Ziua Cargo - numarul 70, noiembrie 2014

43

Transcript of Ziua Cargo - numarul 70, noiembrie 2014

Page 1: Ziua Cargo - numarul 70, noiembrie 2014
Page 2: Ziua Cargo - numarul 70, noiembrie 2014

noiembrie 2014 ............................................................................................................................................

ED

ITO

RIA

L

3

Editor GeneralMeda [email protected]

Director Publicitate Violeta [email protected]

Tel.: 0726.910.277

Redactor ȘefRadu [email protected]în Juriul Internațional

Corespondent internaționalRaluca Mihă[email protected]

RedactoriMagda [email protected] [email protected]

Secretar Generalde RedacțieCristina [email protected]

FOTO-VIDEO:Jean-Mihai Pâlșu

DTP și PRE-PRESSTop O’Rush Graphic Design

Art DirectorAdrian Baltag

Tipar executatla Everest 2001

Revistă editată deZC Trans Logistics Media

Adresa redacției:Bdul Timișoara nr. 92, Sector 6, BucureștiTel.: 021.444.00.96Fax: 031.814.63.86www.ziuacargo.ro

ISSN 2069 - 069X

C e este mai puternic într-un om,instinctul de conservare, adicăsu praviețuirea, sau dorința de

a respecta legislația?Aparent o întrebare stupidă, însă,

în ultimii ani, capătă tot mai mult sensîn industria transporturilor.

Asistăm an de an la tragedii pe șo -se le și încercăm să le dăm explicații.Acolo șoferul a adormit, dincolo vitezaa fost prea mare sau a explodat o an -velopă...

În cazul accidentului din Grecia separe că a fost vorba despre o defec -țiu ne la sistemul de frânare, iar șoferulnu avea atestat și, se pare, nici măcarpermis...

„Ceasul rău” ne-am obișnuit săspu nem, dar doar atât... Nu cumva a -ces te accidente ne transmit ceva?

Pentru siguranța rutieră merită săalo căm cât mai mult timp... și bani.Numai să le avem.

Am observat, în ultimii ani, o luptădis perată a companiilor de transportpen tru a reduce costurile. Și tot maimulți sunt cei care semnalează că, înprea multe cazuri, tarifele de transportsunt sub costurile reale. Necunoaș te -rea costurilor, dumping, evaziune fis -cală, aprovizionări din surse dubioasesau neglijarea întreținerii parcului șiplata cu întârziere a salariilor?

Câte puțin din toate, însă, pe șo -sea, riscurile devin iminente atuncicând starea tehnică a camionului esteneglijată și șoferii sunt supuși la pre -siuni prea mari.

Acestea sunt două aspecte ce potavea impact major asupra costurilorde transport. Cine poate preveni astăzideraparea?

În primul rând, transportatorii! Eisunt conștienți de pericol și nu vor co -borî tarifele dincolo de granița care a -si gură un nivel minim (măcar cel legal)de siguranță rutieră. Doar dacă... înce lălalt taler al balanței, se află su pra -vie țuirea - pentru mulți, aceasta vacân tări mai greu, iar accidentele celemai grave din ultima perioadă demon -strea ză fără umbră de îndoială călatura financiară își exercită presiuneaimplacabilă (mașini vechi, șoferi cupro b leme, defecțiuni tehnice etc).

Atunci, autoritățile! Prin controalelenumeroase și amenzile mari, ISCTRva reuși să oprească și, dacă altfel nuse poate, să scoată de pe piață firmelepe riculoase. Dar atâta vreme cât, îna -in tea fiecărui „filtru“, coloane lungi decamioane se opresc pentru a evitacon trolul și amendați rămân doar ceiatât de „inconștienți“ încât să creadăcă sunt în regulă, cel puțin pentru mo -

ment, mă îndoiesc de eficacitateaaces tui demers, ca reglator al pieței.

Mai rămân puternicele mecanismeale economiei de piață - cererea și ofer -ta. În timp, clienții de transport vor în țe - lege importanța unui tarif corect. Ar fi fru -mos să fie așa, însă... Astăzi, ne go cieriledintre transportatori și clien ții lor suntextrem de abrupte. Practic, de cele maimulte ori, negocierile nici nu au loc. Cli -entul solicită pur și simplu o reducere asumei facturate cu x%. Și asta este tot!

De fapt, nu este tot, pentru că, da -că vrei să semnezi contractul și, even -tual, să primești și curse ulterior, estenevoie de anumite „atenții“, că doarsuntem în România.

Deci, nici asta nu funcționează.Acum poate înțelegem mai bine

de ce, de-a lungul timpului, mulți trans -por tatori au solicitat stabilirea unui nivelminim pentru costul pe km. Dar, nu-iașa, o asemenea măsură ar interferacu principiile economiei de piață, liberaconcurență, stabilirea tarifelor în urmaîntâlnirii cererii cu oferta... Tocmai amstabilit că aceste aspecte nu funcțio -nea ză astăzi pe piața de transport.

S-ar putea stabili printr-un act nor -mativ un cost minim pe km? Eventualunul care să nu fie impus, dar care săducă la anumite controale și explicațiidin partea celor care nu îl respectă.

Cu siguranță că da! De altfel, dacămai există cineva în rândul autoritățilorcare încearcă să ajute cu sinceritatetransporturile rutiere, ar trebui să por -neas că chiar de aici.

Pe de altă parte, experiența spunecă, pe măsură ce statul se implică maimult într-un domeniu, problemele seînmulțesc.

Cert este că situația se degradeazăși as tăzi îmi este mai frică să plec ladrum cu mașina decât îmi era ieri.

Radu [email protected]

Împreună mișcăm lucrurile!

Rețeta tragediei

Page 3: Ziua Cargo - numarul 70, noiembrie 2014

.............................................................................................................................................. noiembrie 20144

SU

MA

R

ȘTIRI 6, 8

ÎNTREBAREA LUNIIDespre diurne impozitate 7

FFIISSCCAALLIITTAATTEETendințe ANAF Reclasificarea diurnelor ca venituri salariale 10

SSTTAATTIISSTTIICCII� 9 luni, peste

100 milioane lei amenzi 12� Barometrul Pieţei de Transport

şi Logistică - ediţia 2014Un an bun pentru cei cu strategii adaptate 22-24

EEVVEENNIIMMEENNTT

� Gala premiilor de transport 14-16� Com Divers Auto Ro

Rețeta dezvoltării 18� Cartrans România

Creatorul de tendințe 19� Vio Trans Grup

Stabilitate și inițiativă 20

DDRRIIVVEE--TTEESSTT� Scania G 410

Mai mic, mai simplu... mai economic 28-30

� Dublu ambreiaj - de la mașinile de curse la camioane 32-35

PPRREEZZEENNTTAARREERenault Trucks D și D Wide OptifuelDistribuție cu economie 36-37

ZZOONNAA IITTEtapele implementării unui sistem software integrat (ERP) 38-39

FFOOCCUUSSCosturile reale pe segmentul sub 3,5 t 40-41

VVIIAAȚȚAA VVĂĂZZUUTTĂĂPPRRIINN PPAARRBBRRIIZZ

Pregătim mașinile pentru iarnă, dar ȘOFERII sunt pregătiți? 42

EEVVEENNIIMMEENNTTCCIBTopul firmelor din Bucureşti 44-45

PPAASSTTIILLAA DDEESSIIGGUURRAANNȚȚĂĂInstruirea, mai mult decât o fișă cu semnături 46

CCOONNSSUULLTTAANNȚȚĂĂAmenzi de mii de euro pentru migranţi (3) 48

ȘTIRI 50-51

EEVVEENNIIMMEENNTT� Conferinţa Internaţională

Logistică & Supply Chain ARILOG 360°Rambursarea accizei, deblocată 52-53

� Medalia de Aur în Logistică şiSupply Chain 2014Skoda şi producţia la comandă 54-55

� Kuehne + Nagel România20 de ani în serviciul clienţilor 60

UUTTIILLEEWMS sau un alt sistem de gestiune? 56-59

OOPPIINNIIII DDIINN PPIIAAŢŢĂĂViitorul este al parteneriatelorpe termen lung 61

FFOOCCUUSS� Pall-Ex a testat

Krone Mega Liner Vario Floor Variantă eficientă pentru 60 de paleţi 62-63

� Premium AEROTEC BrașovActivitate... la înălțime 64-65

CCOONNCCUURRSSMăsoară-ţi cunoştinţele de logistică! (60) 66

ȘTIRI 68

AACCTTUUAALLIITTAATTEEEnigmă în OUG 11 pentru caselede marcat obligatorii 70

IINNTTEERRVVIIUUFlexibilitate prin patru furnizori 72-73Magda Peșu, director generalAnadolu Automobil Rom

OOPPIINNIIII DDIINN PPIIAAȚȚĂĂVulnerabilități „istorice“ 74-75

PPRREEZZEENNTTAARREESetra 415 LE BusinessConceput pentru eficiență 76-78

IINNEEDDIITTInsulele Palmier din Dubai 80-81

HHOORROOSSCCOOPP DDEECCĂĂLLĂĂTTOORRIIEE15 noiembrie - 15 decembrie 2014 82

Page 4: Ziua Cargo - numarul 70, noiembrie 2014

La întrebarea lunii octombrie „Carecredeţi că este cea mai bună rută pen -tru viitoarea autostradă ce urmeazăsă lege Sibiul de Bucureşti?”, un pro -cent de 78% dintre respondenți a optatpentru varianta a doua - Sibiu - Râm -nicu Vâlcea - Piteşti - Bucureşti. Numai22% dintre cei care au răspuns au op -tat pentru prima variantă de autostradă

- Sibiu - Braşov - Ploieşti - Bucureşti.De altfel, Laurențiu Mirea a făcut unco mentariu elocvent privind necesi ta -tea unei corecte poziționări a auto stră -zii. „Nu trebuie să fii expert pentru ate uita pe o hartă rutieră și a căuta ceamai bună rută necesară traversării uneițări. Trebuie să fi mers la școală atuncicând trebuia și, bineînțeles, să fi

străbătut țara aceea de mai multe ori.Pentru un transportator extern, ceamai bună rută pentru traversarea Ro -mâ niei dinspre Asia spre Europa cen -trală și de vest ar fi coridorul se cundar4 Vidin - Calafat - Tr. Severin co ridorulOrșova - Caransebeș - Lugoj -Timi -șoara - Arad - Nădlac. Pentru că estecel mai scurt și te costă 11 euro pe zi.Pentru noi, românii, și pentru eco nomianoastră, cel mai bine ar fi prin Giurgiu- București - Pitești - Sibiu - Deva -Arad (cu ramificație spre Ti mi șoara).Re venind la autostrada Bu cu rești - Si -biu, sunt ferm convins că varianta prinPitești este cea mai bună. În primulrând, prin Brașov drumul este mai lungcu cel puțin 70 de kilo metri. În acestmo ment, nu după con struc ția finală,care nici nu știm ce coc lauri va stră -ba te. Să nu uităm că o mare parte dinkilo metrii pe care-i vom străbate vor ficu taxe, ceea ce pentru buzunarulromâ nului de rând va fi foarte impor -tant. Să nu uităm că este vital pentrueconomia româ neas că să păstrămindustria automo bilis tică de pe platfor -ma Mioveni în țară, pentru că tare mătem că, în lipsa unei căi rutiere directeși rapide între Pitești și Europa de Vest,Renault își va lua jucăriile și se vamuta în altă parte. Eu așa aș face!Mo tivația tuturor guver ne lor post-revo -lu ționare românești cum că «a construipe Valea Oltului așa ceva este foartegreu» este pue rilă și mincinoasă. E deajuns să pri vești harta malului stângal Oltului de la Vâlcea la Sibiu și veivedea că exista o multitudine de dru -muri care nu necesită decât moder ni -zare și adu ce rea la stadiul de auto -stra dă. Unde mai pui că două benzi aleviitoarei au tostrăzi sunt deja construite,adică exis tă în realitate, nu în vise saupro iecte, și sunt constituite de actualașo sea care străbate Valea Oltului. Totuleste să se vrea și cred cu tărie că toateguvernele României NU VOR!”

noiembrie 2014 ............................................................................................................................................

ÎNT

RE

BA

RE

A LU

NII

7.............................................................................................................................................. noiembrie 20146

ȘT

IRI

FULDA LANSEAZĂO NOUĂ ANVELOPĂPENTRU REMORCI

Fulda anunță că noile sale anvelopepentru remorcă Ecotonn 2 oferă unkilometraj sporit și un consumscăzut de carburant în dimensiuneacea mai populară de 385/65R22.5.Noua anvelopă Ecotonn 2înlocuiește anvelopa Ecotonn + șicompletează portofoliul anvelopelorde camion al mărcii Fulda. Grațieunui nou compus al benzii de rulareși a construcției optimizate acarcasei, beneficiile includ

kilometrajul sporit, rezistența larulare scăzută, o durabilitate maimare și posibilitatea de a fi reșapateși retratate, față de predecesoareasa. Ecotonn 2 completează gamade anvelope de camion Fulda cecuprinde anvelopa pentru axa dedirecție Fulda Ecocontrol 2 șianvelopa pentru axa de tracțiuneFulda Ecoforce 2.

BUGETUL, GATA ABIA LA ANUL

Proiectul bugetului pentru anului2015 va fi disponibil abia lajumătatea lunii ianuarie şi va fidefinitivat împreună cureprezentanţii misiunii FMI, ai BănciiMondiale şi ai Comisiei Europene,după evaluarea acordului deîmprumut şi înaintea semnăriiscrisorii de intenţie, a anunţat IoanaPetrescu, ministrul Finanţelor.

Primele discuţii vor demara însă laînceputul lunii viitoare, cu experţiitehnici ai FMI. „Fondul Monetarinsistă să vină în misiune oficială înjur de 13 ianuarie 2015, pentru că eiau politica să nu negocieze sau săsemneze scrisori de intenţie cuguverne interimare”, a precizatministrul, la Radio RomâniaActualităţi. Petrescu a precizat căactualul acord cu cele trei instituţiifinanciare internaţionale continuă şise va încheia la mijlocul anului viitor,scrisoarea de intenţie din ianuariereprezentând un pas normal încadrul acordului. România are înderulare un acord în valoare de 4miliarde de euro cu FMI şi UniuneaEuropeană, din care nuintenţionează să acceseze fonduri.

A TREIA EDIȚIET-FESTIVAL

După succesul ediției precedente,T-Festival - Festivalul Internaționalal Transportatorilor - va fi organizatîn București - Romexpo, între 8 și10 mai 2015. „Pentru UniuneaNațională a TransportatorilorRutieri din România, ediția de anulviitor a T-Festival va reprezenta unmoment deosebit din mai multeperspective. În primul rând, ne vomține promisiunea de a dezvoltaevenimentul prin organizarea sa înBucurești, fapt ce va permiteparticiparea mai multor companiinaționale și internaționale, dar șiun public vizitator mult mainumeros, pasionat de adrenalină șiinedit. O altă noutate esteorganizarea primei conferințeinternaționale ce va aborda o temăde actualitate „Competition onRoad Transport - Challenges &Solutions to Facilitate Trade in EUand Eurasia Region”, în data de 8mai 2015. Totodată, vom sărbători25 de ani de la înființarea UNTRRalături de parteneri, membri șicomunitatea de afaceri în cadrulGalei V.I.P din data de 8 mai2015”, a declarat Radu Dinescu,secretar general al UNTRR. Peparcursul celor trei zile, T-Festivalva aduce la un loc show-uriincredibile, muzică de calitate,concursuri de îndemânare pentrușoferii profesioniști, parada celormai frumoase camioane și a celormai frumoase motociclete, precumși multe alte surprize.

Maşinile pot circula din 28octombrie şi pe cel de-aldoilea pod al pasajuluisuprateran Mihai Bravu dinBucureşti, finalizat cu douăluni mai devreme după cecontractul a fost încredinţatasocierii Astaldi Spa-Astalrom SA. Iniţial,Romstrade câştigase licitaţiaîn 2012, dar a abandonatlucrările la puţin timp de laîncepere. A doua licitaţie s-aderulat anul trecut iar noulconstructor s-a angajat sădea gata lucrarea în 15 luni.Costurile au crescut însă, dela de la 99,4 milioane de lei la155,7 milioane de lei (35milioane euro), cu tot cu TVA.Plus că Primăria Capitaleitrebuie să recupereze de laRomstrade 37 de milioane delei, decontate pentru lucrărineexecutate. Primul pod arelungimea de 675,40 m iar al

doilea de 687,70 m. La lăţimesunt egale, de 7,80 m.Lucrările la cel de-al doileapod au început în februarie şis-au terminat mult mairepede, în numai 9 luni,deoarece lucrările de utilități,termoficare și deviere rețeleau fost efectuate o dată cuconstruirea primului pod.Cele două pasaje rutieresubtraversează SplaiulUnirii/râul Dâmbovița, precumși intersecția prelungireașoselei Mihai Bravu cu caleaVăcăreștilor.Pe sub pasaj se mai lucreazăîncă, la supralărgireacarosabilului şi la bretelele deacces, dar fără perturbareatraficului rutier, potrivitprimarului general SorinOprescu. Edilul a explicat căprin acest pasaj se închideinelul de circulaţie din parteade Sud-Est a oraşului.

GATA ŞI AL DOILEA POD LA MIHAI BRAVU

SSppuunnee--țții ppăărreerreeaa!!

DDeesspprree ddiiuurrnnee iimmppoozziittaatteeCe efecte va avea reclasificarea diurnelorpentru șoferi ca venituri salariale și taxarea lorîn consecință?

Puteţi transmitecomentariile

dumneavoastră direct pesite-ul www.ziuacargo.ro

la secţiunea„Întrebarea lunii“.

1. Efectele vor fi devastatoare pentru piața de transport, generând un număr mare defalimente și creșterea semnificativă a pieței negre.

2. Efectele vor fi negative, dar companiile de transport vor putea trece peste aceastăproblemă prin modificarea modului de organizare.

3. Decizia fiscului va afecta piața doar într-o mică măsură.

Despre autostrăziP

UB

LICITATE

CUGETARE„Toți oamenii seaseamănă princuvinte. Numaifaptele îi deosebesc.”(Moliere)

Page 5: Ziua Cargo - numarul 70, noiembrie 2014

.............................................................................................................................................. noiembrie 20148

ȘT

IRI

PACCAR MX-11 ACÂȘTIGAT UN PREMIUPENTRU INOVAȚIE

Motorul Paccar MX-11 EURO 6 acâștigat trofeul Truck InnovationAward în cadrul ediției 2015 a FleetTransport Awards din Irlanda.Motorul a primit acest premiudatorită tehnologiei sale inovatoare,care rezultă într-un grad maxim defiabilitate, o eficiență înaltă dinpunctul de vedere al consumului decombustibil și într-o masă propriescăzută, pentru o sarcină utilăoptimizată. Motorul de 10,8 l

Paccar MX-11 echipează modeleleDAF CF și XF și este disponibil înversiuni de putere de la 286 la 435CP.

DUEL VOLVO FH -KOENIGSEGG ONE:1

Noua cutie unică de viteze I-ShiftDual Clutch produsă de VolvoTrucks este testată în noul film„Volvo Trucks vs. Koenigsegg". Înclipul video, autocamionul VolvoFH concurează împotriva unuiKoenigsegg One:1 de 1.360 CP,cu un raport putere/greutate de 1

la 1, ceea ce o transformă înprima „megamaşină” din lume.Pentru a egaliza şansele,autocamionul Volvo FH vaparcurge o tură de circuit în timpce Koenigsegg parcurge două. Înciuda acestui lucru, este greu deprevăzut cine va învinge.Obiectivul cursei este de asupune cutia de viteze I-Shift DualClutch produsă de Volvo la testulextrem.Similarităţile dintre autocamionulVolvo FH cu I-Shift Dual Clutch şimaşina sport includ şi dinamicafoarte bună, asigurată deschimbarea insesizabilă avitezelor. Demonstraţia are loc pecircuitul de curse Knutstorp dinsudul Suediei, cunoscut pentruterenul său deluros şi curbeledificile.La volanul autocamionului VolvoFH se află experimentatul TiffNeedell, un pilot cunoscut decurse de automobile. Fără adezvălui rezultatele, Tiff - care nua participat niciodată la concursuricu un autocamion - admite că afost impresionat de performanţeleacestuia.

1.500 CAMIOANESCANIA PE BIODIESELANUL ACESTA

În acest an, Scania anticipează căva livra aproximativ 1.500 unitățiEURO 6 în Europa, careutilizează unul dintre cele cincimodele de motoare propulsate cupână la 100% bieodiesel. Dintre aceste versiuni, treimotorizări sunt destinate operăriipure pe biodiesel, pe baza unuisistem modular. Este vorbadespre un motor de 9 litri cu cincicilindri în linie, o versiune de 13 lcu șase cilindri în linie și despreun V8 de 16 l. Acestea oferăputeri maxime cuprinse între 320și 580 CP. Biodieselul este probabil cel maipopular combustibil alternativ înrândul transportatorilor europeni.Este ușor de folosit, poate fiamestecat cu motorinaconvențională atunci când estenecesar și, în același timp, poateatrage o reducere de peste 65% aemisiilor de CO2, în funcție decum este produs.În 2014, Scania se așteaptă sălivreze majoritatea unităților pebiodiesel către clienți din Austria,Suedia și Germania, dar șiinteresul altor regiuni este încreștere.

Mercedes-Benz continuăcolaborarea de peste 20 deani cu compania detransport Cartrans Preda,prin livrarea de la finalul luniiseptembrie a 10 camioaneMercedes-Benz Actros.Cartrans Preda este ocompanie prahoveanăînfiinţată în anul 1994, cȃnd acumpărat primul camionMercedes-Benz MB-814, de 4tone. În 2002, începeparteneriatul oficial cuMercedes-Benz, iar 11 animai tȃrziu, în 2012,achiziţionează prima flotă deMercedes-Benz Actros dinRomânia, compusă din 10autovehicule, şi contribuie lalansarea oficială a acestuinou model pe plan local.Astăzi, flota Cartrans Preda

are un număr impresionantde camioane: 137. Modelulpentru care companiaCartrans Preda a optat laaceastă ultimă achiziţie esteMercedes-Benz Actros 1842LSnRL (Lowliner) Euro VI.Potrivit constructorului,Actros este camionul cel maieficient din punct de vedereal costurilor și consumă maipuțin combustibil. Actros atrecut cu succes la Euro VIacum trei ani, dovedindu-şiavantajele incontestabile înmaterie de consum decombustibil și fiabilitate, faptcare se confirmă, atât lanivel european, cât și înRomânia, prin volumeleridicate de vânzări realizateîncă din primul an de lalansare (final de 2011).

10 NOI MERCEDES-BENZ ACTROS PENTRUCARTRANS PREDA

Page 6: Ziua Cargo - numarul 70, noiembrie 2014

.............................................................................................................................................. noiembrie 201410

FIS

CA

LIT

AT

E

U nul dintre aspectele identifi -ca te pe parcursul acestui pro -iect a fost practica contribua -

bi lilor autorizați ca agenți de muncătem porară de a acorda venituri sala -ria le disimulate angajaților săi prinacor darea salariului minim în Româniași plata unor diurne de aproximativ1.500 euro pe lună (acestea fiind veni -turi neimpozabile din punct de vedereal impozitului pe venit și contribuțiilorso ciale). În urma identificării acestora s pecte, ANAF a procedat la reînca -dra rea diurnelor din punct de vederefis cal drept venituri salariale și per -ceperea de obligații fiscale su pli -mentare din punct de vedere al impo -zi tului pe venit datorat de angajați,con tribuții sociale datorate atât de an -gajator și angajat, dar și dobânzi șipe nalități de întârziere.

Clauza de mobilitateDeși ANAF recunoaște existența

anumitor diferențe între agenții demuncă temporară (care încheie uncon tract de muncă temporar cu sala -riații și contracte de punere la dispo -zi ția altor contribuabili a salariatuluian gajat) și alți contribuabili, precumcei care activează în domeniul trans -por tului rutier național și/sau interna -țio nal, aceștia din urmă ar trebui săaibă în vedere următoarele aspectecu privire la modul de remune rare/re -com pensare a angajaților.

Astfel, diurna sau indemnizația dedelegare/detașare este un drept legalrecunoscut unui salariat an -ga jat în baza unui contractde mun că, care își des fă -șoară ac tivitatea temporar, ladis po ziția unilaterală a anga -ja to rului, în alt loc decât celmen ționat în cu prinsul con -trac tului individual de mun căla capitolul D „Locul de muncă“.Drept urmare, pentru pe ri oa deleîn ca re angajații își des fă șoarăactivitatea în locurile men ționate încuprinsul con tractului de muncă

(chiar și în cazul condu că torilor autoimplicați în transport de persoane saumarfă care, în cuprinsul contractuluide muncă, la capitolul „Locul de mun -că“ au men țio nate diversele locuri încare aceștia vor efectua munca) nu sepoate acor da indemnizația de dele -ga re/detașare.

În acest context, trebuie avute învedere prevederile din Codul Munciicu privire la clauza de mobilitate, res -pec tiv situațiile când salariatul, datorităspecificului mun cii, nu își exe -cută obli gațiile de ser -viciu dintr-un

loc stabil de muncă, motiv pen tru caresalariatul be neficiază de prestaţiisuplimentare în bani sau în natură.

Controalele vor vizaultimii 5 aniAstfel, spre deosebire de delegare,

care este de regulă o măsură unila -te ra lă a angajatorului pentru o pe rioa -dă determinată de timp, clauza de mo -bi litate este agreată bilateral dean ga jator și salariat și în baza acesteiasa lariatul îşi execută obligaţiile demun că prin deplasări de serviciu fie in -ter mitente, fie continue, într-o anu mitădurată sau chiar pe întreaga durată acontractului de muncă.

Din punct de vedere fiscal, diferen -țe le sunt semnificative: diurnele acor -date angajaților reprezintă veniturineimpozabile din punct de vedere al im -po zitului pe venit și contribuțiilor socialeîn cazul în care nu depășesc de 2,5 orinivelul stabilit prin actele nor mativerelevante. Remunerația pri mită de an -gajat în baza includerii în contractulindividual de muncă a unei clau ze demobilitate este asimilată ve ni turilorsalariale și impozitată cores pun zătorprin aplicarea impozitului pe venit șicontribuțiilor sociale aferente obligatorii.

Întrucât ANAF intenționează ca dela 1 ianuarie 2015 să extindă la nivelnațional proiectul pilot întreprins în 2014și să introducă un program riguros de

inspecție axat pe iden ti fi ca rea munciinede cla ra te/sub decla ra te pe în -

trea ga perioadă de pres cripțiea obligațiilor fiscale (5 ani),trans portatorii ar trebui săefec tueze an ticipat o revizuiredin punct de ve de re juridic și

fiscal a con trac telor indi vidualede muncă, dar și a altor moda li tăți

de colaborare (ex: con tracte cupersoane fizice auto ri zate).

Alexandru BOBOCConsultant Fiscal, Partener Jinga & Asociații

[email protected]: 0371 136 502

Tendințe ANAF Reclasificarea diurnelorca venituri salarialeÎncepând cu data de 1 mai 2014, Agenția Națională deAdministrare Fiscală (ANAF) a derulat un proiect pilot de prevenireși combatere a evaziunii fiscale în domeniul muncii nedeclarateși/sau subdeclarate pe un eșantion semnificativ de contribuabilidin orașele Ploiești și Brașov.

AlexandruBoboc

Page 7: Ziua Cargo - numarul 70, noiembrie 2014

Î n ceea ce privește acțiunile întrafic, ISCTR a controlat 164.993au tovehicule în primele trei tri -

mes tre ale acestui an. Dintre acestea,25.298 au fost autovehicule înma tri -cu late în alte țări.

Din punct de vedere al controluluiîn trafic, 2014 aduce o scădere fațăde perioada similară a anului 2013,când în primele trei trimestre fuseserăverificate 202.277 autovehicule (dintrecare 34.608 înmatriculate în altestate).

Cuantumul amenzilor acordate înurma controalelor în trafic depășește91 de milioane de lei pe primele trei

tri mestre ale lui 2014. Practic, în me -die, fiecare proces verbal a repre zen -tat o amendă de peste 4.000 lei.

Totuși, este de remarcat numărulmic de procese verbale contestate,care se menține la puțin peste 12%pen tru operatorii de transport români.Și aceasta, în condițiile în care nu mă -rul proceselor verbale încheiate esteîn ușoară creștere, față de perioadasi milară a anului trecut. În cazul ope -ra torilor străini, contestațiile sunt a -proa pe inexistente.

Controalele la sediul operatorilorde transport au dus la încheierea a1.841 procese verbale, fiecare dintre

ele însemnând în medie o amendăde aproape 7.000 de lei.

Au fost controlați 5.387 de ope ra -tori la sediu, peste 34% dintre aceștiafiind amendați.

Atât în ceea ce privește contro a -le le în trafic, cât și cele la sediu, celemai multe contravenții constatate suntlegate de nerespectarea OG 37/2007(perioadele de conducere, pauză șiodihnă ale conducătorilor auto).

Printre contravenții amintim 128 desituații legate de anvelope uzate, 584contravenții pentru depășire de ma se,405 contravenții pe HG 69/2012 și1.331 contravenții pe HG 1373/2008.

Radu [email protected]

9 luni, peste100 milioane lei amenzi

.............................................................................................................................................. noiembrie 201412

STA

TIS

TIC

I

În primele trei trimestre ale anului, Inspectoratul de Stat pentruControlul în Transportul Rutier (ISCTR) a încheiat peste 22 de mii deprocese verbale de constatare a contravențiilor, cuantumulamenzilor depășind 100 de milioane de lei.

OT - operator de transport rutier; PVCC - proces verbal de constatare a contravențiilor; Școală CA - școală de conducătoriauto; Centru CPP - centru de pregătire și perfecționare a personalului din domeniul transporturilor rutiere; BD - furnizor bunuridivizibile. Sursa: ISCTR

Page 8: Ziua Cargo - numarul 70, noiembrie 2014

noiembrie 2014 ............................................................................................................................................

EV

EN

IME

NT

15.............................................................................................................................................. noiembrie 201414

EV

EN

IME

NT

G ala premiilor de transport, or -ga nizată de revista ZiuaCargo pe 24 octombrie 2014,

la Stejarii Country Club, Bucureşti areu nit peste 300 de reprezentanţi aiin dustriei de transport şi logistică.

Ca în fiecare an, evenimentul a ofe -rit un prilej de întâlnire între cererea şio ferta de transport, reprezentând o plat -for mă unde s-au putut porni afaceri noi,fiind prezenţi numeroşi transportatori, cli -enţi de transport, precum şi furnizori desoluţii dedicate acestui segment de piaţă.

Totodată, au fost prezentate rezul -ta tele Barometrului pieţei de transportşi logistică, realizat de Ziua Cargo şiSupply Chain Management Center.

Desemnarea câştigătorilor a foststa bilită pe baza votului cititorilor ZiuaCargo (50% pondere) şi în urma eva -luării dosarelor candidaţilor de către unjuriu de specialişti (50%).

DesemnareacâștigătorilorJuriul a fost format din reprezen -

tan ți ai ARR, ISCTR, RAR, Poliția Ru -tie ră, Comisia pentru transporturi și

in fra struc tură - Camera Deputaților,IFPTR, MARSH, PwC Romania,UNTRR, FORT, APTE 2002, COTAR,ARILOG și Ziua Cargo.

Criteriile luate în considerare decătre juriu au fost: imaginea globalăa com paniei; calitatea dosarului şi ado cu men te lor de sprijin; viziunea de

Gala premiilorde transportCom Divers Auto Ro a câștigat competiția Romanian TransportCompany of the Year 2014 - Continental. Locurile doi şi trei au fostocupate de companiile Cartrans România (care a câştigat, deasemenea, Premiul pentru IT şi Premiul pentru Popularitate) şi VioTrans Grup, care şi-a adjudecat şi Premiul pentru StabilitateFinanciară.

viitor a com pa niei şi a directorului;implicarea com paniei în apărareaintereselor bres lei.

Dosarul, elementul principal anali -zat de juriu, a cuprins un chestionarcu mai multe capitole: Activitatea deba ză; Structură financiară şi admi nis -tra tivă; Managementul relaţiilor cu cli -enţii; Managementul flotei; Dispecerat;In strumente IT şi de comunicare; Sigu -ran ţă; Training; Provocări şi probleme.

Juriul a votat în aceeași manierăca și cititorii Ziua Cargo, acordândpuncte fina liștilor (10 puncte pentrupri mul loc, 6 puncte locul doi, 4 punctelocul trei, res pectiv 3, 2, 1 puncte pen -tru locurile patru, cinci și șase).

Punctele furnizate de toate for mu -la rele sunt adunate şi cel mai maretotal este asimilat cu valoarea de100% (primul clasat primeşte nota100), iar pentru următorii clasaţi, notase va cal cula ca pondere, în funcţiede punctajul primului clasat.

Astfel, punctajul final maxim pecare îl poate obține un candidat estede 200 (dacă se plasează pe primulloc atât în preferințele cititorilor ZiuaCargo, cât și ale juriului).

Premiile speciale sunt votate se -parat de către juriu, care desemneazăcea mai meritorie companie pe dife -ri tele secțiuni.

ClasamentulCu un total de 168 de puncte, Com

Divers Auto Ro a câștigat competițiadin acest an. În ciuda faptului că nua câș ti gat niciun premiu special, com -pania a convins juriul prin modelulfunc țional pe care l-a dezvoltat și îm -bu nătățit an de an. Amintim faptul căîn urmă cu patru ani, Com Divers AutoRo a câști gat prima ediție a RTCY, iarjuriul a pu tut aprecia pro gre sele nota -bile și funcționalitatea companiei, carepractic s-a dublat din toate punctelede vedere în această perioadă (cifrăde afaceri, an gajați, flotă, sedii). Iaraceastă dez vol tare, investițiile impor -tan te care stau în spatele ei s-au pe -tre cut fără niciun fel de dezechilibru.Rata profitului a ră mas constantă,chiar dacă discutăm de o perioadă di -fi cilă pentru mediul de afaceri româ -nesc și pentru transporturi în special.

Cartrans România și-a adjudecatlocul al doilea, cu un total de 146 depuncte. Viziunea proaspătă și mo der -nă a managementului au așezat com -pania pe un drum de succes. Nu esteo în tâm plare faptul că Premiul pentruIT a fost, de asemenea, câștigat deCar trans Ro mânia. Instrumentele mo -der ne și per formante utilizate de ma -na gementul companiei au arătat câtde mult poate teh nologia să îmbu nă -tă țească produc ti vitatea activității detransport. Cartrans Ro mânia a fost,

Viorel Angelescu,directorul general Vio Trans Grup, a primitPremiul pentru StabilitateFinanciară, acordat deOana Stoenescu, SalesDirector Garanti Leasing.

Rareș Retegan, directorgeneral Routier EuropeanTransport, a primit Premiulpentru Siguranță Rutieră,acordat de către IulianCostea, Sales ManagerIveco Truck Services.

Marius Catrinoiu, director general Marvi

Logistic, a primit Premiulpentru Protecția Mediului,

înmânat de AdrianaGrigorescu, director

național de vânzări B2BRompetrol.

Decebal Popescu, CEO alGrupului Cartrans, a primit

Premiul pentruPopularitate, înmânat de

către Sigurd Wandel,managing director Volvo

Romania.

Decebal Popescu, CEO alGrupului Cartrans, a primitPremiul pentru IT, înmânat

de către Dan Cotenescu,director generalBursaTransport.

Alexandru Popa, director de transport Com Divers Auto Ro, a primittrofeul competiției, înmânat de către Daniel Jucuț, manager vânzărianvelope de camion Continental.

IFPTR a premiat toate companiilefinaliste în anul 2014.

Page 9: Ziua Cargo - numarul 70, noiembrie 2014

.............................................................................................................................................. noiembrie 201416

EV

EN

IME

NT

tot odată, și cea mai vo tată companiede către cititorii Ziua Cargo, câștigândastfel Premiul pentru Popularitate.

Locul al treilea a fost ocupat deVio Trans Grup, cu un total de 100 depunc te. Stabilitatea companiei, inclusivdin punct de vedere financiar, dezvol -ta rea sigură, lipsa accidentelor grave,pre cum și numărul foarte mic de aba -teri con sta tate, în ciuda numeroaselorcon troa le din România și străinătate,sunt câteva dintre elementele care auim pre sionat juriul.

Premiul pentru Siguranţă Rutieră afost decernat companiei Routier Euro -pean Transport, care a convins ju riulprin eforturile mari depuse în di rec țiaatingerii obiectivului „zero accidente“.

Marvi Logistic a câștigat Premiulpentru Protecția Mediului. Juriul aapre ciat că, la ora actuală, cea maieco lo gi că abordare pentru un trans -por tator presupune o flotă nouă deca mioane și un consum de carburantcât mai bun.

Pe lângă trofee, companiile au pri -mit din partea partenerilor eveni men -tului anvelope, carburant și licențepen tru programe IT.

În plus, finaliștii - Asexpress, Car -trans România, Com Divers Auto Ro,Marvi Logistc, Routier EuropeanTrans port, Trans Car, Vio Trans Grup- au primit din partea IFPTR cursuride training pentru arimare a încăr că -turii și safety drive.

La finalul Galei premiilor de trans -port, participanții au fost invitați în Pa -risul boem al cabaretului şi cafenelelor.Mu sicalul „Paris, mon amour”, oferit deTeatrul de Operetă şi Musical Ion Da -cian a transformat salonul de gală în -tr-o cafenea de pe o stradă pariziană,unde, sub lumina felinarelor, la un pa -har de şam panie, spectatorii au pututasista la o serie de poveşti despredra goste, de spre artă, despre seducţieşi frumos.

Partenerii evenimentului au fost:Con tinental, Mercedes-Benz Roma -nia, BursaTransport, Iveco Romania,Krone, Volvo Romania, Garanti

Leasing, Rompetrol, BCR Leasing,Oscar Downstream, Renault Trucks,Scania Ro mania, Schmitz Cargobull,

MHS Truck&Bus, Still, ATL Renting,WindSoft, Q8 Oils, OTP Leasing, OTZși GUV Electronics.

Page 10: Ziua Cargo - numarul 70, noiembrie 2014

noiembrie 2014 ............................................................................................................................................

EV

EN

IME

NT

19

EV

EN

IME

NT

.............................................................................................................................................. noiembrie 201418

„A mețitoare“ pentru cei dinafară, pentru că mana -ge mentul companiei are

o viziune foarte clară asupra pașilorce trebuie realizați.

De altfel, fiecare nouă inovațieimple mentată are în spate o logică defier.

Pe scurt, sunt identificate principa -lele probleme, sunt stabilite cauzele,se discută și se determină măsurilene cesare pentru prevenirea lor, esteho tă râtă o procedură, care, ulterior,este implementată. Veți spune că astaface toată lumea. Există însă o dife -ren ță: la Cartrans, acest proces estecon tinuu și nu sunt acceptate abordăride genul „nu se poate“ sau „acestprodus nu există pe piață“.

Energia Cartrans se concentreazăpentru a depăși asemenea momenteși nu ezită inclusiv să pășească pecă rări neumblate, să creeze, de obiceiîmpreună cu furnizorii săi, produsenoi, care, ulterior, pot ajunge să fieofer tate, de către aceiași furnizori, șialtor transportatori.

Pare straniu la prima vedere, însătocmai această abordare permite Car -trans să mențină prospețimea. Luptapen tru a fi modern, pentru a im ple -menta inovații și a crea instrumente

func ționale de control al afacerii repre -zintă pentru Cartrans unul dintre prin -cipalele avantaje competitive. Este cao cursă în care compania încearcă săse mențină permanent cu câțiva pașiînaintea celorlalți.

Și pentru că am amintit de fur ni -zori, este remarcabilă filosofia Car -trans. Astfel, cel mai bun furnizor nueste ales datorită prețului cel mai micsau a altor avantaje imediate, ci estecăutată relația pe termen lung. Practic,furnizorii strategici sunt încurajați săgândească alături de conducereaCartrans modalități de îmbunătățire aproduselor și serviciilor furnizate.

Capacitatea de a dialoga și a dez -volta colaborări inclusiv pe orizontală,cu alți transportatori, confirmă culturaCartrans, ce se identifică atât de bineși cu principiile competiției RTCY.

Un soft pentrufiecare procedurăCompania a ajuns la un nivel în

care poate identifica și controla cos -tu rile până la cele mai mici amănunte.Astfel, toate deciziile sunt bine fun da -men tate. Se știe, de exemplu, cândtre buie cumpărat un camion sau careeste cel mai bun moment să vinzi

unul. Anvelopele beneficiază de oaten ție specială iar măsurile luate audus la reduceri impresionante ale cos -turilor.

Zona de IT și comunicare a că pă -tat o arhitectură complexă și, totodată,fuc țională, ce permite flexibilitate înrela ția cu clienții și identificarea rapidăa eventualelor probleme. Practic, mul -te dintre procedurile companiei au înspate și un soft.

Cum reușește managementul Car -trans să se mențină bine informat șiinspirat? Răspunsul este simplu: răs -punzând prezent la orice potențialăocazie de a învăța ceva, indiferent da -că este vorba de întâlniri de afaceri,con ferințe, întâlniri cu colegi de breas -lă, clienți sau furnizori, în țară și străi -nătate.

Acceptarea provocărilor este evi -den tă în interiorul companiei. O do va -dă o reprezintă inclusiv faptul că, as -tăzi, Cartrans România desfășoară șidezvoltă tot mai mult transportul inter -modal.

Nu în ultimul rând, cu prilejulRTCY, compania a semnalat aparițiaunui nou standard ISO, dedicat sigu -ran ței. Mă întreb care va fi prima com -pa nie din România care îl va imple -menta?

Cartrans RomâniaCreatorul de tendințe

Com Divers Auto RoRețeta dezvoltării

La prima vedere, Cartrans România reprezintă granița undetradiția se întâlnește cu modernul. Realitatea este însă că, înultimii ani, tradiția a rămas mult în urmă, iar compania s-a lansatîntr-o cursă amețitoare a implementării inovațiilor.

R omanian Transport Companyof the Year reprezintă un con -curs, dar, în același timp, o

plat formă menită să coaguleze exem -ple, bune practici în activitatea detransport.

Acesta este motivul pentru caream decis să descriem atuurile compa -ni ilor care au ocupat podiumul în acestan.

Transporturile reprezintă un seg -ment economic extrem de dinamic,caracterizat de o concurență acerbăși astfel, atingerea succesului și, maiales, menținerea lui pe termen lungsunt extrem de dificile. Avantajul com -pe titiv în transporturi pare mai degrabăo întâmplare, decât urmarea unei stra -tegii elaborate și tocmai de aceea,exem plele oferite de companiile pre -mia te la concursul RTCY pot repr e -zen ta surse importante de informație,pot trasa în mod corect tendințele pie -ței.

Com Divers Auto Ro (CDA) a câș -ti gat cea de-a cincea ediție a RTCY,înregistrând, totodată, o premieră -prima companie care câștigă de douăori acest concurs. Amintim faptul căCDA a câștigat prima ediție a RTCY,în anul 2010.

Fără compromisuriCum reușește o companie cu 385

de angajați să păstreze valorile și dina -mismul specifice firmelor de familiereprezintă un secret și un talent mana -ge rial pe care fiecare companie înparte trebuie să le descopere singură.

CDA a depășit 30 de milioane deeuro cifră de afaceri și are o flotă deaproximativ 300 de camioane. Practic,ultimii patru ani au însemnat o dublarea dimensiunilor și rezultatelor. Iar încentrul succesului de află respectulpentru activitatea de transport.

Există un proverb care spune cătonul face melodia, iar în rețeta CDAnu există tonuri false.

Până la cele mai mici amănunte,nu sunt acceptate compromisurile. Oasemenea afirmație merită câtevaexemple. Este impresionant modul încare sunt angajați și pregătiți șoferii.Deși, bineînțeles, fiecare șofer pre -zin tă documentele legale obligatorii în

această meserie, CDA dispune de unsis tem propriu de pregătire. Astfel, șo -ferii selectați trec printr-un programcom plex de pregătire teoretică și prac -tică, asigurându-li-se integrarea însistemul de lucru CDA. Foarte mulținu trec de preselecție și, de aseme -nea, mulți sunt descurajați de rigorilecompaniei, însă CDA a transformatan gajarea și pregătirea continuă așofe rilor într-o activitate curentă, exis -tând angajați dedicați în acest sens.De altfel, unul dintre secretele CDAeste acela de a avea în permanențăangajați cu 10% mai mulți șoferi decâtnecesarul. În plus, compania lucreazăcu o flotă semnificativă subcontractată.Este vorba de aproximativ 100 de ca -mioane aparținând altor firme. Aceastăflotă este „captivă“ și răspunde tuturorexigențelor CDA. Șoferii acestor firme

trec, la rândul lor, prin programele depregătire ale CDA și lucrează direct cudis pe cerii Com Divers Auto Ro. Înschimb, aceste firme beneficiază deanu mite avantaje, cum ar fi, de exem -plu, accesul în service-ul CDA.

Trebuie amintit faptul că service-ulpropriu (CDA deține deja două) joacă unrol esențial în rețeta de succes a com - paniei. Și pentru că spațiul nu ne per -mite să detaliem conceptul dez vol tat deCDA, voi încheia cu amintirea ce lei mairecente vizite la sediul com pa niei înPitești. Am fost impresionat de curățeniadin curte și din service, dar și mai multde cele câteva ca mi oa ne mai vechi,care sunt încă în flotă. Nu au niciundefect, nici măcar o zgâ rie tură. Dacănu aș fi recunoscut mo delele, ieșite dejade câțiva ani din pro ducție, aș fi pututcrede că au fost cumpărate ieri.

Dacă în urmă cu patru ani, Com Divers Auto Ro era o firmă marede transport, astăzi a devenit una dintre marile companii cefuncționează la nivel național. Interesant este faptul că „rețeta“care îi asigură succesul a rămas neschimbată.

Alexandru Popa, director de transport Com Divers Auto Ro (stânga), șiDaniel Jucuț, manager vânzări anvelope de camion Continental (dreapta)

Câștigătorul Premiului II, Decebal Popescu,CEO al Grupului Cartrans (mijloc), alături de

Cristian Turcu, Area Sales Manager Truckdivision Mercedes-Benz Romania (stânga),

care i-a înmânattrofeul și Radu

Borcescu,redactor șef ZiuaCargo (dreapta).

Page 11: Ziua Cargo - numarul 70, noiembrie 2014

.............................................................................................................................................. noiembrie 201420

EV

EN

IME

NT

O bținerea locului trei în cadrulcompetiției vine ca urmare adez voltării corecte și, toto da -

tă, plină de curaj a companiei.Am prezentat în numărul de sep -

tem brie al revistei strategia de hiper -spe cializare a Vio Trans Grup. Trans -port frigorific, transport de valori șiobținerea, în premieră pentru un trans -portator din Estul Europei, a certifi ca -tului TAPA TSR 1, axarea pe trans -por turi în zona țărilor balcanice...

Vio Trans Grup este o companie detransport care nu a uitat să inves teas -că în modernizare. Astfel, dispune deo flotă destul de tână ră, un service pro -priu, un sediu func țional, cu o parcaremai mult decât generoasă și, bineîn țe -les, instrumente moderne dedicate afa -cerii de trans port. Vio Trans Grup dis -pu ne de un sistem IT integrat și aresta bilite proce duri clare pentru fiecaretip de trans port. Cele mai complexesunt legate de respectarea standardelorTAPA TSR 1, care au implicat și un nivelim portant de investiții.

Pe lângă propriile camioane, VioTrans Grup lucrează cu o flotă sub -con tractată de aproximativ 50 de uni -tăți. Interesant este faptul că multedin tre aceste autovehicule aparținunor foști angajați ai companiei. Mana -ge mentul Vio Trans Grup a consideratcă aceasta este cea mai bună abor -da re, subcontractorii putând beneficiade avantajele conferite de structuracom paniei (clienți, service, dispecerat,carburant).

Natura activității, numărul mare declienți, precum și rapoartele financiarecare au plasat compania într-o zonă

foarte sigură sunt câteva dintre argu -men tele pentru care juriul a decis săacorde companiei Vio Trans Grup șiPremiul pentru Stabilitate Financiară.

În plus, juriul a apreciat faptul căVio Trans Grup nu a înregistrat acci -den te grave și, totodată, în ciuda nu -mărului mare de controale la care aufost supuse camioanele companiei, înțară și străinătate, abaterile constatateau fost nesemnificative.

Vio Trans Grup este compania careîși face temele cu seriozitate, își fun -damentează foarte bine investițiile, dar,în același timp, nu lasă din mână ini -țiativa, preferând să anticipeze ne vo ilepieței și zonele corecte de dezvoltare.

În acest sens, planurile companieiinclud realizarea unui depozit logisticîn următoarea perioadă.

Pagini realizate deRadu BORCESCU

[email protected]

Vio Trans GrupStabilitate și inițiativăSurpriza acestei ediții a RTCY a reprezentat-o Vio Trans Grup, ocompanie mai puțin cunoscută, dar care și-a etalat meriteleincontestabile.

Este de remarcat faptul că, la această ediție a RTCY, podiumul a fost ocupat detransportatori pur-sânge, iar acest lucru dă încredere în prezentul și viitorulacestei activități, care iată, aparent, se poate desfășura profitabil în forma sapură.

Viorel Angelescu, directorul general Vio Trans Grup, a primit premiul III,înmânat de către Adrian Anghelea, Managing Partner CTE Trailers, unicimportator Krone în România.

Page 12: Ziua Cargo - numarul 70, noiembrie 2014

L a întrebarea „Anul 2014 a fostun an bun pentru companiadum neavoastră?“ răspunsurile

trans portatorilor au reflectat o situaţiecom parabilă cu a clienţilor, dar cuan -tu mul celor optimişti a scăzut semni -fi cativ faţă de 2013. Astfel, 35% dintrecă răuşi au calificat 2014 ca fiind unul

.............................................................................................................................................. noiembrie 201422

STA

TIS

TIC

I

Barometrul Pieţei de Transport şiLogistică - ediţia 2014

Un an bun pentrucei cu strategiiadaptatePentru mai mult de 50%dintre cei care aurăspuns la BarometrulPieţei de Transport şiLogistică realizat derevista Ziua Cargo încolaborare cu SupplyChain ManagementCenter, 2014 a fost unan bun. De ce? Vom aflachiar din statisticarăspunsurilor furnizateîn cadrul acestui studiu.

Rezultatele barometrului au fost prezentate de Adriana Pălășan,Managing Partner Supply Chain Management Center și Radu Borcescu,redactor-șef Ziua Cargo

Page 13: Ziua Cargo - numarul 70, noiembrie 2014

noiembrie 2014 ............................................................................................................................................

EV

EN

IME

NT

25.............................................................................................................................................. noiembrie 201424

STA

TIS

TIC

I

CCoonnttiinneennttaall aa pprriimmiittpprreemmiiuull TTrraaiilleerrIInnnnoovvaattiioonn 22001155

PU

BLIC

ITATE

P remiile pentru industria interna -țio nală au fost acordate pentrua 7-a oară în cadrul celei de-a

65-a ediții a expoziției din Hanovra des -tinată transporturilor. Trofeele se acor -dă pentru idei excepționale și produ senoi în sectoarele dedicate re mor cilorși caroseriilor. Conti nen tal,pro du cător in terna țio nal dean ve lope și furnizor de pro -du se auto, a excelat în cate -goria „Eco logie”. Acest premiuse acordă la fie care 2 ani decătre un ju riu for mat dinreprezentanții a 11 pu bli cațiieuropene din domeniul auto,îm preună cu VDA, Aso cia țiaGer ma nă a Industriei Auto.

Dr. Marko Multhaupt, di -rec torul di viziei de vânzări șimarketing pentru înlo cuireaanvelopelor de au tobuze șicamioane pentru Ger mania,Austria și Elveția, considerăacest premiu ca fiind o con -firmare a strategiei urmăritede Continental la dezvoltareagamei Conti EcoPlus.

„Gama Conti EcoPlus estecon ce pută să ofere cea mairi di cată clasă de eficiență lacon sumul de carburant și operioadă utilă înde lungată. Încazul unei com bi nații ca mi on-semire mor că, în jur de 60%

din rezis ten ța la rulare este atribuităanve lo pelor re mor cii, astfel încât optimi -za rea rezis te n ței la rulare a acestor an -ve lope oferă im por tante avantaje e co -nomice pentru so cietățile de trans port.Prin compa ra ție cu anvelopele ante ri -oa re, rezis ten ța la rulare a Conti

EcoPlus HT3 a fost re dusă cu 26%”, acomentat dr. Multhaupt.

Conti EcoPlusNoua generație de anvelope high-

tech Conti EcoPlus este concepută înprincipal pentru autostrăzi și drumuri in -ternaționale. Așa cum am amintit, a cesteanvelope sunt caracterizate de rezistențascăzută la rulare, fără com pro misuriprivind durata de viață.

Anvelopele sunt potrivite pentrutoate roțile de camioane și remorci, pen -tru axe motoare - HS3, axe de di rec ție- HD3 și axele semire mor ci lor sau re -mor cilor - HT3. Acest con cept bine pusla punct înseam nă că anve lo pele res -pec tive se pot lăuda cu o scă de re acon su mului de carburant de până la1,9 litri la 100 km în compa ra ție cu ge -ne rațiile an terioare, la un kilo metraj egal.

Printre factorii cheie la obținereaaces tei scăderi se numără noii com -puși de cauciuc polimeric pentru căilede rulare și pereți, precum și concep -tul de dublă stratificare și modelul spe -cific al căii de rulare. Economiile reali -za te prin consumul scăzut de car burantsunt sem nificativ mai mari decât celedato ra te unei perioade de viață mai în -de lun gate. Astfel, anvelo pele ContiEcoPlus au o contribuție substanțială lască derea costurilor de exploatare aautovehiculelor.

Continental a câștigat locul doi la categoria ecologie în cadrulpremiilor „Trailer Innovation” la ediția din acest an a prestigioaseiexpoziții IAA Hanovra, pentru noua sa anvelopă Conti EcoPlus HT3.

bun în timp ce pentru 17% a fost per -fect. Pen tru 43%, anul 2014 a fostme diu, iar pentru 5% rău. În acelaşitimp, 39% dintre clienţi au afirmat că2014 este un an bun, pentru 14% afost perfect, pen tru 43% mediu, iarpen tru 4% rău. Re amintim, anul trecut,65% dintre că răuşi calificau 2013 cafiind un an bun, în timp ce pentru 5%era perfect. În acelaşi timp, 48% dintreclienţi afirmau că 2013 este un an bun,iar pentru 7% a fost perfect. Chiar da -că statisticile arată acum mai puţinop timist, ele indică po larizarea pieţeiîn jurul celor care şi-au adaptat corectstrategia la cerinţele actuale.

În ceea ce priveşte volumul măr -fu rilor transportate, 76% dintre trans -por ta tori au indicat creşteri (faţă de78% în 2013), în timp ce în cazulclienţilor, ma jorări au fost raportate de79% (faţă de 57% în 2013).

Costurile par să fiintrat într-o zonăstabilăÎn paralel, cifrele indică o sta bi li -

zare a costurilor la nivelul pieţei. Astfel,pen tru 81% dintre cărăuşi (62% în2013), cos turile au crescut uşor, întimp ce, pentru 3% (14% în 2013),s-au majorat puter nic. Pentru 8% cos -tu rile au scăzut uşor (14% în 2013) iarpentru 3% puternic (0% în 2013).Pentru 5% (11% în 2013) cos turile au

rămas constante. Şi dacă peste 80%dintre transpor ta tori anunţă majorăriale costurilor, nu mai 52% au raportatşi uşoare creşteri ale tarifelor (faţă de54% în 2013). În a ce laşi timp, 59%dintre cli enţi anunţă creş teri uşoareale tarifelor (faţă de 40% în 2013), întimp ce pentru 8% tarifele au cres cutputernic (faţă de 2% în 2013). Pen truprocente importante, 36% din trans -portatori şi 29% din clienţi, cos turile nus-au modificat.

Cărăuşii renunţă la clienţiineprofitabiliPe primul loc între motivele care

au stat la baza schimbării tarifelor seaflă mo dificarea costurilor operaţionaleîn cazul clienţilor şi eliminarea clienţilorne profitabili în cazul transportatorilor,în timp ce, pe locul doi, apar nego cie -rile de preţuri pen tru clienţi şi mo di fi -carea cos turilor ope raţionale pentrucărăuşi. Pe locul 3, cli enţii au plasatîn cele mai multe cazuri re ducereavo lu mului afa cerii iar trans por tatoriine gocierile de pre ţuri. Aceleaşi cri terii,în aceeaşi or dine, au fost enu me rateşi în 2013 în ceea ce priveşte mo di -fi carea tarifelor. De menţionat că 43%din tre trans por ta tori aşteaptă majorăride ta rife în pe rioada imediat urmă toa -re, pro cen tul cli en ţilor care iau în calculastfel de creşteri fiind de 35%. 57%

din tre trans por tatorii care au răspunsla chestionar au în cre dere că firma îşiva atinge targetul de venituri în 2014,în timp ce în cazul cli en ţilor procentuleste de 65%.

Profit în creştere uşoară pentrupeste 50%Peste 50% dintre clienţii şi trans -

por ta torii care au răspuns în cadrulba ro me trului aşteaptă creşteri uşoareîn ceea ce priveşte rata profitului, întimp ce pentru 35% dintre beneficiarişi 22% dintre cărăuşi indicatorul varămâne constant.

Măsurile implementate în cursulaces tui an pentru creşterea profituluiţin în cazul clienţilor, în ordinea impor -tan ţei acor date de respondenţi, de îm -bună tă ţi rea activităţilor de vânzări şimarketing, de training, de investiţii ITşi extinderea ex ternalizării în domeniullo gisticii precum şi de extinderea exter -na lizării în transpor tu ri. De cealaltăparte, cărăuşii au optat pen tru îmbu -nă tăţirea productivităţii an ga jaţilor, înspe cial a şoferilor, pentru creştereaflo tei, investiţii în IT şi pentru trainingşi îm bu nătăţirea activităţilor de vân -zări/mar keting.

Meda [email protected]

Page 14: Ziua Cargo - numarul 70, noiembrie 2014

.............................................................................................................................................. noiembrie 201426

IAA

HA

NO

VR

A 2

01

4

P e lângă conferința de presă carea suscitat un grad înalt de in -teres, standul a mai fost punc -

tul de întâlnire preferat de profe sio niști,fani și, desigur, clienții inte re sați. Motivul:toate produsele TimoCom sunt de acumaccesibile mobil prin aplicația gratuită„bar o me trul de transport” - acestea fiindîn concordanță cu cele mai înalte stan -dar de de siguranță.

Simplu de utilizat, deoriunde Echipa TimoCom nu s-a plictisit

de loc în cadrul expoziției, deoarecestan dul din hala 13 s-a dovedit a fi unadevărat magnet pentru public. Toțiau vrut să testeze produsele de pe

dis pozitivele mobile, cum ar fi Smart -phone-ul și tableta.

„În sfârșit! Așteptam de mult timpdeja, posibilitatea de a utiliza bursade transport pe drum“, se arată în -cân tată Janine Wollgramm. Proprie -ta ra companiei Spedition Süd ElmTrans din Schöningen este deja demulți ani clientă TimoCom și se auten -ti fică la TC Truck&Cargo® indiferentunde s-ar afla.

Cine dorește să caute, respectiv,să găsească oferte de transport sau,de exemplu, să urmărească vehiculeleprin platforma de tracking TC eMap®,nu mai depinde, de acum înainte, decal culator sau laptop. Accesul mobilsim plifică munca zilnică atât pentrudispeceri, cât și pentru întreprinzători.

David Rößler, de la Rößler RayInter nationale Transporte & Schüttgut -ver kehre, participă pentru a șaseaoară la rând la IAA și spune că aremulte de câștigat de pe urma aplicațieimobile TimoCom. „De acum, pot căutamarfă în timpul drumului sau seara, depe contul meu, în cazul în care eșuea -ză o cursă retur. Și, cel mai bine estecă interfața îmi este cunoscută deja -totul arată identic, este la fel de rapidși sigur ca și la birou.“

Mereu în siguranță șiprezent pe piață În ceea ce privește utilizarea mo -

bilă pe Smartphone sau tabletă, temasiguranței a fost deosebit de impor -tantă pentru dezvoltatorii TimoCom.Accesul TC Login, deja cunoscut dela versiunea PC, la contul versiuniimo bile se efectuează printr-un codPIN și este legat de dispozitivul mobil.„Principiul este similar cardului decredit - doar că este mai sigur“, a pre -cizat Marcel Frings, Chief Repre sen -ta tive TimoCom în cadrul conferințeide presă.

Pentru clienții aflați la stand esteceva firesc: „TimoCom este deja cu -nos cut pentru verificările extensive dese curitate, nu m-am așteptat să fiealtfel“, spune, încântat, Managerul delo gistică Rößler. La activare, a fost con -vinsă și Ursula Neumann de la firmaNeu mann Fuhrunternehmen de ser -viciile de încredere TimoCom. „Totul adecurs simplu și fără pro ble me. Câtevaore mai târziu am putut be neficia pentruprima oară de acce sul mobil. Trebuiasă accesez spontan căutarea vehicu -lelor pentru o coman dă de transport.Cu bursa de transport este totul simplu,dar cu inovațiile teh ni ce, acum suntdisponibilă tot timpul și de oriundepentru partenerii de afaceri.“

Mai multe informațiidespre TimoCom găsiți

pe www.timocom.ro

Aplicația mobilă TimoCom

Magnet pentru publicEdiția 2014 a expoziției internaționale IAA Hanovra, considerată afi evenimentul anului pentru cei implicați în transporturi, a durat întotal 8 zile (25 septembrie - 2 octombrie). 2066 de expozanți din 45de țări și aproximativ un sfert de milion de vizitatori au asiguratsuccesul deplin al prezentării din acest an. De asemenea, șicompania IT TimoCom a ținut pasul în cursa pentru inovațiileanului și s-a bucurat de un interes extraordinar din parteavizitatorilor.

PU

BLIC

ITATE

Page 15: Ziua Cargo - numarul 70, noiembrie 2014

noiembrie 2014 ............................................................................................................................................

DR

IVE

-TE

ST

29.............................................................................................................................................. noiembrie 201428

DR

IVE

-TE

ST

L upta acerbă care se ducepentru reducerea consumuluide carburant a generat apariția

unui număr mare de inovații, unelemai complicate ca altele și întotdeaunașoferul a fost prins în acest proiectcom plex și, în mare măsură, a fost fă -cut responsabil pentru un eventualeșec - trebuie să recunoaștem, pe bu -nă dreptate. Dacă ar aplica întocmaiinstrucțiunile constructorului...

Strategia Scania a fost aceea dea face lucrurile cât mai simple pentru

conducătorul auto, dar acest lucru nutrebuie să aibă consecințe negativela adresa consumului.

Doar SCRpentru EURO 6La apariția normelor EURO 4, a

avut loc o importantă ruptură între con -structorii de camioane. Majoritatea auconsiderat că utilizarea tehnologiei detratare a gazelor arse, așa numitaSCR (Selective Catalytic Reduction),

este singura soluție reală. Totuși, auexistat și constructori ce au avut oabordare diferită. Scania a con sideratcă transportatorii nu ar trebui să fieobligați să utilizeze o nouă sub stanță(AdBlue) pentru funcțio na rea auto -vehiculelor. Astfel, a dezvoltat teh -nologia EGR - recircularea gazelor deeșapament.

Disputa s-a menținut și la etapaEURO 5. Scania a fost singurul con -struc tor de camioane care a reușit săse încadreze cu noxele în limitele

EURO 5 încă din 2007 și a rămas înace eași poziție până de curând, unuldintre motive fiind acela că a patentatsistemul de răcire al EGR în douătrepte. O dată cu apariția normelorEURO 6, lucrurile păreau să se lă mu -rească, în condițiile în care se credeacă respectarea acestor norme nu esteposibilă fără utilizarea simultană a am -belor tehnologii, SCR și EGR.

Totuși... EURO 6 poate fi obținutdoar prin SCR și aparent constructoriide camioane se reorientează cătremo toare mai simple și totodată maieficiente, preferând post-tratarea ga -ze lor de eșapament prin SCR.

Acesta pare să fie înțelesul dez -vol tării motorului ce echipează ScaniaG 410.

Râmnicu Vâlcea -București,23,6 l/100 kmEste de așteptat ca rezultatele tes -

telor realizate în țările cu o infras truc -tură rutieră mai dezvoltată să fie maibune în materie de consum și ținutăde drum, în comparație cu cele obți -nu te în România. Și totuși, calitățile ca -

Scania G 410Mai mic, mai simplu...mai economicDispunând de o putere aparent mică, dar dovedind multătenacitate chiar și în porțiunile dificile de drum, Scania G 410,ce utilizează exclusiv tehnologia SCR pentru a atinge normeleEURO 6, impresionează la capitolul consum.

Primul motor EURO 6, ceutilizează doar tehnologia SCR,dezvoltat de Scania, oferăavantaje notabile pe partea deconsum.

Rezultatele excelente obținuteprin utilizarea exclusivă atehnologiei SCR pe motorul de410 CP, au determinat Scania sădezvolte un nou motor, tot de13 l și, de asemenea, utilizânddoar SCR, de data aceasta având450 CP. DC13 147 nu are nevoienici de turbină cu geometrievariabilă, nici de sistem de răcirea gazelor de eșapament.

Intuitive în cel mai înalt grad, comenzile bordului Scania influențeazăsemnificativ confortul și siguranța resimțite de șoferi

Page 16: Ziua Cargo - numarul 70, noiembrie 2014

.............................................................................................................................................. noiembrie 201430

DR

IVE

-TE

ST

mionului testat au făcut față cu briosolicitărilor „mioritice“.

Drumul de la Râmnicu Vâlcea laBu curești este unul reprezentativ pen -tru infrastructura autohtonă. În plus,aglomerația contribuie, la rândul ei, lagradul de solicitare la care este supusconducătorul auto.

Consumul mediu obținut a fost de23,6 l/100 km. Însă nu vom insistamult asupra lui în condițiile în care100 din cei aproximativ 150 de kmsunt reprezentați de autostradă (o au -to stradă care prezintă o ușoară co bo -râre de la Pitești la București).

Notabilă este ușurința cu care seconduce acest camion, în condiții deeficiență. Nu am avut nicio clipă sen - ti mentul că puterea nu este suficientă

deși discutăm de un motor de 410 CP.În plus, unul dintre principalele atuuriScania rămâne stabilitatea și, alăturide ea, manevrabilitatea. Sunt aspectecare contribuie din plin la sentimentulde siguranță și încredere pe care lesimți la volanul camionului. Direcțiapre cisă este un alt aspect pe care l-amapreciat, atât pe curbele strânse, cât

și pe autostradă, acolo unde șanțurilecreate de camioane pe banda întâi, șiadâncite în timp, pot pune în dificultateorice șofer. Retarderul este, de ase -me nea, un element important în ecua -ția siguranței și a unui condus relaxat.

Însă, din punctul meu de vedere,ma rele avantaj este reprezentat deco menzi. De fapt, de întregul post deconducere. Timpul de adaptare atuncicând te așezi la volanul Scania esteaproape zero. Amplasarea comenzilor,modul în care acestea sunt acționaterăspund perfect înțelesului pe care îlare termenul „intuitiv“.

Nevoia de a apăsa pedalele se re -duce foarte mult. În cea mai mare partea timpului, comenzile amplasate conve -na bil pe volan pentru tempomat și limi -ta tor de viteză sunt suficiente, chiar șipen tru drumurile românești. Mai de par -te, softul responsabil cu schim bareatrep telor de viteză (și re tar derul, dupăcaz) își face treaba exem plar, iar rezul -ta tele sunt, după cum ați văzut, bune,chiar dacă funcția de recunoaștere topo -gra fică a dru mu lui nu a fost disponibilă.Prac tic, strate gia constructorului sue -dez, imple men tată în camion prin motor,transmisie și toate celelalte elementecare con tri buie la scăderea consumului,func țio nează fără a fi necesară o pre -gă tire prealabilă complexă a șoferului.Dim po trivă, acesta nu trebuie decât săîși facă viața cât mai ușoară.

În concluzie, motorul pare să asi -gure suficientă putere și cuplu pentrua face față unei încărcături maxime.De altfel, camionul testat a fost încăr -cat, având masa totală de 40 t.

Nu vom comenta viața la bordulca binei seriei G. Există toate ele men -tele de confort necesare transportuluipe distanțe lungi, însă, cu siguranță,șoferii vor prefera cabinele mai mariși mai confortabile ale seriei R.

Scania G 410 pare un autovehiculdestinat flotelor, oferind avantaje im -por tante pe partea de consum și ex -ploatare.

Radu [email protected]

Date testDistanța parcursă: 155 kmTimp: 2 ore 26 minuteViteză medie: 64 km/hConsum mediu: 23,6 l/100 kmScor mediu Scania Driver Support: 86

Fișă tehnică - Scania G 410Motor: EURO 6 SCR Scania DC13 115 410, şase cilindri în linie, turbosuflantă şi intercoolerCilindree: 12,7 l, injecţie common-rail (XPI)Putere maximă: 410 CP la 1.900 rpmnCuplu maxim: 2.150 Nm la 1.000-1.300 rpmTransmisie Scania GRS995R „Opticruise“: automată, 12 trepte de vitezăAxa spate: Scania ADA 1302, hipoidă. Patru perne de aer (opţional) cu stabilizatorAxa faţă: Scania AM 740. Două arcuri parabolice cu stabilizatorFrâne dublu circuit pneumatic: frâne-disc ventilateFrână de motor pe evacuare (maximum 256 kW la 2.400 rpm)Opţional: retarder ScaniaDimensiuni (L/l/h): 5.940/2.550/3.470 mmAmpatament: 3.700 mmMasa proprie: 7.312 kg

Cabina seriei G este mai mică dar oferă toate elementele de confortnecesare transportului pe distanțe lungi

Page 17: Ziua Cargo - numarul 70, noiembrie 2014

este faptul că sistemul DDV asigurăo experiență 100% firească. Practic,nu conștientizezi existența sistemuluide cât atunci când nu îl mai ai - adicăte urci pe un camion fără DDV. Acestaeste momentul în care realizezi câtde relaxat erai.

Precizie și stabilitate„Optimizarea geometriei, designul

îmbunătăţit al suspensiei faţă şi spate,proprietăţile anti-ruliu superioare alecabinei şi amortizarea echilibrată atâta cabinei, cât şi a şasiului. Aceşti fac -tori au contribuit cu 50% la îmbună -tă ţirea stabilităţii la ruliu, comparativcu seriile anterioare ale modelului FH”,a spus Stefan Axelsson, managerpentru manevrabilitate şi rulare laVolvo Trucks.

Îmbunătăţirile aduse şasiului şi ca -binei înseamnă că Volvo FH oferă o

noiembrie 2014 ............................................................................................................................................

DR

IVE

-TE

ST

33.............................................................................................................................................. noiembrie 201432

DR

IVE

-TE

ST

L a sfârșitul lunii octombrie, amavut șansa de a testa nouateh nologie, iar Volvo a avut

grijă ca experiența să fie cât mai eloc -ventă. Au fost puse la dispoziția jurna -liștilor mai multe camioane, cu diferitemotorizări, unele echipate cu I-ShiftDual Clutch, altele nu. Nu a lipsit nicivârful de gamă, FH16 cu motor de750 CP. Și traseul a fost ales astfelîncât să pună în valoare noua tehno -lo gie. Autostrăzile cu pante accentuateși uneori curbe strânse din regiuneaMalaga au răspuns din plin „nevoilor“specifice unui asemenea test. Și dacătot am amintit locul în care s-a des fă -șurat drive-testul, trebuie să aprecieminclusiv impactul emoțional - în timpce, la finalul lunii octombrie, majo ri ta -tea Europei intrase sub influența uneimase de aer rece, cu temperaturi desub 10º C, Sudul Spaniei era în sezonturistic, cu temperaturi care au atins30º C.

Aparent, I-Shift Dual Clutch estedes tinat în primul rând aplicațiilorgrele, terenuri dificile, mase mari trans -por tate... În timpul sesiunii de drive-test, momentele în care noua tehno -lo gie și-a făcut simțită prezența aufost ieșirile din parcări, pe scurtelebenzi de accelerare la intrarea în auto -stradă și în zonele de rampă prelun -gi tă. A ajutat bineînțeles faptul că amputut face comparații între diferiteleechipări și motorizări. Și trebuie spuscă este o senzație plăcută să bene fi -ciezi de un demaraj pe un camion de500 CP, echipat cu I-Shift Dual Clutch,asemănător cu un autovehicul cumotor de 750 CP.

La fel ca multe alte inovații și I-ShiftDual Clutch pare la prima vedere un„răsfăț“ adresat șoferilor. De ce aunevoie să demareze mai repede sausă schimbe treptele în timp ce urcă undeal? Sunt doar școlarizați pentru autiliza eficient și în siguranță camionul.Totuși, noua tehnologie face un passem nificativ în direcția armonizării

com portamentului camionului în trafi -cul rutier general, fără a diminua si -guranța și eficiența transportului.

FH - manevrabilitateexemplarăManevrabilitatea şi comporta men -

tul la drum se află în atenţia companieiîncă de când Volvo Trucks a conceputcea mai recentă generaţie a serieiVolvo FH, care a fost lansată în toam -na anului 2012. Ultima noutate estesistemul I-Shift Dual Clutch; acesta,împreună cu o altă inovaţie, DirecţiaDi namică Volvo, oferă şoferului posibi -li tatea de a manevra autocamionul cuun efort minim.

Transmisiile cu ambreiaje dublesunt deja utilizate pe automobile, darVolvo Trucks oferă pentru prima datăpe plan mondial o soluţie similară pen -tru vehiculele de mare tonaj produseîn serie.

I-Shift Dual Clutch este o trans mi -sie alcătuită din doi arbori primari şiun ambreiaj dublu. Aceasta înseamnăcă pot fi selectate simultan două treptede viteză. Ambreiajul este cel care de -ter mină treapta de viteză activă. I-ShiftDual Clutch se bazează pe tehnologiaI-Shift, dar jumătatea frontală a cutieide viteze a fost reproiectată cu piesecomplet noi. Când este selectată unadintre trepte într-o cutie de viteze, ur -mătoarea treaptă este deja pregătităîn cealaltă cutie. Datorită celor douăam breiaje, schimbarea treptelor devite ză se realizează fără nicio întreru -pe re în transmiterea forţei de tracţiune.Rezultatul este menţinerea cupluluimo torului şi sporirea semnificativă aconfortului în timpul condusului.

I-Shift Dual Clutch este deosebitde eficient la transporturile de cursălungă şi în condiţii care necesită nume -roa se schimbări ale treptelor de viteze,de exemplu, pe dealuri sau pe drumuricu numeroase serpentine sau la de -pla sările prin oraşe cu sensuri giratorii

şi semafoare. De asemenea, I-ShiftDual Clutch facilitează în mod deo se -bit transportul de bunuri mobile saulichi de, cum ar fi transportul de ani -ma le sau de cisterne, deoarece schim -bă rile line de viteze reduc mişcareabunurilor. Mulţumită transmisiei puteriiprin I-Shift Dual Clutch, se reduce peri -co lul de blocare pe drumuri alune coa -se sau accidentate, de exemplu, latransportul forestier de cherestea.I-Shift Dual Clutch este disponibil peVolvo FH cu motoare EURO 6 D13de 460, 500 şi 540 CP.

Ergonomieși economieDirecţia Dinamică Volvo (DDV)

reduce considerabil efortul depus deşofer pentru rotirea volanului. Aceastătehnologie combină un motor electriccontrolat electronic, montat pe casetade direcţie, cu direcţia hidraulică. Ast -fel, şoferul beneficiază de o serie deavantaje, pentru un plus de ergonomieși de ușurință în conducere, fapt decare ne-am putut convinge pe deplinla volanul camioanelor FH testate.

La viteză redusă, şoferul se poateaşeza într-o poziţie relaxată şi poatevira autocamionul fără a-şi obosi ume -rii şi muşchii braţelor. Direcţia Dina mi -că Volvo oferă revenirea automată înpoziţia centrală la deplasarea în mar -şarier. Sistemul compensează auto -mat efectele deplasării pe drumurilefoarte denivelate şi vântul lateral,permiţând şoferului să menţină direcţiaîn linie dreaptă fără a fi nevoit să tragăde volan. Stabilitatea direcţiei oferăcondiţii pentru o experienţă relaxatăa condusului având un control total întoate treptele de viteză. Perturbărilecauzate de denivelările drumului, cumar fi fisurile şi gropile, sunt reduse lami nimum. De asemenea, datorităaces tei tehnologii, roţile se menţindrep te, de exemplu la frânarea pe su -prafeţe cu aderenţă mixtă. Interesant

Dublu ambreiaj -de la mașinile decurse la camioaneIntroducerea cutiei de viteze cu dublu ambreiaj în lumeacamioanelor reprezintă o etapă importantă pe drumulasumat de către toți constructorii - realizarea de camioanecât mai ușor de condus.

EURO 6 - tratare ulterioară îmbunătăţită aemisiilor

Seria FH este disponibilă cu o gamă de motoare EURO 6, D13 şi D16. SistemulSCR (Selective Catalytic Reduction) s-a dovedit a fi extrem de eficient pentrutratarea ulterioară a emisiilor, fiind totodată perfect potrivit pentru cerinţeleEURO 6. În plus, Volvo Trucks a îmbunătăţit stratul de acoperire a catalizatoruluiunităţii SCR şi sistemul de injecţie pentru AdBlue, comparativ cu soluţia EURO 5.Pentru a corespunde cerinţelor EURO 6, căldura din sistemul de eşapamenttrebuie menţinută la un nivel înalt, cât mai constant. Aşadar, Volvo Truckscombină în motoarele EURO 6 soluţia SCR cu sistemul EGR (recircularea gazelorde eşapament) fără răcire şi filtrul de particule diesel (DPF).

Page 18: Ziua Cargo - numarul 70, noiembrie 2014

stabilitate a direcţiei îmbunătăţită. Îngeneral, combinaţia dintre sistemulanti-ruliu şi stabilitatea direcţiei oferăşoferului un sentiment de precizie şicontrol, făcând parcurgerea drumuluimai puţin obositoare. Sunt aspecte pecare le-am apreciat din plin încă dela lansarea noului FH.

De asemenea, vehiculele din nouaserie Volvo FH sunt primele autoca -mi oane de mare tonaj care pot fiechipate cu suspensie faţă individuală,IFS, precum şi cu caseta de direcţiecu cremalieră şi pinion - două funcţiinoi care au un efect radical asuprarulării şi manevrabilităţii. IFS înseamnăcă roţile din faţă au suspensii indivi -dua le, pentru ca mişcarea uneia sănu o afecteze pe cealaltă. Efectul esteo înaintare mai uniformă şi mai stabilăpe drum.

Cabina - un spațiu vitalTot la capitolul confort la volan se

înscrie, desigur, și cabina celui mairecent model FH, pe care am avutoca zia să o testăm în mai multe ver -siuni.

Prin accentuarea poziţiei verticalea stâlpilor din faţă, cabina auto ca mio -nului Volvo FH a devenit mai spaţioasăca niciodată. Cabina noii serii VolvoFH s-a mărit cu un metru cub, iar ca -pa citatea de depozitare a crescut cu300 de litri. Deşi cabina este mai spa -ţi oasă, noul Volvo FH dispune de ace -

leaşi proprietăţi aerodinamice excelen -te ca şi predecesorul său datorită, înprincipal, razei mai mari a colţurilorcabinei.

Însă elementul distinctiv al serieiFH îl reprezintă oglinzile retrovizoare,Volvo înlăturând suporturile oglinzilorpentru a îmbunătăţi vizibilitatea. Acum,nu se mai văd decât oglinzile reglabileşi braţele subţiri ale acestora.

La interior, scaunul şoferului oferăun suport lombar şi lateral îmbunătăţit,

putând glisa în spate cu încă patrucen timetri. Datorită noului sistem dere glare a volanului, acesta poate fiîncli nat cu încă 20 de grade, com pa -rativ cu versiunea anterioară. Astfel,şoferul îşi poate găsi mai uşor o poziţiede condus ergonomică şi relaxată.Re glarea volanului reprezintă un altaspect pe care l-am apreciat în moddeosebit.

La capitolul confort, notăm și faptulcă Volvo a mărit lăţimea patului la 815

noiembrie 2014 ............................................................................................................................................

DR

IVE

-TE

ST

35.............................................................................................................................................. noiembrie 201434

DR

IVE

-TE

ST

cm şi a introdus o nouă saltea. Siste -mul de climatizare de parcare integratoferă permanent şoferului o tempe -ratură plăcută în interiorul cabinei.Noaptea, sistemul nu consumă com -bustibil. Circulaţia aerului din cabinăeste îmbunătăţită, iar funcţionareaeste extrem de silenţioasă.

FH16 - vârf de gamăUna dintre cele mai interesante

experiențe din cadrul evenimentului dela Malaga a fost, fără îndoială, testareamodelului FH16, vârful de gamă alproducătorului suedez. Volvo FH16 afost lansat în configuraţia EURO 6 înprimăvara anului 2014. Dis punând deo nouă generaţie de motoare de 16litri, respectă stan dar dele stricte pentruemisii reduse, în de plinind, totodată,aşteptările cli enţilor referitoare laproductivitate şi per for man ţe pentruoperaţiunile cele mai solicitante.

Noua gamă de motoare EURO 6include trei niveluri de putere: 750 CP(3.550 Nm), 650 CP (3.150 Nm) şi 550CP (2.900 Nm). Toate cele trei variantede motorizare sunt compa ti bile cusistemul automat de transmisie, I-Shift.Versiunea cu 550 CP este disponibilăşi în varianta cu 2.800 Nm pentru ocutie de viteze manuală. Toa te celetrei versiuni de motor pot fi comandatecu frâna Volvo de motor, VEB+. Efectulde frânare maxim a fost crescut de la425 la 470 kW la 2.200 de rotaţii peminut, oferind o siguranţă superioară

şi reducând uzura frânei de serviciu.Am putut confirma efi cien ța VEB+ pepantele lungi și abrupte specificeautostrăzilor din zona Ma laga.

În afara emisiilor reduse, noile mo -toare EURO 6 oferă un cuplu cres cutla turaţii mici, şoferul având deja accesla cuplul maxim de la numai 900 sau950 de turaţii pe minut, în funcţie deversiunea motorului.

Și pentru că, la Malaga, am pututtesta mai multe modele, nu voi încheiaînainte de a desemna camionul pre -

fe rat. Iar acesta are un motor de 500CP, eventual 540 CP. Este dotat bine -în țeles cu I-Shift Dual Clutch și dis pu -ne de sistemele de ultimă generațieîn materie de siguranță activă. Iar fap -tul că am ales 500 CP în fața „fratelui“mai mare de 750 CP demonstreazăpoate cel mai bine impactul cutiei deviteze cu dublu ambreiaj.

Radu BORCESCUMalaga, Spania

[email protected]

I-See reduce consumulVolvo FH mai cuprinde şi alte noi soluţii în vederea reducerii costurilor detransport ale clientului. Tehnologia I-See vine în completarea transmisiei I-Shift.A fost dezvoltată în principal pentru activităţile de transport de cursă lungă, fiindconcepută pentru reducerea consumului de combustibil.Informaţiile provenite de la celelalte vehicule sunt descărcate în avans. Astfel,I-See poate oferi beneficii maxime unui şofer care rulează pentru prima dată peun drum. Datorită înregistrărilor existente deja sau datelor descărcate despreacel drum, schimbarea treptelor de viteză, viteza şi frânarea auxiliară suntoptimizate automat chiar de prima dată când autocamionul parcurge un drum.

Camioanele testate- FH-460 4X2 I-Shift, 460 CP/1.400 - 1.800 rpm, 2.300 Nm/900 - 1.400 rpm- FH-500 4X2 I-Shift Dual Clutch (4 locuri), 500 CP/1.400 - 1.800 rpm, 2.500

Nm/1.000 - 1.400 rpm- FH16-750 4X2 I-Shift, 750 CP/1.600 - 1.800 rpm, 3.550 Nm/950 - 1.400 rpm- FH-540 4X2 I-Shift Dual Clutch, 540 CP/1.450 - 1.800 rpm, 2.600 Nm/1.000 - 1.450

rpm- FH-500 4X2 I-Shift Dual Clutch, 500 CP/1.400 - 1.800 rpm, 2.500 Nm/1.000 - 1.400

rpm- FH16-750 4X2 I-Shift (4 locuri), 750 CP/1.600 - 1.800 rpm, 3.550 Nm/950 - 1.400

rpm- FH-540 4X2 I-Shift Dual Clutch (4 locuri), 540 CP/1.450 - 1.800 rpm, 2.600

Nm/1.000 - 1.450 rpm

Page 19: Ziua Cargo - numarul 70, noiembrie 2014

noiembrie 2014 ............................................................................................................................................ 37.............................................................................................................................................. noiembrie 201436

PR

EZ

EN

TAR

E

A ctorii din domeniul distribuțieisunt din ce în ce mai atenți lacon sumul de combustibil al

vehi culelor lor și la monitorizarea aces -tu ia. Pentru a răspunde acestor cerin -țe, Renault Trucks oferă o versiuneOpti fuel a modelelor sale D și D Wide,care include sisteme tehnice și serviciicare permit reducerea consumului decom bustibil. În particular, este vorbade spre Optifleet, soluția RenaultTrucks de management al flotelor.

Ambele echipate cu o cutie de vite -ze manuală automatizată (Opti tro nicsau Optidriver), Renault Trucks D și DWide Optifuel oferă un modul de puterelimitată, care menține vehiculul în status

de economie de combustibil, indiferentde cât de tare este apăsată pedala deaccelerație. De asemenea, a cestea auun sistem automat de opri re a motoruluipentru a asigura fap tul că nu se con -su mă inutil motorină, du pă ce vehiculula fost staționar și cu frâna de parcareactivată timp de 3 sau 5 minute.

Opțiuni adiționaleÎn funcție de utilizarea vehiculului

și de activitatea fiecărui client în parte,Renault Trucks D și D Wide Optifuelpot beneficia de asemenea de nume -roa se opțiuni adiționale. Printreacestea se numără un deflector deaco pe riș, pentru îmbunătățirea aerodi -

na micii, noi anvelope Michelin dezvol -tate pentru a reduce rezistența larulare și, astfel, consumul, precum șiprogramul de instruire în privința con -du cerii economice, Optifuel Training.

În plus față de modulul de econo -mie de combustibil, de cutia aut oma -tizată de viteze Optidriver și de sis te -mul integrat de cruise control, RenaultTrucks D Wide dispune de un sistemOptiroll, care, atunci când condițiile opermit, asigură obținerea unor bene -ficii maxime de pe urma inerției vehicu -lului, reducând, astfel, și mai mult,con sumul. Acest sistem și-a demon -strat deja utilitatea în cadrul aplicațiilorde transport de lungă distanță.

Nu în ultimul rând, Renault TrucksD și D Wide Optifuel au fost dotate șicu elemente de pre-echipare pentruo serie de servicii adiționale destinatereducerii consumului de combustibil.

Acces la date cheieOferta Optifuel include o casetă de

telecomunicații care permite acti vareasistemului Optifleet, soluția RenaultTrucks de fleet management care îi aju -tă pe utilizatori să își eficien ti e ze opera -țiu nile din punctul de ve de re al costu -rilor. Această casetă per mi te cliențilorsă acceseze toate datele che ie pevehicul și pe șofer prin inter me diul unuiportal web securizat sau pe e-mail,astfel încât targeturile de con ducereeconomică stabilite de către manageriide flote pot fi mo ni torizate eficient.

În termeni practici, pe RenaultTrucks D și D Wide, Optifleet combinădouă dintre modulele soluției: modululCheck pentru monitorizarea consu -

mu lui mediu și date precum utilizareapedalei de frână sau a retarderelor, șimodulul Map, pentru localizarea geo -gra fică în timp real și analiza celormai eficiente itinerarii din punctul devedere al costurilor.

În fine, precum întreaga gamă acon structorului francez, RenaultTrucks D și D Wide Optifuel sunt com -pa tibile cu pachetul Optifuel Infomax,un program software de măsurare șianaliză a consumului de combustibil.Singura soluție de acest gen de pepiață, reprezintă o completare perfectăa Optifleet. Clienții care dispun de uninstructor de conducere pot realiza o

ana liză extrem de detaliată a con su -mu lui de combustibil realizat de unanu m it șofer, pe baza a 70 de criteriide conducere, și pot concepe, dacăeste necesar, un program de instrucțiepentru șoferul respectiv.

Prin utilizarea Optifleet împreunăcu Optifuel Infomax, Renault Trucksdis pune de cea mai cuprinzătoareofer tă de pe piață, care permite atâtfl o telor mici, cât și celor de dimensiunimari, să își diminueze consumul decom bustibil.

Raluca MIHĂ[email protected]

După ce și-a reînnoit complet gama destinată transportului de distribuție,Renault Trucks a prezentat, recent, modelele D și D Wide Optifuel.Optimizate pentru reducerea consumului de combustibil, aceste modelesunt prevăzute cu sisteme de scădere a consumului ca dotare standard.De asemenea, vin cu sistemul Optifleet activat pentru o perioadă deprobă. Acesta reprezintă soluția Renault Trucks de management alflotelor, care le permite clienților să îmbunătățească eficiențaoperațiunilor pe care le desfășoară.

PR

EZ

EN

TAR

E

Renault Trucks D și D Wide Optifuel

Distribuție cu economie

Gama Renault Trucks D și D Wide OptifuelModel Optifuel Configurație Tonaj Motor (putere)

Renault Trucks D 4x2 12 t DTI 5 (210 CP)4x2 16 t DTI 5 (240 CP)

Renault Trucks D Wide 4x2 18 t DTI 8 (280 CP)4x2 19 t DTI 8 (280 CP)4x2 26 t DTI 8 (320 CP)

Page 20: Ziua Cargo - numarul 70, noiembrie 2014

noiembrie 2014 ............................................................................................................................................

ZO

NA

IT

39.............................................................................................................................................. noiembrie 201438

ZO

NA

IT

Etapele implementăriiunui sistem softwareintegrat (ERP)

P arcurgerea corectă a etapelorde implementare, precum șiim plicarea persoanelor potri -

vite din cadrul companiei pentru fie -care etapă în parte sunt aspecteesențiale de care trebuie ținut cont.

PlanificareaproiectuluiAceasta este o etapă extrem de

importantă, în care beneficiarul, cuechipa lui - pot fi 2-3 persoane - şifur nizorul cu echipa lui - project mana -ger - se aşează la masă şi discutăcum va decurge în continuare pro ce -sul.

„Este momentul în care se ajungela o gândire unitară între beneficiar șifurnizor. Practic, viziunea clientuluieste preluată de către furnizor pentrua fi transpusă în viitorul produs soft -ware. Cu cât furnizorul este mai ex -perimentat în nișa transportatorilor, cuatât înțelegerea va fi mai ușoară șilucrurile se vor desfășura mai rapid șimai fluid“, a explicat Ștefan Nedeluș,director general WindSoft.

Această etapă presupune reali za -rea mai multor ședințe, fără a afectaîn vreun fel activitatea beneficiarului.

Aceste ședințe au rolul de a iden -ti fica structura companiei, departa -men tele, key-user-ii... În mod normal,aces tei etape i se alocă 10% din totalulzilelor de implementare.

Analiză șipersonalizare„Etapa a doua, de analiză, este

ace ea în care furnizorul de proiectvine cu echipa - pot fi project mana -ge rul şi analistul - în compania bene -fi ciar şi, pe fiecare departament în par -te se identifică fluxurile operaţionaleprin interviuri cu managerii de depar -ta ment - key userii“, a precizat ȘtefanNedeluș.

Pentru fiecare departament, tre -bu ie desemnat un responsabil. Mana -

gerii de departament trebuie să explicefluxul operaţional din departamentullor. După aceste discuţii, care pot dura2-3 zile, se întocmeşte o documentaţie- document de analiză - de către echi -pa implementatorului.

„Această documentaţie reprezintăun audit al proceselor operaţionaleinterne pe care le desfăşoară clientulşi are rolul de a identifica unde suntblo c ajele în flux. Astfel, într-un modde lucru colaborativ, se identifică ceanu me se poate optimiza, ce se poateîm bunătăți. Un aspect extrem de im -po rtant al acestei documentaţii esteacela că beneficiarul se asigură căim plementatorul a înţeles fluxul opera -ţio nal pe care îl desfăşoară la acelmo ment și că punctul de plecare estecunoscut de către ambele părți“, aadău gat directorul general WindSoft.

Furnizorul produsului software pro -pune soluţii pentru implementarea pro -iectului, identifică blocajele pe fie caredepartament în parte şi opti mi ză rilepe care le poate face. Împreună cubeneficiarul se iau deciziile legate decum ar trebui să seteze fluxul opera -ţional.

La finalul procesului de analiză,după validarea fluxului ideal pentru

in frastructura beneficiarului, se reali -zea ză documentul de proiect, iar im -ple mentatorul trebuie să seteze şi săpa rametrizeze sistemul conformacestui document.

Teoretic, la acest moment, nu maiapar modificări din punct de vedere aldatelor financiare de achiziție stabiliteinițial. Totuși, este posibil ca în cadruldiscuțiilor inițiale să fi fost omise anu -mite aspecte care ar trebui introduseîn proiect - lucru ce implică zile supli -men tare de muncă și, implicit, costurisuplimentare.

Etapa a treia a implementării nuimplică deloc beneficiarul.

Documentul de analiză ajunge laim plementator, în departamentul dedez voltare, unde au loc setări şi para -me trizări ale soluţiei - personalizareaacestuia.

Testare șiimplementareefectivăOdată realizate parametrizările,

există o etapă de testare şi validare,în care ambele părți lucrează împre -ună.

„Înainte ca produsul să fie livrat, ovariantă de testare îi este pusă la dis -poziție beneficiarului. În această fază,există feedback, un schimb de infor -maţii în ambele sensuri, pentru ajus -tă rile finale. În momentul în care bene -ficiarul validează procesele şi setărilesta bilite, soluția devine finală“, a ex -plicat Ștefan Nedeluș.

Etapele 4 şi 5 depind de infra struc -tura beneficiarului, de numărul oa me -nilor care lucrează. Etapa a 5-a constăîn instalare şi training.

„Practic, avem testare - validare,ca etapă intermediară şi apoi instalareşi training, fără de care nu se poatelansa în funcţiune produsul. Fiecareuti lizator trebuie să înțeleagă cumfunc ționează noul sistem integrat laei în companie și să îşi însuşească

mo dul de utilizare“, a subliniat direc -to rul general WindSoft.

În principiu, întregul proces de im -ple mentare durează între 3 și 5 luni(în funcție de dimensiunile companiei-be neficiar), de la semnarea contrac -tu lui și până la intrarea în funcţiune.

Lansarea în funcțiune - „Go live“- este cea de-a șasea și ultima etapăa implementării. „Fiecare etapă pânăla aceasta ar trebui să emită semnale.Când se ajunge la training, fiecareetapă parcursă cu atenție şi cu profe -sionalism va oferi încredere că lansa -rea cu succes se va face într-un timpfoarte scurt şi într-un mod plăcut“, acompletat directorul general WindSoft.

Trainingul este relativ simplu, pen -tru că fiecare utilizator îşi însușeștepartea lui din sistem în baza unor pro -ceduri de lucru. Utilizatorii semneazăun document de recepție, prin careates tă însușirea procedurilor de lucruprivind utilizarea sistemului. Dacă nua reuşit parcurgerea cu succes atraining ului, utilizatorul repetă procesulpână reuşeşte.

Chiar dacă poate apărea o anu -mită rezistenţă la schimbare din parteautilizatorilor, managementul poate de -pista cu ușurință eventualele utilizăriin corecte, direct din sistem.

„În primele faze ale achiziţiei unuisistem software integrat, au deja locfră mântări interne, însă, până la pu -ne rea în funcţiune, se liniştesc. Cuun sistem integrat în companie nu maivorbim despre individualităţi, ci despreun nucleu, despre o echipă. Reticențala schimbare, la nou, poate fi dimi -nua tă anticipat prin implicarea utiliza -to rilor în acest proces și prin expli ca -rea motivelor implementării uneiase menea soluții în mediul lor delucru“, a arătat Ștefan Nedeluș.

După ce a fost parcursă și etapade lansare în funcțiune, care nu du -rează mai mult de o lună, managerulgeneral al companiei beneficiare artrebui să fie cel mai fericit dintre utili -za tori. El nu operează nimic, ci estedoar informat, având instrumente spe -cial concepute pentru el. Dar despreacestea vom discuta în episodulurmător al „Zonei IT“.

Radu [email protected]

Am discutat în numărul precedent al revistei despre importanțaalegerii produsului corect și implicit a furnizorului potrivit în ceeace privește sistemul software integrat. Chiar dacă acest proces deselecție a fost dus la bun sfârșit, nu este momentul să vă relaxațiși să așteptați ca furnizorul să se ocupe singur de realizarea șiimplementarea sistemului.

Costurile sistemului

Pe lângă bugetul de achiziție și celde implementare, proiectul trebuiesă prevadă și un buget dementenanță. Astfel, ai siguranța căeşti permanent în pas cutehnologia pe care o folosești șică ea este calibrată în pas cu tine. Bugetul de licenţiere este fix şi secalculează în funcţie de numărulde licenţe utile. Bugetul deimplementare se calculează înfuncție de numărul de zilenecesare, contractul dementenanţă se cuantificăprocentual din valoareacontractului de licențiere.

„Etapa de lansare în funcţiune este cea mai importantă şi mai complexădeoarece, în acel punct, toată lumea utilizează sistemul. Este esențial caprocesul de lansare în funcţiune să nu depăşească o lună. Așteptările celorimplicați ar trebui să ia în calcul faptul că aceasta este de regulă o perioadăîn care se muncește mai mult, deoarece se operează într-un sistem nou.După procesul de lansare, lucrurile se mai aşează.“

Ștefan Nedeluș, director general WindSoft„Implementatorul conduce procesul de la un cap la altul: respectă în primulrând graficul activităților din proiect şi își pune la dispoziţie oamenii. În plus,se asigură că beneficiarul are resursele fizice necesare: calculatoarele, reţeaetc pentru a putea utiliza sistemul.“

Page 21: Ziua Cargo - numarul 70, noiembrie 2014

noiembrie 2014 ............................................................................................................................................

FO

CU

S

41.............................................................................................................................................. noiembrie 201440

FO

CU

S

B ineînțeles, marja de profit înanu mite segmente de piațăeste variabilă în funcție de

sezonalitate sau cerere versus ofertă.Trans portul cu vehicule sub 3,5 tMMTA (masa maximă total autorizată)reprezintă o piață care este influențatăatât de sezonalitate, cât și de cerere/o -fer tă pentru acest tip de transport.

Dezvoltarea unei afaceri de trans -port cu vehicule sub 3,5 t MMTAimplică și costuri reduse comparativcu transportul cu camioane de 40 t,ceea ce induce în eroare în majo ri ta -tea cazurilor investitorul, care nu ia înconsiderare necesitatea prefinanțăriiafa cerii, costurile implicate, cât și ra -portul între acestea. Piața va stabiliîntotdeauna prețul, însă, dacă nu sefac antecalcule bazate pe costuri deta -liate, acest lucru va duce la un calculde preț eronat, fie sub nivelul pieței,fie peste; în ambele variante, rezultatulfinal va fi pierdere.

Niciun elementnu trebuie pierdutdin vederePrezentăm, în continuare, un stu -

diu de caz de bugetare pentru un au -tovehicul reprezentativ, acesta însăpoate fi diferit de la caz la caz, în func -ție de profilul operatorului de transport.

Transportatorul din cazul nostru esteo companie care deține 5 veh i cu lemono brand, număr total de an ga jați 7,din care: 5 șoferi, 1 operator (dis pecer),1 administrator. Deține un spa țiu închirie, are serviciul de conta bi litate și celde resurse umane exter na lizate.

Autovehiculul, benă cu cabină sim -plă, are dotări opționale incluse în preț:apărători noroi față, rezervor com -bustibil de 125 litri, aer condiționat,sus pensie bilamă (ranforsată), cabinăde dormit, structură metalică cu pre -la tă, pachet eleroane lateral și superior.

Dotări opționale: GPS moni to ri zare,încălzire staționare, Stație CB (cost910 euro fără TVA). Aceste cos turi sunt

introduse în total costuri de ex ploatare,care mai conțin urmă toa rele: filtru ulei,filtru combustibil, filtru aer, filtru polen,ulei motor (15 revizii la 40.000 km) șialte consumabile: plă cuță frână față 4seturi, plăcuță frână spate 2 seturi,saboți frână de mână 1 set, set fixaredisc 2 set, disc frână spate 1 set, discfrână față 2 set, rul ment roată 2 bucățifață, rulment roată spate 2 bucăți, kitambreiaj 1 set, flanșe amortizor față 2

bucăți, rulment amo rtizor față 2 bucăți,taler amortizor 2 bucăți, amortizoarefață 2 bucăți, amor tizoare spate 2bucăți, braț sus pen sie stânga 1 bucată,braț supensie dreapta 1 bucată, rolacurea 1 bucată, rolă ghidare 1 bucată,rolă tensionare 1 bucată, curea ac 1bucată, lichid frâ nă 2 litri, ulei cutieviteză 3 litri, ulei ser vo 2 litri, anvelopevară 8 bucăți, anvelope iarnă 8 bucăți,cât și manoperele aferente.

Preț achiziție cu TVA 22.600,00 €Preț achiziție fără TVA 18.225,81 €

Costurile reale pesegmentul sub 3,5 tÎn orice afacere, drumul spre succes este asigurareaprofitabilității. Pentru a putea produce profit însă, este necesarădeterminarea costurilor, bugetarea acestora și stabilirea marjei deprofit în funcție de piață.

Total costuri opționale și întreținere 11.231,30 € fără TVA 0,0187 €/km fără TVA48 luni sau 600.000 km

Km pe lună Km 48 luni cu TVA euro/km fără TVA euro/km12.500 600.000 22.600.00 € 0,0377 € 18.225,81 € 0,0304 €

Preț fără TVA 12.500/lună total 600.000 km în 48 luniPreț achiziție fără TVA 18.225,81 € 0,0304 €/kmAvans leasing fără TVA 5.813,71 €Rata leasing fără TVA 298,31 € 0,0239 €/km

Stabilirea realistă akilometrilor parcușipe lunăAmortizare planificată, determi na -

rea costului de exploatare a vehicu -lu lui:

Am planificat un rulaj de 12.500km/lună care în 48 de luni însumează600.000 km. Este foarte importantăsta bilirea acestui criteriu, km rulațilunar/total perioadă, cât mai realist șirealizabil din punctul de vedere aloperatorului de transport. Dacă acestanu este determinat corect, atunci cal -cu lele vor fi eronate. Recomandareanoas tră este de a lua în calcul unscenariu prudent spre pesimist.

Acest rulaj determină un cost de0,0377 €/km cu TVA, respectiv 0,0304€/km fără TVA, ce poate fi nu mit costreînnoire vehicul. În cazul în careintroducem acest cost în costul total,teoretic, în 48 luni și 600.000 km rulați,vom avea prețul unui vehicul, adică22.600,00 €.

În determinarea costului pe kmvom folosi doar prețuri fără TVA, astfel:

a nua le, combustibil, șofer (salariu + di -ur nă), contribuțiile către bugetul destat, RCA, CASCO, asigurare CMR,te le fon șo fer, servicii externalizate(con tabi li ta te), chirie, salariu operator(dispecer), im pozit auto.

- Preț Km încărcat (acoperirea cos -

turilor + marja de profit prestabilit):0,3725 €/km

În preț sunt incluse costurile cu:„Preț km în gol“, venit dorit de 1.000€, impozit pe profit pentru 48.000 €(venit dorit pe 48 luni).

- Preț Km mediu: 0,3261 €/kmEste media aritmetică dintre „Preț

Km în gol“ și „Preț Km încărcat“.În stabilirea prețului ocupă o parte

semnificativă cheltuielile aferente com -bus tibilului. În cazul de mai sus amsta bi lit un preț net mediu al combu s -ti bilului de 1,15 euro/ litru și un consumde 10,5 litri la 100 km (viteză maximă95 km/oră).

ConcluziaÎn cazul în care stabilim prețul între

0,2800 €/km și 0,3725 €/km vom

În determinarea costului total esteimportant să recunoaștem cât maidetaliat elementele directe sauindirecte, fixe sau variabile legate deexploatarea vehiculului în cauză.

În stabilirea costurilor, formula decalcul este următoarea:

Tipul de cost lunar x 48 = Totalcost 48 luni � Total cost 48 luni /600.000 km = €/km.

Exemplu 1: Cost întreținere: 233,99 €/lună x

48 = 11.231,30 € / 600.000 km =0.0187 €/km

Exemplu 2: Profit lunar 1.000 €: 1.000 €/lună

x 48 = 48.000 € / 600.000 km = 0.0800€/km, impozit pe profit 48.000 € x16%= 7.680 € total 48 de luni/600.000km = 0,0128 €/km

În cazul nostru am stabilit treiprețuri:

- Preț Km în gol (acoperireacosturilor): 0,2797 €/km

În preț sunt incluse costurile cu:a mor tizare, leasing, întreținere, viniete

realiza profit și după 48 de luni vomputea cumpăra un vehicul nou și celexistent îl putem valorifica, aspect ceva genera un venit suplimentar.

Costurile sunt obligatorii și ne con -tes tabile, diferența în stabilirea prețuluide operare va fi marja de profit.

Finanțarea acestui vehicul va con -sta în următoarele:

Pentru prefinanțarea exploatăriiunei flote de 5 vehicule pe o perioadăde 30 zile disponibilitatea financiară acompaniei trebuie să fie de minim17.481 € + TVA, adică 21.676 € oriechivalentul în RON.

Fără această sumă, în opinianoastră nu se poate susține afacereaprofitabilă sau va fi necesară obținereafinanțării din diverse surse, acestea

producând costuri suplimentare, câtși eforturi inutile.

Studiul de mai sus este perso na -lizat, nu este unul general, sumelerezultate, cât și costurile pot fi diferiteîn funcție de vehiculul achiziționat,forma deținerii, rulajul determinat șiperioada în care acesta va fi utilizat.

În încheiere, țin să subliniez im -por tanța determinării costurilor pentrua putea stabili un preț care să fie viabil

și competitiv pe piață și, evident, curezultat pozitiv în profit.

Zsolt [email protected]

o avans leasing 5.813,71 € fără TVAo prefinanțarea veniturilor minim 60 zile pe start vehicul nou (0,2797 €/km x

25.000 km = 6.992 € + TVA)o Total 12.806 € + TVA

„Nu este îndeajuns achizițiaunui vehicul, dacă nu estebugetată exploatarea șiprefinanțarea veniturilorpentru minim 30-60 zile.“

ZsoltGogucz

Page 22: Ziua Cargo - numarul 70, noiembrie 2014

.............................................................................................................................................. noiembrie 201442

VIA

ȚA

ZU

PR

IN P

AR

BR

IZ

C u siguranță, transportatorii aupregătit mașinile pentru sezo -nul rece, dar, generic vorbind,

cauciucurile de iarnă să fie tot ce netre buie ca să circulăm în siguranță?Pre gătirea mașinilor este un elementesențial, dar, pentru siguranța circu -la ției, la fel de important este și modulîn care conducătorii auto se raportea -ză la sezonul rece, la felul în carecom portamentul lor în trafic se adap -tea ză condițiilor de iarnă și, nu în ulti -mul rând, cum organismul lor face fațăacestui anotimp.

Adaptareaorganismuluila variații detemperaturăAnunțurile poliției rutiere spun de

multe ori „se circulă normal în condițiide iarnă”. Ce înseamnă însă acest„nor mal” pentru șoferi? Înseamnă căpleci la drum pe soare și, după câtevaore, te trezești în plină iarnă, cu drumulacoperit de polei sau de zăpadă, cătreci în perioade scurte de timp prinva riații de temperatură semnificative.Or ganismul uman suportă eficient va -ria țiile climatice sezoniere - vara, iarnaetc - deoarece modificarea funcțiilorfiziologice apare într-un interval marede timp. În condițiile de trecere rapidăde la un climat la altul, a unor variațiimari de temperatură, apare efortul deadap tare. Situație cu care se confruntășoferii care fac transport internațional.

Micșorarea intervalului dintre zi șinoapte, chiar trecerea de la ora devară la cea de iarnă au, la rândul lor,con secințe nebănuite asupra compor -ta mentului uman.

Lumina este esențială pentru oa -meni atât din perspectiva utilității eievi dente, cât și pentru că afecteazăsta rea de spirit, sănătatea, produc ti -vi tatea muncii, nivelul de atenție, som -nul și multe aspecte ale fiziologiei uneipersoane, având un mare potențialde a influența modul în care ne simțimși gândim.

Iarna, cantitatea de lumină estemai mică, noaptea este mai mare de -cât ziua, situație care duce la scădereanivelului de melatonină, un hormonpro dus de glanda pineală localizatăîn creier. Hormonul este vital pentrusănă tatea organismului uman deoa -re ce controlează ritmul cicardian saucea sul biologic. În cazul în care canti -ta tea de melatonină este scăzută,func țiile fiziologice și mentale sunt a -fec tate. Acest lucru are impact asupra:

- capacității unei persoane de adormi bine

- capacității unei persoane de agândi clar

- ceasului biologic și producției dehormoni

- reglării tensiunii arteriale și anivelului de glucoză.

La aceste modificări fiziologice, seadaugă și starea psihică generală.Vre mea închisă, mohorâtă, tempe ra -tu rile sub zero grade creează majo ri -tății conducătorilor auto o stare psihicăde tip nonexpansiv, cu tendințe de in -hi bare a capacităților reactive, motriceși chiar decizionale. Se modifică timpul

de reacție, motricitatea generală sca -de, nivelul atenției și vigilenței se dimi -nuează. Modificarea acestor parametriface ca, pentru anumite manevre,infor mațiile conținute de stereotipurilemotorii să nu mai fie conforme cu reali -ta tea. Astfel, o manevră simplă poatede veni extrem de riscantă prin modi -fi carea timpului de execuție.

Iarna pe... ulițăIarna produce modificări și la nive -

lul comportamentului și atitudinii șofe -rilor în trafic. Nu sunt puțini șoferii careconsideră că iarna, în condiții maigrele de circulație (pe ceață, polei sauzăpadă) pot încălca legislația rutieră,că aceste condiții, hai să le spunemde forță majoră, le dau dreptul să re -nun țe la conducerea preventivă. Iarnase produc mai puține accidente grave;e normal, circulă mai puține mașini,sca de viteza medie de deplasare.Creș te însă numărul tamponărilor mi -no re. Motivul, de data aceasta, nueste inconștiența, ci conștientizarea,poate involuntară la unii, a faptului căla viteze mici și consecințele acciden -te lor sunt minore. De aici imprudențamultor șoferi, lipsa de prevedere, deatenție.

Iarna este un anotimp cu carac te -ris tici specifice, cu fenomene uneoriex treme, care pot afecta desfășurareanormală a activității conducătorilorauto. Aceștia trebuie să fie pregătițisă facă față oricăror situații, trebuiesă fie pregătiți să conducă în condițiigrele și foarte grele de trafic, chiar sără mână înzăpeziți perioade mai maride timp. Un comportament respon sa -bil, o atitudine pozitivă față de eveni -men tele de orice natură provocate deiar nă vor face ca șoferii să treacă deaceste situații cu bine, atât ei, cât șima șinile și marfa.

Psiholog principal Cristian SANDU

Cabinet de psihologie autorizatTel.: 0744 657 898

E-mail: [email protected]

Pregătim mașinile pentru iarnă, darȘOFERII sunt pregătiți?Vine iarna și, o dată cu ea, apar și inconvenientele în plan rutier.La fel ca oricare dintre anotimpuri, iarna are caracteristicile ei. Eaare perioade liniștite, dar și perioade în care, într-o singură zi, poțiavea impresia că treci prin tot ce poate fi mai rău pentru un șofer.

„Moda” la volanNu există o prevedere legală caresă-ţi spună ce să porţi şi ce nu,atunci când te sui iarna la volan.Totuși este bine ca îmbrăcăminteasă rămână lejeră, comodă și, maiales, adaptată temperaturii dinautovehicul.

Page 23: Ziua Cargo - numarul 70, noiembrie 2014

noiembrie 2014 ............................................................................................................................................ 45.............................................................................................................................................. noiembrie 201444

EV

EN

IME

NT

Topul firmelor din Bucureşti

„A vorbi despre afaceri desucces, precum cele alepre mianţilor noştri, în -

seam nă a vorbi despre competiţieasu mată şi ieşire din zona de confort.Înseamnă, înainte de toate, competiţiecu tine însuţi - manager sau membrual echipei. Înseamnă motivare şi mo -ti vaţie pentru a dărâma bariere şi agestiona situaţii atipice. Înseamnă va -lori şi principii. Înseamnă muncă înechipă, echilibru şi respect pentru co -e chipieri. Toate aceste elemente inter -de pendente duc o companie în top“,a punctat prof. univ. dr. ing. Sorin Dimi -triu, preşedintele Camerei de Comerţşi Industrie a Municipiului Bucureşti(CCIB), în deschiderea galei.

Invitați de seamăEvenimentul s-a desfăşurat la fi -

na lul lunii octombrie şi a adunat oa -meni de afaceri de succes. Printreper sonalităţile care au onorat invitaţiaCa merei bucureştene s-au aflat, dease menea, Bogdan Chiriţoiu (preşe -din tele Consiliului Concurenţei), Ne -cu lai Onţanu (primarul sectorului 2),Ion Stănciulescu (preşedintele Patro -na tului Român din Cercetare-Proiec -tare), Clemente Kiss (vicepreşedinteal Camerei Auditorilor Financiari dinRomânia), Adrian Curaj (director ge -ne ral, Unitatea pentru Finanţarea În -văţământului Superior, a Cercetării,Dez voltării şi Inovării). Prezent la eve -ni ment, Florin Jianu, ministrul delegatpentru IMM-uri, mediul de afaceri şiturism, a vorbit despre competitivitate

şi despre preocuparea Departa men -tului pe care-l conduce vizând finan -ţarea domeniilor care contribuie lacreşterea competitivităţii economieiro mâneşti: IT, industriile creative, bio-şi nanotehnologiile, turismul.

Trofeul HERMESÎncepând cu anul 2010, Camera

de Comerţ şi Industrie a MunicipiuluiBucu reşti decernează TrofeulHERMES. Anul acesta, ca omagiuadus contribuţiei sale deosebite la re -

construcția sistemului cameral modernşi în semn de respect pentru deceniilede muncă în slujba comunităţii ro mâ -neşti de afaceri, Trofeul HERMES afost acordat domnului dr. Aurel Vainer,deputat, preşedintele Federaţiei Co -mu ni tăţilor Evreieşti din România şivicepreşedinte al Camerei bucu reş te -ne, fost vicepreşedinte şi prim-vice -pre şedinte al Camerei de Comerţ şiIndustrie a României şi a MunicipiuluiBu cureşti. „Sunt onorat să primescacest trofeu şi vă mulţumesc. După1990, un crez al meu a fost să dezvoltlumea afacerilor, o lume specială, în

care nu întotdeauna se respectă regu -lile. Pentru cei din zona transparentăa afacerilor, participarea la Topul firme -lor reprezintă nu numai o modalitatede a ne cunoaşte unii pe ceilalţi, ci şide a obţine una dintre cele mai fru -moa se şi importante recomandări, ceaa sistemului cameral. Cred în valoareamuncii camerale şi nu voi evada nicio -dată din această lume“, a declarat dr.Aurel Vainer cu această ocazie.

Metodologia realizării topuluiLaureaţii topului au fost stabiliţi

conform unei metodologii severe şicom plexe, aprobată şi aplicată unitar,la nivelul întregului sistem cameral. Înstabilirea clasamentelor finale au fostluaţi în calcul indicatori precum: cifrade afaceri netă, profitul din exploatare,rata profitului din exploatare, eficienţautilizării resurselor umane şi eficienţautilizării capitalului angajat, calculaţiîn baza a 16 elemente extrase dinsitua ţiile financiare depuse de com -pa nii la Ministerul Finanţelor Publiceşi la Oficiul Naţional al RegistruluiComerţului. Potrivit metodologiei detop, dintre cele 135.872 de firme careau depus bilanţul aferent anului 2013,au îndeplinit criteriile de eligibilitate31.329 firme (23%). Dintre acestea, aufost premiate 3.919 firme, structuratepe şase domenii de activitate - cer ce -ta re-dezvoltare şi high tech; industrie;construcţii; servicii; comerţ, turism;agri cultură, pescuit, piscicultură - şi,în cadrul fiecărui domeniu, pe cinciclase de mărime: întreprinderi foartemari, mari, mijlocii, mici şi microîn tre -prin deri. Camera de Comerţ şi Indus -trie a Municipiului Bucureşti a acordatşi anul acesta o serie de premii spe -ciale. Alături de cele mai performantecom panii cu sediul social în capitală,au primit recunoaşterea Camerei bu -cu reştene cei mai vechi membri aiaces teia, dar şi cei mai activi membridin anul 2014.

Laureații dintransporturiÎn acest top, la ramura Industrie,

Servicii, dar şi la Comerț, se regăsescşi firmele premiate pentru activitatealor în domeniul transporturilor. La „pro -duc ţia de piese şi accesorii pentruauto vehicule şi pentru motoare deauto vehicule“, întreprinderi mijlocii,Fe de ral-Mogul este pe locul 1, iar la„alte transporturi terestre de călătorii,întreprinderi mari, locul 1 este ocupatde Touring Europabus Romania,mem bră a Grupului Eurolines, iar pelocul 2 compania CDI Transport Internşi Internaţional. La secţiunea „Trans -porturi rutiere de mărfuri şi servicii de

mutare“, la întreprinderi mari, locul 1a revenit celor de la TransPeco, iar laîntreprinderi mijlocii, firma câştigătoarea fost Trans Euro Express 94. În ceeace priveşte depozitarea, pe locul 1 s-asituat ADM Romania Logistics, iar

Practicom pe locul al treilea, la cate -goria întreprinderilor mijlocii, nee xis -tând întreprinderi mari sau foarte mari.

Alexandru [email protected]

Camera de Comerţ şi Industrie Bucureşti a premiat excelenţa înafaceri la cea de a XXI-a ediţie a Topului Firmelor din MunicipiulBucureşti.

EV

EN

IME

NT

Transporturile în Topul Firmelor 2013FABRICAREA AUTOVEHICULELOR DE TRANSPORT RUTIERÎntreprinderi mijlocii - 1. RomprimMicroîntreprinderi - 1. Taifun Off Road; 2. New Class Automobil Development

PRODUCȚIA DE CAROSERII PENTRU AUTOVEHICULE; FABRICAREA DEREMORCI ȘI SEMIREMORCIÎntreprinderi mici - 1. Pacific Tur SRL; 2. Cautis JB’93; 3. Repacom Obor

PRODUCȚIA DE PIESE ȘI ACCESORII PENTRU AUTOVEHICULE ȘI PENTRUMOTOARE DE AUTOVEHICULEÎntreprinderi mijlocii - 1. Federal Mogul; 2. Branto Producție IndustrialăÎntreprinderi mici - 1. Yazaki Systems; 2. Honeywell Garrett; 3. Artexim Mondopal

TRANSPORTURI INTERUBANE DE CĂLĂTORI PE CALEA FERATĂMicroîntreprinderi - 1. Fulger - Transport Rapid Interuban de Călători

TRANSPORTURI DE MARFĂ PE CALEA FERATĂÎntreprinderi foarte mari - 1. Grup Feroviar RomanMijlocii - 1. Rofersped; 2. Constantin Grup

ALTE TRANSPORTURI TERESTRE DE CĂLĂTORIÎntreprinderi mari - 1. Touring Europabus Romania (Grupul Eurolines); 2. CDI Transport Intern şi InternaţionalÎntreprinderi mijlocii - 1. Lilian Express; 2. Rombus Transport (GrupulEurolines); 3. Madcom DLS

TRANSPORTURI RUTIERE DE MĂRFURI ŞI SERVICII DE MUTAREÎntreprinderi mari - 1. TransPecoÎntreprinderi mijlocii - 1. Trans Euro Express 94; 2. VVV Logistics Automobil;3. Holleman Special Transport

TRANSPORTURI DE MARFĂ PE CĂI NAVIGABILE INTERIOAREÎntreprinderi mijlocii - 1. Beo Trade ComÎntreprinderi mici - 1. Olferryboat; 2. Euro Bevrachting Logistics

TRANSPORTURI AERIENE DE MARFĂ ȘI TRANSPORTURI SPAȚIALEÎntreprinderi mici - 1. Rom Charter Services; 2. Aviația Utilitară București;3. BCL Expediții

DEPOZITĂRIÎntreprinderi mijlocii - 1. ADM Romania Logistics; 2. Nordic Logistic;3. Practicom

ACTIVITĂȚI ANEXE PENTRU TRANSPORTURIÎntreprinderi foarte mari - 1. CFR; 2. Romatsa; 3. Schenker RomtransÎntreprinderi mari - 1. BlueaeroÎntreprinderi mijlocii - 1. Transport Trade Services; 2. Gefco Romania; 3. MSC Romania Shipping

ACTIVITĂȚI DE ÎNCHIRIERE ȘI LEASING CU AUTOVEHICULEÎntreprinderi mari - 1. Leaseplan Romania; 2. ALD Automotive

COMERȚ CU AUTOVEHICULEÎntreprinderi mari - 1. Renault Commercial Roumanie; 2. Trust Motors; 3. MHS Truck & BusÎntreprinderi mijlocii - 1. Premium Auto; 2. BMW Vertriebs GMBH; 3. Rădăcini MotorsÎntreprinderi mici - 1. Neste Automotive; 2. Glob Motors Import; 3. MCD Trucks ManagementMicroîntreprinderi - 1. Plus Autotrade; 2. Anto Andi Auto; 3. Isuzu Rom Auto

COMERȚ CU PIESE ȘI ACCESORII PENTRU AUTOVEHICULEÎntreprinderi mari - 1. AD Auto Total; 2. Augsburg International ImpexÎntreprinderi mijlocii - 1. Goodyear Dunlop Tyres Romania; 2. BridgestoneRomania; 3. Falcon Electronic

Sorin Dimitriu

Page 24: Ziua Cargo - numarul 70, noiembrie 2014

.............................................................................................................................................. noiembrie 201446 noiembrie 2014 ............................................................................................................................................ 47

PAS

TIL

A D

E S

IGU

RA

ĂP

RE

ZE

NTA

RE

Gata pentru iarnă cu anvelopele Continental

Siguranța pe primul locPe vreme rece, Continental vă recomandă să folosiți anvelope de iarnăpe toate roțile camioanelor și autobuzelor dumneavoastră, deoarece încondiții grele de trafic anvelopele standard își ating foarte rapid limitele.Utilitatea acestora pe vreme de iarnă este foarte limitată pe drumuri reciși umede, acoperite cu zăpadă sau gheață, în ciuda etichetei M+S.

PU

BLIC

ITATE

C ontinental a dezvoltat un con -cept integrat de anvelope pen -tru roțile frontale, roțile mo -

toare și respectiv roțile de remorcă.Programul complet al Continental deanvelope de iarnă pentru camioaneși autobuze se bazează pe mulți anide experiență și cunoștințe practiceîn țările scandinave, unde camioanelesunt mereu dotate cu anvelope ade -vă rate de iarnă încă dinainte deînceperea iernii.

Aderență optimăAnvelopele de iarnă de la Con ti -

nen tal marcate cu simbolul fulgului dezăpadă depășesc cu ușurință nu doarperformanțele anvelopelor M+S, ci șicerințele pentru simbolul „Trei vârfuri demunte și un fulg de zăpadă” (3PMSF).Aceste anvelope sunt spe cial con ce -pu te pentru iarnă și respectă regle -men tările privind axul roții datorită con -strucției și designului suprafeței deru lare. Printre aceste condiții nece sarese numără capacitatea optimă de con -ducere și ghidare laterală pen tru axulfrontal, tracțiune maximă și forță de frâ -nare pentru axul motor și o aderențăsem nificativ mai mare la curbe și frâ -nare pentru remorcile dota te cu anve -lope de iarnă. Folosirea an ve lopelorde iarnă Continental pe toate roțilecrește tracțiunea cu până la 40% princomparație cu anvelopele stan dard, iarla 50 km/h distanțele de frâ na re scadcu aproape 10 metri pe ză padă.

Toate domeniilePe lângă anvelopele sale de 22,5

pentru transporturi pe distanțe mari șide distribuție, în acest sezon, Conti -nen tal și-a extins gama de anvelopede iarnă cu importantele dimensiuni de17,5 și 19,5 inci. În plus, anvelopaContinental HTW 2 SCANDINAVIA445/45 R 19,5 pentru remorci estecon cepută special pentru trans por tu -rile de volume și greutăți mari.

Pentru transporturile comercialede pasageri, Conti UrbanScandinaviași SCANDINAVIA HSW 2 Coach suntalegerea sigură pentru diversele ce -rințe de folosire pe timp de iarnă. Cuun design cu multiple margini aderenteși striații, Conti UrbanScandinavia HA3s-a împământenit ca anvelopă de iar -nă de uz mixt pentru transporturi regu -

la te cu autobuze pe drumuri de iarnă.Conti UrbanScandinavia HD3 este oan velopă de iarnă specială pentruroțile de direcție, oferind tracțiune ma -xi mă în regiuni cu căderi mari de ză -padă.

De asemenea, Continental SCAN -DINAVIA HSW 2 Coach este potrivităși pentru montare pe toate roțile.Datorită căii de rulare cu nervuri deseși micro-striații tridimensionale, HSW2 Coach aplică forțele de direcție șiîna intare pe suprafața drumului, ofe -rind zgomot scăzut și tracțiuneexcelentă, fără a sacrifica confortul.

Prin comparație cu Conti Ur -banScan dinavia HA3 și SCAN DI -NAVIA HSW 2 Coach, concepute pen -tru a fi montate pe toate roțile, ContiUrbanScandinavia HD 3 a fost co n ce -pută specific pentru roțile de direcție.

Anvelope Continental de iarnăPentru transporturi pe distanțe mari și dedistribuție - dimensiunile 22,5 inciRoți motoare Roți de direcție Roți de remorcă

HSW 2 Scandinavia HSW 2 Scandinavia HSW 2 Scandinavia355/50 R 22,5 XL 295/60 R 22,5 385/55 R 22,5385/55 R 22,5 315/60 R 22,5 385/65 R 22,5315/60 R 22,5 XL 275/70 R 22,5385/65 R 22,5 315/70 R 22,5315/70 R 22,5 295/80 R 22,5315/70 R 22,5 XL 315/80 R 22,5295/80 R 22,5315/80 R 22,5

I maginați-vă miile de șoferi devehicule ușoare care sunt stresațide acest gând și conduc pe ace -

leași drumuri și în aceleași condiții cași dumneavoastră și gândiți-vă de cedepinde siguranța tuturor pe drumuri.

Conform unui studiu european,peste 85% din accidentele în care suntimplicate vehicule sunt produse din ca -uze ce țin de comportamentul uman.Dacă am adăuga în categoria compor -ta ment uman și lipsa de interes pentruamenajarea corespunzătoare a drumu -rilor sau verificarea insu fi cien tă și întreți -ne rea necorespunzătoare a vehiculelor,care generează defec țiuni tehnice, pre -cum și toleranța la nerespectarea regu -lilor de circulație, atunci factorul umangenerează peste 98% din accidente.

Credeți că șoferii sunt nepăsătorifață de viața lor sau a semenilor lorcu bună știință?

Uneori, șoferii își asumă riscuripentru că nu au suficientă experiență.Alteori, acționează în grabă încercândsă rezolve o situație urgentă. Con du -sul la limita pericolului devine o rutinăși șoferul își supraevaluează abilitățilepe măsură ce acumulează miile dekilometri parcurși doar prin mare norocfără accident.

La baza „neadaptării vitezei laintrarea într-o curbă periculoasă“ saua „neasigurării la schimbarea direcțieide mers“ stau rădăcini multiple care,de cele mai multe ori, au un factor co -mun: instruire insuficientă a șoferuluisau a unei alte persoane cu rol în des -fășurarea cursei.

Experiența arată că, în lipsa unorin structaje specifice completate cu stu -dii de caz, lucrătorii nu conștientizeazăîndeajuns de bine consecințele unuiaccident produs de vehiculele grele.

Cât de mult costăinstruirea eficientă? Argumentele pentru reducerea re -

sur selor de timp și a fondurilor pentruin struire sunt diverse, dar sunt con -traca rate de către cei care se bucurăde a avea angajați bine instruiți.

Fie că este vorba de șoferi, dispe -ceri, manageri de transport sau echipede service, în majoritatea cazurilor in -stru irea teoretică este făcută la zi șifișele de instruire semnate confirmăacest lucru. Dar este oare destul pen -tru evitarea accidentelor? Dacă mate -ria lele de instruire sunt doar teoretice,cu formulări stricte și nu explică meca -ni s mele producerii accidentelor și con -secințele acestora, atunci cel mai pro -babil regulile vor fi uitate în curândsau vor fi respectate doar din obligație.

O poză face cât o mie de cuvinte,iar o înregistrare video rămâne în min -tea celui instruit cu mult mai mult decâtun text. Sesiunile de instruire bazatepe studii de caz sau analiza în echipăa unor accidente mediatizate nu devinplictisitoare, generează dezbateri, con -duc la reflecție asupra comporta men -te lor actuale și posibile consecințe.Subiectele dezbătute interactiv revinulterior în discuțiile celor instruiți. Ima -gi nile în urma accidentelor cât și în -re gistrările video sunt publice pesite-u rile de știri și, cu eforturi minime,putem crește calitatea și eficiențainstruirii fără a crește costurile.

BeneficiiȘoferii care sunt bine instruiți au un

comportament responsabil atât pe șo -sele cât și la încărcare sau des căr ca -re. Ei nu își asumă riscuri și nu în cal căregulile chiar dacă sunt sub pre siu neatimpului. Dispecerii bine in stru iți organi -zea ză planificarea cursei astfel încât să

prevină oboseala șoferilor și găsescargumente pentru a-i tempera atuncicând aceștia caută scurtăturile pro -cedurilor. Managerii de transport careau instruire practică înțeleg nece si tateamentenanței preventive și nu mai amânămicile reparații sau înlocu i rea anvelo -pe lor. Se creează astfel un mediu delu cru în siguranță cu lucrători care numai tolerează comporta men te le peri cu -loase, comunică și anali zea ză riscurileimediat, găsesc îm pre ună mo dalități deprevenire a acci den telor, îm părtășescexperiențe și bu nele prac tici întâlnite.

Firmele de transport care inves tescconstant în instruirea teoretică și prac -tică a șoferilor au constatat că pe ter -men mediu și lung acest compor ta mentcontribuie la motivarea lucră to rilor,evitarea costurilor neprevăzute (imobi -li za re și reparații vehicule, des pă gubiripentru mărfurile distruse, timp pierdutpentru cercetări de accident etc). În fi -nal, investiția în instruirea an ga jațilorse transpune în creșterea pro ductivitățiicompaniei. De asemenea, im pac tulpozitiv în relația cu clienții și creș tereareputației generează bene ficii indirecte.

Material realizat cu sprijinul Transport

Health&Safety - Lafarge [email protected]

Instruirea, maimult decât o fișăcu semnături

Dacă ați circulat cu mașina pe Valea Oltului în circumstanțe nu tocmaiideale (noapte, ploaie, ceață etc), iar din față venea în curbă un camion,probabil că v-ați gândit măcar o clipă la consecințele unui accident.Imaginați-vă, pentru câteva secunde, dezastrul pe care l-ar produce.

85%din accidenteleîn care suntimplicate

vehicule sunt produse din cauzece țin de comportamentul uman.

Page 25: Ziua Cargo - numarul 70, noiembrie 2014

noiembrie 2014 ............................................................................................................................................ 49.............................................................................................................................................. noiembrie 201448

CO

NS

ULT

AN

ȚĂ

LLOO

GGIISS

TTIICC

ĂĂ

PPrreemmiiuumm AAEERROOTTEECC BBrraașșoovv

AAccttiivviittaattee......llaa îînnăăllțțiimmee

P roblema imigranţilor a atins înacest moment cote care nu auputut fi imaginate nici de au -

to rităţile celor două ţări direct implicateîn această problemă, Franţa şi MareaBri tanie. Gilles Debove, purtătorul decu vânt al Sindicatului Poliţiei din Ca -lais, atrăgea atenţia, în cadrul unui in -ter viu acordat recent prestigiosuluicotidian britanic The Daily Mail, asuprafaptului că tacticile folosite de imigranțiiilegali în aglomeratul port din oraşulde frontieră, pentru a pătrunde înMarea Britanie, s-au schimbat în ulti -mele luni. Dacă, în trecut, trecerilefrau duloase erau aranjate contra unorsume importante de bani, în ultimeleluni, având în vedere zonele de con -flict de unde provin majoritatea mi -gran ţilor, dar şi înăsprirea controalelorla frontieră, care îi ţin deja de multtimp pe teritoriul francez, aceştia auajuns în situaţia de a nu mai avea re -surse financiare, acţionând acum îngrupuri numeroase şi atacând pur şisimplu camioanele pentru a se urcaîn acestea.

Acelaşi reprezentant al autorităţilorfranceze, citat de această dată de TheTelegraph, susţine faptul că situaţia dinzonă este alarmantă, ridicând sem nemari de întrebare în ceea ce priveştemanagementul riscurilor pe care ocompanie de transport trebuie să şi-lasume când are de onorat con tractecu parteneri din Marea Britanie. „Calaisa primit un aflux foarte mare de migranțiîn ultimele șase luni, vor bim de sute de

migranți, în principal din Eritreea,Sudan și Afganistan, adu naţi pentru aîncerca trecerea în Ma rea Britanie”,arăta el. Autoritățile esti mează că maimult de 1.500 de oameni trăiesc încondiţii foarte dure, în pădure sauocupând abuziv clădiri deza fectate dinoraș. Însă, unele surse spun că cifraeste mai aproape de 2.500.

Conflictele dintre migranţii din ţărilemen ţionate au devenit din ce în cemai violente, un număr de aproximativ70 fiind răniți în ultimele două luni.Conflictul de la sfârşitul lunii octombriea fost al doilea în mai puţin de 12 deore, două grupuri luptându-se pestenoap te, 10 oameni fiind răniți și dușila spital, arată presa britanică. „Amlup tat timp de șase ore pentru a leopri lupta noaptea trecută și astăziexistă mai multe zone de conflict”,declara Gilles Debove.

Poliția Locală din Calais este înaler tă după evenimentele petrecute,cerând poliţiştilor să fie înarmaţi. Deobicei, Poliţia Locală se ocupă numaicu infracțiuni minore și probleme inter -ne, în timp ce Poliția Națională, careeste, de regulă, înarmată, se ocupăde problemele migranților.

Zona de risc seextinde către ItaliaMai îngrijător este însă faptul că

astfel de riscuri trebuie luate în calculşi pe timpul transportului în alte ţări.Conform unor declaraţii ale oficialilorfran cezi, migranţii ajung în Franţa ve -nind din Italia, sub coordonarea unorgrupuri de crimă organizată de originealbaneză.

„Traficanţii albanezi promit migran -ți lor africani că pot lucra în Marea Bri -tanie, pe care le-o descriu ca un felde El Dorado”, afirma un oficial alauto rităţilor, declarând pentru TheInde pendent că preţul pentru o călă -to rie este între 2000 şi 3000 euro demigrant.

De asemenea, reprezentanţi aiauto rităţilor franceze spun că migranțiivin din Italia, tranzitând Franța. Con -form unui raport al poliției de frontieră,se consemnează o creștere bruscă anumărului de migranți care au trecutpeste graniță din Italia. Un total de5.235 au fost arestați în Franța înprima jumătate a acestui an. De ase -me nea, conform raportului, 61.591 mi -granți au sosit în Italia în aceeași pe -rioa dă, comparativ cu 7.913 în primeleşase luni ale anului trecut. Eritreenialcătuiesc o treime din migranți, întimp ce sirienii totalizează 17%.

Mihai CAZACUConsultant anti-fraudă

[email protected]

Amenzi de mii de europentru migranţi (3)După ce, în articolele anterioare, am prezentat situaţiile în care se pot aflaşoferii români atunci când ajung în punctele de trecere a frontierei din Franţa(din oraşele Calais, Dunkerque sau Coquelles), precum şi sfaturi care potsecuriza camioanele aflate în cursă spre Marea Britanie pentru apreîntâmpina accesul imigranților ilegali, în acest număr mă voi opri asuprasituaţiei actuale din zonă.

Atenţie! Riscurile auatins cote alarmante!În condițiile, în care riscul cuprivire la securitateașoferului/angajatului, dar şi amărfii, este foarte ridicat,companiile de transport trebuie săaibă în vedere toate cerinţeleautorităţilor în desfăşurareaactivităţii. Doar în acest fel se potasigura că atât viaţa/integritateaangajatului, marfa, cât şi reputaţiacompaniei sunt la adăpost depericole.

Ne puteți transmitedetalii!

Pentru a fi mai eficienți în discuțiilepe care ni le dorim cu autoritățirelevante în materie din MareaBritanie și România, adresămrugămintea tuturor companiilorcare s-au confruntat cu astfel desituații să ne contacteze pentrutransmiterea de detalii referitoarela numărul incidentelor, cuantumulamenzilor sau alte prejudiciisuferite, pe adresa de e-mail:[email protected].

MihaiCazacu

Page 26: Ziua Cargo - numarul 70, noiembrie 2014

ȘT

IRI

.............................................................................................................................................. noiembrie 201450

ȘT

IRI

PUBLICITATEEXPORTURIACCELERATE, DAR ŞIDEFICIT CRESCUT

Exporturile au accelerat mai rapid caimporturile în primele 9 luni aleanului, dar tot nu le-au depăşit şi,mai mult, deficitul comercial acrescut cu 606 milioane lei (108,7milioane euro) faţă de cel înregistratîn aceeaşi perioadă a anului trecut,la 19,024 miliarde lei (4,284 miliardeeuro), a anunţat Institutul Naţionalde Statistică (INS). Exporturile FOBau fost de 173,906 miliarde lei(39,071 miliarde euro), iarimporturile CIF au fost de 192,93miliarde lei (43,355 miliarde euro).„Comparativ cu perioada 1.I-30.IX.2013, exporturile au crescut cu8,1% la valori exprimate în lei (7,1%la valori exprimate în euro), iarimporturile au crescut cu 7,6% lavalori exprimate în lei (6,6% la valoriexprimate în euro)”, se arată în

comunicatul INS. Valoareaschimburilor intracomunitare debunuri (Intra-UE28) a fost de123,033 miliarde lei (27,667 miliardeeuro) la expedieri şi de 144,64miliarde lei (32,53 miliarde euro) laintroduceri, reprezentând 70,8% dintotal exporturi şi 75% din totalimporturi. Valoarea schimburilorextracomunitare de bunuri (Extra-UE28) a fost de 50,872 miliarde lei(11,403 miliarde euro) la exporturi şide 48,29 miliarde lei (10,825miliarde euro) la importuri,reprezentând 29,2% din totalexporturi şi 25% din total importuri.Ponderi importante în structuraexporturilor şi importurilor suntdeţinute de grupele de produse:maşini şi echipamente de transport(42,2% la export şi 35,0% la import)şi alte produse manufacturate(32,9% la export şi respectiv 30,9%la import).

GEFCO INVESTEȘTEÎNTR-UN NOU HUB LAFRANKFURT

În calitate de expert în fluxuricomplexe de trafic intercontinental,GEFCO investește într-un nou hubde transport aerian, în cadrulaeroportului Frankfurt din Germania,

consolidându-şi astfel reţeauaOverseas de 80 de hub-uri şidepozite din întreaga lume. Noulhub aerian, aflat în imediatavecinătate a aeroportuluiinternaţional din Frankfurt, permiteclienţilor Grupului GEFCO săbeneficieze de numeroasele ruteaeriene şi de opțiuni de servicii,având în vedere că Frankfurt senumără de mai mulţi ani printre celemai mari aeroporturi de transport demarfă din Europa. Încărcăturiaeriene de marfă provenind dinîntreaga lume sunt manipulate şirecepţionate aici înainte de a fitransportate către destinaţiile lorfinale, în special în Germania şiEuropa de Est, precum şi în restullumii. Hub-ul din Frankfurt dispunede acces aerian, feroviar şi rutier şise bucură de o poziţie centrală,precum şi de o infrastructurămodernă.

PRODUCȚIAINDUSTRIALĂ ACRESCUT

Producția industrială a crescut înperioada 1 ianuarie - 30 septembriecu 7,4% ca serie brută şi cu 8,5% caserie ajustată, față de aceeașiperioadă a anului precedent, anunțădatele Institutului Național deStatistică (INS). Avansul producțieiindustriale, serie brută, a fost posibildatorită creșterii industrieiprelucrătoare (+8,8%) și industrieiextractive (+0,6%). Producția șifurnizarea de energie electrică șitermică, gaze, apă caldă și aercondiționat au scăzut însă cu 3,6%.Producția industrială, serie ajustatăîn funcție de numărul de zilelucrătoare și de sezonalitate, aobţinut avansul de 8,5% în urmacreșterii industriei prelucrătoare(+10,1%) și industriei extractive(+0,7%). Producția și furnizarea deenergie electrică și termică, gaze,apă caldă și aer condiționat auscăzut cu 2,9%. Pe marile grupeindustriale s-au înregistrat creșteri(serie brută) la majoritateacategoriilor de bunuri: industriabunurilor de capital (+13,4%),industria bunurilor de folosință

îndelungată (+8,2%), industriabunurilor intermediare (+4,6%) șiindustria bunurilor de uz curent(+4,4%). Industria energetică ascăzut cu 1,4%.

ACORD DE COLABORARECCI BUCUREȘTI - CCIBUDAPESTA

Colaborarea în vederea dezvoltăriipieţei regionale, ţinând seama decomplementarităţile economiilorRomâniei şi Ungariei, implicarea înaccesarea fondurilor disponibile prinStrategia Uniunii Europene pentruregiunea Dunării şi valorificareaoportunităţilor de afaceri oferite decele două pieţe au fost principaleleobiective ale Memorandumului deÎnţelegere semnat de Camera deComerţ si Industrie a MunicipiuluiBucureşti (CCIB), prin preşedintelesău Sorin Dimitriu, şi Camera deComerţ și Industrie Budapesta, prinpreşedintele său Kristof Szatmary.Documentul a fost finalizat în cadrulTârgului Tehnic InternaţionalBucureşti (TIB), CCIB sprijinindu-ipe colegii de la Budapesta în

organizarea unui stand dedicatmembrilor Camerei capitalei ungare.Prin semnarea acestui document,comunitatea de afaceribucureşteană va fi informată deCCIB asupra oportunităţilor oferitede piaţa ungară în domeniulimportului, exportului şi cooperării îndiverse sectoare. Ungaria este unuldintre cei mai importanţi partenerieconomici şi comeciali ai României,ocupând în prezent locul 4 dupăvolumul total al schimburilor, acelaşiloc patru ca piaţă de destinaţie amărfurilor româneşti şi locul trei întreţările de provenienţă a mărfurilorimportate de ţara noastră.

FEDERAL-MOGUL SEDIVIZEAZĂ

Federal-Mogul Holdings Corporationa anunţat recent planul său deseparare a diviziilor Powertrain şiMotorparts în două companii

independente, cotate la bursă, caredeservesc industriile globale OE şiaftermarket. Separarea va fiimplementată prin împărțirea divizieiFederal-Mogul Motorparts întreacţionarii Federal-Mogul HoldingsCorporation. Divizia Federal-MogulMotorparts vinde şi distribuie unportofoliu larg de produse prinintermediul a peste 20 dintre celemai recunoscute mărci de pe piaţaaftermarket globală și deserveşteproducătorii OE cu produse defrânare, direcţie-suspensie şiştergătoare. Mărcile de topMotorparts de pe aftermarket includştergătoarele de parbriz ANCO®;bujiile, ştergătoarele şi filtreleChampion®; produsele pentrumotor AE®, Fel-Pro®, FP Diesel®,Goetze®, Glyco®, Nüral®, Payen®şi Sealed Power®; piesele pentrudirecţie şi suspensie MOOG®; şiprodusele pentru frânare Ferodo®,Jurid® şi Wagner®. Federal-MogulPowertrain este un furnizor globalde top de componente pentruproducătorii de OE, proiectând şifabricând produse şi servicii carepermit economii importante decarburant, emisii reduse şiperformanţe sporite ale vehiculului.

UPS România a inauguratnoul centru operaționalregional relocat dinTimișoara - oraş ce rămânepunct cheie de legăturăpentru companiile din vestulși centrul țării cu piețeleinternaționale. UPS continuă,astfel, consolidarea pozițieide lider în industria locală decurierat rapid. În noul centru,cu un spațiu de depozitarede peste 400 mp, situat încartierul Ghiroda înapropierea AeroportuluiInternațional Timișoara„Traian Vuia”, suntdesfășurate operațiuni desortare, depozitare,expediere și distribuție, șicolectare a coletelor, atâtpentru serviciile de livrareUPS Express®, cât și pentruUPS Standard®. FacilitateaUPS servește drept centruoperațional atât pentru celemai importante companiimultinaționale din regiune,cât și pentru IMM-urile care

doresc să se conecteze laeconomiile globale. SoluțiileUPS sunt potrivite în modspecial pentru a deserviclienți din principaleleindustrii din regiune,precum: automotive(componente auto), industriaelectronică și high tech,confecții - textile și serviciiprofesionale. Aceastăinvestiție a fost realizatădupă îmbunătățirea timpilorde tranzit pentrutransporturile către douăcentre importante debusiness și industriale dinvestul și centrul țării,Oradea, respectiv Sibiu.

CENTRU UPS RELOCAT ÎN TIMIȘOARA

Page 27: Ziua Cargo - numarul 70, noiembrie 2014

EV

EN

IME

NT

.............................................................................................................................................. noiembrie 201452

EV

EN

IME

NT

PUBLICITATE

s-a luat în calcul faptul că Moldovaeste ruptă de Transilvania din cauzaindolenţei autorităţilor care refuză sătermine un drum naţional, unde maiau doar 4 km de construit. Ar puteaast fel să facă legătura rapid între Foc -şani şi Târgu Secuiesc. Există, de ase -menea, o variantă Bacău - MiercureaCiuc şi cele 2 poduri de la Oituz, cuprobleme, tot pe un drum naţional.Exis tă, în acest context, 3 variante dedru muri naţionale care, odată reabi li -tate şi duse la portanţa de 40 t, ar

putea să ne arate care este fluxul depasageri real pe Bucureşti - Ploieşti -Comarnic - Braşov, crescut artificialîn prezent. Iar aceasta pentru că nuexistă în momentul de faţă variantede trecere din Moldova către Tran sil -va nia decât din Suceava către Bistriţaîn nordul ţării sau prin partea de sudpe DN1 A. Acesta este pro babil unuldintre cele mai importante motivepentru care Moldova este oco lită deinvestitori“, a mai arătat pre şe din telede onoare FORT.

O a treia direcţie principală caretre buie urmărită ţine de îmbunătăţirea ceea ce este tradiţional. „Trebuie săfa cem un lobby constant şi unitar petoa te canalele pentru a nu mai existasituaţii în România în care un investitorsă nu poată să ajungă la reţeaua na -ţio nală de 40 t după ce construieşteo fabrică, aşa cum s-a întâmplat înca zul Saint Gobain. Producătorii deci ment suferă mult din cauza acesteipro bleme. De aceea, cea de-a treiadirec ţie principală ţine de reabilitareainfras tructurii, a podurilor, viaductelor,a centurilor şi de aducerea la o por -tan ţă de 40 t a drumurilor naţionale,astfel încât să fie realizate coridoarene întrerupte de transport“.

Cea de-a patra direcţie importantăţine de componenta ITS pe care legis -la ţia europeană ne va obliga în pe -rioada următoare să o implementămşi care lipseşte cu desăvârşire din pla -nurile guvernanţilor români.

„Punând în aplicare aceste patrudirecţii mari, ne putem înscrie pe otra iectorie cu rezultate pozitive în pe -rioada următoare“, a apreciat AugustinHagiu.

Meda [email protected]

C oncret, HG 906 modifică HG.537/2014 privind condiţiile,pro cedura şi termenele de

res tituire ca ajutor de stat a sumelorre prezentând diferenţa dintre nivelulstan dard al accizelor şi nivelul acci ze -lor diferenţiat. Actul normativ proaspătpublicat în Monitorul Oficial introducenoutăţi în ceea ce priveşte condiţiilede eligibilitate ale operatorului econo -mic, documentele care trebuie depuseşi formularele justificative.

„Există bani în buget, iar sistemulreturnării s-a deblocat din punct de ve -dere procedural. În acest moment, sepot depune dosarele, iar procesul estesimplificat. Transportatorii sunt în cura -jaţi să depună dosarele!“, a de claratcu ocazia evenimentului ARILOG,Dragoş Anastasiu, preşedinte ACPRşi lider al Grupului de Lucru pentruIMM-uri din cadrul Coaliţiei pentruDezvoltarea României. El a adăugatcă reprezentanţii companiilor care audepus deja dosarele trebuie să ia încalcul faptul că a fost adăugată o de -cla raţie pentru IMM-uri. „Este vorbade spre o serie de algoritmi care trebuieres pectaţi ţinând cont de faptul că re -tur narea accizei este privită ca un aju -tor de stat“. De altfel, Dragoş Anastasiua subliniat că tocmai acest statut deajutor de stat ridică probleme privindsimplificarea procedurii de returnare.„Trebuie să fim mai uniţi şi mai coerenţiîn a transmite mesajele noastre cătregu vernanţi şi cred că o presiune pozi -tivă ar putea să transforme cei 4 euro -cenţi în 7 eurocenţi“, a apreciat preşe -din tele ACPR.

Coridorul IV - singuravariantă viabilăUn alt subiect sensibil abordat cu

oca zia conferinţei ARILOG a fost Mas -ter Planul de Transport. În opinia vice -pre şedintelui ARILOG Ion Lixandru,

dez voltarea reţelei rutiere trebuie gân -di tă strategic. „Mă întreb care este stra -tegia României pentru situaţia în carese întâmplă o tragedie, o calami tate,când trebuie să ai pe unde să fugi şisă te aprovizionezi? Din păcate, actua -lul Master Plan nu respectă ele mentede bază care ar trebui în mod obliga -toriu avute în vedere“. În acest context,Ion Lixandru a dat câteva exem ple.Pen tru a lega Bucureştiul de Sibiu prinBra şov, trebuie parcurşi 320 km, întimp ce prin Piteşti distanţa se reducela 280 km. În plus, dispu nem în prezentde 110 km de autostra dă între Bucu -reşti şi Piteşti, în timp ce, în cazul celei -lal te rute, există nu mai 60 km de au -to stradă, cu probleme de conexiunecătre Bucureşti. În plus, o autostradăcare să treacă prin Bra şov va trebuisă urce la 1.000 m, ceea ce va ridicamari probleme în timpul iernii. Dar, maimult decât atât, o auto stra dă plasatăpe coridorul IV (Buc u reşti - Piteşti -Bra şov) va putea bene fi cia de fondurieuropene pentru con strucţie, lucru carenu mai este vala bil pentru o variantăcare trece prin Braşov. „Valea Oltuluieste acce si bilă şi poate fi finanţată cufonduri euro pene. Susţinem realizarea

corido r ului IV la nivel de autostradăîntr-o pri mă etapă, după care sărealizăm dez v oltări având la bazăaceastă coloană vertebrală“, a subliniatvicepreşe din tele ARILOG.

În opinia lui Augustin Hagiu, preşe -dinte de onoare FORT, sunt 4 direcţiiprin cipale care trebuie avute în vedereîn ceea ce priveşte reţeaua rutieră.

Prima este cea a stabilirii corectea cadrului instituţional, astfel încât pla -nul să poată fi pus în aplicare. „Îmieste teamă că, indiferent cum va arătaMaster Planul în varianta finală, nu vafi pus în aplicare din cauza contextuluiin stituţional în care se află această ţa -ră. Trebuie foarte clar stabilită instituţiacare îşi asumă o construcţie pe termenlung fără a mai interveni politic sauopor tunist.“

Cea de-a doua direcţie principalăscoasă în evidenţă de Augustin Hagiueste legată de strategii, planificări şiacţiuni concrete în plan operaţional. Înopi nia sa, în acest moment lipseştestra tegia, lucru care s-a văzut concretatunci când Master Planul a fost pre -zentat fără studii de impact şi fără uncalcul corect. „Mă voi referi aici la 3elemente esenţiale. În primul rând, nu

Conferinţa Internaţională Logistică& Supply Chain ARILOG 360°

Rambursareaaccizei, deblocatăCei 4 eurocenţi din acciză vor putea fi cu adevărat transferaţicătre mediul privat prin deblocarea mecanismului de rambursare odată cu publicarea HG 906/2014 în 27 octombrie, în MonitorulOficial. Este mesajul transmis cu ocazia conferinţei ARILOG de laînceputul lunii noiembrie de către Dragoş Anastasiu, preşedinteACPR.

România poate câştigadin rolul regional

Dezvoltarea infrastructurii rutiere pecoridorul IV a constituit una dintrerecomandările făcute de PhilippeBeke, Ambasadorul Belgiei laBucureşti cu ocazia conferinţeiARILOG. „Cred cu tărie că forţaRomâniei vine din rolul său regional.Aşa cum Belgia a ales să se dezvolteîn cadrul UE ca un jucător importantpe segmentul intermodal şi împreunăcu Olanda a creat un business de

logistică orientat către viitor foarte eficient, România poate folosi faptul că seaflă pe coridorul IV, care se doreşte a fi dezvoltat la nivelul UniuniiEuropene“, a concluzionat Ambasadorul Belgiei la Bucureşti.

Page 28: Ziua Cargo - numarul 70, noiembrie 2014

EV

EN

IME

NT

.............................................................................................................................................. noiembrie 201454

EV

EN

IME

NT

nă, a generat 100% calitate în pickingşi a redus costurile cu transportul alepartenerilor de producţie din stră i nă -tate.

Cele patru liniidirectoarePrima dintre cele patru direcţii stra -

tegice amintite vizează automatizareaoptimă a proceselor. Conform necesi -tă ţilor liniilor de asamblare, materialuleste transportat de la un depozit cen -tral prin intermediul unui pod-conveyorcătre hala de asamblare. Fiecare paleteste apoi pus automat pe un cărucior,în conformitate cu dimensiunile aces -tuia, după care vehiculul de remorcaretransportă convoiul de cărucioare.

Discutăm, apoi, despre un sistemeficient de picking. De exemplu, Sko -da Octavia, Skoda Rapid şi Seat Tole -do au împreună 24 linii diferite de aercondiţionat. Principala sarcină a de -partamentului logistic este să pregă -teas că materialele în ordinea sec ven -ţială corectă. Noul standard Skodaimplementează un sistem de sprijincum ar fi Pick-by-Point, de natură săeli mine erorile la picking. O săgeatălu minoasă indică paletul din care ope -

ratorul logistic trebuie să extragă mate -ria lul necesar. Poziţionarea corectăpe cărucior poate fi vizualizată pe unecran special care înlocuieşte lista depicking pe hârtie.

Al treilea principiu strategic esteîn conexiune cu diminuarea impactuluiasupra mediului. Fiecare cărucior co -res punzând unei secvenţe de pro duc -ţie este echipat cu o tabletă industrialăpe ecranul căreia se poate vedea oima gine completă a pieselor care aufost livrate pe linia de asamblare prininter mediul acestui cărucior. Nu suntfo losite etichete de hârtie, susţinânddurabilitatea proceselor logistice.

Nu în ultimul rând, este vorba de -spre introducerea unor concepte in -teligente de transport şi livrare, prinintermediul unor vehicule ghidateauto mat (AGV). Acestea asigură trans -portul cărucioarelor către liniile de

asam blare. După ce pregăteşte întrea -ga secvenţă, operatorul logistic trimiteAGV cu căruciorul la o staţie specialăcentrală. Sistemul special de monito -ri zare AGV are o vedere de ansambluasupra vitezei liniei de asamblare, astocurilor şi gestionează timpul de ple -care a AGV-urilor interconectate.

De asemenea, demne de men ţio -nat sunt şi conceptele inovative deam balare şi containerizare pentrutrans portul vehiculelor semi-finite (ca -ro serii şi motoare - sistem SKD) cătrefabricile din Ucraina şi Kazakhstan,prin intermediul unor „rafturi” din lemn,atât în versiune de unică folosinţă, câtşi returnabile. Este folosită și o metodăinovativă pentru vehiculele de dimen -siuni mai mari (Superb, Yeti). Princom binarea cu modelele mai com pac -te, s-a putut obţine o îmbunătăţire cu25% a gradului de încărcare, astfelîncât pot fi transportate 4 caroserii înloc de 3 într-un container. Inovaţii aufost aduse şi la nivelul transportuluiMKD, cu 48% din piese plasate peraf turile de transport, reducându-seast fel costurile cu 30%.

Raluca MIHĂ[email protected]

PUBLICITATE

P otrivit ELA, scopul proiectuluicâş tigător a fost de a imple -men ta o serie de linii strate -

gice pentru planificarea logisticii, pen -tru a gestiona, a preveni sau a eliminacomplexitatea proceselor. Datorităgamei extinse de produse şi a flexi -bi lităţii necesare în industria auto,com plexitatea reprezintă o adevăratăpro vocare logistică. Skoda a dezvoltatun răspuns optim pentru aceste ce -rinţe.

Pe scurt, discutăm despre douăpro vocări majore. Prima este legată deeliminarea complexităţii, răspunsul

fiind descoperit într-o automatizareoptimă a proceselor. Cea de-a douaeste legată de gestionarea com ple xi -tăţii, soluţiile vizând adoptarea unorsis teme de „pick-by”. Un alt aspect avizat introducerea unor concepte inteli -gen te de transport şi aprovizionare,eli minând, în acelaşi timp, efectele ne -ga tive asupra mediului.

Proiectul nu s-a focalizat numaipe unul sau două segmente ale lo gis -ticii, ci a integrat mai multe laturi la ni -velul unui concept total. Dezvoltărilerea lizate de către companie au avuto influenţă majoră asupra transpor tu -

rilor interne şi externe, asupra auto -ma tizărilor, proceselor din activitateade depozitare şi asupra combinăriisolu ţiilor complet automate cu celesemi-automate sau manuale.

În urma implementării cu succesa noilor procese, proiectul câştigătora obţinut economii semnificative şi îm -bu nătăţiri substanţiale ale produc ti vi -tă ţii din diverse sectoare, a redus ero -rile în pregătire şi greşelile şi aa mor tizat într-un singur an investiţiilela nivel tehnic.

Ce înseamnă...Skoda?Pentru a ne da seama de com ple -

xi tatea proceselor implicate, trebuie săaruncăm o privire asupra com pa nieiîn sine şi a produselor sale. Fon da tăîn 1895, compania cehă Skoda este,în prezent, parte a Grupului Volks -wagen şi este specializată în pro ducţiade automobile şi subansamble (cutiide viteze, motoare). Gama sa de pro -du se include şapte modele, Skoda dis -pu nând de 11 fabrici, dintre care 8 înafara Cehiei şi de un per so nal de apro -xi mativ 27.000 angajaţi (2013).

În acest context, producţia la ce -re re în unităţi de producţie orientatecătre consumul larg (în masă) impunecerinţe specifice în domeniul logisticiiîn termenii eficienţei, costurilor şi fle -xi bilităţii. Soluţia adoptată de Skoda apre su pus dezvoltarea şi imple men ta -rea a 4 linii directoare strategice pentruplanificarea logistică, având ca scop,aşa cum am subliniat, gestionarea,eli minarea sau preîntâmpinarea unuigrad prea înalt de complexitate logis -ti că. Acestea au avut un impact asupraapro vizionării eficiente din punctul deve dere al costurilor pentru producţiala comandă. Soluția a adus îmbu nă -tă ţiri la nivelul productivităţii proceselorşi al ergonomiei, a crescut stabilitateapro ceselor în logistica internă şi exter -

Medalia de Aur în Logisticăşi Supply Chain 2014

Skoda şi producţiala comandăAsociaţia Europeană de Logistică (ELA), în cadrul căreia Româniaeste reprezentată prin intermediul ARILOG, premiază, în fiecarean, excelenţa în logistică şi supply chain. Anul acesta, Skoda Autoşi-a adjudecat Medalia de Aur pentru proiectul „Suport logisticinteligent pentru producţia la comandă în domeniul automotive”.

Impactul economical proiectului Skoda

Impactul economic al măsurilordin proiect este, potrivitdeclaraţiilor reprezentanţilorSkoda, de aproape de 0,11% dincifra de afaceri.

Page 29: Ziua Cargo - numarul 70, noiembrie 2014

C hiar dacă mulți afirmă că auun WMS, de cele mai multeori există o confuzie majoră

în tre modulul de warehouse mana ge -ment existent în sistemele informaticeERP, care oferă funcționalități limitate(majoritatea sistemelor ERP au unmodul de warehouse) și o soluție deauto ma tizare a proceselor logistice(WMS) - care oferă o complexitate șio vizibi li tate în timp real asupra tuturoropera țiu nilor din depozite, a ţinut săpre cizeze Romeo Iacob.

„De exemplu, în cazul unei maricompanii care activează pe piaţa devânzări online, nu vorbim despre unWMS clasic, ci despre o aplicaţie carecontrolează o linie de conveioare, încondiţiile în care îşi optimizează şi ur -măreşte toate comenzile în timp real,complet automatizat. De fiecare datătrebuie avută în vedere o soluţie caresă se adapteze perfect necesităţilorcom paniei. Uneori, fluxurile din firmănu justifică achiziţia unui WMS. Noi,spre exemplu, nu ne regăsim în clasi -cul Warehouse Management System.Avem o soluţie de gestiune stocuri,fa cem automatizări şi putem să oferimaplicaţii pe zona de proof of delivery,cash-collection, soluții de inventariereetc“, a explicat Romeo Iacob, adău -gând că proiectele Smart ID vizeazăîn special zona de logistică şi produc -ţie, retail și distribuție, la care se adau -gă şi segmentul de transporturi.

Un contract corectprotejează clientul şifurnizorulÎn selectarea unui sistem de ges -

tiu ne a costurilor, trebuie avute în ve -de re valoarea proiectului, costurilecare apar după implementare, precumşi cerinţele avute iniţial. „De multe oriîn cepem cu foarte multe cerinţe şi ter -mi năm cu mult mai puţine acoperitede soluţie. Ulterior, începe un joc deping-pong în care furnizorul afirmă căanu mite elemente nu erau în scopulpro iectului. Astfel, sunt demarate alte

dez voltări. Există în piaţă exemple decom panii care au ajuns să plăteascăîn final 100.000 euro, în contextul încare, iniţial, au avut posibilitatea săcum pere un sistem complet cu 50.000euro, dar li s-a părut că e o investiţieiniţială mult prea mare“. Romeo Iacoba menţionat că pentru a nu intra înast fel de capcane este bine ca bene -

ficiarul să apeleze la un consultantcare se asigură că toate cerinţele debusiness sunt acoperite. „În general,piața nu vorbeşte despre insucceseşi implementări nereuşite. De cele maimulte ori, am descoperit cu stupoarecă, deşi există un contract, se uită săse apeleze la el, clientul considerândcă, dacă a plătit un avans, nu mai

.............................................................................................................................................. noiembrie 201456

UT

ILE

UT

ILE

poa te renunţa la furnizor. Contractultre buie astfel redactat încât să prote -jeze ambele părţi“, a continuat el.

Altfel spus, îţi poţi recupera inclusivcosturile deja realizate, dacă este re -dac tat contractul de așa manieră. Deaceea, este indicat să fie incluse încon tract clauze care să acopere ris -cu rile. „Din păcate, sunt foarte mulţica re nu livrează soluţia agreată în în -tre gime sau livrează altceva decât erainiţial inclus în scopul proiectului. Pede altă parte, se întâmplă ca unii săexa gereze cu clauzele. În opinia mea,contractul trebuie să fie corect, iardacă am motive întemeiate, să pot re -zilia contractul, furnizorul înapoind su -mele încasate. Trebuie menționați, înacest context, indicatori care pot fiurmăriți în implementare și pe bazacărora să se poată rezilia contractul“.

Totul trebuie gânditîn perspectivăSunt o serie de elemente foarte

im por tante care trebuie avute în vedereatunci când se apelează la un sistemde gestiune sau altul. Clientul trebuiesă îşi cunoască bine nevoile actuale,dar să se gândească şi în perspectivă.„Este vorba despre o investiţie pe ter -men lung, care nu se amortizează foar -

te rapid. De aceea, trebuie avute înve dere elemente precum maturi ta teaso luţiei, dacă este o soluţie scrisă dela zero, dacă există o platformă în spa -te, detalii tehnice, permisivitatea plat -formei la integrări cu alte sisteme. Suntmulte aspecte care trebuie luate însea mă. Ar trebui să fie completat unîn treg chestionar, iar firmele mari auches tionare de genul acesta“, a su bli -niat Managing Directorul Smart ID.

Dar pentru ca informaţia privindale gerea unui sistem de gestiune săfie completă, Smart ID ne-a furnizatelementele care trebuie să stea labaza deciziei, pe care le prezentămîn continuare.

Cum alegem unsistem de gestiunestocuri şiautomatizare aoperaţiunilorlogistice?Complexitatea lanţului logistic creşte

o dată cu dezvoltarea tot mai multorafaceri. Clienţii solicită servicii ino vative,la o complexitate nemaîn tâl nită. Timpulde livrare se reduce con stant, iar pre -siu nea pe eficienti za rea resurselor creş -te o dată cu expan siunea canalelor dedistribuţie sau cu reducerea distanţei

de la producător la clientul final. Pro -vo cările manage ri lor de depozit cresco dată cu nu mărul din ce în ce mai marede owneri de stocuri, cu clienţi mai marişi locaţii multiple, cu comenzi mai com -ple xe, cu servicii tot mai diversificate,în special în zona de valoare adăugatăşi cu ne ce sitatea introducerii unui noumo del de business adaptat noilor con -diţii de piaţă.

Un sistem de gestiune stocuri şiauto matizare a operaţiunilor logistice,care poate fi configurat şi adaptat cuuşurinţă pentru a se plia pe o multi -tu dine de nevoi de depozitare curenteşi viitoare, care permite integrarea cutehnologii de ultimă generaţie şi caresu portă personalizarea operaţiunilordin depozitare, este o condiţie sinequa non pentru adaptarea la condiţiide piaţă în continuă schimbare. Şi caorice investiţie, fie într-un nou activ,fie în dezvoltarea aplicaţiei existente,este nevoie să documentezi procesulşi să evidenţiezi valoarea adăugatăpe care intenţionezi să o obţii.

Justificarea costuluiÎn funcţie de cerinţele de business,

este bine să se evidenţieze valoareaobţinută prin investiţii în optimizareaspaţiului, în creşterea eficienţei, în re -

WMS sau un altsistem de gestiune?Pe piaţa din România sunt puţine soluţii WMS mature, fiecare având plusurileşi minusurile ei. Un business atipic va obţine întotdeauna rezultate mai buneprin implementarea unei soluţii personalizate, în timp ce un business clasic vaavea nevoie de o soluţie testată, care să acopere toate cerinţele unui furnizorde servicii logistice. Despre modul în care pot fi adaptate în mod corectsoluţiile IT la specificul afacerii, am aflat mai multe de la Romeo Iacob,Managing Partner Smart ID.

PUBLICITATE

Romeo Iacob

Page 30: Ziua Cargo - numarul 70, noiembrie 2014

du cerea costurilor cu stocurile sau înoptimizarea serviciilor oferite clienţilor.

Costul unui sistem de mana ge mental depozitelor poate fi justificat pe bazaanalizei modului în care sunt ges tionatesto curile în prezent sau prin eviden ţie -rea nevoilor neacoperite iden tificate lanivelul cererii. Trebuie su bliniate celemai bune practici în do meniu şi mapatăce rerea actuală de servicii pe funcțio -na lităţile necesare pentru a devenicompetitivi în zone noi, neacoperite deactualul model de busi ness. Astfel, sedetermină costu ri le investiţiei în noilefuncţionalităţi şi se evidenţiază câşti gu -rile obţinute la nivel de procese, resurseumane, re surse financiare.

La final, acestea pot fi comparate.De exemplu, timpul alocat gestionăriiprincipalelor taskuri în depozitare, încondiţiile în care se elimină completmunca manuală, cu timpul salvat deautomatizarea completă a depozitului(prin colectarea automată a datelor),cu ajutorul terminalelor cu coduri debare, tehnologiei RFID, cu o investiţieîntr-o linie de conveioare, cu o apli caţiede pick-by voice, cu integrări EDI saucu integrarea cu un portal e-com merce.

Determinarea ROI Timpul de recuperare a in ves -

tiţiei Nu există un timp standard pentru

re cuperarea unei investiţii într-un astfelde sistem sau într-o nouă tehnologie.Cli enţii Smart ID folosesc un timp me -diu de 12 - 18 luni, în funcţie de com -ple xitatea investiţiei. Evident, suntluate în calcul principalele nevoi nea -co perite sau zonele în care există un„gap” mare de productivitate, inefi -cien ţe sau pier deri.

Rata de recuperare a investiţieiAcest model de analiză necesită

o recuperare a investiţiei la o rată spe -cifică, evidenţiată ca procent din eco -nomiile anuale împărţite la costul totalal proiectului. De exemplu, o rată derecuperare de 40% poate fi egală cudistribuţia economiilor pe trei ani. Lamajoritatea clienţilor Smart ID, costulcapitalului este de circa 30%, iar ratelede recuperare care depăşesc acestprocent sunt foarte atractive.

Valoarea prezentă netă (NPV)Acest model este folosit pentru a

determina profitabilitatea proiectului,cal culând valoarea viitoare a venitu -ri lor generate de noua investiţie şi scă -zând investiţia iniţială. Atunci cândeco nomiile rezultate sunt mult maimari decât costul achiziţiei unui nousistem, înseamnă că aţi documentatdeja proiectul şi vă puteţi face planurilepentru eficientizarea principalelor pro -ce se din depozit.

Cât de importanteste prețul în faza deselecție?Acesta este un punct important

pentru fiecare beneficiar în parte, încondiţiile în care piaţa din Româniaeste atipică. Sunt mulţi furnizori deso luţii complete, complexe, şi la felde mulţi „amatori” care reuşesc săcon vingă clienţii doar prin preţ. În celemai multe cazuri, preţul este principalulelement luat în considerare într-o de -cizie de achiziţie. Ce oferă soluţia paresă fie mai puţin important în aceastăetapă, respectiv referinţele și matu ri -ta tea acesteia.

Prin urmare, ce este mai impor -tant? Cât de important este preţul înaceastă fază de selecţie? Trebuieevaluate mai întâi relaţia cu imple -men tatorul sau aplicaţia pe care dorimsă o implementăm?

Smart ID recomandă atenţie la toateaspectele unei decizii, inclusiv la con -tractul care urmează să fie im ple mentat.Este indicat să fie aleasă o aplicaţiematură, cu sute de imple men tări la nivelnaţional sau interna ţio nal, în arii multipleale business-ului de logistică, cu know-how câştigat prin implementări de suc -ces şi consultanţi cu experienţă. Dease menea, este im portant să se urmă -rească evoluţia aplicaţiei şi modul încare producătorul pune accent pe ver -siuni noi şi funcţionalităţi de top caresă acopere şi nevoile viitoare, nu numaicele pre zen te. Asiguraţi-vă că nu dublaţicos tu rile în câţiva ani cu contracte dedez voltări ulterioare inutile.

Este bine să se obţină recoman -dări despre un dezvoltator care săofere continuitate, stabilitate, cele maibune practici demonstrate cu studiide caz din partea unor clienţi de topîn industrie. Pot fi evaluate cifra deafa ceri, clienţii şi competențele careţin de aria de activitate a beneficiarului.Un furnizor de soluţii de gestiune sto -

curi aduce cu adevărat valoare atuncicând are capacitatea de a vă ofericonsultanţa la nivelul tuturor ope ra -ţiunilor din depozitare.

În plus, mai pot fi verificate:- Ce procent din veniturile din li -

cenţe sunt investite în R&D?- Care sunt planurile strategice la

nivel de funcționalităţi/module în ur mă - toarele 12 luni? Dar în anii ur mători?

- Nivelul de parteneriat: spreexemplu, Gold.

Prioritizareacerinţelor debusinessEste important ca aplicaţia să se

plie ze pe cerinţele de business alecom paniei beneficiare. Smart ID reco -man dă clasificarea acestor cerinţe în4 categorii: „imperativ” şi prin urmarenene gociabil, „importanţă medie”, „depre ferat” şi „cerinţe viitoare”. Clientulpoa te cere apoi implementatorului săevalueze, la rândul lui, modul în careaplicaţia se pliază pe cerinţele salede business: dacă aplicaţia susţinecerinţa, dacă necesită modificări sauintegrări cu terţe aplicaţii, dacă suntnecesare customizări sau va fi inclusăîn versiuni viitoare etc.

Integrarea cu altesisteme informaticeIntegrarea facilă între sistemul ERP

pe care clientul îl operează deja şiaplicaţia de gestiune stocuri este unfactor critic în orice proces de selecţie.Aplicaţiile de gestiune stocuri cu multipleimplementări la nivel internaţional şilocal au demonstrat de-a lungul timpuluistabilitate şi flexi bi litate în integrarea cumajoritatea so luţiilor ERP existente pepiaţă, fie că vorbim de soluţii consacratepre cum SAP, Microsoft Axapta şiOracle, fie că vorbim despre soluţii loca -le. Ast fel de soluţii au în componenţăinstru men te native de integrare şi permitcone xiunea cu soluţiile ERP, folosindmajoritatea metodelor disponibile, cumar fi fișiere txt, csv, xml, acces direct labaze de date, webservice, EDI sau API.

ArhitecturasistemuluiTrebuie avut în vedere câte ore a

investit potenţialul partener în produsulpe care îl vinde. Orice soluţie maturăare în spate mii de ore de dezvoltaresoft ware şi foloseşte cele mai noi teh -no logii. În plus, aplicaţia trebuie să fieintu itivă, uşor de folosit, cu cât maipuţine ore de training necesare îndepozit. În paralel, este indicat să fie şifoarte uşor de asimilat de noii an gajaţi.

De preferat ca aplicaţia să nu de -pindă de un sistem de operare, să

UT

ILE

.............................................................................................................................................. noiembrie 201458

UT

ILE

poată lucra, de exemplu, atât cuOracle, cât şi cu MS-SQL.

Metodologia deimplementareÎn implementările unor sisteme de

gestiune stocuri, succesul nu vineîntâmplător. Există întotdeauna osinergie între producător şi implemen -ta tor, iar metodologiile folosite de Pro -ject Management asigură planificarea,exe cuţia, monitorizarea, controlul şiîn chi derea proiectului în termenul pla -ni ficat.

Ce trebuie urmărit la metodologiade implementare:

- Caiet de specificaţii tehnice ini -ţiale

- Demo aplicaţie şi vizite la clienţide referinţă

- Oferta tehnică şi comercială- Negocierea şi semnarea con trac -

tului- Contract de suport şi SLA-urile- Termenele de livrare- Planul de proiect şi plăţile - Orele de proiect alocate- Analiza- Comandarea, configurarea şi in -

sta larea infrastructurii software şi hard -ware

- Documentele cu specificaţii teh -nice şi funcţionale

- Instalarea softului- Training- Testarea şi acceptanţa- Go-live- Suport post - go-live

CosturileEste bine să se insiste întotdeauna

pe costuri fixe de implementare, astfelîncât să nu fie depăşit bugetul alocat.Costurile unui proiect WMS ar trebuisă includă: costurile cu software-ul(nu mărul de useri şi module incluse),cos turi de implementare pe baza unuiplan de proiect, costurile hardware şicosturile cu licenţele.

Suportul LocalAtât prezenţa locală cât şi remote

a unei echipe dedicate de suport suntimportante. Clientul trebuie să punăîntrebări implementatorului cu privirela costurile de suport. Un contract în -che iat pe 12 luni ar trebui să acoperepe rioada de după implementare şi săasigure continuitatea operaţiunilor.

Meda [email protected]

PUBLICITATE

Smart ID - echipa cu experiență de peste 10 ani în auto ID

SMART ID este un furnizor de soluții complete pentru mobilitate enterprize șiautomatizări industriale care au la bază aplicaţii de colectare a datelor cuajutorul tehnologiei codurilor de bare şi a identificării prin radiofrecvenţa (RFID).Compania a pătruns pe piaţa auto ID din Romania în anul 2010, dar membriiechipei dispun de o expertiză în domeniu de peste 10 ani, creând soluţiipersonalizate şi asigurând o implementare rapidă şi rezultate cuantificabile. Înviziunea echipei Smart ID, succesul unui proiect porneşte de la un proces devânzare orientat către oferirea unei soluţii complete şi viabile pentru client.Acest lucru permite construirea unui buget realist fără costuri ascunse şireprezintă premisa unei implementări de succes, fără surprize pentru client.

Page 31: Ziua Cargo - numarul 70, noiembrie 2014

noiembrie 2014 ............................................................................................................................................

OP

INII D

IN P

IAŢ

Ă

61.............................................................................................................................................. noiembrie 201460

EV

EN

IME

NT

A vem Parteneriate încă de laînfiinţarea STILL Motostivui -toa re SRL, în anul 2008.

Ne-am câştigat încrederea în timp,rea lizând ceea ce am promis. Promi -siu nea noastră a fost că vom oferi osoluţie personalizată şi eficientă, cătoate resursele noastre sunt la dispo -z iţia partenerului nostru, inclusiv ino -va ţia. Pe scurt, am oferit ore de func -ţio nare pentru întreaga gamă depro duse şi servicii la costuri predictibileşi mici (potrivit feedback-ului primit dela clienţi). Totul transparent.

Ultima criză economică a schimbatradical piaţa în care activam, în finalîntr-un mod pozitiv. Anul 2009 a adusun „îngheţ”. Apăreau departamentede „cost-killing” şi produsele low-costau fost prima preferinţă a persoanelordin achiziţii, pentru cel puţin un an şijumătate. Segmentul premium în careacti văm devenise o junglă a reduce -ri lor. A fost clar că pierdem cota depia ţă. În toată această perioadă, nuam promovat nici măcar o dată „redu -ce rile”. Am fost preocupaţi doar decal itate. Testele făcute de unele com -panii s-au dovedit eşecuri. Pe bazacriteriului de preţ de achiziţie am pier -dut proiecte mari. Din păcate pentruacei clienţi, pierderea a fost şi a lor,deoa rece au crezut că furnizorii nouveniţi vor oferi cel puţin acelaşi service

level şi acelaşi TCO (Total Cost ofOwnership). Aceste companii au fostnevoite să relanseze licitaţiile după12-18 luni de eşec aplicând doar stra -tegia „cost-killing”. Iar noi am reve nit,astfel că ne păstrăm lider al pieţei deechipamente. Recent, am primit o invi -taţie să reluăm negocierile cu un retai -ler în expansiune, la 8 luni după cene anunţase că am pierdut licitaţia.Motivul: nu au primit de la câştigătorullicitaţiei ceea ce aşteptaseră în termenide service level...

Deschidere şitransparenţă, pentruo soluţie de succesCategoric, sunt companii unde be -

ne ficiile oferite de noi depăşesc multaşteptările, de aceea avem o segmen -tare clară a pieţei şi încercăm să iden -tificăm cât mai bine nevoile reale aleviitorului partener.

O colaborare care să aducă avan -taje pe termen lung trebuie să por -neas că de la o analiză actuală a ne -voi lor reale. Apoi, soluţia propusătre buie transparent implementată.

Din păcate, constat că, în conti nua -re, trebuie să discutăm despre trans -parenţa parteneriatelor. Chiar în aceas -tă perioadă, avem un proiect în careTCO este un atu pentru noi. De oa recedirectorul tehnic al acestui potenţialclient a afirmat că este fals ceea cescriem în fișele tehnice de spre consu -mul de combustibil, am ofe rit un echipa -ment de test. A fost incre di bil să aflăm

că, după o lună de test, directorul tehnica confirmat că echipa men tul nostru aavut un consum de com bustibil multmai mare decât cel pre zentat în fişatehnică. Am insistat să reluăm testul,am fost nevoiţi să sigi lăm ceea ceaveam de sigilat la echi pament și amsolicitat să fim pre zenţi la testare. Afost acceptată pre zen ţa noastră într-osingură zi. Echi pamentul competitoruluinostru ajunsese să schimbe douăbutelii deja, iar al nostru încă funcţi o -na... Am vrut, prin acest exemplu, săsu bliniez im portanţa deschiderii reci -pro ce pentru analiză şi implementare.

Împreună, reuşim!De ce parteneriatele bazate pe

transparenţă sunt cartea câştigătoare?Voi da doar câteva exemple, în con -di ţiile în care, chiar şi în aceşti ultimidoi ani, criza este prezentă. Un primexemplu se referă la partenerii caresunt nevoiţi să-şi reducă activitatea.Am preluat din costuri, am trecut încon servare o parte din flotă şi amrede finit costurile în sensul scăderiilor. Un alt exemplu este acela cândam schimbat total modelele sau confi -gu raţiile echipamentelor, deoarecepar tenerii noştri au fost nevoiţi să-șiadapteze producţia într-un timp scurt,unor noi nevoi ale clienţilor lor.

Viitorul va fi unul consolidat pecriterii de calitate şi parteneriate petermen lung. Schimbările din ultimiidoi ani sunt marcante pentru ceea ceaşteptăm de la viitor. Ca întotdeauna,există un element generator de stres:sta bilitatea economică. Lipsa de pre -di ctibilitate, schimbările legislative,neacceptarea faptului că suntem înCo munitatea Europeană, inclusiv dinpunct de vedere al produselor şi servi -ci ilor oferite de noi, generează un strespermanent care planează deasupranoastră şi a partenerilor noştri. Darsperanţa o avem în continuare...

Cristian DOLINSKIDirector General STILL Romania

Viitorul esteal parteneriatelorpe termen lungÎn ciuda lipsei de consecvenţă ce pare a caracteriza piaţa delogistică în urma crizei, încă există parteneriate pe termen lung,care, în ultimii ani, s-au dovedit o carte câştigătoare. De ce?

K uehne + Nagel SRL şi-a înce -put activitatea în 1994 şi afost printre primele companii

străine care au intrat pe piaţa româ -neas că după transformarea politicăprofundă suferită în Europa de Est.Com pania oferea iniţial servicii detrans port în camion full şi grupaj rutierîn Europa. În 2002, Kuehne + Nagelşi-a extins activitatea prin oferirea deservicii contract logistics, în specialde dicate industriei automotive. Astăzi,apro ximativ 300 de experţi în logistică

oferă o gamă largă de servicii ce cu -prind transportul aerian, maritim şirutier, cât şi contract logistics şi serviciivamale către un număr mare de cli -enţi. Spaţiul total de depozitare se în -tin de pe o suprafaţă de 30.500 mp, iarcompania operează în nouă locaţii dinşase oraşe diferite.

„În ultimii 20 de ani, am reuşit săne extindem continuu oferta de serviciişi volumul de business din România”,a declarat Bob Mihok, Preşedinte alKuehne + Nagel în Europa de Est, ex -

pri mându-şi încrederea în dezvoltareaviitoare a organizaţiei naţionale.

„Kuehne + Nagel Romania se fo -cu sează pe livrarea de servicii de înaltăcalitate, adăugând astfel valoare lan -ţu lui de logistică al clienţilor săi. Com -pa nia îşi îmbogăţeşte continuu por to -foliul de clienţi şi îşi întăreşte re ţeauafolo sind avantajele know-how-ului nos -tru global”, a declarat, la rândul său,Pier paolo Sironi, Managing Director alKuehne + Nagel Romania.

Despre Kuehne + NagelCu aproximativ 63.000 de angajaţi

în 1.000 de locaţii în peste 100 de ţări,Gru pul Kuehne + Nagel este unul dinliderii mondiali din domeniul logistic.Poziţia sa puternică pe piaţă stă întrans porturile maritime, aeriene, rutiereşi în contract logistic, cu un mare ac -cent în furnizarea serviciilor IT - serviciiba zate pe supply chain management.

Meda [email protected]

Kuehne + Nagel România

20 de ani înserviciul clienţilorEste deviza sub care s-a desfăşurat evenimentul aniversar care amarcat 20 de ani de activitate a Kuehne + Nagel în România.Recepţia dedicată clienţilor companiei, partenerilor de afaceri şireprezentanţilor politici naţionali şi locali a fost organizată în cadrulselect oferit de Palatul Bragadiru din Bucureşti.

Premiu pentru activităţi socialeKuehne + Nagel a primit „Operational Social Award 2014” pentru proiectul„Ancorarea responsabilităţii sociale în formare”, la Institutul de Învăţământde Stat Uranina în Viena, premiul fiind înmânat de ministrul austriac alAfacerilor Sociale, Rudolf Hundstorfer, în numele unui juriu voluntar. Din2011, conceptul premiat de educare pe tema responsabilităţii sociale este oparte integrantă a programului de formare Kuehne + Nagel. În domeniul deaplicare a inițiativei, peste 60 de ucenici din toată Austria muncesc anual înmod independent, pe un proiect social mare. În afară de creativitate,capacităţi de planificare şi proactivitate, tânăra generaţie a demonstratangajamentul faţă de implicarea socială. Proiectele variază de la donaţii demărfuri pentru orfani şi copii care trăiesc pe străzile din România şi Bulgaria,la vizite regulate la locuitorii din aziluri de batrâni şi o tombolă în beneficiulcopiilor din Austria Cancer Charity.

Volume în creştereÎn primele 9 luni ale anului 2014,grupul Kuehne + Nagel şi-acrescut volumele, câştigând astfelcotă de piaţă. Comparativ cuperioada din anul precedent,veniturile pentru aceeaşi perioadăs-au îmbunătăţit cu 8,6% (ajustatcu 12,4% diferenţe de curs valutar)la 480 milioane de franci elveţieni.EBIT a crescut cu 8,2% (ajustat cu12,1% diferențe de curs valutar) la607 millioane franci elveţieni iarrezultatul operaţional (EBITDA) cu4,6% (ajustată cu 8,3% diferenţe decurs valutar) la 743 milioane francielveţieni. Cifra de afaceri netă de13.004 milioane de franci elveţienia fost uşor peste nivelul din anulprecedent.

CristianDolinski

Page 32: Ziua Cargo - numarul 70, noiembrie 2014

noiembrie 2014 ............................................................................................................................................

FO

CU

S

63.............................................................................................................................................. noiembrie 201462

FO

CU

S

T estul s-a întins pe perioada maimultor săptămâni, potrivit de -cla raţiilor lui Danor Ionescu,

CEO Pall-Ex România, ţara noastrăfiind prima care face astfel de probede productivitate în cadrul reţelei Pall-Ex. Mega Liner Vario Floor a fost pre -zen tată pentru prima dată la Hanovra,în 2012, de către Krone, când a fostexpus prototipul modelului ca un răs -puns la cererea operatorilor de logis -tică. „Modelul a fost îmbunătăţit peparcurs pentru a se ajunge la o varian -tă care să răspundă cerinţelor pieţei.Krone Mega Liner Vario Floor estefolosită de mai bine de un an la niveleuropean cu rezultate bune privindcreşterea eficienţei“, a precizat Adrian

An ghelea, Managing Partner CTETrai lers, importatorul Krone în Ro -mânia.

Podea ajustabilă,descărcare lateralăConcret, Krone Mega Liner Vario

Floor permite încărcarea pe 3 seg -men te superioare a 30 de paleţi tip

euro, cu condiţia ca un palet să nude pă şească greutatea de 400 kg. Ca -pacitatea totală a remorcii este, înacest context, de 60 paleţi tip euro peam bele nivele şi o greutate de 24 tone,fiecare segment din partea superioarăputând susţine 10 paleţi tip Euro(80x120) sau 8 paleţi de tip englezesc(100x120). Semiremorca Krone MegaLiner Vario Floor oferă, astfel, avan -

ta jele unui transport de mărfuri paleti -za te într-un mod mai sigur şi mai efi -cient, etajul superior, a cărui înălţimepoate fi ajustată foarte uşor în funcţiede carateristicile mărfurilor aferentefie cărei curse, fiind în principal destinatmărfurilor din categoria uşoară.

„Vehiculul este ranforsat, iar stâlpiisunt realizaţi dintr-un material foarterezistent, astfel încât să se obţină oameliorare a spaţiului de încărcare.Foarte important: este singurul modelcu două nivele care poate fi în căr catsau descărcat lateral, spre deo sebirede o variantă clasică de double deck,ce poate fi încărcată doar prin spate.În plus, ţinând cont că a doua podeaeste una plină, nu există restricţii pri -

vind paleţii, în condiţiile în care am -bele podele dispun de margini contraalunecării şi de găuri pentru ancorare.Recomand acest model logisticienilorcare pot încărca paleţii prin spate şiîi pot descărca pe lateral. Termenulde livrare pentru o astfel de semi re -morcă este de 8 săptămâni“, a explicatAdrian Anghelea.

De altfel, Danor Ionescu a apreciatcă principalele avantaje ale acestui sis -tem constau în generarea de veni turiadiţionale semnificative datorate numă -rului suplimentar de paleţi încăr caţi înremorca de tip double deck precum şiîn reducerea riscurilor de de te rio rare amărfurilor din cauza su pra pozării.

„Testul realizat în reţeaua Pall-ExRomânia a inclus deplasarea remorciiîntre hub-ul central Pall-Ex (Sibiu) şimembrii reţelei, în cadrul activităţilorde trunk (deplasări zilnice). Astfel, aufost incluse oraşe în care opereazăprin cipalii membrii a reţelei: Cluj, Timi -şoa ra, Braşov, Iaşi, Suceava, Con -stan ţa, Craiova, Baia Mare şi, bineîn -ţeles, Bucureşti. Camionul a fostîn căr cat la capacitate atât la dus câtşi la întors pentru a efectua o compa -ra ţie între operarea acestuia şi a uneire morci mega standard“, a arătatDanor Ionescu, menţionând faptul căopor tunitatea de a încărca mai mulți

paleţi provine din faptul că rețeauaPall-Ex oferă clienţilor mai multe di -mensiuni de paleţi: full, mega full, fulllight, half, quarter şi miniquarter.

Meda [email protected]

Pall-Ex a testat Krone Mega Liner Vario Floor

Variantă eficientăpentru 60 de paleţiPall-Ex România a testat în lunile octombrie şi noiembrie osemiremorcă Krone Mega Liner Vario Floor. Rezultatul a însemnato majorare a productivităţii cuprinsă între 20 şi 30% pe segmentulde distribuţie la nivel naţional.

Danor Ionescu,CEO Pall-EX:

„Orice companie interesată deprogres, care urmăreşte să atingăsuccesul şi să marcheze punctede referinţă în industria în careactivează se preocupă înpermanenţă pentru îmbunătăţireaşi eficientizarea operaţiunilor, fiindmereu conectată la noutăţile dinpiaţă. Prin utilizarea în premieră înRomânia a Krone Mega Liner VarioFloor, suntem inovativi îndistribuţie pe piaţa autohtonă.“

„România este prima ţară în care Pall-Ex testează acest model, noi am fostcei mai inovatori şi mai rapizi din întreaga reţea europeană. Am prezentatdeja proiectul filialelor din Italia şi Spania, Franţa, Benelux şi Polonia, carenici măcar nu ştiau de existenţa acestei semiremorci şi le vom prezenta şifilmările realizate la încărcare/descărcare, precum şi impresiile utilizatorilordin reţeaua Pall-Ex din România. Estimăm, în acest context, apariţia inclusivde comenzi din alte ţări.“ (Danor Ionescu)

Krone Mega Liner Vario Floor

AVANTAJE- Flexibilitate maximă pentru

încărcături mixte și ambalate- Planificare mai simplă (pentru

dispecer)- Timp de pregătire a returului mai

scurt, comparativ cu sistemeleconvenționale de transport pedouă etaje

- Transport eficient- Consum scăzut de combustibil şi

emisii poluante mai reduse.

ELEMENTE CONSTRUCTIVE- 2 piloni centrali ficși- 3 secțiuni separate ale podelei ca

punți duble supraetajate (sarcinăutilă 4.000 kg fiecare)

- 5 poziții adaptabile de încărcare +poziție de parcare în partea dejos sau în partea de sus

- posibilitatea de a transporta pânăla 60 paleți

- acoperiș liftant hidraulic,utilizând un sistem hidro-pneumatic, poate fi ridicat dinpoziția centrală cu 350 mm

- între pilonii de susținere suntfolosite bare de blocare lateraleprecum și membre transversalecu ajustare telescopică în parteadin spate și în față.

3 PODELE INTERMEDIARE- Pentru ajustarea podelelor

intermediare se utilizeazăstivuitorul cu furci. Acestea pot firidicate automat, în timp ce,pentru coborâre, este necesară odeblocare manuală.

AdrianAnghelea

Page 33: Ziua Cargo - numarul 70, noiembrie 2014

noiembrie 2014 ............................................................................................................................................ 65.............................................................................................................................................. noiembrie 201464

FO

CU

SFF

OOCC

UUSS

crearea a peste 200 de noi locuri demuncă, în cadrul proiectului dedezvoltare nu mit Brașov Fill. Firma vaadăuga la por tofoliul său de activitateși producţia de piese prin prelucraretermică.

TransportexternalizatDetaliile trebuie atent studiate, în -

cepând de la însuși amplasamentulfaci lităților de producție. Astfel, pentruselectarea amplasamentului din Ro -mâ nia, au fost luate în considerarecom petenţele prezente în regiuneaBrașov în ceea ce privește tradiția îndomeniul industriei constructoare demașini, al prelucrării metalelor și, maiales, în domeniul aeronautic, prin so -

cie tatea IAR Braşov (înființată în1925).

Deoarece este vorba despre o ac -tivitate ultra-specializată, și operațiu ni -le de transport și logistică trebuie să fiepe măsură. Premium AEROTEC lu -crea ză cu firme specializate în trans -port rutier. Printre condițiile pentruselecția transportatorului se numără fle -xi bilitatea, seriozitatea și realizarea celuimai important obiectiv - livrarea pro du -selor în siguranță, la termenul pla nificat.

Selectarea firmelor de transportse face în urma licitațiilor, prin orga -ni zare de întâlniri la sediul companieicu fiecare participant și prin analizaofer telor tehnico-economice ale celorînscriși. Partenerii selectați au o im -por tanță strategică, iar colaborareaeste stabilită pe baze contractuale,

cel puțin pe termen mediu, dacă nuchiar lung.

Fabrica din Brașov livrează la mo -mentul de față, într-un ritm de 6-7 ca -mi oane săptămânal. Atât transportulma teriei prime sau al componentelorcătre societatea din România, cât șicel al produselor finite către fabricile„surori” din Germania se fac doar înre gim rutier. Fiecare transport este de -di cat (nu sunt acceptate grupaje) șisunt folosite ca mioane standard demare tonaj. Pen tru unul din produselecom paniei, dato rită gabaritului, se folo -sesc vehicule spe cial proiectate șiconstruite pentru grupul PremiumAEROTEC.

Logistică integratăConceptul privind organizarea și

modul de lucru în societatea din Bra -șov a prevăzut un departament internde logistică, deoarece specificul activi -tă ților desfășurate de acest departa -ment nu presupune doar activități strictlogistice. În Premium AEROTEC, Lo -gis tica reprezintă furnizorul intern pentrucelelalte departamente, oferind atât ser -vicii de transport intern între depar ta -mente sau posturi de lucru, cât și de li -vra re bunuri, componente și materialeauxiliare necesare în pro cesul deproducție.

De asemenea, Logistica este de -par tamentul care se ocupă de pregăti -rea pentru livrare a pieselor finite, în -căr carea acestora pe mijloacele detrans port și întocmirea documentelornecesare expedierii.

Spațiile de stocare trebuie să fieergo nomice, ușor de controlat dinpunct de vedere al gestiunii. În gene -ral, spațiile de depozitare din PremiumAEROTEC sunt dimensionate pentrua stoca un minimum necesar, iar sis -te mul instalat permite calculul și di -men sionarea acestui stoc minim.

Spațiile de stocare folosite de Pre -mium AEROTEC dispun de sistemespeciale, adecvate necesităților șinaturii bunurilor depozitate. Acesteamerg, de exemplu, de la sisteme gencan tiléver, la lifturi cu sistem de ges -tiu ne integrat sau spații care permitsto carea produselor speciale în tem -pe raturi și medii controlate.

Pentru viitor, Premium AEROTECdorește să-și extindă capacitatea de laBrașov. Anul acesta și cel următor, vaîncepe producția și livrarea a încă cincinoi pachete de produse: piese ma și -nate, profile mașinate, Thermo plas te,Frame Work A380 și Keel Beam. Aces -tea vor presupune, desi gur, și adoptareaunor planuri de dez vol tare pe temelogistice și, respectiv, de transport.

Raluca MIHĂ[email protected]

Î n punctele sale de lucru din Augs -burg, Bremen, Nordenham, Varelşi Braşov, liderul european produ -

ce componente din aluminiu, titan şifibră de carbon, atât pentru întreagafamilie Airbus (A320, A330, A380 șiA350), cât şi pentru Boeing 787Dream liner, Eurofighter şi A400M,pen tru care livrează componente

cheie. În momen tul de faţă, companianumără peste 7.000 de angajați, dincare aproximativ 400 de practicanți. Înanul 2013, a în re gistrat o cifră deafaceri de apro xi ma tiv 1,6 miliardeeuro.

Premium AEROTEC a devenit unjucător important pe piaţa structurilorae ronautice şi un partener de valoarepen tru Airbus. Având în vedere acce -le rarea producţiei pentru programelede serie Airbus, compania şi-a extinsca pacitatea de producție, construindnoua fabrică din România.

Premium AEROTEC SRL şi-a în -ceput activitatea în decembrie 2010 laBraşov. Întinsă pe o suprafaţă de 26.000de metri pătraţi, compania pre ve de ocontinuă extindere a activităţii sale, darși a personalului său, mo men tan avândpeste 650 de angajaţi şi, până în pre -zent, peste 5 milioane de componentemetalice produse şi livrate.

Fabrica din Braşov produce şiasam blează componente metalicepen tru toate programele de serie Air -bus (familia A319, A320, A330, A380)şi se axează, în primul rând, pe pr e -lu crarea metalelor - frezare, strunjireşi debavurare. Piesele frezate au di -men siuni de la 40×40 până la750×750 de milimetri, iar piesele strun -jite un diametru de până la 80 de mi -limetri. Prelucrarea profilelor specialeprevăzute pentru construcţia struc tu -rilor de aeronave uşoare reprezintă oaltă ramură de activitate a fabricii. Pre -mium AEROTEC montează compo -nen te mici, iar începând cu anul 2012,şi componente de dimensiuni maimari, precum traversa de rezistenţăa aeronavelor din familia A320, careatinge o lungime de 6 metri.

În decursul acestui an, la Brașovvor fi transferate 5 pachete de pro -duc ție adiționale, care presupun

Premium AEROTEC este, în aer, în elementul său. Companiagermană, divizie a grupului de aeronautică şi apărare AirbusGroup, este cel mai important producător european în ceea cepriveşte producţia şi dezvoltarea componentelor şi a structuriloraeronautice pentru avioane civile și militare.

PPrreemmiiuumm AAEERROOTTEECC BBrraașșoovv

Activitate...la înălțime

Spațiile de stocare folosite de Premium AEROTEC dispun de sistemespeciale, adecvate necesităților și naturii bunurilor depozitate.

Page 34: Ziua Cargo - numarul 70, noiembrie 2014

noiembrie 2014 ............................................................................................................................................ 67

Întrebările lunii NOIEMBRIE (etapa 60)

Premiile sunt oferite de

OTZ URSUS BREWERIES IFPTRGTI

1. Zona de stocare trebuie să fieconfigurată astfel încât săcorespundă mai degrabă vitezeide rotație și dimensiunilorfiecărei categorii principale deproduse, decât să se proiectezetoate locațiile de stocare,structura de rafturi și zonele destocare pe pardoseală dedimensiuni egale.

a. Falsb. Numai în depozitele micic. Adevăratd. Numai în depozitele mari

2. De cele mai multe ori, spațiul îninterior este mai scump decâtcel exterior, de aceea cele maipopulare rampe sunt:

a. Cele la 45 de gradeb. Rampele extinsec. Cele la 90 de graded. Toate sunt folosite la fel de des

3. Stabilirea fluxului operațiunilorîn depozit și a personalului estevitală în proiectarea depozitelor.

a. Niciodatăb. Doar în depozitele maric. Adevăratd. Câteodată.

HENKEL

Concursul de cunoştinţe generale îndomeniul logisticii lansat de ZIUA

CARGO şi compania de consultanţă şitraining în logistică Supply Chain

Management Center continuă cu etapa a60-a. În fiecare lună, publicăm 3

întrebări tip grilă, pentru ca, în lunaurmătoare, să dăm publicităţii variantele

corecte de răspuns. Câştigătoriisunt stabiliţi prin tragere la sorţi dintre

persoanele care răspund corect.

Fiecare întrebare are unsingur răspuns corect.

Puteţi răspunde până pe7 decembrie,

prin e-mail la [email protected],

menţionând variantele derăspuns şi datele de

contact (nume, telefon,e-mail) sau direct pe site-ul

nostru www.ziuacargo.ro,pe pagina dedicată

concursului.Câştigătorii ediţiei din

noiembrie şi variantelecorecte de răspuns vor fipublicate în numărul din

decembrie al revisteiZIUA CARGO.

CCOO

NNCC

UURR

SS

Întrebările lunii OCTOMBRIE (etapa 59) şi răspunsurile corecte:

1. Analiza pieţei presupune:a. Analiza furnizorilorb. Analiza produselorc. Analiza concurenţeid. Analiza produselor, furnizorilor,

concurenţei, potenţialilorînlocuitori - CORECT

2. Primirea comenzilor dereaprovizionare pe baza unei

decizii centralizate de cătrereţelele de distribuţie este unproces:

a. Push - CORECTb. Pullc. Push şi Pull

3. Optimizarea furnizorilorînseamnă:

a. Reducerea numărului lor

b. Creşterea numărului lorc. Restrângerea distribuţiei lor

geograficed. Utilizarea profitabilă a puterii de

cumpărare a unei organizaţii înraport cu un număr cât mai mic defurnizori, cu condiţia siguranţeilivrărilor şi asigurarea calităţiidorite pentru mărfuri şi servicii, lapreţuri competitive. - CORECT

PPAASS

AAGG

EERR

IISetra 415 LE Business

Conceputpentru eficiență

Câştigătorii lunii OCTOMBRIEIoana Opincaru, Lucian Vasilescu, Alexandra Buzoianu și NicușorTirim.Ei au fost aleşi prin tragere la sorţi dintre concurenții care aurăspuns corect la întrebările lunii octombrie, cea de a 59-a etapă aconcursului de logistică.Lista concurenţilor care au răspuns corectRadu Paul Alecu, Nicușor Tirim, Florin Geneț, Vasilescu Lucian,Anica Adela Berce, Mihai Burcin, Adrian Vlase, Ioana Opincaru,Alexandra Buzoianu

MĂSOARĂ-ȚIcunoștințele de logistică! (60)

Page 35: Ziua Cargo - numarul 70, noiembrie 2014

.............................................................................................................................................. noiembrie 201468

ȘT

IRI

PRIMA MAŞINĂ, CUAVANS DE 5%-10%

Românii între 18 şi 35 de ani caredoresc să-şi achiziţioneze unautoturism prin credit garantat destat în cadrul Programului „PrimaMaşină” trebuie să depună unavans de cel puţin 5% din preţ iarcei de peste 36 de ani, minimum10%. Statul garantează creditele înmarja unui plafon total de 50 demilioane de lei, potrivit proiectuluinormelor, elaborat de MinisterulFinanţelor. Finanţarea nu includedobânzile şi comisioanele bancareşi alte sume datorate de beneficiarîn baza contractului de credit - careva acoperi maximum 95% din preţulde achiziţie prevăzut în facturaproforma pentru categoria tinerilor,ce obţin garanţie de stat la 50% dinbani. Persoanele cu vârsta de peste36 ani inclusiv, la data aprobăriicreditului, vor beneficia de finanţare- exclusiv dobânzile şi comisioanelebancare şi alte sume datorate debeneficiar în baza contractului decredit - care va acoperi maximum90% din preţul de achiziţie prevăzut

în factura proformă. În acest caz,statul va garanta 40% din finanţare.Programul „Prima Maşină” a fostaprobat la mijlocul lunii octombrie deGuvern, prin Ordonanţă de urgenţă,actul normativ indicând doar căpreţul maxim al maşinii care poate fiastfel cumpărată este de 50.000 leiplus TVA.

UN PIC MAI MULTEMAŞINI NOI

Înmatriculările noi de vehicule rutierepentru transportul pasagerilor aucrescut, în primele 9 luni, cu 1,9%,până la 218.313 unități, față de cele214.339 unități consemnate înaceeași perioadă din anul anterior,autoturismele înregistrând cea maiimportantă pondere, cu aproape212.000 de unități, arată datele INSpublicate la începutul lunii, pe bazainformaţiilor DRPCIV. Conformstatisticii, înmatriculările noi devehicule pentru transportul mărfurilorau consemnat, în perioada 1ianuarie - 30 septembrie a.c., un saltde 8,1% față de aceeași perioadă aanului precedent, cu un număr de

62.275 unități. În funcție de categoriade vehicule pentru transportulpasagerilor, autoturismele deținsupremația, în primele nouă luni aleanului, cu un număr de 211.298 deunități, în creștere cu 1,92%comparativ cu intervalul similar din2013, când s-au înregistrat 207.306unități de autoturisme noiînmatriculate. La categoria devehicule rutiere pentru transportulmărfurilor, în primele 9 luniautocamioanele au înregistrat celemai multe unități noi înmatriculate, cu36.260 exemplare, mai multe cu1,35% în comparație cu acelașiinterval din anul precedent. Întrimestrul III 2014 comparativ cutrimestrul similar din anul 2013,autobuzele și microbuzele aucrescut de două ori, iar autoturismelecu 0,5%. La categoria mopede șimotociclete a fost înregistrată oscădere cu 7,1% iar la vehiculelerutiere pentru transportul mărfurilor, ocreştere cu 15,3% la categoriaautotractoare, cu 13,9% la categoriaremorci și semiremorci, respectiv cu0,4% la categoria autocamioane.Statistica oficială mai relevă că, fațăde trimestrul II 2014, în trimestrul IIIînmatriculările noi de vehicule rutierepentru transportul pasagerilor aucrescut cu 15,7%, în timp ceînmatriculările noi de vehicule rutierepentru transportul mărfurilor auscăzut cu 2,2%.

PTV SUSȚINECHALLENGE BIBENDUM

Ediția din acest an a MichelinChallenge Bibendum, care sedesfășoară în Chengdu, China, înaceastă lună, va reuni factori dedecizie la nivel internațional care vordiscuta promovarea unor soluții demobilitate ecologice, sigure,interconectate, accesibile atât dinpunct de vedere economic, cât șifizic. Pentru a asigura o mobilitatedurabilă, toți factorii cheie dindomeniul transportului și logisticii vortrebui să își intensifice eforturile decooperare și coordonare aactivităților lor. Astfel, Grupul PTV aacceptat invitația Michelin de aparticipa la summit-ul „Think andAction Tank” din Chengdu și de a-șiîmpărtăși experiența și cunoștințeleîn domeniul software-ului destinatactivității de transport și logistică.Vincent Kobesen, CEO al GrupuluiPTV, subliniază faptul că accesul ladate în timp util va permitemunicipalităților și regiunilor săimplementeze noi concepte și soluțiiinovative pentru mobilitate șidezvoltare urbană.

Goodyear Europa, OrientulMijlociu și Africa (EMEA) aprezentat rezultatele unuinou studiu desfășuratîmpreună cu AsociațiaEuropeană a Școlilor Auto(EFA) și cu AsociațiaPărinților Europeni (EPA).Redactate într-o nouă edițiea lucrării Goodyear WhitePaper „Driving Safety First”,rezultatele cercetării relevămai puțin atitudinea tinerilorconducători auto, cât înspecial atitudinea celor carese ocupă de educația lor.Astfel, studiul, realizat decompanie în rândul a peste5.500 de părinți din 19 țăridin regiunea Europa,Orientul Mijlociu și Africa,printre care și România,pune un accent deosebit peatitudinea față de importanțaeducației rutiere în general.Cercetarea realizată deGoodyear pune încă o datăîn evidență efortul constantpe care compania, dar și alteentități interesate, îl facepentru a-i instrui pe tineriiconducători auto, precum șinecesitatea ca instructorii

auto să fie pregătiți săinoveze pentru a pregăti maideparte noile generații deconducători auto.Noul studiu arată, deasemenea, faptul că părințiiîși doresc și ei ca propriii lorcopii să fie în siguranță pedrumurile publice, mulțidintre ei fiind foarte implicațiîn modul în care copiii învațăsă conducă. Părinții dinEuropa, printre care și ceidin România, au fost unanimde acord că siguranța rutierăar trebui să fie predată înșcoli și învățată de la vârstefoarte fragede. Un alt aspectîn care părinții sunt de acordeste că școala nu reușeștesă asigure educațiapreventivă de siguranțărutieră de care ar fi nevoie.

SIGURANȚA RUTIERĂ AR TREBUI PREDATĂCOPIILOR ÎN ȘCOLI

Autobuzele Solaris Urbino, cu podea coborâtă,

au un design elegant și soluții tehnice practice și fiabile;

Toate acestea pentru a asigura, în orice moment, siguranță

și confort sporit pentru pasageri. Descoperiți beneficiile

autobuzelor Solaris ecologice cu motoare Euro 6.

www.solarisbus.com

În România prin:IAC ManagementȘos Olteniței 219A 077160 Popești-Leordeni, Jud Ilfov,Tel. +40 21 361 1957Fax +40 37 289 9930e-mail: [email protected]

Page 36: Ziua Cargo - numarul 70, noiembrie 2014

.............................................................................................................................................. noiembrie 201470

AC

TU

AL

ITA

TE

U n alineat din OUG nr. 11/2013- aprobată în 24 iunie a.c. cumodificări, printr-o lege ce va

intra în vigoare anul viitor - lasă ne cla -rificat acest aspect. Articolul 40 stipu -lează, la alineatul (1), că „Trans portulde persoane prin servicii regu late seefectuează numai cu autobuze dotatecu aparat de marcat electronic fiscal şicititor de carduri“. Însă, la ali neatul (4),este prevăzut că „Modul de utilizare,precum şi condiţiile pe care trebuie săle îndeplinească apa ratele de marcatelectronice fiscale şi cititoarele decarduri vor fi regle men tate prin normemetodologice aprobate prin HG“.

Doru Marian Crăc, preşedinteFORT, a depus deja o adresă la Minis -terul Transporturilor şi la MinisterulFinanţelor Publice: „Să ne spună cese va întâmpla de la 1 ianuarie pentrucă nu vrem să avem surpriza ca mem -brii noştri să se trezescă bombardaţidin toate părţile cu amenzi”.

Opinia sa personală şi a FORTdespre dotarea cu case de marcatelectronice este fermă: „Dacă toatălu mea vrea să avem o piaţă de trans -port de persoane transparentă, loială,obligatoriu trebuie fiscalizată”.

De altfel, peste două treimidintre membrii FORT au ales deceva timp fiscalizarea: „Ca selede marcat există pe piaţă, aunorme. Eu, ca firmă, le folo -sesc de un an. Noi milităm dedoi ani în cadrul FORT pentrufisc alizare, deja suntem la 70%din transportatori care avem casede marcat. Ce norme să mai facă?”.

Argumentul său merge mai de -parte: „Dacă vă uitaţi în HG 69/2012,acolo apare obligativitatea mon tăriicaselor de marcat fiscale. Eu pot săvă spun că inspectorii ISCTR i-au opritpe şoferi şi chiar i-au amen dat. Că aucâştigat ei pe urmă în in stanţă este alt -ceva; există acea ex cep ţie în Codulfis cal pentru transportul de persoane,introdusă anul trecut în noiembrie. Darde la 1 ianuarie ea nu va mai puteafunc ţiona, având lege în spate“, ne-aprecizat Doru Marian Crăc.

Astfel, elaborarea de norme esteinutilă: „Trebuie doar să dispară dinCo dul fiscal excepţia pentru trans por -tul de persoane. În rest, casele de mar -cat fiscale sunt omologate, circu lăm cuele de ani de zile, am fost opriţi şi deinspectorii antifraudă. Sunt în re gistrate,sunt controlate, n-au ce să mai ceară,trebuie doar să declari me mo ria fiscalăşi îţi înregistrezi veni turile. La fel cumte duci şi cumperi o pâine şi îţi dă unbon fiscal. Ce norme să mai dea?”.

Fiscalizarea creştecu 15-20% veniturile Cât priveşte investiţia, preşedintele

FORT spune că se amortizează încâteva luni, dar beneficiile sunt impor -tan te: „Dacă mai eram cumva reticentînainte de a monta casele de marcat,după aceea mi-am dat seama că elechiar se impun. O dată - ordonăm şo -ferii, în al doilea rând - fiscalizăm piaţaşi este totul transparent, nu mai mergefiecare cu cât vrea. Mie mi-au crescutveniturile cu 20%, dar şi altora, între15 şi 20%. Explicaţia este că s-au maipotolit şoferii. Bonul fiscal nu-l mai poţirevinde, pentru că scrie pe el ora cândl-ai eliberat. Iar ca efort investiţionalnu este prea mare: undeva între 60şi 90 de euro bucata“.

Casa de marcat se monteazăfoarte uşor: „Se încarcă de la brichetăşi trebuie doar amplasat un suport pecare să o pui. Casa e a maşinii, nu aşo ferului. Tu, ca transportator, îţi ur -mă reşti şoferul. Am întâlnit şi la trans -portul de marfă reduceri de cheltuieliprin montarea GPS-ului şi a unor dis -

po zitive pe rezervoare. La fel esteşi la transportul de persoa ne: mulţi

şi-au montat cititoare, senzoripentru locuri să vadă cât timp

este scaunul ocupat. Uninstrument util este și casa

de marcat fiscală. Nu îşi dauseama toți transportatorii, dar vor

constata rapid ce beneficii le aduce“.

Magda [email protected]

Enigmă în OUG 11pentru casele demarcat obligatoriiTransportatorii de pasageri nu ştiu sigur în acest moment dacă dela 1 ianuarie 2015 va fi obligatorie dotarea autobuzelor,microbuzelor şi autocarelor cu aparat de marcat electronic fiscalşi cititor de carduri.

Page 37: Ziua Cargo - numarul 70, noiembrie 2014

noiembrie 2014 ............................................................................................................................................

INT

ER

VIU

73.............................................................................................................................................. noiembrie 201472

INT

ER

VIU

Ziua Cargo: A devenitAnadolul Automobil Romun specialist și pe piațalicitațiilor pentru autobuzeurbane?Magda Peșu: Acesta este al

doilea an în care activăm ca ofertanţiîn domeniul transportului public local depersoane. Până în acel moment, nuam avut în portofoliul de produse auto -buze destinate transportului urban decălători. Iar acum, prin produsele pecare le promovăm, am obţinut, într-a -devăr, rezultate bune, mai ales dacăavem în vedere cifrele totale din piaţă.

Cel mai recent succes l-am înre -gis trat la Brăila.

Produsul nostru - cel mai mic dinga ma Isuzu - a câştigat licitaţia orga -ni zată de Braicar SA. Suntem la adoua licitație câștigată la Brăila, iarauto buzele pe care le-am livrat acumun an au circulat fără să fi notat pro -bleme importante în funcţionare.

De altfel, societatea Braicar a fostautorizată, aşa cum au cerut în caietulde sarcini, să se ocupe de întreţinereaşi de reparaţia autobuzelor livrate decătre noi. Le-am pus la dispoziţie tes -te re de diagnoză, toată SDV-istica ne -cesară şi am şcolarizat personalultehnic al Braicar. Astfel că intervenţiilenoastre sunt limitate - acționăm doarîn acele situații în care este necesarămai multă experienţă în reparația au -to buzelor Isuzu.

La această livrare au fostprezenţi primarulMunicipiului Brăila şiambasadorul Turciei înRomânia.Domnul Huseyin Aykol, proprie ta -

rul Anadolu Automobil Rom, este unuldintre investitorii turci importanţi înRomânia. Este pe piaţa de aici încădin 1998 şi a continuat să investeascăîn segmentul auto, iar acum se situea -ză printre cei mai de succes oamenide afaceri turci. În plus, este şi vice -

pr e şedintele Asociaţiei Oamenilor deAfaceri Turci din România. Datorităaces tor realizări s-a bucurat de intere -sul Excelenţei Sale Ambasadorul Tur -ciei în România, care şi-a exprimatintenţia de a fi alături de noi în cadrullivrării de la Brăila din 28 octombrie.Ast fel, a avut loc o întâlnire la nivelînalt între ambasadorul Turciei în Ro -mâ nia şi primarul Municipiului Brăila,în care s-au conturat paşii pentru dez -vol tarea colaborării între comunitateade afaceri turcă şi Autoritatea Localădin Brăila.

Ne-am simţit onoraţi și este primalivrare în cadrul căreia am avut lângănoi un oficial de rangul acesta.

Considerați că ați atins oaltă etapă?Suntem o echipă de oameni tineri,

aş putea spune că am crescut șine-am maturizat o dată cu firma. Afost un drum lung, greu, şi poate căacum am ajuns să culegem şi roadeleunor eforturi susţinute de ani de zile,

pentru că autobuzele noastre urbaneau fost făcute cunoscute în Româniaîntr-o perioadă de criză financiară şinu au avut impactul dorit de noi încăde la început.

De-abia în 2013 am simţit că în -ce pem să culegem roadele. A fost omuncă susţinută de promovare înultimii ani și am fost prezenţi pestetot. Ne-am focusat pe segmentultrans portului public local pentru că pecel privat eram deja bine reprezentațiși cunoscuți, prin rezultatele pe carele-am obţinut în anii anteriori.

Cum arată din punct devedere al cifrelor 2014, ancare ilustrează lărgireagamei de produse înportofoliul companiei?Până la 31 octombrie, cifrele în -

regis trate consemnează un total de103 vehicule marca Isuzu livrate. Din -tre acestea, pe modele, autobuze ur -ba ne (clasa I) sunt 98. Aceste modelerelativ noi în gama Isuzu au avut maresuc ces anul acesta. Dintre cele 98sunt 62 din modelul Novociti - autobuzurban de 7,5 m, având capacitate to -ta lă de 55 de călători.

Evident, cifrele acestea se înregis -trea ză mai ales datorită pregătiriifirme lor de transport din Zona Metro -

po litană București în vederea atribuiriicare urma să aibă loc în aprilie 2014.Atribuirea a fost suspendată din cauzaunor acţiuni în instanţă, dar, înaintede aceasta, am livrat către operatoriide transport din Ilfov un număr de 87de autobuze anul acesta, la care seadaugă cele livrate la finalul lui 2013.

În plus, am participat şi noi, ca şialţi distribuitori de autovehicule, la lici -tația organizată de Ministerul Dezvol -tă rii pentru achiziţia unor microbuze şiautocare destinate transportului şcola -ri lor şi sportivilor. Am câştigat atribuireacare se referea la 3 autocare de câte58 de locuri, participând în calitate deofertant cu autocarele Temsa LD 13.Au fost 3 ofertanţi, noi am câştigat,s-a semnat contractul şi urmează,până la sfârșitul acestui an, să livrămpro du sele către Ministerul Tineretuluişi Spor tului. Suma cu care am câştigateste de 190.000 de euro, fără TVA,pen tru un autocar turistic de 58 locuriși 13 m lungime. Garanţia este de 5ani.

Am mai definitivat un contract pen -tru vânzarea unui autobuz Isuzu cătreo mină de sare. Compania Salrom dinRâmnicu Vâlcea a organizat o proce -du ră de ofertă şi suntem câştigători cuun Isuzu Turquoise, pe care îl livrămîn cursul lunii noiembrie.

Având în vedere că suntem foartefle xibili cu termenele de livrare, ar mai

putea apărea şi alte vânzări până lasfâr șitul anului. Suntem siguri că nuvom încheia 2014 cu doar 103 auto -bu ze.

Care sunt ceilalți furnizoripe care îi reprezentați, pelângă Isuzu și Temsa?În prezent, reprezentăm alte două

mărci importante în România. Karsaneste un mare producător de microbuzeşi autobuze din Turcia. Deja am sem -nat contractul cu acest furnizor şi ur -mează o conferință în care oficialii dela Karsan Turcia vor veni să anunţeşi ei parteneriatul cu firma noastră.

Avem mari aşteptări de la pro du -sele din această gamă, ei deja con -tea ză pe România ca fiind una dintrepieţele importante de export.

Gama produselor lor este destulde variată, începând cu un autobuz decapacitate mică de 5,8 m şi mergândpână la autobuzul articulat de 24 m.Pentru transportul public, în afaraproduselor marca proprie (Jest de 5,8m și Atak de 8 m), au dreptul de vân -zare al autobuzelor marca BredaMe -na rini din Italia, ei fiind, de altfel,producătorii acestor autobuze urbane.Ne aşteptăm să înregistrăm vânzăriimportante mai ales pe segmentul au -tobuzelor de capacitate mică, Karsanfiind unul dintre principalii furnizori ai

acestui tip de mijloace de transportpe piața din Turcia.

Cel de-al doilea nou furnizor estefa brica SOR din Cehia. Avem mariaşteptări în ceea ce privește vânzărilede autobuze electrice pe care SOR leproduce de câţiva ani. Aceste auto -buze sunt deja în exploatare în oraşedin Europa. Am vizitat fabrica SORîmpreună cu câţiva reprezentanţi aiad ministraţiilor locale şi directori ge -nerali ai unor companii de transportpen tru a se familiariza cu caracte ris -ti cile acestui autobuz propulsat electric.

În plus, varianta GNC (gaz naturalcomprimat) pare tot mai interesantăpentru România. Producătorii dinTurcia au experiență în acest sens șiamin tim aici cele peste 200 de auto -buze livrate în Istanbul, care funcțio -nea ză cu GNC.

În principiu, ca strategie ne vomfocusa pe modelele care vor aveapotenţialul cel mai mare, bazându-nepe un portofoliu larg de autobuze,având în spate patru furnizori.

În ceea ce priveşte transportul pu -blic, sperăm ca în 2015 să se alocedin nou fonduri importante pentruinves tiţii în vehicule urbane. Avem mariaştep tări în legătură cu demarareaproiectelor pe fonduri europene pentruachiziţia de autobuze electrice şi, înfuncţie de cadrul legislativ din Româ -nia, ne putem adapta strategia pentruproiecte care pot apărea pe ultimasută de metri.

Radu [email protected]

Flexibilitate prinpatru furnizoriAdaptarea rapidă la nevoile pieței a reprezentat întotdeauna unpunct forte pe piața autovehiculelor destinate transportului decălători. Anadolu Automobil Rom a continuat să dezvolteprincipalul său avantaj, flexibilitatea, abordând transportul urban,apoi segmentul turistic, iar astăzi soluțiile de propulsie cucarburanți alternativi au devenit, de asemenea, disponibile. Amdiscutat cu Magda Peșu, director general Anadolu Automobil Rom,despre rezultatele acestei strategii.

„Ţinând cont de fondurileeuropene, considerăm că în aniiurmători putem dezvolta proiectefrumoase pentru vânzareaautobuzelor electrice.“

„Comercializăm produsele a patru furnizori, care ne asigură un portofoliularg de autobuze. În funcţie de cerinţe, participăm la licitaţii cu un furnizorsau altul, în dorința de a avea o ofertă cât mai competitivă.“

MagdaPeșu

Page 38: Ziua Cargo - numarul 70, noiembrie 2014

.............................................................................................................................................. noiembrie 201474

OP

INII D

IN P

IAȚ

ĂO

PIN

II D

IN P

IAȚ

Ă

A utoritățile române au de mon -strat, de fiecare dată când auavut ocazia, tendințe de re -

stric ționare și distorsionare a condițiilorde funcționare a unei „piețe libere“,prin mijloace de reglementare și prac -tici de punere în aplicare lipsite desens. Sunt nenumărate exemplele șicomplet inutilă înșiruirea acestora aici.Ceea ce este mai important este faptulcă, pe termen lung, astfel de abor dăriîn zona de reglementare au sub minatacquis-ul referitor la piața in ternă îndomeniul transporturilor și, mai ales,câștigurile în materie de efi ciență aserviciilor (siguranța trans por tului,emisii de CO2, marja comer cială etc).

Implementarea și aplicarea defec -tuoa să a legislației europene relevantea descurajat transportatorii să preg ă -

tească și să implementeze planuri deafaceri viabile. Rănile provocate de„neputința“ autorităților sunt sesizabileîntr-un spectru larg, după cum ur -mează:

• deciziile de achiziții sunt fun da -mentate ad-hoc, întotdeauna în funcțiede „noile criterii de evaluare“, de datala care va avea loc următoarea licitațienațională și nu de posibilitatea realăde amortizare a mijloacelor de trans -port, așa cum ar fi natural;

• graficele de circulație nu sunt ar -mo nizate cu fluxurile de călători, pro -gramul de transport fiind construit peo structură învechită, alterată deseori,prin acțiuni dincolo de limitele trasatede legislație;

• consumul de carburant și gradulde încărcare nu pot fi optimizate atât

timp cât autovehiculele circulă pe tra -see „aglomerate“ aleator de cătreautoritatea competentă;

• numeroase întreprinderi de trans -port sunt considerate vulnerabile dinpunctul de vedere al poziției lor finan -ciare, marjele de profit diminuându-seîn ultimii ani, atât în sectorul curselorefectuate pe bază de grafice de ci r -cu lație, cât și în cel al transportuluioca zional;

• nivelul costurilor constituie unuldintre principalii factori care determinăcompetitivitatea redusă în sectorultrans portului rutier de persoane. Întimp ce unele dintre costuri sunt firești,fiind strâns legate de specificul acti -vi tății (costurile pentru întreținereavehi culului, regimul de impozitare aîn treprinderilor, costurile de capital),altele sunt „variabile“ și depind de inte -re sul pe care îl arată autoritățile aces -tui sector de activitate (taxele pentruînmatricularea vehiculului, taxele deutilizare a drumurilor, taxele pentrucom bustibili etc). Orice discuție supli -men tară pe acest subiect cred că esteinoportună...

În sinteză, vulnerabilitatea sectoru -lui național de transport rutier de per -soa ne are, în opinia mea, cauze ex -trem de simple. Ce este drept mi-ar fiplăcut să descifrez o conspirație binepusă la punct, însă este vorba deama torism, în formă pură, și de ires -pon sabilitate strategică. Ghinion!

Vulnerabilități(in)evitabile De parcă prezentul nu ar fi atât de

dificil, încă de pe acum trebuie să pre -gătim resurse suplimentare ce vor fialocate noilor confruntări. Pentru aputea soluționa măcar o parte dintreaceste noi provocări, va trebui să gă -sim singuri soluții pentru a ne îmbună -tăți eficiența serviciilor.

Totuși, impactul negativ al factorilorde risc majori va putea fi diminuat nu -mai prin acțiuni ferme ale autoritățilorcompetente la nivel național. Până laurmă, atât la nivel legislativ și, maiales, la nivel executiv trebuie înțelesfaptul că legislația UE oferă atât un

cadru general, cât și unul sectorialcare vizează garantarea siguranței ru -tie re, a unor condiții de muncă adec -va te și a concurenței nedenaturate însectorul transportului rutier, în general.Mai mult, pentru a garanta faptul cănor mele sunt aplicate în mod corect,dis pozițiile respective sunt completatede proceduri privind controalele mini -me și de dispoziții legale și tehnicedetaliate privind Serviciul de transportrutier de persoane.

O parte dintre noi se va întreba, cusi guranță, de ce nu implementăm a -tunci corespunzător pachetul euro peande măsuri? De ce trebuie să ne băgămîn seamă alterând fiecare con cept cupropria viziune asupra Servi ciu lui detransport? De ce nu parti ci păm trans -parent la fiecare dezbatere europeană,prezentând argumente și ascultândopinii, pentru ca mai apoi să aplicămcu rigoare ceea ce am con venit?

În așteptarea acestor răspunsuri,revin la subiectul legat de vulnera bi -li tățile sectorului de transport.

Deficitul de conducători auto esteatenuat de criză într-adevăr, dar ră mâ -ne o sursă de preocupare, în specialîn ceea ce privește conducătorii autospe cializați. În viitor, aceasta va gene -ra noi cereri de conducători auto șicali ficări adecvate, pe fondul unei forțede muncă îmbătrânite.

De asemenea, condițiile de muncărămân dificile, după cum o arată atrac -tivitatea scăzută a sectorului. Printremotivele „clasice“ care stau la bazaacestui fapt sunt: natura mobilă a ac -ti vității prestate și perioadele lungi pe -trecute departe de casă. Modificărilestructurale din acest sector și adop -tarea parțială a pachetului rutier euro -pean au generat factori de risc supli -mentari. Deseori, conducătorii autolucrează în mod izolat, gestionarea„just-in-time“ și cerințele clienților con -du când la o presiune suplimentarăasu pra acestora. Mai mult, utilizareadin ce în ce mai frecventă a tehnolo -giilor complexe, reconfigurarea loculuide muncă, riscul de violență și orele

de muncă atipice vor avea efecte ex -trem de negative asupra cererii delocuri de muncă.

Lipsa de predictibilitate legislativăa afectat deja sectorul transportului ru -tier de persoane, însă o expunere peter men lung la o asemenea abor dareva genera o serie de schimbări majore.Spre exemplu, rezultatele deficituluide conducători auto pot fi deja resimțiteîn unele state membre unde sunt re -cru tați §oferi din țări terțe.

Nivelul insuficient de conformitatecu normele comunitare genereazăefecte negative suplimentare. Răueste faptul că unele dispoziții euro pe -ne sunt implementate selectiv în Ro -mâ nia, astfel încât prevederile legaledevin dificil de aplicat și imposibil dearmonizat cu „mozaicul“ existent înlegislația națională, cu consecințe greude cuantificat pentru piața internă atransportului rutier de persoane. Aces -tea includ, însă nu exclusiv, o degra -dare a condițiilor de lucru pentru lucră -torii din transportul rutier, riscuricres cu te pentru siguranța rutieră șidezavantajarea operatorilor de trans -port care respectă normele legale.

Sabin OGREANUDirector Executiv DACOS

[email protected]

Vulnerabilități„istorice“Principalele evoluții care afectează piața transportului rutierde persoane din România constau într-o serie de tendințeglobale, precum criza economică și creșterea costurilorde operare, amplificate de măsuri locale, adevărate repereale „neputinței“ naționale.

PUBLICITATE

„Presiunea asupra lucrătorilor din transportul rutier este percepută ca fiind încreștere din cauza actualei crize economice; subscriu însă conceptului careasociază acest fapt mai degrabă practicilor ilegale precum depășireaduratelor de conducere, evaziunea fiscală, remunerarea pe bază de «falsăperformanță» sau pseudo-activitatea în folos propriu.“

SabinOgreanu

Page 39: Ziua Cargo - numarul 70, noiembrie 2014

noiembrie 2014 ............................................................................................................................................

PR

EZ

EN

TAR

E

77.............................................................................................................................................. noiembrie 201476

PR

EZ

EN

TAR

E

A cest model face parte dinseria MultiClass 400, benefi -cia ză de acces facil grație in -

trării cu podea joasă și, totodată, decon fortul unui autocar de linie, un postde conducere ergonomic, fiind conce -put ca un vehicul avantajos din punctde vedere al achiziției și al exploatării,aerisit și cu un grad ridicat de confort.

Setra 415 LE Business reprezintăun nou și interesant exercițiu rezolvatde Daimler - cum trebuie să arate unautocar pentru a fi cât mai eficient,dar să rămână Setra?

Segmentul low-entry este tot maiapreciat pe piață datorită versatilittățiisale, raportului echilibrat între confort– capacitate de transport.

Chiar dacă discutăm de un autove -hi cul aflat pe granița dintre transportulurban și cel interurban, eleganța ră -mâ ne la un nivel specific Setra. Con -for tul călătorilor, accesibilitatea bunăîn interior, senzația de spațiu și luminăsunt aspecte pe care le apreciezi ime -diat. O idee interesantă o reprezintăutilizarea unei uși simple, dar de o

lățime mai mare. Astfel, accesibilitateaeste bună, asemănătoare cu situațiaîn care este utilizată o ușă dublă, darînchiderea se face mult mai bine, cuimpact semnificativ asupra nivelului dezgomot și curent din interiorul ma șinii.

Atunci când vine vorba de dotări,Setra are, bineînțeles, la dispoziție opa letă extrem de largă. Totuși, pentrucă eficiența este cuvântul de ordine,contructorul a făcut doi pași înapoifață de modelele turistice, iar rezultatuleste cel scontat: un motor mai mic,dar care asigură un demaraj foartebun chiar și în zonele cu turații scăzuteși, totodată, consum redus de car bu -rant; o direcție foarte precisă, dar caresolicită puțin mai mult brațele șoferului;o frână pe care apeși ceva mai tare,un bord relativ simplu...

Acestea nu sunt o critică adusăpro dusului, ci pur și simplu reprezintărăspunsul la întrebarea legată de creș -te rea eficienței, iar comparația estefă cută cu autocarele de top ale pro -du cătorului - ComfortClass șiTopClass.

Și pentru că vorbeam de frâne,am apreciat din plin puterea cu careacționează retarderul în timpul sesiuniide drive-test organizate la Stuttgart.

Setra 415 LE Business este unau tovehicul foarte plăcut la condus șicare îți dă un sentiment puternic deîncredere, specific autocarelor Setra.

DimensiuniPentru a oferi mai mult spațiu și

confort călătorilor, inginerii germaniau rămas la aceeași înălțime a mode -lu lui 415 UL Business, anume 3.350mm, dar au mărit lungimea vehicululuicu 130 mm, ajungând la 12.330 mm,

optimizând astfel spațiul pasagerilorpe scaune, iar ampatamentul este de6.330 mm. Accesul persoanelor în vâr -stă sau cu dizabilități se poate face peușa din față, unde podeaua are o înăl -ți me de 345 mm cu roțile standard de295/80 R 22.5, dar poate ajunge la305 mm, dacă se aleg dimensiunileop țio nale ale anvelopelor, 275/70 R22.5. La ușa a doua, cea centrală,înăl țimea podelei este de 385 mm cudimensiunea standard a anvelopelorși coboară la 340 mm, dacă se alegan velopele opționale. Totodată, auto -ca rul poate coborî și el 70 mm, grațiesistemelor concepute special pentrua facilita accesul. Ușa din mijloc estede tip „single“, cu o lățime de 1.150mm și permite accesul persoanelorcu cărucioare cu rotile, dar, opțional,se poate monta o ușă dublă, cu o lăți -me de 1.380 mm, precum și o rampăde acces, manuală, ce poate suporta350 kg. Pentru că discutăm de spațiuși dimensiuni, amintim că există douăspații de depozitare, amplasate în fațaaxei frontale, pe stânga și pe dreapta,cu un volum de 250 l fiecare.

Postul de conducereși interiorulModelul Setra 415 LE Business

are un post de control echipat cu unsis tem modular și ergonomic, ce poatesuferi reconfigurări, chiar și inserareaunui display multifuncțional în panoulde comandă. Totodată, notăm că vola -nul este și el pe deplin ajustabil, atâtdin punct de vedere al înclinației, câtși al adâncimii. Pentru șofer, se pot in -stala opțional diferite spații de depozi -

Setra 415 LE Business

Conceputpentru eficiențăProducătorul german de autocare și-a completat gama deautovehicule interurbane cu modelul 415 LE Business, unlow-entry conceput pentru eficiență.

Page 40: Ziua Cargo - numarul 70, noiembrie 2014

ta re, cu încuietori, dar și un echipa -ment ce permite tipărirea biletelor șiînca sarea banilor. În configurație stan -dard, se pot monta 49 de scaune pen -tru pasageri (fără spațiu destinat căru -cioa relor cu rotile), echipate cu centuride siguranță cu prindere în două punc -te, dacă vorbim de scaunele SetraTranzit, sau îmbrăcate în textil și cureglaj al spătarului, dacă vorbim demodelul de scaune Route. Înălțimeautilă este de 2.620 mm în prima jumă -tate a autocarului, unde podeaua estecoborâtă, iar suprafața vitrată, înaltăși ea, contribuie la senzația de lumino -zi tate și spațiu. În cea de a doua jumă -tate, mai înaltă, se ajunge grație celordouă trepte de 220 mm fiecare, iar încazul în care autocarul va fi încadratși folosit în regim urban (clasa I), ac -ce sul în această zonă se va face cutrei trepte, mai mici, de 152 mm fieca -re. Linia umărului pasagerilor carestau pe scaune este la 650 mm, ceeace asigură o senzație de confort și ovizibilitate bună.

Motorizare EURO 6Noua Setra 415 LE Business este

echipată cu un propulsor de tip OM936, în 6 cilindri, bi-turbo. Compact șiușor, motorul de 7,7 litri dezvoltă opu te re de 354 CP și se mai poate în -tâlni pe gama MultiClass, modelelede autocare cu podea ridicată, undepu terea este însă de 299 CP. Cuplulma xim dezvoltat este de 1.400 Nm,față de 1.200 Nm - în cazul varianteide 299 CP. Acest tip de motor bene -fi ciază de un sistem de injecție directăde tip common rail, cu o pompă deînal tă presiune. În comparație cu mo -de lele anterioare, echipate cu motoareEURO 5, acestea aduc o economie decombustibil de până la 5%. Motoruleste amplasat vertical, beneficiază deavantajele tehnologiei BlueEfficiencyPower și are intervale de servisare cepot ajunge la 90.000 km. Din punctde vedere al transmisiei, este dispo -ni bilă o cutie GO 190, în 6 trepte, ma -nuală, un GO 250-8 Powershift auto -

ma tizat sau două variante de cutiiauto mate, ZF EcoLife și Voith Diwa.6

Mai multă siguranțăSistemele de siguranță disponibile

în standard la acest model, precumABS, ASR, BAS, EBS, cresc foartemult nivelul de siguranță al unei călă -torii, la fel ca noua structură a autoca -rului, care a fost și ea special reproiec -tată cu elemente adiționale mairezis tente, dar și cu materiale mai pu -ter nice, corespunzând directivei eu -ropene R66 privind rezistența la răs -tur nare. Opțional, se pot adăuga șialte sisteme precum ESP sau TPMS(monitorizare a presiunii din pneuri).

Seria MultiClass 400Din seria MultiClass 400 fac parte

12 vehicule, începând cu modelul scurt,S 412 UL, de 10,8 m până la cel mailung model, S 419 UL, ce mă soa ră 15m lungime. Acestea oferă su ficient spa -țiu de depozitare a ba ga jelor, scauneconfortabile și diferite opțiuni precumbucătărie, toaletă, aer condiționat, atri -bu te necesare unui tour-operator. Toa -te autocarele ce fac parte din seriaMultiClass 400 au făcut pasul cătremotorizări EURO 6 încă din toamna lui2013.

Radu BORCESCUStuttgart, Germania

[email protected]

.............................................................................................................................................. noiembrie 201478

PR

EZ

EN

TAR

E

Fișă tehnică - Setra415 LE Business

Motorizare: OM 936, 6 cilindri înlinie, EURO 6

Cilindree: 7,7 lPutere: 354 CP la 2.200 rpmCuplu maxim: 1.400 Nm la 1.200 -

1.600 rpmDimensiuni (L/l/h) mm:

12.330/2.550/3.295 (3.355 cu AC)mm

Rezervor (carburant/AdBlue): 350l/27 l

Rază bracaj: 22 mLocuri: 49 (fără loc destinat

cărucioarelor cu rotile)

Page 41: Ziua Cargo - numarul 70, noiembrie 2014

noiembrie 2014 ............................................................................................................................................

INE

DIT

81.............................................................................................................................................. noiembrie 201480

IINNEE

DDIITT

C rearea insulei Palm Jumeiraha început în luna iunie 2001.La scurt timp după, a fost anun -

țat și proiectul celei de-a doua insu le,o a treia fiind la rândul ei pla ni ficată,dar acest ultim proiect a fost ulteriorremodelat și redenumit Deira Island.

Insulele artificiale sunt construitedin nisip dragat de pe fundul GolfuluiPersic de către compania belgianăJan de Nul și de olandezii de la VanOord. Nisipul este efectiv „spreiat” prininter me diul navelor de dragare în zonares pec tivă, prin intermediul unui ghidajGPS. Pro ce sul de împroșcare poartănu mele de „cur cubeu”, datorită arculuidescris în aer de către nisip în timpul

aces tui proce deu. Marginea exterioarăa fiecărui pal mier, arcele de cerc (se -milunele) sunt de fapt diguri; cel de laPalm Jumeirah este construit din 7mi lioane de tone de rocă. Fiecarestân că a fost așezată indi vi dual prinintermediul unei macarale, ope ra torulprimind coordonatele GPS exacte.

Grupul Jan de Nul a început lucrulla Palm Jebel Ali în 2001 și a încheiatlucrările pregătitoare în 2006. Proiectulinclude crearea unei peninsule cu olun gime de patru kilometri, protejatăde un dig circular cu o lățime de 200m și o lungime de 17 km. Planificatini țial a fi gata în 2008, proiectul a fostînghețat și nu a fost încă finalizat.

Palm Jumeirah constă dintr-untrunchi, o coroană cu 16 ramuri și undig cir cular cu o lungime de 11 km. In -sula are dimensiunile de 5 km pe 5km și a da ugă coastei 78 km. Rezi -denții au în ce put să se mute pe Jumei -rah la sfâr și tul anului 2006.

Construcția Palm Is lands are unimpact semnifi ca tiv asu pra mediu luiînconjurător, re zul tând în schimbări înrândul faunei și florei, ero ziu ne la nive -lul coastei, transport de se di mentede-a lungul țărmului și creare de valuri.Astfel, aceste proiecte au de ve nit cau -ze favorite ale militanților ecologiști.

Resurse și problemePalm Jumeirah a fost construit în

între gime din nisip și stâncă (nu a fostfolo sit beton), în conformitate cu ordi -ne le Prințului Dubaiului, care a și venitcu ideea de design.

Obiectivul primar pentru construc -ția Palm Islands a fost de a crea odestinație de vacanță și a crește turis -mul pentru a com pensa pentru scăde -rea veniturilor pro venite din exploa ta -rea petrolului, re sur sele din Golf fiindîn scădere. Palm Ju meirah este gazdăa extraordinarului hotel Atlantis, deve -nit deja emblematic pentru Dubai șipentru iubitorii faunei acvatice.

Pentru realizarea insulei, în total,au fost folosite 5,5 milioane de metricubi de rocă provenind de la 16 ca -rie re din Dubai și 94 milioane metricubi de nisip de pe fundul mării de lao distanță de 6 mile nautice de coastă.

Evenimentele de pe 11 septembrie2001 au rezultat într-un flux mai redusde turiști în Dubai și în încetinirea pro -iectului. O altă importantă constrân ge -re a reprezentat-o faptul că timpul es -timat pentru terminarea proiectului, 4ani, a fost prea scurt. Pentru a urgentapro cesul de construcție, au fost anga -jați 40.000 de muncitori care lucrauîn două schimburi a câte 12 ore.

La acestea s-au mai adăugat pro -bleme naturale, cum ar fi valuri de 2metri, furtuni extrem de puternice, cutre -mu re cu o magnitudine de 6 sau 7 gra -de pe scara Richter etc. Ero ziu neacauzată de vânt și curenții maritimi re -pre zintă una dintre cele mai mari pro -bleme în prezent, îndepărtând nisi puldin care este făcută insula. Deoareceinsula este construită din nisip și rocă,a fost acordată o aten ție deosebită clă -dirilor. Materialele folosite pentru con -struc ția acestora au fost aduse la fațalocului în sistem just-in-time, planificareafără niciun fel de eroare fiind principalaprovocare și totodată factorul cheie.

Raluca MIHĂ[email protected]

IInnssuulleellee PPaallmmiieerrddiinn DDuubbaaii

Palm Islands (Insulele Palmier)sunt două insule artificiale,Palm Jumeirah și Palm Jebel Ali,pe coasta Dubai-ului, în Emiratele Arabe Unite. Înmomentul de față, numai Palm Jumeirah este gatași are forma unui palmier, cu un arc de cercdeasupra (sau semilună). Atunci când va fi gata,Palm Jebel Ali va avea o formă similară. Ambelevor găzdui un număr mare de centre rezidențiale,de odihnă sau de distracție, adăugând orașuluipeste 520 km de plaje private.

Page 42: Ziua Cargo - numarul 70, noiembrie 2014

.............................................................................................................................................. noiembrie 201482

HO

RO

SC

OP

DE

TO

RIE

BERBEC (21 martie - 20 aprilie)

În această perioadă, toatelucrurile merg ca pe roate.

Nu vă puteţi plânge de nimic.Străluciţi atât în plan profesional cât,mai ales, în cel financiar. Nu seîntrevăd prea multe călătorii, dar, cusiguranţă, una dintre ele vă va aducemari satisfacţii. La volan, nu vă lăsaţifuraţi de peisaje, conduceţi cuprudenţă şi purtaţi centura desiguranţă.

TAUR (21 aprilie - 20 mai)

Neplăcerile din planprofesional şi financiar

dispar brusc, în urma deblocăriiunor contracte. Apar şioportunităţi noi. Atenţie însă, estefoarte important ca în aceastăperioadă să vă păstrați simțul rațiuniiși măsura. Ţineţi seamă de ele înspecial în călătoriile pe care leîntreprindeţi. Conduceţi cu prudenţăşi respectaţi toate regulile decirculaţie.

GEMENI (21 mai

- 20 iunie)

Aveți foarte multă energie,dar nu o folosiţi în mod

constructiv, ceea ce va determina ocreştere a nivelului de stres. Nu enevoie să vă grăbiţi, aveţi suficientăputere de muncă iar oportunităţile înplan profesional vor apărea oricum.Conduceţi cu prudenţă, nu uitaţi săvă puneţi centura de siguranţă şievitaţi conflictele cu ceilalţiparticipanţi la trafic.

RAC (21 iunie - 22 iulie)

Nu neglijaţi un elementimportant în activitatea

dumneavoastră profesională: lucrulîn echipă. Aveţi resursele necesarepentru a pune în scenă câtevaproiecte ambiţioase şi de foarte maresucces. Veţi călători mult în aceastăperioadă, lucru benefic pentrucarieră. Evitaţi conflictele în trafic şinu apăsaţi prea tare pedala deacceleraţie.

LEU (23 iulie

- 22 august)

Este o perioadă foartebună pentru dumneavoastră

din punct de vedere energetic. Vețiînregistra succese notabile în totceea ce faceți. De asemenea, acestinterval de timp este propice pentrucălătorii, care vor atrage rezultatedeosebite în special în planprofesional. Atenţie, însă, în trafic:încercaţi să ţineţi sub control stărilede nervozitate.

FECIOARĂ (23 august

- 22 septembrie)

Lucrul în echipă vă aducemulte satisfacţii, însă

doar în plan profesional. În planpersonal, lucrurile abia acumîncep să se aşeze - mai aveţinevoie de ceva timp până cândapele se vor linişti complet. Nueste indicat să călătoriţi prea multîn această perioadă. Cu atât maimult cu cât anumite lucruri se potrezolva mai bine şi mai simplu dela distanţă.

BALANȚĂ (23 septembrie - 22 octombrie)

Este timpul să văpropuneți nişte obiective

clare în plan profesional. În acestmod, se poate spune că urmați caleacătre succes. Veţi călători foarte multşi pe distanţe lungi, motiv pentrucare consumul de energie va fienorm. Este posibil să aparăconflicte în trafic sau rivalităţi. Esteimportant să vă menţineţi calmul şidiplomaţia.

SCORPION (23 octombrie - 21 noiembrie)

Informația și comunicareasunt principalele elemente

de care trebuie să țineți seama înaceastă perioadă. Folosiţi acestedouă instrumente în mod raţional şiveţi avea foarte mult de câştigat -evident, în planul profesional şi în celfinanciar, singurele cărora le acordaţiatenţie şi care înregistrează succeseimportante. În trafic, evitaţi să apăsaţiprea tare pedala de acceleraţie!

SĂGETĂTOR (22 noiembrie

- 21 decembrie)

Toate vă merg ca peroate în plan financiar şi

profesional. Veţi lua o decizieimportantă, care vă va propulsa încarieră. Vitalitatea şi energia sunt lacote maxime în această perioadă şi,chiar dacă impulsurile nu vă daupace, încercaţi să evitaţi aventurileriscante. În trafic, conduceţi cuprudenţă şi purtaţi întotdeaunacentura de siguranţă.

CAPRICORN (22 decembrie - 19 ianuarie)

Concentraţi-vă toatăatenţia în plan

profesional. Este o perioadă propicepentru realizări în carieră. Iarsuccesul nu va întârzia să apară.Și în plan financiar se întrevădrezultate foarte bune. Veți călătoridestul de mult, în general drumuriscurte. Conduceți cu prudență, nuapăsați prea tare pedala deaccelerație și purtați întotdeaunacentura de siguranță.

VĂRSĂTOR (20 ianuarie

- 18 februarie)

În plan profesional,lucrurile stau bine.

Totuşi, din punct de vedere financiar,mai aveţi de aşteptat o perioadăpână se va clarifica situația.Veţi călători destul de mult.Conduceţi cu prudenţă, respectaţitoate regulile de circulaţie, nu uitaţisă vă puneţi centura de siguranţă şievitaţi conflictele cu ceilalţiparticipanţi la trafic.

PEȘTI (19 februarie - 20 martie)

Veți avea foarte multedrumuri de făcut în această

perioadă, ocazie cu care vă vețiconsuma toate resursele de energie.Important este că tot ceea ce veţiîntreprinde în aceste călătorii vaavea succesul scontat în planfinanciar. Dar, înainte de a vă urca lavolan, odihniţi-vă bine, verificaţistarea tehnică a autovehiculului şiconduceţi cu prudenţă.

15 noiembrie - 15 decembrie 2014

Page 43: Ziua Cargo - numarul 70, noiembrie 2014