caracteri)ea)ă prin lip!a determinării ?;odată

ca niciodată ntr:o mpărăţie...=B ceea ce permite generali)area celor relatate (i

trimite la un &ond comun de gndire tradiţională care depă(e(te graniţele locale.

*impul e!te unul nede&init vag ?;odată=B (i &a$ulo! totodată propo)iţiile

temporale la care creatorul popular apelea)ă &recvent ?;cnd !e potcovea puricele= ;cnd &ăcea plopul mere (i răc-ita mi!(unele= etcB conturnd o lume

ar-aică miraculoa!ă n care (i cele mai nevero!imile ntmplări par po!i$ile.Spaţiul de!&ă(urării evenimentelor e!te !tereotip ?;o mpărăţie= ;o

 pădure= ;o cetate< un palat= ;o coli$ă=etcB (i e!te !c-iţat cu a8utorul unor 

elemente naturale !au de ar-itectură. n ceea ce prive(te pei!a8ul ca decor natural

n care acţionea)ă eroii !e remarcă vagul !au a$!enţa toponimelor lip!a

%3

7/23/2019 CURS.pipp_Netedu Literatura Romana Pentru Copii

http://slidepdf.com/reader/full/curspippnetedu-literatura-romana-pentru-copii 44/122

determinărilor geogra&ice !au indicarea unor !paţii ireale ?#alea Plngerii mo(ia

-ionoaiei etcB incomen!ura$ilitatea ?;&ără margini= lac< mare ;&ără &und=B

 precum (i aproimarea di!tanţelor cu a8utorul ci&relor 3 7 !au . 4roul

traver!ea)ă (apte !au nouă mări (i tot attea ţări nainte de a:(i gă!i alea!a ori

adver!arul prin n&rngerea căruia rein!taurea)ă ec-ili$rul.Ca motive !u$!umate pei!a8ului de $a!m recurente !unt elementele

vegetale ?pădure grădinăB geogra&ice ?vale cmpie munteB (i acvatice ?apă

i)vor lacB. /ip!a determinării dovedită de articularea cu articol ne-otart a

ace!tor !u$!tantive ?;o pădure= ;o grădină= ;un munte= ; o apă=B are rolul de a

!pori am$iguitatea (i mi!terul dar demon!trea)ă o dată n plu! ignorarea de către

creatorul popular a unor apecte particulare locale n &avoarea &aptelor cu valoare

eemplară (i a unor !paţii a căror !im$oli!tică e!te univer!al recuno!cută.Detaliile ar-itectonice lip!e!c remarcndu:!e (i n pre)entarea

con!trucţiilor !au a interioarelor aceea(i parcimonie (i caracterul !tereotip al

de!cripţiei. Cel mai de! ntlnite !unt palatul cetatea (i turnul iar din univer!ul

rural tradiţional A ca!a ţărănea!că $ordeiul !au coli$a. Palatele !unt ade!ea

re)ultat al magiei ele !e pot nvrti după !oare !au pot apărea (i di!părea n mod

miraculo!. ;Palatul cel &ermecat pieri ca o nălucă ca (i cum n:ar &i mai &o!t pe

lumea a!ta.= ?'ele douăspre0ece *ete de mpărat şi palatul cel *ermecat   n

I!pire!cu 205B4!te de a!emenea po!i$ilă tran!&ormarea lor n o$iecte !au &ructe pe care

eroul !ă le poată lua cu !ine n aventura iniţiatică. După n&rngerea celor trei

)mei din lumea !u$terană Pr!lea a&lă de la &etele eli$erate că ;&iecare din

 palaturile )meilor are cte un $ici cu care love(te n cele patru colţuri ale lor (i !e

&ac ni(te mere. (a &ăcură (i &iecare din &ete avu cte un măr= ? Pr!slea cel voinic

 şi merele de aurB.Figura de !til cel mai &recvent utili)ată n de!crierea !paţiului de $a!m e!te

epitetul &ie ace!ta ornant de!criptiv ?;&rumo!= ;mndru= ;vră8it=B &ie

meta&oric. Prin intermediul epitetului meta&oric !e con&igurea)ă gradarea

valorică a!cendentă a !paţiilor traver!ate. rădinile (i pădurile palatele ntlnite

de erou n parcur!ul !ău iniţiatic !unt ;de aramă= ;de argint= (i ;de aur= mai rar 

%%

7/23/2019 CURS.pipp_Netedu Literatura Romana Pentru Copii

http://slidepdf.com/reader/full/curspippnetedu-literatura-romana-pentru-copii 45/122

;de topa)= ;de !ticlă= !au ;diamant=. n ciuda de!cripţiei lapidare !tilul

ar-itectonic aminte(te de cel medieval prin po)iţia i)olată greu acce!i$ilă a

 palatului pe un vr& de munte !au n mi8locul unei păduri &oarte de!e ca (i prin

 pre)enţa turnului a porţilor !au a )idurilor ma!ive.De!crierea interioarelor &ie lip!e(te &ie e!te etrem de !uccintă n $a!mul

 popular ?;!ală mare (i &rumoa!ă=B ceea ce demon!trea)ă ncă o dată că $a!mul

e!te un mod univer!al vala$il de a percepe (i re&lecta lumea puţin !en!i$il la

coordonatele particulare. Spaţiul n !ine nu intere!ea)ă mentalul colectiv ci

!im$oli!tica !a care trimite la un anumit !tatut !ocial ?mpărat< om !impluB !au

moral al eroului.H ecepţie n ace!t !en! o con!tituie $a!mul cule! de Petre I!pire!cu

'iobănaşul cel iste#  n care creatorul popular de!crie n cele mai mici detalii

camera n care ace!ta (i adver!arul !ău &iul unui $oier !unt gă)duiţi pe!te

noapte nainte ca &ata de mpărat dorită !ă (i aleagă mirele. ;Păreţii erau al$i ca

laptele (i cu ni(te vărgi de aur. /a &ere!tre erau ni(te perdele de măta!e d:aia $ună

(i groa!ă ntin!e pe ni(te drugi de aur. Pe lngă păreţi ni(te laviţe (i o ma!ă de

lemn miro!itor lucrate cu me(te(ug. Paturile erau de o parte (i de alta ale cămării

(i cu un &el de orani!t dea!upra numai de mătă!ărie d:aia $ună nmuiate n &ir

a(e)ate pe patru !tlpi lucraţi ca melcul (i cu ni(te dungi de aur. (ternutul era de

ni(te pn)ă al$ă ca )ăpada (i !u$ţire de !:o !pargi cu lim$a. Perina de cap era

m$răcată cu pn)ă de $orangic de cea mai alea!ă.= ?I!pire!cu 215B4!te evidentă mpletirea unor elemente de interior tradiţionale cuno!cute

omului !implu cum ar &i ;laviţele= !au ;ma!a de lemn= cu unele n!emne : aurul

(i măta!ea : pe care mentalul colectiv le atri$uie n mod tradiţional interioarelor 

ari!trocratice. 'ecunoa(terea unui !tatut !ocial !uperior e!te !ugerată (i de

atitudinea cio$anului care ;intră cu !&ială= (i ;!e pu!e $ini(or pe pat ca !ă nu !e

mototolea!că al$iturile= n opo)iţie cu de)involtura &iului de $oier care ;cum

intră !e aruncă pe un pat parcă:ar &i &o!t la dn!ul aca!ă (i !e tolăni.=/a &el de !uccintă (i !tereotipă e!te de!crierea ve!timentară. rmele (i

-ainele eroului ma!culin !unt de multe ori cele din tinereţea tatălui ceea ce

ec-ivalea)ă cu preluarea de către de!cendenţi a eperienţei !trămo(ilor. 4pitetele

%5

7/23/2019 CURS.pipp_Netedu Literatura Romana Pentru Copii

http://slidepdf.com/reader/full/curspippnetedu-literatura-romana-pentru-copii 46/122

meta&orice ;de aramă= ;de argint= (i ;de aur= a!ociate &recvent articolelor 

ve!timentare !ugerea)ă prin analogia cu metalele preţioa!e &ie un anumit !tatut

!ocial al protagoni!tului &ie !uperioritatea ace!tuia n planul moralităţii (i al

virtuţilor cavalere(ti. Petru Cenu(ă per!ona8 central al $a!mului omonim poartă

;-aine de aramă ca para &ocului de argint (i de aur= ceea ce n opo)iţie cu

numele !ău trimite cu gndul la imaginea unui cavaler medieval. Prin contra!t cu

ipo!ta)a !a eroică prinţii (i craii din aceea(i pove!te !unt n&ăţi(aţi ca purtnd ;&ir 

(i măta!ă= ceea ce !im$oli)ea)ă !tatutul lor !ocial dar nu (i pe cel eroic (i al

!uperiorităţii n planul meritelor per!onale. Frecventă e!te (i pre)enţa elementelor 

a!trale care ndepline(te acela(i rol al !ugerării unicităţii (i a !uperiorităţii eticea protagoni!tului. Făt:Frumo! poartă ;!oarele:n piept luna n !pate (i doi luce&eri

n umeri= ? Făt7Frumos cu părul de aur B.P+/;oa?+l+  $a!mului &anta!tic !unt monocorde plate dominate de o

tră!ătură caracterologică ?$unătate -ărnicie cura8 vite8ie cărora li !e opun

invidia cupiditatea (i vicleniaB n acord cu polari)area per!ona8e po)itive A 

 per!ona8e negative ei!tentă n $a!m (i cu tema con&runtării &undamentale dintre

 $ine (i rău. Nu !e nregi!trea)ă tran!gre!ări ale celor două ta$ere n !en!ul ncare per!ona8ele negative nu au con(tiinţa răului !ăvăr(it (i nu evoluea)ă iar cele

 po)itive (i menţin verticalitatea indi&erent de o$!tacolele pe care tre$uie !ă le

depă(ea!că. 4ventualele devieri avem aici n vedere ncălcarea de către 6arap:

l$ a recomandării tatălui !unt !ancţionate (i a!t&el corectate.Caracteri)area directă a per!ona8elor de regulă !umară (i !tereotipă !e

mplete(te cu cea indirectă prin &apte !au nume. /ip!e(te motivarea interioară

intro!pecţia &iind practic a$!entă din acea!tă !pecie. Singura evoluţie pro$ată prin &apte la care a!i!tăm e!te cea a protagoni!tului n !en!ul maturi)ării !ale ca

urmare a parcurgerii unor eperienţe de viaţă care:i pro$ea)ă altrui!mul tăria de

caracter cura8ul !au -ărnicia. Nici n ace!t ca) nu putem vor$i de o modi&icare

!tructurală ci doar de o de!ăvr(ire a unor calităţi ei!tente n !tare latentă.Dintre a$ilităţile ie(ite din comun ale eroului de $a!m amintim na(terea (i

cre(terea miraculoa!ă precocitatea ace!tuia capacitatea proteică de a !e pre&ace

%+

7/23/2019 CURS.pipp_Netedu Literatura Romana Pentru Copii

http://slidepdf.com/reader/full/curspippnetedu-literatura-romana-pentru-copii 47/122

n ceea ce voie(te toate ca pa(i nece!ari maturi)ării (i recompen!ării &inale.

3inere#e *ără bătr!ne#e şi via#ă *ără de moarte  o&eră un eemplu de na(tere

miraculoa!ă (i precocitate a &eciorului de mpărat care nu vine pe lume pnă cnd

nu i !e promit atri$ute care le ncalcă pe cele ale condiţiei umane. ;,ai:nainte

n!ă de a veni cea!ul na(terii copilul !e pu!e pe un pln! de n:a putut niciun

vraci !ă:l mpace. JKL n !&r(it dacă vă)u (i vă)u că nu tace ?mpăratulB mai

)i!e> taci &ătul meu că ţi:oi da 3inere#e *ără bătr!ne#e şi via#ă *ără de moarte.

tunci copilul tăcu (i !e nă!cu= ?I!pire!cu %BMn alt $a!m cule! de Petre I!pire!cu 'iobănaşul cel iste# ?207:20"B

 pre)intă na(terea unei &ete de mpărat ca urmare a vi!ului mamei !ale> ;Pe

ramurile lui !ta ni(te meri(oare mici (i p:o parte rumene de părea că erau pră8ite.

Stau (i a!cult. 4le !e &ăcea că mie mi vor$eau căci nu mai ncetau de a tot )ice>

cine m:o mnca rămne greaQ Nu trecu mult după a!ta (i mpărătea!a !imţi că a

&o!t luat n pntece.= n $a!mul cult romne!c cel mai cuno!cut eemplu e!te cel

al na(terii lui Făt:Frumo! din lacrima pe care mpărătea!a ndurerată că nu putea

avea urma(i o !oar$e de pe icoana Fecioarei ,aria> ;pleoapele icoanei reci !e

ume)iră (i o lacrimă cur!e din oc-iul cel negru al mamei lui Dumne)eu.mpărătea!a !e ridică n toată măreaţa ei !tatură atin!e cu $u)a ei !eacă lacrima

cea rece (i o !up!e n adncul !u&letului !ău. Din momentul acela ea purce!e

ngreunată.= ?4mine!cu 2+7BH coordonată &recventă n de!tinul eroului din $a!mul &anta!tic e!te

cre(terea !a miraculoa!ă du$lată de calităţi &i)ice (i intelectuale ie(ite din comun.

Faptul că eroul ;cre(te ntr:o )i< o !ăptămnă< o lună ct alţii ntr:un an= nu

demon!trea)ă doar caracterul (i de!tinul !ău ecepţional dar &uncţionea)ă (i caarti&iciu literar de a nu trena naraţiunea pnă la vr!ta adole!cenţei cnd

 protagoni!tul (i ncepe aventura iniţiatică.Printre a$ilităţile ecepţionale ale per!ona8ului de $a!m !e numără

capacitatea de a vor$i cu animalele (i cea a metamor&o)ării. n !tudiul -stetica

basmului . Căline!cu di!tinge ntre ;metamor&o)ă= de&inită ca !c-im$are a

unui om ntr:o &iinţă !au lucru n urma unui $le!tem !au a unei -otărri divine (i

%7

7/23/2019 CURS.pipp_Netedu Literatura Romana Pentru Copii

http://slidepdf.com/reader/full/curspippnetedu-literatura-romana-pentru-copii 48/122

;protei!m= prin care i!toricul (i criticul literar nţelege capacitatea li$eră a

&iinţelor nă)drăvane !au puterea unor o$iecte de a !e pre&ace n ceea ce dore!c.

Weu marin (i pa)nic al cire)ilor lui Po!eidon Proteu! avea nu doar darul

 pro&eţiei dar (i puterea de a !e metamor&o)a n elementele primordiale ?pămnt

apă aer &ocB !au animale relundu:(i &orma iniţială dacă era ţinut !trn! n $raţe.

Di&erenţa dintre metamor&o)ă (i protei!m e!te dată deci de rolul pe care eroul l

 8oacă n propria tran!&ormare acela de victimă a unui $le!tem !au a unei deci)ii

independente de voinţa !a re!pectiv de agent care:(i a!umă voluntar (i con(tient

o altă &ormă.n  Povestea porcului de Ion Creangă re!pon!a$il de &orma animală a

eroului ma!culin e!te un $le!tem. n multe $a!me populare tran!&ormarea

intervine ca urmare a con!umării unor alimente magice ?'ei trei *ra#i mpăra#iB

!au a apei dintr:o urmă de animal ? Fata şi *eciorul unciaşuluiB precum (i

datorită unor &iinţe divine umane !au animale nă)drăvane. leodor e!te a8utat n

ncercarea de a !e a!cunde trei )ile de &ata lui #erde( mpărat de o (tiucă un cor$

(i un tăune pe care i !alva!e de la moarte &iind metamor&o)at de ace(tia ntr:un

co!ăcel un cor$ (i un ou de păduc-e ? $ledor mpărat B.reuceanu (i Pr!lea po!edă a$ilităţi proteice (i !e tran!&ormă la nevoie

 primul n porum$el (i mu!că cel de:al doilea n pară de &oc calităţi ecepţionale

care i a8ută !ă:(i n&rngă adver!arii. ;Iară reuceanul !e du!e !e du!e pe o

 potecă care:l !coa!e tocmai la ca!ele )meilor a(e)ate unde:(i nţărca!e dracul

copiii. Dacă a8un!e aici reuceanul !e dete de trei ori pe!te cap (i !e &ăcu un

 porum$el. JKL reuceanu numaidect !e dete iară(i de trei ori pe!te cap (i !e

&ăcu o mu!că (i intră n cămara )meilor= ?I!pire!cu 1"0 1"1B 8un! pe tărmul)meilor care &ura!eră merele tatălui !ău Pr!lea i ucide pe primii doi iar n

con&runtarea &inală cu )meul cel mic după ce ;!e luptară )i de vară pnă:n !eara

cand &u pe la nămie) !e &ăcură amndoi două &ocuri (i a(a !e $ăteau= ?I!pire!cu

"2B.*ipologia (i onoma!tica per!ona8elor de $a!m !unt relativ limitate (i !e

ncadrea)ă acelea(i opo)iţii &undamentale dintre $ine (i rău. Prototipuri de cura8

%"

7/23/2019 CURS.pipp_Netedu Literatura Romana Pentru Copii

http://slidepdf.com/reader/full/curspippnetedu-literatura-romana-pentru-copii 49/122

(i &rumu!eţe rămn n $a!mul popular romne!c Fat:Frumo! (i re!pectiv Ileana

Co!n)eana !au n numeroa!ele ca)uri n care eroii nu !unt nominali)aţi &iul

!au &iica cea mică me)ini care n ciuda vr!tei !e dovede!c a &i cei mai

de!toinici. n onoma!tica per!ona8elor !ecundare (i epi!odice &ondul cre(tin !e

!uprapune ade!ea pe!te cel ar-aic păgn după cum o demon!trea)ă mpletirea n

unele $a!me a unor repre)entări mitologice precre(tine ?S&armă:Piatră Strm$ă:

/emne Tumătate de om călare pe 8umătate de iepure (c-iop Oar$ă:Cot ,uma:

Pădurii ieleB cu cele religioa!e ?Dumne)eu S&ntul PetruB.ce!tora li !e adaugă unele !im$oluri antropomor&i)ate ale &enomenelor 

meteorologice ?,ama crivăţului #ntoa!eB !au ale unor momente ale )ilei

?Worilă SerilăB. nimalele nă)drăvane remini!cenţă a unei gndiri ar-aice care

atri$uia ace!tora grai iar omului capacitatea de a le nţelege 8oacă &recvent rolul

ad8uvanţilor care !u!ţin eroul n depă(irea o$!tacolelor apărute !au a unor pro$e.

'e&lectnd o coa$itare milenară ca (i importanţa !a n ei!tenţa umană

tradiţională cel mai de! ntlnit e!te calul nă)drăvan &ie ace!ta calul din tinereţea

tatălui &ie unul cu mai multe inimi. Partener de drum (i de ncercări al eroului

adole!cent animalul !upline(te a$!enţa &amiliei (i a prietenilor iar prineperienţă de viaţă maturitate (i cura8 (i depă(e(te ade!ea tnărul !tăpn la a

cărui &ormare contri$uie. lte pre)enţe animaliere iterate n $a!mul popular !unt

cea a cinelui a $oului cărora li !e alătură animale !ăl$atice ?ur!ul cer$ul lupul

vulpeaB pă!ări ?cor$ coco( vulturB pe(ti (i alte &iinţe acvatice ?(tiucă rac

 pe(ti(orul de aurB !au in!ecte ?al$ină ţnţar &urnică tăuneB.H altă categorie de ad8uvanţi o con!tituie o7i+3t+l+ 3u put+/i a7uloa;+

dintre care amintim ve(tmintele (i armele !trămo(ilor pe linie ma!culină -ainelecare prote8ea)ă !au l &ac pe purtătorul lor invi)i$il $ati!ta na&rama !au cuţitul

care pot anunţa prin n!ngerare (i ruginire di!pariţia celui a&lat departe ori

o$iectele cu rol de&en!iv care odată aruncate !e metamor&o)ea)ă n o$!tacole ce

i ncetine!c !au ani-ilea)ă pe următori ?oglindă perieB. ce!tea !unt parte a unei

mo(teniri culturale (i !pirituale colective a&irmaţie pe care o argumentăm prin

aceea că de regulă armele ve(tmintele (i celelalte !unt mo(tenite ori primite de

%

7/23/2019 CURS.pipp_Netedu Literatura Romana Pentru Copii

http://slidepdf.com/reader/full/curspippnetedu-literatura-romana-pentru-copii 50/122

erou de la &iinţe dragi ?părinţi &raţiB !au apariţii divine ?S&. ,iercuri S&. #ineri

S&. DuminicăB naintea plecării de aca!ă n marea aventură de iniţiere. n a$!enţa

&i)ică a celor apropiaţi o$iectele !unt tran!miţătoare ale unor credinţe !trăvec-i (i

eperienţe de viaţă &uncţionnd totodată ca tali!mane care l prote8ea)ă (i

n!oţe!c pe iniţiat. Ioan Slavici preia din &ondul popular un a!t&el de a8utor 

miraculo! nă&rama vră8ită pe care Petre eroul $a!mului 5!na 5orilor  o prime(te

de la S&. Toi> ;Cine:o poartă &ulgerul nu:l a8unge !uliţa nu:l pătrunde !a$ia nu:l

taie (i gloanţele !ar de pe trupul lui.=Ca o conclu)ie a!upra $a!mului &anta!tic remarcăm !tereotipia la nivel

&ormal (i al conţinutului re&lectarea realităţii ntr:un mod !c-ematic (i &a$ulo!

inventarul relativ limitat de motive per!ona8e coordonate !paţio:temporale care

!e pot com$ina n!ă ntr:o in&initate de naraţiuni (i de aici gradul ridicat de

contaminare al !peciei. ce!te particularităţi pot eplica ei!tenţa milenară a

 $a!mului (i circulaţia !a iar cultivarea n toate culturile trădea)ă un &ond de

gndire univer!al indi&erent la mani&e!tările individuale (i graniţele geo:politice.

Sc-emati!mul !peciei ndepline(te rol mnemote-nic &acilitnd memorarea (i

tran!miterea pe cale orală a aventurilor iniţiatice ale eroului n vreme ce pre)enţa&a$ulo!ului trădea)ă no!talgia creatorului după vremurile ance!trale n care

)$orul era po!i$il graiul animalelor putea &i nţele! !&inţii (i Dumne)eu ;um$lau

ncă pe pămnt= iar $inele trium&a.

50

7/23/2019 CURS.pipp_Netedu Literatura Romana Pentru Copii

http://slidepdf.com/reader/full/curspippnetedu-literatura-romana-pentru-copii 51/122

51

7/23/2019 CURS.pipp_Netedu Literatura Romana Pentru Copii

http://slidepdf.com/reader/full/curspippnetedu-literatura-romana-pentru-copii 52/122

Capitolul VROMANUL PENTRU COPII

V. 1. Ro,aul 4i ,oalit5i + a33+;i7ili6a/+ a ;p+3i+i

Specie a genului epic n pro)ă de mari dimen!iuni romanul are o acţiune

mai compleă dect a celorlalte !pecii epice de!&ă(urată ade!ea pe mai multe

 planuri narative la care participă de regulă un număr mare de per!ona8e pla!ate

ntr:un cadru !paţio:temporal amplu. Specia literară ;cea mai lip!ită de

con!trngeri (i mai proteică= romanul ;tinde !pre o imagine ct mai

cuprin)ătoare a lumii moderne ca (i a lumii din toate timpurile.= ?/ă)ăre!cu

20%B &iind o re&lectare compleă uneori o alternativă a realităţii interioare (i

eterioare.Primele creaţii romane(ti pot &i identi&icate n ntic-itate> Satricon  de

Petroniu! Măgarul de aur  de puleiu! !au Da*nis şi 'loe de /ongo! pentru ca

ncepnd cu !ecolul al #I:lea romanul !ă !e diver!i&ice (i !ă !e apropie de

&ormele cuno!cute a!tă)i. par romanul picare!c romanul de aventuri romanul

!entimental romanul epi!tolar romanul reali!t. S&r(itul !ecolului al I:lea (i

!ecolul următor aduc n prim plan alte &orme ale romanului> eperimental

cultivat de !criitorii naturali(ti p!i-ologic comportamenti!t romanul:e!eu

?*-oma! ,annB romanul ei!tenţiali!t ?Tean:Paul Sartre l$ert Camu!B

romanul reali!t:&anta!tic promovat după al doilea 'ă)$oi ,ondial de !criitori

latino:americani.Prin dimen!iuni (i compleitatea con!trucţiei epice !pecia romane!că nu

!e pretea)ă !tudiului integral la vr!tă mică a!t&el nct manualele de Limba şi

literatura rom!nă antologiile caietele de lucru (i alte tipuri de cărţi de!tinate

copiilor cuprind cel mai ade!ea /a8,+t+< /+6u,at+ 4i aapt/i ale unor pa!a8e

din romane repre)entative ale literaturii romne (i univer!ale. lte metode de

apropiere de tetul romane!c le repre)intă aui5ia unor pa!a8e n lecturi cele$re

?,i-ail Sadoveanu citind &ragmente din $mintiri din copilărieB (i  i6ioa/+a

52

7/23/2019 CURS.pipp_Netedu Literatura Romana Pentru Copii

http://slidepdf.com/reader/full/curspippnetedu-literatura-romana-pentru-copii 53/122

unor +3/ai6/i !au a unor /a,ati6/i reali)ate pe $a)a romanelor de!pre (i

 pentru cei mici. Seria 'ireşarilor  de Con!tantin C-iriţă !au 3oate p!n0ele sus de

'adu *udoran au $ene&iciat de ecrani)ări de ecepţie (i 8ocuri actorice(ti care

a!igură (i a!tă)i !ucce!ul ace!tor romane.Sunt !electate (i con!iderate a &i tete adecvate pentru copii (i adole!cenţi

acele opere n care !e recreea)ă p!i-ologia in&antilă ori adole!centină (i

atmo!&era ace!tor vr!te ai căror protagoni(ti !unt copii !au adole!cenţi care

 prin 8oc educaţie (colară eperienţe &amiliale (i etra&amiliale prime!c lecţii ce

contri$uie la de)voltarea per!onalităţii lor. Calităţi general umane precum

 prietenia altrui!mul cura8ul re!pectul one!titatea !au mode!tia !e nvaţă (i prin

 8oc iar eroii copii traver!ea)ă o !erie de etape nece!are &ormării lor. Dintre

romanele in!pirate de univer!ul copilăriei (i cel adole!centin amintim $mintiri

din copilărie de Ion Creangă  La Medeleni  de Ionel *eodoreanu ?volumul IB

'ireşarii de Con!tantin C-iriţă Romanul adolescentului miop de ,ircea 4liade.

9i n ca)ul ace!tora !e recomandă cel puţin pentru vr!ta copilăriei a$ordarea

&ragmentară a operei (i &olo!irea auiliarelor audio:vi)uale cum ar &i plan(e

ca!ete D#D:uri.

V. 2. La Medeleni  + Io+l T+oo/+au

 La Medeleni   e!te un roman n trei volume ? &otarul nestatornic7125

 Drumuri:12+ "ntre v!nturi7127B n care Ionel *eodoreanu !urprinde evoluţia

celor trei protagoni(ti Dănuţ Hlguţa (i ,onica de la eperienţele de vacanţă

 preadole!centine din mediul ,edelenilor pnă la deplina maturi)are la care

a!i!tăm n volumul &inal. Că!ătoria lui Dan Deleanu tnăr avocat (i !criitor cu,onica !inuciderea Hlguţei n odaia lui ,o( -eorg-e (i vinderea mo(iei !unt

evenimente care nc-id nu doar univer!ul &icţional dar marc-ea)ă totodată (i

apu!ul unei vr!te al unei epoci (i al unei cla!e !ociale.Primul volum  &otarul nestatornic recreea)ă univer!ul copilăriei

 proiectat pe &undalul patriar-al al lumii rurale moldovene. Nu !untem doar 

martori ai &ormării celor trei eroi ci !u$ oc-ii cititorului e!te readu!ă la viaţă o

53

7/23/2019 CURS.pipp_Netedu Literatura Romana Pentru Copii

http://slidepdf.com/reader/full/curspippnetedu-literatura-romana-pentru-copii 54/122

lume n care adulţii redevin copii iar valorile tradiţionale !e pă!trea)ă ncă n

contetul i!toric tul$ure al nceputului de !ecol .Ca (i dum$rava minunată din pove!tirea !adoveniană omonimă ori !atul

6umule(ti din  $mintirile  lui Ion Creangă ,edelenii !e deta(ea)ă de

coordonatele geogra&ice reale ale !atului moldav (i repre)intă un !paţiu !im$olic

al copilăriei al imaginaţiei (i al inocenţei ideali)at prin a!ocierea !a cu acea!tă

vr!tă (i cu o epocă apu!ă. ntr:o notă eplicativă ei!tentă n manu!cri!ul

 primului volum autorul !inteti)ea)ă a!t&el lumea )ugrăvită n romanul !ău> ; La

 Medeleni e titlul unei trilogii de romane nc-inate evoluţiei unei generaţii de

moldoveni a căror copilărie a inceput pe vremea demodată a val!ului (i a

căminului patriar-al (i a cărei tinereţe după ce !:a n&ruptat din ,arele 'ă)$oiu

a renceput viaţa n ritmurile 8a)):$and:ului.= ?*eodoreanu 1> #IIIBn volumul &inal intitulat  "ntre v!nturi Dănuţ alter:ego al !criitorului

eprimă a!t&el concepţia lui Ionel *eodoreanu de!pre roman ca mpletire

!im$iotică a notaţiei evocatoare cu liri!mul> ;Poem (i roman mereu !uprapu!e.

Contopire de viaţă (i de $a!m. Să ai$ă lectorul mereu impre!ia miracolului

 po!i$il ca n epocile evang-elice de(i acţiunea !ă &ie n realitate contemporană.=

?*eodoreanu 3B.Pla!ată la nceputul !ecolului n prea8ma ră!coalelor ţărăne(ti de la

107 (i a ră)$oiului ru!o:8apone) ?105:107B acţiunea volumului  &otar 

nestatornic prinde contur nu att prin relatarea evenimentelor de către narator ci

 prin intermediul numeroa!elor dialoguri dintre per!ona8e (i !en!i$ile pa!a8e

de!criptive care i)$ute!c !ă recree)e o lume dominată de o ncntătoare

 p!i-ologie in&antilă. Spontaneitatea imprevi)i$ilitatea (i lip!a de logică a multora

dintre acţiunile copiilor pot 8u!ti&ica alegerea ace!tui titlu pentru primul volum

;ca pentru a apă!a a!upra indeci)iunii !u&letului in&antil. Copilul !e na(te &ără o

con(tiinţă limpede de !ine (i &ără !imţul realului ntruct n 4ul lui graniţele

 Non:4ului n:au &o!t ncă tra!e. Neputnd &ace deo!e$ire ntre !pirit (i materie

ntre vi! (i realitate el e animi!t.= ?Căline!cu ++7B4pitetul din titlu !ugerea)ă att incon!ecvenţa comportamentului celor 

mici ca (i &ragilitatea graniţei dintre realitate (i &icţiune. /a ,edeleni nu doar 

5%

7/23/2019 CURS.pipp_Netedu Literatura Romana Pentru Copii

http://slidepdf.com/reader/full/curspippnetedu-literatura-romana-pentru-copii 55/122

copiii !e la!ă prin(i n 8ocul imaginaţiei ?ori de cte ori Dănuţ !e !imte umilit !au

ameninţat de !ora lui apelea)ă la tur$inca lui Ivan ori mai tr)iu !e re&ugia)ă

 pe in!ula lui 'o$in!on Cru!oeB dar (i lumea adulţilor pare a !e !u$ordona

acelora(i reguli ale 8ocului perpetuu (i ale &a$ulo!ului po!i$il. /a primirea

cadourilor de la 6err Diretor &ratele domnului Deleanu ntreaga &amilie

organi)ea)ă un carnaval !pontan ei!tenţa n ia)ul de pe mo(ia &amiliei a unei

 $roa(te rioa!e vră8ite ntruc-ipare a Fiţei 4lencu pare (i ea po!i$ilă n ace!t

!paţiu miraculo! (i drept urmare deci)ia Hlguţei de a porni la o vănătoare

nocturnă a $atracianului nă)drăvan e!te apro$ată de cei mari. *ot aici prin!e!e

aripi cu mulţi ani n urmă pove!tea de iu$ire dintre lice (i Iorgu Deleanu (i totla ,edeleni departe de iure(ul (i de gri8ile din Ia(i -otarul dintre maturitate (i

copilărie !e e!tompea)ă. (e)at la mă!uţa din $ucătărie unde mănncă alături de

cei trei copii mere domne(ti porum$ copt (i turtă dulce Iorgu Deleanu redevine

la rndu:i copil iar $ătrna $ucătărea!ă do$nde(te aura unui per!ona8 de

 pove!te. ;n 8urul mă!uţei erau patru copii. JKL Oucătăria rumenă de &lăcări

 plină de copii pi!ici pui de găină (i pove(ti plutea prin ploaie (i prin toamnă ca o

nouă arcă a lui Noe. 9i um$ra $a$ei pe )idurile al$e avea o amploare $i$lică=

?*eodoreanu 1> 2+3:2+%BSemni&icaţia titlului ace!tui prim volum poate &i decriptată nu doar n

termenii p!i-ologiei copilului att de !en!i$il (i vero!imil recreată n roman (i ai

graniţei dintre &icţiune (i realitate &iravă n ace!t tărm de pove!te dar (i n !en!

!ocial (i i!toric. /a nceputul !ecolului ntr:o lume care nu cuno!cu!e ncă

ororile 'ă)$oiului ,ondial !atul moldovean pă!trea)ă ncă aura (i valorile

tradiţionale. #i)iunea autorului de!pre acea!tă lume pe cale de di!pariţie a &o!t

etic-etată de i!toricii literari drept ;medeleni!m= un concept de natură

ei!tenţială caracteri)at prin idili!m patriar-ali!m (i tonul preponderent elegiac.

;cea!tă elegie e!te generată n egală mă!ură de !entimentul no!talgic al

trecerii vr!telor de aur ale vieţii omului A copilăria (i adole!cenţa A (i de regretul

 pricinuit de di!pariţia unui timp !ocial:i!toric irecupera$il. Cel din urmă plan al

elegiei vine din credinţa (i !entimentul autorului ?aici !e a&lă n!u(i mie)ul !ocial

55

7/23/2019 CURS.pipp_Netedu Literatura Romana Pentru Copii

http://slidepdf.com/reader/full/curspippnetedu-literatura-romana-pentru-copii 56/122

(i etic al medeleni!muluiRB că numai tipul de viaţă !ocială patriar-al:

moldovenea!că e n mă!ură !ă con!erve candorile edenice ale celor două vr!te.=

?*eodoreanu 1> IB n ncercarea de a:i convinge pe !oţii Deleanu !ă l trimită pe

Dănuţ la !tudii n ,untenia 6err Diretor averti)ea)ă a!upra di!pariţiei ace!tei

lumi patriar-ale pe care o con!ideră de alt&el el n!u(i depă(ită. ;Civili)aţia a

nceput !ă pătrundă n ţara noa!tră lund a!pecte comice de operetă dar va

i!prăvi prin a pătrunde adnc e&ectiv (i atunci va lua apecte tragice.=

?*eodoreanu 1> 1"3BDin punct de vedere narativ volumului i lip!e!c con!i!tenţa epică (i

nlănţuirea logică a evenimentelor. tenţia autorului nu !e ndreaptă a!upra

relatării ci a!upra recon!tituirii unei atmo!&ere care !ă tre)ea!că n !u&letul

cititorului amintirea propriei copilării. cţiunea nu urmea)ă o !ucce!iune cau)ală

ori cronologică iar ntmplările prin care trec cei trei copii n vara anului 107 la

mo(ia ,edeleni !unt pre)entate prin te-nica notaţiei ca momente di!parate dar 

relevante prin caracterul lor univer!al de&initoriu pentru vr!ta copilăriei.Cele două părţi ale volumului &otarul nestatornic !unt mpărţite n trei

re!pectiv patru capitole ce poartă titluri re)umative.  Partea nt!ia ?!icRB !e

de!c-ide cu  Potem9in şi :ami7Mura un prim capitol care anunţă nu doar 

con&lictul ru!o:8apone) recent nc-eiat dar (i di&erenţele temperamentale dintre

cei doi &raţi Dănut (i Hlguţa care:(i a!umă rolurile celor doi comandanţi

militari. Ca !ecvenţe memora$ile amintim !o!irea la ,edeleni a doamnei

Deleanu n!oţită de Hlguţa (i ,onica ntrecerea cu tră!urile pnă aca!ă tăierea

!&orii )meului drept pedeap!ă pentru palmele primite la gară de la &ratele !ău (i

mpăcarea con!&inţită prin mpărţirea unui $orcan de dulceaţă $ine a!cun! deHlguţa după !o$a din camera !a.

Capitolul !ecund 'ăsu#a albă şi roci#a roşie, aduce n prim plan un alt

 per!ona8 central al volumului pe mo( -eorg-e !lugă credincioa!ă care n

deceniile trăite la mo(ie deveni!e aproape un mem$ru al &amiliei protector al

iu$irii dintre lice (i Iorgu Deleanu (i ;$unic= al Hlguţei căreia i !trnge n

!ecret )e!tre. 4pitetele cromatice ?;al$ă=<;ro(ie=B din titlu !ugerea)ă pe de o parte

5+

7/23/2019 CURS.pipp_Netedu Literatura Romana Pentru Copii

http://slidepdf.com/reader/full/curspippnetedu-literatura-romana-pentru-copii 57/122

ideali)area (i puritatea unui !paţiu tradiţional em$lematic etrem de important n

economia romanului ?acţiunea ultimului capitol al volumului e!te pla!ată aici

ceea ce con&eră !imetrie tetului că!uţa lui mo( -eorg-e e!te totodată locul n

care la &inalul romanului Hlguţa alege !ă:(i pună capăt )ilelorB iar pe de altă

 parte temperamentul vulcanic aproape ma!culin al &etei. /a nici 11 ani Hlguţa e

;numai &oc= un ;drac... ngere!c= ?după !pu!ele tatăluiB care (tie !ă !e impună

att n &aţa mem$rilor &amiliei Dănuţ &iind ;victima= pre&erată ct (i n &aţa

celorlalţi locuitori de pe mo(ie. mintim n ace!t !en! ;8udecata= pe care o &ace

 $ăieţilor care !e $ătu!eră. Diminutivele ;că!uţa= (i ;roc-iţa= !unt aici mărci ale

a&ectivităţii ale no!talgiei autorului după o vr!tă (i un !paţiu iremedia$il pierdute.

Cel de:al treilea capitol &err Dire9tor  completea)ă galeria per!ona8elor 

cu &igura non:con&ormi!tă a lui rigore Deleanu. Di&erit temperamental de

&ratele !ău ?volu$il (i pragmatic are automo$il &umea)ă poartă monoclu (i

&olo!e(te ece!iv apă de colonieB ace!ta (i petrecu!e cţiva ani n ermania &apt

ce eplică porecla dată de nepoţi. So!irea !a la ,edeleni e!te o adevărată

!ăr$ătoare dar (i un prile8 de a averti)a a!upra anacroni!mului lumii ruralemoldovene(ti (i a!upra iminentei !ale di!pariţii. Cadourile generoa!e !unt

de!&ăcute cu $ucuria unor copii de toţi mem$rii &amiliei (i declan(ea)ă un

carnaval ad:-oc (i &otogra&ii de grup. Mediul moldovenesc capitol ce de!c-ide Partea doua ?!icRB a volumului

relevă n!ă o altă ipo!ta)ă a lui 6err Diretor. 4l nu e!te doar unc-iul &ratele !au

cumnatul ndrăgit de ntreaga &amilie ci (i un repre)entant al lumii moderne al

 pragmati!mului ce repudia)ă lenea (i &atali!mul moldav. Con!idernd acea!tămentalitate improprie pentru &ormarea unui $ăr$at rigore e!te cel care le

 propune !oţilor Deleanu ncredinţarea &iului lor pentru a merge la !tudiile

gimna)iale n Oucure(ti un mediu mult mai ancorat n noile realităţi. ;,oldova:i

 prime8dioa!ă. *ră!ătura ei e!enţială din care decurg toate celelalte e o anumită

lene elegantă ari!tocratică e!tetică cum vrei !ă:i !pui dar ne&a!tă mai ale!. JKL

57

7/23/2019 CURS.pipp_Netedu Literatura Romana Pentru Copii

http://slidepdf.com/reader/full/curspippnetedu-literatura-romana-pentru-copii 58/122

,ediul moldovene!c e prime8dio! pentru educaţia $ăieţilor... #iitorul lui Dănuţ

nu tre$uie ncredinţat norocului moldovene!c.= ?*eodoreanu 1> 1"1BDe(i deci)ia plecării ca intern la o (coală din Oucure(ti i aparţine $ăiatul

trăie(te acut !entimentul de)rădăcinării (i al a$andonării !ale de &amilie drept

 pentru care !e re&ugia)ă din nou n lumea &icţiunii (i a!cun! n podul plin de

vec-ituri al ca!ei devine martor (i partener de !u&erinţă al lui 'o$in!on Cru!oe.

;Dănuţ !e putea pre&ace n oricine (i:n orice putea &i oricnd oriunde.=

?*eodoreanu 1> 15B nc-eierea romanului !cri! de Daniel De&oe (i pără!irea

in!ulei de eroul nau&ragiat au ecouri auto$iogra&ice n !u&letul lui. Podul ca!ei de

la ,edeleni repre)intă propria in!ulă iar dincolo de el ncepe oceanul de $ănci

(colare de &iguri (i locuri !trăine. Prin plecarea la Oucure(ti adole!centul de 12

ani nu:(i pără!e(te doar &amilia (i locurile natale el la!ă n urmă copilăria ale

cărei dragi amintiri le a!cunde n cu&ărul din pod.Scena care nc-eie capitolul Robinson 'rusoe e!te cea n care a!e)at la

mă!uţa din $ucătărie ademenit de miro!ul de porum$ copt (i turtă dulce domnul

Deleanu rememorea)ă ntmplările propriei copilării. H tri!teţe nemărturi!ită

apa!ă n!ă pe umerii tuturor. lice Deleanu (i croitorea!a adu!ă de la Ia(i i

 pregăte!c n tăcere -ainele viitorului gimna)i!t ,onica i $rodea)ă

monogramele D.D. pe $ati!te (i le de!ci&rea)ă ca pe o primă declaraţie de iu$ire :

;Dragă Dănuţ= : a!i!tăm la primul !ărut al celor doi.Mltima !eară dinaintea plecării e!te petrecută n lumea pove(tilor n odaia

lui mo( -eorg-e care la de!părţire i o&eră !ingura !a icoană de argint pentru

a:l prote8a n propria aventură iniţiatică. După cină cei doi &raţi !e plim$ă n timp

ce ,onica i a(ea)ă pe pat lui Dănuţ propria păpu(ă n roc-iţa căreia a!cunde cea

dinti mărturi!ire ;,onica l iu$e(te pe Dănuţ din toată inima.= Declaraţia nu

e!te citită n!ă ntruct con!idernd:o un dar răutăcio! al Hlguţei $ăiatul tunde

 păpu(a (i o ;n)e!trea)ă= cu mu!tăţi (i $ar$i(on. Dar a doua )i naintea plecării

nu uită !ă o a(e)e n cu&ărul din pod alături de romanul lui De&oe ca pe o

amintire a vr!tei de aur căreia i intuie(te !&r(itul.Capitolul care nc-eie volumul  Moş George, nu tragi din lulea8

n&ăţi(ea)ă o altă !cenă !im$olică a romanului. Dacă pentru Dănuţ plecarea de

5"

7/23/2019 CURS.pipp_Netedu Literatura Romana Pentru Copii

http://slidepdf.com/reader/full/curspippnetedu-literatura-romana-pentru-copii 59/122

aca!ă e!te momentul maturi)ării !ale al ie(irii din copilărie pentru Hlguţa

eperienţa care marc-ea)ă pierderea iremedia$ilă a paradi!ului ace!tei vr!te e!te

moartea lui mo( -eorg-e. *itlul !ingurul interogativ din volum eprimă

incapacitatea copilului de a nţelege di!pariţia celor dragi (i averti)ea)ă a!upra

tuturor ncercărilor (i a incertitudinilor care o a(teaptă. Prin te!tamentul &ăcut cu

doi ani n urmă -eorg-e Iernilă numele real al $ătrnului ace!ta lă!a!e ca!a

;că!uţa al$ă= Hlguţei (i lui Dănuţ precum (i un cu&ăr de )e!tre celei dinti n

care a(tepta ră$dătoare cea mai &ină măta!e pentru roc-ia de mirea!ă a &etei.Plecarea &amiliei !pre Ia(i ec-ivalea)ă cu nc-eierea unei etape din

ei!tenţa tuturor dar (i cu nc-iderea univer!ului &icţional. Drumul de la gară

!pre ,edeleni e!te acum parcur! n !en! inver! volumul nc-i)nd a!t&el prin

meta&ora drumului ca ntr:un glo$ de !ticlă vacanţa copilăria (i paradi!ul

 patriar-al care muri!e odată cu mo( -eorg-e. ;*renul porni din anonima gară a

vacanţelor !pre ora(ele cu nume att de cuno!cute.= ?*eodoreanu 1> 31+B

Capitolul VIPOVESTIREA

VI. 1. D+li,it/i 3o3+ptual+

n !en! larg depă(ind graniţele literaturii pove!tirea poate &i de&inită drept

;acţiunea de a pove!ti (i re)ultatul ei.= ?D4 "32B n acea!tă accepţiune

 pove!tirea !e con&undă cu relatarea nararea unor evenimente &ie ace!tea reale!au imaginare.

n !en! re!trn! limitat la !&era creaţiilor $eletri!tice pove!tirea

denume(te o !pecie a genului epic naraţiune literară de dimen!iuni relativ redu!e

care pre)intă o ;relatare &ăcută din ung-iul pove!titorului implicat ca martor !au

doar ca me!ager al ntmplării limitată la un !ingur &apt epic.= ?Ione!cu 1""B

Na/a5iu+a e!te ;u7i+3tii6at naratorul &iind &recvent participant !au martor la

5

7/23/2019 CURS.pipp_Netedu Literatura Romana Pentru Copii

http://slidepdf.com/reader/full/curspippnetedu-literatura-romana-pentru-copii 60/122

evenimente ori tran!miţătorul unui me!a8 etic prin intermediul naraţiunii (i al

 per!ona8elor. Participarea a&ectivă !au e&ectivă a naratorului la cele relatate e!te

!ugerată la nivelul di!cur!ului prin &olo!irea eclamaţiilor (i a interogaţiilor 

retorice a inter8ecţiilor a&ective ori prin apelul la &ormele ver$ale (i pronominale

de per!oana I.Pove!tirea )ine, vine primăvara6  de Hctav Pancu:Ia(i con!tituie un

eemplu elocvent de naraţiune !u$iectivi)ată n care pre)enţa naratorului e!te

a!umată aproape o!tentativ prin prevalenţa &ormelor pronominale (i ver$ale de

 per!oana I (i prin in!erarea unor ;ritualuri= care ţin de intimitatea ma!culină.

/a$oratorul de creaţie nu mai e!te cel tradiţional al unui creator meditnd n

lini(tea nopţii a!upra me!ei de !cri! naratorul &iind n ace!t ca) ntrerupt din

 $ăr$ierit la 7 dimineaţa de pove!tea $ulgărelui de )ăpadă. ;Mnii !cot pove(tile

din $u)unar alţii din $urtă mă rog &iecare e!te li$er !ă le !coată de unde vrea.

 -u A !ă !e (tie A nu  le  scot  de nicăieri. Pove(tile vin !ingure la mine. JKL Ieri

tocmai cnd mi rădeam  $ar$a (i  *redonam  minunatul cntec [#ine vine

 primăvara= JKL mă tre0esc  că vine la mine pove!tea cu $ulgărele de )ăpadă.

?Pancu:Ia(i 1%2B'itualul tradiţional al per&ormării pove(tilor implicnd un emiţător unul

!au mai mulţi receptori (i crearea unei atmo!&ere propice narării e!te reinventat

n mediul neconvenţional al $ăii iar elementele !ituaţiei de comunicare !unt n

mod voit ră!turnate ceea ce imprimă tetului modernitate (i caracter ludic.

 Naratorul nu mai ndepline(te rolul de per&ormer de emiţător al naraţiunii ci

devine receptor al ace!teia. Ceea ce n !ituaţia cla!ică de comunicare ar &i

repre)entat me!a8ul pove!tea propriu:)i!ă .8oacă acum rolul emiţătorului alin!piraţiei care !e poate ivi n cele mai nea(teptate momente. ;'ade:te nu te !&ii

eu ţi pove!te!c repede ce am de pove!tit pe urmă plec (i n:ai dect !ă a(terni pe

-rtie pove!tea mea. JKL 9i a(e)ndu:!e pe policioara de la oglindă călare pe

coada periuţei mele de dinţi cu picioarele !pri8inite de o coa8ă de !ăpun (i cu un

cot n&ipt n tu$ul de cremă de &aţă pove!tea cu $ulgărele de )ăpadă ncepu>

&o!t odată un $ulgăre de )ăpadă.= ?Pancu:Ia(i 1%3B

+0

7/23/2019 CURS.pipp_Netedu Literatura Romana Pentru Copii

http://slidepdf.com/reader/full/curspippnetedu-literatura-romana-pentru-copii 61/122

P/+6+5a pa;a?+lo/ +;3/ipti+ (i implicarea receptorului n cele relatate

 printr:o relaţie aproape ritualică ntre narator (i a!cultător< cititor concură la

crearea unei opere de at,o;+/< a unei complicităţi ntre cele două in!tanţe

narative. Mn eemplu n ace!t !en! l o&eră pove!tirea  "n curtea mea de 4mil

rleanu ?2%:2+B tet n care cititorul e!te invitat !ă participe la incur!iunea

imaginară n ograda de la ţară a naratorului> ;m pa!eri multe (i &elurite. De ici

din portiţa ncununată cu iederă -ai !ă le privimR i au)it cucurigulX JKL le

ve)iX JKL Pune:ţi mna la oc-i !ă poţi privi mai $ineRJKL u)i un lătratX=

dre!area directă inter8ecţiile predicative $ogata imagi!tică auditivă (i vi)uală

introduc cititorul n !paţiul imaginar populat de pă!ări (i animale pentru ca n&inalul pove!tirii inter8ecţia de ndemn ;-ai= !ă marc-e)e ie(irea din topo!ul

&ictiv att a naratorului ct (i a receptorului> ;6aiR De ne:om duce (i noiR=Ca !pecie literară po+;ti/+a ;+ li,it+a6 + /+8ul la u ;i8u/ +pi;o

!emni&icativ din ei!tenţa protagoni!tului coordonatele !paţio:temporale !unt

limitate iar la acţiune participă un număr redu! de per!ona8e ceea ce o apropie

de !c-iţă. Di&eră n!ă de acea!ta prin p/+6+5a li/i;,ului (i apelul &recvent la

+o3a/+ introdu!ă n tet prin te-nica pove!tirii n pove!tire. Cea mai cuno!cutăn !paţiul literar romne!c e!te n ace!t !en! Dumbrava minunată n care &irul

narativ central pre)entnd drumul /i)ucăi !pre ca!a $unicilor &uncţionea)ă ca

ramă !au naraţiune etradiegetică pentru alte trei pove!tiri a celor doi $ătrni (i a

domniţei care i !e arată &etiţei n vi!.Per!oni&icarea per!ona8elor animale ?volumul  Din lumea celor care nu

cuv!ntă de 4mil rleanuB !au a unor o$iecte ?3rei *luiere şi ncă unul  de Hctav

Pancu Ia(iB precum (i !uge!tia miraculo!ului apropie pove!tirea de $a!m ceeace le deo!e$e(te &iind caracterul mai reali!t al pove!tirii ntmplările narate

n!criindu:!e n limitele vero!imilului. n tetele dedicate copiilor apelul la

 per!oni&icare re)onea)ă cu percepţia animi!tă a ace!tora a!upra lumii n timp ce

anumite evenimente !ituate la limita credi$ilităţii ră!pund nevoii de &a$ulo! a

celor mici. Dimen!iunile redu!e &irul narativ !implu me!a8ul etic al unor tete

+1

7/23/2019 CURS.pipp_Netedu Literatura Romana Pentru Copii

http://slidepdf.com/reader/full/curspippnetedu-literatura-romana-pentru-copii 62/122

 precum (i relaţia empatică narator:per!ona8:receptor !unt tră!ături ale pove!tirii

care pot 8u!ti&ica !ucce!ul ace!tei !pecii n rndul copiilor.După conţinut pove!tirea !e poate cla!i&ica n> pove!tire i!torică

&anta!tică magică &ilo!o&ică reali!tă romantică (.a. n timp ce con!idernd

adre!a$ilitatea ace!teia pove!tirea !e poate circum!crie pove!tirii pentru adulţi

!au celei pentru copii.Ca (i n ca)ul altor !pecii pove!tirea pentru copii re&lectă dinamica

realităţii (i a p!i-ologiei copilului modern pentru a rămne credi$ilă (i atractivă

 pentru de!tinatari. !t&el dacă pnă la al doilea 'ă)$oi ,ondial cadrul pove!tirii

e!te unul preponderent rural indi!olu$il legat de mediul natural iar protagoni(tii

!unt de cele mai multe ori copii ori mici vieţuitoare vulnera$ile ?;puiul=

;gndăcelul= ;cără$u(ul= două turturele ;mu!culiţa=B n pro)a contemporană

acţiunea e!te pla!ată &recvent n !paţiul citadin n mediul (colar !au &amilial

recogno!ci$il pentru cititorii actuali> grădiniţă (coală $loc parc co&etărie.Pove!tirile lui Hctav Pancu:Ia(i ?12:175B din volumul Făt7Frumos

c!nd era mic aduc n prim plan caractere puternice copii altrui(ti ?#lad Co!te!cu

din ;u *ugi, 0iua mea *rumoasăB politico(i ?,i(u erou al pove!tirii Recunosc(

 -u sunt Domnu Da, vă rog B ori ncăpăţnaţi (i ră!&ăţaţi ? Feti#a care l7a luat pe

 ;u n bra#eB n vederea o&eririi unor potenţiale modele !au antimodele de

comportament.n tetul Mai e mult p!nă diseară pove!tire din acela(i volum naratorul

&ormulea)ă tran(ant nece!itatea unui alt tip de !criitură pentru copiii

contemporani a unei a$ordări !incere nen&rumu!eţate a realităţii (i a unui

lim$a8 neornat aproape colocvial pe nţele!ul lor> ;Pnă aici totul e $ine (i

&rumo! o !ă !puneţi toţi că am de gnd !ă vă pove!te!c o c-e!tie le(inată numai

 $ună pentru adormit &etiţele cu &undiţe care merg de mnă cu $unicile la

cinematogra& (i !eara !e gnde!c la !ăraca Scu&iţa 'o(ie vai vai vai cum o !:o

mănnce măgarul ăla de lup. #ă n(elaţi. Dacă pnă aici a &o!t $ine (i &rumo! de

aici ncolo nu mai e.= ?Pancu:Ia(i 117BDintre !criitorii romni care !:au apropiat de pove!tirea pentru copii n

manieră tradiţională !au cu o vi)iune modernă i amintim pe> Ion Creangă

+2

7/23/2019 CURS.pipp_Netedu Literatura Romana Pentru Copii

http://slidepdf.com/reader/full/curspippnetedu-literatura-romana-pentru-copii 63/122

I./.Caragiale 4mil rleanu ,i-ail Sadoveanu Ion gr$iceanu ,ircea

Sntim$reanu Hctav Pancu:Ia(i Ion leandru Orăte!cu:#oine(ti (i #a!ile

#oicule!cu.

VI. 2. Dumbrava minunată + Mi>ail Sao+au

n pove!tirea Dumbrava minunată ?122B , ,i-ail Sadoveanu ?1""0:1+1B

!e apropie cu !en!i$ilitate de univer!ul copilăriei (i de cel al &anta!ticului popular 

 pe care le proiectea)ă pe &undalul patriar-al al !atului moldovene!c tradiţional.

Dum$rava din Ouciumeni a /i)ucăi #a!ilian e!te con!iderată un tărm al

miracolului po!i$il prin &aptul că repre)intă legătura &etei de (a!e ani cu mama

di!părută prematur. 4pitetul din titlu poate &i 8u!ti&icat n!ă mai ale! de credinţa

copilei inoculată de contactul timpuriu cu lumea pove(tilor că pădurea tnără

mo(tenită de la mama !a e!te un ultim re&ugiu al per!ona8elor &anta!tice ?Wna

nc-ipuirii Statu:Palmă Strm$ă:/emne pitici domniţeB ntr:o lume modernă

care a ncetat !ă mai creadă n pove(ti. ;Noaptea dum$rava a!ta e!te o mpărăţie&ermecată pe care oamenii de rnd n:o pot niciodată cunoa(te.= ?Sadoveanu 30B

4la$orată n anul 122 (i pu$licată n volumul omonim patru ani mai

tr)iu Dumbrava minunată pre)intă mai multe tră!ături care permit ncadrarea !a

n !pecia pove!tirii. De(i prin dimen!iuni (i !tructură ?nouă părţiB !e a$ate

oarecum de la particularităţile &ormale ale !peciei prin &irul epic mai puţin

riguro! numărul redu! de per!ona8e pre)enţa evocării lirice (i implicarea

a&ectivă a naratorului (i a cititorului n cele relatate tetul !e circum!crie !pecieidi!cutate. *ematica a$ordată protagoni!tul copil per!oni&icarea elementelor 

naturale n concordanţă cu animi!mul in&antil in!erţia elementelor &a$uloa!e

 prin intermediul vi!ului !unt particularităţi ale tetului !adovenian care permit

ncadrarea ace!tuia n categoria pove!tirilor pentru copii.*itlurile re)umative ale celor nouă părţi ?Se vede ce soi rău este duduia

 Li0uca, Duduia Li0uca plănuieşte o e%pedi#ie ndră0nea#ă, S*at cu Sora7Soarelui,

+3

7/23/2019 CURS.pipp_Netedu Literatura Romana Pentru Copii

http://slidepdf.com/reader/full/curspippnetedu-literatura-romana-pentru-copii 64/122

2nde s7arată S*!nta Miercuri, Duduia Li0uca găseşte ga0dă bună n dumbravă,

 $ici s7arată cine sunt princindeii, Povestea cu 5!na "ncipuirii, La otarul 

mpără#iei minunilor (i  Bunicii aveau livadă şi albineB introduc n !cenă

 per!ona8ul central (i pe cele !ecundare ori epi!odice ale pove!tirii (i anunţă

aventurile prin care trece /i)uca n drumul !ău !pre ca!a $unicilor.Firul narativ etradiegetic nu e!te con!i!tent (i !e re)umă la &uga &etiţei de

aca!ă ca urmare a comportamentului mamei !ale vitrege (i a $ătăilor primite de

la !ervitoare. ce!t epi!od e!te n!ă ampli&icat prin in!erarea a numeroa!e pa!a8e

de!criptive (i evocări lirice ale &igurii materne precum (i prin &olo!irea te-nicii

 pove!tirii n ramă.Prima parte a pove!tirii Se vede ce soi rău este duduia Li0uca, !c-iţea)ă

 $iogra&ia eroinei (i relie&ea)ă relaţiile ten!ionate dintre acea!ta (i ,ia #a!ilian

mama !a vitregă. Hr&ană de mamă de la o vr!tă &ragedă /i)uca e!te &iica

avocatului Tor8 #a!ilian (i mo(tenitoare a dum$răvii din Ouciumeni. După

recă!ătorirea tatălui cu ,ia Papa)oglu &emeie coc-etă cu cinci!pre)ece ani mai

tnără dect !oţul !ău &ata de (a!e ani e!te con!iderată un ;g-impe ntre ei=

;neca)ul d.nei #a!ilian= prin li$ertatea !piritului !ău re&u)ul de a !e con&orma

ve!timentaţiei (i normelor !ociale impu!e de mama vitregă (i mai ale! prin &aptul

că repre)intă principalul o$!tacol n calea vinderii mo(iei de la Ouciumeni.n opo)iţie cu apelativele depreciative primite de copilă de la mama

vitregă (i !ervitoare ?;o ru(ine (i o nenorocire= ;gngania dracului= ;di-anie= (i

;!oi rău=B portretul reali)at de narator dovede(te !impatia ace!tuia &aţă de

/i)uca. De(i la un prim nivel -ermeneutic imaginea e!te a unei &etiţe $ăieţoa!e (i

nengri8ite !tructura de adncime a tetului relevă prin intermediul

diminutivelor (i al eprimării eu&emi!tice apropierea a&ectivă a naratorului de

eroina !a ntruc-ipare a copilului univer!al> ;4ra o &etiţă mărunţică n!ă voinică

(i plinuţă. 'oc-iţa de doc al$a!tru !tătea !trm$ă (i n c-ip cu totul nepermi! pe

trupu(orul ei. Ootinuţele i erau pline de col$ (i cu (ireturile de!&ăcute. Colţunii

că)u!eră (i arătau ni(te picioru(e prlite de !oare cu genunc-ii nu tocmai curaţi.

Capu:i era &oarte !curt tun! $ăieţe(te (i arăta n rotun)imea lui &elurite

+%

7/23/2019 CURS.pipp_Netedu Literatura Romana Pentru Copii

http://slidepdf.com/reader/full/curspippnetedu-literatura-romana-pentru-copii 65/122

 $ul$ucături neregulate. Nă!u(oru:i mititel ar &i avut nevoie de $ati!tă lucru pe

care:l dovedeau (i mnecile roc-iţei. ura:i era cam mare (i o$ra8ii prea ro(ii. Nu

era deloc &rumu(ică (i delicată duduia /i)uca. Numai oc-ii căprii um$riţi de

gene negre aveau n ei cte:o mică &loare de lumină.= ?Sadoveanu 10B Doamna

#a!ilian i nvinuie(te pe $unicii materni de proa!ta cre(tere a &etei iar ge!tul

ace!teia de a mnca (er$et direct din $orcan cu degetele n &aţa mu!a&irilor

conduce la o nouă ;corecţie= aplicată de !ervitoare.Partea a doua  Duduia Li0uca plănuieşte o e%pedi#ie ndră0nea#ă,

repre)intă intriga pove!tirii (i n&ăţi(ea)ă pregătirile eroinei pentru &uga de aca!ă

introducnd n !cenă un nou per!ona8 pe căţelul Patrocle !ingurul prieten al

/i)ucăi. Per!oni&icarea patrupedului apropierea dintre copil (i animal re)onea)ă

cu p!i-ologia in&antilă a!t&el nct dialogurile celor doi par cum nu !e poate mai

&ire(ti. Portretul cinelui relie&ea)ă numeroa!e !imilitudini ntre ace!ta (i !tăpna

!a accentundu:!e a!t&el legătura !trn!ă dintre copil (i animal. ;Patrocle era un

 $oldei ro(cat cu picioare !trm$e (i cu capul mare. ntre oc-ii omene(ti

!prncenaţi negru avea adnci creţuri perpendiculare (i anii (i eperienţele vieţii

i ncărunţi!eră perii din 8urul $otului.= ?Sadoveanu 13B Dacă !tatura mode!tă (ioc-ii !prncenaţi negru i apropie pe cei doi maturitatea patrupedului !upline(te

 precum n $a!mul popular lip!a de eperienţă a protagoni!tei (i &ace din

 per!ona8ul animal un ad8uvant de năde8de al ace!teia. ntruct /i)uca a!emenea

oricărui alt copil nu percepe graniţa dintre real (i &a$ulo! ea apelea)ă la o !oluţie

 preluată din pove(ti pentru a nu !e rătăci> (i umple $u)unarele cu cenu(ă pentru a

o pre!ăra pe drum. ,otivaţia ace!tei alegeri n locul tradiţionalelor &irimituri de

 pine e!te una logică (i demon!trea)ă inteligenţa &etiţei precum (i inocenţa

copilului care gă!e(te n lumea imaginară lecţii de viaţă> ;*ărţele ori &ăina nu

!unt $une eplică ea. 4!te o pove!te cu copiii rătăciţi pe care mi:o !punea

 $unicuţa A (:acolo !e vede că iepurii (i vulpile lingeau dra de &ăină (i de tărţă (i

copiii n:au mai putut cunoa(te drumul napoi. Ca !ă !e cunoa!că !emnele tre$uie

!ă pre!uri cenu(ă.= ?Sadoveanu 1+B

+5

7/23/2019 CURS.pipp_Netedu Literatura Romana Pentru Copii

http://slidepdf.com/reader/full/curspippnetedu-literatura-romana-pentru-copii 66/122

Mrmătoarele două părţi ale pove!tirii S*at cu Sora7Soarelui (i 2nde

 s7arată S*!nta Miercuri, proiectea)ă două ntlniri ale &etei din lumea reală n cea

a &a$ulo!ului. Floarea:!oarelui vă)ută de /i)uca ntr:un lan de porum$ e!te

antropomor&i)ată (i devine ;mpărătea!ă= n timp ce o $ătrnă ntlnită de copilă

 pe drumul !pre ca!a $unicilor e!te a!ociată de acea!ta cu S&nta ,iercuri.

Inocenţa !peci&ică vr!tei credinţa n pove(ti a copilului de la ţară ca (i

 pătrunderea pe tărmul ;magic= mo(tenit de la mamă eplică depla!area unor 

ntmplări vero!imile n !&era &anta!ticului popular !au a celui cre(tin. Natura

n!ă(i are n imaginaţia /i)ucăi o aură vră8ită (i a!cunde un &reamăt (i o viaţă

ne(tiute de adulţi> ;(tia că !ălciile ace!tea !unt oameni (i di-ănii nţeleniţi dinvremuri vec-i de o vra8ă.= ?Sadoveanu 20B Prin intermediul analep!ei ?evocare

&la!-$acB !unt pre)entate evenimente anterioare plecării de aca!ă a &etei

ntmplări care motivea)ă de alt&el (i ge!tul !ău. ntr:un dialog cu Sora:Soarelui

/i)uca evocă moartea mamei recă!ătorirea tatălui cu ,ia #a!ilian in!i!tenţele

ace!teia de a vinde live)ile (i pădurea re&u)ul tatălui de a n!trăina mo(tenirea

&etiţei (i plecările prelungite de aca!ă interdicţia de a:(i mai vi)ita $unicii

materni precum (i numeroa!ele $ătăi primite de la !ervitoare. Singurul aliat e!te

Patrocle n coteţul căruia !e re&ugia)ă după &iecare $ătaie. ce!ta i e!te alături (i

n temerara epediţie ntreprin!ă !pre ca!a $unicilor credincio! partener de drum

(i interlocutor care 8oacă precum calul nă)drăvan din $a!me un du$lu rol> de

 prieten (i protector al eroinei. ;Cu Patrocle lngă dn!a n:avea de ce !e teme.=

?Sadoveanu 25BPartea a cincea a pove!tirii  Duduia Li0uca găseşte ga0dă bună n

dumbravă, pre)intă !o!irea &etei n pădurea tnără de la Ouciumeni (i incur!iunea

onirică n tărmul pove(tilor. Hdată cu lă!area ntunericului eroina decide !ă:(i

ntrerupă drumul (i !e adăpo!te(te ntr:o !cor$ură de răc-ită $ătrnă. pelativul

&amilial ;mătu(ă= pe care /i)uca l &olo!e(te atunci cnd i cere permi!iunea

răc-itei de a rămne acolo pe!te noapte !ugerea)ă o dată n plu! nevoia de

a&ecţiune a copilei precum (i apropierea omului de la ţară de !paţiul natural.

După ce Patrocle l alungă pe pre!upu!ul $ur!uc un iepure care !e arăta!e la gura

++

7/23/2019 CURS.pipp_Netedu Literatura Romana Pentru Copii

http://slidepdf.com/reader/full/curspippnetedu-literatura-romana-pentru-copii 67/122

!cor$urii &ata adoarme iar n vi! i !e arată per!ona8e de pove!te pentru care

dum$rava de la Ouciumeni repre)intă un ultim re&ugiu ntr:o lume ;civili)ată=

care a ncetat !ă mai creadă n pove(ti> ;vă)u pa8i(tea de &lori de!c-i!ă cătră un

 părete de !tncă ntre doi me!teceni $ătrni. n lumina ve)ie &ără )gomot o u(ă

de cremene !e mi(că (i !e dădu la o parte (i din ntuneric de pe(teră apăru

minunată arătare= ?Sadoveanu 2"B> (apte pric-indei $ătrnelul $ătrna (i

domniţa $ălaie $inecuno!cuţi /i)ucăi din cartea vec-e de pove(ti a mamei !ale.Mrmătoarele trei părţi ale pove!tirii pla!ea)ă acţiunea n planul

&anta!ticului in!erat n planul cadru al naraţiunii prin intermediul vi!ului. cea!tă

amplă digre!iune !e materiali)ea)ă n diver!e modalităţi ?pa!a8e de!criptive

evocări ale mamei te-nica pove!tirii n ramăB (i con!tituie o pledoarie a

naratorului pentru rentoarcerea omului modern !pre lumea pove(tilor (i inocenţa

copilăriei. Oătrnul i !pune /i)ucăi pove!tea lui Statu:Palmă piticul morar care

trăi!e cndva pe pămnt dar care !e re&ugia!e alături de alte per!ona8e &anta!tice

n pe(tera !u$terană magică de la Ouciumeni pentru a !căpa de răutatea

oamenilor. părător al valorilor tradiţionale autorul averti)ea)ă prin vocea

 $ătrnului a!upra po!i$ilei di!pariţii a lumii pove(tilor ca urmare a pragmati!mului lumii moderne (i a ndepărtării de ere!ul popular> ;cum oamenii

iu$e!c tot mai puţin pove(tile (i:(i uită le!ne prietenii nu va trece mult (i avem !ă

nc-idem (i noi oc-ii. 9i pe(terile au !ă rămie de:a pururi nc-i!e.= ?Sadoveanu

33B Ca argument al ei!tenţei ace!tui pericol domniţa !pune la rndu:i o pove!te

cea a idilei dintre Făt:Frumo! (i Wna nc-ipuirii nc-eiată tragic din cau)a

&aptului că Făt:Frumo! !e la!ă convin! de ceilalţi că iu$ita !a nu ei!tă.

pelnd la procedeul in!erţiei naratorul trage un nou !emnal de alarmăa!upra ndepărtării omului modern de imaginarul &olcloric (i pre)intă lumea

rurală ca !ingura pă!trătoare a ace!tor credinţe> ;Ci oamenii cei !ăraci (i pro(ti

care au răma! n ţinuturile noa!tre au urmat !ă creadă n )na cu părul de aur.

Din cnd n cnd o vedeau n amurg lngă i)voare.= ?Sadoveanu 3"B Mltima

 pove!tire in!erată are caracter evocator liric (i !urprinde c-iar !cena morţii

mamei /i)ucăi la care $ătrna a!i!ta!e de la &erea!tră. Cu inima ndurerată

+7

7/23/2019 CURS.pipp_Netedu Literatura Romana Pentru Copii

http://slidepdf.com/reader/full/curspippnetedu-literatura-romana-pentru-copii 68/122

copila adoarme n vi! arti&iciu literar care permite naratorului revenirea n planul

real. Partea a opta La otarul mpără#iei minunilor, !e nc-eie cu !omnul n vi! al

eroinei (i cu gă!irea ace!teia de către $unici naraţiunea ren!criindu:!e a!t&el n

!&era vero!imilului.Mltima parte a pove!tirii !e de!c-ide cu un amplu pa!a8 de!criptiv care

conturea)ă imaginea ca!ei tradiţionale ţărăne(ti ;c-ilioară al$ă= cu ;perdeluţe de

 $orangic= cu icoane (i candela a(e)ate !pre ră!ărit cu ;!coarţă vr!tată 8o! pe

du(umea=. /ini(tea dimineţii e!te tul$urată de gla!ul a!cuţit al ,iei #a!ilian (i al

!lu8nicei care i cer $unicului !ă o aducă pe copilă dar ace!ta re&u)ă (i o ameninţă

 pe mama vitregă cu un eventual proce!. Cearta !e nc-eie cu &uga celor două ca

urmare a apropierii imprudente de (tiu$eiele al$inelor. De)nodămntul pove!tirii

e!te unul &ericit /i)uca mărturi!indu:i $unicii dorinţa de a rămne n ca!a lor (i

de a aduce la cuno(tinţa tatălui deopotrivă -otărrea luată (i comportamentul

coc-et al d.nei #a!ilian n pre)enţa d.lui ,icu(. Naraţiune monoepi!odică !u$iectivi)ată prin implicarea a&ectivă a

naratorului : martor !au me!ager al evenimentelor !pecia pove!tirii (i menţine

 puterea de !educţie a!upra celor mici prin relaţia empatică narator:per!ona8:

receptor liri!mul unor pa!a8e in!erţia &a$ulo!ului ntr:un cadru altminteri

vero!imil credi$il c-iar (i pentru mult mai emancipatele generaţii de copii ai

ultimilor ani.

+"

7/23/2019 CURS.pipp_Netedu Literatura Romana Pentru Copii

http://slidepdf.com/reader/full/curspippnetedu-literatura-romana-pentru-copii 69/122

Capitolul VIISPECII 'N VERSURI ALE GENULUI EPIC

VII. 1. !a7ula

n !en! larg mai apropiat de etimonul latin ;&a$ula= ? pove!tireB

termenul denume(te ;nucleul &aptelor din care e!te con!tituită acţiunea unei

opere literare.= ?Ione!cu 7B ntr:o accepţiune mai re!trn!ă &a$ula denume(te

!pecia genului epic de dimen!iuni redu!e n ver!uri !au mai rar n pro)ă ?i

amintim n ace!t !en! pe .4. /e!!ing (i pe Dimitrie Yic-indealB n care

 per!ona8elor animaliere vegetale !au inanimate le !unt atri$uite comportamente

omene(ti n vederea de!prinderii eplicite !au implicite a unei morale.Creaţie monoepi!odică &a$ula (i propune ca prin intermediul unei !ituaţii

 particulare !ă !atiri)e)e de&ecte general:umane tare caracterologice (i !ociale cu

intenţia corectării lor. părută n Hrient ncă din antic-itate cnd e!te magi!tral

repre)entată de 4!op (i P-aedru !pecia cunoa(te apogeul de)voltării !ale n

 perioada cla!ici!mului tocmai datorită caracterului didactic morali)ator. lături

de !atiră (i comedie !pecii cultivate de repre)entanţii ace!tui curent &a$ula

dema!că racilele !ociale arivi!mul de!poti!mul trădarea !au pe cele per!onale

lenea pro!tia ipocri)ia n vederea ndreptării lor.;Iniţial &a$ula a ei!tat !u$ &orma unei pove!tiri concentrate de!pre

animale pove!tire care ţintea n!ă ntotdeauna o pildă un tlc o morală nclu!ă

n n!u(i !u$iectul relatat. Hriginea &a$ulei tre$uie căutată n $a!mele animaliere.

n!ă cu timpul vietăţile nu mai !unt &olo!ite ca !imple per!ona8e ale $a!mului ci

(i ca !im$oluri ntruc-ipnd de&ecte (i calităţi omene(ti.= ?,o-anu 5B Fondul

ar-aic poate eplica pre)enţa &recventă a contaminării circulaţia unor per!ona8e

(i !ituaţii n mai multe arii geogra&ice (i culturale. Mn eemplu n ace!t !en! l

con!tituie pove!tea vulpii (i a cor$ului adu!ă la rang de $un cultural univer!al de

/a Fontaine pove!tea greierelui (i a &urnicii !au cea a oglin)ilor inter)i!e pentru

+

7/23/2019 CURS.pipp_Netedu Literatura Romana Pentru Copii

http://slidepdf.com/reader/full/curspippnetedu-literatura-romana-pentru-copii 70/122

ca oamenii !ă nu:(i vadă propria urţenie. Prin caracterul mimetic &a$ulă n!ă(i

 poate &i con!iderată oglindă a !u&letelor (i a caracterelor dintr:o anumită epocă

i!torică !au dintr:un anume !paţiu. ;Hriginalitatea n &a$ulă nu con!tă deci n

ineditul temelor (i al motivelor ci n modul de reali)are A n măie!tria

&a$uli!tului de pla!tici)are a temei (i de adaptare a ei la realităţile !ociale

re!pective.= ?,o-anu 11Bpelul la alegorie caracteri!tic !peciei poate &i 8u!ti&icat att prin

con!iderente de ordin literar ?eprimarea meta&orică e!te mai epre!ivă (i

 potenţial mai e&icientă dect cea a tratatelor de moralăB ct (i de ordin

etraliterar n !patele unor &a$ule a!cun)ndu:!e ade!ea acide !atire politice !au

morale care i:ar &i putut deran8a pe cei vi)aţi. n  -pistolă D.1.). $utorul 

 Primăverii amorului ?Iancu #ăcăre!cu n.n.B rigore leandre!cu a&irmă

nece!itatea deg-i)ării !u$ mă(ti animaliere a de&ectelor umane> ;cum (tii &oarte

 $ine adevărul de!vălit< Fără ma!că ntre oameni le!ne nu e primit>< 9i !u$ &eluri

de podoa$e dacă nu l tăinuie(ti< Nenţeleapta lui ivire poate !cump !ă o plăte(ti.=

?leandre!cu 10BDintre cei mai valoro(i repre)entanţi ai !peciei n literatura univer!ală i

amintim pe Tean de /a Fontaine ? Fables coisies <   1++" 4 To-n.aG ? Fables  A 

1727B 4dard ,oore ? Fables o* te Female Se% : 17%%B .4. /e!!ing ? Fabeln A 

175B Ivan ndreevici Urlov ? =>?@A A 1"07B. pogeul &a$ulei romne(ti e!te

atin! n !ecolul al I: lea cnd traduc adaptea)ă modele eterne pentru a

locali)a !ituaţii (i caractere !au creea)ă opere originale Dimitrie Yic-indeal

? Filoso*eşti şi politiceşti, prin *abule moralnice nvă#ături  A 1"1%B -. !ac-i

? Fabule alese, pe rom!nie aduse A 1"3+ Fabule versuite A 1"%% (i Fabule, nt!ieoară n limba rom!nă versuite : 1"+2B nton Pann ? Fabule şi istorioare A 1"%7B

I.6. 'ădule!cu ?&a$ule politice (i !ocialeB lecu Donici ? Fabule  A 1"%0B

rigore leandre!cu ?pu$licate n Poe0ii A 1"%2 (i Suvenire şi impresii, epistole

 şi *abule  A 1"%7B ace!ta din urmă &iind con!iderat &a$uli!tul em$lematic din

literatura naţională.

70

7/23/2019 CURS.pipp_Netedu Literatura Romana Pentru Copii

http://slidepdf.com/reader/full/curspippnetedu-literatura-romana-pentru-copii 71/122

n !ecolul al :lea !pecia intră ntr:un con de um$ră (i e!te a$ordată de

!criitori con!acraţi prin alte !pecii !au genuri literare. 4!te ca)ul lui Ion /uca

Caragiale ale cărui &a$ule cu o puternică amprentă !ocială !unt pu$licate n

107 n revi!ta  'onvorbiri literare al lui #ictor 4&timiu care !e apropie de

&a$ula n pro)ă !au al lui *udor rg-e)i. *raducător al lui /a Fontaine (i Urlov

ace!ta din urmă ela$orea)ă (i &a$ule originale n care valori&ică &ilonul &olcloric>

'uiul, Sc!ndura, Balada maeştrilor, Gura lumii, 3!larul pedepsit . ;propierea

lui *udor rg-e)i de genul &a$ulei !e datorea)ă mai nti !tructurii operei !ale n

care morala con!tituie un adevărat !u$!trat al creaţiei dar (i atitudinii &aţă de

univer!ul in&antil pe $ună dreptate a&irmndu:!e că rg-e)i e!te primul mare poet romn al vieţii co!miceQ (i al copilărieiQ= ?,o-anu 1B n literatura

contemporană au mai a$ordat !pecia &a$ulei ,arcel Ore!la(u urel Oaranga (i

 Nina Ca!!ian poeta !ta$ilită acum n Statele Mnite pre&ernd pentru 'ritica de

 +os o alegorie a de!poti!mului &orma dramati)ată.Pentru incur!iunea -ermeneutică n lumea &a$ulei pentru cei mici A ei!tă

!criitori ca eorge *oprceanu !au ,arcel Ore!la(u care mărturi!e!c &ranc

de!tinaţia ;matură= a !atirelor alegorice A am ale! 3!larul pedepsit  de *udor rg-e)i creaţie con!acrată n circuitul cărţii (colare a ultimelor decenii. Prima

&a$ulă a autorului Florilor de mucigai intitulată după c-iar denumirea !peciei !e

dore(te a &i o artă poetică (i o pre&aţă a volumului pentru copii 'ărticică de seară

?135B. Fabula conturea)ă un !curt i!toric al !peciei (i al rolului !ău de:a lungul

!ecolelor !inteti)ndu:i a!t&el e!enţa> ;&a$ula:i o pildă:n care omul cum o &ace<

Pune:a vor$i pe &aţă:n locul lui pe do$itoace. J...L ntr:o &a$ulă di$ace adevărul

din $el(ug< 4 ţe!ut n &rumu!eţea graiului cu me(te(ug. < Poate &i cnd poe)ie

cnd !ur! cnd pi(cătură< După cum !e:ntoarce acul (i i)voadele te &ură< ltă

dată:n căptu(eală pe &uri( dar a)i pe &aţă.< Fa$ula cu care:ncepem ţine locul de

 pre&aţă.= ?rg-e)i apud ,o-anu 1+%:1+5BDouă)eci de ani mai tr)iu !pecia e!te reluată n volumele Prisaca ?15%B

(i Stiuri pestri#e ?157B. Fa$ula 3!larul pedepsit  aparţine ciclului Prisaca din

volumul omonim ciclu in!pirat de viaţa al$inelor care cuprinde poe)iileStupul 

71

7/23/2019 CURS.pipp_Netedu Literatura Romana Pentru Copii

http://slidepdf.com/reader/full/curspippnetedu-literatura-romana-pentru-copii 72/122

lor, 1scoada, Pa0a bună, 3!larul pedepsit (i Fetica. cea!tă !erie de cinci creaţii

mplete(te de!crierea pei!agi!tică portretul (i lirica epici)ată pentru a contura o

imagine deopotrivă reali!tă (i antropomor&i)ată a al$inelor. ,odel de organi)are

(i -ărnicie in!ectele !unt !urprin!e att ca grup ;un !ingur trup= ?Stupul lor B care

lucrea)ă (i ucide la nevoie ?3!larul pedepsit B pentru a:(i apăra rodul dulce al

trudei ct (i n ipo!ta)e particulare ? 1scoada doicileB individuali)are care

evidenţia)ă rolurile $ine !ta$ilite ale al$inelor n !tup.3!larul pedepsit  e!te cea mai cuno!cută &a$ulă arg-e)iană (i o creaţie

repre)entativă pentru !pecie prin re!pectarea tuturor canoanelor particulare.

Structura compo)iţională e!te cea !peci&ică> pove!tirea alegorică care ocupă cea

mai mare parte a poe)iei (i pre)intă o con&runtare din lumea animală re!pectiv

morala &ormulată eplicit n ultimul catren. *itlul averti)ea)ă a!upra !u$iectului

&a$ulei un ca) de &urt n acea!tă !ituaţie tentativa nereu(ită a (oarecelui

;!trecurat pe urdini(= de a le &ura mierea al$inelor. n a&ara rolului anticipativ

titlul !ugerea)ă prin &olo!irea !u$!tantivului depreciativ ;tl-ar= (i implicarea

a&ectivă a naratorului re!pectiv !ati!&acţia !a că vinovatul e!te pedep!it n &inal.

Ideea centrală a &a$ulei &ormulată aiomatic n ultimul catren e!te aceea a &orţeigrupului care i)$ute(te n ciuda unei aparente de&avori)ări date de dimen!iunile

mode!te ?;o al$ină:i< Sla$ă mică (i puţină= rg-e)i 1"0> %%%B !ă nvingă un

adver!ar mult mai puternic dar care &ace imprudenţa de a:(i !u$aprecia

oponentul> ;Nu a8unge vream !ă )ic< Să &ii mare cu cel mic< Că puterea !e

adună< Din toţi micii mpreună.= ?rg-e)i 1"0> %%5BPrimul catren al poe)iei reune(te epo)iţiunea (i intriga epi!odului

aducnd n prim plan protagoni(tii A ;(oarecele= (i ;!tupul= o metonimie princare adăpo!tul !e poate !u$!titui locatarilor !ăi naripaţi : locul (i timpul

de!&ă(urării> !tupul ;ntr:o )i prin a!&inţit= ?rg-e)i 1"0> %%%B m$iguitatea

generată de &olo!irea articolului ne-otărt proclitic ;o= permite generali)area

evenimentului pre)entat ndră)neala (oarecelui &iind n &apt a tututor celor care

&iinţe umane !au nu ;atentea)ă= la $unul altuia.

72

7/23/2019 CURS.pipp_Netedu Literatura Romana Pentru Copii

http://slidepdf.com/reader/full/curspippnetedu-literatura-romana-pentru-copii 73/122

Con&runtarea aproape epoeică ce urmea)ă ;*ă$ărte mii grămadă= ?idem

%%5B ca element de conţinut e!te !u!ţinută la nivel gramatical (i !tili!tic de

&olo!irea opo)iţiei mor&ologice !ingular< plural ? ;el= ;(oarecele=< !u$!tantivele

colective ;norodul= ;roiul=B re!pectiv de &olo!irea antite)ei ca principală &igură

de !til reali)ată aici prin antinomia leicală dintre ad8ectivele> ;Sla$ă mică (i

 puţină= n opo)iţie cu ;uria(= ;mare=. ntite)a !e materiali)ea)ă (i prin

contra!tul dintre a(teptările intru!ului care crede că ;dă:n !tup de cte una=

?idem  %%%B (i a!altul nea(teptat al miilor de al$ine care i &ac un nedorit

;co(ciug= de ceară moment repre)entnd de)nodămntul con&runtării.Din inventarul !tili!tic al &a$ulei nu lip!e(te per!oni&icarea reali)ată aici

 prin intermediul epitetelor per!oni&icatoare ;-oţ (i $or&a(= ori prin atri$uirea de

capacităţi cognitive umane> (oarecele ;nu (tiu!e= ct de $ine organi)ate !unt

 plăpndele !ale inamice ;(i:(i pu!e!e:n cap= !ă le ucidă pe rnd. Cu ecepţia

comparaţiei ;ncuiat ca:ntr:un co(ciug= ?rg-e)i 1"0> %%5B cu evidente

conotaţii &une$re moartea ;tl-arului= nu e!te numită direct dar e!te !ugerată ca

 $inemeritată pedeap!ă. ccentul !e depla!e)ă de pe incidentul n !ine violent (i

cu un !&r(it tragic pe valoarea !a !im$olică a victoriei one!tităţii (i a !pirituluide grup a!upra necin!tei (i a tru&iei.

Particularităţile ce recomandă 3!larul pedepsit ca poe)ie pentru copii

!unt dincolo de de!tinaţia !peci&ică dată de autor prin ncadrarea !a n volumul

 Prisaca particularităţi de ordin tematic ?lumea micilor vieţuitoareB ideatic

?promovarea unor modele de -ărnicie one!titate (i muncă n ec-ipăB leical

?lim$a8 acce!i$il preponderent conotativB !tili!tice ?&olo!irea per!oni&icării a

epitetelor (i a comparaţieiB (i pro)odice ?pre)enţa rimei mperec-eate (i aritmului tro-aic con&eră mu)icalitate ver!urilor iar mă!ura redu!ă a ace!tora de

7:" !ila$e ndepline(te rol mnemote-nicB. 4!enţiale rămn n!ă apelul la alegorie

(i valenţele in!tructiv:educative ale &a$ulei copiii n!u(indu:(i valori general

umane precum !inceritatea altrui!mul -ărnicia !au re!pectul prin lecţii date de

 prieteni necuvntători o alternativă la morala cre(tină !au la di!cur!ul didactic

ori parental.

73

7/23/2019 CURS.pipp_Netedu Literatura Romana Pentru Copii

http://slidepdf.com/reader/full/curspippnetedu-literatura-romana-pentru-copii 74/122

VII. 2. L+8+a

*ermenul ;legendă= ?@ n.;legendum= &em.;legenda= ceea ce tre$uie

citit naraţiune=B e!te un termen de provenienţă cultă cu o circulaţie mai amplă

ncepnd din !ecolul al I:lea. /a nceputul evului mediu &orma de neutru

;legendum= denumea partea din $iogra&ia unui !&nt care tre$uia citită n )iua

nc-inată ace!tuia. Mlterior devine prevalentă &orma de &eminin ;legenda=

con!acrată a!tă)i prin care !e de!emna o naraţiune -agiogra&ică !au de!pre viaţa

unor eroi miti)aţi. /a !&r(itul !ecolului al #III:lea (i n !ecolul următor n

contetul culegerii al prelucrării (i valori&icării &olclorului ca mo(tenireculturală (i marcă a identităţii naţionale legenda intră n atenţia !criitorilor (i a

&olclori(tilor care ncearcă pentru prima oară o a$ordare (tiinţi&ică a !peciei prin

 propunerea unor delimitări terminologice prin inventarierea (i cla!i&icarea

legendelor. 4!te totodată perioada n care !pecia pătrunde n literatura cultă (i !e

&iea)ă accepţiunea de naraţiune &ictivă opu!ă relatării cu valoare documentară

din lucrările i!toriogra&ice.

!tă)i termenul denume(te o !pecie a genului epic n pro)ă !au nver!uri populară !au cultă ame!tec de adevăr (i &icţiune n care !unt eplicate

originea comportamentul a!pectul !au denumirea unui element real ?&iinţă

&enomen loc a!tru o$iect (.a.B printr:o cau)ă &anta!tică. ;!emeni mitului ea

arată modul n care o realitate a luat na(tere (i in!tituie un raport !peci&ic ntre

real (i miraculo! ceea ce i con&eră identitate ca !pecie.= ?Srg-ie 377BHvidiu Orlea propune o de&iniţie care limitea)ă !&era legendei la creaţiile

n pro)ă cu o !tructură compo)iţională mai !implă> ;naraţiune !curtă n pro)ă celmai ade!ea alcătuită dintr:un !ingur epi!od cu ţelul de a eplica o$r(ia unui

&enomen !au de a n&ăţi(a n!u(irile (i modul de comportare al unei &iinţe.=

?Orlea 17+> 21+B /egendele monoepi!odice au &recvent un &ir narativ !umar 

care !inteti)ea)ă uneori n doar cteva enunţuri originea numele !au

mani&e!tarea !peci&ică &iinţei !au o$iectului repre)entat. 4pre!ia ace!tui tip

compo)iţional e!te concentrată (i relevă acuitatea o$!ervaţiei (i capacitatea

7%

7/23/2019 CURS.pipp_Netedu Literatura Romana Pentru Copii

http://slidepdf.com/reader/full/curspippnetedu-literatura-romana-pentru-copii 75/122

etraordinară a omului !implu de a a!ocia (i eplica a!t&el cele mai diver!e

a!pecte. *ipurile compo)iţionale mai complee de două !au mai multe epi!oade

evidenţia)ă puterea imaginativă a mentalului colectiv care pornind de la un

!m$ure de adevăr con!truie(te o aparent naivă dar &a!cinantă enciclopedie a

lumii materiale (i !pirituale (i totodată un manual de morală care prevede

re!pectarea legilor &irii (i a celor ne!cri!e &uncţionnd n univer!ul rural.Diver!itatea !tructurală e!te du$lată de cea a conţinutului tematica

a$ordată n legende &iind practic in&inită. Hrice element al lumii &i)ice (i

!pirituale ?mani&e!tarea !acrului n pro&an comportamentul numele ori atri$utele

unor &iinţe denumirea !au a!pectul unor o$iecte a!tre &enomene &orme de

relie& localităţi (.aB poate con!titui o$iect al decodării n termenii imaginarului

 popular. Societatea internaţională pentru cercetarea naraţiunilor populare a

 propu! cu 8umătate de !ecol n urmă cla!i&icarea legendelor n patru categorii

&undamentale taonomie vala$ilă (i a!tă)i> legende etiologice legende i!torice

legende mitice (i legende religioa!e.Prima categorie e!te cea mai numeroa!ă (i eplică prin intermediul

naraţiunii &anta!tice (i al unei vi)iuni poetice a!upra lumii originea numele !au

caracteri!ticile &iinţelor (i ale o$iectelor. O.P.6a!deu propunea pentru denumirea

ace!tui tip de legendă termenul ;deceu= un calc după modelele europene care

circulau la !&r(itul !ecolului al I:lea ;t-e -G= ;le pour\uoi= ;da! ]arum=.

*ematic legendele etiologice !unt cele mai eterogene (i vi)ea)ă cunoa(terea

elementelor (i a &enomenelor lumii &i)ice. 4tiologiile populare ;ecelea)ă mai

ale! prin legendele de!pre vieţuitoare care !unt cel mai $ogat repre)entate ca (i

legendele geogra&ice (i toponimice.= ?Orill IIIB/egendele i!torice aduc n prim plan &iguri !au evenimente reale (i au un

nucleu narativ veridic con&irmat uneori de !peciali(ti. Mn eemplu n ace!t !en!

l:ar putea con!titui epi!odul de!călecatului lui Drago( care a cuno!cut o amplă

circulaţie orală ca legendă medievală nainte de a &i con&irmat de i!torici ca

adevăr i!toric pla!at n anul 135. Dintre domnitorii romni ale căror nume (i

&apte au do$ndit aură legendară cel mai de! evocaţi !unt 9te&an cel ,are Negru

75

7/23/2019 CURS.pipp_Netedu Literatura Romana Pentru Copii

http://slidepdf.com/reader/full/curspippnetedu-literatura-romana-pentru-copii 76/122

#odă #lad Yepe( (i leandru Ioan Cu)a cărora li !e alătură conducătorul

revoluţiei tran!ilvănene de la 1"%" vram Iancu. lternativă orală a !crierilor 

i!toriogra&ice medievale ace!te naraţiuni populare &iea)ă n memoria colectivă

 $ătălii ctitorii victorii !au !lă$iciuni umane &apte eroice !au capacitatea de luptă

(i !acri&iciu a unor conducători !au oameni !impli. /egendele romne(ti din

acea!tă categorie !urprind ;&igurile i!torice naţionale -aiduci (i căpetenii de

ră!coale domnitori &iguri &eminine ce au răma! n i!torie per!ona8e locale (i

di&erite alte ntmplări care )ugrăve!c trecutul.= ?Orill #IIIB/egendele religioa!e au ca temă viaţa !&inţilor (i a per!ona8elor $i$lice

ritualuri (i !ăr$ători religioa!e de pe!te an. *ete con!iderate a!tă)i canonice au

a!imilat n timp tradiţii orale anecdote (i legende care !uplineau a!t&el lip!a unor 

i)voare documentare. Dată &iind prevalenţa literaturii religioa!e a!upra celei laice

n !paţiul romne!c medieval legendele religioa!e canonice !au apocri&e !unt

 primele ;cule!e= (i con!emnate la noi ?manu!cri!ele rotaci)ante din !ecolele #

 A #I conţin alături de &ragmente $i$lice (i legende apocri&eB. /e urmea)ă n

ordine cronologică cele i!torice in!erate de cronicari n letopi!eţe. Cele mai

numeroa!e legende -agiogra&ice romne(ti i au n prim plan pe S&. Petru celdinti apo!tol (i pa)nic al raiului (i pe S&. -eorg-e megalomartir care n ciuda

 per!ecuţiilor (i a torturilor la care a &o!t !upu! de romani nu a renunţat la

credinţa cre(tină.Contaminarea &enomen !peci&ic literaturii populare !e mani&e!tă (i n

ca)ul legendei creaţiile $i !au pluriepi!odice prelund motive &ormule uneori

c-iar tiparul compo)iţional al $a!mului ori anecdotica !peci&ică !noavei. ;*oate

categoriile de legende pre)intă ace!t proce! mult mai activ n legendeleetiologice urmnd n ordinea aproimativă a numărului de ca)uri legendele

religioa!e cele mitologice (i la urmă cele i!torice.= ?Orill IB Fenomenul

 poate interveni la nivelul !peciei ntre di&eritele tipuri ei!tente !au ntre

variantele aceleia(i legende dar (i la nivelul epicii populare prin inter&erenţa cu

alte !pecii cum ar &i !noava anecdota (i mai ale! $a!mul. Ceea ce le

di&erenţia)ă n!ă &undamental e!te intentia eplicativă didactică a legendei (i

7+

7/23/2019 CURS.pipp_Netedu Literatura Romana Pentru Copii

http://slidepdf.com/reader/full/curspippnetedu-literatura-romana-pentru-copii 77/122

de)nodămntul protagoni!tul legendei etiologice &iind cel mai ade!ea &ie

 $le!temat &ie !alvat n ultimă in!tanţă prin metamor&o)are de&initivă. Indi&erent

de !ituaţie cuplul nu !e mpline(te ca n $a!m (i nici dorinţa iniţială a eroului.

cea!tă nemateriali)are !au c-iar !ancţionare a per!ona8ului central !e poate

 8u!ti&ica prin mentalul colectiv care tran!mite a!t&el un cod etic ne!cri!

 pedep!ind orice a$atere de la normalitate> drago!tea ince!tuoa!ă dintre !oare (i

lună iu$irea dintre &iinţe aparţinnd unor regnuri di&erite tentativă depă(irii

 propriului de!tin !au a condiţiei umane n general.Dintre !criitorii romni care au cule! (i prelucrat legende i amintim pe

Dimitrie Oolintineanu ?ciclul  Legende istoriceB #a!ile lec!andri ?legende

i!torice>  Dumbrava Roşie, Dan, căpitan de plai  (i etiologice  Legenda

r!ndunicăi, Legenda cioc!rliei, Legenda crinului, Legenda lăcrămioareiB #a!ile

#oicule!cu ? Legenda poetului $rionB Călin ruia ? Povestea Florii SoareluiB.

Mrmare a culturali)ării (i a te-nologi)ării tot mai accentuate din ultimul !ecol

naraţiunile imaginare populare au intrat n declin legenda populară (i cultă

menţinndu:!e n atenţia celor mici datorită e&orturilor &olclori(tilor !au ale

cadrelor didactice de a reali)ă antologii (i !tudii de !pecialitate de a introduceacea!tă !pecie n manualele (colare !au n programele di!ciplinelor opţionale.

ducem n atenţia !tudenţilor Legenda r!ndunicăi, una dintre legendele

etiologice prelucrate (i ver!i&icate de #a!ile lec!andri tet inclu! (i n

 programele pentru eamenele de per&ecţionare a cadrelor didactice ?In!titutori<

nvăţători< 4ducatoriB. 4la$orată n 1"7% la ,irce(ti Legenda r!ndunicăi  e!te

 pu$licată pentru prima oară n Revista contemporană ?1 aprilei 1"75B (i inclu!ă

ulterior n ciclul Legende din ediţia integrală de pere a lui #a!ile lec!andri.#alori&icnd motive imagini (i credinţe populare legenda m$racă &orma

unui poem !tructurat n patru părţi. Fiică de mpărat 'ndunica uime(te ncă de

la na(tere prin &rumu!eţea ei. Wna care o $otea)ă cu ;apă nencepută= n care

 pune ;H tre!tie un &agur (:o &loare de $u8or.= ?lec!andri II> 5"B i ur!e(te !ă ai$ă

mlădierea tre!tiei dulceaţa mierii n vor$ă (i &armecul unei &lori. Pentru a:i

 prote8a &rumu!eţea ie(ită din comun )na ur!itoare o n)e!trea)ă pe &ată cu o

77

7/23/2019 CURS.pipp_Netedu Literatura Romana Pentru Copii

http://slidepdf.com/reader/full/curspippnetedu-literatura-romana-pentru-copii 78/122

;dal$ă de roc-iţă< Din ra)e vii ţe!ută cu !tele prin altiţă.= ?lec!andri II> 5"B.

Interdicţia de a:(i da 8o! ve(tmntul (i !&atul de a !e &eri de )$urător con!tituie

intriga legendei anticipnd totodată de!tinul &etei. După o cre(tere miraculoa!ă

ce o apropie de per!ona8ele din $a!m A ;Cre(tea:ntr:o )i numai ct alta ntr:o

lună.= ?ibidemB 'ndunica a8unge la vr!ta adole!cenţei !educnd prin

&rumu!eţea !a nu doar oameni ci (i ntreaga natură (i pe n!u(i )$urătorul care

&ără !ă i !e arate i elogia)ă &armecul. Portretul &i)ic conturat n partea a II:a a

legendei ndepline(te un du$lu rol> alături de !uge!tia !uperiorităţii (i a unicităţii

&etei detaliile cromatice A părul negru &aţa al$ă (i $u)ele rotunde (i ro(ii ca

cire(ele coapte : averti)ea)ă a!upra metamor&o)ei din &inal prin !imilarităţile cua!pectul rndunicii. Fata nu !e la!ă n!ă cucerită de gla!ul )$urătorului

amnndu:(i &ără !ă (tie de!tinul.Partea a III:a de$utea)ă cu un delicat pa!tel nocturn a cărui atmo!&eră

!omnolentă e!te tul$urată de apariţia &iicei de mpărat venită !ă !e !calde.

dmirarea propriului c-ip n oglinda apei are re)onanţe narci!i!te (i !edu!ă de

mngierea apei (i de propria &rumu!eţe 'ndunica renunţă la roc-ia tali!man.

Pro&eţia ur!itoarei !e mpline(te la ie(irea din apă &ata &iind !trn!ă n $raţe de)$urător. ,omentul metamor&o)ei &inale e!te pre)entat !uccint> ;Se !c-im$ă:n

rndunică (i &uge:n cer )$urndR= ?ibidemB. Spre deo!e$ire de unele variante

 populare mai eplicite n ceea ce prive(te re!ortul care a declan(at acea!tă

tran!&ormare ?!ancţionarea !a de )nă du$lată n!ă de !alvarea onoarei &etei

rugăciunea ace!teia către Dumne)eu !au ,aica DomnuluiB lec!andri pă!trea)ă

am$iguitatea !porind a!t&el mi!terul !peci&ic romanti!mului.

Se mplete!c de alt&el n ntreaga poe)ie elemente &olclorice ?pre)enţa per!ona8elor &anta!tice motivul interdicţiei motivul cre(terii miraculoa!e

metamor&o)a motto:ul preluat dintr:un ;cntic poporal=B (i cele culte de &actură

romantică ?motivul nopţii pa!a8ele de!criptive de tip portret (i ta$loul nocturn

care trădea)ă penelul de pa!teli!t al lui lec!andri elemente leicale ca>

;par&umuri= ;atmo!&eră= ;virginal= ;voluptoa!ă= mă!ura mai generoa!ă a

ver!urilorB. Mn alt element comun poe)iei anali)ate (i unor variante populare ale

7"

7/23/2019 CURS.pipp_Netedu Literatura Romana Pentru Copii

http://slidepdf.com/reader/full/curspippnetedu-literatura-romana-pentru-copii 79/122

legendei l repre)intă propunerea n aceea(i creaţie a unei du$le etiologii. lături

de pove!tea &etei tran!&ormate n pa!ăre naraţiune mai compleă a&lată n prim

 plan (i anunţată ncă din titlu ei!tă att la lec!andri ct (i n mai multe

ver!iuni &olclorice n pro)ă o mai !umară legendă de!pre roc-iţa rndunicii.

Mltimul catren al legendei culte pe care o anali)ăm e!te dedicat n totalitate

eplicării numelui (i a!pectului ace!tei plante> ;tunci (:a ei roc-iţă nălţndu:!e

n vnt < *opitu:!:au n ploaie de ra)e pre pămnt < 9i pnă:n &aptul )ilei cre!cut:

au &lori din ele< Hdoare:a primăverei> Roci#i de r!nduneleR...= ?lec!andri II>

+1Bntr:o variantă populară ?Orill III> 257B 'ndunica e!te redu!ă din

invidie de ,ama Pădurii la dimen!iunile unui degetar (i du!ă departe de ca!ă.

Pentru a o a8uta We&irul o poartă o vreme pe aripile !ale (i o$o!it o la!ă ntr:o

grădină unde &ata !e tran!&ormă n &loare. n acea!tă ver!iune a legendei regnul

vegetal e!te doar o etapă prin care trece protagoni!ta naintea metamor&o)ării !ale

de&initive n pa!ăre. nduio(at de pln!ul &etei:&loare Dumne)eu trimite un nger 

 pe pămnt (i i ndepline(te rugămintea de a &i tran&ormată n pa!ăre pentru a !e

ntoarce ct mai repede aca!ă. ntr:o altă legendă populară &ata de mpărat e!teo$ligată !ă !e mărite mpotriva voinţei !ale. n c-iar )iua nunţii tot ca urmare a

invocaţiei adre!ate divinităţii &ata e!te pre!c-im$ată n pa!ăre dar c-iar nainte

de a:(i lua )$orul e!te prin!ă de mpărat care i rupe penele din mi8locul co)ii

dndu:i a!t&el ace!teia a!pectul $i&urcat. Ca (i la lec!andri !imultan cu

metamor&o)area &etei !e produce (i tran!&ormarea miraculoa!ă a roc-iei !ale n

 planta omonimă> ;ndată !e pre&ăcu ntr:o &loare al$ă de cmp n &orma unei

roc-iţi de păpu(i (i lumea )ice la &loarea ceea roc-iţa rnduneleiQ.= ?Orill III>

2+0BH pro)ă populară din ,untenia ?Orill III> 25"B eplică numele

;'ndunica= drept antroponim compu! prin !udarea !u$!tantivului comun

;rnd= (i a ad8ectivului ;unica=. Pentru că nu o pot ntrece n &rumu!eţe -ărnicie

(i $lndeţe două cumnate i !e adre!ea)ă celei mai tinere dintre !oţii cu ace!t

apelativ n!emnnd ;!ingură unică:n rnd cu ea= pe care l conotea)ă n!ă

7

7/23/2019 CURS.pipp_Netedu Literatura Romana Pentru Copii

http://slidepdf.com/reader/full/curspippnetedu-literatura-romana-pentru-copii 80/122

negativ ca pe o &ormă de ironie la adre!a tinerei &emei. tunci cnd cele două

ncearcă !ă o ucidă pe mai tnăra lor cumnată ,aica Domnului intervine (i o

tran!&ormă n pa!ăre porecla iniţial denigratoare reconotndu:!e ca !im$ol al

delicateţei (i al !tatorniciei ace!tei pă!ări. 'evenită aca!ă rndunica (i &ace aici

cui$ (i (i cre(te puii prote8ată de !oţul care ntrevede n pre)enţa pă!ării ecouri

ale &emeii pe care o crede moartă. n toate ver!iunile pre)entate ale ace!tei

legende metamor&o)a &etei intervine ca modalitate de !alvare dintr:o !ituaţie

nedorită> de)onorarea !a de )$urător că!ătoria nedorită ori depărtarea de &amilie.

n cele mai multe legende etiologice n!ă tran!&ormarea !urvine n urma unui

 $le!tem (i e!te o con!ecinţă a ncălcării ordinii &ire(ti. Soarele (i /una !unt pedep!iti !ă nu !e ntlnea!că niciodată ca urmare a drago!tei lor ince!tuoa!e

&ata de mpărat ndrăgo!tită de !oare e!te $le!temată de mama ace!tuia pentru

ndră)neala de a !e vrea iu$ită de a!trul !uprem (i e!te tran!&ormată &ie n

ciocrlie &ie n &loarea:!oarelui.Prelucrările unor legende etiologice (i i!torice reali)ate de #a!ile

lec!andri !e circum!criu e&ortului general al romanticilor pa(opti(ti de a

rede!coperi (i valori&ica e!tetic tradiţiile auto-tone &ără a avea niciun moment nvedere de!tinatarii copii. n timp n!ă ca (i n ca)ul ciclului de Legende istorice

 $olintiniene !:a produ! o mutaţie la nivelul receptării creaţii iniţial de!tinate

adulţilor &iind a!tă)i propu!e ca tete !uport n manualele (i antologiile (colare.

Pre)enţa &anta!ticului metamor&o)a !pectaculoa!ă intenţia eplicativă a

;deceurilor= propunerea unui alt &el de a cunoa(te lumea !unt tră!ături ale

legendei care 8u!ti&ică ncadrarea actuală a !peciei n literatura pentru copii.

"0

7/23/2019 CURS.pipp_Netedu Literatura Romana Pentru Copii

http://slidepdf.com/reader/full/curspippnetedu-literatura-romana-pentru-copii 81/122

"1

7/23/2019 CURS.pipp_Netedu Literatura Romana Pentru Copii

http://slidepdf.com/reader/full/curspippnetedu-literatura-romana-pentru-copii 82/122

Capitolul VIIIGENUL LIRIC

Dacă termenul ;8+= ?@ lat. genu! A neam &el ra!ăB denume(te o cla!ă de

o$iecte !au &enomene cu proprietăţi !imilare n literatură ;genul !e !ta$ile(te n

&uncţie de raportul dintre !u$iectul creator (i realitatea tran!&igurată.= ?Petra( +B

n op+/+l+ li/i3+ !u$iectul e!te (i o$iect al propriei contemplaţii iar comunicarea

e!te de cele mai multe ori con&e!ivă (i monologală tran!miţăndu:!e n mod direct

!entimente (i atitudini. G+ul +pi3 !e caracteri)ea)ă printr:un grad mai mare deo$iectivitate !u$iectul !e deta(ea)ă de o$iectul pe care l evocă !au pre)intă n

mod indirect prin intermediul naraţiunii. /im$a8ul e!te tran)itiv ?amintim aici

di!tincţia operată de *udor #ianu ntre intenţia re&leivă (i tran)itivă a

lim$a8uluiB atenţia !e depla!ea)ă n a&ară re&erinţele la emităţor &iind mai puţin

 pre)ente n relatarea narativă.n 8+ul /a,ati3 comunicarea !e reali)ea)ă prin repre)entarea !cenică a

evenimentelor care prind viaţă prin intermediul dialogului (i al monologului prinlim$a8ul non:ver$al al actorilor prin decoruri lumini (i co!tume. Su$iectul

creator !e deta(ea)ă parţial de o$iectul repre)entat n !en!ul n care prin

!urprinderea unor con&licte general:umane aparent eterioare continuă !ă !e

autore&lecte.n conclu)ie genurile literare !au ceea ce Con!tantin Par&ene ?%+B

nume(te ;variantele originare ale comunicării literar:arti!tice= core!pund ;unor 

atitudini &undamentale ale eului creator n &aţa lumii JKL (i anume> atitudineacontemplativ:con&e!ivă atitudinea narativă !au evocatoare atitudinea

repre)entativă. Fiecare dintre ace!te atitudini !e reali)ea)ă lingvi!tic n tete

literare de o mare diver!itate tipologică numite !pecii.= ?Par&ene %7Bnainte de a di!cuta particularităţile liricii pentru copii ca !u$categorie a

genului liric tre$uie &ăcută o$!ervaţia că genurile< variantele comunicării literar:

arti!tice (i atitudinile core!pun)ătoare ace!tora nu !e mani&e!tă n &orme pure ci

"2

7/23/2019 CURS.pipp_Netedu Literatura Romana Pentru Copii

http://slidepdf.com/reader/full/curspippnetedu-literatura-romana-pentru-copii 83/122

coei!tă organic att n !&era !u$iectului emiţător : prin cele trei atitudini

complementare : ct (i la nivel tetual prin apelul ntr:o proporţie varia$ilă la

cele trei moduri &undamentale de epunere> de!criere ?dominantă n opere liriceB

naraţiune ?caracteri!tică epiculuiB (i dialog ?mod caracteri!tic operelor 

dramaticeB.

VIII. 1. Pa/ti3ula/it5il+ 8+ului li/i3

Derivat al cuvntului ;lGra= denotnd n lim$ile greacă (i latină

in!trumentul mu)ical omonim termenul ;liric?ăB= denumea n recia antică

;poemele cntate cu acompaniamentul lirei= ?Ione!cu 1%2B !increti!m care poate

eplica preluarea !a n literatură. ntic-itatea greco:latină (i cea e$raică cultivă

cu precădere imnul &ie ace!ta eroic !au religio! ace!tei !pecii adăugndu:i:!e

elegia oda (i cntecul. 4vul ,ediu m$ogăţe(te paleta !peciilor lirice cu poe)ia

 populară poe)ia tru$adurilor (i a truverilor &rance)i (i germani ?!ec. II: IIIB

 pentru ca n 'ena(tere ace!tei game tot mai variate !ă i !e adauge !onetul italian

?PetrarcaB (i cel engle) repre)entat de ]illiam S-ae!peare.'omanti!mului (i n !pecial mi(cării germane Sturm und Drang i revine

meritul revigorării poe)iei lirice europene (i al de&inirii liricului ca gen di!tinct (i

!u$iectiv de raportare la realitate. !t&el la !&r(itul !ecolului al #III:lea (i n

 prima 8umătate a celui următor genul liric atinge apogeul mani&e!tării !ale prin

!criitori ca /amartine #ictor 6ugo l&red de ,u!!et #ignG ?FranţaB

]ord!ort- Coleridge OGron ori S-elleG ?ngliaB Sc-iller (i oet-e

?ermaniaB /ermontov (i Pu(in ?'u!iaB #a!ile lec!andri Dimitrie

Oolintineanu (i 4mine!cu ultimul mare romantic european ?Yările 'omneB.4!te perioada n care !e produce o lărgire &ără precedent a univer!ului tematic

?i!torie &olclor natură ca elemente naţionale identitare alături de iu$ire condiţia

umană timpul moartea condiţia geniuluiB (i a celui &ormal ?lirica (i literatura n

general !e eli$erea)ă de cla!icul de)iderat al purităţii genurilor (i a !peciilor de

rigoarea !tructurală ori de !o$rietatea leicalăB pentru a promova imaginaţia (i

li$ertatea a$!olută de gndire trăire (i eprimare tetuală a !entimentelor.

"3

7/23/2019 CURS.pipp_Netedu Literatura Romana Pentru Copii

http://slidepdf.com/reader/full/curspippnetedu-literatura-romana-pentru-copii 84/122

De)ilu)ia di!perarea (i no!talgia elegiei ori a meditaţiei coei!tă cu

eta)ul erotic !au religio! din imnuri ode (i idile contemplarea naturii

dominantă n pa!teluri !e alătură anga8ării plenare n viaţa !ocio:politică a cetăţii

re&lectată n poe)ia augurală (i n lirica patriotică dorul ori 8alea doinei !unt

contrapunctate de revoltă (i vi)iuni co!mice grandioa!e !urprin!e n am$iţioa!e

 poeme romantice precum  Demonul   lui /ermontov  Lucea*ărul   emine!cian (i

 poemele $Groniene. n !ecolul ruptura dintre !u$iectul creator (i lume !e

adnce(te iar liri!mul !e o$iectivea)ă devine imper!onal (i noncon&e!iv prin

aceea că de(i !e ntoarce !pre propriul eu emiţătorul o$!taculea)ă

?autoBcomunicarea prin apelul &recvent la un lim$a8 poetic ermetic te-nic. !t&el pentru ca actul de creaţie !ă poată &i con!iderat nc-eiat receptorul tre$uie !ă

de!ci&re)e me!a8ul (i !ă recree)e a!t&el opera devenită o$iect lingvi!tic autotelic

?care (i are !copul n !ine n!u(iB independent de creatorul !ău.După ace!t demer! diacronic propunem o !curtă trecere n revi!tă a

 principalelor   particularităţi ale genului liric (i ale liricii pentru copii n particular

n vederea conturării unui ta$lou conceptual (i operaţional care !ă permită

!tudenţilor o anali)ă pertinentă (i argumentată a operelor lirice. Con!iderăm utilăo$!ervaţia Irinei Petra( ?13B (i anume aceea că ;!pre deo!e$ire de genul epic (i

cel dramatic care !e cri!tali)ea)ă !u$ &orme relativ unitare (i care c-iar de la

nceput (i prime!c ace!te numiri de&initiv con!acrate genul liric e!te mai puţin

unitar.= &apt care nu permite o&erirea unor modele univer!al:vala$ile de anali)ă.După gradul de re&lectare< autocomunicare a !entimentelor eului categoria

liri!mului poate avea ca !u$categorii liri!mul !u$iectiv !au lirica eului &orma

tradiţională de di!cur! con&e!iv la per!oana I (i liri!mul o$iectiv n care liri!mul!e epici)ea)ă prin apelul la naraţiune la per!oana a III.a ?liri!mul narativ A De

 pe7o bună diminea#ă  de Htilia Ca)imirB !au !e teatrali)ea)ă prin &olo!irea

dialogului ?lirica mă(tilor A  Lucea*ărul (i lirica rolurilor A  Duşmancele  de

eorge Co($ucB.Ca tră!ături di!tinctive ale genului menţionăm eprimarea de cele mai

multe ori directă de atitudini (i !entimente pre)enţa eului liric A !ugerată de

"%

7/23/2019 CURS.pipp_Netedu Literatura Romana Pentru Copii

http://slidepdf.com/reader/full/curspippnetedu-literatura-romana-pentru-copii 85/122

mărci leico:gramaticale (i mărci ale a&ectivităţii invenţia leicală apelul la

imagini arti!tice (i &iguri de !til n vederea !poririi epre!ivităţii lim$a8ului

!tructura de regulă ver!i&icată a tetului. cea!tă ultimă tră!ătură nu tre$uie n!ă

a$!oluti)ată neputnd ec-ivala genul liric cu poe)ia. /iri!mul !e poate mani&e!ta

(i n opere n pro)ă care aparţin genului epic (i dramatic ?drama  Meşterul 

 Manole de /ucian OlagaB tot a(a cum o creaţie n ver!uri nu tre$uie con!iderată

automat o !pecie a genului liric. mintim n ace!t !en! &a$ula $alada (i legenda

!pecii recurente n literatura pentru copii care pre)intă !tructuri ver!i&icate (i

elemente de pro)odie dar care aparţin genului epic.Comentariul literar al unei opere lirice pre!upune ncadrarea contetuală

 primul pa! al oricărui demer! -ermeneutic a$ordarea a!pectelor !peci&ice ace!tui

gen literar (i &ormularea de conclu)ii. Prima parte va include !intetic date

re&eritoare la curentul epoca !au direcţia n care !e ncadrea)ă !criitorul

re!pectiv locul operei anali)ate n an!am$lul operei !criitorului (i al literaturii

naţionale gene)a operei ncadrarea !a n gen !pecie (i tematică. nali)a

 propriu:)i!ă a unei creaţii lirice implică urmărirea unor a!pecte !peci&ice ?idei (i

motive literare !entimentul dominant natura temei A &ilo!o&ică< erotică< patriotică etc A imagi!tica (i inventarul de procedee !tili!tice (i pro)odice

utili)ateB (i permanenta raportare la tetul poetic n vederea argumentării cu

citate a ideilor emi!e.Conclu)iile ar tre$ui !ă urmărea!că originalitatea (i valoarea arti!tică a

operei anali)ate prin raportarea !a la an!am$lul literaturii naţionale (i univer!ale

 precum (i &ormularea unor opinii per!onale !u!ţinute de opinii ale criticilor 

literari. n ca)ul unei creaţii lirice de!tinate copiilor !au con!iderată adecvatăreceptării la vr!ta mică ar tre$ui avute n vedere particularităţile &ormale (i de

conţinut !peci&ice literaturii pentru copii.

VIII. 2. Pa/ti3ula/it5il+ po+6i+i p+t/u 3opii

*etele poetice (i creaţiile populare n ver!uri care !e adre!ea)ă copiilor 

tre$uie !ă &ie adecvate nivelului de de)voltare intelectuală (i a&ectivă a ace!tora

"5

7/23/2019 CURS.pipp_Netedu Literatura Romana Pentru Copii

http://slidepdf.com/reader/full/curspippnetedu-literatura-romana-pentru-copii 86/122

!ă re)one)e cu ori)ontul lor de intere!e ceea ce determină anumite particularităţi

&ormale leicale !tili!tice (i de conţinut !peci&ice poe)iilor pentru copii. De(i

incum$ă o valoare educativă prin promovarea unor comportamente de)ira$ile ori

!ancţionarea altora prin de)voltarea imaginaţiei (i a memoriei celor mici prin

m$ogăţirea voca$ularului !au &ormarea unor competenţe de lucru cu cartea

 poe)iile pentru copii ar tre$ui n primul rnd anali)ate prin pri!ma valorii lor 

literare (i a re!pectării unor rigori de ordin e!tetic (i nu ca morală ma!cată.

VIII. 2. 1. Pa/ti3ula/it5i o/,al+

Dintre particularităţile &ormale ale poe)iei pentru copii amintim>

dimen!iunile redu!e ceea ce le &ace acce!i$ile (i &acilitea)ă memorarea pre)enţa

elementelor de pro)odie ?mă!ura redu!ă a ver!urilor &olo!irea ritmului (i a rimei

imprimă tetului mu)icalitate (i l &ac totodată mai u(or de memorat ndeplinind

a!t&el rol mnemote-nicB organi)area pe !tro&e ?cele mai &recvente tipuri de !tro&ă

!unt catrenul (i di!ti-ulB. ce!te particularităţi nu tre$uie n!ă a$!oluti)ate

ntlnindu:!e n literatura pentru copii att poe)ii cu ver! al$ !au li$er ct (i

 poe)ii ne!tructurate de tip $loc cum e!te portretul Fetica de *udor rg-e)i./im$a8ul &olo!it e!te !implu adecvat particularităţilor cognitive ale

de!tinatarilor copii. Se &ace &recvent apel la cuvinte din &ondul principal leical

cuvintele din ma!a voca$ularului : ar-ai!mele neologi!mele (i regionali!mele :

nece!itnd eplicaţii !uplimentare din partea unui adult !au con!ultarea

dicţionarului. *ot la nivel leical !e poate remarca pre&erinţa pentru anumite

cmpuri !emantice n acord cu tema poe)iei re!pective. n volumul "nt!mplări

din grădina mea de na Olandiana !au n ciclul Prisaca de *udor rg-e)i careau ca temă centrală natura iar ca !u$temă A lumea micilor vieţuitoare apare ca

&irea!că utili)area preponderentă a unor !u$!tantive care denume!c elemente ale

regnului vegetal (i animal. n poe)ia are cum or *i *lorile ;romaniţe=

;!tn8enei= ;crăiţe= ;crciumăre!e= (i ;tranda&iri= devin o$iecte ale

contemplaţiei poeta na Olandiana dedicnd cte un catren &iecărei !pecii

&lorale.

"+

7/23/2019 CURS.pipp_Netedu Literatura Romana Pentru Copii

http://slidepdf.com/reader/full/curspippnetedu-literatura-romana-pentru-copii 87/122

 /ocuri  (i  Metamor*o0e !unt alte creaţii din volumul amintit n care eul

liric copil alege !ă !e tran!&orme n &ructe ?;căp(uni= ;gutuie= ;prună=B legume

?;morcov= (i ;pătrun8el=B !au ;rndunică= pentru a !căpa de re!pon!a$ilităţile

(colare ?mer!ul la (coala (i grădiniţă nvăţarea declinărilor n lim$a latinăB !au

 pur (i !implu ca alternativă la 8ocul tradiţional. *udor rg-e)i !e dovede(te un

 $un cuno!cător al vieţii n !tup a cărei organi)are e&icientă o elogia)ă

 propunnd:o ca potenţial model pentru lumea umană. 'olurile $ine !ta$ilite din

!tup devin (i criterii de !tructurare a ciclului !ău poetic &iecare din primele cinci

 poe)ii avnd ca ;protagoni(ti= al$ina ;i!coadă= care cercetea)ă !tarea gradinilor 

? 1scoadaB al$inele ;pa)nic= ? Pa0a bună  (i 3!larul pedepsit B lucrătoarele?Stupul lor (i FeticaB al$inele ;doică=(i trntorii.

VIII. 2. 2. Pa/ti3ula/it5i + 3o5iut

n mod tradiţional prin conţinutul !au &ondul operei literare !e nţelege

;realitatea o$iectivă tran!pu!ă !u$iectiv= ?Ione!cu +2B &ondul de idei (i

!entimente ale autorului de!pre lumea n&ăţi(ată arti!tic. *ematica !au !uma

a!pectelor generale !urprin!e ntr:o operă e!te n ca)ul liricii pentru (i de!precopii adecvată vr!tei preocupărilor (i p!i-ologiei in&antile temele cele mai

&recvent ntlnite &iind univer!ul copilăriei ?!u$teme> &amilia (coala 8ocul

 prieteniiB natura ?!u$teme> anotimpurile lumea micilor vieţuitoare &enomenele

naturiiB i!toria ?!unt !electate momente (i per!onalităţi repre)entative ale i!toriei

naţionale (i univer!ale proiectate la limita realului cu &a$ulo!ul prin intermediul

legendei $aladei al imnului !au al odeiB.

Ideile literare  ca atitudini !u$iective a!upra temei tratate !u!ţin deregulă n lirica pentru copii valoarea educativă (i &ormativă a tetelor prin aceea

că propun modele !au antimodele comportamentale &ie direct prin intermediul

moralei ca n &a$ulă &ie !ugerat. Prin !ancţionarea unor comportamente

repro$a$ile ?răutatea n G!ndăcelul  (i 'ă#eluşul şciop de 4lena Farago lenea (i

ră!&ăţul n  Prin#ul Miorlau  (i  "n #ara lui Mură7n Gură de Nina Ca!!ianB ori

elogierea &aptelor $une ?ellu NaumB copiii prime!c lecţii de viaţă ntr:o &ormă

"7

7/23/2019 CURS.pipp_Netedu Literatura Romana Pentru Copii

http://slidepdf.com/reader/full/curspippnetedu-literatura-romana-pentru-copii 88/122

di&erită de cea &amilială ori didactică o &ormă epre!ivă mai amu)antă !au mai

emoţionantă. Prin intermediul poe)iei ace(tia pot de!coperi alt&el lumea

ncon8urătoare eroi umani !au elemente naturale per!oni&icate n

comportamentul cărora !ă !e regă!ea!că (i pot mani&e!ta !entimente de

compa!iune empatie ori prietenie att &aţă de ipo!ta)ele literare ct (i n viaţa

reală.Poe)iile pentru copii nu tre$uie n!ă redu!e la o morală ver!i&icată ele

!unt n primul rnd tete literare care !e !upun criteriilor de ordin e!tetic (i care

implică un !til particular. De(i aparent mai &acile prin lim$a8 dimen!iuni (i $aga8

!tili!tic mode!t ace!tea !e ncadrea)ă n genuri (i !pecii literare tratea)ă teme (i

idei adecvate vr!tei copilăriei apelea)ă la imagini arti!tice elemente pro)odice

(i &iguri de !til pentru o mai mare epre!ivitate a lim$a8ului n vederea

!en!i$ili)ării celor mici. Poe)ia pentru copii repre)intă o &ormă aparte de

!criitură eerciţiu !tili!tic a!umat de unii autori &ie din raţiuni $iogra&ice

?eperienţa parentalăB cum e!te ca)ul cntecelor de leagăn culte al unor &a$ule

g-icitori !au portrete &ie din dorinţa diver!i&icării manierei de a !crie. Pre*a#a care de!c-ide volumul Cara piticilor  de *udor rg-e)i repre)intă

a a!umare declarată a unui nou tip de !criitură. Con(tient de particularităţile

di!tincte ale creaţiilor de!tinate celor mici :;am că)ut n !ărăcie= ;m:am &ăcut

anal&a$et= A n raport cu volumele ;mature= ce:l con!acra!eră A ;*e:ai de!prin!

cu !ti- $ogat < Cu care te:am nvăţat= rg-e)i (i invită potenţialii cititori maturi

la o lectură ;inocentă= nealterată de cultură de aparatul teoretic conceptual !au

-ermeneutic aplica$il literaturii pentru adulţi> ;4 nevoie !ă:ţi eplic> < 4(ti prea

mare. Fă:te mic.< Mită regula o dată< 9i cu cartea de)văţată < ,ergi niţel de:a $u(ile. J...L Ie(i din dogmă (i tiptil < Fă:te la citit copil.= ?rg-e)i 1"0> 23B

n de!c-iderea volumului  $lte nt!mplări din grădina mea ?1"3B na

Olandiana pla!ea)ă un 'uv!nt nainte n ver!uri artă poetică a liricii !ale pentru

cei mici (i o 8u!ti&icare a continuării pre)entării ver!i&icate a aventurilor lui

rpagic (i ale altor vieţuitoare din grădina !a> ;De &apt eu nu caut dect un loc<

Mnde:a( putea !ă mă 8oc.<< 9i pentru că nu mă pot 8uca n cărţile mari< ,ă a!cund

""

7/23/2019 CURS.pipp_Netedu Literatura Romana Pentru Copii

http://slidepdf.com/reader/full/curspippnetedu-literatura-romana-pentru-copii 89/122

 printre coperte de a$ecedar<< 9i mă 8oc cu litere (i cuvinţele< Cum vă 8ucaţi voi

cu $a!mele n $ucăţeleQ= ?Olandiana 1"3> %B ,otivul 8ocului (i diminutivarea

nu ec-ivalea)ă aici cu o de!con!iderare a poe)iei pentru copii ca tip minor de

literatură ci repre)intă att un mi8loc prin care autoarea redevine copil ct (i o

&ormă de evitare a cen)urii anilor opt)eci ?;nu mă pot 8uca n cărţile mari=B.#olumele !criitoarei relevă n !tructura lor de !upra&aţă !imularea unei

 per!pective in&antile. 4ul liric !e 8oacă !e deg-i)ea)ă n copil !ondea)ă

univer!ul grădinii (i al !tră)ii are curio)ităţi uitate de cei mari propunnd n

 principal nu o poe)ie pentru !au de!pre copii ci rede!coperirea lumii prin oc-ii

ace!tora. 6ri!tu Cndroveanu con!ideră acea!tă optică o &ormă de trave!ti prin

intermediul căreia poeta ;!e copilăre(te= deoarece ;mimnd copilăria (i poate

ngădui !ă !e auto!onde)e mai li$er eli$erată de rigorile epre!iei de cen)ura

 permanentă a creaţiei pentru vr!tele mari.= ?Cndroveanu 23B n anii V"0 de

alt&el literatura romnă pentru copii n general (i poe)ia n particular con!tituie

un po!i$il re&ugiu tetele de!tinate celor mici repre)entnd un !egment mai puţin

!upu! controalelor cen)urii (i o$ligaţiilor propagandi!tice ale epocii.

VIII. 2. ". Pa/ti3ula/it5i ;tili;ti3+

Pentru a !e adapta particularităţilor de vr!tă ale copiilor n principal

gndirii preponderent concret:intuitive poe)iile dedicate ace!tora !unt de regulă

!imple din punct de vedere !tili!tic neornate autorii apelnd la un inventar 

relativ limitat de procedee arti!tice> per!oni&icarea enumeraţia repetiţia

comparaţia inver!iunea epitetul. Pentru e&ecte !onore !e &olo!e!c repetiţiile la

nivel &onetic cum ar &i> aliteraţia ?repetarea unei con!oane !au a unui grupcon!onantic> ;R u /ăţu(că /ămu/ică=B a!onanţa ?repetarea unei vocale n

 po)iţie accentuată> ;Care poartă &iecare oc-elarii pe !pinare=B la nivelul topicii :

ana&ora ?repetarea unui cuvnt<ver! la nceput de ver!<!tro&ăB !au epi&ora

?repetiţia la !&r(it de ver! !au !tro&ăB. Per!oni&icarea e!te procedeul dominant n

lirica pentru copii ntruct e!te n acord cu percepţia animi!tă a copiilor n timp

ce alte &iguri de !til amintite ?enumeraţia repetiţia (i comparaţiaB nu pre!upun un

"

7/23/2019 CURS.pipp_Netedu Literatura Romana Pentru Copii

http://slidepdf.com/reader/full/curspippnetedu-literatura-romana-pentru-copii 90/122

grad ridicat de inci&rare ca n ca)ul meta&orei (i al alegoriei ceea ce &ace tetul

acce!i$il cititorilor !au a!cultătorilor de vr!tă mică.H particularitate a poe)iei pentru copii o repre)intă mpletirea &recventă a

liri!mului cu un &ir narativ liniar (i !umar ce ră!punde nevoii copilului de 8oc de

aventură (i &anta!tic. ;/irica eului !e ngemănea)ă cu cea o$iectivă a!t&el ca

regi!trul a&ectiv !ă !e con!truia!că pe un palpa$il !m$ure anecdotic:&a$ulativ.

Sen!i$ilitatea copilului are nevoie de o &iravă !ucce!iune de momente (i

ntmplări care !ă !u$linie)e !entimentul dominant eprimat. ?Srg-ie 3"7B

!t&el $ucuria revenirii la viaţă a naturii odată cu !o!irea primăverii e!te

!ugerată de Htilia Ca)imir prin imaginarea unui adevărat ceremonial prin care

cără$u(ul ;cu $ar$ă< n -ăinuţă aurie= pără!e(te )oreaua pe care !e a&la (i !uie ca

la o tri$ună pe un &ir de păpădie ;mndru (i gră$it= ?Ca)imir 1"B pentru a ve!ti

celorlalte in!ecte !o!irea primăverii.Mn alt eemplu de ;epici)are= (i ;o$iectivare= a liricii l repre)intă !atira

la adre!a copiilor ră!&ăţaţi pe care Nina Ca!!ian o conturea)ă n poe)ia Prin#ul 

 Miorlau. Intenţia educativă m$racă &orma unei &a$ule de!pre ;prinţul= ve(nic

nemulţumit care ;miorlăie= n permanenţă din cele mai ridicole motive !pre

di!perarea părinţilor (i a celorlalte vieţuitoare din mpărăţie care treptat !e

ndepărtea)ă de ace!ta. ;Punctul culminant= al poe)iei e!te atin! n momentul n

care pi!icile l invită !ă li !e alăture (i pentru a:(i de!ăvr(i comportamentul

&elin !ă mănnce (oareci. De teama unei a!emenea per!pective prinţul ;uită de

miorlăitul lui &ire(te< (i prin!e !ă vor$ea!că omene(te.< Pi!icile:au plecat tiptil><

ce!ta nu:i pi!oi ci e copilR= ?Ca!!ian 2BPortretul celui mai cele$ru cine din poe)ia romnea!că pentru copii

Wdreanţă !uportă la rndul !ău ace!t &enomen de in&iltrare a epicului n poe)ie n

vederea educării ntr:o &ormă amu)antă dar e&icientă a de!tinatarilor copii.

Pentru a:i corecta impul!ul de a &ura ouăle proa!pete din coteţul găinilor

go!podina nlocuie(te oul de:a$ia depu! cu unul &ier$inte *udor rg-e)i

tran!miţnd a!t&el prin intermediul naraţiunii lecţia one!tităţii.

0

7/23/2019 CURS.pipp_Netedu Literatura Romana Pentru Copii

http://slidepdf.com/reader/full/curspippnetedu-literatura-romana-pentru-copii 91/122

VIII. ". Sp+3ii 4i /+p/+6+ta5i ai po+6i+i li/i3+ p+t/u 3opii

După criteriul apartenenţei la genuri (i &orme de eprimare univer!al

vala$ile creaţiile literare pot &i cla!i&icate n creaţii culte !au populare &iecaredintre cele două direcţii ma8ore !uportnd la rndul !ău o !u$cla!i&icare n cele

trei genuri literare tradiţionale> epic liric (i dramatic. /irica populară are ca

!pecii doina !trigătura cntecul de leagăn colindul (i !orcova. /iricii culte i !e

ncadrea)ă oda imnul !atira (i pam&letul : ca !pecii ale liricii patriotice !au

cetăţene(ti : pa!telul : ca &ormă &undamentală a liricii pei!agi!tice : idila (i

 portretul : pe care le ncadrăm liricii erotice : meditaţia (i elegia ca !pecii ale

liricii &ilo)o&ice erotice !au patriotice.Dintre ace!tea !peciile poetice potrivite pentru receptarea (i !tudierea la

vr!ta copilăriei !unt următoarele> pa!telul portretul cntecul de leagăn (i

g-icitoarea culte imnul oda ?!pecii ale genului liricB &a$ula legenda $alada

 $a!mul n ver!uri ?!pecii ale genului epicB (i cntecul de leagăn !orcova

cntecul de !tea numărătorile g-icitorile cntecele:&ormulă ?!pecii ale

&olclorului literar pentru copiiB.

Pa;t+lul e!te !pecia liricii pei!agi!tice n care !unt !urprin!e un colţ dinnatură (i !entimentele poetului &aţă de ace!ta. *ermenul ;pa!tel= e!te preluat din

artele pla!tice unde nume(te un creion cu mină moale (i de!enul reali)at cu

ace!ta. Primele elemente de pa!tel din literatura romnă cultă apar la nceputul

!ecolului al I:lea n poe)ia lui #a!ile Crlova !pecia (i termenul

con!acrndu:!e de&initiv n lirica auto-tonă datorită creaţiilor pu$licate de #a!ile

lec!andri n 'onvorbiri literare ?1"+":1"+B (i reunite n volum n 1"75. Ciclul

e!te con!iderat de .C. Nicole!cu n !tudiul introductiv la ediţia de pere  a

!criitorului pa(opti!t ;unul dintre cele mai valoroa!e JKL con!tituind o etapă

nouă !uperioară nu numai n creaţia lui lec!andri dar n n!ă(i evoluţia (i

ra&inarea poe)iei romne(ti n an!am$lul ei.= ?Nicole!cu BSeria  Pasteluri  reune(te %0 de poe)ii ma8oritatea ta$louri ale

anotimpurilor (i ale momentelor )ilei n ciclicitatea lor ale muncilor cmpului

ale &enomenelor naturale !au ale pei!a8ului de pe malul Siretului. n a&ara

1

7/23/2019 CURS.pipp_Netedu Literatura Romana Pentru Copii

http://slidepdf.com/reader/full/curspippnetedu-literatura-romana-pentru-copii 92/122

ace!tora ciclul include (i pa!teluri eotice de in!piraţie a!iatică ? Mandarinul,

 Pastel cine0B cteva portrete &eminine ? Rodica, Linda Raia, Portret B (i arta

 poetică Serile la Mirceşti. 4logiu al vieţii !imple trăită n armonie cu natura

 Pastelurile !urprind ;n mod deli$erat natura JKL dome!tică cea care con!tituie

cadrul cel mai o$i(nuit al vieţii ţăranului romn> ogoarele lanurile lunca din

marginea !atului anotimpurile cu muncile lor.= ?Nicole!cu Bn a&ara calendarului natural (i al activităţilor agricole prin poe)ii ca

Serile la Mirceşti !au La gura sobei #a!ile lec!andri propune nu doar elemente

de artă poetică dar (i o lirică a re&ugiului n intimitatea lini(tea (i căldura

căminului. Femeia trecutul i!toric amintirea 4lenei Negri impre!iile de

călătorie &olclorul i aprind rnd pe rnd imaginaţia (i repre)intă nu doar teme

ale operei !ale poetice dar (i po!i$ile modalităţi de a evada din apă!ătorul pei!a8

-i$ernal. ;Pentru ntia oară !e caută la noi intimitatea reclu)iunea poetului

meditaţia la ma!a de !cri! &anta!mele de!prin)ndu:!e din &umul ţigării.=

?Căline!cu 2"+BIarna l in!piră atta vreme ct gerul vi!colul nin!oarea !au topirea

)ăpe)ii !unt contemplate de la adăpo!tul conacului !ău de la ,irce(ti n

compania cinelui (i a unei ţigări. De(i admirat anotimpul -i$ernal are e&ecte

 parali)ante att a!upra naturii (i a oamenilor ?de aici pre)enţa redu!ă a imaginilor 

motrice n pa!telurile iernaticeB ct (i a!upra eului liric n!u(i !urprin! n

letargie !ingura dinamică &iind cea a ideilor (i a imaginaţiei. 4i!tă o clară

delimitare a !paţiilor interior (i eterior marcată la nivel leical ?;a&ară=< ;la gura

!o$ei= !au ;lngă ma!ă=B !intactic ?prin recurenţa coordonării adver!ative

reali)ate cu a8utorul con8uncţiei ;iar=B (i !emantic prin opo)iţia dintremani&e!tările naturale !ugerate de cmpul !emantic al iernii ?;)ăpadă= ;&ulgii=

;a ninge= ;gerul= ;vi!colul= ;nin!oarea=B (i lini(tea căminului pre)entat ca

!paţiu intim ?;8ilţ= ;ma!ă= ;perdele lă!ate= ;lampa=B. ceea(i opo)iţie dintre

;nlăuntru= (i ;a&ară= !e aplică a(a cum am vă)ut (i eului liric a&lat ntr:o

aparentă -i$ernare de ordin &i)ic n contra!t cu dinamica e&luviilor creatoare.

2

7/23/2019 CURS.pipp_Netedu Literatura Romana Pentru Copii

http://slidepdf.com/reader/full/curspippnetedu-literatura-romana-pentru-copii 93/122

Con!iderăm nece!ară o$!ervaţia că ciclul  Pasteluri  nu aparţine liricii

de!tinate de autor copiilor creaţiile !criitorului pa(opti!t !u&erind ca (i legendele

i!torice ale lui Dimitrie Oolintineanu !au cele etiologice ale lui lec!andri n!u(i

o mutaţie la nivelul receptării. Ca urmare a tematicii a !implităţii leicale a

imagi!ticii (i a mu)icalităţii lor o mare parte a pa!telurilor 1arna, Me0ul iernei,

S*!rşit de toamnă, Primăvara (.a. au intrat n circuitul cărţii (colare pentru ciclul

 primar. Datorită preponderenţei imaginilor vi)uale ace!te poe)ii !unt &oarte

 potrivite pentru o a$ordare tran!curriculară tetul literar !uport putnd $ene&icia

de ilu!traţii reali)ate prin te-nica acuarelei !au a cola8ului.Scri!ă la !&r(itul anului 1"+" pu$licată pentru prima oară la 1 &e$ruarie

1"+ n revi!ta 'onvorbiri literare (i inclu!ă n ediţia de pere complete  din

1"75  Me0ul iernei  e!te una dintre cele mai cuno!cute poe)ii ale lui #a!ile

lec!andri (i o creaţie repre)entativă a liricii !ale pei!agi!tice. *itlul nu doar 

re)umă tema pa!telului (i !ugerea)ă momentul !urprinderii ta$loului -i$ernal dar 

con!tituie (i un averti!ment a!upra inten!ităţii mani&e!tărilor naturale. Ste8arii

;tră!ne!c= gerul e!te ;amar cumplit= )ăpada ;!crţie= iar crivăţul tran!&ormă

codrii ntr:o maie!tuoa!ă dar de)acordată orgă.4pitetele ;cumplit= ;ngro)itoare= de(i convenţionale au !uge!tii

-iper$olice (i a&ective prin aceea că evidenţia)ă pe de o parte &rigul parali)ant iar 

 pe de altă parte ecourile ace!tor mani&e!tări etreme n !u&letul eului liric.

*a$loul !tatic ntr:o polaritate teluric<a!tral anunţnd:o pe cea emine!ciană

in!piră (i !perie deopotrivă eul liric ceea ce eplică deta(area &i)ică per!pectiva

 panoramică de departe ca printr:un geam protector a!upra naturii. 'epetarea

ver$ului ;a părea= de trei ori n prima !tro&ă are tocmai ace!t rol al relativi)ării per!pectivei ca urmare a di!tanţei (i a evadării năuntru> ;Stelele par ng-eţate

cerul pare oţelit < Iar )ăpada cri!talină pe cmpii !trălucitoare< Pare:un lan de

diamanturi...= ?lec!andri 2"2B4pitetele ornante ;ng-eţate= ;oţelit= ;cri!talină= (i cel !u$!tantival

meta&oric ;de diamanturi= au deopotrivă ncărcătură vi)uală (i tactilă !ugernd

un ta$lou impre!ionant cu iri)aţii metalice (i minerale dar care repugnă prin

3

7/23/2019 CURS.pipp_Netedu Literatura Romana Pentru Copii

http://slidepdf.com/reader/full/curspippnetedu-literatura-romana-pentru-copii 94/122

duritate răceală (i a$!enţa vieţii. Singurele dove)i ale !upravieţuirii umane n

ace!t in&ern al$ !unt &umurile ridicndu:!e din co(uri ca o e&emeră pădure:

templu pe cer oglindire a pădurii reale răma!ă pe pămnt !ă n&runte a!primea

gerului. cea!ta nu e!te relie&ată doar prin epitetele de8a amintite !au de titlul

 poe)iei ci (i de alegerea nopţii drept cadru temporal al ta$loului. Noaptea (i

;me)ul iernei= acţionea)ă ca &actori agravanţi gerul mani&e!tndu:!e acum cu

maimă inten!itate. 4&ectele !ale !unt deopotrivă !u$lime (i tranc-ili)ante natura

devenind parna!ian pictură> ;*otul e n neclintire &ără viaţă &ără gla!< Niciun

)$or n atmo!&eră pe )ăpadă A niciun pa!= ?lec!andri 2"2BImaginea vi)uală a cerului !enin nţe!at de !tele contri$uie la rndul !ău

la !ugerarea &rigului atroce. ;Farul tainic de lumină= al lunii (i !telele care ;ard

ca vecinice &ăclii= nu au aici valenţe de ordin termic ci e&ect pur vi)ual. 4le !e

con!tituie att ca potenţial o$iect al contemplării ct mai ale! ca mi8loc de

relevare prin ?iBluminare a &rumu!eţii (i a !acralităţii naturii. De alt&el !tro&ele

mediene ale poe)iei propun o intere!antă !uprapunere a imaginii nocturne pe!te

cea a unei catedrale a unui templu !au a altui edi&iciu nălţat !pre gloria lui

Dumne)eu. *runc-iurile copacilor cu du$lul lor aerian de &um (i a&lăcore!pondent n coloanelele templelor (i ale altor con!trucţii religioa!e. Stelele

 8oacă rolul candelelor (i al lumnărilor pentru ca !unetul orgii A o altă &ormă de

 preamărire a divinităţii : !ă &ie nlocuit la un mod di)armonic e drept de

;notele ngro)itoare= produ!e de crivăţ. Natura ntreagă (i arta n!ă(i concură

a!t&el la un encomion de proporţii. Finalul poe)iei aduce n prim:plan imaginea

!ine!te)ică vi)ual:motrică a unui lup a&lat n căutarea -ranei. lături de &umurile

care ;!e ridică= din co(urile ca!elor trădnd a!t&el o a$ia g-icită !omnolentă

viaţă acea!tă pre)enţă -imerică e!te !ingura dinamică din ntreaga poe)ie

dovadă a perenităţii legilor naturale (i a ciclului viaţă:moarte.Structura compo)iţională de patru catrene e!te !peci&ică pa!telurilor lui

#a!ile lec!andri ecepţie &ăcnd n ace!t !en! Serile la Mirceşti, Lunca din

 Mirceşti (i 'oncertul n luncă creaţii de mai mare amploare. n ciuda ver!urilor 

lungi de 15:1+ !ila$e dimen!iunile relativ redu!e ale poe)iei n di!cuţie (i

%

7/23/2019 CURS.pipp_Netedu Literatura Romana Pentru Copii

http://slidepdf.com/reader/full/curspippnetedu-literatura-romana-pentru-copii 95/122

 pre)enţa elementelor pro)odice o &ac acce!i$ilă copiilor mu)icală (i implicit

u(or de memorat. *ematica te-nica picturală u)itnd n principal de imagini

vi)uale ?ut pictura poesisB &olo!irea de!crierii pentru !c-iţarea unui ta$lou

-i$ernal (i re&lectarea !entimentelor eului liric !unt tot attea elemente care

 8u!ti&ică dincolo de pla!area de autorul n!u(i n ciclul omonim ncadrarea

 poe)iei  Me0ul iernei  n !pecia pa!telului. Ideea centrală e!te cea a elogierii

naturii alături de admiraţia (i !merenia aproape religioa!e pe care omul le

datorea)ă ace!teia. Pre)enţa inter8ecţiei a&ective ;o= (i a numero!e eclamaţii

retorice repre)intă mărci ale pre)enţei eului liric n tet (i dove)i ale !tării !ale

o!cilnd ntre teamă (i contemplare etatică.*ema naturii lim$a8ul preluat preponderent din &ondul principal de

cuvinte inventarul !tili!tic oarecum convenţional (i relativ limitat ?epitetele

ornante (i meta&orice comparaţia ;!tele ard ca J...L &ăclii= meta&orele ;&arul de

lumină= ;altare= inver!iunea ;nemărginitul templu=B !unt particularităţi care

 permit ncadrarea pa!telului Me0ul iernei n literatura pentru copii nu n !en!ul

unei de!tinări !peciale a$!entă aici ci al unei acce!i$ilităţi &ormale (i de

conţinut. 4i!tă de!igur (i elemente care pot depă(i nivelul de nţelegere a celor mici> mani&e!tarea !acrului n pro&an lumea materială ca &ormă de laudatio adu!ă

divinităţii !ucce!iunea viaţă:moarte implicată de !cena vnătorii din &inal dar (i

de imaginea metalică minerală a pădurii.Mlterior pa!telul a &o!t a$ordat de !criitori precum Duiliu Wam&ire!cu

eorge Co($uc 9t.H.Io!i& !au Ion Pillat pentru ca n a doua parte a !ecolului

!pecia !ă intre ntr:un con de um$ră o dată cu a&irmarea unei lirici

!u$iective tot mai inci&rate a teatrului liric !au a unei lirici epici)ate inclu!iv n poe)ia pentru copii. /e avem n vedere n ace!t !en! pe Nina Ca!!ian pe na

Olandiana (i Htilia Ca)imir n poe)iile cărora ntlnim &recvent nuclee epice !au

c-iar &ire narative con!i!tente.Pa!teluri di!tincte !au elemente de pa!tel !e mani&e!tă n!ă cu o oarecare

con!tanţă n poe)ia pentru copii tema naturii &iind una recurentă n lirica

de!tinată celor mici. utorii !e apropie cu umor !au delicateţe de lumea

5

7/23/2019 CURS.pipp_Netedu Literatura Romana Pentru Copii

http://slidepdf.com/reader/full/curspippnetedu-literatura-romana-pentru-copii 96/122

miniaturală a vieţuitoarelor de anotimpuri (i de regnul vegetal pe care le !urprind

&recvent ntr:o manieră antropomor&i)antă. n acord cu particularităţile de vr!tă

ale de!tinatarilor poe)ia pei!agi!tică !au pa!a8ele de!criptive din alte !pecii

literare pre)intă cteva tră!ături !peci&ice menite !ă menţină intere!ul celor mici

 pentru univer!ul &icţional> vi)iunea animi!tă in!erarea unor nuclee narative (i

dialogate atmo!&era ludică !au la limita &anta!ticului apropierea de lumea

miniaturală. notimpurile !unt imaginate ca &rumoa!e &iice ale anului ce

aminte!c de )nele din imaginarul popular colectiv animalele (i plantele !unt

 per!oni&icate vor$e!c (i acţionea)ă ntr:un &el menit !ă:l educe (i !ă:l apropie

 prin empatie pe receptorul de vr!tă mică.rădina imaginată de na Olandiana n volumele pentru copii "nt!mplări

din grădina mea  ?1"0B (i  $lte nt!mplări din grădina mea  ?1"3B e!te un

 paradi! e!tival al plantelor (i al celor mai diver!e vieţuitoare populnd un univer!

umani)at n care (i va &ace apariţia pi!oiul rpagic. ,aturi)area !i

tran!&ormarea !a radicală ntr:un motan ce are cultul per!onalităţii au evidente

re)onanţe n realitatea politică a anilor V"0 &apt care va conduce !pre !&r(itul

deceniului la cen)urarea poetei. /a nivelul tetului n!ă &inalul l repre)intă!o!irea toamnei> ;/a picioarele pomilor< Pnă !u! n vie< Se ntindea un covor 

minunat< De măta!e ruginie. JKL Printre &run)e de aur (i &lori &lorite< #ara era pe

!&r(ite< 9i dacă vreţi !ă nu v:a!cund nimic< #eni!e (i toamna un pic.

?Olandiana +1B=ntropomor&i)area regnurilor (i animarea pei!a8ului !unt pre)ente (i n

creaţia poetică a lui eorge *oprceanu ?1""+:137B.  Rapsodii de toamnă

de$utea)ă cu un !umar ta$lou autumnal> ; trecut nti o $oare< Pe dea!upraviilor< 9i:a &urat de prin ponoare< Pu&ul păpădiilor.< Cu acorduri lungi de liră<I:au

ră!pun! &neţele< *oate &lorile (optiră< ntorcndu:(i &eţele.= ?*oprceanu 5"B

Spre deo!e$ire de lirica pei!agi!tică a lui #a!ile lec!andri preponderent vi)uală

ta$loul imaginat de *oprceanu e!te dinami)at prin apelul la numeroa!e imagini

motrice : ;a trecut= ;ntorcnd= ;&ug= : (i auditive : ;acorduri de liră=

+

7/23/2019 CURS.pipp_Netedu Literatura Romana Pentru Copii

http://slidepdf.com/reader/full/curspippnetedu-literatura-romana-pentru-copii 97/122

;(optiră= ;vocea= ;)vonul= : care !urprind agitaţia vieţuitoarelor la apariţia

 primelor !emne de toamnă.Per!oni&icarea elementelor naturale !e reali)ea)ă cu precădere prin

intermediul epitetului per!oni&icator> un !alcm prive(te ;mndru= !pre munte

coţo&ana e!te ;&ără ocupaţie= n timp ce vră$iile !e arată ;alarmate= iar 

 $uruienile ;ngro)ite= de apropierea toamnei. ,emora$il rămne portretul

antropomor&i)at al anotimpului n!u(i a cărui apariţie repre)intă climaul

rap!odiei> ;S:a ivit pe culme *oamna < Wna melopeelor< Spaima &lorilor (i

Doamna< Cucur$itaceelor...= ?*oprceanu +2B propierea (i ivirea ace!teia n

;-aina ilu)orie= ;cu trenă lungă< De culoarea vntului= ?ibidemB !eamănă panică

n rndul pă!ărilor al in!ectelor (i al plantelor care alarmate caută !oluţii pentru

a !e !alva> $e8ania di!cur!ul viaţa mona-ală raportarea la poliţie a incidentului

care a tul$urat lini(tea naturii. Cu un umor incon&unda$il (i o relatare n maniera

reporta8ului eorge *oprceanu recreea)ă n  Rapsodii de toamnă la !cară

miniaturală univer!ul uman cu $analele !ale &rămntări (i drame cotidiene.Conclu)ionnd pa!telul !e materiali)ea)ă n poe)ia pentru copii &ie ca

!pecie eclu!iv pei!agi!tică &ie prin de!crieri animate n manieră &a$uli!tică de

apelul &recvent la narativi)are (i per!oni&icare &apt care menţine alertă atenţia

celor mici (i i atrage n lumea imaginară. n monogra&ia dedicată literaturii

 pentru copii ?32:33B nca Srg-ie nume(te rap!odiile lui eorge *oprceanu

;pa!teluri n !en!ul larg al termenului unde plante pă!ări (i g)e n!u&leţe!c un

univer! &eeric vă)ut miniatural de!cri! n ver!uri !prinţare cu poante lirice= (i

atmo!&eră ;ludică= o$!ervaţie care poate &i etrapolată la nivelul ntregii poe)ii

 pe tema naturii care are ca de!tinatari copiii.Po/t/+tul repre)intă alături de ta$lou o !u$categorie a de!crierii literare

care !e poate con!titui (i ca !pecie de !ine !tătătoare ? Dascălul   (i  Dăscăli#a  de

Hctavian oga Fetica de *udor rg-e)i Gospodina (i  Feti#a alintată de Htilia

Ca)imir etcB n ver!uri !au n pro)ă n care !unt !urprin!e tră!ăturile !peci&ice

 per!oanei !au elementului per!oni&icat portreti)at. n poe)ia pentru copii

 predomină portretul individual uman (i animalier prin intermediul de!crierii

7

7/23/2019 CURS.pipp_Netedu Literatura Romana Pentru Copii

http://slidepdf.com/reader/full/curspippnetedu-literatura-romana-pentru-copii 98/122

&iind eprimate !entimente ca re!pectul (i iu$irea &aţă de părinţi &amilie ori

da!căli admiraţia !au compa!iunea &aţă de micile vieţuitoare portreti)ate. n

!u$tet prin elogierea unor calităţi precum one!titatea -ărnicia mode!tia

!piritul de !acri&iciu ori drago!tea de aproape le !unt o&erite copiilor po!i$ile

modele morale (i li !e de)voltă atitudini po)itive &aţă de &amilie (coală (i mediul

ncon8urător.Inclu!ă n ciclul Prisaca din volumul omonim poe)ia Fetica repre)intă un

 portret : elogiu pe care *udor rg-e)i ?1""0:1+7B l aduce al$inei lucrătoare.

*itlul poe)iei !ugerea)ă prin &orma diminutivală (i utili)area per!oni&icării

apropierea a&ectivă a eului liric &aţă de in!ecta portreti)ată căreia i !e atri$uie

calităţi umane cum ar &i mode!tia !piritul de ec-ipă !au talentul ;inginere!c=.

Prin intermediul imaginaţiei poetice micul receptor e!te introdu! n lumea

miniaturală a !tupului n care muncitoare (i di!crete al$inele creea)ă adevărate

;$i8uterii (i minuni= valoroa!e nu doar prin per&ecţiunea geometrică a &agurelui

ct mai ale! prin conţinutul celulelor> ;mierea dulce (i un pui= ?rg-e)i (i e&ortul

!u!ţinut pentru producerea ace!tora. Calităţile al$inelor !unt cu att mai lăuda$ile

dacă !e ia n con!iderare mărimea ace!tora n con!ecinţă &orma diminutivală a!u$!tantivului din titlu poate &i con!iderată nu doar o marcă a a&ectivităţii eului

liric dar (i o trimitere la univer!ul miniatural.n ciuda dimen!iunii mode!te al$ina !e dovede(te ;cel mai mare inginer=

?rg-e)i 1"0> %%+B al cărui !pirit de ec-ipă (i !acri&iciu !trne(te admiraţia

eului liric. ntite)a dintre micimea in!ectei (i a -a$itatului !ău : ;găoacea cea

mai mică= : (i puterea impre!ionantă de muncă a ace!teia : ;Ce du- ai (i ce

 putere< Să:mplete(ti ceara cu miere= ?rg-e)i 1"0> %%5B e!te marcată la nivelmor&ologic (i leical prin opo)iţia dintre diminutivul ;&etică= (i cele două &orme

de !uperlativ ;cel mai mare inginer= re!pectiv !uperlativul epre!iv reali)at prin

intermediul pronumelui relativ:interogativ ;ce=. H altă opo)iţie remarcată e!te

cea dintre &orma diminutivată din titlu !ugernd o pre)enţă &eminină delicată (i

!u$!tantivul ;inginer= care incum$ă calităţi preponderent ma!culine precum

!piritul analitic (i &orţa de muncă. ce!t portret !e ncadrea)ă liricii pentru copii

"

7/23/2019 CURS.pipp_Netedu Literatura Romana Pentru Copii

http://slidepdf.com/reader/full/curspippnetedu-literatura-romana-pentru-copii 99/122

att prin dimen!iunile redu!e (i mu)icalitatea ver!urilor ct (i prin tematică A 

natura !u$tema lumea micilor vieţuitoare : (i &ondul ideatic. 4logiul adu!

-ărniciei (i mode!tiei al$inei !e tran!&ormă ntr:o lecţie valoroa!ă pentru cei mici>

;cum (tii muncind !ă taci< Nu te lau)i cu ce &aci=.?rg-e)i 1"0> %%+B. Dincolo

de promovarea !ugerată !au &ăţi!ă a valorilor morale poe)ia pentru copii (i n

 particular portretul animalier contri$uie la rede!coperirea (i re!pectarea lumii

ncon8urătoare prin mi8loacele !peci&ice eprimării arti!tice> imagini poetice

 procedee !tili!tice organi)are !tro&ică (i pro)odică.n poe)ia Fluturele din volumul 'arte de citire, carte de iubire  ?1"0B

atenţia autorilor Nic-ita Stăne!cu (i -eorg-e *omo)ei nu mai e!te &ocali)ată

a!upra tră!ăturilor ;morale= ci a!upra particularităţilor &i)ice ale in!ectei cu

 precădere a!upra tran!&ormării !ale !pectaculoa!e n di&eritele etape ale e&emerei

!ale ei!tenţe. utorii o&eră prin ace!t portret nu o lecţie morală ci una de

cunoa(tere a mediului ncon8urător (i nlocuie!c di!cur!ul didactic (i (tiinţi&ic cu

cel literar modalităţile de revelare a realităţii &iind meta&ora (i per!oni&icarea.

Stadiile de larvă nim&ă (i in!ectă adultă !unt pre)entate ca o ntmplare la limita

vero!imilului prin care trece o omidă. Slă$ită ;de !upărare= acea!tă gă!e(te pedrum două ;&run)e că)ătoare= pe care decide !ă (i le a(e)e ;n !pinare= după

care (i ia )$orul. De)nodămntul aventurii e!te a!t&el unul &ericit (i con!&inţe(te

maturi)area deplină a in!ectei> ;S:a privit (i !:a plăcut< Fluture ea !:a &ăcut.=

?Stăne!cu *omo)ei B *ematica !implitatea lim$a8ului dimen!iunea redu!ă a

 poe)iei (i atmo!&era ludică !emi&anta!tică indu!ă prin intermediul per!oni&icării

i atrag pe cei mici (i i nvaţă că lumea poate &i cuno!cută (i alt&el pe calea

imaginaţiei. Ideea &undamentală a poe)iei aceea a tran!&ormării radicale a unei

omi)i ntr:una din cele mai &rumoa!e in!ecte i poate a8uta totodată pe copiii

compleaţi de a!pectul lor !ă:(i !porea!că ncrederea (i re!pectul de !ine. Ca (i n

ca)ul $a!mului Ră#uşca cea ur!tă micii receptori ai tetului literar !unt nvăţaţi

!ă nu 8udece după aparenţe (i !ă a!pire la o de)voltare armonioa!ă.4vocarea &igurii materne e!te o pre)enţă con!tantă a literaturii univer!ale

 poe)ia dedicată ace!teia tran!&igurnd arti!tic cele mai diver!e ipo!ta)e ale

7/23/2019 CURS.pipp_Netedu Literatura Romana Pentru Copii

http://slidepdf.com/reader/full/curspippnetedu-literatura-romana-pentru-copii 100/122

maternităţii (i !entimente &iliale. De la tnăra mamă ce:(i adoarme copilul prin

 p!almodierea cntecului de leagăn la cea care i veg-ea)ă necondiţionat

maturi)area pnă la $atrna din poe)iile lui Hctavian oga !au eorge Co($uc

!crutnd ori)ontul n a(teptarea &iilor a&laţi departe !au cea care mai trăie(te doar 

n amintire mama rămne un punct de reper nu doar n $iogra&ia dar (i n creaţia

oricărui !criitor. ,i-ai 4mine!cu eorge Co($uc /ucian Olaga *udor rg-e)i

 Nicolae /a$i( !au rigore #ieru !unt doar cţiva dintre cei care au deci! !ă

imortali)e)e &igura maternă n lirica lor. Spirituali)ată (i !acrali)ată acea!ta !e

con!tituie ca ideal uman model de drago!te (i dăruire necondiţionată de duio(ie

&rumu!eţe (i ră$dare. *onalitatea imnică de tip encomia!tic !e mplete(te cu ceaelegiacă provocată de trecerea anilor (i de amintirea mamei care nu mai e!te.

decvată receptării la vr!ta mică ni !e pare poe)ia  Mama  inclu!ă n

volumul 'arte de citire, carte de iubire de Nic-ita Stăne!cu (i -eorg-e

*omo)ei. Suge!tia morţii indu!ă prin &olo!irea repetată a epitetului ;?mameleB

din cer= e!te !ingura care ten!ionea)ă un tet altminteri ludic. Prin dimen!iuni

 pro)odie !implitate a lim$a8ului (i conţinutul la !upra&aţă didactic A numărarea

n ordine de!cre!cătoare de la 1 la 7 A poe)ia re)onea)ă cu nivelul de de)voltarecognitivă (i a&ectivă a celor mici.

*etul de tip $loc e!te con!truit prin repetarea n po)iţie &inală a două

!tructuri ;mamele din cer= re!pectiv ;nu:! la &el= cu ecepţia ultimelor două

ver!uri care &ormulea)ă direct ideea unicităţii mamei. ;9apte:! mamele din cer<

(a!e nu:! la &el...< Cinci !unt mamele din cer< patru nu:! la &el...< *rei !unt

mamele din cer< două nu:! la &el...< Mna e!te mama meaR Nimeni nu:i ca eaR

?Stăne!cu *omo)ei "B= Cu ecepţia epitetului epi&oric ;?mameleB din cer= per!pectiva e!te aceea a unui copil eul liric tran!miţnd prin &orma ludică a

numărătorii mndria (i drago!tea pentru mama a cărei unicitate o !u$linia)ă prin

intermediul unei licenţe poetice ;Mna e!te mama meaR Nimeni nu:i ca eaR=.

Folo!irea re&renului:epi&oră a punctelor de !u!pen!ie &ormularea pleona!tică (i

apelul la eclamaţia retorică din &inal repre)intă n ace!t tet mărci ale

100

7/23/2019 CURS.pipp_Netedu Literatura Romana Pentru Copii

http://slidepdf.com/reader/full/curspippnetedu-literatura-romana-pentru-copii 101/122

a&ectivităţii care contri$uie la gradarea a!cendentă la nivel a&ectiv n opo)iţie cu

numărarea de!cre!cătoare care !e adre!ea)ă nivelului cognitiv al celor mici.Ca repre)entanţi ai poe)iei pentru copii n literatura romnă i aducem n

atenţia !tudenţilor pe *udor rg-e)i ?volumele Prisaca, 'ărticică de seară, 5ece

arapi, 0ece că#ei, 0ece m!#eB Ion Caraion ?volumul  Lucrurile de diminea#ăB

rigore #ieru ?volumul Moşul din leagănB ellu Naum ?'ăr#ile cu $polodor B

 Nic-ita Stăne!cu (i -eorg-e *omo)ei ?volumul 'artea de citire, cartea de

iubireB 4lena Farago ?volumele  Pentru copii, Din traista lui Moş 'răciun

volumul po!tum 'ă#eluşul şciopB Htilia Ca)imir ?volumele /ucării, Baba 1arna

intră7n sat B Nina Ca!!ian ?volumele 'e7a vă0ut ana, Prin#ul Miorlau,

 $venturile lui 3rompişor  poemul Povestea a doi pui de tigru, numi#i ;inigra şi

 $ligruB na Olandiana ?volumele "nt!mplări din grădina mea, $lte nt!mplări

din grădina mea, "nt!mplări de pe strada meaB Florin Co!tine!cu ?volumele

'ine l7a vă0ut pe 5drean#ă, Ron#ăilă e cu noiB. n ca)ul unor !criitori pa(opti(ti

 precum #a!ile lec!andri ?ciclul  PasteluriB (i Dimitrie Oolintineanu ? Legende

istoriceB !:a produ! o mutaţie la nivelul receptării n !en!ul n care creaţii

de!tinate iniţial adulţilor !unt percepute a!tă)i ca poe)ii pentru copii (i inclu!e nmanualele din ciclul primar (i gimna)ial.

101

7/23/2019 CURS.pipp_Netedu Literatura Romana Pentru Copii

http://slidepdf.com/reader/full/curspippnetedu-literatura-romana-pentru-copii 102/122

102

7/23/2019 CURS.pipp_Netedu Literatura Romana Pentru Copii

http://slidepdf.com/reader/full/curspippnetedu-literatura-romana-pentru-copii 103/122

Capitolul I*GENUL DRAMATIC

Caracteri)ată prin ei!tenţa unei ten!iuni ntre !entimente mentalităţi

atitudini ori &orţe antagonice categoria e!tetică (i general:umană a dramaticului

nu !e limitea)ă la genul literar omonim acea!ta putndu:!e mani&e!ta (i n opere

lirice !au epice re!pectiv n viaţa cotidiană. n !en! re!trn! n!ă termenul

;dramatic= !e aplică artei !incronice n care tetul literar preponderent dialogat

!e mplete(te cu elemente metatetuale ?indicaţiile regi)oraleB (i ale lim$a8ului!cenic ?ge!tică decoruri co!tume lumini etcB n !copul repre)entării pe !cenă a

unei !ucce!iuni de ntmplări numită acţiune !au con&lict. -eorg-e /ă)ăre!cu

?p.7B de&ine(te genul dramatic ca ;unul dintre cele trei genuri literare n care

acţiunea redu!ă la o durată repre)enta$ilă pe !cenă prin !pectacolul teatral

de)voltată organic (i unitar antrenea)ă per!ona8e care comunică (i !e comunică

 prin intermediul dialogului (i al monologului.=

I*. 1. Pa/ti3ula/it5il+ 8+ului /a,ati3

Dacă pre)enţa unei !ucce!iuni de ntmplări (i a per!ona8elor apropie

genul dramatic de cel epic ceea ce le deo!e$e(te &undamental e!te &orma

dialogată (i monologată a di!cur!ului ntr:o pie!ă de teatru modalitate prin care

autorul !e o$iectivea)ă a!cun)ndu:!e n !patele per!ona8elor !ale. Pa!a8ele

narative (i de!criptive !unt mai !umare (i !unt integrate &ie dida!caliilor ?pentru

indicarea decorului a co!tumelor etcB &ie replicilor dialogate din tetul literar 

 propriu:)i! n vederea caracteri)ării unui per!ona8 de alt per!ona8 a evocării unui

epi!od (i a re&lectării !entimentelor per!ona8elor. Caracteri!tice genului !unt

o$iectivarea autorului (i a vi)iunii !ale prin intermediul per!ona8elor (i dialogul

ca mod principal de epunere a con&lictului.cţiunea !au con&lictul unei opere dramatice nu mai e!te relatată din

 per!pectiva unui narator ca n ca)ul !peciilor aparţinnd genului epic ci !e

103

7/23/2019 CURS.pipp_Netedu Literatura Romana Pentru Copii

http://slidepdf.com/reader/full/curspippnetedu-literatura-romana-pentru-copii 104/122

conturea)ă o$iectiv ;de la !ine= prin intermediul dialogului dintre per!ona8e !au

al monologului dramatic. Dincolo de &uncţia &undamentală de generare a acţiunii

?apropiată de rolul naraţiunii din tetele epiceB dialogul dramatic ndepline(te (i

alte &uncţii e!tetice> de!criptivă ?contri$uie la caracteri)area directă !au indirectă

a per!ona8elorB eplicativă ?ei!tă replici care o&eră in&ormaţii preci!e menite a

de)am$igui)a o anumită !ituaţieB (i argumentativă un per!ona8 ncercnd a le

convinge de 8u!teţea propriilor opinii pe celelalte ace!t ultim tip de di!cur!

materiali)ndu:!e &recvent (i ca monolog dramatic.Spre deo!e$ire de &orma dialogată mplicnd ei!tenţa replicii (i !c-im$ul

 permanent de !tatut n !ituaţia de comunicare !cenică ?4miţător< 'eceptor al

me!a8uluiB monologul dramatic repre)intă o replică de mai mari dimen!iuni la

care nu !e a(teaptă ră!pun!. 'eceptorul ideal al me!a8ului l repre)intă n ace!t

ca) !pectatorul !au cititorul tetului dramatic. 'eplica monologată poate &i ro!tită

n pre)enţa !au n a$!enţa celorlalte per!ona8e ca monolog adre!at ?di!cur!

tiradă etcB re!pectiv !olilocviu ace!ta din urmă denumind un tip de di!cur!

monologat de un per!ona8 răma! !ingur pe !cenă. ,onologul ndepline(te la

rndul !ău mai multe roluri n economia unei pie!e de teatru re!pectiv rolnarativ ?un per!ona8 relatea)ă &ără a &i ntrerupt o ntmplareB de eprimare a

!entimentelor !ale ?monologul liricB !au de re&lectare a gndurilor unui per!ona8

a!upra unei !ituaţii concrete ori a!upra ei!tenţei n general ?;monologul lui

6amlet= apud  /ă)ăre!cu1+0BDialogurile (i monologurile ro!tite pe !cenă alcătuie!c di!cur!ul dramatic

tetul literar propriu:)i! căruia i !e alătură indicaţiile regi)orale notaţii ale

autorului n care !e preci)ea)ă numele per!ona8elor elemente ale cadrului !paţio:temporal ve!timentaţia per!ona8elor ge!tica (i depla!area !cenică a ace!tora.

Dida!caliile tradiţionale au dimen!iune redu!ă (i nu con!tituie parte a di!cur!ului

teatral ndeplinind un rol pur ;te-nic= de g-id pe care dramaturgul l adre!ea)ă

regi)orului actorilor !cenogra&ilor n vederea montării e&ective a pie!ei

re!pective. n !ecolul al :lea un eemplu elocvent n ace!t !en! con!tituindu:l

dramele !cri!e de Camil Petre!cu dida!caliile cre!c ca n!emnătate (i dimen!iuni

10%

7/23/2019 CURS.pipp_Netedu Literatura Romana Pentru Copii

http://slidepdf.com/reader/full/curspippnetedu-literatura-romana-pentru-copii 105/122

devin parte a tetului literar căruia i !e !u$!tituie c-iar n anumite ta$louri.

ce!tea iau &orma unor di!cur!uri de tip re&leiv de!criptiv !au narativ marcate

gra&ic ca indicaţii regi)orale dar concurnd deci!iv la relie&area p!i-ologiei

 per!ona8elor ori a unor !paţii !im$olice./im$a8ul !cenic reune(te toate acele elemente etratetuale ?decor lumini

!onori)are recu)ită lim$a8 non:ver$al etcB prin care !e concreti)ea)ă di!cur!ul

dramatic (i indicaţiile regi)orale nc-eindu:!e a!t&el actul de creaţie al unei

&orme de artă &undamental !incretică.Din punct de vedere compo)iţional opera dramatică are o !tructură

!peci&ică &iind mpărţită n mod tradiţional n acte ?principala divi)iune &ormalăB

ta$louri (i !cene ca !u$divi)iuni ale actului. cea!tă &ragmentare e!te dictată de

&actori etratetuali re!pectiv de nece!itatea &i)ică a unei pau)e att pentru

!pectatori ct (i pentru actori ma(ini(ti recu)iteri mnuitori decor (i alţi

!peciali(ti re!pon!a$ili cu !c-im$area decorurilor a co!tumelor ori a mac-ia8ului.

Hdată cu de)voltarea te-nologică unităţile !tructurale nu mai !unt att de clar 

marcate n repre)entarea !cenică pau)ele nece!are n mod tradiţional &iind

!curtate uneori pnă la anulare. Dacă !cena pre!upune intrarea !au ie(irea

 per!ona8elor n !paţiul !cenic (i o con!trucţie unitară de regulă &ără modi&icarea

decorului ta$loul dramatic implică !c-im$area ace!tuia ceea ce !ugerea)ă &ie un

alt plan temporal &ie un alt !paţiu !incron !au a!incron celui din ta$loul anterior.

/a nivel !tructural ;teatrul modern relativi)ea)ă mpărţirea n acte (i c-iar !e

di!pen!ea)ă de ace!tea.= ?ng-ele!cu BPrincipalele !pecii ale teatrului cla!ic !unt tragedia comedia (i drama

cărora li !e adaugă &ar!a (i vodevilul ca variante ale comediei &eeria

?ec-ivalentul dramatic al $a!mului caracteri)ată de pre)enţa elementelor 

&anta!ticeB (i melodrama. n teatrul !ecolului trecut graniţele dintre genuri (i

!pecii ncep !ă !e e!tompe)e intenţia morali)atoare trece n plan !ecund ori

di!pare dramaturgia devenind o &ormă de eprimare ver$ală (i !cenică a

angoa!elor omului modern. !t&el iau na(tere teatrul liric (i epic drama de idei

105

7/23/2019 CURS.pipp_Netedu Literatura Romana Pentru Copii

http://slidepdf.com/reader/full/curspippnetedu-literatura-romana-pentru-copii 106/122

teatrul a$!urdului (i &ar!a tragică. Dintre !peciile genului dramatic potenţială

adre!a$ilitate in&antilă au &eeria !ceneta teatrul mu)ical (i de păpu(i.

I*.2. T+at/ul /o,9+;3 p+t/u 3opii*eatrul pentru copii cunoa(te două &orme &undamentale A cu actori

re!pectiv de păpu(i (i marionete. Indi&erent de &orma de repre)entare repertoriul

dramatic al teatrelor auto-tone cuprinde ntr:o ma8oritate covr(itoare dramati)ări

ale unor opere canonice ale literaturii romne (i univer!ale n principal $a!me

 poeme !au romane ale copilăriei tran!pu!e !cenic mai mult !au mai puţin &idel>

 $lbă ca 5ăpada, &arap7$lb, De7aş *i Scu*i#a Roşie ?*eatrul Ion CreangăB 'artea

 +unglei, Pungu#a cu doi bani, Dănilă Prepeleac, $lice n Cara Minunilor ?*eatrul

YăndăricăB 'roitoraşul cel vitea0, Mu0ican#ii din Bremen, Sarea n bucate

?*eatrul ong Si$iuB  1sprăvile motanului $rpagic c!nd era mic, $polodor,

 pinguinul călător, Greierele şi *urnica ?*eatrul pentru copii (i tineret rcadia

HradeaB. ntr:un articol din 200" Doina Papp trage un !emnal de alarmă a!upra

numărului mic de teatre pentru copii din Oucure(ti ?la acea dată trei> *eatrul Ion

Creangă *eatrul de marionete Yăndărică (i *eatrul 4cel!iorB (i critică ;maniaacea!ta a adaptării a !luţirii pove(tilor cla!ice JcareL $ntuie prin repertoriul de

gen.=Pentru a contracara ;mania= dramati)ărilor (i a adaptărilor tot mai

denaturate (i mai violente vi)ual ver$al (i acu!tic *eatrul Ion Creangă a iniţiat n

anul 2007 alături de !ociaţia Scriitorilor din Oucure(ti Concur!ul de

dramaturgie pentru copii EE, EEE, un milion de poveşti. /a primele ediţii ale

concur!ului au &o!t premiate următoarele creaţii originale> '!nd +ucăriile spun Pa6 ?2007 autor> Sn)iana Pope!cuB Povestea copilului care a salvat poveştile

?200" autor> 9te&an ,itroiB 3aina oraşului invi0ibil  ?200 autor> #ictor CilincaB

(i 'arolina şi poneiul  ?2010 autor /aurenţiu OudăuB.lături de montarea e&ectivă n n!tituţii culturale !peciali)ate ori n

ultimele decenii n !paţii neconvenţionale precum parcuri (coli grădiniţe

!pitale dramati)ările (i pie!ele originale de!tinate copiilor !e pot materiali)a (i n

10+

7/23/2019 CURS.pipp_Netedu Literatura Romana Pentru Copii

http://slidepdf.com/reader/full/curspippnetedu-literatura-romana-pentru-copii 107/122

!cenarii radio&onice !au pentru televi)iune. *eatrul radio&onic romne!c pentru

copii !u$)i!tă a!tă)i pe po!tul naţional 'adio 'omnia Cultural unde a!cultătorii

maturi vor eperimenta n &iecare dimineaţă de !m$ătă o du$lă trăire> pe de o

 parte no!talgia indu!ă de amintirea propriei copilării (i de rea!cultarea vocilor 

unor actori di!păruţi iar pe de altă parte gu!tul amar provocat de con!tatarea că

 proprii copii nu mai au ră$darea !au di!poni$ilitatea de a a!culta o pove!te n

lip!a unui !uport vi)ual ct mai te-nologi)at ca (i de &aptul că tran!punerile

recente !unt o raritate. Fonoteca 'adioului Naţional e!te cea care &urni)ea)ă

materialul celor mai multe emi!iuni lucru eplica$il dacă avem n vedere

concurenţa televi)iunii (i emanciparea pre&erinţelor celor mici.Ca &ormă &undamentală a teatrului pentru copii alături de t+at/ul 3u

a3to/i n variantele de8a:amintite ?repre)entare !cenică tradiţională teatru

radio&onic (i teatrul *# pentru copiiB t+at/ul + ppu4i de marionete !au de

animaţie repre)intă tran!punerea ntr:o manieră organi)ată culturală a 8ocului cu

 păpu(a (i a dorinţei general:umane de 8oc. n acea!tă artă !incretică di&eritele

!i!teme de mnuire a păpu(ilor (i a marionetelor !e m$ină cu pantomima

&olo!irea mă(tilor 8ocul de um$re (i din ce n ce mai mult cu animaţia video.Stilurile tradiţionale ale teatrului de păpu(i includ păpu(ile mnuite pe degete !au

 pe mnă marionetele !u!pendate : manevrate de dea!upra : (i marionetele

mnuite ori)ontal : cu ti8e $ag-ete claviatură (i păpu(ile $unrau.Ciprian 6uţanu propune o a$ordare diacronică a &enomenului (i di!tinge

trei curente principale ale de)voltării !ale n 4uropa occidentală> ;un teatru al

 $a!mului popular apărut o dată cu păpu(arul călătorQ cel care a 8ucar un rol

&oarte important n ră!pndirea literaturii populare naţionale J...L un teatru alminunilor apărut o dată cu de)voltarea te-nicii de 8oc a marionetelor cnd

metodele de mnuire invi)i$ileQ au c(tigat n compleitate= (i ;un teatru

!atiric care parodia per!onalităţile locale etravaganţele la modă.= ?6uţanu %B

Mltimul curent !e adre!ea)ă n principal adulţilor iar emi!iunile pam&let cu

 păpu(i repre)intă a!tă)i un gen televi)at &oarte gu!tat n Statele Mnite (i 4uropa

107

7/23/2019 CURS.pipp_Netedu Literatura Romana Pentru Copii

http://slidepdf.com/reader/full/curspippnetedu-literatura-romana-pentru-copii 108/122

Hccidentală. Yinte predilecte ale !atirei rămn per!onalităţile politice (i !portive

&iguri (i evenimente ale lumii mondene auto-tone !au internaţionale.n 'omnia mi(carea păpu(ărea!că am$ulantă de!&ă(urată n pieţe (i la

 $lciuri e!te prima &ormă de teatru pentru copii cea mai vec-e păpu(ă auto-tonă

&iind #a!ilac-e un tip de marionetă pe mnă. n lip!a unui repertoriu dramatic

de!tinat celor mici teatrul am$ulant apelea)ă n principal la dramati)ări (i

adaptări ale $a!melor populare. După cel de:al doilea 'ă)$oi ,ondial tendinţa

 prelucrărilor după modele &olclorice !e menţine dar n paralel cu proce!ul de

in!tituţionali)are a teatrului pentru copii ncepe !ă !e conture)e (i un repertoriu

original de!tinat celor mici. n1+5 !e con!tituie primul teatru romne!c de

 pro&il *eatrului Ion Creangă din Oucure(ti n acela(i an 'omnia numărndu:!e

 printre ţările &ondatoare ale SSI*4T ?!ociaţia Internaţională a *eatrelor pentru

Copii (i *ineretB. Per!onalităţi precum Ion /ucian ?regi)orul primului !pectacol

 pentru copii  &arap7$lb  A 1+5 (i autor al ncă 8ucatei pie!e 'ocoşelul 

neascultător7 1++B leandra 6alic Daniela nencov lecu Popovici

?dramaturg (i director al *eatrului Ion CreangăB #ictor 4&timiu regi)orul Cornel

*odea (i:au legat numele de teatrul romne!c pentru copii la a cărui de)voltare deaproape 8umătate de !ecol au contri$uit deci!iv.

Mltimul deceniu nregi!trea)ă e&orturi ale teatrelor auto-tone de a aduce

&enomenul teatral n !paţii neconvenţionale (i de a lărgi a!t&el pu$licul ţintă.

mintim n acea!tă direcţie Programul 'ăru#a cu paia#e  al *eatrului Ion

Creangă *eatrul itinerant Yăndărică 3eatru, stradă şi copii ale cărui repre)entaţii

!unt !u!ţinute aproimativ cinci luni pe an ntr:un teatru:cort (i iniţiativa

*eatrului pentru copii (i *ineret $rcadia din Hradea de a o&eri !pectacole copiilor rromi celor cu di)a$ilităţi copiilor !pitali)aţi (i etnicilor romni din Mngaria.

H altă tendinţă a ultimilor ani e!te co$orrea pragului de vr!tă al

!pectatorilor pnă la nivelul antepre(colarităţii. !t&el din 2005 &uncţionea)ă

Programul 4ducaţia timpurie *eatru pentru copii ntre 0:3 ani care a pu! pnă

acum n !cenă producţii precum> Baloane colorate, LaLaLaDoDo, Semin#e7Semi,

 Rotocol, Greierele şi *urnica. Durata redu!ă a !pectacolelor acţiunea

10"

7/23/2019 CURS.pipp_Netedu Literatura Romana Pentru Copii

http://slidepdf.com/reader/full/curspippnetedu-literatura-romana-pentru-copii 109/122

monoepi!odică !increti!mul lim$a8elor caracterul interactiv intimitatea o&erită

de !paţiul mai mic de de!&ă(urare (i numărul mai redu! al micilor !pectatori !unt

modalităţi de acce!i$ili)are a &enomenului teatral de adecvare a !a la

 particularităţile p!i-o:motrice a&ective (i cognitive ale e(antionului de vr!tă

 pre(colară.Pie!ele de teatru pentru copii dramati)ări !au pie!e originale pre)intă

acelea(i particularităţi &ormale tematice !tili!tice (i leicale ca ale literaturii

 pentru copii n general. Ca dimen!iuni tetele !unt mai redu!e cu o !tructură

compo)iţională care !e limitea)ă de cele mai multe ori la un !ingur act. cţiunea

liniară !implă are implicaţii educative (i evoluea)ă !pre un de)nodămnt &ericit.

*emele predilecte !unt lupta dintre $ine (i rău !peci&ică $a!melor (i implicit

dramati)ărilor după ace!tea călătoria protagoni(tilor n lumi &anta!tice univer!ul

copilăriei (i natura. ntropomor&i)area elementelor vegetale (i animale a

o$iectelor din realitatea imediată dar (i a a(trilor de eemplu repre)intă un

 procedeu de racordare a creaţiei dramatice pentru copii la percepţia animi!tă

!peci&ică vr!tei. /ecţiile de morală !unt mai u(or n!u(ite de cei mici atunci cnd

 pro&e!ori le !unt animalele &ructele legumele !au... dulciurile. De!coperima!t&el n pie!a Domnul de ciocolată a Sn)ianei Pope!cu aventura onirică a nei

o &etiţă de + ani n mpărăţia dulciurilor n urma căreia mica eroină decide !ă

urme)e !&atul părinţilor de a mnca &ructe (i legume. De la Co)onacul cu nucă

 $ătrna Clătită cu dulceaţă *ortul diplomat Copacul cu praline *urta dulce !au

Domnul de ciocolată na nvaţă lecţia dureroa!ă a nea!cultării de părinţi (i

 pericolul ca micii po&ticio(i atra(i de !trăini n ace!t ca) male&icele dulciuri !ă

&ie răpiţi (i tran!&ormaţi n pră8ituri. i vin n a8utor &ructele (i legumele din

grădină care n ciuda pericolelor la care ele n!ele !e epun o n!oţe!c n

 permanenţă pnă cnd &etiţa !e tre)e(te &iind ;!alvată= de $unicul !ău.lecu Popovici aduce la rndul !ău n prim plan aventuri iniţiatice ale

unor protagoni(ti copii care a!emenea eroilor din $a!me pără!e!c ca!a

 părintea!că dar din motive neconvenţionale cum ar &i căutarea unui... cntec ?

 *eti#ă caută un c!ntec, mu!ical din 1+"B !au a tatălui di!părut n 8unglă ?'ine se

10

7/23/2019 CURS.pipp_Netedu Literatura Romana Pentru Copii

http://slidepdf.com/reader/full/curspippnetedu-literatura-romana-pentru-copii 110/122

teme de crocodil8,  17B. ,otivul drumului iniţiatic pro$ele pre)enţa

o$!tacolelor (i a ad8uvanţilor incur!iunea pe tărmuri &anta!tice !unt ecouri ale

 $a!melor care ră!pund nevoii de miraculo! a copilului. 4i!tă n!ă n dramaturgia

lui lecu Popovici in!erţii ale unor elemente cotidiene prin care autorul

adaptea)ă o !tructură tradiţională la un nou tip de mentalitate a copilului care

ncetea)ă tot mai precoce !ă creadă n mon(tri. Daa eroina comediei mu)icale

'ine se teme de crocodil8, porne(te !pre continentul !ud:american n căutarea

tatălui plecat acolo !ă gă!ea!că ţiţei. Tungla ama)oniană nu e!te populată de )mei

!&inte !au )ne ci de elemente naturale antropomor&i)ate !au de per!ona8e ale

cinematogra&iei pentru copii cum ar &i *ar)an. Figuri &amiliare ca cea a Ouniciia lui Pappa !au a Doctorului readuc copilul:erou dar (i !pectatorul n !paţiul

!ecuri)ant al &amiliei (i al ei!tenţei reale.De(i pe placul celor mici datorită caracterului !incretic (i interactiv

apelului la marionete mă(ti co!tume 8oc de um$re (i animaţie video

dramaturgia pentru copii repre)intă totodată un gen mai re!trictiv ntruct

 pre!upune n varianta !a !cenică ei!tenţa unui !paţiu propice a recu)itei (i a

unor ec-ipe de !peciali(ti capa$ili !ă aducă la viaţă di!cur!ul dramatic (iindicaţiile regi)orale. lternativă culturală via$ilă a 8ocurilor pe calculator (i a

diverti!mentului din pre!a audio:vi)uală actuală teatrul pentru copii e!te aproape

ignorat n i!toriile literare n programele (i manualele (colare actuale ori tratat

tangenţial c-iar (i n monogra&iile dedicate literaturii pentru copii. Con!iderăm

ndreptăţită a&irmaţia prin care repre)entanţi ai *eatrului Yăndărică (i apără (i

 promovea)ă arta> ;/a vr!te &ragede vi)ionarea unui !pectacol de animaţie are

att un !cop educativ terapeutic de !ociali)are dar e!te (i un prile8 de

de!coperire a repre)entării unei lumi magice lumea pove(tilor animate.=

110

7/23/2019 CURS.pipp_Netedu Literatura Romana Pentru Copii

http://slidepdf.com/reader/full/curspippnetedu-literatura-romana-pentru-copii 111/122

111

7/23/2019 CURS.pipp_Netedu Literatura Romana Pentru Copii

http://slidepdf.com/reader/full/curspippnetedu-literatura-romana-pentru-copii 112/122

ITEMI DE EVALUARE !INAL A

CUNOŞTINBELOR ŞI A COMPETENBELOR DE

ANALIZ

4valuarea &inală a !tudenţilor de la !peciali)area  Pedagogia

 "nvă#ăm!ntului Primar şi Preşcolar  !e va de!&ă(ura !u$ &orma unui eamen !cri!

n timpul căruia cur!anţii vor avea de re)olvat itemi o$iectivi (i !u$iectivi după

cum urmea)ă> un +;+u a/8u,+tati ;au /+l+:i  a!upra unui element de

conţinut !tudiat cu !au &ără tet !uport (i /+6ola/+a ;it+ti3 a 3+l pu5i ou

;a/3ii pu3tual+ cum ar &i> de&inirea unor concepte menţionarea tră!ăturilor 

literaturii pentru copii< ale genurilor literare tradiţionale< ale !peciilor anali)ate<

ale poe)iei pentru copii indicarea !peciilor adecvate !tudiului la vr!ta copilăriei

 pentru &iecare gen literar !tudiat indicarea unor opere aparţinnd genurilor (i

!peciilor anali)ate identi&icarea ntr:un tet dat a noţiunilor de teorie literară

n!u(ite !au apro&undate pe parcur!ul !eme!trului ?temă idei (i motive literare

 procedee de epre!ivitate arti!tică imagini arti!ticeB indicarea modalităţilor deacce!i$ili)are a unor !pecii n vederea includerii lor n circuitul literaturii pentru

copii eplicarea !emni&icaţiei titlului identi&icarea (i interpretarea mărcilor 

a&ectivităţii ntr:un tet dat.Propunem n continuare pentru &iecare unitate de cur! parcur!ă po!i$ili

itemi pentru evaluarea &inală.

Capitolul I. LITERATURA PENTRU COPII

1. Se dă tetul>

;Pe mu(c-iul gro! cald ca o $lană a pămntului căprioara !tă 8o! lngă iedul ei.ce!ta (i:a ntin! capul cu $otul mic cati&elat (i umed pe !patele mamei lui (icu oc-ii nc-i(i !e la!ă de)mierdat. Căprioara l linge (i lim$a ei !u$ţire culcău(or $lana moale mătă!oa!ă a iedului. ,ama l prive(te (i:n !u&letul ei de&ugarnică ncolţe(te un !imţămnt !tăruitor de milă pentru &iinţa &ragedă căreia i:adat viaţă pe care a -rănit:o cu laptele ei dar de care tre$uia !ă !e de!partă c-iar a)i căci vremea nţărcatului veni!e de mult ncă. 9i cum !e uită a(a cu oc-ii

112

7/23/2019 CURS.pipp_Netedu Literatura Romana Pentru Copii

http://slidepdf.com/reader/full/curspippnetedu-literatura-romana-pentru-copii 113/122

ndureraţi din pieptul căprioarei !capă ca un muget nă$u(it de durere iedulde!c-ide oc-ii. Căprioara !e m$ăr$ătea)ă !are n picioare (i porne(te !preţancurile de !tncă din )are printre care vrea !ă:l la!e rătăcit.=

?4mil rleanu A 'ăprioaraBrgumentaţi n maim 250 de cuvinte caracterul literar al tetului dat prin

indicarea a cel puţin trei mărci ale literarităţii.2. De&iniţi conceptul de literatură $eletri!tică.3. De&iniţi conceptul de ;literatură pentru copii=.%. Numiţi cel puţin patru tră!ături ale literaturii pentru copii (i o&eriţi penru

&iecare tră!ătură identi&icată eemple de opere care !ă pre)inte tră!ătura

re!pectivă.

5. Numiţi trei teme ale literaturii pentru copii (i daţi eemplu pentru &iecaretemă de cel puţin două opere din literatura romnă (i univer!ală indicnd

(i autorii ace!tora.+. 4plicaţi n maim 70 de cuvinte conceptul de ;caracter mediat= al

literaturii pentru copii.7. 'edactaţi un e!eu de maim %00 de cuvinte n care !ă vă eprimaţi opinia

cu privire la valoarea educativă a literaturii pentru copii.

Capitolul II. !OLCLORUL LITERAR ŞI COPIII

1. De&iniţi conceptul de ;&olclor=.2. Numiţi cel puţin patru tră!ături ale &olclorului literar.3. ,enţionaţi cte două !pecii populare pentru &iecare din cele trei genuri

literare &undamentale.%. Numiţi (i eempli&icaţi trei !pecii ale &olclorului copiilor.5. 'edactaţi un e!eu de maim 300 de cuvinte n care !ă pre)entaţi la

alegere o !pecie a &olclorului copiilor evidenţiind particularităţile !peciei

(i potenţialul !ău in!tructiv:educativ.

Capitolul III. GENUL EPIC

1. Numiţi cel puţin trei elemente de&initorii ale genului epic.2. Indicaţi (i eempli&icaţi cte trei !pecii ale genului epic n pro)ă (i n

ver!uri pe care le con!ideraţi adecvate !tudierii< receptării la vr!ta

copilăriei.3. Se dă tetul>

113

7/23/2019 CURS.pipp_Netedu Literatura Romana Pentru Copii

http://slidepdf.com/reader/full/curspippnetedu-literatura-romana-pentru-copii 114/122

;Ct mi !unt de urte unele do$itoaceCum lupii ur(ii leii (i alte ctevaCare cred de!pre !ine că preţuie!c cevaRDe !e trag din neam mare!ta e o:ntmplare>9i eu poate !unt no$il dar !:o arăt nu:mi place.Hamenii !pun ade!ea că:n ţări civili)ate4!te egalitate.*oate iau o !c-im$are (i lumea !e ciople(te

 Numai pe noi mndria nu ne mai pără!e(te.Ct pentru mine unul &ie(tecine (tieC:o am de $ucurieCnd toată lig-ioana măcar (i cea mai proa!tăCine !adea mi )ice iar nu domnia:voa!tră.Q(a vor$ea deună)i cu un $ou oarecareSam!on dulău de curte ce lătra &oarte tare.Căţelu Samurac-e ce (edea la o parteCa !implu privitoru)ind vor$a lor9i că nu au mndrie nici capriţii de(arteS:apropie ndatăSă:(i arate iu$irea ce are pentru ei>ndirea voa!tră:)i!e: mi pare minunată9i !entimentul vo!tru l cin!te!c &raţii mei.Q

 ANoi &raţii tăiX ră!pun!e Sam!on plin de mnie. Noi &raţii tăi potaieRH !ă:ţi dăm o $ătaieCare !:o pomene(ti.Cuno(ti tu cine !untem (i ţi !e cade ţie/ic-ea neru(inată a!t&el !ă ne vor$e(tiXQ

 A Dar )iceaţiR...Q A 9i ce:ţi pa!ăX *e:ntre$ eu ce )iceamXdevărat vor$eamCă nu iu$e!c mndria (i că ură!c pe leiCă voi egalitate dar nu pentru căţei.Q

cea!ta ntre noi ade!ea o vedem9i numai cu cei mari egalitate vrem=

?rigore leandre!cu A '!inele şi că#elul B'edactaţi un e!eu de maim 300 de cuvinte n care !ă argumentaţi apartenenţa

tetului la genul epic. Se vor avea n vedere conceptele de acţiune per!ona8

di!cur! dialogat cu &uncţie narativă.

Capitolul IV. #ASMUL

11%

7/23/2019 CURS.pipp_Netedu Literatura Romana Pentru Copii

http://slidepdf.com/reader/full/curspippnetedu-literatura-romana-pentru-copii 115/122

1. De&iniţi !pecia $a!mului.2. Indicaţi (i eempli&icaţi cel puţin cinci particularităţi ale $a!mului popular 

&anta!tic.3. De&iniţi n maim 50 de cuvinte conceptul de ;contaminare=.%. De&iniţi comparativ conceptele de ;metamor&o)ă= (i ;protei!m= o&erind

 pentru &iecare din ace!tea cel puţin două eemple din $a!mele romne(ti

citite.5. 'edactaţi un e!eu de maim %00 de cuvinte n care !ă argumentaţi că

 Pr!slea cel voinic şi merele de aur e!te un $a!m popular.+. Pre)entaţi ntr:un e!eu de maim %00 de cuvinte un $a!m cult romne!c

evidenţiind particularităţile &ormale (i de conţinut care l di&erenţia)ă de $a!mul popular.

7. Indicaţi (i eempli&icaţi trei particularităţi ale $a!mului care a!igură

!ucce!ul ace!tei !pecii n rndul receptorilor copii.". 'edactaţi un e!eu de maim 300 de cuvinte n care !ă vă eprimaţi opinia

cu privire la am$iguitatea< lip!a de determinare a cadrului !paţio:temporal

!peci&ică $a!mului.

Capitolul V. ROMANUL PENTRU COPII

1. Pre)entaţi la alegere un roman pentru copii< adole!cenţi din literatura

romnă argumentnd apartenenţa !a la !pecie (i tră!ăturile care l

recomandă ca operă pentru copii< adole!cenţi.2. Numiţi cel puţin trei modalităţi de acce!i$ili)are a !peciei romanului n

vederea receptării !ale la vr!ta pre(colară (i (colară mică.3. ntr:un e!eu de maim 250 de cuvinte interpretaţi !emni&icaţia titlului

 &otarul nestatornic, titlul primului volum al romanului La Medeleni  deIonel *eodoreanu.

%. Caracteri)aţi la alegere un per!ona8:copil dintr:un roman romne!c

!tudiat avnd n vedere următoarele a!pecte> rolul !ău n operă

modalităţile de caracteri)are raporturile cu celelalte per!ona8e elementele

 p!i-ologiei in&antile argumentarea cu citate.

115

7/23/2019 CURS.pipp_Netedu Literatura Romana Pentru Copii

http://slidepdf.com/reader/full/curspippnetedu-literatura-romana-pentru-copii 116/122

5. ntr:un e!eu de maim %00 de cuvinte pre)entaţi comparativ per!pectiva

narativă din primul volum al romanului La Medeleni de Ionel *eodoreanu

(i cea din romanul $mintiri din copilărie de Ion Creangă.

Capitolul VI. POVESTIREA

1. ntr:un e!eu de maim 500 de cuvinte argumentaţi apartenenţa operei

 Dumbrava minunată de ,i-ail Sadoveanu la !pecia pove!tirii.2. 'edactaţi un e!eu de maim 300 de cuvinte n care !ă anali)aţi raportul

dintre real (i &a$ulo! n pove!tirea  Dumbrava minunată  de ,i-ail

Sadoveanu. Se vor avea n vedere procedeul in!erţiei elementele

 p!i-ologiei in&antile (i ale mentalităţii populare !emni&icaţia titlului.3. Pre)entaţi ntr:un e!eu de maim %00 de cuvinte tră!ăturile care permit

ncadrarea pove!tirii  Dumbrava minunată  de ,i-ail Sadoveanu n

literatura pentru copii. Se vor urmări &ondul tematic (i ideatic al tetului

&irul narativ !tructura compo)iţională (i particularităţile !tili!tice.

Capitolul VII. SPECII 'N VERSURI ALE GENULUI EPIC

1. Numiţi cel puţin trei !pecii ale genului epic n ver!uri acce!i$ile copiilor.

,enţionaţi un titlu pentru &iecare !pecie (i indicaţi cte două tră!ături care

!ă 8u!ti&ice po!i$ila adre!a$ilitate in&antilă.2. De&iniţi termenul ;&a$ulă=.3. nali)aţi la alegere o &a$ulă din literatura romnă. rgumentaţi

apartenenţa tetului ale! la !pecia &a$ulei (i evidenţiaţi particularităţile

care permit ncadrarea !a n poe)ia pentru copii. Se vor avea n vedere

următoarele a!pecte> de&iniţia &a$ulei argumentarea apartenenţei tetului

ale! la !pecia &a$ulei identi&icarea particularităţilor &ormale de conţinut

leicale (i !tili!tice ale poe)iei pentru copii n tetul ale! argumentarea cu

citate%. De&iniţi legenda.5. Numiţi principalele categorii de legende indicnd pentru &iecare categorie

cel puţin un titlu (i autorul !ău ?n ca)ul creaţiilor culteB.

11+

7/23/2019 CURS.pipp_Netedu Literatura Romana Pentru Copii

http://slidepdf.com/reader/full/curspippnetedu-literatura-romana-pentru-copii 117/122

+. 'edactaţi un e!eu de maim 500 de cuvinte n care !ă anali)aţi o legendă

etiologică (i valoarea !a in!tructiv:educativă ca alternativă la di!cur!ul

(tiinţi&ic.

Capitolul VIII. GENUL LIRIC

1. Numiţi cel puţin trei elemente de&initorii ale genului liric.2. De&iniţi termenul ;pa!tel=3. 'edactaţi un e!eu de maim 500 de cuvinte n care !ă pre)entaţi ciclul

 Pasteluri de #a!ile lec!andri avnd n vedere (i &enomenul de degradare

a receptării mani&e!tat n ca)ul unor poe)ii ale !eriei.%. Se dă tetul>

De pe:o ;$ună dimineaţă=Cu tulpină de crcel ie(it un gndăcelCu mu!tăţile de aţă.

lţi gndaci mărunţi (i ro(iiCare:(i poartă &iecareHc-elarii pe !pinare

Dorm la !oare !omnoro(iiR

Iar pe:un &ir de păpădieCe !e:nalţă drept din iar$ăSuie:un cără$u( cu $ar$ăn -ăinuţă aurie.

Suie mndru (i gră$itSă ve!tea!că:n lumea mare>

 APreacin!tită adunare

Primăvara a !o!itR?Htilia Ca)imir : De pe7o bună diminea#ăB

4la$oraţi un e!eu de maim %00 de cuvinte n care !ă argumentaţi apartenenţa

tetului la poe)ia pentru copii. Identi&icaţi cte o particularitate de conţinut o

 particularitate &ormală o particularitate !tili!tică (i o particularitate leicală a

 poe)iei pentru copii (i anali)aţi rolul &iecărei tră!ături identi&icate n tetul dat.

117

7/23/2019 CURS.pipp_Netedu Literatura Romana Pentru Copii

http://slidepdf.com/reader/full/curspippnetedu-literatura-romana-pentru-copii 118/122

Capitolul I*. GENUL DRAMATIC

1. Numiţi cel puţin trei elemente de&initorii ale genului dramatic.2. Indicaţi &ormele (i !peciile genului dramatic adecvate receptării<

 per&ormării la vr!ta copilăriei.3. nali)aţi la alegere un tet dramatic pentru copii evidenţiind

 particularităţile care l di&erenţia)ă de o pie!ă de teatru de!tinată adulţilor.%. 'edactaţi un e!eu de maim %00 de cuvinte n care !ă &ormulaţi cte două

argumente pro re!pectiv contra &enomenului dramati)ării unor opere

canonice ale literaturii univer!ale.5. 'edactaţi un e!eu de maim 500 de cuvinte n care !ă anali)aţi relaţia

dintre un tet literar la alegere (i dramati)area< ecrani)area !a.

11"

7/23/2019 CURS.pipp_Netedu Literatura Romana Pentru Copii

http://slidepdf.com/reader/full/curspippnetedu-literatura-romana-pentru-copii 119/122

#I#LIOGRA!IE

A. EDIBII CITATE

1. lec!andri #a!ile pere volumul I tet !ta$ilit (i variante de

.C.Nicole!cu (i eorgeta 'ădule!cu Dulg-eru !tudiu introductiv note (i

comentarii de .C.Nicole!cu Oucure(ti 4ditura cademiei 1+5

2. lec!andri #a!ile pere tet ale! (i !ta$ilit de .C.Nicole!cu (i eorgeta

'ădule!cu Dulg-eru !tudiu introductiv note (i comentarii de.C.Nicole!cu Oucure(ti 4ditura pentru /iteratură 1++

3. leandre!cu rigore Poe0ii. Memorial de călătorie ediţie ngri8ită de I.

Fi!c-er Oucure(ti 4ditura ,inerva 17%

%. rg-e)i *udor )ersuri Oucure(ti 4ditura Cartea 'omnea!că 1"0

5. rg-e)i *udor Prisaca, Oucure(ti 4ditura 'egi! 200

+. Olandiana na  "nt!mplări din grădina mea Oucure(ti 4ditura Ion

Creangă 1"07. Olandiana na  $lte nt!mplări din grădina mea Oucure(ti 4ditura Ion

Creangă 1"3

". Olandiana na  "nt!mplări din grădina mea ediţia a II:a Oucure(ti

4ditura Ion Creangă 1"+

. Olandiana na  "nt!mplări de pe strada mea Oucure(ti 4ditura Ion

Creangă 1""

10. Oolintineanu Dimitrie pere volumul I ediţie ngri8ită de *eodor 

#rgolici Oucure(ti 4ditura ,inerva 1"1

11. Caraion Ion Lucrurile de diminea#ă Oucure(ti 4ditura Ion Creangă 17"

12. Ca!!ian Nina  Povestea a doi pui de tigru numi#i ;inigra şi $ligru

Oucure(ti 4ditura *ineretului 1+

11

7/23/2019 CURS.pipp_Netedu Literatura Romana Pentru Copii

http://slidepdf.com/reader/full/curspippnetedu-literatura-romana-pentru-copii 120/122

13. Ca!!ian Nina  Prin#ul Miorlau, -ttp><<.ver!uri:!i:

creatii.ro<poe)ii<c<nina:ca!!ian ?acce!at la 2.10.2011B

1%. Ca)imir Htilia Baba 1arna intră7n sat  Oucure(ti 4ditura ramar 200+

15. Ca)imir Htilia Poe0ii Oucure(ti 4ditura 6erra &.a.

1+. Ciuc-indel Con!tantin ?coordonatorB  $ntologia *abulei rom!neşti

Oucure(ti 4ditura *ineretului 1++

17. Creangă Ion  $mintiri din copilărie, n pere I ediţie ngri8ită de Iorgu

Iordan (i 4li!a$eta Orncu( Oucure(ti 4ditura ,inerva 170

1". Creangă Ion Povestiri. Poveşti. $mintiri Ia(i 4ditura Tunimea 1"3

1. 4&timiu #ictor "nşirte mărgărite, Oucure(ti 4ditura *ineretului 1+"20. 4mine!cu ,i-ai Sărmanul Dionis. Pro0a literară, Oucure(ti 4ditura

4mine!cu 172

21. Farago 4lena 'ă#eluşul şciop Oucure(ti 4ditura Ion Creangă 1"

22. rleanu 4mil  Din lumea celor care nu cuv!ntă, Oucure(ti 4ditura Ion

Creangă 1"1

23. 6uţanu Ciprian 3radi#ie, modernitate şi 9itsc n teatrul de anima#ie

.arteia!i.ro<univer!itate<ot-er<D'^Ciprian6M*NM^'H.pd&  ?acce!at

la 2.10.2011B

2%. I!pire!cu Petre 5!na 5!nelor  Oucure(ti 4ditura pentru /iteratură 1++

25. 4mine!cu ,i-ai Basme Oucure(ti 4ditura Ion Creangă 1"0

2+. Pancu:Ia(i Hctav  Făt Frumos c!nd era mic Oucure(ti 4ditura Ion

Creangă 1"2

27. Sadoveanu ,i-ail Dumbrava minunată Oucure(ti 4ditura 100_1 ramar

17

2". Slavici Ioan Basme Oucure(ti 4ditura Carte 200"

2. Sore!cu ,arin 2nde *ugim de7acasă8 $proape teatru, aproape poeme,

aproape poveşti4 Oucure(ti 4ditura *ineretului 1++

30. Stăne!cu Nic-ita (i *omo)ei -eorg-e 'arte de citire, carte de iubire

*imi(oara 4ditura Facla 1"0

120

7/23/2019 CURS.pipp_Netedu Literatura Romana Pentru Copii

http://slidepdf.com/reader/full/curspippnetedu-literatura-romana-pentru-copii 121/122

31. *eodoreanu Ionel  La Medeleni volumul I 4ditura ,inerva Oucure(ti

171

32. *oprceanu eorge  Balade vesele şi triste, Oucure(ti 4ditura Curtea

#ec-e 2010

#. #I#LIOGRA!IE CRITIC

1. ncuţă Florica rg-ire!cu urelia Dragomire!cu lina I. Stăne!cu Ion

le. Folclorul literar pentru copii Oucure(ti 4ditura 9te&an 20052. ndrei ,ariana  1ntroducere n literatura pentru copii Pite(ti 4ditura

Paralela %5 200%3. ng-ele!cu ,ircea (.a.  Dic#ionar de termeni literari Oucure(ti 4ditura

aramond 15%. Oalotă Nicolae pera lui 3udor $rge0i, Oucure(ti 4ditura 4mine!cu 175. Oratu Oianca  Preşcolarul şi literatura, Oucure(ti 4ditura Didactică (i

Pedagogică 177+. Orlea Hvidiu Pre&aţă la  ;evasta cea istea#ă. Snoave populare rom!neşti,

ediţie ngri8ită de Sa$ina C Stroe!cu Oucure(ti 4ditura ,inerva 171

7. Orlea Hvidiu Mică enciclopedie a poveştilor rom!neşti, Oucure(ti 4ditura9tiinţi&ică (i 4nciclopedică 17+". Orlea Hvidiu Folclorul rom!nesc vol I Oucure(ti 4ditura ,inerva 1"1. Orill *onG Studiu introductiv la Legendele rom!nilor  ediţie critică volumul

I Oucure(ti 4ditura rai (i Su&let 1%10. Căline!cu . 1storia literaturii rom!ne de la origini p!nă n pre0ent  Hne(ti

4ditura ri!tarc 1"11. Căline!cu . -stetica basmului n Studii de *olclor  1+5

12. Cndroveanu 6ri!tu  Literatura rom!nă pentru copii. Scriitoricontemporani Oucure(ti 4ditura l$atro! 1"13. Co8ocaru ,i-aela  Literatura rom!nă pentru copii. ntologie de tete

comentate Oucure(ti 4ditura 'egi! &.a.1%. oia #i!tian Literatura pentru copii şi tineret  Clu8 4ditura Dacia 200"15. ,edan #irgil  Folclorul copiilor  Clu8 Comitetul de Cultură (i 4ducaţie

Sociali!tă al 8udeţului Clu8 1"0

121

7/23/2019 CURS.pipp_Netedu Literatura Romana Pentru Copii

http://slidepdf.com/reader/full/curspippnetedu-literatura-romana-pentru-copii 122/122

1+. ,o-anu C.  Fabule antologie ediţie pre&aţă (i note de C. ,o-anu

Oucure(ti 4ditura Ion Creangă 17%17. Neagu -.I. '!ntece şi +ocuri de copii ediţie ngri8ită pre&aţă $i$liogra&ie

(i inde $i$liogra&ic de -.I. Neagu Oucure(ti 4ditura ,inerva 1"21". 'ogo8inaru dela introducere n literatura pentru copii Oucure(ti

4ditura H!car Print Oucure(ti 11 . Popa ,arian 1storia literaturii rom!ne de a0i pe m!ine volumul al II:lea

Oucure(ti 4ditura Semne 200 pp. 50+:50"20. Pop ,i-ai 'uăndoiu Pavel Folclor literar rom!nesc Oucure(ti 4ditura

Didactică (i Pedagogică 17+21. Propp #.I. Mor*ologia basmului, Oucure(ti 4ditura Mniver! 170.

22. Srg-ie nca  Literatura pentru copii n conte%tul beletristicii rom!neştiSi$iu 4ditura lma ,ater 200"

23. 9te&ăne!cu le  1storia literaturii rom!ne contemporane. HI7JEEE

Oucure(ti 4ditura ,a(ina de Scri! 2005 pp. 35:%0%

2%. .teatrultandarica.ro ?acce!at la 2.10.2011B