Ziua Cargo - numarul 62, martie 2014

39

description

Retrospectiva 2013 a furturilor din camione Afla din numarul din martie al revistei Ziua Cargo cum arata retrospectiva 2013 a furturilor din camioane, ce planuri s-au trasat pentru drumurile judetene care au trecut la Ministerul Transporturilor si ce solutii de asigurare se potrivesc pietei de transport. Citeste despre noua abordare a examenului psihologic, pune-te la curent cu cele mai moderne practici de reducere a consumului de combustibil si afla daca neplata TVA la import este o realitate. Informeaza-te cu privire la capcana drepturilor de autor din transportul de persoane si cu privire la cum va arata acest domeniu dupa ce se termina actualul program de transport regulat. Citeste povestea celor 600 de microbuze scolare si afla mai multe despre o tendinta in crestere – vanzare a biletelor online.

Transcript of Ziua Cargo - numarul 62, martie 2014

Page 1: Ziua Cargo - numarul 62, martie 2014
Page 2: Ziua Cargo - numarul 62, martie 2014

martie 2014 ..................................................................................................................................................

ED

ITO

RIA

L

3

Editor GeneralMeda [email protected]

Director Publicitate Violeta [email protected]

Tel.: 0726.910.277

Redactor ȘefRadu [email protected]în Juriul Internațional

Corespondent internaționalRaluca Mihă[email protected]

RedactoriMagda [email protected]

Alexandru [email protected]

Secretar Generalde RedacțieCristina [email protected]

FOTO-VIDEO:Jean-Mihai Pâlșu

DTP și PRE-PRESSTop O’Rush Graphic Design

Art DirectorAdrian Baltag

Tipar executatla Everest 2001

Revistă editată deZC Trans Logistics Media

Adresa redacției:Bdul Timișoara nr. 92, Sector 6, BucureștiTel.: 021.444.00.96Fax: 031.814.63.86www.ziuacargo.ro

ISSN 2069 - 069X

N oul guvern s-a instalat, iarprogramul de guvernare afost aprobat. Şi sunt acolo

câteva puncte interesante: conti nua -rea construirii de autostrăzi, reabi -li tarea drumurilor judeţene, scăde -rea CAS şi a TVA...

Aproape te fac să visezi, însădoar atât, pentru că, într-un an elec -toral şi mai ales cu alegeri cu mizăatât de importantă, te aştepţi în modrealist ca programul de guvernaresă reprezinte mai degrabă promi -siuni electorale. Iar acestea rareorise împlinesc.

Şi ne întoarcem iarăşi la adevă -ru rile României, cu economia ei desubzistenţă, „pierdută” între eco no -miile de consum ale ţărilor UE. Oeconomie în care obţinerea de profit„legal” este legată obligatoriu de for -ţarea volumului de activitate - mulţi,foarte mulţi kilometri parcurşi, câtde mulţi se poate şi apoi depăşireacontinuă a acestei limite; maşini for -ţate la maxim, mult dincolo de celemai permisive recomandări ale con -structorilor de vehicule; şi, mai ales,oameni folosiţi la limita lor fizică.

Dar trăim într-o economie desub zistenţă şi, atunci, toate acesteaspecte sunt normale. Este normalca după ce forţezi toate măruntaielefirmei să obţii la final un profit atâtde minuscul încât să poţi, în cel maibun caz, să repeţi acelaşi ciclu, cuaceleaşi neajunsuri sau chiar maimari. Este normal să simţi, pe bunădreptate de altfel, că nu poţi facefaţă concurenţei. Cine a mai auzitde existenţa unei economii desubzistenţă în care concurenţa săse manifeste cu atâta agresivitate?De parcă toată lumea ar crede că,în curând, economia româneascăva deveni una de consum şi se pozi -ţio nează cât mai bine în aşteptareamomentului. Aparenta bunăstare dinanii precursori crizei a fost una falsă,obţinută pe datorie şi menită să re -zis te doar pe termen scurt. Criza nua făcut decât să dubleze datoria.

Dacă vrem economie de con -sum, avem nevoie de salarii mari.Iar în România sunt foarte puţinezone în care se pot da salarii mari.

Creşterea exporturilor reprezintăun semn de revenire doar în parteadevărat. PIB-ul creşte, însă ex por -turile aduc puţini bani la bugetul destat şi, indiferent dacă discutăm deproduse industriale sau agricole,rea lizarea acestora are în spate ine -vitabilele salarii mici.

Dacă tot vorbim de promisiuni,ar fi frumoasă o promisiune prin carecompaniile ce oferă servicii apre -cia te şi necesare pieţei să obţinăpro fit în condiţii depline de legalitate.Sigur, nimeni nu poate face o ase -me nea promisiune.

Ştiu însă o promisiune care s-arputea realiza: găsirea unor soluţii princare angajaţii plătiţi „la alb” să simtăun avantaj cert în faţa celor cu venituri„la negru”. Prin 2007 şi 2008, oameniivisau să ia credite de la bănci. Erabine să ai veniturile „la alb”. Dar astăziprea puţini se mai gândesc la credite.

De asemenea, ar fi extraordinardacă transportatorii ce alimenteazămo torină la pompă ar fi încurajaţi înacest demers, atât de costisitor dinpunct de vedere fiscal, prin retur -na rea, să spunem, a unei părţi dinacciză.

Într-adevăr, există ţări cu fisca -li tate mai mare decât România. Darţara noas tră are o fiscalitate imensăfaţă de realităţile economice autoh -tone.

În aceste condiţii, nu este de mi -ra re că tot mai multe firme de trans -port marfă şi persoane aleg să îşicomercializeze serviciile în afaraRomâniei.

Radu [email protected]

Şipromisiunealegalităţii?

Page 3: Ziua Cargo - numarul 62, martie 2014

ȘTIRI 54-55

AACCTTUUAALLIITTAATTEE� Capcana „drepturilor de autor“ 56� Există transport şi după 2019...

dar sub ce formă? 58

IINNTTEERRVVIIUUPovestea celor 600 de microbuze şcolare 60-61Dan Ciolan, director general Iac Management

UUTTIILLVânzarea biletelor online - o tendinţă în creştere 62-63

EEVVEENNIIMMEENNTTNumai satisfacţia clienţilor contează 64-65

DDRRIIVVEE--TTEESSTTSetra TopClass 500 propune... şoferul perfect 66-67

PPRREEZZEENNTTAARREEMercedes-Benz dezvăluie noua Clasă V 68-69

IINNEEDDIITTCanalul Corint 70-72

HHOORROOSSCCOOPP DDEE CCĂĂLLĂĂTTOORRIIEE15 martie - 15 aprilie 2014 74

FFOOCCUUSS� Furturi din camioane - retrospectivă 2013 18� Avantajul competitiv durabil, un miraj

sau un obiectiv posibil a fi atins? (III)Implementarea strategiei 32-36

� OPTIFUEL CHALLENGE 2014Renault Trucks T pune la încercare şoferii 26-27

DDRRIIVVEE TTEESSTTRenault Kangoo Maxi...într-o distribuţie de excepţie 20-21

ȘTIRI 40

EEVVEENNIIMMEENNTT� ARILOG pentru copii

În vizită la Kandia 41� Neplata TVA la import - o realitate? 42-43� Trei nominalizări la IFOY pentru STILL 50-51

FFOOCCUUSS� Lagermax AED

O propunere de parteneriat bazată pe încredere 44-46

� DB Schenker investeşte în transport ecologic 49

PPRREEZZEENNTTAARREEDPD România, pe plus în 2013 48

CCOONNCCUURRSSMăsoară-ţi cunoştinţele de logistică! (52) 52

.................................................................................................................................................. martie 2014 martie 2014 ..................................................................................................................................................

SU

MA

R

VVIIAAŢŢAA VVĂĂZZUUTTĂĂ PPRRIINNPPAARRBBRRIIZZExamenul psihologic, o nouă abordare 22-23

PPAASSTTIILLAA DDEE SSIIGGUURRAANNŢŢĂĂManagementul siguranţei în transportul rutier (VI) 24

UUTTIILLVolvo Trucks - Consiliere combustibilMai multă economie 28-30

4

SU

MA

R

5

ȘTIRI 6, 8, 38

ÎNTREBAREA LUNIIDespre costuri 7

AACCTTUUAALLIITTAATTEEMinisterul Transporturilor ia la reparat drumurile judeţene 10-11

EEVVEENNIIMMEENNTT� Festivalul Internaţional al Transportatorilor 12

� Transportatorii susţin:Sistem RCA care să responsabilizeze şoferul 14-17

Page 4: Ziua Cargo - numarul 62, martie 2014

martie 2014 ..................................................................................................................................................

ÎNT

RE

BA

RE

A LU

NII

.................................................................................................................................................. martie 20146

ȘT

IRI

7

DAN ŞOVA, MINISTRULA TRANSPORTURI

Dan Şova este noul ministru alTransporturilor, după rupereaUSL prin demisia tuturorminiştrilor PNL, implicit aRamonei Mănescu. El va preluaCNADNR de la DPIIS, cu tot cuconcesionarea AutostrăziiComarnic - Braşov, al căreicontract este programat lasemnat în 20 aprilie.Departamentul Proiectelor deInfrastructură şi Investiţii Străineva rămâne la SecretariatulGeneral al Guvernului, condusde un secretar de stat.

TAXA AUTO SERESTITUIE ÎN 5 ANI

Sumele din taxa auto încasatăilegal de stat ce vor trebuirestituite, potrivit CJUE, cu tot cudobânda aferentă, cheltuieli dejudecată şi alte sume, vor trebuiaşteptate de păgubiţi timp de 5ani. Guvernul a stabilit, prinOUG, o plată anuală de numai20% din valoare. Este vorbadespre taxa auto instituită prinLegea 9/2012 de Guvernul Boc,la iniţiativa ministrului MediuluiLaszlo Borbely, şi amânată

pentru 1 ianuarie 2013 - astfel căa fost aplicată de GuvernulPonta până la 15 martie 2013,după care s-a introdus taxa USL,denumită „Timbru de mediu”, cese încasează şi astăzi. Curtea deJustiţie a UE a stabilit, laîntrebările preliminare a douăinstanţe româneşti, că taxa cupricina contravine Articolului 110al Tratatului de Funcţionare alUniunii Europene.

INVESTIŢIIÎN PRĂBUŞIRE

Investiţiile nete realizate îneconomia României au scăzutcu 9,3% anul trecut faţă de 2012,până la 67,86 miliarde lei, iar întrimestrul IV 2013 s-au redus cu15,4% comparativ cu aceeaşiperioadă din anul precedent,totalizând 22,35 miliarde lei,arată datele provizorii anunţateINS. Principalele scăderi în T IV2013 s-au înregistrat în sectorulde utilaje (inclusiv mijloace detransport) cu 30,3% şi în lucrărilede construcţii noi cu 7,5%. Laalte cheltuieli s-a înregistrat ocreştere cu 6,3%. Comparativ cuT IV 2012, în T IV 2013ponderea investiţiilor nete înutilaje (inclusiv mijloace detransport) a scăzut cu 7,7%.Investiţiile în lucrări de construcţiinoi au totalizat anul trecut 31,956miliarde lei, reprezentând 47,1%din total, faţă de 47,5% în 2012.Investiţiile în utilaje şi mijloace detransport au însumat 28,774miliarde lei, reprezentând 42,4%din total, faţă de 43,4% cât aufost în anul 2012.

DN 2E LA MARGINEA,IMPRACTICABIL

În urma surpării podeţului pejumătate din partea carosabilăpe DN 2E, la km 63+392 -intrarea în localitatea Marginea,jud. Suceava, CNADNR a impusrestricţii de circulaţie pentrutraficul greu. Astfel, camioanelemai mari de 10 tone sunt deviatepe ruta Păltinoasa - (DN 17) -Suceava - (DN 2) - intersecţieDN 2 cu DN 2H - Rădăuţi -Marginea și retur. Ruta ocolitoarestabilită pentru vehiculele între7,5 tone şi 10 tone este:Păltinoasa - (DN 2E) - Şoica (DN2K) - Arbore - intersecţie DN 2Kcu DN 2 H (Milişăuţi) - Rădăuţi -(DN 17A) - Marginea şi retur.Pentru vehiculele mai mici de 7,5tone, traficul se va desfăşuraalternativ pe ½ din cale petraseul DN 2E Şolca - Clit -Marginea.

DEŞEURILE POTDEVENI O RESURSĂCHEIE

Europa deţine un potenţialînsemnat, dar neexploatat, deresurse pentru convertireadeşeurilor şi reziduurilor dinagricultură şi din exploatăriforestiere în biocarburanţiavansaţi, se arată într-un studiulansat recent la Bruxelles.Studiul elaborat de o coaliţieformată din companii inovatoareîn domeniul biotehnologiei şiONG-uri de mediu arată că,dacă se folosesc sustenabiltoate reziduurile şi deşeurileprovenite din agricultură, păduri,industrie şi gospodării, Europaar putea înlocui până la 37 demilioane de tone de petrol anualcu biocarburanţi avansaţi, pânăîn 2030. Asta înseamnăaproximativ 16% din cererea decarburanţi estimată pentru 2030în transporturi. Pentru a punelucrurile în context, în 2012consumul de carburanţi alRomâniei din toate sectoarele aatins o cotă de 5,8 milioane detone, aceştia fiind obţinuţi dinaproximativ 9,4 milioane detone de petrol. Promovareaacestei industrii la potenţialulsău maxim ar putea crea pânăla 300.000 de locuri de muncădirecte, de acum până în 2030pe întreg teritoriul european,pentru construcţie, rafinare şicolectare a deşeurilor.

Până în iunie, CNADNR aintrodus restricţii pe DN 1, peraza localităţii Posada, undecirculaţia rutieră se vadesfăşura alternativ pesectorul cuprins între km113+270 - km 113+305 şi va fidirijată prin sistem de

semaforizare, pe bandadeschisă traficului. Măsuraeste necesară pentruexecutarea lucrărilor deconsolidare a rambleului şide refacere a părţii carosabileşi se va menţine până la datade 30 mai inclusiv.

RESTRICŢII PE DN1 LA POSADA

Spune-ți părerea!

Despre costuriCum au evoluat costurile de transportîn ultimele 12 luni?

Puteţi transmitecomentariile

dumneavoastră directpe site-ul

www.ziuacargo.rola secţiunea

„Întrebarea lunii“.

1. Au crescut semnificativ.2. Au crescut uşor.3. S-au menţinut la un nivel constant.4. Au scăzut.

Cereri mai mari din Vestpentru şoferii români

apreciat că nu este vorba despre ocreştere semnificativă, în timp ce34% se aşteaptă la o nouă criză aşoferilor pe piaţa autohtonă. 18%dintre cei care au răspuns la între -ba rea lunii februarie nu considerăcă asistăm la o majorare a solicităriide şoferi români din Vest.

Reamintim, cu ocazia meseirotunde privind şoferii, organizatede revista Ziua Cargo în lunafebrua rie, au fost formulate maimulte soluţii posibile de ieşire dinimpasul care caracterizează piaţacon du că torilor auto profesionişti.Printre ele se numără: o mai bunăcomunicare între jucătorii din piaţatrans por tu rilor, un accent crescutpe fişele de post şi pe cele deevaluare a şo fe ri lor, dar şi pepregătirea pro fe sio nală, pregătireade şoferi tineri care nu au făcutcunoştinţă cu relele prac tici, precumşi utili za rea re gle men tărilor aplicateîn cazul ges tio na rilor şi în cazulşoferilor.

Acestora li se adaugă o listăalbă a şoferilor, găsirea unor soluţiiprivind comunicarea datelor deiden ti fi care ale şoferilor problemăşi crearea unei legături de încredereîntre şofer şi managementul com -pa niei.

Benefice pot fi, de asemenea,contractele de asistenţă psihologicăpermanentă cu un cabinet psi ho -logic şi evaluările corecte şi ridicatedin punct de vedere profesional,pre cum şi legarea RCA de CNP-ulşo ferului sau permiterea leasinguluide personal în ceea ce priveşteşoferii.

La întrebarea lunii februarie„Consideraţi că asistăm la o nouăcreştere a cererii din Vestul Europei

pentru şoferi români?“, 82% dintrerespondenţi au ales să răspundăpozitiv. Dintre aceştia, 48% au

Page 5: Ziua Cargo - numarul 62, martie 2014

.................................................................................................................................................. martie 20148

ȘT

IRI

9

TGX PENTRU METROLOGISTICS GERMANIA

Hypermarketurile METRO Cash& Carry şi REAL vor fiaprovizionate, de acum, şi cuajutorul camioanelor MAN.METRO LOGISTICS Germaniaa lansat către MAN o comandăde 77 de camioane, dintre care66 autotractoare MAN TGX18.400 4x2 BLS şi 11autotractoare TGX 26.400 6x2-2 BL cu semiremorci frigorifice. În decursul unui test de patrusăptămâni, METROLOGISTICS s-a putut convingede consumul redus alcamionului MAN, iar rolulhotărâtor pentru lansareacomenzii l-a avut valoareascăzută a costului de întreţinerepe o perioadă determinată.Autovehiculele EURO 6, carevor face parte din flota METRO

LOGISTICS, sunt dotate cu unpachet de siguranţă compusdin: Asistenţă la frânarea deurgenţă (EBA), Sistemul demenţinere a benzii de mers(LGS) şi Controlul vitezei decroazieră (ACC). Deasemenea, sistemul MAN demanagement al presiunii aeruluidin pneuri contribuie lareducerea consumului decombustibil. Cu ajutorulsistemului MAN TeleMatics, seva asigura o imaginetransparentă asupra valorilor deconsum şi a managementuluiflotei.

FH CÂŞTIGĂ UNPREMIU DE DESIGN

Noul Volvo FH a câştigatprestigiosul premiu de design„If”, impunându-se în faţa a miide produse la nivel internaţional

şi impresionând un juriu deexperţi. Premiul „If” recunoaşterealizările remarcabile dindomeniul designului de produs,având o istorie de peste 60 deani. Doar cele mai bunedesignuri din cele 17 categoriisunt selectate de juriu. Anulacesta au fost înscrise încompetiţie 3.249 de produse.Noul autocamion Volvo FH aprimit premiul în primacategorie - design din domeniultransporturilor şi vehiculelorspeciale. Criteriile de evaluareinclud calitatea designului,gradul de inovaţie, impactulasupra mediului,funcţionalitatea şi siguranţa.Excavatorul compact ECR88Dprodus de Volvo ConstructionEquipment a câştigat, deasemenea, un premiu „If”,marcând astfel un succes dublupentru Grupul Volvo.

AROCS BIG ROCK -VEHICULDE TRACTARE

Cea mai recentă tehnologie dindomeniul depanării şi tractăriide vehicule avariate şi-a făcutrecent debutul în Elveţia, prinintermediul unui Mercedes-Benz Arocs 4451 BIG ROCK cupatru axe, propulsat de unmotor capabil să dezvolte oputere maximă de 510 CP.Agenţia oficială Mercedes-BenzLARAG Fahrzeugweke AG vautiliza acest vehicul pentruasistenţa în caz de defecţiuni şiaccidente la vehiculecomerciale de transport marfăşi pasageri, dar şi pentrutransferul de vehicule. Modelul Mercedes-Benz Arocsa fost lansat în Europa în lunamai a anului trecut. În afară deavantajele nete privind protecţiamediului, datorate motorizăriiEURO 6, cele trei atributeprincipale prin care se remarcăacest vehicul destinat în specialactivităţii de construcţii suntputerea, eficienţa şi robusteţea.

DAF a anunţat, recent,lansarea modelului LFAerobody, un vehicul dedistribuţie de 12 t, care poatefi livrat ex-works cu ocaroserie PACCARaerodinamică. Echipat cu unset special dezvoltat despoilere şi apărători,vehiculul poate înregistraimportante economii decombustibil, dar şi reduceride emisii de CO2. Deflectorul de pe acoperiş securbează în mod optim,colţurile acestuia fiindrotunjite, iar acoperişulcaroseriei se curbează uşorîn jos către partea din spate,îmbunătăţind şi mai multaerodinamicitatea. În acelaşitimp, setul de spoilere şimăşti integrează cabina cucaroseria, toate fiind dotăristandard. Datorită acestor îmbunătăţiri,sunt posibile economii decombustibil de peste 4%. Lao viteză de croazieră de 85km/h, noul LF Aerobody

EURO 6 poate fi cu până la8% mai economic decât unvehicul echipat cu ocaroserie convenţională. LF Aerobody este construit lafabrica Leyland Trucks dinMarea Britanie. Caroseriaeste disponibilă cu lungimiinterne de 6,75 şi 7,05 m şipoate transporta 16 sau 17paleţi. Tot standard este şioblonul ridicător, care poatesuporta o sarcină de 1.500kg. Pentru Aerobody suntdisponibile motorizăriPACCAR PX-5 de 4,5 l, cupatru cilindri şi PX-7, de 6,7 lcu şase cilindri, dezvoltândputeri maxime cuprinse între152 şi 253 CP.

DAF INTRODUCE LF AEROBODY

Page 6: Ziua Cargo - numarul 62, martie 2014

martie 2014 ..................................................................................................................................................

AC

TU

AL

ITAT

E

.................................................................................................................................................. martie 201410

AC

TU

AL

ITA

TE

11

P ână în 2016, este prevăzutărea bilitarea a 55% din aces -te şosele, alături de moder -

ni zarea a 75% din drumurilenaţiona le, începerea lucrărilor la 7tron soane noi de autostradă şi da -rea în folosinţă a 50 de centuriocolitoare - unele dintre ele aflateîn licitaţie sau cu contractele sem -na te. Totul este prins în Programulnoului Cabinet abia instalat la Pa -la tul Victoria, cu Dan Şova la cârmatuturor transporturilor - rutier, fe ro -viar, aerian şi naval. Totodată,CNADNR va fi fărâmiţată.

„Prin Programul naţional de reci -clare in situ a drumurilor (PNRD),Guvernul va urmări aducerea pânăîn 2016 în stare bună sau foartebu nă a 75% din reţeaua de drumurina ţionale şi a 55% din reţeaua dedru muri judeţene”, stabileşte docu -men tul pe care şi-a angajat răs pun -

derea noul guvern în faţa Parla -mentului.

„Ministerul Transporturilor va fiim plicat activ în modernizarea dru mu -ri lor judeţene, acestea fiind pre luateîn administrarea sa pe pe rioa da mo -der nizării sau reabilitării”, precizeazăautorii programului, fără a detalia însăcare vor fi primele ju deţe şi nici dince fonduri vor fi exe cu tate lucrările.

Şoselele de centură pentru ora -şe le aflate pe viitoare coridoareauto stra dale sau de drum expresvor fi con struite exclusiv în profil ru -tier rapid. Programul prevede rea -lizarea a 50 de astfel de artere. Dease me nea, documentul prevedecon tinua rea reabilitării podurilor şipa sajelor. „Asigurarea finanţării vafi garantată prin lege, care să pre -va dă alocarea fi nanciară multia nua -lă pentru in ves ti ţiile în infra struc tu -ră”, se mai arată în document.

Autostrada Sibiu -Piteşti, în lucrupeste 2 ani Sectorul de autostradă Sibiu -

Piteşti, finanţat din fonduri euro pe -ne, nu are nicio şansă de a intra înşantier mai devreme de doi ani. Iaraceasta în ciuda insistenţei trans -por tatorilor, dar şi a producătoruluiDacia Renault. În 5 martie, peste10.000 de angajaţi de la UzinaMioveni au făcut un miting, cerândîn ceperea urgentă a acestei porţiunide autostradă. Zilnic, de la Piteştiplea că spre frontiera de Vest 350de camioane la export cu autotu ris -mele fabricate la Piteşti. Şi tot atâ -tea TIR-uri vin în fiecare zi să în -carce la uzină.

CNADNR a lansat abia în 3mar tie licitaţia pentru studiul defezabilitate, iar procedurile vor dura

6 luni, după care urmează 12 lunide realizare a acestuia şi încă 6 lunipro cedurile de aprobare. „În cel maibun caz, în 24 de luni pot începelu crările pe Sibiu - Piteşti”, a anunţatmi nistrul Şova.

În fine, „se va realiza o re struc -tu rare de amploare a CNADNR,prin cipalele criterii fiind separareacom pletă a activităţii de ma na -gement de proiect de activitatea deîntreţinere şi administrare a dru -murilor, precum şi organizarea decom panii de management de pro -iect independente, care vor putearezolva rapid şi eficient problemeleapărute în decursul execuţiei”, maiprevede Programul de guvernare.

Cale ferată de mareviteză Curtici -Bucureşti -ConstanţaLa capitolul Infrastructură fero -

viară, noul Executiv are ambiţii la felde mari: restructurarea CFR SA „învederea redresării economico-finan -ciare în conformitate cu Acordul cuFMI” - adică disponibilizarea co lec -ti vă a 3.500 de angajaţi şi vânza reapachetului majoritar de 51% din CFRMarfă, după eşuarea de la primaîncercare, precum şi nego cie rea cuUE a unui nou coridor european înca drul TEN-T, pe axa Vest-Est (Bu -da pesta-Odessa) - co ridor care săasigure legătura între statele ex-so -vie tice (bine dezvoltate feroviar, marifurnizoare de materii prime şi maricon sumatoare de pro duse finite) şicentrul şi vestul Eu ropei.

Totodată, Guvernul îşi propuneca, din cei 15.000 km de cale feratădesfăşurată, 60% să fie adusă lastan darde europene „pentru asigu -ra rea unei viteze adecvate de trans -port, liniile rămase urmând a fiînchiriate sau concesionate (în bazaunor contracte ferme ce să stabi -leas că parametrii tehnici ce tre buieasiguraţi de partenerul privat),trecute în conservare (prin menţi ne -rea terasamentului) sau chiardezafectate”.

O altă direcţie este „atragereade capital privat prin promovareade parteneriat public-privat (PPP),dar şi de parteneriate public-public,prin asociere cu alte companii destat din Europa, care au expe rien -ţă”, pentru realizarea unor proiectecurajoase, cum sunt construireaunei linii de mare viteză pe secţiu -nea Curtici - Bucureşti - Constanţa(discutată şi cu chinezii, la summitul

din toamnă de la Bucureşti), a unorclădiri comerciale pe terenurileCFR, modernizarea Gării de Norddin Bucureşti şi a Gării de Nord dinTimişoara.

De asemenea, este luată în cal -cul construirea unei linii noi de caleferată, pe secţiunea Vâlcele-Râm -nicu Vâlcea, a infrastructurii ferovia -re de acces la podul Calafat-Vidin,construirea şi electrificarea firului IIpe secţiunea Mărăşeşti-Tecuci-Bâr -lad-Iaşi, modernizarea a 30 de staţiide cale ferată - dintre care 16 seaflă în execuţie - şi a instalaţiilorpen tru creşterea siguranţei cir cu -laţiei - proiectul-pilot de imple men -tare a Sistemului Feroviar Europeande Management al Traficului nivel2 (ERTMS nivel 2).

Magda [email protected]

Imagine: Jean-Mihai PÂLŞU

MinisterulTransporturilor ia la reparatdrumurile judeţeneGuvernul Ponta 3 vrea să transfere MinisteruluiTransporturilor drumurile judeţene pentru a le repara şi a le reda în administrare „la cheie” „baronilor locali”.

La capitolul autostrăzi sunt programate:- finalizarea Autostrăzii Nădlac-Arad-Bucureşti, pentru a lega România de

Europa (Coridorul IV);- continuarea lucrărilor la Autostrada Transilvania;- continuarea lucrărilor la Autostrada Bucureşti-Ploieşti-Braşov, prin finalizarea

tronsonului Braşov-Predeal-Comarnic - al cărui contract este programat a fisemnat până în 20 aprilie a.c.;

- demararea lucrărilor la autostrada Vest - Est Târgu Mureş - Iaşi - Ungheni;- demararea lucrărilor la Coridorul IX paneuropean - Autostrada Bucureşti -

Ploieşti - Focşani - Bacău - Paşcani;- demararea proiectului Autostrăzii de Sud Bucureşti - Alexandria - Craiova -

Dr. Tr. Severin - Timişoara;- finalizarea la profil de autostradă a Centurii Bucureşti (nord şi sud).Resursa financiară pentru autostrăzi va fi bazată pe „atragerea finanţăriiprivate prin promovarea Parteneriatului public-privat (PPP)” şi prin „finanţareade la bugetul de stat, asigurată prioritar şi constant”.

Page 7: Ziua Cargo - numarul 62, martie 2014

.................................................................................................................................................. martie 201412

EV

EN

IME

NT

13

S ub umbrela T-Festival se în -tru nesc cei mai importanţipro ducători de camioane şi

se miremorci, cei mai activi dealeri şiimportatori de motociclete şi echi pa -mente şi pasionaţi de camioane şimotociclete. Este un festival în ca repasiunea pentru camioane şi/saumotociclete se îmbină cu mu zica.Într-un cadru mai puţin con ven ţional,se vor lega noi colaborări în industriade transport şi în cea moto. Pasio naţiicare vor ajunge în al doilea week enddin mai la Jucu vor vedea cele maifrumoase ca mioane şi mo to cicletedin România. Aici va fi de semnat celmai frumos camion din Sud-EstulEuropei, de ţinătorul pri mind pe 10mai trofeul T-Festival: 3.000 de europlus pro duse şi servicii în valoare de2.000 de euro. Publicul va avea uncuvânt greu de spus în ceea cepriveşte de sem narea celor maifrumoase mo tociclete din cate go riile:Custom & Cruiser, Naked Street &Touring, Supersport, Enduro & Cross,iar pre miul cel mare este în valoarede 2.000 de euro plus pro du se şi ser -vicii în valoare de 500 de euro.

Top 100transportatoriÎn cadrul festivalului va avea loc

şi o întrunire a Top 100 companii detransport din industria românească,ocazie cu care UNTRR şi IRU voracorda premii firmelor repre zen ta -tive. „Festivalul va fi o întâlnire a oa -menilor care cred şi trăiesc în spi -ritul libertăţii, a oamenilor care nucred că distanţele înseamnă cevaatunci când există comunicare şi prie -tenie. Concursurile organizate vor ficele mai bune prilejuri de a descoperifantezia, aproape fără limite, a oa me -nilor pasionaţi de mo tociclete saucamioane“, a spus Corina Buzatu,

ma nager de proiect T-Festival. Preşe -din tele juriului pen tru secţiunea ca -mioane este Radu Dinescu, secretargeneral UNTRR, iar în ceea ce pri -veşte juriul concur su lui moto acestaeste prezidat de Cristi Hrubaru,vedeta Rock FM, fiind, de altfel, şi celcare se va ocu pa de întreţinereaatmosferei. Acest festival marcheazăinstituirea şi săr bătorirea pentru primadată a Zilei Transportatorilor, aceastafiind o iniţiativă a UNTRR. A fostaleasă data de 9 mai, ziua SfântuluiCris to for, acesta fiind protectorultrans por tatorilor şi patronul călătorilor.

Alexandru [email protected]

FestivalulInternaţional alTransportatorilorPrima ediţie a Festivalului Internaţional al Transportatorilorva avea loc la Jucu, judeţul Cluj, între 9 şi 11 mai,organizatori fiind Uniunea Naţională a TransportatorilorRutieri din România (UNTRR) şi IRU (International RoadTransport Union).

Radu Dinescu, secretar generalUNTRR:

„Încercăm să pornim o tradiţie a întâlnirilor anuale aletransportatorilor din Europa de Est, într-un cadru maidestins. În felul acesta, putem dezvolta pe viitor un gen decomunicare şi colaborare mai firească între parteneri şipublic. Nu în ultimul rând, cred că vor fi trei zile de distracţieşi bună dispoziţie“.

Page 8: Ziua Cargo - numarul 62, martie 2014

martie 2014 ..................................................................................................................................................

EV

EN

IME

NT

.................................................................................................................................................. martie 201414

EV

EN

IME

NT

15

Î n opinia administratorului ItiaSped, Ion Lixandru, asigurareaRCA ridică, în prezent, cele mai

mari probleme pentru că trans por -ta torii nu o pot controla. Altfel spus,sis temul actual de asigurare obli -ga torie nu trage la răspundere subnicio formă un şofer care a generatpagube mai multor companii unde,în timp ce a fost angajat, a produsac cidente rutiere. Pe de altă parte,an gajatorii se confruntă cu primede asigurare majorate ca urmare aaplicării malus-ului. „După ce a pro -dus accidentul, şoferul poate foartebine să plece, iar compania rămânecu sechelele. De aceea propunemruperea RCA în două, astfel încâtsă reflecte atât răspunderea compa -niei prin intermediul vehiculului, câtşi răspunderea şoferului“, a precizatIon Lixandru, apreciind că atât şofe -rul, cât şi compania trebuie să răs -pun dă pentru greşeli. În acest con -text, conducătorii auto profesioniştiar deveni mult mai responsabili, iarmalusul ar putea constitui un indi -ca tor important privind compor ta -mentul la volan al unui posibilangajat.

Concret, transportatorii cer reali -zarea unei baze comune de date cuşoferii asiguraţi - criteriul fiind CNP-ul acestora - pentru a putea faceun punctaj bonus/malus pentru fie -care persoană în parte, informaţiicare să fie prezentate în momentulîn care angajatorul intenţionează

să facă poliţa pe numele şoferului.„Este foarte important pentru noi caacest risc să fie unul asumat şi nuun risc pe care să nu-l cunoaştem.Baza de date va scădea în mod clarnumărul incidentelor, pentru că şo -ferii vor ţine cont de faptul că uncom portament incorect în trafic seva reflecta în relaţia cu angajatoriişi cu potenţialii angajatori“, a su -bliniat administratorul Itia Sped.

„Trebuie să se ţină cont de faptulcă maşinile nu merg singure, ci suntconduse de către un şofer. Cred căîn momentul în care va exista o ast -fel de bază de date, angajatorul vaputea constata dacă un conducătorauto este prea scump ca să îl an -ga jeze, iar şoferii vor fi în mod certresponsabilizaţi ştiind că faptele lorsunt contabilizate“, a afirmat, în ace -laşi context, Mircea Mănescu,director general Ahead Logistics. Înopinia sa, sistemul de Bonus/Malusaplicat în prezent doar pe maşinăeste irelevant.

Un produs noucare ar răspundecerinţelor pieţeiDar, până în momentul în care

autorităţile vor lua în discuţie acestsubiect, companiile private din piaţade asigurări ar putea oferi un produssimilar. „Am găsit o asigurare simi -lară celei solicitate de către opera -to rii de transport în Slovacia. Risculde infidelitate a angajatului, în speţădau na produsă de către şofer anga -ja torului, se poate acoperi printr-opoliţă de tip «Crime Insurance». Înaceastă categorie de riscuri intră şifurtul de combustibil“, a menţionatGeor ge Dragne, Deputy Sales Di -

rec tor Marsh. El a ţinut să su bliniezecă produse alternative există, darpiaţa trebuie să genereze măcar unvolum minim de vânzări pentru a filan sate în România. „Prin inter me -diul produselor existente în cadrulgrupului, putem acoperi orice riscasi gurabil. Atunci când avem ne vo -ie, importăm produse din MareaBrita nie, Belgia sau Franţa“, a con -ti nuat el.

Pe de altă parte, un training sis -te matic făcut şoferilor şi colaborareacu un psiholog pot îmbunătăţi rata

dau nei, ceea ce poate fi un instru -ment de negociere în relaţie cu asi -gurătorii, în opinia lui George Drag -ne. În completare, psihologulCris tian Sandu a menţionat că, pelân gă şoferi, trebuie evaluat şi per -so nalul de întreţinere. „Din punc tulnostru de vedere, al specialiştilorpe resurse umane, şi nu numai depsihologi specializaţi pe siguranţarutieră - această evaluare a risculuitrebuie extinsă de la nivelul con du -cătorului auto, şi la personalul deîntre ţinere, pentru că trebuie să am

şi mecanici responsabili, în care săam încredere sau un partener peservice care să aibă responsabilităţibine puse la punct. Iar această eva -luare a riscului trebuie făcută şi decătre companie şi de către

Transportatorii susţin:Sistem RCA caresă responsabilizezeşoferulMasa rotundă organizată de revista Ziua Cargola începutul lunii martie a adus faţă în faţătransportatori, logisticieni, brokeri şi companiide asigurări, în încercarea de a identifica acelesoluţii sau produse care ar putea îmbunătăţirelaţia dintre asigurat şi asigurător.Cum arată ele?

Potrivit jucătorilor din piaţa deasigurări, pentru a fi corectă, primade asigurare anuală pentru RCAar trebui să fie de aproximativ 200de euro la turisme şi de circa1.000 de euro la camioane.

O poliţă RCA care să fie legată şide CNP-ul şoferului ar creşteresponsabilitatea acestuia pedrum, pentru că va şti că există obază de date cu toateevenimentele cauzate de el.

Page 9: Ziua Cargo - numarul 62, martie 2014

.................................................................................................................................................. martie 201416

EV

EN

IME

NT

17

asigurător. În această situaţie, pu -tem merge pe un coeficient de riscdimi nuat şi astfel putem vorbi de -spre o negociere a primei de asi gu -rare“, a arătat el. În opinia sa, înacest mo ment, RCA reprezintă o for -mă de asigurare ce induce nesi gu -ranţă în trafic. „Şoferul gândeşte că,dacă are RCA, el nu va fi afectat depa gube. În plus, astăzi, malusul esteplătit de firma angajatoare. Cred căo combinaţie şofer-maşină este ceamai corectă, pentru că trebuie săţinem cont atât de com por ta mentulşo ferului, cât şi de pro ble mele teh -nice ale maşinii“, a con ti nuat el. Înpa ralel, trebuie luat în cal cul şi exa -menul medical al con du cătoruluiauto, raportat la ceea ce înseamnăme dicina muncii şi si gu ranţa circu -la ţiei. „Sunt multe ca zuri în care ac -ci dentele se produc din cauza unui

atac de cord sau a unei come dia -be tice, de exemplu. Din păcate, şo -ferii nu declară bolile cro nice“, amen ţionat Cristian Sandu.

Asigurările specialeşi falsurile daubătăi de capCătălin Olteanu, director general

FM România, a scos în evidenţă ne -ce sitatea deschiderii companiilor deasigurare către produse mai spe -ciale, inclusiv în domeniul logisticii.„Noi am optat în depozit pentru oasi gu rare extrem de scumpă, pentrua pro teja bunurile de tot ceea ce în -seamnă pagube, inclusiv incendii,inundaţii etc. Iar în completare avemasi gurări specifice impuse de clienţiidin domenii mai speciale. De exem -plu, cei din industria farmaceutică

au anumite nevoi, cei din industriame dicală altele, motiv pentru careavem pentru fiecare o extra asigu -ra re, care oferă o valoare mai marede acope rire sau acoperă cazuri carenu sunt acoperite de asigu ra rea um -brelă. Pro bleme am avut atunci cândam avut nevoie de aceas tă extra-asi gu rare, pentru că furnizorii deastfel de produse ne-au trimis de launul la altul. De obicei, avem nevoiede 5-6 mailuri sau tele foane“, aexplicat el, adăugând că se întâmplăca persoa ne le care vând asigurări sănu ştie ce au în portofoliu. „De multeori se întâmplă să întreb «aveţiproduse de genul acesta?» şi mi serăspunde «nu exis tă». Apoi măîntâlnesc cu alt ci ne va, care îmispune că produsul exis tă, dar nu amştiut cum să întreb. Chiar căutăm înacest mo ment o asi gu rare de nişăpentru nişte compo nen te extrem descum pe. Vrem ca toate lucrurile săfie foarte bine puse la punct, ţinândcont de faptul că sun tem o firmă re -cu noscută pe partea de security“, amai spus directorul ge neral FMRomania, subliniind că inclusiv toatevehiculele din parcul com paniei suntasigurate CASCO, în condiţiile încare mai mult de jumătate din ma -şi nile din România nu se înca drea -ză în această categorie.

Din păcate, şi numărul celorcare nu îşi fac RCA sau CMR esteîn creştere, potrivit participanţilor lamasa rotundă organizată de ZiuaCargo. Practica, în rândul unei anu -mite categorii de cărăuşi, este săfacă asigurarea în rate şi să nu plă -tească decât prima rată, pentru aavea ce să arate clientului la încăr -care.

„Atunci când alegem subcon -trac tori pe partea de transport, soli -cităm poliţa de asigurare, pentru afi acoperiţi. Din păcate, în ultimavreme, pe piaţă s-au înmulţit ca zu -rile în care marfa dispare cu tot cu

maşină şi şoferi. Ne-ar fi de ajutorsă avem acces la baza de date cupoliţe de asigurare valide, astfel în -cât să putem face o dublă verificarela maşinile pe care le angajăm“, aprecizat Cătălin Olteanu.

Managerul de transport OTZ,Cristina Budoaica, a adăugat căpen tru verificarea asigurărilor sub -con trac torilor se pierde foarte multtimp. „În general, perioada de veri -fi care poate ajunge şi la o oră şijumătate, în care aşteptăm copiileasi gurărilor CMR şi RCA, după pri -mire verificăm valabilitatea poliţelor,plus vala bi li ta tea altor documentenecesare des fă şurării transportului.Există cazuri în care descoperim căpoliţele nu sunt valabile, din cauzaneplăţii sau expirate şi fără reînnoire,astfel că reluăm procesul de căutarea unui trans portator asi gu rat con -form solici tă rilor noastre”, a arătatea, subliniind că pe piaţă circulă in -clusiv asigurări false. „Ni s-a întâm -plat să descoperim asi gurări derăspundere privind capa citatea fi -nan ciară (ROT), necesare la licen -ţie re, false. În condiţiile în care asi -gu rarea ROT nu acoperă, de fapt,nimic pe piaţă, tentaţia de a furniza

astfel de poliţe false este cu atâtmai mare, pentru că nu există situaţiiîn care să fii tras la răs pundere“, aapre ciat Cristina Bu doaica, menţio -nând că împotriva brokerului care afurnizat poliţa a fost depusă plân -gere penală.

Marile problemeapar când trebuieacoperită daunaO altă problemă ridicată de către

transportatori a fost legată de pră -pas tia care se cască în mo men tulîn care firma de asigurări găseştemo ti ve nejustificate ca să nu aco pe -re dauna. „Ni s-a întâmplat în situaţiaîn care, pentru un camion care ades cărcat într-un mall şi s-a lovit deo bordură, compania de asi gurări arefuzat despăgubirea, pre valându-sede o prevedere potri vit căreia un ca -mion care iese off-road nu se des -păgubeşte, deşi par ca rea unui mallnu este traseu off-road. La plân ge -rea depusă, ASF, care ar trebui săcontroleze piaţa, ne-a transmis căavem instanţele la dispoziţie, deşiaceastă instituţie este abilitată legalsă emită un punct de vedere în speţa

respectivă. Din păcate, de multe ori,suntem priviţi ca nişte in frac tori carevor să îşi re pa re gratis ca mioanele.Nu suntem toţi aşa“, a afirmat MirceaMănescu, di rector ge neral AheadLogistics. El a adă u gat că s-aconfruntat inclusiv cu fal suri. „O firmăde asigurări a fal s ificat, în relaţie cunoi, Anexa 2 de la contract (poliţade asigurări). Prac tic, au luat prinphotoshop sem nă tura şi ştampila,pe care le-au printat pe Anexa 2,care, de fapt, nu exista la contract.Au fost 4 termene de ju de cată, nuau depus originalul (pentru că nuexistă) şi au pierdut pro cesul“.

În opinia directorului generalAhead Logistics, atunci când aparpagubele, companiile de asigurăripot acţiona incorect în două direcţii.„Sunt cazuri în care nu ne putemrecupera banii, dar şi cazuri în caresu mele plătite nu acoperă pagu be -le. Din păcate, putem sta ani în şircu asigurările în sertar şi nu putemafla cât valorează cu adevărat decâtîn momentul accidentului“, a con clu -zionat Mircea Mănescu.

Meda [email protected]

PUBLICITATE

EV

EN

IME

NT

Page 10: Ziua Cargo - numarul 62, martie 2014

.................................................................................................................................................. martie 201418

FO

CU

S

19

C onform raportului menţio -nat, numărul furturilor demăr furi raportate către IIS

în 2013 a crescut cu 66% faţă deanul anterior (+456), la un număr de1.145 incidente. Dar trebuie avut înve dere faptul că acest lucru se da -to rează şi creşterii numărului demembri TAPA şi al forţelor de ordinecare raportează lunar incidentelecătre IIS.

Dintre acestea, 23 au fost furturidin camioane în mişcare şi 55% dinvehicule prin intruziune. Îngrijo ră -toa re este creşterea detur nă rilorde ve hicule, cu nu mai puţinde 106%, dar şi a inci den -telor violente, aces tea „pro - gre sând” cu 48 de pro cente.De asemenea, a fost în re -gis trată o creştere şi în do -me niul incidentelor care auim plicat per tur barea lo -cali ză rii GPS, în spe -cial în Italia, Franţaşi Afri ca de Sud.449 de incidenteau fost raportatecătre IIS de cătrefor ţele de aplicare alegii, ceea ce repre zin -tă 39% din totalul da -te lor recoltate.

Primele zece inci -dente raportate cătreIIS în 2013 din punc -tul de ve dere al gra -vităţii au însumat ova loa re totală apier derilor de55.670.000 euro.Va lo rile medii alepier de rilor s-au ri -dicat la aproximativ235.000 euro, com -parativ cu 300.000în 2012, ceea cere prezintă o scă -de re cu 22%. Înace laşi timp, 70%din inci den tele în -re gis trare de că -

tre IIS nu au raportat nicio valoarea pierderilor, dar 165 incidente dintotal au avut pier deri de peste100.000 euro. Pro du sele non-elec -tronice au fost obiec tul a 21% dintrefurturi, totalizând 242 incidente.

În topul ţărilor care au raportatcele mai multe incidente către IIS,pe primul loc se situează Olanda,cu 286 de raportări, urmată de Ger -ma nia cu 200, Belgia cu 177 şi Ma -rea Britanie cu 88.

Italia - campioanăla furturide farmaceutice

Vorbind despre incidentemajo re, în decembrie şi ia -nua rie, au fost raportate douăatacuri în apropiere de Roma

şi de Bari, soldate cu furtulde produse far m a ce -

utice în va loarede a proa pe 3mi li oa ne deeuro. Dar separe că ast felde inci den tenu sunt ra ri -tăţi în Cizmă.

Con form da te -lor re coltate de

către IIS, între ia -nua rie 2012 şi fe bru -a rie 2014, din cele48 de furturi de pro -du se farma ce uti c eîn re gistrate, 40 din treele (80% din to tal) auavut loc în Ita lia.Infor ma ţiile TAPA auarătat, de ase me -nea, că 62% dinaces tea au im pli catdeturnarea vio len tăa vehi culelor.

Din punct devedere geo gra fic,furturile par a gra -vita în jurul a treiregiuni prin ci pa -

le: Apulia (Bari), Cam pania (Napoli)şi Lombardia (Milano).

În afară de cele două incidentemajore menţionate anterior, în celmai recent astfel de eveniment ra -por tat, pe data de 6 februarie anulcu rent, patru infractori mascaţi au„răpit” un camion de distribuţie în -căr cat cu diverse produse farma -ceu tice destinate farmaciilor şi cen -trelor medicale din Campania. Ata cula survenit imediat după ce vehiculula părăsit un centru de distribuţie dinCasoria, din suburbiile oraşului Na -poli. Bandiţii au blocat şoseaua cuo maşină şi au forţat vehiculul săoprească, după care au tras şoferuljos din cabină, doi dintre ei plecândcu camionul şi în cărcătura lui învaloare de 250.000 euro.

Se pare că infractorii au reuşitsă dezactiveze GPS-ul principal almaşinii prin intermediul unui di s po -zitiv de bruiaj, dar nu au reuşit săblo cheze şi semnalul unui al doileadispo zitiv de urmărire, ascuns unde -va în camion sau încărcătură, iara cesta a alertat compania de secu -ritate şi a permis poliţiei să des co -pere vehiculul într-un garaj din Na -poli. Poliţia a arestat două persoanela faţa locului, care descărcau bu -n urile furate, iar acum este în cău -tarea celorlalţi doi infractori implicaţi.

Raluca MIHĂ[email protected]

(Sursa: Vigilant, buletinul informativ alTAPA EMEA)

Furturi din camioane -retrospectivă 2013Buletinul informativ lunar al TAPA EMEA, Vigilant, a publicat,recent, o privire de ansamblu asupra întregului 2013, privitdin punctul de vedere al infracţiunilor şi furturilor de marfăla nivel european. Retrospectiva anului, bazată pe raportulanual realizat de către IIS - Serviciul de Informaţii privindIncidentele al asociaţiei, centralizează, în câteva cifre cheie,tendinţele la nivel european, reflectate de raportărilemembrilor, dar şi ale organelor legii.

Câteva cifre 2013- incidente: 1.145, +456 faţă de

2012- furturi din camioane în mişcare:

23 - furturi prin intruziune: 55%- deturnări camioane: +106% faţă

de 2012 - furturi violente: +48% faţă de

2012

Page 11: Ziua Cargo - numarul 62, martie 2014

martie 2014 ..................................................................................................................................................

DR

IVE

-TE

ST

.................................................................................................................................................. martie 201420

DR

IVE

-TE

ST

21

D upă cum spuneam, cea dea doua generaţie RenaultKangoo a fost lansată în

2008, iar din 2011 a primit „boost“de imagine, dar nu numai, prin lan -sa rea modelului Z.E. (Zero Emis -sion), care a câştigat titlul „Interna -tio nal Van of the Year 2012”.Înce putul lui 2013 a adus şi câtevaschim bări de ordin vizual, modelulavând parte de un facelift ce a„atins“ designul stopurilor, dar, înprin cipal, zona frontală, grila şi noilefaruri, conferind un look ceva maiagre siv micului cărăuş.

Fapte, nu vorbeAm ales să nu ne încredem or -

beş te în cifre şi să testăm unRenault Kangoo Express Maxi.Rena ult România ne-a sprijinit înacest de mers şi am avut la dis po -ziţie un Kan goo cu nivelul de echi -pare Con fort, propulsat de un motor1.5 dCi. De la primele contac te cuacest model se remarcă pro gre sulcon struc torului francez la rea lizareaaces tui model, având un design ex -te rior mult mai atrăgător decât înca zul variantei anterioare, dar şi unha bitaclu în care se regăsesc ma -te riale de o calitate superioară,

mai ales pentru o utilitară. E drept,ca pes te tot, mai este loc de îmbu -nă tă ţire, dar nu putem totuşi să nure mar căm paşii care au fost făcuţideja în această direcţie. Atenţiaacor dată şoferului reprezintă în con -ti nuare o prioritate pentru con struc -torii de vehicule. Poziţia la volanofe rită de Kangoo Maxi este unadin tre cele mai bune din clasa ei,men ţionând că reglajul pe înălţimeal scaunului şoferului constituie unmare plus. Modelul testat a bene -fi ciat şi de o serie de dotări opţio -na le, printre care radio-mp3 cu co -nec tivitate bluetooth, atât pentrucon vorbiri telefonice cât şi pentru

re dare de fişiere audio, computerde bord, oglinzi reglabile electric şiîn călzite. Legat de ergonomie, pu -tem spune că unitatea audio areco menzile „de pe volan“ amplasatecum va sub volan, în partea dreaptă,şi sunt oarecum incomode, nece si -tând o perioadă de adaptare.

Latura tehnică Motorizarea 1.5 dCi Euro V,

care dezvoltă o putere de 90 CP şiun cuplu maxim de 200 Nm, estemai mult decât suficientă pentruacti vitatea predominant urbană, iartrans misia manuală în 5 trepte

bene ficiază de o sincronizare foartebună cu acest propulsor. În cazul încare traseul parcurs implică şi rula -rea pe rute interurbane, atunci amrecomanda următoarea variantă deputere, de 110 CP, dar pentru unre gim predominant urban, consumulobţ inut de versiunea de 90 CP este„ce trebuie“, o valoare reală situân -du-se în jurul a 7 l/100 km. Repri -zele sunt onorabile, frânarea pe mă -sură, iar din punct de vedere alsta bilităţii, ampatamentul mărit faceca maşina să fie mai sigură pedrum. Familia Kangoo a fost conce -pu tă pentru a satisface cerinţeleunei palete foarte variate de clienţi,iar versiunea testată de noi a fostuna dintre cele mai ofertante.Spaţiul de depozitare este mult maimare faţă de cea a modeluluinormal, lungi mea lui Kangoo Maxifiind de 4,6 m, cu 38 cm mai lungdecât un Kan goo standard. Aceastălungime în plus se traduce printr-unspaţiu mai mare, ampatamentulfiind de 3,081 metri. Volumul deîncărcare este de 4,6 mc, capaci -ta tea de tractare de 1,05 t, iarcapacitatea de încărcare ajunge la800 kg. Acest model are cifrele departea lui, iar faptul că a ajuns la17 ani spune multe şi de spre cuma fost primit şi apreciat de cătrepiaţă. Istoria se scrie în con tinuare,dar cu un pix mai fru mos…

Alexandru [email protected]

Renault Kangoo Maxi...într-o distribuţiede excepţieCea de a doua generaţie a modelului Kangoo, produsde francezii de la Renault, continuă „povestea“ de distribuţieîncepută încă din 1997. Prima generaţie a fost cea carea bătătorit calea, iar cea de a doua, lansată în 2008şi upgradată în 2013, ridică din ce în ce mai sus ştacheta.

Renault Kangoo Express MaxiMotorizare: 1.5 dCi, Euro VCapacitate cilindrică: 1.461 cmcTransmisie: manuală, 5+1Putere: 90 CP/4.000 rpmCuplu maxim: 200 Nm/1.750 rpmDimensiuni (L/l/h): 4.282/1.829/1.872 mmAmpatament: 3.081 mmMasa proprie: 1.280 kgVolum încărcare: 4,6 mcConsum (urban): ~ 7 l /100 km (test)Rezervor: 60 l

Designul grilei frontale şi cel al spoilerului au transformat

modelul Kangoo dintr-un cărăuşcuminte într-un „băiat rău”.

Deşi pare doar un faceliftde ordin vizual, materialele

folosite sunt de o calitatesuperioară în raport cu cele

utilizate la modelele anterioare.

Uşile se deschid la 180 degrade, facilitând astfelîncărcarea mărfurilor.

Page 12: Ziua Cargo - numarul 62, martie 2014

ce vor face cu conducătorii auto pes -te 65 de ani care încă profesează?

Nu mai este necesar examenulmedical şi psihologic?

Dar să nu fim cârcotaşi şi săspu nem că Legislaţia secundară îndomeniul siguranţei transporturilorrepre zintă un nou pas privind regle -men tarea în domeniul activităţii me -di cale şi psihologice de examinarea personalului cu atribuţii în sigu ran -ţa transporturilor. Un pas important,dar nu suficient.

Avizul psihologic...aptExamenul psihologic este regle -

men tat prin lege şi el trebuie efec tuat.Dar numai efectuarea lui nu este su -ficientă pentru a obţine şi rezultatecon crete. De cele mai multe ori,examenul psihologic se fina li zeazănumai cu avizul psi ho logic de apt sauinapt pentru o anu mi tă categorie detransport. Iată un motiv pentru careunii transportatori consideră exa me -nul psihologic doar o formă bi roc ra -tică obligatorie de în deplinit. „Du-teşi tu şi vezi unde poţi să-ţi faci exa -me nul psihologic, repede şi ieftin” -este o frază des în tâlnită, îndemn cucare unii trans por tatori îşi trimit şoferiila examen. Şi şoferii... ca şoferii... sedes cur că...! Se descurcă, dar costu -ri le şi riscurile sunt mari dacă nu aişoferi bine pregătiţi atât profesional,cât şi comportamental. Un motiv pen -tru care tot mai mulţi transportatorisunt interesaţi ca examenul psiho lo -gic să reprezinte nu numai o cerinţăle gislativă încheiată cu un simplu avizde apt sau inapt, ci şi o posibilitaterea lă de cunoaştere a şoferilor, con -diţie esenţială pentru a putea realizao selecţie conformă cu cerinţele fir -mei, pentru un management eficiental resursei umane, în vederea creş -terii siguranţei în trafic şi de scăderea costurilor, de eficientizare a firmeide transport. Şi, de ce nu, şi pentrua putea să ai, la un moment dat, uncolectiv de şoferi de valoare sensibilegală, fideli firmei, responsabili şimotivaţi.

Un pas importantpentru a-ţi cunoaşteşoferiiExaminarea psihologică se

efec tuează în scopul evaluării ca -pa cităţilor cognitive (percepţie, me -mo rie, gândire), a celor motrice(reac tivitate, coordonare) şi a celorinte grative (atenţie, emotivitate,moti vaţie, structură atitudinal-valo -ri că), precum şi al psihodiagnozei

aptitudinal-comportamentale, con -form funcţiei pentru care se solicităexaminarea. Examinarea psiho lo -gică urmăreşte stabilirea stadiuluide maturitate psihică şi a existen -ţei/inexistenţei capacităţilor aptitu -dinal-atitudinale necesare integrăriiîn funcţiile cu atribuţii în siguranţatransporturilor şi stabilirea niveluluicom petenţei aptitudinal-atitudinalespecifice funcţiei cu responsabilităţiîn siguranţa circulaţiei.

Evaluarea psihologică ţine contde raportul care se stabileşte întrestandardele ocupaţionale specificepostului/locului de muncă, rezultatedin analiza psihologică a muncii,din fişa postului, şi standardul mini -mal de cerinţe psihologice.

Toate aceste informaţii se potma terializa într-un profil psihologic,care devine un instrument de apre -ciere, de formare şi chiar de reabi -li tare profesională.

Profilul psihologicpoate face diferenţaTransportatorii pot solicita psi ho -

logului care efectuează examinareasă realizeze, pe lângă emiterea avi -zului psihologic de utilizare în mun -că, şi un profil psihologic al celui eva -luat, profil psihologic care pre zin tăcalităţile cognitiv-aptitudinale şi apre -ciază nivelul motivaţional, afecti vi -tatea, nivelul agresivităţii, ca pa citateade rezistenţă la stres, nive lul rela ţio -nării sociale; rezul ta tele consideratemai slabe sunt puse în balanţă cuexperienţa profe sio nală, cu nivelulangajării per so nale în activitate, cuspiritul de iniţia tivă şi încrederea însine, cu res pon sabilitatea şiconştientizarea im portanţei şi risculuiactivităţii de con ducere auto. De aiciapare stra te gia de consilierepsihologică, posi bi litatea de formaresau reabilitare com portamentală.

Psiholog pr. Cristian SANDUCabinet de psihologie autorizat

E-mail: [email protected]: 0744 657 898

martie 2014 ..................................................................................................................................................

VIA

ŢA

ZU

PR

IN PA

RB

RIZ

.................................................................................................................................................. martie 2014

N oile reglementări aduc mo -di ficări atât în privinţa cate -go riilor de personal care

trebuie să efectueze examenul psi -ho logic, cât şi a termenelor de perio -dicitate. Astfel, funcţia de lector laşcolile de şoferi nu mai are obliga -ti vitatea efectuării examenuluipsiho logic, iar periodicitatea pentruefec tuarea examenului psihologiceste de un an pentru toate cate go -riile de personal care fac parte dinsiguranţa transporturilor. A fostmodi ficată şi tipologia de avizare,avizele psihologice, conform noilor

reglementări, fiind emise numaipentru tipul de activitate: persoane,marfă, ADR etc. Astfel, avizele suntvalabile atât pentru transporturileinterne, cât şi pentru cele internaţio -nale (TIR).

„Scăpări”în reglementăriDeşi s-au aflat în dezbatere pu -

blică şi în dezbaterea Comisiei dedialog social al MT, dezbateri, dealtfel, aprinse atât în legătură cuelementele de ordin administrativ

privind examenele medicale şi psi -ho logice, dar şi cu cele meto do lo -gice care vizau problemele de fond,ordinele mai au unele „scăpări”,care lasă loc la interpretări.

Astfel, în Normele metodologiceaprobate prin Ordinul comun al Mi -nis terului Transporturilor şi al Minis -te rului Să nătăţii nr. 1260/10.10.2013şi nr. 1390/18.11.2013 se preci zea -ză că, pentru transporturile rutiere,exa me nul medical şi psihologic lagru pa de vârstă 18 - 65 ani se efec -tu ea ză anual. Am primit semnale dela trans portatori, care se întreabă

Examenulpsihologic, o nouă abordare

La sfârşitul anului 2013, a intrat în vigoareLegislaţia secundară în domeniulsiguranţei transporturilor, legislaţie carecuprinde un set de 6 ordine proprii aleMinisterului Transporturilor şi 2 ordinecomune cu Ministerul Sănătăţii, ordinecare reglementează activitatea medicalăşi psihologică în domeniul transporturilor.

Avizele emise de psihologi neagreaţi sunt nule!O dată cu intrarea în vigoare a Legislaţiei secundare în domeniul siguranţeitransporturilor, Ministerul Transporturilor a început şi activitatea de agreare aunităţilor de psihologie care pot efectua examinări psihologice pentrusiguranţa transporturilor. Pe pagina web a Ministerului, există lista cu unităţileagreate. Avizele medicale şi psihologice eliberate de unităţi psihologice carenu apar pe această listă sunt nule! Este de reţinut faptul că operatorul detransport este obligat să deţină la sediul social avizele medicale şi psihologicevalabile pentru persoanele cu funcţii care concură la siguranţa transporturilor.Lipsa avizelor medicale sau psihologice se sancţionează cu amendă de la8.000 lei la 12.000 lei. Pentru reglementarea situaţiei, MinisterulTransporturilor a decis ca avizele psihologice emise conform vechilorreglementări să rămână valabile până la data de 1 mai 2014.

22

VIA

ŢA

ZU

PR

IN P

AR

BR

IZ

23

Page 13: Ziua Cargo - numarul 62, martie 2014

.................................................................................................................................................. martie 201424

PAS

TIL

A D

E S

IGU

RA

Ă

martie 2014 ..................................................................................................................................................

PR

EZ

EN

TAR

E

25

A nvelopa Conti EcoPlus HT3re pre zin tă startul unei noigame de pro du se, care va

fi lansată de Con tinental în 2014.Primul repre zen tant din Ge ne raţia3 de anve lo pe pentru trans portmarfă de la pro ducătorul ger mande anvelope pre mium a fostconceput cu accen tul clar peeficienţă maximă pe axa portantă.Eco nomiile semnificative la car bu -rant reprezintă unul din factorii ceimai importanţi pentru a pă trun decu succes pe piaţa ac tua lă. Pentrucă anvelopele destinate re morcilorcontribuie cu 60% la re zis tenţatotală la rulare a camio nu lui,anvelopele bune pentru aceas tăaxă au un rol crucial în eficienţaîntregului vehicul.

Pentru anvelopa Conti EcoPlusHT3, Continental a con ceput unprofil nou, foarte eficient din punctde vedere al consumului de car -bu rant, care oferă o su pra faţăde con tact optimă pe patrucanale longi tudinale şi muchiaspe cială pentru economie decar bu rant. Rezistenţa larulare a anvelopelor deremorci a fost re du să,pentru dimensiunea 385/55R 22.5, cu peste 25 de pro -cente faţă de predecesorulsău. Aceasta oferă noiianvelope Conti EcoPlus HT3calificativul maxim A la eti -cheta UE.

OptimizaremaximăProfilul special destinat ca -

mi oa nelor cu încărcături marieste şi el unul din factorii cheie

ai suc ce sului a cestei anvelope.Barele triun ghiu lare în formă depiramidă de la baza canalelorlongitudinale stabilizează anvelopaConti EcoPlus HT3 şi re duc defor -mă rile din profil. Ner vurile con tinueasi gură o suprafaţă mare de con -

tact cu solul, iar umerii închişi oferăstabilitate maximă în linie dreaptă,dar şi împiedică defor mă rile la ma -nevre spe ciale tipice re mor cilor.

Compuşii din calea de rularesunt optimizaţi pen tru rezistenţă laru lare, ofe rind performanţe de topda to rită con struc ţiei acesteia, îndouă stra turi. Compuşii din par teaex te rioa ră a an velopei sunt specialcon cepuţi pen tru con tactul cuşoseaua şi pentru u zură mini mă, întimp ce com puşii speciali de la ba -za căii de rulare, care intră încontact cu car casa spe cială în pa -tru str aturi, re du c ge ne rarea de căl -dură pentru a oferi o re zis ten ţă laru lare optimă.

Cu o emisie ex te rioa ră de zgo -mot de doar 69 dB(A), anvelopaConti EcoPlus HT3 este şi una dincele mai silenţioase an ve lope depe piaţă. Ca toate an velopele dinGeneraţia 3, Conti EcoPlus HT3 areo car ca să premium cu ca pa ci ta tede reca nelare şi reşa pa re, care dis -pu ne de înveliş cu cord metalic, ta -loa ne în tări te şi teh nologia pa ten -ta tă AirKeep® la că maşa interioară,pen tru a pre veni pierderile continuede pre siune. Combinaţia acestorfac tori oferă anvelopei ContiEcoPlus HT3 un potenţial foartema re pen tru re du ce rea costurilor.

CONTINENTAL ECOPLUS HT3Anvelopa EconomicăUltra-Modernă pentruremorciAnvelopa Continental EcoPlus HT3 este primul reprezentantal noii game de produse pentru camioane şi e gata de intrareape piaţa autovehiculelor comerciale. Noua anvelopă premiumpentru remorci şi semiremorci a fost concepută specialpentru o eficienţă maximă a costurilor, precum şi pentruo viaţă lungă. Datorită compuşilor optimizaţi din caleade rulare precum şi datorită sistemului special al carcaseloranvelopelor Continental, anvelopa Conti EcoPlus HT3 oferăşi o aderenţă excelentă pe carosabil ud şi siguranţă la şofat.

Conti EcoPlus HT3 este disponibilîn următoarele dimensiuni:

Dimensiune Indice de viteză Eficienţa Aderenţa Zgomot şi încărcare la consum pe ud exterior

385/55 R 19.5 156 J B C 69 dB (A)385/55 R 22.5 160 K (158 L) A C 69 dB (A)385/65 R 22.5 160 K (158 L) A C 69 dB (A)

PU

BLIC

ITATEManagementulsiguranţei întransportul rutier (VI)

A treia componentă a Managementului Siguranţei Rutiereeste reprezentată de vehicule - mijloacele de transportprin care se realizează contractul de transport.

E ste recomandabilă par cur -gerea câtorva etape în mo -mentul contractării serviciilor

de transport de la terţi.Selectarea vehiculelor şi spe ci -

ficaţiile acestora: managementultrebuie să asigure selectarea unorve hicule corespunzătoare, cu echi -pa mentele de siguranţă corespun -ză toare pentru efectuarea transpor -tului, luând în considerare tipul şigreutatea încărcăturii, condiţiile dedrum şi evaluarea riscurilor asociatecursei. Camioanele utilizate trebuiesă fie adecvate atât pentru locul în -cărcării cât şi la descărcare. În anu -mite cazuri, utilizarea remorcilorpoate să nu fie sigură. O analiză ariscurilor de pe site-ul clientului estede aceea necesară pentru evalua -rea situaţiei.

Toate vehiculele trebuie să fieprevăzute cu anumite opţiuni şi echi -pa mente de siguranţă, printre careamintim: centura de siguranţă şi te -tiere pentru fiecare scaun; par briz la -mi nat; trusă de prim ajutor, tor ţă/lan -ternă, veste reflectorizante, cel puţindouă triunghiuri sau conuri de sem -na lizare (unul în faţă şi unul în spate,pe drumurile cu două benzi), piesede schimb (becuri, si guranţe, cureade alternator); oglinzi retrovizoarestân ga şi dreapta şi oglinzi convexepen tru unghiurile moarte, inclusiv un -ghiul mort din faţa vehiculului; sistemde alarmă so noră pentru mersul cuspatele şi lumini de semnalizare;pene pentru blo carea roţilor; sistem

GPS; apă ră tori de protecţie împotrivaîmproş că rii cu noroi şi flapsuri anti-împroş care; aer condiţionat.

Camioanele şi remorcile trebuiesă fie compatibile (mai ales în ceeace priveşte sistemele de frânare şiroţile de rezervă). Vehiculele trebuiemenţinute curate.

Anvelope - minim2 mm adâncimeabenzii de rulareAnvelopele trebuie să respecte

adâncimea minimă legală a benziide rulare sau cel puţin 2 mm petoa tă lăţimea şi în jurul întregii cir -cum ferinţe a anvelopei, oricare din -tre aceste cerinţe este mai strictă.Nu se vor utiliza anvelope reşapatepe roţile de direcţie ale camionului.

Anvelopele trebuie să fie radiale.Atunci când se utilizează anvelopecu pliuri oblice (transversale), aces -tea nu trebuie amestecate cu anve -lopele radiale pe aceeaşi osie.

Anvelopele trebuie să fie com -pa tibile cu încărcătura pe osie şi săfie umflate corect. Pentru a evitariscul de explozie a anvelopei caurmare a uzurii, perioada de timppentru utilizarea anvelopelor în si -gu ranţă trebuie evaluată în funcţiede condiţiile de drum, greutatea în -căr căturii şi condiţiile meteo. În func -ţie de stresul suplimentar impus deaceşti factori cheie, perioada detimp pentru utilizarea anvelopelorîn siguranţă poate fi mai mică decâtspecificaţiile producătorului.

Managementul trebuie să in sti -tuie un proces pentru a asigurascoa terea din serviciu a vehiculelorne sigure. Toate vehiculele trebuiesă fie evaluate cu regularitate încadrul unui program de mentenanţăpla nificat. Întreţinerea şi service-ulpen tru vehicule trebuie să fie rea -li zate în conformitate cu reco man -dă rile producătorului.

De asemenea, trebuie să existeun sistem de verificare înainte depor nire, realizat de şoferul desem -nat al vehiculului. Verificările trebuieefectuate cel puţin zilnic şi susţinutecu documente. Orice vehicul con -si derat defect trebuie să fie scosdin uz imediat.

Material realizat cu sprijinul Lafarge

1CONTRACTANT

COMPONENTE ALE MANAGEMENTULUI

TRANSPORTULUI AUTO

5ÎNCĂRCARE-

DESCĂRCARE2

ȘOFERI

3VEHICULE

4CURSE

O anvelopă trebuieînlocuită dacă:

- Are o tăietură sau o fisură înmaterial, care depăşeşte 25 mmsau 10% din lăţimea secţiuniianvelopei, oricare dintre acestecifre este mai mare, şi care estesuficient de profundă pentru aajunge la pliuri sau corzi.

- Are o bolfă, o fisură sau oumflătură provocată desepararea sau fracturareaparţială a structurii.

- Orice parte a pliurilor sau acorzilor este expusă.

Page 14: Ziua Cargo - numarul 62, martie 2014

.................................................................................................................................................. martie 201426

EV

EN

IME

NT

martie 2014 ..................................................................................................................................................

EV

EN

IME

NT

27

S elecţiile pentru a doua ediţiea Optifuel Challenge, orga -ni zată de către Renault

Trucks, încep în luna martie. Estevor ba despre o competiţie europea -nă dedicată reducerii consumului decombustibil, organizată de pro du -cătorul francez în Europa, Maroc,Rusia şi Tunisia. În timpul prese lec -ţi ilor, competitorii conduc un Re naultTrucks T pe un traseu presta bilit. Laso sire, stilul lor de condus va fievaluat, iar viteza şi consumul decom bus tibil vor fi măsurate prin inter -me diul software-ului de analiză şimo nitorizare Optifuel Infomax şi prin

Optifleet, soluţia telematică de gestio -nare a flotelor de la Renault Trucks.

Companiile de transport îşi pottrimite şoferii pe care îi considerăpo triviţi la preselecţiile naţionale.Aceste evenimente vor desemnape cei 34 de participanţi care vorcon cura la finala europeană din no -iem brie 2014. Această competiţieilus trează dorinţa Renault Trucksde a sprijini transportatorii şi şoferiiîn încercarea lor de a conduce maieco nomic şi de a-şi demonstra ex -pe rienţa în reducerea consumuluide carburant prin utilizarea unor in -stru mente eficiente.

Camionul,partenerul şoferuluiDesignul Renault Trucks T, ca -

bi na şi întregul sistem de propulsieau fost produse cu scopul de a dimi -nua consumul de combustibil. Ast -fel, parbrizul este înclinat la un unghide 12 grade iar cabina însăşi are ofor mă trapezoidală, având o lăţimede 2,35 m în partea frontală şi 2,50m în partea posterioară, îmbu nă tă -ţind coeficientul de aerodinamicitate(cx) cu până la 12%. Toate acesteaîn seamnă că T se poate lăuda cuni veluri de consum de combustibil

cu 5% mai mici decât în cazul gene -ra ţiei anterioare de vehicule. T îm -bu nătăţeşte productivitatea prinoferirea unei mase totale în com bi -naţie (GCW) de până la 60 t şi ocapacitate a rezervorului de mo to -rină de 1.475 l, pentru călătoriilelungi.

Gama T se laudă cu un lanţcine matic îmbunătăţit şi cu moto ri -zări capabile să îndeplinească stan -dardele Euro 6. Gama omogenăpermite oferirea de servicii similareindiferent de aplicaţia pentru carea fost configurat camionul, făcândîntreţinerea camionului mai simplăşi mai ieftină pentru client. Motoa -re le şi axele îmbunătăţite, noilefunc ţiuni ale transmisiei automate şiutilizarea inteligentă a com pre so -rului de aer şi a sistemului de aercondiţionat - care sunt folosite nu -mai atunci când este strict necesar- conduc la faptul că un client sepoa te baza pe o performanţă maxi -

mă şi pe un consum energetic mi -nim.

Renault Trucks a folosit blocurilemo toarelor Euro 5 ca bază pentrudez voltarea noilor propulsoare DTI11 şi DTI 13 şi a decis să optimizezeteh nologia SCR. Blocurile originale,deja binecunoscute pentru eficienţaşi consumul lor redus de combus ti -bil, au suferit modificări majore, la ni -ve lul a 50% din design. Sistemul SCRa fost revizuit şi eficientizat. Uti li zareaunor noi materiale a îmbu nă tăţitperformanţa reducţiei catali ti ce şi aredus în mod eficient nivelul emi si ilorNOx. Sistemul a fost, de ase me nea,prevăzut şi cu un filtru de particule.

Motoarele DTI 11, cu şase cilin -dri în linie şi injecţie common-railcontrolată electronic, propun puterimaxime de 380, 430 şi 460 CP şicu pluri maxime de 1.800, 2.050 şi2.200 Nm. DTI 13, cu şase cilindrişi pompe-injector controlate elec -tro nic, oferă puteri maxime de 440,

480 şi 520 CP şi cupluri de 2.200,2.400 şi 2.550 Nm.

Mai mult, noua gamă bene fi cia -ză şi de avantajele Optifuel Solu tionsfurnizate de Renault Trucks, acesteaincluzând spre exemplu, OptifuelProgramme, din care face parte şiOpti fuel Training, instruirea în condu -cerea economică de către experţiiRenault Trucks şi Optifuel Infomax,software-ul de analiză şi mo nitorizarea consumului. Cu Opti fuel Pro -gramme, pot fi obţinute eco nomii decirca 15% la nivelul întregii flote.Totodată, toate vehiculele RenaultTrucks T vin cu pregătire la bordpentru a putea instala şi ulte riorsoluţia telematică Optifleet. Uşor defolosit, Optifleet este un in stru mentdedicat factorilor de deci zie pentrumanagementul flotelor, care se vadovedi în curând indis pen sabil pentrutoţi managerii, ope ra torii, şefii de parcşi şoferii din com paniile de transport.Utilizarea lui poate economisi 5.000euro pe an şi per vehicul.

Preselecţiipeste tot în ţarăToate serviciile şi tehnologiile dis -

ponibile pentru transportatori şi şo -ferii lor vor fi prezentate în cadrulOpti fuel Challenge 2014, care ilus -trea ză perfect angajamentul per ma -nent din partea Renault Trucks pentrusprijinirea clienţilor săi. 6 ţări dincadrul regiunii Central-Est Euro pe -ne vor participa la Optifuel Chal len -ge anul acesta: Bulgaria, Cehia, Un -ga ria, Polonia, România şi Slo vacia.

În România, Optifuel Challengeva debuta la Bucureşti la jumătateaacestei luni pentru companiile dinzona de Sud, fiind urmat în lunileapri lie, mai, iunie de alte 4 zone:Cluj, Ora dea, Piatra Neamţ/Bacăuşi Con stanţa. În general, eve ni -mentele vor avea loc la centreleRe nault Trucks şi vor avea o secţiu -ne dedicată fac to rilor de decizie dincadrul companiilor participante.

Finala naţională va avea loc îniulie şi în cadrul ei se vor întrece ceimai buni Eco-Şoferi din cele 5 zone.Câştigătorul va reprezenta Româniala marea finală internaţională dinFranța (luna octombrie) şi va be -neficia, în prealabil, pentru maxi mi -zarea şanselor, de un curs deinstruire la nivelul regiunii EuropeiCentrale şi Estice în Polonia.

Concursul organizat de RenaultTrucks este deja la a 2-a ediţie înRomânia, primul Optifuel Challengela nivel naţional şi internaţional aavut loc în 2012.

Raluca MIHĂ[email protected]

OPTIFUEL CHALLENGE 2014Renault Trucks T punela încercare şoferiiSelecţiile naţionale pentru Optifuel Challenge 2014, competiţiade conducere economică iniţiată de Renault Trucks, începîn cursul acestei luni. Cei mai buni şoferi europeni vor concurala bordul camioanelor Renault Trucks T, vehiculul emblematicdin gama furnizorului. Selecţiile locale în 19 ţări vor identificape cei mai buni 34 de şoferi care se vor califica la finalainternațională din Franța, în octombrie.

DTI 11Şase cilindri în linie.Injecţia este controlată electronicprin intermediul unui sistemcommon-rail. Această tehnologieasigură o injecţie foarte precisă,făcând posibile controlul şioptimizarea combustiei în toatecondiţiile de operare a motorului.Trei game de putere disponibile:- 380 CP/1.800 Nm- 430 CP/2.050 Nm- 460 CP/2.200 Nm

DTI 13Şase cilindri în linie.A fost menţinută injecţia prinintermediul pompelor-injectorcontrolate electronic. Aceastătehnologie testată deja este potrivităaplicaţiilor pentru care sunt proiectatemotoarele cu această cilindree.Trei game de putere maximădisponibile:- 440 CP/2.200 Nm- 480 CP/2.400 Nm- 520 CP/2.550 Nm

Motorizări Gama Renault Trucks T

Page 15: Ziua Cargo - numarul 62, martie 2014

autocamion şi şofer diferă în funcţiede condiţiile de exploatare, au fostrea lizate modele specifice de grupede autocamioane, care asigură oeva luare corectă a eficienţei utilizăriicom bustibilului. Cele şase modelestandard sunt: pentru distanţe mari- fără denivelări, pentru distanţemari - teren deluros, pentru distri -bu ţie - fără denivelări, pentru distri -bu ţie - teren accidentat, pentru con -strucţii - teren accidentat şi pentruconstrucţii - teren foarte accidentat.

Parametrii luaţi în calcul sunt larândul lor sortaţi în patru grupe, carerezumă tehnicile de condus şi indicăstilul. Acestea sunt: anticipare şi frâ -na re, utilizare motor şi trepte de vi -te ză, adaptare viteză, mers în gol(ra lanti). Cele patru grupe de para -metri sunt aceleaşi pentru toate gru -pele de vehicule, însă importanţa fie -că ruia diferă de la model la model.

Valorile transmise de Dynafleetsunt transformate într-un Punctaj deeficienţă a utilizării combus ti bi lului,care va fi folosit pentru a eva luatehnicile şi stilurile de condus. Cifrelereale sunt comparate cu un reper„ideal” pentru fiecare para me tru şisunt prezentate ca punctaj între 0 şi100 puncte. Punctajele de eficienţăa utilizării combustibilului între 100şi 80 de puncte reprezintă punc taje„verzi”, în care valorile se află înintervalul normal, reco man dat. Estevorba de un şofer bun care încearcăîn mod serios să con ducă eficient.Punctajele de sub 80-60 de punctesunt „galbene”, valo rile situându-seîntr-un interval accep tabil. Acestaeste un şofer „mediu”, care poate săprogreseze. Punc tajele de eficienţăa utilizării com bustibilului de sub 60vor fi „roşii”. Valorile se află subintervalul accep tabil, indicând unşofer care trebuie să progreseze înmod sem ni ficativ. În funcţie de acesterezul tate, acolo unde este nevoie,consi lierul Volvo Trucks emiteanumite recomandări de îmbunătăţirea sti lului de conducere.

Cinci tipuride rapoarteÎn cadrul serviciului menţionat,

con silierul generează şi transmite

clien tului cinci tipuri de rapoarte.Dintre acestea, cel mai importanteste cel de „Consum combustibilrefe ritor la şofer”, care se genereazăpentru fiecare conducător auto cea condus mai mult de 20 h pe par -cursul lunii respective. În acestraport, se poate vedea scorul total,dar şi pe fiecare dintre cele patrumari grupuri de criterii, cât timp a

condus, distanţa parcursă, con su -mul mediu de combustibil în rulareşi cel mediu total (plus mers la ra -lanti), viteza medie. De asemenea,se poate vedea istoricul lunar alscorurilor obţinute de şofer, evoluţiaaces tuia de-a lungul timpului, indi -fe rent pe câte vehicule a mers înca drul companiei. Alături de aces -tea, punctajul pe fiecare grupă şi

.................................................................................................................................................. martie 201428

UT

IL

martie 2014 ..................................................................................................................................................

UT

IL

29

C onform opiniei specialiştilordin cadrul Volvo Trucks, re -du cerea consumului de

com bus tibil este simplă, dar men -ţi nerea în timp la acest nivel estemai dificilă. În cadrul serviciului, in -structorul analizează tehnicile decon dus ale şoferilor şi oferă reco -man dări practice privind domeniilepe care trebuie să se concentrezepentru a îmbunătăţi comporta men -tul în timpul rulării şi pentru a generaeconomii durabile. Astfel, potrivitVolvo Trucks, cu ajutorul acestuiser viciu, pentru un autocamion cepar curge 140.000 km anual, se potre duce costurile privind combus ti -bilul cu până la 2.500 €, contra uneitaxe lunare de numai 15 € per au -tocamion.

Pentru utilizarea serviciului deConsiliere combustibil, este nevoieca pe fiecare camion să fie instalatsistemul Volvo de management alflotei Dynafleet, iar în cadrul aces -tu ia trebuie să fie activat modululRapoarte şi Consum Combustibil.

„În momentul de faţă, avem 119clienţi cu 231 camioane în acestsistem. Pachetul de Combustibil alDyna fleet nu include automat abo -na mentul pentru acest serviciu, darse poate activa foarte simplu, fărăa necesita deplasarea vehicululuiîn service. Cei mai mulţi dintre abo -naţi sunt din domeniul transportuluiinternaţional”, subliniază ŞtefanRăduţ, sales engineer la VolvoRomania.

Consilier personalDupă activarea serviciului Dyna -

fleet Rapoarte şi Consum Combus -tibil, în cadrul serviciului de Consilie -re se realizează alocarea flotei pegrupuri de vehicule. Apoi sunt ge ne -rate abonamentele, setându-se datade emitere a rapoartelor, care aco -peră întreaga lună calen da ris tică. Ra -poartele sunt generate, in ter pretateşi transmise clientului de către spe -cia liştii de la Volvo, care sunt în per -

ma nenţă la dispoziţia aces tuia pentruorice lămurire ne ce sară, asumân -du-şi un rol foarte apropiat de acelaal unui consilier personal.

O dată cu primele rapoarte, cli -en tul primeşte o serie de do cu mente,în care i se explică detaliat atât factoriice influenţează consu mul de com -bustibil, cât şi tehnicile de conducereşi, nu în ultimul rând, punc tajele deeficienţă a utilizării com bustibilului,aşa cum vor fi ele ge nerate în cadrulserviciului de Con siliere.

Punctajul de eficienţă este unconcept introdus de Volvo Truckspe baza unor cercetări intense şipe baza experienţei provenite dinpro gramul de Management al com -bus tibilului, având în vedere faptulcă în consumul de combustibil suntim plicaţi mai mulţi factori, stilul deconducere fiind unul dintre cei carepot fi controlaţi şi îmbunătăţiţi.

Şoferii trebuie sătreacă pe „verde”Concret, având în vedere că

pre misele obligatorii pentru fiecare

Volvo Trucks - Consiliere combustibilMai multă economieVolvo Trucks a lansat, la începutul anului trecut, un serviciude Consiliere combustibil, destinat cărăuşilor implicaţiîn toate domeniile transporturilor de marfă, indiferentde mărimea flotei de care dispun. Din gama de soluții propusede constructorul suedez, numai cu aceasta singură și putețiobține o reducere a consumului de combustibil cu până la 5%. Model Consiliere combustibil

Selecţie din Raportul de consum combustibilreferitor la şofer

- Punctaj privind eficienţa consumului de combustibil (81)Foarte bine! Stilul dumneavoastră de condus economiseşte combustibil.Dacă vă îmbunătăţiţi şi mai mult stilul de condus, puteţi economisi şi mai multcombustibil!

- Anticipare şi frânare (97)Rulare liberă (96)

Excelent! Rulaţi liber mult. Continuaţi să vă concentraţi asupra acestui lucru.Va determina economii de combustibil şi va reduce uzura vehiculului.

Raport frânare/oprire (99)Utilizaţi foarte bine frânele de serviciu anticipând traficul şi evitând frânareainutilă.

- Utilizare motor şi trepte de viteză (97)I-Shift în modul automat (100)

Excelent! Modul automat va asigura schimbarea corectă a treptelor de vitezăîn orice situaţie de rulare.

I-Shift în modul manual (82)Foarte bine! Utilizaţi modul manual doar atunci când este recomandat şi cândîl consideraţi util.

I-Shift în modul putere (100)Perfect! Modul putere nu este necesar de obicei. Faceţi economii decombustibil şi reduceţi emisiile.

Ultima treaptă (99)Excelent! Utilizarea ultimei trepte vă va ajuta să faceţi economii decombustibil. Ţineţi-o tot aşa.

În cadrul regim economic (100)Lucraţi în cadrul regimului economic conform recomandărilor. Ţineţi-o tot aşa!

Peste economie (100)Foarte bine! Nu utilizaţi inutil combustibilul la turaţii mari. Continuaţi să lăsaţimotorul să meargă la turaţii mici.

Supraturare motor (100)Bine! Nu aţi utilizat motorul la turaţii mari. Continuaţi să nu vă încadraţiniciodată în zona roşie.

Suprasarcină (100)Utilizarea cuplului maxim al motorului este foarte bună. Este vehiculul corectpentru activitate şi sunteţi un şofer bun.

- Adaptare viteză (61)Supraviteză (13)

Conduceţi frecvent la viteze mari! Condusul la viteze mai mici economiseştecombustibil şi sporeşte siguranţa.

Pilot automat (81)Foarte bine! Utilizaţi destul de frecvent pilotul automat. Acesta vă ajută săfaceţi economii de combustibil şi vă uşurează munca.

- Staţionare (100)Mers în gol (100)

Perfect! Nu există mers inutil în gol. Faceţi economii de combustibil şireduceţi emisiile.

Cea de-a treia ediţie naţională acompetiţiei The Driver's FuelChallenge se va desfăşura înperioada martie - iulie 2014. Şoferiivor conduce noul Volvo FH încondiţii reale de trafic şi se vorîntrece pentru a obţine cel mai micconsum pe un traseu prestabilit,într-un timp maxim alocat.După etapa de calificări locale, vaavea loc finala naţională în cadrulcăreia se vor întrece şoferii cu celemai bune rezultate din fiecare oraş.Câştigătorul etapei naţionale vareprezenta România la finalaregională din Slovacia pe data de29 august. Pentru înscriere, şoferiiau nevoie de permisul autocategoriile C, E, de cardul pentrutahograf şi de acordul angajatorului.Înscrierea în competiţie se poateface completând formularul deînscriere disponibil în recepţiaoricărui centru service Volvo Trucksdin România, online - pe pagina de

înregistrare în competiţie disponibilăpe site-ul www.volvotrucks.rosau pe e-mail, la [email protected]. Finala globală a competiţiei TheDrivers’ Fuel Challenge 2014, lacare vor participa cei mai eficienţişoferi de autocamioane din 25 deţări din lume, va avea loc în oraşulde origine al companiei Volvo,Göteborg, Suedia, în data de 19septembrie 2014.

Etapele naţionale de calificare sevor desfăşura conform

programului: Bucureşti: 17 martie - 27 iunieCluj: 1 aprilie - 27 iunieBraşov: 1 aprilie - 17 iunieTimişoara: 22 - 26 aprilieArad: 28 aprilie - 2 maiOradea: 5 - 16 maiConstanţa: 20 mai - 5 iunieSuceava: 16 - 20 iunieBuzău: 23 - 27 iunie

The Drivers' Fuel Challenge 2014

Page 16: Ziua Cargo - numarul 62, martie 2014

.................................................................................................................................................. martie 201430

UT

IL

31

subgrupă de parametri este analizatşi comentat, oferindu-se recoman -dări concrete în privinţa îmbunătăţiriistilului de conducere al şoferuluires pectiv. De exemplu, i se atrageaten ţia şoferului că merge mult preamult cu viteze de peste 85 km/h,con dusul cu viteze mai mici redu -când consumul de combustibil şisporind siguranţa circulaţiei.

„Raportul de combustibil algrupului” prezintă o centralizare atu turor camioanelor din grup dinpunc tul de vedere al eficienţei con -su mului. Se arată distanţa totalăpar cursă, numărul total de ore de

con ducere al tuturor şoferilor şiconsu mul mediu pe întregul grup.De asemenea, raportul inclu de unistoric al acestui consum, cum aevoluat punctajul pe tot gru pul şi pefiecare parametru în parte, în cadrulunui singur grafic, şoferii cu celemai mari scoruri şi cei care au celmai mare potenţial de îmbu nă tăţire.

Un al treilea raport, cel de „Ten -din ţe parc auto”, detaliază, practic,ana lizele din cel anterior, arătândîn cadrul unor grafice defalcate cuma evoluat pe fiecare lună punctajulpe fiecare criteriu din cele patru.Aici se pot lua în considerare şi altecriterii, în funcţie de interesele clien -tu lui: cum a evoluat consumul me -diu de combustibil pe fiecare lună,viteza medie de rulare, timpul, dis -tanţa etc.

„Raportul rezumativ de gestio -nare” prezintă efectiv sugestiile pri -vind îmbunătăţirile posibile la nivelulgrupului de vehicule, pe cele patrugrupe menţionate, alături de sub -gru pele aferente.

În fine, în cadrul „Raportului declasament consiliere combustibil”,fiecare şofer este plasat într-un cla -sa ment în funcţie de punctajul ob -ţinut. Se poate vedea locul obţinut,punctajul total, punctajul defalcatpe fiecare parametru, câţi kilometria parcurs şi timpul total de condu -ce re. De asemenea, raportul inclu -de şi un clasament pe vehicule, indi -

când camioanele care au fost celmai eficient şi cel mai puţin eficientconduse.

„Acest raport poate fi folosit înmod eficient inclusiv ca instrumentde gestionare a resurselor umane,pentru elaborarea unui sistem dere compensare sau de stimularedes tinat şoferilor. Am avut un clientcare recompensa primii cinci şoferidin acest clasament cu prime, iar peultimii cinci îi obliga să facă un cursde condus economic pe banii lor”,ne-a declarat Ştefan Răduţ.

„Din experienţa noastră, celemai frecvente probleme care aparla şoferi sunt supraviteza şi nefolo -si rea pilotului automat. Dar foarteim portante pentru economia decom bustibil sunt, la rândul lor, ru -larea liberă şi suprasarcina (fo -losirea a mai mult de 90% din cuplulmotor). Şoferii ţin, în ge neral, sea -ma de sfaturile din cadrul acestorra poarte şi îşi îmbunătăţesc stilulde con ducere. Şi este impor tant săcon tinue acest tip de con du ită şi sănu revină la vechile obi ceiuri. Acestsis tem este foarte util, de ase -menea, după trainingurile pen truşoferi, pentru a vedea dacă nu pierdde-a lungul timpului deprin de rilepozitive învăţate”, a con clu zionatrepre zen tantul Volvo Ro ma nia.

Raluca MIHĂ[email protected]

Parametri privindeficienţa consumului

de combustibil- Anticipare şi frânare

* Rulare liberă* Raport frânare/oprire

- Utilizare motor şi trepte de viteză* I-Shift în modul automat* I-Shift în modul manual* I-Shift în modul de putere* Ultima treaptă* În cadrul regim economic* Peste economie* Supraturare motor* Suprasarcină

- Adaptare viteză* Supraviteză* Pilot automat

- Staţionare* Mers în gol (ralanti)

Page 17: Ziua Cargo - numarul 62, martie 2014

.................................................................................................................................................. martie 201432

FO

CU

S

33

U na dintre metodele des u -tili zate de aproape ju mă -tate dintre companiile din

Europa şi din SUA, în vederea im -ple mentării strategiei, alinierii or ga -nizaţionale şi operaţionale la strate -gia adoptată şi măsurării activităţilor,proceselor şi rezultatelor esenţialepentru succesul firmei, îl constituie„Balanced Scorecard (BSC)”.

Deşi BSC poate ajuta şi la defi -ni rea obiectivelor şi a strategiei (ase vedea „harta strategică”), rolulsău primordial îl reprezintă echilibrul(„balance”) între diversele proceseşi activităţi ale firmei (interne şi ex -terne). Deoarece acestea sunt caun lanţ, atât de rezistent cât ceamai slabă veriga a sa, este tot atâtde important echilibrul între acti vi -tăţi, cât şi activităţile individuale.

BSC inter-relaţionează aspec -te le interne ale firmei cu cele ex -terne, aspectele financiare cu celenon-financiare, activităţile din trecutşi prezent cu cele din viitor, totul încadrul strategiei de dezvoltare de -finite.

În ceea ce priveşte alinierea or -ga nizaţională şi operaţională lastrategia adoptată, aceasta necesităali nierea următoarelor elemente:

• Sisteme de management• Sisteme de planificare• Sisteme informatice• Sisteme de control• Sisteme de evaluare• Sisteme de remunerare• Sisteme bugetare

• Structura organizaţională • Departamente şi responsa bi -

li tăţi• Interacţiunea dintre depar ta -

men te şi persoane• Cultura firmei • Stilul de management

Comunicarea,un element esenţialComunicarea către organizaţie

a noii strategii şi a măsurilor salede implementare este esenţialăpen tru succesul implementării. Unstu diu realizat de către David P.Nor ton şi Robert Kaplan pe uneşan tion de 200 de companii dinSUA a avut drept concluzie că, înmajo ri tate, companiile nu reuşescsă im p lementeze corect strategiaproprie. Deşi 90% dintre companiileinter vie vate considerau că oînţelegere clară a strategiei şi aimplementării sale era un factor

esenţial pentru suc ces, mai puţinde 60% dintre top manageri şi maipuţin de 10% dintre angajaţi auafirmat că deţin o înţe le gere clarăa strategiei; mai puţin de 18% dintretop manageri au con siderat căstrategia a fost corect implementată.

De aceea, atât comunicarea că -tre organizaţie cât şi alinierea diver -selor departamente sunt esenţiale;un exemplu: când poziţia strategicăeste definită, aceasta are tipic unimpact minim asupra departa men -telor operaţionale, iar comunicareanaturală dintre departamentul destra tegie/marketing/dezvoltarea a fa -cerii şi cel operaţional este destulde redusă - este esenţială în con -se cinţă alinierea departamentuluiope raţional cu liniile strategice agre -ate.

Un aspect fundamental pentruim plementarea strategiei îl repre -zin tă includerea în etapele iniţialea întregului personal al firmei în a -cest proces. Înţelegerea de cătrean gajaţi a motivelor şi a rezultatelores timate în urma implementării stra -te giei este esenţială pentru im pli -ca rea întregii firme în acest procesşi, în consecinţă, în maximizareaşan selor sale de reuşită.

Un aspect la fel de importantpre cum implementarea strategieieste acela de măsurare a rezul ta -te lor obţinute. În funcţie de activi -tă ţile ce sunt măsurate, vor fi utilizațiin dicatori specifici; pot fi folosiţi indi -cat ori uzuali (precum rata renta -bilităţii activelor) sau indicatori creaţipentru respectiva activitate (precumnumărul de reclamaţii din parteaclienţilor). Un exemplu de măsurarea gradului de satisfacţie al clienţilorîl reprezintă solicitarea de feed-backdin partea acestora cu privire la gra -dul de satisfacţie în legătură cu pro -

Avantajul competitiv durabil, un mirajsau un obiectiv posibil a fi atins? (III)

ImplementareastrategieiDin momentul în care strategia de dezvoltare a firmeia fost stabilită, începe procesul de implementare a sa.Pentru aceasta, în multe situaţii sunt necesare schimbărila nivel operaţional, funcţional şi organizaţional. Un element esenţial rămâne monitorizarearezultatelor acestor schimbări şi interpretarea lorîn cadrul general al obiectivelor de atins.

BSC reprezintă un sistem deplanificare strategică şi demanagement, ce ajută laîmbunătăţirea strategiei şi lacomunicarea acesteia.

GabrielAndronescu

Page 18: Ziua Cargo - numarul 62, martie 2014

.................................................................................................................................................. martie 201434

FO

CU

S

35

du sele/serviciile obţinute, precumşi cu probabilitatea de a recomandafirma către alţi potenţiali clienţi (cli -enţii completând un formular desatisfacţie, denumit „Net PromoterScore”).

Măsurarea oferă un barometrupentru gradul de succes al imple -men tării şi are un efect direct asupracomportamentului angajaţilor, care,la rândul lor, sunt stimulaţi pentrurea lizarea la parametri ridicaţi a res -pectivei activităţi.

Obstacole Pentru a avea succes în pro ce -

sul de implementare a strategiei,tre buie să fie surmontate câteva ob -stacole:

• Top Management: A im ple -men ta strategia presupuneimplicarea directă a top ma -na gementului, dar top mana -gerii de multe ori nu înţeleg căacest proces reprezintă unproces de management diferit,care nu a existat în organizaţiepână la momentul respectiv;de aceea, ei trebuie să înţe -lea gă şi să practice acest noumod de management şi săaprobe toate schimbările ne -ce sare introduse de BSC;

• Structura organizaţională: Înmulte situaţii, organizaţia estestructurată în jurul unor funcţiicentrale şi/sau descentralizatăîn funcţie de produs sau re -giune de acoperit, pentru a seajusta necesarului de pro duc -ţie de masă. Aceste structurisunt deseori ineficiente în de -se narea noilor strategii eco -nomice, ce necesită abordăricros-funcţionale pentru aimplementa direcţii strategicele gate de externalizare, abor -da re client etc. Pentru aceasta,este necesară o restructuraregraduală însoţită de o co mu -nicare eficientă;

• Departamente şi procese: Ma -na gementul strategiei trebuieco nectat cu managementulope raţional (buget, HR) pentruo implementare de succes astrategiei. Această legătură eînsă dificil de realizat în multecazuri, strategia şi operaţiunilefiind departamente izolate, cuarhi tecturi şi centre de co man -dă distincte. Este important săse găsească punţile de legă -tu ră, mai ales în domenii pre -cum managementul resurselorşi al proceselor esenţiale, pre -cum şi în domeniul schim bă -ri lor organizaţionale, ale obiec -tivelor şi măsurării acestora.

Definirea şi implementareacorec tă a strategiei constituie premi -se le solide ale avantajului com pe -titiv. Un alt studiu realizat de cătreDavid P. Norton a constatat că întimp ce 90% din companii nu reu -şesc să implementeze corect stra -te gia aleasă, restul de 10% carereu şesc acest lucru beneficiază deun cert avantaj competitiv, ce poatefi durabil în situaţia în care com pa -nia foloseşte un sistem permanentde revizuire, adaptare şi îmbună tă -ţire a rezultatelor obţinute.

Avantajulcompetitiv durabil -rezultat alimplementăriistrategiei adecvateAvantajul competitiv este rele -

vant şi poate deveni durabil atuncicând există următoarele condiţii:

• Clienţii percep o diferenţă clarăde superioritate a unor carac -te ristici de bază ale produsuluisau serviciului firmei, faţă decaracteristicile produselor sauserviciilor competitorilor;

• Această diferenţă este cau za -tă de o diferenţă de resurse şicapabilităţi între firmă şi com -pe titorii săi;

• Atât diferenţa de caracteristiciale produselor/serviciilor, câtşi diferenţa de resurse şi ca -pa bilităţi este probabil să du -reze în timp.

Privind de data aceasta în inte -riorul firmei, pentru ca poziţia strate -gică ce creează avantaj competitivsă fie durabilă, este necesară com -pa tibilitatea între activităţile firmei;această compatibilitate se poate re -flec ta în mai multe planuri:

• Fiecare activitate se des fă şoa -ră în concordanţă cu strategiade dezvoltare a firmei, astfelcu mulându-se avantajele com -pe titive ale tuturor activităţilor;

• Activităţile se susţin şi se po -tenţează reciproc - astfel suntmult mai greu de imitat/copiatde către competitori.

De asemenea, pentru ca avan -ta jul competitiv obţinut să fie durabil,este necesar ca în lanţul valoric,firma să producă constant o valoareadăugată pentru clienţii săi, din caresă reuşească să îşi însuşească oparte, prin marja de profit practicată.

Dar avantajul competitiv durabilse poate eroda nu numai din cauzafac torilor comparativi enunţaţi ante -rior, ci şi din cauza efectelor scăderiiutilităţii marginale a consumatorilor,pentru produsele/serviciile ce pot fiafec tate de aceasta, riscul fiind dimi -

nua rea în absolut a volumului ce -rerii.

În opinia mea, avantajul com -pe titiv poate deveni cu adevăratdurabil doar atunci când viziuneade afaceri este mai cuprinzătoaredecât cea clasică, ce are drept scopultim obţinerea de profituri supe -rioa re competitorilor. Astfel, capa ci -ta tea de învăţare, de inovare şi re -pu taţia firmei devin cele maiim portante active ale acesteia.

Capacitatea de învăţare sereferă atât la trecut şi prezent, câtmai ales la viitor. O analiză atentăşi permanentă a mediului endogenşi exogen firmei constituie funda -me ntul decizional, esenţial pentrudez voltarea sa durabilă.

Capacitatea permanentă de ino -vare este o abilitate complexă, cede vine determinantă pentru evoluţiafirmei. Aceasta îi permite să creezecontinuu noi surse de avantaj com -pe titiv sau, eventual, chiar noi pieţepe care le poate exploata în calitatede prim sosit.

Buna reputaţieReputaţia firmei este probabil

cel mai important activ intangibil alacesteia. Datorită faptului că, deobi cei, se clădeşte într-un timp înde -lun gat, este şi greu imitabilă decătre competitori. Însă imagineaprivită în oglindă arată că, dacă ore putaţie bună poate fi esenţialăpen tru obţinerea avantajului com pe -titiv, deteriorarea sa poate aveaconsecinţe dezastruoase asupraaces tuia. Iar reputaţia atât de greucâş tigată poate fi pierdută mult mairapid, pe fondul unor greşeli stra -te gice ale firmei.

O analiză interesantă a efectelorreputaţiei asupra avantajului com -pe titiv durabil este realizată de cătreLuis Cabral. Se evidenţiază faptulcă diferenţele persistente între per -for manţele unor firme se datoreazăîn mare parte motivaţiilor inves ti ţio -nale endogene: firmele care se bu -cură de o reputaţie corporativă spo -rită investesc mai mult în aspectelelegate de reputaţie. Aceasta de ter -mină ca diferenţele dintre firme săcrească sau, în cel mai bun caz, sărămână constante. Un alt factorcare determină decalajele datorateimpactului reputaţiei este dat defaptul că s-a constatat că efectelenerealizării unor aşteptări (cum arfi, de exemplu, ale investitorilor înceea ce priveşte un rezultat aşteptatal firmei) au un mult mai mare im -pact decât realizarea unui rezultatmai bun decât cel aşteptat. Pena -li zarea pierderii reputaţiei este dras -tică.

Page 19: Ziua Cargo - numarul 62, martie 2014

.................................................................................................................................................. martie 201436

FO

CU

S

37

P oate că mulţi dintre noi pre -feră să apeleze la serviciileate lierelor numai atunci

când este strict necesar, când avemnevoie de revizii sau când apare odefecţiune. Dar specialiştii, fie eireprezentanţii unui producător deve hicule comerciale sau ai unui ser -vi ce care efectuează lucrări asupramai multor mărci, consideră că unvehicul funcţionează optim mai alesîn condiţiile unor operaţiuni progra -ma te atent. Însă avantajele contrac -te lor de service nu se limitează nu -mai la vehiculul în sine.

Aceleaşi servicii,indiferent de flotăAstfel, indiferent de flota deţi -

nu tă, chiar dacă este vorba doar deun singur vehicul, o companie poateop ta pentru o colaborare pe termen

lung cu un service de camioanemulti marcă prin intermediul unuicontract de service.

Această colaborare poate fi şimai fructuoasă pentru client în cazulîn care service-ul ales este un „onestop shop” atunci când vine vorbade servicii dedicate vehiculelor gre -le, incluzând reparaţii şi întreţinereme canică şi electrică, verificări pe -rio dice, ITP, atelier tahografe, spă -lătorie manuală şi automată.

Revenind la avantajele contrac -tu lui de service, putem spune că,indiferent de mărcile vehiculelorafla te în flota clientului, într-un ser -vi ce autorizat multi marcă toate be -ne ficiază de aceiaşi termeni con -trac tuali.

Totodată, service-ul poate oferipe bază de contract:

- preţuri speciale la toate acti -vi tăţile desfăşurate;

- discounturi semnificative;- participare automată la cam -

panii de marketing sau promoţii;- termene rapide de execuţie; - perioadă mai mare alocată

plăţilor;- unitate mobilă;- servicii VIP (card de membru,

spă lătorie gratuită la fiecare inter -venţie, programare preferenţialăetc).

Orice companie care deţine oflotă de vehicule grele, indiferentde mărimea acesteia, trebuie săştie că un contract de service oferăatât avantaje operaţionale (timp re -dus, servicii adiţionale etc), cât şi fi -nan ciare (discounturi, proceduricon tabile simplificate etc).

Material realizat cu sprijinulService Camioane - membru

Holleman Group

SFA

TU

RI U

TIL

E

Contractul de service aduce economiiDupă cum am promis, continuăm în acest număr rubrica, inauguratăîn februarie, care tratează aspecte concrete şi sfaturi utileîn ceea ce priveşte activitatea de reparaţii şi întreţinere,atât de necesară fiecăruia dintre noi, pentru a ne menţinecamioanele în mişcare şi pentru a elimina timpii morţi.

PUBLICITATE

includerea în cadrul activităţii saleşi a intereselor mai largi ale aces -teia.

ConcluziiÎn această serie de articole, am

prezentat avantajele pe care lepoate avea firma atunci când abor -dează aspectele legate de afacerecu o viziune completă şi pe termenlung.

Avantajul competitiv durabil nueste o himeră. Acesta poate fi ob -ţi nut printr-un proces complex deana liză a mediului endogen şi exo -gen firmei, de identificare a elemen -te lor cheie care, într-un contextdina mic din prezent şi mai ales dinviitor, pot aduce acel plus de valoarepe care firma îl oferă terţilor cu careinteracţionează. Însă după ce a fostobţi nut, menţinerea avantajuluicom petitiv presupune alinierea în -tregii structuri organizaţionale a fir -mei, a proceselor şi fluxurilor opera -ţionale şi informaţionale, pe ostructură agilă şi flexibilă, ce poatefi adaptată rapid noilor condiţii an -ti cipate din viitor.

Printre cele mai importante„ingre diente” în vederea obţineriiavan tajului competitiv durabil, pu -tem enumera: active intangibile pre -cum reputaţia, capabilităţi precumcea de inovare, activităţi precumdiversificarea prin combinarea re -surselor sau externalizarea anu mi -tor procese atunci când aceastaeste necesară.

Dar pentru a avansa pe drumulcontinuu către atingerea şi apoimen ţinerea avantajului competitiv,firma are nevoie de un set integratşi coerent de măsuri strategice, binegândite şi implementate. Rolul cu -noaş terii, al managementului strate -gic, al sistemului participativ alanga jaţilor, toate se subsumeazăscopului dezvoltării durabile.

Nu în ultimul rând, aceastăabor dare integrată cu privire la dez -voltarea durabilă a firmei aduceefecte pozitive nu numai firmei în -săşi, ci şi comunităţii mai largi dincare firma face parte. O strategie dedezvoltare prietenoasă cu mediulîn conjurător, care pune accent peim pactul social pozitiv pe care îlpoa te aduce şi care, în acelaşi timp,cre ează un business pe principiietic e, aceasta este o strategie carere prezintă suportul pentru un joc peter men lung de sumă pozitivă, atâtpen tru mediul economic, cât şi pen -tru mediul social şi, în general, pen -tru habitatul viitorului.

Gabriel [email protected]

Procentajul companiilor cu procese proactive demanagement al reputaţiei

Deşi deţinerea avantajului com -pe titiv durabil poate ajuta o firmăsă obţină în timp venituri mai maridecât ale competitorilor săi, existăcâte va circumstanţe în care firmares pectivă poate să nu aibă succes:

• Dacă sectorul de piaţă nu estevia bil; în multe cazuri, în spe -cial pentru introducerea de noiproduse şi servicii, costurilemi nime de producţie şi distri -bu ţie ale unui produs sau ser -vi ciu sunt mai mari decât va -loa rea acestuia pentru client.În acest caz, avantajul compe -ti tiv durabil asigură firmei doarfaptul că este într-o poziţie maibună decât competitorii săi, înniciun caz reuşită în piaţă;

• Dacă firma are probleme ope -raţionale; avantajul competitivdurabil poate să acorde un ră -gaz pentru remedierea acestorprobleme, dar nu va putea sal -va într-un final şi firma;

• În situaţia în care competitorii

suc ces, dar nu imposibil. Fiecareeta pă a acestui drum este foarteim portantă, de la analiza situaţieicu rente şi definirea poziţionării stra -te gice, trecând prin dificilul procesde implementare a strategiei, conti -nuând cu etapa de măsurare şiinterpretare a rezultatelor şi avândul terior un proces continuu de îmbu -nătăţire şi adaptare la noile realităţipre zente sau tendinţe viitoare dinpiaţă.

Însă chiar şi fără atingereaavan tajului competitiv durabil, ocom panie care a trecut prin toateaces te etape va avea nişte beneficiicerte: îşi va cunoaşte afacerea maibine, având avantajul privirii acti vi -tă ţilor şi rezultatelor din mai multeper spective (nu doar cea finan cia -ră); va avea angajaţi mai mulţumiţi,direct implicaţi în procesele de de -ci zie şi/sau motivaţi pentru atinge -rea rezultatelor propuse; va fi unmembru mai bun al comunităţii încare îşi desfăşoară activitatea, prin

În sensul pe care i-l ofer eu,repu taţia firmei înglobează un setde aspecte esenţiale pentru suc ce -sul pe termen lung al firmei,precum:

- Marca proprie- Sistemul propriu de valori- Respectul pentru mediul în -

con jurător- Implicarea în viaţa socială (e -

ven tual în comunitatea de careaparţine firma)

- Dimensiunea etică a afaceriiFirmele care pun în centrul

atenţiei aspectele legate de repu -ta ţie sunt cele care au cele mai marişanse de dezvoltare şi supravieţuirepe termen lung.

adoptă o atitudine agresivă (deexemplu, reducere a preţuluisau extindere de cotă de pia -ţă), mai ales în situaţia în carediferenţele faţă de competitorinu sunt mari.

De aceea este important ca dinprimul moment al evaluării situaţiei„As Is” şi al elaborării strategiei, săfie considerate toate aspectele le -ga te de firmă, de sectorul de acti -vi tate, de mediul extern, de tipul deavantaj competitiv ce se încearcăsă fie obţinut.

În concluzie, drumul către atin -ge rea şi păstrarea avantajului com -pe titiv sustenabil este un drum lung,plin de exigenţe şi fără garanţii de

Page 20: Ziua Cargo - numarul 62, martie 2014

OO pprrooppuunneerree ddeeppaarrtteenneerriiaatt bbaazzaattăăppee îînnccrreeddeerreemartie 2014 ..................................................................................................................................................

LLOO

GGIISS

TTIICC

ĂĂ

.................................................................................................................................................. martie 201438

ȘT

IRI

39

17 PODURI ŞITUNELURI DE CALEFERATĂ VOR FIREFĂCUTE

La Ministerul Transporturilor afost semnat contractul definanţare cu fonduri europenepentru reabilitarea a 17poduri/podeţe/tuneluri de caleferată de pe raza Regionalei CFCluj, investiţie în valoare totalăde 142 de milioane de lei.Realizarea acesteia va duce lacreşterea gradului de siguranţăa traficului feroviar de mărfuri şipasageri pe calea ferată şi laîmbunătăţirea confortuluicălătorilor prin mărirea vitezei

de circulaţie. Lucrările urmeazăsă fie demarate în vara acestuian şi, potrivit calendarului, vor fifinalizate în iulie 2016.

FĂRĂ GRABĂ LANĂDLAC - ARAD

Lucrările la Lotul 1 al AutostrăziiNădlac - Arad vor începe celmai devreme în aprilie, după cenoul constructor - asociereaAstaldi - Max Boegl - va evaluastarea operaţiunilor executateanterior de Romstrade. Dacăexistă degradări, acestea vor firemediate. Reprezentanţiiconstructorului au anunţat căau început organizarea deşantier, iar cel mai probabil înluna aprilie vor porni efectivlucrările. „Facem unele inspecţiipe teren, pentru a stabilimetoda de continuare alucrărilor şi pentru a evaluadegradările care ar puteaexista. Estimăm că în aprilieîncepem efectiv lucrul, urmând

să aducem pe şantier până la400 de oameni”, a declaratDănuţ Dascălu, director adjunctal şantierului. Totodată, 6pasaje vor fi reproiectate.Întrebat dacă va putea firespectat termenul de încheierea lucrărilor, respectiv decembrie2014, Dănuţ Dascălu a declaratcă nu au fost luate în calculîntârzieri în execuţia primului lotal autostrăzii Nădlac-Arad.CNADNR a reziliat în 2012,contractul pentru primultronson, motivul principal fiindîntârzierea lucrărilor, iar anultrecut a reziliat şi contractulpentru Lotul 2 (executat 80%),după falimentul Alpine Bau. În19 decembrie 2013, CNADNRa atribuit asocierii italo -germane contractul de 308milioane de lei (69 milioane deeuro), cu TVA, pentrufinalizarea Lotului 1 - km 0+000- km 22+218 şi a drumului delegătură.

BANI EUROPENIPENTRU AEROPORTULIAŞI

Ministerul Transporturiloranunţă finalizarea în perioadaimediat următoare adocumentaţiilor de finanţarepentru două proiecte deinfrastructură. Unul dintre elevizează modernizareaaeroportului din Iaşi, princonstruirea unei piste noi şi aunui terminal de pasageri,precum şi prin extindereaplatformei actuale de parcarepentru aeronave. Pentru acestelucrări va fi alocată suma de258 de milioane de lei. Cel deal doilea proiect, în valoare deaproximativ 90 de milioane delei, presupune realizareaCentrului Intermodal Braşov,care va permite transferulmărfurilor între modurile detransport, respectiv de lagarniturile de tren către TIR-uri(şi invers). Aceste proiecte acăror valoare totală depăşeşte490 de milioane de lei vor fifinanţate cu fonduri europenedin Programul OperaţionalSectorial (POS) - Transport şivor fi realizate în următorii doiani. Efectele vor fi creştereaconfortului pasagerilor şiîmbunătăţirea condiţiilor pentrutransportul mărfurilor,precizează reprezentanţiiMinisterului Transporturilor.

Preşedintele CJ Cluj, HoreaUioreanu, a semnat în 7martie Certificatul deUrbanism pentruconstruirea a 40 km dinAutostrada Transilvania,secţiunea 2A Ogra - CâmpiaTurzii, către municipiulTârgu Mureş. Documentul afost solicitat de CNADNR,iar Uioreanu a precizat că„asta înseamnă căExecutivul are baniinecesari continuăriilucrărilor la autostradă”. „Am semnat cu plăcere şibucurie acest document,este un prim pas spre

continuarea lucrărilor laacest important obiectiv deinvestiţii. Sper cabeneficiarul Certificatului deUrbanism, în speţăCNADNR, să obţină cât mairepede avizele necesare şisă depună la CJ Clujcererea de autorizare alucrărilor”, a precizat el.Uioreanu şi-a exprimatsperanţa că se vor găsifonduri şi pentru tronsonulde autostradă Gilău -Suplacu de Barcău - Borş,pentru a se asigura legăturacu reţeaua de autostrăzi dinUngaria.

REÎNCEP LUCRĂRILE LA AUTOSTRADATRANSILVANIA

Page 21: Ziua Cargo - numarul 62, martie 2014

.................................................................................................................................................. martie 201440

ȘT

IRI

martie 2014 ..................................................................................................................................................

EV

EN

IME

NT

41

P rogramul ARILOG „Cum sefa brică în România“, des ti -nat copiilor membrilor aso -

cia ţiei, a debutat în 2014 într-unmod foarte special, printr-o vizită la

fabrica de ciocolată Kandia Dulce.A fost un moment cu adevărat gus -tat de către copii, care nu-şi maipu teau lua ochii de la miile de ta -blete ce alunecau pe bandă, în timp

ce erau îmbiaţi de mirosul lor. Bine -în ţeles, vizita a fost foarte intere -san tă şi pentru părinţi, care, în timpce au aflat informaţii despre ciclulde producţie, s-au putut simţi bine,timp de o oră, alături de copiii lor.

În 1890, compania care astăzieste cunoscută sub numele KandiaDulce a început să producă primacio colată cu lapte din România. As -tăzi, după mai bine de 120 de ani deactivitate, Kandia Dulce este cel maimare producător român de dul ciuri,cu un portofoliu extins de mărci pre -zen te în categorii de pro duse precumcio colată, patiserie, bis cuiţi şi produseza haroase. Kan dia Dulce are în por -to foliu mărci puter nice precum Rom(nr. 1 în ba toane), Măgura (nr. 1 înmi ni pră ji turi), Sugus (nr. 1 în piaţa decara mele fructate) şi este numărul 2pe piaţa de tablete cu mărcile Kandia,Primola, Laura şi Novatini. Acestorali se adaugă Primola Cremita şi Fit,mărci importante în categoria debiscuiţi. Compania are 500 de an ga -jaţi şi dispune de o fabrică mo dernădotată cu tehnologii de ultimă oră.

Meda [email protected]

ARILOG pentru copii

În vizită la KandiaO oră în care copiii au explorat dorinţele dulci, iar adulţiili s-au alăturat şi au aflat cum arată astăzi o companiecu o tradiţie de 124 de ani. O oră în care ne-am adus amintede bucuria pe care ne-o oferă ciocolata (atunci cândeste consumată cu măsură) şi am aflat de ce audulciurile româneşti un gust unic.

Istoricul unei companii cu tradiţie- 1948 - Fondare: „Fabrica de produse zaharoase Bucureşti”, prin procesul de

naţionalizare a 5 fabrici private, al căror istoric datează din secolul 19. În 1991,compania a fost redenumită Excelent S.A.

- 1997/1998 - Privatizare. Excelent este listată la Bursa Bucureşti. - 2003/2004 - Achiziţia Kandia. Excelent S.A. preia majoritatea acţiunilor de la

Kandia Timişoara, cea mai faimoasă fabrică de ciocolată din România, cu oistorie datând din 1890. Cele două companii se unesc într-o nouă entitate:Kandia – Excelent.

- 2006/2007 - Achiziţia Sugus & Silvana. Kandia Excelent achiziţionează mărcileSugus şi Silvana de la Kraft, consolidându-şi poziţia pe piaţa dulciurilor dinRomânia.

- 2007 iunie - Cadbury. Cadbury intră pe piaţa din România prin achiziţiapachetului majoritar de acţiuni ale Kandia Excelent. Acţiunile au fost preluate100% în 2008.

- 2008 - Relansarea principalelor mărci. Sunt relansate cele mai importante mărci,inclusiv Sugus, Silvana şi Kandia. Extindere Măgura.

- 2010 februarie - Achiziţia Cadbury de către Kraft. Comisia Europeană autorizeazăachiziţia Cadbury de către Kraft cu excepţia României şi Poloniei, unde s-a decisvânzarea celor două afaceri către terţi.

- 2010 septembrie - Kandia Dulce. Kraft Foods anunţă vânzarea CadburyRomania (toate mărcile şi facilităţile de producţie) către Fondul de Investiţii OryxaCapital, deţinut de Meinl Group. Compania devine Kandia Dulce.

- 2012 ianuarie - Achiziţia Supreme. Kandia Dulce achiziţionează compania localăSupreme Chocolat, adăugând în portofoliul său mărci precum Primola, Ulpio şiNovatini şi devine cel mai mare producător român de dulciuri.

883 MILIOANE EUROŢEAPĂ DE LACOMPANIILE DE STAT

Curtea de Conturi a României aconstatat că instituţiile şicompaniile de stat au prejudiciatcu 3,9 miliarde de lei (883milioane de euro) bugetul de statîn anul 2012. Din această sumă,2,2 miliarde de lei reprezintăvenituri bugetare neîncasate, iar1,6 milioane de lei sunt prejudiciipropriu-zise. „Misiunile de auditşi acţiunile de control efectuatede Curtea de Conturi în anul2013 la cele 2.233 entităţi auidentificat cazuri de nerespectarea reglementărilor legale,constatându-se abateri care aucondus fie la nestabilirea,neurmărirea şi neîncasarea unorvenituri bugetare, fie laproducerea unor prejudicii”, searată în raportul anual alinstituţiei, dat acum publicităţii.Curtea de Conturi a controlatanul trecut 1.374 de ordonatoriprincipali de credite, 68 deordonatori secundari de credite,541 de ordonatori terţiari decredite, 140 de societăţi

comerciale, inclusiv cele deinteres locale, 11 companiinaţionale, 18 societăţi naţionale,45 de regii autonome, 3 instituţiibancare, 5 partide politice şi 28de alte entităţi, precum asociaţiisau fundaţii.

SCRISOARE ARILOGCĂTRE GUVERN

La începutul lunii martie,ARILOG a transmis nouluiGuvern o adresă prin caresolicită, în numele membrilor săi,ca în Programul de guvernare alactualului cabinet să prioritizezedezvoltarea infrastructurii deautostrăzi cu Fonduri Europene.Documentul a făcut referire înspecial la Tronsonul Piteşti -Curtea de Argeş - Sibiu, laCentura de Sud a Bucureştiului,care reprezintă legătura întreAutostrada A1 şi Autostrada A2pentru tranzitul către Giurgiu şiportul Constanţa şi lacontinuarea lucrărilor la celelaltetronsoane din Vestul ţării: Deva -Lugoj, Lugoj - Timişoara - pentrua putea ca la sfârşitul anului2014 să ne racordăm la Sistemul

European de Autostrăzi, prinvama Nădlac, fapt ce ar puteaajuta şi la integrarea înSchengen. În plus, documentulcitat solicită amânarea intrării învigoare a majorării accizei lacombustibili până la prezentareaşi dezbaterea publică a studiuluide impact.

INTERNSHIP GEFCOROMÂNIA PENTRUSTUDENŢI STRĂINI

GEFCO România continuă şi în2014 programul de internshipcare permite studenţilor străini săefectueze practică în cadrulcompaniei. Acest program a fostiniţiat în 2010 şi oferă studenţilorposibilitatea de a experimentarolul de angajat într-o companiemultinaţională, dobândindcunoştinţe practice despreindustria de logistică şi transportşi despre mediul de afaceri dinRomânia. Anul acesta suntaşteptaţi în jur de cinci studenţistrăini care vor face practică atâtîn departamentele sediuluicentral din Bucureşti cât şi lacentrul logistic de la Joiţa. În ceipatru ani de la debutulprogramului, GEFCO a primitaproximativ 30 de studenţi dincadrul unor universităţi sau şcolitehnice superioare precumIÉSEG Business School Lille-Paris sau GroupePROMOTRANS. Ei sunt veniţi înproporţie de 90%, din Franţa, fieprin burse ERASMUS, fie prinparteneriate individuale pe careGEFCO le încheie cu instituţiilerespective de învăţământ.

NOI OPŢIUNI UPS DELIVRARETEMPERATURE TRUE®

UPS (NYSE: UPS) anunţă noiopţiuni flexibile de livrare pentruportofoliul de servicii UPSTemperature True® disponibileîn Europa, dedicatemanagementului transportuluiproduselor sensibile latemperatură. Companiile dinindustria de îngrijire a sănătăţii(healthcare) pot alege diferitesoluţii de transport în condiţii detemperatură controlată peîntreaga durată a lanţului dedistribuţie, putând opta întretransportul aerian, mai rapid, şicel maritim, cu costuri maireduse.

Bosch a stabilit data de 9 maipentru inaugurarea oficială anoii sale unităţi de producţiedin Cluj. În ultima parte aanului 2013, Bosch a începutsă testeze şi să livrezeprimele produse fabricate lanoua sa unitate de producţie.Inaugurarea oficială aacesteia, care va avea loc îndata de 9 mai, vine după ce înluna noiembrie a anuluitrecut concernul germandemarase oficial activitateadin cadrul centrului decercetare şi dezvoltare de laCluj. Anul trecut, Bosch aangajat în jur de 325 depersoane atât pentru

activităţile de producţie, cât şipentru cele de cercetare şidezvoltare. Concernulgerman va continua şi în anul2014 procesul de angajaredin Cluj. Bosch a investitiniţial suma de 77 de milioanede euro la Cluj. Noul centrude cercetare şi producţieocupă o suprafaţă totală decirca 38.000 de mp. Din punctde vedere organizaţional,acest nou centru va faceparte din divizia AutomotiveElectronics, care dezvoltă şiproduce unităţi electronicede comandă, semiconductorişi senzori pentru industriaauto şi alte domenii.

BOSCH DESCHIDE ÎN MAI FABRICA DIN CLUJ

Page 22: Ziua Cargo - numarul 62, martie 2014

.................................................................................................................................................. martie 201442

EV

EN

IME

NT

EV

EN

IME

NT

PUBLICITATE

A mânarea plăţii TVA la im -port este o măsură soli ci -tată de mediul de afaceri

de ani de zile. „Din luna noiembriea anului trecut, operatorii economiciautorizaţi care deţin un certificatAEO, cei autorizaţi pentru proce du -ra de vămuire la domiciliu sau ceicare au o valoare cumulată a impor -tu rilor de cel puţin 100 de milioaneîn 12 luni anterioare pot beneficiade amânarea TVA la import“, a ex -pli cat Mihai Petre, Senior Ma nagerDeloitte Romania. În ciuda faptuluică legislaţia vamală foloseşte ter -me nul de amânare, este vorba, defapt, despre neplata TVA la import,a mai precizat Mihai Petre. Cu toateacestea, din cele aproximativ 70 decompanii incluse într-una din cele3 categorii mai sus menţionate, maipuţin de 10 au decis să aplice pen -tru a beneficia de această măsură.„Decizia companiilor de a nu folosiaceastă facilitate până la acestmoment are la bază lipsa uneiinformări corecte privind modul ei defunc ţionare. În opinia mea, între bă -rile trebuie puse la nivel de auto ri -tate centrală, nu la nivel de birouvamal, pentru că autorizările se facla nivel central“.

Ce oferă concretaceastă măsură? Efectiv, nu se mai plăteşte suma

re prezentând TVA normal datoratăpen tru un import de mărfuri la auto -ri tatea vamală, iar în acest contextnu se mai ajunge în situaţia de a so -li cita restituirea ei. Facilitatea estecu atât mai importantă cu cât recu -pe rarea TVA se face în perioadefoar te lungi de timp, care pot depăşiun an şi atrage după sine controaleşi riscul de neacceptare a anumitorfac turi cu TVA. Facilitatea se potri -veş te, în primul rând, societăţilor carefac importuri din afara spaţiului co -mu nitar şi care ar trebui să plă teas -că, în mod normal, TVA, în vamă.

Chiar şi în cazul companiilor carefac importuri urmate de livrări localepentru care se colectează TVA de laclienţi, avantajele există şi se pottraduce într-o perioadă de 55 de zileîn care firma poate folosi banii res -pec tivi în alte scopuri. În mod normal,au torităţile au decis să aplice aceas -tă măsură pentru o anumită cate go -rie de agenţi eco no mici, consideraţica fiind de încre dere. „Îi numimagenţi economici de încredere pen -tru că sunt socie tăţi care au volumemari de activi ta te sau au un istoriccu autoritatea vamală sau sunt dis -puşi să înceapă o relaţie bazată peîncredere cu autoritatea vamală. Atâtcer tificarea pentru vămuirea la do -miciliu, cât şi certificarea AEO implicăo verificare a procedurilor, care ates -tă faptul că firma lucrează corect.“Certificarea pen tru vămuirea la do -mi ciliu durea ză aproximativ 40 dezile, în timp ce, în cazul AEO, ter -me nul ajunge la 6-8 luni, potrivit Se -nior Mana ge rului Deloitte Romania.

Ideal, pentru a beneficia de ne -plata TVA la import, ar fi ca atâtclientul cât şi comisionarul vamal(care, în multe cazuri, este furnizorulde servicii logistice) să fie certificaţiAEO sau pentru vămuire la domi -ci liu. Dar, potrivit lui Mihai Petre,exis tă variante în care măsura poa -te fi aplicată şi în cazul în care nu -mai una dintre cele două companiieste autorizată în acest sens.

Pentru a fi certificaţi pentru vă -mu ire la domiciliu sau AEO, com -pa niile pot folosi resursele propriisau pot apela la un consultant cuex perienţă, care să reducă risculapa riţiei unor surprize din cauzainter pretărilor greşite în procesul deau torizare. Mihai Petre a precizatcă onorariile practicate de com pa -niile de consultanţă variază în func -ţie de complexitatea proceselor şide modul în care sunt puse la punctîn cadrul companiei. „Este cu totulalt ceva să lucrezi pentru o com -panie certificată ISO sau pentru una

unde nimic nu este pus la punct...Avantajele pe care le obţine com -pania autorizată sunt notabile“.

AEO sau doarvămuirela domiciliu?Vămuirea la domiciliu este potri -

vită companiilor care realizează im -por turi, deţin, de exemplu, un de -pozit pe autostradă şi îşi doresc camarfa să ajungă direct în depozit,fără să mai treacă pe la vamă ca -mi onul. „Dar dacă eşti un operatoreconomic cu 10 birouri vamale, careoperează atât mărfuri simple cât şicomplexe, este indicat să se intreîn zona AEO, care automat des chi -de uşa către alte simplificări. Deexemplu, declaraţia este simpli fi ca -tă, mai completezi doar 10 din 40de câmpuri. Câştigi astfel timp. Înplus, vămuirea la domiciliu pentruce lelalte 10 birouri se obţine maisimplu, fără verificări similare celorfăcute la prima autorizare“, a arătatMihai Petre.

În opinia sa, un logistician careare inclusiv activitate de comisio -na riat vamal le poate aduce clien -ţi lor o serie de avantaje urmândaceastă direcţie. „Piedicile sunt, înopinia mea, mai mult teoretice. Poţiaplica legea, dacă îţi doreşti cu ade -

vă rat acest lucru, iar piedicile pot fiînlăturate realizând adrese în scrisla vamă, solicitând audienţe... Atâtatimp cât lucrurile nu rămân decâtla nivel verbal, cel mai probabil răs -pun sul pe care îl vei primi va fi ne -gativ. În momentul în care ai puslu crurile pe hârtie, sub forma unei

ce reri bine documentate, cu sigu -ran ţă vei primi răspunsul corect dinpartea autorităţii vamale“, a con -cluzionat Senior Managerul DeloitteRomania.

Meda [email protected]

Neplata TVA la import- o realitate?Chiar dacă din noiembrie 2013, România oferă, în anumitecondiţii, posibilitatea neplăţii TVA la import, foarte puţinidintre agenţii economici care ar putea beneficia de aceastăfacilitate au apelat-o până în prezent. Despre aspecte cheieprivind oportunităţile în domeniul TVA la import s-a discutatcu ocazia forumului organizat în Bucureşti, la sfârşitul luniifebruarie, de ARILOG (Asociaţia Specialiştilor în Transport,Depozitare, Achiziţii, Producţie şi Supply Chain) şi Deloitte.

Mihai Petre, Senior ManagerDeloitte Romania

„Companiile consideră, în general, un procent de 5% pierdere din TVA derecuperat, din cauza întârzierilor care pot ajunge la 1-2 ani, dar şi aproblemelor care pot apărea în timpul controlului. De aceea este foarteimportant să nu ajungi în situaţia de a recupera TVA. Din experienţa noastră,în 90% dintre cazuri, societăţile pot evita acest lucru.“

Page 23: Ziua Cargo - numarul 62, martie 2014

.................................................................................................................................................. martie 201444

FO

CU

S

D irectorul General al Lager -max AED Romania, RareşMăcinică, afirmă că este

momentul în care încrederea tre -bu ie să intre în vocabularul compa -niilor din piaţa de transport şilogistică, în care parteneriatele să -nătoase între concurenţi pot oferiatuuri noi. „Cred cu tărie în parte -ne riatele dintre logisticieni şi dintrelogisticieni şi transportatori, inclusivpe partea de depozitare. Trebuiesă renunţăm la mentalitatea în carene uităm unii la alţii după gard şi în -cercăm să ne furăm clienţii. Este opiaţă în care normalitatea înseamnăsă colaborăm pe segmentele undesuntem deficitari sau unde nu merităsă facem o investiţie proprie dinpunctul de vedere al amortizării, alre cuperării cheltuielilor“, a subliniatel, adăugând că toată această cola -borare se reglează la nivel de încre -dere, luând în considerare ce câştigişi ce pierzi dacă nu eşti corect.„Dacă încerci să furi un client de la

partenerul tău de logistică, poţi pier -de mult mai mult, pentru că vorbimdespre un volum de marfă conso -li dat în timp. Iar în acest contextîncerci tu să protejezi informaţiilepen tru el. Şi pe lângă faptul că tre -buie să existe un cod etic între noi,rolurile se pot inversa. Pentru că, deexemplu, el are nevoie de mine înArad pentru partea de logistică, decross-docking, de livrare, iar eu potsă am nevoie de el pentru grupajeîn Marea Britanie, relaţie pentrucare nu am o linie de grupaj.“

Ce are la bazăo colaborare de succes?De exemplu, Lagermax AED Ro -

ma nia are principalul hub la Arad,unde sunt oprite toate camioaneledin traficul internaţional, pentru cadistribuţia pentru Vestul ţării să fiefăcută din acel punct. În acest con -text, scad costurile şi timpii de li vrare.Sunt elemente pe care le-au avut învedere şi alte companii din do meniucare au apelat la serviciile ofe rite de

Lagermax AEDO propunere departeneriat bazată peîncrederePutem fi parteneri. Ne putem reduce costurile. Putem fi maieficienţi şi putem răspunde mai bine cerinţelor clienţilornoştri dacă vom colabora. Dar putem scăpa de neîncredere?

Rareş Măcinică, Director GeneralLagermax AED Romania:

„Credem în colaborări în cadrul hub-ului din Arad. Este otendinţă din ce în ce mai evidentă. Din ce în ce mai mulţiparteneri ne caută. Un astfel de parteneriat ar putea aducebeneficii pentru toate părţile dacă este tratat curesponsabilitate şi profesionalism. Se pot reduce costurile,

poate creşte eficienţa, iar nevoile clienţilor sunt satisfăcute şi nu mai trebuiesă apeleze la concurenţă.“

Page 24: Ziua Cargo - numarul 62, martie 2014

.................................................................................................................................................. martie 201446

FO

CU

S

47

Lagermax AED. „Avem par teneriatecu competitori din Bu cu reşti, din Iaşisau din alte zone, care, până acum,vo iau să con tro leze tot lanţul de dis -tri buţie şi aveau camioane de liniedin Italia, Bene lux, Franţa sau Spa -nia, pe care le aduceau direct înhub-ul propriu din Bucureşti, pentruca apoi să distri buie marfa în toatăţara. Problema principală apareatunci când marfa trebuie distribuităcătre Arad, Timi şoa ra, Oradea, zonăpe care a tra versat-o o dată. Iar pelângă partea de costuri apare oproblemă de timp, pentru că sepierde cel puţin o zi retrimiţând marfaînapoi. În plus, apar manipulări supli -men tare, care implică un risc maima re de dete rio rare. O parte dinaces te companii s-au uitat la logisti -cie nii care au plat forme serioase cla -sa A în Vestul ţării şi au decis să o -preas că măr fu rile care vizează Vestulţării la noi în Arad“, a explicat RareşMăcinică. El a adăugat că un mareavantaj îl constituie faptul că Lager -max AED poate garanta clienţilor untimp de tranzit exact. Sunt mai multeva rian te la care pot apela parteneriiLa germax AED, ce presupun inclu -siv utilizarea flotei de distribuţie sub -contractată de companie, care bene - ficiază de o experienţă de lucrucon struită în ani, dar şi de vizibilitateîn operare. „Mărfurile pot fi încărcateîn reţeaua noastră dacă este nece -sar, dar partenerii îşi pot folosi flotapro prie, după ce apelează la ser vi -ciile noastre de depozitare. Încer cămsă oferim exact serviciile de care fie -care are nevoie. De exem plu, suntpar teneri care au stocuri temporare.

Pu tem stabili inclusiv o zonă des ti -nată unui anumit client, unde să de -po zităm marfa pentru o săptămână,pentru că sunt proiecte unde estenecesară o cantitate mai mare demar fă, care să fie utilizată în timp,pe măsură ce proiectul avan sează.În paralel, Lagermax AED oferă înArad servicii de antre po zitare vamală,pentru mărfuri venite, de exemplu,pe cale mari ti mă, în cantităţi mari.Sun tem comi sio nari vamali şi amdemarat pro ce durile de acreditareAEO. Avem angajaţi 16 declaranţivamali, din care 13 se află în Aradşi Timişoara, fiind una dintre puţinelecompanii din ţară cu aşa mulţi an ga -jaţi în servicii vamale“.

Servicii adaptate100% nevoilorDeşi ne-am obişnuit ca logis ti -

cienii să apeleze la transportatoripentru achiziţie de servicii, rolurilese pot inversa într-un anumit con -text. „Se poate întâmpla ca trans -portatorii să aibă clienţi mari, cu unimpact de 40-60% în cifra lor deafaceri, iar dacă un client are o ce -rin ţă de distribuţie sau de depo zi -tare, transportatorul îi poate oferiîntreg pachetul pentru a nu existariscul de a apela la un alt furnizor.Iar acest lucru poate fi făcut în cola -borare cu noi. Îi putem pune, deexem plu, un spaţiu de depozitare ladispo ziţie, inclusiv operaţiunile logis -tice pe care le oferim şi putem dis -tribui partidele mai mici de marfă“.

Bineînţeles, colaborări există in -clu siv cu producători care au pre -ferat să nu externalizeze operaţiu ni -le de logistică, pentru a deţine uncon trol direct pe acest segment. Înanumite situaţii însă, pot avea ne -voie de un spaţiu suplimentar dedepo zitare, ca urmare a unor pro iec -te care presupun supra stocuri. „Potapela, de exemplu, la Lager max AEDpentru un spaţiu de depozitare de700 mp pentru 3 luni. Avem inclusivflexibilitatea de a subcontracta acestspaţiu. Clientul îşi poate opera singurspaţiul sau îl putem opera noi. Acestesuprafeţe nu pot fi însă mai mari de

500-700 mp, zonă pe care o putemdis po ni bi liza de la operaţiunile detran zit, unde putem eficientiza activi -ta tea. Putem oferi inclusiv servicii deapro vi zionare a liniei de producţieprin curse shuttle, dacă este vorbade spre o fabrică aflată în Vestul ţării“.

Colaborări pot fi stabilite şi cuproducători din Bucureşti sau dinalte zone ale ţării, care deţin un de -pozit la fabrică şi care trebuie să dis -tribuie partide mai mici în Vest. „Potveni cu camionul de la Bucu reşti laArad, pentru ca, ulterior, noi să pre -luăm marfa şi să o distribuim. Clienţiiau totul sub control, pentru că noioferim previzibilitate atât pe parteade distribuţie cât şi pe lo gis tică. Cli -en tul ştie când a sosit marfa în ter -minal, unde este maşina, când selivrează, pentru că partenerii noştribe neficiază de toate siste me le pecare le utilizăm, iar comuni ca rea estefoarte bine pusă la punct, motiv pen -tru care nu există niciun disconfortdin acest punct de vedere. Concret,clientul benefi cia ză de acea valoareadăugată pe care noi o oferim şi decon sultanţă, atunci când este nece -sar. Este o soluţie care îi permiteproducătorului să păstreze in-houseactivitatea de lo gistică, dar să îşi re -du că semni fi cativ costurile“, a men -ţio nat Rareş Măcinică.

În opinia sa, zone foarte bine de -limitate de activitate, precum cea pecare Lagermax AED o realizează laArad, pot fi obiectul unor parte neriatecu rezultate foarte bune pe termenscurt, mediu sau lung. „Me sajul pecare îl transmit tuturor este că în cre -derea trebuie să fie o carac teristicăde bază în piaţa de trans port şi lo -gis tică, mai ales că este reglată dereciprocitate: eu folosesc serviciiletale, tu pe ale mele. Sunt zone foartebine delimitate precum Aradul, undecon curenţii pot deveni parteneri. Pen -tru Germania, de exem plu, ne putemconcura pe ace laşi client. Putemparticipa la acele aşi licitaţii şi nu estenicio problemă atâta timp cât facemlucrurile în mod corect. Cu atât maimult, dubla ca li tate de parteneri şicom petitori ne obligă să facem lucru -rile corect. Acestea sunt mecanismesănătoa se care reglează de la sinepiaţa. Nici nu ai nevoie de vreun con -tract“, a concluzionat Directorul Ge -ne ral Lagermax AED Romania.

Meda [email protected]

„Pe partea de manipulare, pe cross-dock, nu există o limită pentru a începecolaborarea. Avem suficiente resurse să operăm şi 100 de camioane pe zi,dar partenerul poate apela la noi şi pentru un singur palet. Nu există împărţiriîn clienţi mari sau mai mici, ci doar operaţiuni care se desfăşoară conformcererilor clienţilor.“

„Nu are niciun sens să încercăm să ne furăm căciula unul altuia, pentru căeste dăunător în relaţia dintre noi şi dăunător ca imagine în piaţă. Piaţa estefoarte mică, iar veştile rele se răspândesc imediat. Este foarte greu, dacă nuimposibil să reclădeşti încrederea în parteneri din momentul în care ţi s-a puseticheta.“

Page 25: Ziua Cargo - numarul 62, martie 2014

martie 2014 ..................................................................................................................................................

FO

CU

S

.................................................................................................................................................. martie 201448

PR

EZ

EN

TAR

E

49

P arte a grupului francez Geo -post, DPD România a în -che iat anul 2013 cu o cifră

de afaceri de 64,8 milioane lei, încreş tere cu 43% faţă de 2012, cânda obţinut 45,3 milioane lei.

Performanţele financiare se da -to rează atât resurselor investite însiguranţa operaţională şi financiarăa afacerii, cât şi creşterii număruluide clienţi din zona comerţului onlinena ţional şi internaţional, în acestmo ment clienţii din e-commerce re -pre zentând aproximativ 40% dinvolu mul de business al companiei,iar 15% din coletele livrate anul tre -cut au reprezentat livrări interna ţio -nale. Pentru a face faţă acesteicreş teri, parcul auto s-a mărit cupes te 20%, iar unele utilitare miciau fost înlocuite cu vehicule de pâ -nă la 5 t. „Rezultatele din 2013 con -fir mă faptul că DPD România a a -juns la maturitate şi a câştigat unca pital de încredere solid în rândulcli enţilor. Evoluţia pozitivă a comer -ţu lui electronic reprezintă un inputse rios în creşterea noastră, iar înultimii trei ani am câştigat experienţăsolidă în acest segment, perfec ţio -nân du-ne serviciile şi lansând altelenoi, adaptate cererilor din piaţă.

Isto ric vorbind, 2013 este cel maibun an pentru noi şi acest lucru nepermite să rămânem optimişti şi săanticipăm creştere şi pentru 2014“,a declarat Lucian Aldescu, CEO alDPD România.

Planuri pentru 2014DPD România şi-a bugetat pen -

tru 2014 o creştere a afacerilor de15% şi investiţii de aproximativ 1milion de euro în dezvoltarea capa -ci tăţilor operaţionale din principaleledepozite din ţară şi lansarea de noiservicii. Compania se va concentraanul acesta pe consolidarea statu -tu lui de expert în livrările B2C (Busi -

ness to Client) şi pe dezvoltarea şiîm bunătăţirea capacităţii opera ţio -nale şi logistice. Dezvoltarea servi -ciu lui de livrări externe COD Inter -na ţional face parte, de asemenea,din setul de obiective al companieipen tru anul în curs. Tot în 2014, DPDurmează să lanseze Predict1hour,un upgrade al ser vi ciului prin caredestinatarii sunt pre-aler taţi via SMSsau e-mail în privin ţa estimării detimp pentru livrarea coletelor. În pre -zent, acesta este 2 ore în Bucureşti,3 ore în marile ora şe şi 6 ore în restulţării. Dacă la momentul 2013 compa -nia se afla pe locul 6-7 între compe -ti torii pre zenţi pe piaţa românească,se do reş te ca în viitorul apropiataceas tă „clasare“ să se îmbu nă tă -ţeas că, iar compania să ajungă înpri mele patru.

DPD România este activă pepiaţa locală din 2008, prin preluareaPegasus, prima companie de livrăriurbane din România, înfiinţată în1997. În martie 2008, GeoPost Yur -tici Kargo a achiziţionat pachetulma joritar al Pegasus, acesta pre -luând numele DPD România. Diniunie 2011, DPD România se află100% în proprietatea GeoPost Yur -tici Kargo. În prezent, DPD Româ -nia se numără printre primele 5com panii de curierat rapid şi cole -tărie din România, cu peste 500 dean gajaţi (inclusiv francizele), 72depozite şi 15.000 de colete livratezilnic. DPD România are o aco pe -ri re naţională în proporţie de 100%şi efectuează livrări în peste 230 deţări din întreaga lume.

Alexandru [email protected]

DPD România,pe plus în 2013Unul dintre jucătorii importanţi de pe piaţa locală de coletărieşi curierat expres, DPD România, a raportat la finalul lui 2013o cifră de afaceri în creştere cu 43% faţă de anul precedent.

P otrivit lui Albin Budinski,CEO DB Schenker Ro mâ -nia, investiţia se ridică la

apro ximativ 80.000 de euro şi faceparte dintr-o serie de măsuri pe carecom pania le-a concentrat sub sem -nul Green Logistics. „Totul a începutîn urmă cu un an, când analizamur mătorii paşi pe care îi avem deurmat în domeniul logisticii. Chiardacă DB Schenker este lider depiaţă în România, avem ambiţia săevoluăm continuu“, a afirmat AlbinBu dinski. El a precizat că piaţa ro -mâ nească a început să fie studiatăîn condiţiile în care mai multe com -pa nii DB Schenker din Europa utili -zea ză deja camioane propulsate cugaz, iar strategia grupului este dea reduce, până în 2020, cu 20%emi siile de CO2. „Eram deja con şti -enţi de avantajele legate de pro tec -ţia mediului, dar am înţeles şi faptulcă, dacă vrem să utilizăm astfel devehicule în România, trebuie să în -ce pem cu începutul, pentru că nuexistă infrastructură, staţii de ali -men tare.“ Albin Budinski a adăugatcă, pe lângă avantajele legate depro tecţia mediului, cele două ca mi -oa ne propulsate cu gaz natural ofe -ră şi un uşor avantaj financiar, chiar

dacă nu acesta a fost principalulmotiv în luarea deciziei de investiţie.

„Ca furnizor global de servicii detrans port şi logistică, suntem con ştienţide responsabilitatea noas tră faţă demediul înconjurător şi moşte ni rea pecare o vom lăsa generaţiilor viitoare.Prin urmare, ne bazăm pe va riantacea mai eco lo gică existentă a cum pepiaţă: gaz natural compri mat dreptcom bus ti bil“, a mai spus el.

Un exemplucare ar puteaschimba piaţaConcret, cele 2 camioane, Iveco

Daily 35S14G EEV cu gaz natural, cuo capacitate utilă de 800 kg, ajută lare ducerea cu până la 20 de pro centea emisiilor CO2 com pa ra tiv cu un ca -mion obişnuit alimentat cu motorină.

„Suntem suficient de realişti săînţe legem că numai cu două ca mi -oane CNG nu vom fi capabili să sal -văm mediul românesc în următoriiani. Dar având aproape 60 de am -pla samente în România, vom aveadesigur potenţialul de a extindenumărul acestora. Începem acum operioadă de testare pentru a vedeadacă va trebui să aducem ajustări.

Considerăm că suntem pe drumulcel bun, dar vrem să vedem căacest sistem funcţionează. Vomcon tinua să introducem în activitateastfel de camioane. În orice do -meniu nou, cineva trebuie să deato nul şi sperăm că, prin intermediuliniţiativei noastre, vom stimula şialte companii să ne calce pe urmeşi să înţeleagă că este importantsă faci ceva şi pentru mediu şi săoferi soluţii ecologice clienţilor. Spe -răm cu adevărat să fim pionieriiaces tei abordări în România“, acon cluzionat Albin Budinski.

Meda [email protected]

DB Schenkerinvesteşteîn transport ecologic

Despre DPDCu peste 2,5 milioane colete livrate zilnic, DPD este unul dintre liderii internaţionaliai serviciilor de coletărie şi curierat express. Potrivit reprezentanţilor săi, companiadeţine cea mai importantă reţea rutieră din Europa şi livrează în 230 de ţări dinlume. Clienţii DPD, atât cei business cât şi persoane fizice, au la dispoziţie o gamălargă de servicii de curierat naţionale şi internaţionale. DPD are 24.000 angajaţi şio flotă de 18.000 de vehicule, care operează în peste 800 de locaţii din 40 de ţări.Acţionarul majoritar, cu 83,32% din acţiuni, este GeoPostGroup, subsidiară aflatăîn proprietatea grupului francez La Poste. Cu o cifră de afaceri consolidată depeste 4 miliarde euro în 2012, GeoPost este în prezent al doilea cel mai marefurnizor de servicii de curierat şi coletărie din Europa.

DB Schenker a anunţat, în cadrul unei conferinţe de presă,lansarea în România a primelor două camioane alimentatecu gaz natural comprimat (CNG). Vehiculele vor fi utilizatepentru distribuţie în Bucureşti şi Cluj Napoca,unde s-a investit inclusiv în staţii de alimentare.

Albin Budinski,CEO DB Schenker

România:„În timp ce camioanele conduse cucombustibili fosili emit 232 grameCO2 per kilometru, cele cu gaznatural emit 186 grame CO2. Cu unnumăr total anual de 70.000 kmparcurşi, noile noastre camioanealimentate cu gaz natural ajută la oreducere anuală de 3,22 tone CO2“.

Iveco Daily CNG oferăcele mai mici emisiide CO2, cel mai micconsum de combustibildin clasa sa şi întruneştestandardele Euro 6 şi EEV.

Page 26: Ziua Cargo - numarul 62, martie 2014

.................................................................................................................................................. martie 201450

PR

EZ

EN

TAR

E

martie 2014 ..................................................................................................................................................

PR

EZ

EN

TAR

E

51

N oul motostivuitor cu con -tra greutate STILL RX 70-50, cu motor diesel-electric

şi capacitate de încărcare de 5 t,mo tostivuitorul pentru picking ver -tical comenzi EK-X şi sistemul pen -tru vehicule controlate automat iGoEasy s-au calificat în runda finalăşi au şansa de a-şi dovedi perfor -man ţele în cadrul testelor şi eva -luărilor riguroase care vor avea locla mijlocul lunii martie.

Eficienţaîn prim planTestul IFOY vizează utilizarea

prac tică a motostivuitoarelor. Printrealtele, evaluarea se va referi la re -du cerea costurilor şi eficienţa ener -

getică, durabilitate, siguranţă, ergo -no mie şi design al echipamentelor.Spon sorul şi iniţiatorul eveni men tuluiMotostivuitorul Internaţional al Anului(IFOY) este grupul Tehnologii deTransport şi Intralogistică din cadrulAsociaţiei Germane de Ingi ne rie(VDMA). Juriul internaţional IFOYeste format din 17 jurnalişti spe -cializaţi din 13 ţări europene. De ase -menea, experţii din cadrul In sti tutuluiFraunhofer pentru Flux de Materialeşi Logistică (IML) vor eva lua pentruprima dată valoarea ino vatoare a mo -tostivuitoarelor şi solu ţiilor, conformunor metode noi şi în com paraţie cuconcurenţii di recţi din pia ţă. Câşti -gătorii vor fi anun ţaţi în ca drulceremoniei de des chidere a CeMAT,la Hanovra, pe data de 19 mai.

Vizitatorii au putut testa pe viu,în premieră, două din cele trei mo -to stivuitoare nominalizate, în cadrulLogiMAT: motostivuitorul EK-X pen -tru picking vertical comenzi şi iGoEasy, nominalizat la categoria Ve -hi cule Controlate Automat (AGV).

Un utilaj...la înălţimeEK-X fixează noi standarde în

materie de performanţe, înălţimede picking, capacitate reziduală,func ţionalitate şi ergonomie. Pre -vă zut cu viteze de deplasare de pâ -nă la 13 km/h şi viteze de ridicarede până la 0,4 m/s, EK-X permiteope ratorilor să cunoască o nouă di -men siune în manipularea eficientă

a mărfurilor, datorită sistemului inte -li gent OPTISPEED, care controlea -ză viteza de deplasare în funcţie desituaţie, depinzând de înălţimea deridicare şi de greutatea încărcăturii.Astfel, operatorul se mişcă în per -ma nenţă în condiţii de rapiditate şisigu ranţă maxime. În acelaşi timp,cabi na foarte spaţioasă, care ab -soar be şocurile şi este dotată cunu meroase echipamente opţionale,îi asigură vizibilitate excelentă întoa te direcţiile, în cele mai bunecon diţii de lucru. Datorită con cep -tului modular, motostivuitorul pentrupicking vertical comenzi se poateadapta condiţiilor din fiecare depozitşi duce operatorul până la o înălţimede picking de 12 m. Designul săucom pact asigură o rază minimă deîntoarcere de 1.732 mm, ceea ceface ca acest echipament să fie so -luţia optimă pentru depozite foarteînguste. Noile motostivuitoare EK-Xrecuperează energia în timpul frâ -nării şi operaţiunilor de coborâre -permiţând astfel utilizarea în maimul te schimburi cu o singură ba te -rie.

AiControl depliniGo Easy, nominalizat la IFOY în

categoria Vehicule Controlate Au -tomat (AGV), este prima soluţie lanivel mondial care permite confi gu -rarea completă, controlul şi monito -ri zarea prin iPad. Acesta permiteSTILL să ofere clienţilor o accesaresim plă şi rapidă a proceselor detrans port şi de manipulare mărfuri.Din acest motiv, combinaţia dintreun iPad şi stivuitorul EGV-S de ma -re înăl ţime controlat de la distanţă

este, de asemenea, adecvată pen -tru zone în care până acum trans -por tul de măr furi era sensibil, uti -lizând numai un motostivuitorcon trolat manual, de exemplu pentrualimentarea şi evacuarea uneiinstalaţii de producţie. Prin inter me -diul Aplicaţiei iGo Easy, utilizatorulpoate instala sistemul în mod in -dependent şi îl poate adapta la con -diţiile generale de lucru în per ma - nentă schimbare. Reflectoarele sunt

instalate iniţial pentru determ i na reapoziţiei. În acest scop, sti vui torul estela început deplasat manual prin zonacorespunzătoare a depozi tu lui, iarstaţiile sunt controlate şi ac tivate prinatingerea ecranului iPad-ului.

Aplicaţia generează şi vizua li zea -ză ruta optimă de deplasare, în func -ţie de datele înregistrate, iar co -menzile de deplasare pot fi ul te riorco municate motostivuitorului prin apă -sarea ecranului şi prin WLAN, pro ce -sul desfăşurându-se au tomat. Dato -rită interfeţei cu utili za torul uşor deînţeles, setarea limi tei de viteză, rutelede deplasare în tr-o singură direcţieşi proprietăţile staţiei pot fi con figurateextrem de simplu. Utili zând funcţiacockpit, care include o ima gine în di -rect, uti lizatorul poate su pravegheasti vui to rul automat în orice moment,în timpul exploatării. Po ziţia curentăa stivuitorului este afişa tă într-un planvirtual al depo zi tului, iar informaţiileim portante, pre cum viteza, nivelul deîn cărcare a bate riei sau comen zilede transport sunt afişate prin ele men -te grafice uşor de înţeles. Noile co -menzi de de plasare pot fi ge neratefacil, iar comenzile exis ten te de depla -sare pot fi modificate prin intermediulaplicaţiei iGo Easy App. În plus,comenzile utilizate frec vent pot fistocate într-un meniu de accesarerapidă. De ase me nea, sistemul inova -tor poate fi utilizat nu nu mai din de -po zit, ci şi din orice alt punct undeexis tă acces la reţeaua WLAN.

Trei nominalizări la IFOYpentru STILLSTILL a prezentat mai multe motostivuitoare inteligenteşi sisteme de soluţii pentru intralogistică inovatoareîn Pavilionul 8/Standul 241 la LogiMAT, între 25 şi 27 februarie 2014. Juriul independent care va votaMotostivuitorul Internaţional al Anului (IFOY) a confirmatacest lucru, recent nominalizând trei motostivuitoare STILL.

Aplicaţia iGo Easy- Stivuitor EGV-S de mare înălţime, controlat de la distanţă- Configurare, control şi monitorizare prin iPad- Funcţie cockpit, care include imagine în direct- Generează şi vizualizează ruta optimă de deplasare, în funcţie de datele

înregistrate- Comenzi de deplasare comunicate motostivuitorului prin apăsarea ecranului şi

prin WLAN

EK-XViteză maximă de deplasare: 13 km/h Viteză maximă de ridicare: 0,4 m/sÎnălţime maximă de picking: 12 mRază minimă de întoarcere: 1.732 mmRecuperarea energiei în timpul frânării

PU

BLIC

ITATE

Page 27: Ziua Cargo - numarul 62, martie 2014

SSeettrraa TTooppCCllaassss550000 pprrooppuunnee......şşooffeerruull ppeerrffeeccttmartie 2014 ..................................................................................................................................................

PPAASS

AAGG

EERR

II

Întrebările lunii MARTIE (etapa 52)

Întrebările lunii FEBRUARIE (etapa 51) şi răspunsurile corecte:

Premiile sunt oferite de

OTZ URSUS BREWERIES IFPTRGTI

1. _______________ se referă la o tendinţă de acreşte nivelul de stoc din ce în ce mai mult pelanţul de aprovizionare ca răspuns laschimbările în cererea clientului

a. Demand chainb. Efectul de Bullwhip - CORECTc. JIT2. ________________ reprezintă procesul prin

intermediul căruia se gestionează într-omanieră strategică transferul şi stocul dematerial, componente şi produse finite peparcursul unui ciclu care începe de la furnizori,traversează departamentele funcţionale ale

companiei şi se încheie o dată cu ajungereaproduselor la consumatori.

a. Leanb. Logistica - CORECTc. Supply Chain-ul3. _______________ este o filozofie de producţie

ce se bazează pe eliminarea planificată atuturor pierderilor şi pe o continuă îmbunătăţirea productivităţii

a. Kanbanb. JIT - CORECTc. JIS

1. Ce tip de concurenţăimperfectă este caracterizatăde existenţa unui singurfurnizor?

a. Oligopolb. Monopolc. Concurenţa monopolistă

2. Activitatea de achiziţiipresupune obţinereabunurilor prin:

a. Împărţire echitabilăb. Confiscarec. Schimb comercial

3. Achiziţiile ___________ suntcele care se referă laprodusele şi serviciile utilizatepentru îndeplinireaobiectivului principal alorganizaţiei.

a. De produse şi servicii;b. Capexc. Opexd. Directe

HENKEL

Câştigătorii lunii FEBRUARIEFlorin Geneţ, Eduard �erban şi Aurelian BarzăEi au fost aleşi prin tragere la sorţi din cei 4 concurenţicare au răspuns corect la întrebările lunii februarie,cea de a 51-a etapă a concursului de logistică.

Lista concurenţilor care au răspuns corectEduard Şerban, Aurelian Barză, Oana Ciortea, FlorinGeneţ.

Concursul de cunoştinţe generale în domeniullogisticii lansat de ZIUA CARGO şi companiade consultanţă şi training în logistică Supply

Chain Management Center continuă cu etapaa 52-a. În fiecare lună, publicăm 3 întrebări tip

grilă, pentru ca, în luna următoare, să dămpublicităţii variantele corecte de răspuns.

Câştigătorii sunt stabiliţi prin tragere la sorţidintre persoanele care răspund corect.

MĂSOARĂ-ȚIcunoștințele de logistică! (52)

Fiecare întrebare are un singurrăspuns corect.

Puteţi răspunde până pe 7aprilie, prin e-mail la adresa

[email protected],menţionând variantele de

răspuns şi datele de contact(nume, telefon, e-mail) sau

direct pe site-ul nostruwww.ziuacargo.ro, pe pagina

dedicată concursului.Câştigătorii ediţiei din martie şi

variantele corecte de răspunsvor fi publicate în numărul din

aprilie al revistei ZIUA CARGO.

CCOO

NNCC

UURR

SS

53

Page 28: Ziua Cargo - numarul 62, martie 2014

martie 2014 ..................................................................................................................................................

ȘT

IRI

.................................................................................................................................................. martie 201454

ȘT

IRI

55

PONTA ÎMPOTRIVATRANSPORTATORILORLACOMI

Premierul Victor Ponta susţinecă prin achiziţionarea a 600 demicrobuze şcolare, la care sevor adăuga 400 de astfel devehicule în perioada următoare,Guvernul şi autorităţile localevor „strica afaceriletransportatorilor lacomi”. „Nudoar că aveam problematransportului copiilor, dar aveamşi problema băieţilor deştepţidin transporturi, cei carepuneau preţuri pe kilometru maimari decât taximetriştii dinParis”, a spus Victor Ponta,aflat la Ministerul DezvoltăriiRegionale şi AdministraţieiPublice, pentru semnareacontractului de achiziţie amicrobuzelor. Acum, premierulsperă să cheltuiască mai puţincu transportul elevilor. „În felulăsta reducem cheltuielile pentrudecontarea abonamentelorpentru elevi, probleme pe carele-am avut în special din cauzalăcomiei unora dintretransportatori. Un km dedecontat (…) în funcţie de câtde lacom era transportatorul,costa de 20 de ori mai mult. Eravorba de lăcomia şi de afacerilecelor care transportau elevi. Înfelul ăsta le mai stricămafacerile şi mă bucur pentruasta”, a adăugat el”. Premierula asigurat că microbuzele nu

vor fi distribuite pe criteriipolitice, ci în funcţie denecesităţi.

CONSOLIDAREDAIMLER AGÎN ROMÂNIA

Producătorul german deautomobile Daimler AGplănuieşte să îşi eficientizezeactivităţile de vânzare şi post-vânzare pe piaţa din Româniaprin fuziunea celor două entităţide distribuţie locale Mercedes-Benz România SRL şi EvoBusRomânia SRL. După finalizareaprocedurilor legale, activităţileEvoBus vor fi transferate cătreMercedes-Benz România,acestea incluzând vânzarea deautobuze şi autocare noi şisecond hand şi operaţiunile deretail. Toţi angajaţii actuali aiEvoBus România vor continuasă îşi desfăşoare activitatea încadrul Mercedes-BenzRomânia. În consecinţă,EvoBus România va înceta săexiste ca entitate juridicădistinctă. După fuziune,activităţile se vor desfăşura într-o structură combinată, subaceeaşi conducere. SediulEvoBus din Bucureşti, dinstrada Odăii, va fi menţinut, iarechipele de vânzări şi deservice vor rămâne în aceeaşilocaţie.

STUDIU AUTOVITPRIVINDMAŞINILE RULATE

Autovit.ro şi ExactCC au realizato cercetare pentru a afla ceaspecte sunt importante pentruromânii care au cumpărat sauvor să-şi cumpere o maşinăsecond-hand şi cum sedocumentează aceştia pentruachiziţie. Rezultatele studiuluievidenţiază punctele slabe alecumpărătorilor români, care potdeveni victime ale fraudelor, şieste un punct de pornire pentruîmbunătăţirea modalităţii deachiziţionare a unei maşinirulate. Cercetarea a fostrealizată la finalul anului 2013pe un eşantion de 919persoane, reprezentativ pentrupopulaţia din mediul urban cuvârste între 19 şi 49 de ani, careutilizează internetul. Ca şirepartizare pe sexe, peste douătreimi dintre respondenţi suntbărbaţi, iar venitul mediu pegospodărie este de 3.400 lei,după cum reiese din răspunsuri.Cercetarea cuprinde douăcategorii de respondenţi: ceicare au achiziţionat maşinisecond-hand în ultimul an şi ceicare intenţionează să cumpereîn următoarele 12 luni. Maimulte detalii privind acest studiuputeţi găsi pewww.ziuacargo.ro.

PREGĂTIRI PENTRUBUCUREŞTI - ILFOV

La Primăria Capitalei a avut loc,la începutul lunii martie, oîntâlnire între autorităţilepublice, Poliţia Rutieră şipatronatul din transporturile înregim de taxi şi închiriere cutemă principală stabilireamodalităţii de integrareoperaţională pentru serviciul detaximetrie în zona deinteroperabilitate Bucureşti-Ilfov.Concluzia generală adezbaterilor este că taximetrianu poate fi separată în zonametropolitană şi că serviciul detransport în regim taxi de aici

trebuie integrat şi subordonatcelor doua entităţi administrativ-teritoriale (Bucureşti şi Ilfov), searată în comunicatul remisredacţiei de Mihai Victor Ghişă,vicepreşedinte FORT, împreunăcu Cristian Lăzărescu,vicepreşedinte APTTI. Potrivitcomunicatului, sub patronajuldirect al Primarului GeneralSorin Oprescu şi al ConsiliuluiJudeţean Ilfov, se va înfiinţa ungrup de lucru la nivelul PrimărieiGenerale a MunicipiuluiBucureşti, format din instituţiilestatului şi reprezentanţiisocietăţii civile, pentrusemnarea unui protocol carereglementează, potrivit obligaţieidin legea 168/2010, modul deinteroperabilitate dintreBucureşti şi Ilfov în transportulde persoane în regim de taxi.

10 AUTOBUZE NOIÎN VOLUNTARI

Primăria Voluntari a plătit5.329.000 de lei pentru 10autobuze model Isuzu Citibus.Contractul a fost atribuit în urmaunei proceduri de licitaţiedeschisă, firmei AnadoluAutomobil Rom SRL. Potrivitanunţului de atribuire, achiziţia afost necesară pentru a se puteaparticipa la licitaţia traseelorpentru reţeaua de transportpublic a Municipiului Bucureşti,în condiţiile în care parcul autoal societăţii de transport aConsiliului Local al oraşuluiVoluntari nu mai corespundecerinţelor actuale.

AUTOBUZ ELECTRIC,ÎN PROBEFĂRĂ LICENŢĂ

Autobuzul electric înmatriculat înOlanda şi testat două săptămâniîn municipiul Suceava a fostdepistat circulând cu călătorifără a avea licenţă de transport.Purtătorul de cuvânt al PoliţieiJudeţene Suceava a declarat căpoliţiştii rutieri au oprit autobuzulpe strada Traian Vuia dinSuceava, iar şoferului i s-a pusîn vedere să prezinte în cel maiscurt timp licenţa de transportpentru a putea presta acestserviciu, în caz contrar acestaurmând să fie amendat. Cuastfel de vehicule ecologice,primarul Ion Lungu vrea săînlocuiască actualul parc auto alsocietăţii locale de transport în

comun, în special pe traseeledin interiorul zoneimetropolitane.

CURSE TAROM IAŞI - MILANO

TAROM va opera din 4 iuniezboruri directe între Iaşi şiMilano (Bergamo), la preţuriîncepând de la 120 de europentru zboruri dus-întors, cutoate taxele incluse. Zborurilesunt programate în zilele demiercuri şi vineri, cu plecare laora 6,20 din Iaşi şi sosire la 7,55la Milano (Bergamo), respectivplecare la 8,45 din Milano(Bergamo) şi sosire la 12,15 laIaşi. „Cursele către şi din Milanovor fi efectuate cu aeronave detip Boeing 737”, declarădirectorul general al TAROM,Christian Heinzmann.

CU LAPTOPUL PE AIR FRANCE

Pasagerii Air France auposibilitatea să menţinădeschise telefoanele mobile,tabletele şi laptopurile pe toatădurata zborului, în Flight Mode.Această decizie a companiei avenit pe fondul noilorreglementări ale AgenţieiEuropene pentru SiguranţaAeriană, care dau undă verdefolosirii aparatelor electronice labordul aeronavelor. Air Francepune la dispoziţia pasagerilor săiun sistem bogat deentertainment, de care aceştiapot profita din momentulîmbarcării şi până la aterizare.Peste 600 de ore disponibile cucele mai noi filme, albume demuzică, jocuri, reviste şiprograme TV fac orele de zbormult mai plăcute. Întreg sistemulde entertainment de peaeronavele intercontinentale seaflă în plin proces deîmbunătăţire. Ecrane mai marivor fi montate până în anul 2016pe toate clasele de zborintercontinental şi va fi folositătehnologia de tip tabletă, astfelîncât pasagerii Air France să

profite la maximum de timpulpetrecut la bord.

FLY ROMÂNIAVA OPERA DIN 15 MAI

Compania Fly România, deţinutăde omul de afaceri Ovidiu Tender,va opera din 15 mai zboruri delinie interne şi internaţionale dinBucureşti, Timişoara şi Tulceacătre oraşe din Italia, Spania,Germania şi Turcia şi aşteaptăaproximativ 100.000 de pasageripentru anul în curs. „Nu ne dorimsă luăm pasageri de la TAROM,ci vrem să le facem concurenţămaşinilor, pentru că acestezboruri sunt mai ieftime decâtmaşinile”, a declarat Tender, încadrul unei conferinţe de presă.Zborurile vor fi operate cuaeronave de tip MD-82 şi MD-83,aparţinând Ten Airways, care le-aachiziţionat de la Alitalia. „Pentruînceput, vom lansa mai multerute care vor acoperi atâtdestinaţii clasice, cu o cererebine determinată, cum esteBucureşti-Timişoara, undepropunem un tarif de 69 de euro,cât şi destinaţii inedite sausezoniere, cum va fi cursaBucureşti-Antalya, operaţionalădin iunie”, a declarat CătălinBuţu, directorul general al TenAirways, din care face parte FlyRomânia. Zborurile pe rutaTimişoara-Bucureşti vor avea ofrecvenţă zilnică, cu excepţia zileide sâmbătă, iar din Tulcea vorzbura spre Bucureşti 3 curse pesăptămână.

GUVERNULÎMPRUMUTĂCFR CĂLĂTORI

Guvernul a decis, recent, prinOrdonanţă de Urgenţă, caMinisterul Finanţelor să-i acordeCFR Călători un împrumut de579 milioane lei din Trezorerie,cu termen de rambursare 27noiembrie, pentru a-şi plătirestanţele către CFR SAconsemnate la finele anuluitrecut. În plus, îi va da peste32.000 de tone de carburanţi dinrezerva de stat. Carburanţii vor fiacordaţi în contul compensaţieiserviciilor publice sociale pentrutransportul public feroviar decălători. În acest sens vor fiscoase cu titlu gratuit, dinrezerva de stat, 32.487 tonecarburanţi, respectiv motorinăEuro 4 şi Euro 5.

Programul Rabla aducenoutăţi: vor fi acceptate şimaşini de 8 ani, înscrierea seva face direct la dealer,ulterior maşina fiind casată laun colector validat, iartichetele nu vor mai fiacordate fizic beneficiarilor, civor fi distribuite electronic, însistemul informatic al AFM,dealerilor validaţi în programşi nu colectorilor. Pentru acumpăra o maşină trebuieprezentat dealerului dovadacasării. De reducere va puteabeneficia şi altcineva, nunumai cel care a avut „rablă”.Vor fi distribuite 20.000 detichete de câte 6.500 de lei,iar bugetul va fi de 140 demilioane de lei. Se va oferi încontinuare posibilitateaacordării şi unui eco-bonus

de 500 de lei pentru unautovehicul nou încadrat înnorma de poluare Euro 6, cusistem de propulsie hibridsau al cărui motor genereazăo cantitate de emisii de CO2

mai mică de 100 g/km.Proiectul Ghidului definanţare a fost lansat îndezbatere publică timp de 10zile pe site-urile MMSC şiAFM iar calendarul va fipublicat ulterior.

„RABLA” CU MAŞINI DE 8 ANI

Page 29: Ziua Cargo - numarul 62, martie 2014

.................................................................................................................................................. martie 201456

AC

TU

AL

ITA

TE

57

M ai exact, discutăm la oraac tuală de peste 400 defir me acţionate în ju de ca -

tă, iar numărul acestora va creşterapid, încă 800 de dosare aflân -du-se în pregătire.

Principiul este simplu: dacă difu -zezi în autovehicule muzică sau alteproduse aflate sub incidenţa drep -tu rilor de autor, trebuie să plăteştipen tru ele.

Problema este că procesele in -ten tate (unele deja pierdute detrans portatori) nu s-au axat pe faptulcă respectivii operatori ar fi difuzatefec tiv ceva, ci, pur şi simplu, pefap tul că autovehiculele sunt dotatecu sistem audio.

Astfel, dotarea cu radio a ma -şi nilor s-a dovedit suficientă pentruunii judecători pentru a admite so -licitarea instituţiilor ce se ocupă curecuperarea sumelor aferentedreptu rilor de autor.

Mai mult decât atât, transpor ta -torii sunt vizaţi de trei astfel de in -sti tuţii, fiecare pretinzând propriilesume, iar acţiunile în instanţă riscăsă fie trase la indigo.

UPFR - Uniunea Producătorilorde Fonograme din România, UCMR-ADA - Uniunea Compo zi to ri lor şi Mu -zi cologilor din România - Asociaţiapen tru Drepturi de Autor şiCREDIDAM - Centrul Român pen -tru Administrarea Drepturilor Ar tiştilorInterpreţi folosesc aceeaşi stra tegieîn procesele intentate trans por ta to -ri lor. În plus, odată pier dut procesul,trans portatorii trebuie să plătească

su mele aferente pen tru trei ani înurmă. Iar calculul este aproape cinic.Instanţa solicită Au to rităţii Rutierenumărul vehiculelor aflate în parculrespectivului trans por tator, iar de laRegistrul Auto cere informaţii despreclasificarea res pectivelor autove hi -cule. Apoi, totul se înmulţeşte -sumele afe ren te drepturilor de autor,36 de luni (trei ani din urmă), numărulautove hi culelor. Sumele rezultateating, pentru mulţi transportatori,ordinul sutelor de mii de lei.

„Aceste asociaţii invocă Legea8/1996 şi solicită sume con s i de -rabile, argumentând faptul că auto -ca rele sunt locuri publice, în caredifuzăm muzică ambientală”, a ex -plicat Doru Marian Crăc, preşedinteFORT.

Vulnerabili dincauza clasificăriiFără să dorească şi în necu -

noş tinţă, transportatorii şi-au făcutprac tic abonament la instituţiile cese ocupă cu drepturile de autor înmo mentul în care şi-au clasificatau tovehiculele. Astfel, unul dintre„pi lonii” utilizaţi la atribuirile traseelorju deţene şi curselor interjudeţenea adus una dintre principalele vul -ne rabilităţi ale operatorilor de trans -port. Amintim faptul că auto ve hi -culele care obţin categoria I, cât şide la două stele în sus trebuie sădeţină sistem de sonorizare. Cu altecuvinte, deţinătorii acestor maşinisunt puşi să plătească indiferent

dacă difuzează sau nu materiale cesunt subiect al drepturilor de autor.

Bineînţeles, reprezentanţii patro -na telor în transporturi încearcă săgă sească cea mai potrivită strategiede apărare, chemând în ajutor in -clu siv autorităţile statului, precumRAR şi ARR.

O altă direcţie de acţiune estelegată de pornirea unor demersuripen tru modificarea legislaţiei şi înspe cial a cuantumului sumelor cetre buie plătite.

„Trebuie amendată şi modificatăLegea 8/1996 şi schimbate dis po -ziţiile de acolo. Ei spun că ne folo -sim de piesele lor, de muzica am -bien tală pentru a ne maximizatarifele de transport. La nivelul pa -tro natului, în primul rând ar trebui săfacem adrese către Comisia de Cul -tură din Camera Deputaţilor, în caresă ne expunem punctul de ve dere,pentru a modifica legea şi ce le lalteordine”, a arătat Doru Marian Crăc.

Instituţiile implicate în recu pe -rarea sumelor aferente drepturilorde autor susţin că a existat o con -sul tare a societăţii civile pentru sta -bi lirea formei finale a legislaţiei,inclu siv transportatorii fiind re pre -zentaţi de către Asociaţia Trans por -tatorilor din România. Este ciudatcă, deşi transportatorii rutieri suntre prezentaţi de patronate so no re,binecunoscute la nivel na ţio nal, laaceste consultări a participat oasociaţie de care niciun trans por -tator rutier de călători nu a auzit.

„În legătură cu legea men ţio -nată, văd că la arbitraj este trecutăAsociaţia Transportatorilor din Ro -mânia, de care nici nu am auzit.Aces te acte normative trebuiaudezbătute cu societatea civilă, săasculte şi părerea noastră, dar nus-a întâmplat aşa”, a precizat pre -şe dintele FORT.

Radu [email protected]

Capcana „drepturilor de autor“Sute de firme de transport călători au fost acţionateîn judecată, iar unele deja au fost obligate să plătească sumeimportante către instituţiile care se ocupă cu colectareabanilor aferenţi drepturilor de autor.

La solicitarea instanţelor, ARR şiRAR transmit informaţii despreparcul de autovehicule şiclasificarea acestora.

Doru Marian Crăc

Page 30: Ziua Cargo - numarul 62, martie 2014

.................................................................................................................................................. martie 201458

AC

TU

AL

ITA

TE

59

D ezvoltarea dialogului cu au -to rităţile locale pare să fieun pas obligatoriu pentru

trans portatori.„Trebuie concentrate energie şi

timp pentru întărirea structurilor lanivel judeţean şi local. Avem, pe deo parte, componenta legislativă,care urmează să fie modificată înur mătorii doi-trei ani şi care va în -cepe să îşi producă efectele dupăex pirarea valabilităţii actualelorlicenţe de traseu judeţean, dar, toto -da tă, în această perioadă, la nivelulautorităţilor locale, se întâmplălucruri importante. Mă refer la multdis cutatele înfiinţări ale Asociaţiilorde Dezvoltare Intercomunitară, co -ro borate cu apariţia unor autorităţime t ropolitane de transport. Trans -portatorii judeţeni trebuie să fie par -te activă în ceea ce înseamnă apari -ţia acestor structuri, prerogativelelor şi, totodată, trebuie să devinăpar te activă a viitoarelor formule deserviciu public de transport“, a arătatconsultantul în transporturi AugustinHagiu.

Adaptarea cât mai precisă a ser -vi ciului de transport la nevoile fie -

cărei localităţi atinse de un traseupoate începe imediat.

„La nivelul fiecărei localităţi careare legătură cu graficele de circu -laţie ale operatorilor, sfatul meu esteca transportatorii să închege relaţiicât mai bune cu autorităţile locale,astfel încât autoritatea publică localăsă devină un liant între solicitărileve nite de la pasageri privind cali ta -tea, regularitatea, continuitatea,sigu ranţa şi confortul serviciului detrans port şi operatorul de transport“,a explicat Augustin Hagiu.

În multe cazuri, se constată orupere a comunicării între pasagerişi firma de transport, iar o mai mareimplicare din partea autorităţilor pu -bli ce locale poate rezolva aceastăproblemă.

În plus, acest demers poateajuta operatorul de transport şi încom baterea activităţilor ilicite detrans port, care apar ca fenomen înspe cial în jurul acestor localităţi.

„Operatorul de transport trebuiesă meargă la primărie, să realizezechestionare de anchetă din proprieiniţiativă, pe care cetăţenii res pec -tivei localităţi să le completeze, să

ia pulsul nemulţumirilor şi, împreunăcu primăria, să găsească soluţii.Am plasarea staţiilor, ajustarea grafi -ce lor de circulaţie sunt aspecte carepot contribui la creşterea satisfacţieicălătorilor, iar acest lucru va ajutamai târziu, atunci când operatorulva intra într-o nouă formă de atri -bu ire. Transportatorii ar trebui săîncea pă să se comporte ca opera -tori de servicii publice de transport,pentru că aceasta îi va ajuta înviitor“, a completat Augustin Hagiu.

Modificărila Legea 92Mai multe modificări au fost pro -

puse în Senat la Legea 92/2007.„Modificările aduse în Senat la

Legea 92/2007 sunt punctuale şi nurezolvă problema generală, care estelegată de modul în care apare la ni -ve lul unei regiuni obligaţia de ser vi -ciu public. Prin modificările adu se laLegea 92 ar trebui clari fi cate aspectelegate de serviciul de utilitate publică.Trebuie stabilită forma operaţionalăşi tarifară pe ca re le îmbracă unserviciu de utilitate publică, cum seajun ge ca un traseu sau grupă detra see să fie con si derate de utilitatepu blică şi care sunt paşii până acolo,cum se atri buie în mod corect, res -pec tând Re gu lamentul 1370, şi cese întâmplă cu serviciile de transportlocal şi jude ţean care nu intră în sferaser vi ciilor de utilitate publică, adicănu sunt de interes economic general.Unde rămân ele ca zonă de licen ţie -re, ca modalitate de atribuire etc.Este o mare şansă ca în următoriipa tru ani aceste aspecte să fie clarre glementate“, a declarat AugustinHagiu.

Radu [email protected]

Există transport şi după2019... dar sub ce formă?Atribuirea traseelor judeţene a avut loc şi o aparentă liniştes-a aşternut în piaţă. Însă modificările legislative care se pregătesc ar putea schimba radical modul în care se desfăşoară transportul regulat judeţean după 2019.

Augustin Hagiu, consultant în transporturi:„Din punctul meu de vedere, în sfera serviciilor de utilitate publică ar trebui săintre acele trasee care nu acoperă costurile operaţionale ale transportatorilor,iar respectivele firme ar urma să primească și compensaţii. Compensareapoate fi una financiară, directă, şi există şi varianta compensării sub formaacordării unor drepturi exclusive, prin gruparea, de exemplu, a unor traseerentabile cu cele nerentabile.“

„Legat de atribuirea traseelorjudeţene, au fost zone undeexperienţa din 2008 la nivelulautorităţilor locale a adus beneficiiîn desfăşurarea atribuirii, însă aufost şi zone în care s-a uitat ce s-aîntâmplat în 2008, iar abuzurile aucontinuat.“

Page 31: Ziua Cargo - numarul 62, martie 2014

martie 2014 ..................................................................................................................................................

INT

ER

VIU

.................................................................................................................................................. martie 201460

INT

ER

VIU

61

Ziua Cargo:Aveţi experienţăcu aceste licitaţii.Dan Ciolan: Într-un fel, da.

Având în Grup firme de carosare,am mai lucrat şi la licitaţiile prece -den te. Sigur, cantitatea a fost multmai mică, de 170 - 180 de maşinianual, fiind organizată de către Mi -nis terul Învăţământului.

Pe 1 noiembrie 2013, a avut locaceastă licitaţie, organizată de Mi -nisterul Dezvoltării şi anunţată cu45 de zile înainte.

A participat IAC Management înasociere cu Union Motors, dealerOpel, care face parte din GrupulNew Kopel, care, la rândul lui, esteparte din Shlomo Group, unul dintrecele mai mari holdinguri din Israel.

Pentru licitaţie, IAC Mana ge -ment a fost lider al acestei asocieri,pentru că avem experienţa nece -sa ră în piaţă. Eu sunt prezent de 20de ani în piaţa auto şi trebuia înacest caz un management de pro -iect, fiind un proiect mare, cu 600de microbuze, un proiect ce implicăsume importante şi este foartecomplex ca desfăşurare.

Am căutat maşina potrivită a -vând în vedere cerinţele din caietulde sarcini şi am ajuns la Opel, careputea să ofere un preţ rezonabil,iar dealerii s-au arătat interesaţi săparticipe din punct de vedere alflexibilităţii şi condiţiilor licitaţiei.

Este vorba despre modelulMovano Trabus, varianta specialăOpel pentru microbuze.

Caietul de sarcini a avutcerinţe dificile?Cerinţele au fost iniţial mai stric -

te, după care au fost relaxate, toc -mai pentru a permite cât mai mul -

tora să participe la licitaţie. Vă dauun exemplu care restrângea extremde mult aria participanţilor - puntespa te cu roţi duble. Mai ales că tre -buie luat în considerare şi bugetulalocat, care a fost de aproximativ22.400 euro pe maşină - cu 5 aniga ranţie, un set suplimentar de roţide iarnă, intervenţie 24 h din 24,au tovehicule de schimb... Condiţiinu neapărat dure, cât costisitoareca previziune.

Ulterior, s-a admis participareaşi pentru vehicule având roată sim -plă pe puntea spate. Ministerul arevenit asupra acestei condiţii, aşacum a făcut şi referitor la cerinţelelegate de motor.

Microbuzele vor avea 16+1 lo -curi şi o masă totală de 3,8 t. Mo -to rul are o putere maximă de 120

CP. Maşinile sunt dotate cu in sta -laţie de climă suplimentară şi încăl -zitor suplimentar.

Cum s-a desfăşuratlicitaţia?Licitaţia electronică are două

etape. În prima, reprezentanţii Mi -nis terului verifică documentele parti -ci panţilor, pentru a stabili dacă sunteligibile. Cei care trec de aceastăetapă intră în licitaţia electronicăpro priu-zisă, unde câştigă preţul celmai bun.

Este o adevărată nebunie, sis -te mul se deschide 24 de ore, darli citaţia, în fapt, are loc în ultimele30 de secunde. Pe site este vizibilcel mai bun preţ şi competitorii potscă dea preţul, dar, în ultimele 30de secunde, nu mai realizezi cu cât

este mai bun preţul tău faţă de celal competitorilor, aşa că trebuie săîţi faci strategii.

Iniţial, s-au prezentat trei ofer -tanţi, un al patrulea fiind descalificatde oarece a întârziat cu câteva mi -nute. Toţi cei trei competitori cares-au prezentat au avut oferte avândla bază autovehicule Opel.

Unul dintre aceştia a fost eli -minat în prima etapă pentru neregulilegate de garanţia bancară. Astfel,am rămas doi competitori pentrulici taţia electronică, IAC Mana ge -ment cu Union Motors şi RădăciniMotors.

S-au cerut clarificări la Ministerpe eligibilitate, le-am depus, iar pe17 decembrie am fost declaraţi eli -gibili şi noi, şi Rădăcini Motors, ur -mând ca pe 20 decembrie 2013 săaibă loc licitaţia electronică.

Au existat contestaţii?Pe 19 decembrie, Rădăcini a

de pus o contestaţie vizavi de ca li -fi carea noastră. Contestau că noiam participat ca IMM (acestea be -neficiază de anumite facilităţi, cumar fi faptul că pot depune doar jumă -ta te din valoarea garanţiei nomi na -le). Legea este puţin mai com plexă,precizând că, dacă în ac ţionariatulunui IMM în amonte se găseşte oentitate care nu mai este IMM,atunci nu mai ai dreptul să bene fi -ciezi de înlesnire, chiar dacă firmacare participă este IMM.

Bineînţeles, contestaţia se refe -rea la Union Motors, statutul de IMMal IAC Management fiind evident.

Union Motors este deţinut deNew Kopel, care la rândul lui estedeţinut de Shlomo Holding, acestadin urmă fiind un IMM cu doi an -gajaţi. Sigur, Shlomo Holding deţinenumeroase alte companii însumândpeste o mie de angajaţi, însă legeaface referire la deţinătorii firmelor

participante la licitaţie, iar NewKopel este deţinută de un IMM.Apărarea noastră a fost simplă - nuiei în considerare holdingul con -solidat, ci te duci în amonte pânăte opreşti.

Ministerul a acceptat explicaţianoastră şi, ulterior, şi CNSC şi in -stan ţa au respins contestaţia Rădă -cini Motors.

A existat o strategiepentru această licitaţie?Am avut stabilite trei paliere de

preţ. Iniţial, nici nu am ştiut că a li -ci tat şi Rădăcini Motors. Am crezutcă licităm singuri şi preţul nostru depornire a fost mai mare. Însă, înultimele 20-30 de secunde, nu aicum să reacţionezi dacă nu ai niştescenarii predefinite. Am decis înultimele secunde să mergem pe aldoi lea prag şi am fost declaraţi câş -tigători.

Nu am ştiut preţul lor, pentru căsistemul arată preţul cel mai bun;dacă pierdeam, am fi văzut preţullor. Probabil că ei au licitat sub pre -ţul nostru iniţial şi, în acelaşi timp,noi am licitat cu un nou preţ.

Ulterior, am aflat că, faţă de Ră -dă cini Motors, preţul nostru a fostmai mic cu 300 de lei calculat pemaşină. Aparent, strategiile noastreau fost apropiate şi ne-am dus cupreţurile cât mai jos.

A fost o chestiune de instinct -pe primul palier de preţ pe care l-amstabilit pierdeam, iar pe al treileane era îngrozitor de greu să ducemla bun sfârşit contractul şi deve -neam extrem de dependenţi deparametrii gen curs de schimb, fluc -tuaţii ale preţurilor componentelorde bază etc.

Am ajuns la aproximativ 21.600euro, în care este inclus transportulcătre reşedinţele judeţelor unde vorfi utilizate maşinile. Opel, de exem -

plu, oferă direct din fabrică produsulfinal la un preţ de listă de peste30.000 euro.

Cum vor fi produsemicrobuzele?Autovehiculele vor veni în grupe

de câte 40-50 pe săptămână şine-am planificat să finalizăm între8 şi 10 pe zi. Maşinile vor veni cugea murile deja montate din fabrică,iar amenajarea interioară o vomrealiza noi.

Scaunele vin din Polonia, iarrestul de materiale tot din ţări euro -pe ne. Suntem pregătiţi cu toată lo -gis tica.

Sigur, va trebui să mai angajămpâ nă la 60-70 de oameni şi, în plus,vom lucra cu parteneri pentru o par -te dintre subansamble.

Puteţi echilibraactivitatea avândîn vedere dezechilibruldintre asemeneacontracte (care nu oferăpredictibilitate)şi cererile venitede la clienţii individuali?Este foarte greu. Încercăm să

nu depindem de aceste licitaţii şide aceea am dezvoltat mai multeac tivităţi.

Oricum, din estimările oficialilor,este nevoie de 1.000 de microbuze.Pe viitor însă, cred că ar trebuigândită o strategie cu autobuze deşcoală.

Sunteţi şi reprezentantSolaris în România.Cum credeţică va evolua piaţaautobuzelor urbane?Din păcate, şi pe acest segment

asistăm la o poveste fără sfârşit cucontestaţiile. Toată lumea contestăpe toată lumea şi nu este în regulăfaptul că se ajunge ca instanţa sădecidă cine câştigă o licitaţie.

Cred că abia de acum înaintepiaţa o să îşi revină, presupunândcă o să fim în stare să accesămfon duri europene pentru achi zi ţio -narea de autovehicule.

Cel mai probabil la începutulanu lui viitor, eu văd un boom pepia ţa de autovehicule achiziţionatepe fonduri europene.

Avem exemplul Solaris în Bul -ga ria, unde constructorul poloneznumai pe fonduri europene a vândut250 de autobuze şi tramvaie, iarastăzi întreaga piaţă din Româniaînseamnă 50 de autobuze pe an.

Radu [email protected]

Povestea celor600 de microbuzeşcolareO comandă pentru 600 de microbuze reprezintă un evenimentimportant pentru piaţa românească şi, totuşi, puţine firmeau participat şi doar două au licitat efectiv. Chiar şi aşa,competiţia a fost acerbă. Am discutat despre ceea ce s-a petrecut în culisele acestei megalicitaţiicu Dan Ciolan, director general Iac Management, firmadesemnată, în asociere cu Union Motors, câştigătoare.

Dan Ciolan, director generalIac Management:

„Este inexplicabil pentru mine de ce au fost atât depuţini ofertanţi. Discutăm de cel mai mare contractpentru microbuze realizat vreodată în România.“

Page 32: Ziua Cargo - numarul 62, martie 2014

UT

IL

.................................................................................................................................................. martie 201462

UT

IL

F iecare transportator îşi do -reş te o utilizare cât mai bunăa capacităţii de transport,

atra gerea unui număr cât mai marede pasageri. Utilizarea aplicaţiilorIT şi a Internetului ar trebui să re -pre zinte una dintre primele direcţiide dezvoltare pentru o companiede transport călători. Motivele suntevidente: posibilitatea de a intra încontact cu un număr foarte marede potenţiali clienţi, sistemele sunt,în general, funcţionale şi de încre -de re şi, bineînţeles, sunt disponibilela preţuri accesibile.

„REZMax este un angajat carelucrează 24 ore din 24”, afirmă PaulCran ja, director general Autogari.ROşi dezvoltatorul aplicaţiei REZMax,destinată rezervării şi cum părării debilete online.

„O companie are, de regulă, unprogram de lucru de 8 ore. Auto gă -rile au un program de lucru maimare, în funcţie de prima şi ultimacur să, dar, în general, din păcate,că lătorii nu pot cumpăra bilete. Noifruc tificăm acest lucru. După ora

17:00, când potenţialii călători suntacasă, există o mare creştere avânzărilor de bilete pe internet”, aprecizat Paul Cranja.

FidelizareacălătorilorLa prima vedere, o aplicaţie de

acest gen reprezintă un ajutor pen -tru metodele clasice de vânzare. Oşansă de a oferi informaţii şi posi -bi litatea rezervării unui loc atuncicând liniile telefonice sunt ocupatesau niciun angajat al companiei nupoate răspunde sau când nu estenimeni la birouri.

În realitate însă, potenţialul estemult mai mare. O asemenea aplica -ţie poate aduce călători noi, asigurăo reducere semnificativă a rezer -vă rilor neonorate (situaţie specificărezervărilor preluate prin telefon),dar, mai ales, asigură călătorilor ungrad ridicat de siguranţă în ceea cepriveşte programarea călătoriei şi,implicit, satisfacţia resimţită în raportcu firma de transport. Astfel, se des -

chid numeroase posibilităţi de fide -li zare a călătorilor şi, automat, şicreş terea încasărilor.

Este de menţionat faptul că înmediul online transportatorul nu semai confruntă nici cu „pirateria” şi,toto dată, şoferii nu se mai ating debani.

La ora actuală, REZMax esteutilizat de transportatori pentru liniiinterjudeţene şi internaţionale, deagenţii de turism pentru curse oca -zio nale şi chiar pentru curse charterin ternaţionale.

„Viitorul este asigurarea uneireţele de vânzări întrucât un ope -ra tor nu îşi asigură singur încăr ca -rea sută la sută a mijloacelor detransport. REZMax este o aplicaţiemo dulară şi astfel, orice trans por -ta tor, în funcţie de stilul de lucru,pri meşte o configuraţie proprie. Prinaceastă aplicaţie, poate lucra cuuşurinţă cu agenţii partenere, cuautogările şi cu Internetul. Com pa -ni ile care lucrează cu noi de maimultă vreme şi-au crescut mult volu -mul biletelor vândute online. Apli -

ca ţia este postată pe serverelenoas tre şi nu presupune personalsupli mentar angajat de către trans -portator”, a arătat Paul Cranja.

Noi strategiicomercialeFolosind o asemenea aplicaţie,

stra tegia comercială poate fi gândităcu o libertate imposibilă înainte.

„Comercializarea biletelor onlinepresupune costuri mult mai mici.Practic, biletele se vând fără efortulvreu nui angajat. Poţi utiliza un anu -mit procent de locuri pentru ofertespeciale, poţi stabili politici comer -ciale diferite pentru fiecare sezonsau pentru diferitele zile ale săptă -mânii, la fel ca la companiile aerierelow-cost, călătorii pot alege locurilepe care vor sta... Angajaţii firmeipot avea diferite nivele de acces lainfor maţie în funcţie de depar ta -

mentul în care lucrează - conta bi -litatea are acces la partea de fac -turare, dispeceratul la partea de dia -gramă”, a explicat Paul Cranja.

Totuşi, deşi avantajele sunt evi -dente, sunt în continuare puţinefirme care utilizează astfel de pro -duse.

„Reticenţa la nou. Este o ches -tiune de timp. Este firesc să ofericălătorilor şansa la o informare maibună şi uşurinţa de a cumpăra bile -tul de călătorie, prin Internet sau înautogară”, a declarat Paul Cranja.

REZMax presupune un abo na -ment mai mult decât accesibil. Înfuncţie de modulele alese, abo na -men tul lunar este cuprins între 100de euro şi 250 de euro. În ambelecazuri, există şi câteva ore de dez -vol tare - pe lună - pentru per so na -lizarea aplicaţiei.

Dezvoltarea aplicaţiei continuă.

REZMax Şofer este o nouăaplicaţie android - îi putem spunecheck-in - prin care şoferul fiecăruiauto car, cu ajutorul unui telefonsmart, poate verifica, printr-o simplăscanare, codul de pe voucherul deîmbarcare. Astfel, îmbarcarea seface mai rapid. În plus, acest modulpoate fi în continuare dezvoltat.

„Cu ajutorul unei tablete legatecu o casă de marcat, vom crea ointerfaţă pentru şofer. Informaţiilesunt gestionate la faţa locului şi, deasemenea, sunt transmise şi cătreserverul central. Astfel, distribuţialocurilor este cunoscută în timp realşi biletele vor putea fi vândute online,în autogări sau prin alte agen ţii, chiarşi în timp ce cursa se des făşoară”,a explicat dezvoltatorul REZMax.

Radu [email protected]

Vânzarea bileteloronline - o tendinţăîn creştereSuplimentarea veniturilor, o mai bună vizibilitate a număruluide călători, apropierea transportatorului de pasageri suntdoar câteva dintre avantajele vânzării online a biletelor.

Paul Cranja, director general Autogari.RO:„Anual, înregistrăm creşteri de 30-40% a numărului de vizitatori. Am începutde la 1.000 de vizitatori pe zi, în 2005, şi am ajuns anul trecut în vară la25.000 vizitatori unici zilnic. În 2013, am avut 8.924.527 vizite ale site-uluiAutogari.RO. Începând de la 1 ianuarie 2014 (în primele două luni ale anului),am înregistrat 1.636.386 vizite.”

„REZMax se adresează şi micilorcompanii, şi celor mari. Seadresează chiar şi unui singur traseujudeţean şi companiilor de charterturistice. Avem tot mai mulţi călătoricare cumpără bilete online, şi acestaeste cu siguranţă viitorul.”

PUBLICITATE

Vânzări online după orele zilei

Page 33: Ziua Cargo - numarul 62, martie 2014

martie 2014 ..................................................................................................................................................

EV

EN

IME

NT

.................................................................................................................................................. martie 201464

EV

EN

IME

NT

65

P entru pachete turistice, creş -terea înregistrată este de61% în 2013 faţă de 2012.

Pentru biletele de avion, creştereaeste de 18% şi 7% reprezintă creş -te rea la biletele de autocar.

Pentru acest an, Grupul Euro -lines estimează o creştere a cifreide afaceri de minim 20%.

În 2014, reprezentanţii grupuluiestimează că valoarea pachetelorturistice vândute de reţelele TUITravelCenter şi Eurolines va fi cu38% mai mare.

Afacerile Rombus Transport,com pania care se ocupă de trans -por tul de persoane în cadrul Gru -pului, se vor majora cu 7% faţă denivelul înregistrat anul trecut, pânăla aproximativ 22 milioane de lei.

Investiţiile totale programatepentru acest an de Grupul Eurolinesse ridică la aproximativ 14 milioanelei.

Însă, dincolo de cifre, GrupulEuro lines România îşi concentreazăener gia în direcţia inovării, imple -men tând concepte noi în toate seg -mentele pe care activează.

Clase de confortla autocareÎn prezent, compania deţine 33

de autocare, iar de anul trecut a de -marat procesul de reînnoire a par -cului. Astfel, la finalul anului 2012,au fost achiziţionate două autocareScania Irizar i6 şi un Scania NewCentury, având an de fabricaţie2011, 2012. În noiembrie 2013, auintrat în flotă alte două autocare noi,Scania, carosate de Tata Hispano.

„În mai-iunie 2014, vom achi zi -ţiona alte opt autocare noi ScaniaGlory, carosate de carosierul spa -niol Beulas. Acestea sunt parte aunui proiect ce reprezintă o pre mie -

ră pentru transportul de călători înRomânia, introducând conceptul declase. Vor exista clasa Business şiclasa Economy“, a arătat CristianBă ciucu, director general RombusTransport.

Aceste autocare vor avea 57 delocuri, dintre care primele opt, celedin faţă, vor fi destinate clasei Busi -ness - mai mult loc între scaune,fotolii mai confortabile şi acces la unsistem multimedia.

Accesul la internet este asiguratpentru toţi pasagerii, deocamdatădoar pe teritoriul României. De ase -menea, pasagerii vor beneficia deprize de 220 V. În plus, în autocarevor exista automate pentru sand -wich-uri şi băuturi răcoritoare, pre -cum şi pentru cafea.

Două dintre cele opt autocarevor fi prevăzute cu locuri specialepentru persoanele cu dizabilităţi.

Investiţiile din 2014 se vor ridicala 2,5 milioane euro.

„Autocarele vor veni la începutullunii iunie şi sunt destinate curselorcătre Germania. Dacă acest proiectva funcţiona, se va extinde şi cătrecelelalte destinaţii. Tarifele vor fi di -ferenţiate, iar biletele pentru busi -ness vor fi cu aproximativ 10% maimari“, a completat Cristian Băciucu.

Nou conceptpentru agenţii În 2013, Grupul Eurolines a des -

chis 16 agenţii de turism, ultimeledouă venind cu un concept nou.

Este vorba despre agenţiile din AfiMall Ploieşti şi Mall Băneasa, încare s-au investit aproximativ500.000 lei şi pro pun o schimbaretotală pentru a oferi clienţilor oexperienţă care în ce pe din agenţie.

Agenţiile sunt dotate cu teh no -logii de ultimă oră, iar oamenii potve dea diverse imagini şi se pot in -spira pentru vacanţele dorite.

Reprezentanţii Grupului Euro li -nes consideră că acest nou conceptvizual marchează înlocuirea unuimodel clasic de agenţie de turismcare ţintea vânzarea, ofertarea şire zervarea pa che telor tu ris ti ce cuunul ca re va lo ri zea ză experienţa.

„TUI Tra velCenter ofe ră maimult de cât pachete turistice în toa -te des ti naţiile de turism ale lu mii -oferă cele mai fru moa se amintiri.Dorinţa noas tră este ca oamenii săvină în agen ţie ca la cinema. Prac -tic, va can ţa începe în agenţie. Tu -riştii pot vedea locul în care vormerge“, a ex plicat Dragoş Anas ta -siu, preşe din tele Grupului EurolinesRomânia.

Deşi şi-a propus în acest an ocreştere de 20%, încă din primeledouă luni, Grupul a înregistrat unavans de 41%.

Comportamentul turistului seschimbă. Creşterea early-booking-ului este o tendinţă importantă şi

reprezentanţii Eurolines estimeazăcă, pentru sezonul de vară, 50% dinpachete se vând în această perioadă.

De asemenea, segmentul va -can ţelor exotice a înregistrat creşteriimportante. Destinaţii precum Re -pu blica Dominicană, Maldive, Thai -lan da au ajuns să coste asemănătorcu o vacanţă în Turcia. Practic, dife -re nţa nu mai este reprezentată depreţ, ci de distanţă.

Pentru 2014, se estimează că,pentru destinaţia Dubai, vor exista65.000 persoane la nivelul întregiiţări.

Astfel, este de aşteptat ca în 2-3ani să apară chartere operate dinRomânia către destinaţii exotice.

Conform reprezentanţilor Euro -li nes, valoarea vacanţelor cumpă -ra te a crescut în 2013 şi probabilva creşte şi în 2014 cu 7%.

Şi pe partea de incoming Grupulse aşteaptă la o majorare cu 25%în 2014, iar cheia creşterii număruluide turişti străini în România oreprezintă promovarea.

„Avem numeroase probleme le -gate de produsele turistice româ -neşti, însă, cu toate acestea, putemface incoming pentru că avem pro -duse ce se pot vinde foarte bine.Aproa pe 100% din străinii veniţi înRo mânia sunt satisfăcuţi. Aş tep tă -rile lor sunt sub serviciile pe care

le primesc. Din pă cate, imagineaRo mâniei în stră i nă tate este ca -tastrofală şi discutăm de imagineagenerală a ţării. Avem ne voie de ocampanie naţională pen tru îmbu -nă tăţirea imaginii. Ne lipseştecurajul de a ne promova propriaţară“, a declarat Dragoş Anastasiu.

De asemenea, dezvoltarea pemediul online rămâne o prioritatemai ales că, la nivel mondial, 25%din întreaga activitate de turism ace lor peste 8 miliarde de turişti sedes făşoară online. Partea de vân -zare a biletelor de avion este peprimul loc, cu 46% vânzare online.

„Round the world“Un nou proiect a fost lansat

pentru acest an.„Round the world“ este un

proiect prin care o persoană călă -to reşte timp de un an în jurul lumii,în destinaţii oferite de TUI. Practic,o membră a echipei de mana ge -ment va călători într-un tur al lumii,pentru a docu men ta scris, foto şivideo experienţa sa prin 25 de ţări,adresată şi custo mi zată pentruclienţii TUI Tra velCenter.

Proiectul a fost dezvoltat în 11luni. Plecarea are loc la finalul luniimar tie, cele 25 de ţări însemnândpeste 200 de locuri.

Radu [email protected]

Numai satisfacţiaclienţilor conteazăGrupul Eurolines şi-a prezentat, în cadrul unei conferinţede presă, rezultatele obţinute în anul 2013. Din cei 330 milioanelei, cifră de afaceri a grupului, 230 milioane lei reprezintăcifra de afaceri a companiei Touring Europa Bus, cea care deţine agenţiile Tui Travel Center şi Eurolines.

Dragoş Anastasiu, preşedinteal Grupului Eurolines România:

„Am atins aproape 100% obiectivele propuse pentru 2013,dar cel mai important este faptul că am înţeles că, fărăoameni, nimic nu se poate. Avem o echipă de oameni caresunt, în primul rând, oneşti, o echipă pe care te poţi baza.De asemenea, am înţeles că este nevoie de o cultură a

serviciilor, pentru ca toţi să tragem în aceeaşi direcţie. Cifrele reprezintă oconsecinţă a feedback-ului pozitiv din partea clienţilor. Cultura serviciilor deexcelenţă a reprezentat prioritatea anului 2013.“

Grupul Eurolines România anunţă încheierea anului 2013 cu o cifră de afaceri de330 milioane de lei. Grupul, din care fac parte 20 de companii din România,Germania şi Republica Moldova, a înregistrat în 2013 o creştere de 30% faţă deanul 2012. Valoarea EBITDA la nivel de Grup pentru anul 2013 reprezintă 3% dincifra de afaceri, iar rezultatul operaţional ajustat este de 4.650.000 lei.

În 2013, Grupul Eurolines a avut210.000 clienţi, dintre care 115.000au călătorit cu autocarul.

PUBLICITATE

Cristian Băciucu, director generalRombus Transport:

„Nu ne dorim creşterea flotei, ci ne concentrăm către oreînnoire continuă a acesteia. Noile autocare reprezintă opremieră pentru transportul de călători în România,introducând conceptul de clase.“

Page 34: Ziua Cargo - numarul 62, martie 2014

.................................................................................................................................................. martie 201466

DR

IVE

-TE

ST

P ractic, inovaţia adusă denoul sistem constă în ana -li zarea mai multor informaţii

din interiorul autocarului (masă, vi -teză, putere şi cuplu motor), precumşi din exterior (condiţiile de drum)şi luarea celor mai bune decizii înve derea optimizării consumului decarburant.

PPC poate asigura o reducerede până la 4% a consumului şi de -vine cel mai eficient în zoneledeluroase.

Sistemul care vede„înainte”Utilizarea sistemului automat de

menţinere a vitezei, în special peauto străzi, reprezintă un importantele ment de confort pentru şoferi.Pe de altă parte, un şofer expe ri -men tat va prefera, în special în zo -ne le deluroase, să conducă auto -carul manual pentru a putea obţineun consum cât mai bun.

Cel mai important neajuns al unuisistem clasic de cruise control esteacela că nu poate vedea dru mul îna -in te. De exemplu, nu poate accelera

înainte de a ajunge la o zonă deurcuş, pentru a evita schim ba reatreptei de viteză. De aseme nea, nupoate anticipa o zonă de co borâre,

pe care orice şofer ex pe rimentat arutiliza-o pentru a recâş tiga vitezapierdută în timpul urcu şu lui, fără aconsuma carburant su plimentar.

Dar chiar şi un şofer experimen -tat poate greşi - poate anticipa greşitgradul de înclinare a drumului, poa -te avea o perspectivă redusă asu -pra carosabilului, cum se întâmplă,de exemplu, noaptea, sau poate fidis tras, să spunem, de un telefon...

Sistemul PPC cunoaşte topo -gra fia drumului şi ia cele mai bunede cizii, ridicând presiunea de peumerii şoferului.

Înainte de activare, şoferul s e -tea ză intervalul de viteze în caresis temul trebuie să se încadreze,în sus şi în jos faţă de viteza decroa zieră setată.

PPC intervine activ în nego cie -rea urcuşurilor şi coborâşurilor,trans formând dezavantajele unuisistem clasic de cruise control înavan taje măsurabile. Daimler anun -ţă reduceri ale consumului de car -bu rant de până la 4% pentru noulTopClass 500.

Indiferent de experienţa condu -că torului auto, un autocar ce util i zea -ză PPC va consuma întot deauna maipuţin. Iar pentru şofer diferenţele suntminime faţă de ceea ce expe ri men -te ază prin utilizarea unui sistem clasicde menţinere au to mată a vitezei.

PPC utilizează sistemul GPSpen tru poziţionare şi hărţi topo gra -fice ale drumurilor, având astfel infor -maţii complete pentru aborda reastrategiei corecte în cazul oricărorur cuşuri sau coborâşuri. Aproximativ95% dintre autostrăzile şi drumurilenaţionale europene sunt acoperitede astfel de hărţi. Şi nici România

nu a fost uitată, existând hărţi pentru91% din lun gi mea totală a auto stră -zi lor (nici nu era prea greu, având învedere nu mă rul mic de km de auto -stradă din ţara noastră), dar şi pentru95% dintre drumurile naţionale.

Reducere de peste9% în timpultestuluiReprezentanţii Daimler Buses

nu s-au limitat la a comunica per -for man ţele noului sistem, ci au or -ganizat şi o sesiune de drive-testpen tru ju rna liştii prezenţi la eve ni -ment.

Drive-testul a avut loc în Ger ma -nia, lângă Kaiserslautern, pe oautostradă cu numeroase schimbăride nivel - o zonă ideală pentru atesta PPC.

Autocarul testat a fost un SetraTopClass 500, S 516 HDH, cumotor OM 471, EURO VI. Motoruldezvoltă o putere maximă de 475CP, iar cutia de viteze este GO250-8 PowerShift.

Bineînţeles, autocarul a fostîncărcat, având o masă totală deaproximativ 22 tone.

Distanţa totală a testului a fostde aproximativ 60 de km, parcurşimai întâi utilizând sistemul clasicde cruise control şi apoi utilizând,pe acelaşi traseu, PPC.

Fără PPC, consumul mediuobţinut a fost de 31,6 l/100 km, lao viteză medie de 92 km/h. UtilizândPPC, reducerea de carburant a fostim presionantă, de 3,1 l motorină,adică un consum mediu de 28,5l/100 km. Iar viteza medie a fost de91,5 km/h.

În timpul testului, am putut ob -serva câteva diferenţe notabile lega -te de conportamentul autocaruluicu sistemul PPC activat, faţă deutili zarea sistemului clasic de cruisecon trol. Accelerarea, controlată dePPC, înainte de anumite urcuşuri,a permis menţinerea treptei de vite -ză pe toată durata rampei. De ase -menea, PPC a utilizat zonele devale cu mare precizie, trecând cutiade viteze în zona neutră – EcoRoll,pentru un consum foarte redus decarburant, sau, acolo unde a fostposibil, menţinând cutia de vitezecuplată pentru a obţine consumzero.

Bineînţeles, siguranţa rămânepe primul plan, şoferul putândinter veni oricând, lucru care ducela dez ac tivarea automată a sis -temului de cruise control şi, im -plicit, a PPC. Activarea şi re ac -tivarea sistemului se face cu mareuşurinţă folosind co menzile de pevolan, starea pe mo ment asistemului fiind vizibilă pe displayuldin centrul bordului.

În plus, sisteme precum adap -tive cruise control şi Active BrakeAssist sunt în continuare disponibileşi, în caz de nevoie, preiau controlulpeste PPC, pentru a oferi siguranţă,evi tând o eventuală coliziune cu ve -hiculul din faţă.

Radu BORCESCUKaiserslautern, Germania

[email protected]

Setra TopClass 500propune... şoferulperfect

martie 2014 ..................................................................................................................................................

DR

IVE

-TE

ST

67

Economie de combustibil de 9,8%Fără PPC Cu PPC

Distanţă 59,8 km 59,7 kmViteză medie 92 km/h 91,5 km/hConsum mediu 31,6 l/100 km 28,5 l/100 km

Prin introducerea, în acest an, a sistemului PredictivePowertrain Control (PPC), Daimler Buses realizează un pasimportant în direcţia obţinerii celui mai bun consumde carburant posibil, indiferent de experienţa şi calităţileşoferului aflat la volan.

Autocarele testate au fost încărcatecu saci cu nisip, ajungându-se,astfel, la o masă totală deaproximativ 22 de tone.

PPC poate fi activat şi dezactivat cu uşurinţă, utilizând comenzile de pe volan.

Page 35: Ziua Cargo - numarul 62, martie 2014

martie 2014 ..................................................................................................................................................

PR

EZ

EN

TAR

E

.................................................................................................................................................. martie 201468

PPRR

EEZZ

EENN

TTAA

RREE

69

N oua Clasă V oferă o înaltăfle xibilitate atunci cândeste nevoie de un interior

spaţios şi, în acelaşi timp, constituieşi o prezenţă elegantă.

Constructorul german oferădouă linii de echipare, V-Class şiV-Class Avantgarde, un pachet cuac cesorii sport „Exterior Sports“ şiun pachet special pentru interior„In terior Design“, disponibil pentruam bele echipări. Acestora li se ada -u gă două versiuni de ampatament,trei de caroserie (4.895 - 5.370mm), trei motorizări, dar şi o listăgeneroasă de opţionale. Graţieacestor elemente, Clasa V poate fi

atractivă pentru familii sau pentrucei care au nevoie de un interiorspa ţios, flexibil, ergonomic pentruac tivităţi sportive, dar poate fifolosită în regim shuttle în cadrulhote lu rilor sau ca transport pentruVIP-uri.

DinamismExteriorul, mai exact partea

fron tală, este dominată de grila im -pozantă a radiatorului în centrul că -reia este amplasată sigla Mercedes-Benz în formă tridimensională. Înla te ralul grilei se află farurile cudesign progresiv, care acum, pentru

prima oară în segment, pot oferiteh nologie full-LED pentru toatefuncţiile (disponibile opţional). Grilaeste conturată în forma literei „V“ şise uneşte elegant cu delimitareacro mată a grilei şi cu partea su pe -rioară a farurilor. Alături de noilefaruri, a căror formă se prelungeştemult pe aripi, spoilerul faţă şi prizeledau un aer de dinamism şi forţă noiiClase V. Linia laterală este carac -te rizată de jocul de lumini creat desuprafeţele concave şi convexe,având un caracter unic în segment.La partea de interior, materialele deo calitate superioară, luxoase, plă -cu te la atingere, la care se adaugă

un concept de finisaje armonioase,promit să ofere o ambianţă nemai -în tâlnită în segment. Bordul estese parat la mijloc de un element tri -di mensional, care sporeşte senzaţiade spaţiu şi conferă întregului an -sam blu o imagine de înaltă clasă.

Caracteristici uniceClasa V propune o serie de ca -

rac te ristici nemaiîntâlnite, precumdis playul central, ce pare că plu -teşte deasupra bordului, volanulmulti func ţional cu 12 comenzi şisele c torul electric al transmisiei au -to mate, Direct Select, la care seadau gă volanul ce poate fi echipat,în premieră, cu padele. Mai mult,Clasa V poate fi dotată cu sistemulde control inovator cu touchpad, cepermite controlarea comenzilor sis -te mului de infotainment prin gesturişi poate transcrie chiar şi literelescri se de mână pe suprafaţă. Sis -te mul touchpad este disponibil fiecu sistemul Audio 20 CD, fie cu Co -mand Online. Cea mai nouă gene -raţie a acestui sistem ComandOnline combină funcţiile sistemuluiaudio, ale telefonului şi cele alenavigaţiei şi, mai mult decât atât,oferă un browser pentru internet cusistemul de comenzi vocale Lin gua -tronic. Poate recepţiona datele detrafic în timp real. Sistemul audiocu surround ultra-performant Bur -mes ter® oferă 16 difuzoare şi unsubwoofer pentru a crea o ambianţăauditivă plăcută.

Mai mult decâtconfortNoua Clasă V este singura din

seg mentul său care oferă suportlom bar reglabil pe patru direcţii şiscaune climatizate, ce folosesc ven -ti latoare cu funcţionare inversă,pen tru a asigura un nivel de umi di -tate ideal pe suprafaţa de contacta corpului cu pielea scaunelor şofe -rului şi pasagerului din dreapta.Clima tizarea automată Ther mo tro -nic, oferită opţional ca alternativăla Tempmatic, sistemul standard,asigură trei moduri de climatizare -Focus, Medium şi Diffuse. Mai mult,

sis temul Thermotronic oferă posibi -li tatea pornirii climatizării dintr-unbuton de pe cheia maşinii, benefi -cia ză de un senzor ce ajută la eli -mi narea condensului de pe geamurişi foloseşte o distribuţie variabilă aaerului condiţionat în lateralele pa -sa gerilor faţă, în funcţie de poziţiasoarelui. Ca dotare standard, ClasaV este echipată în spate cu patruscau ne individuale luxoase, cu co -tie re reglabile integrate, am pla satepe două rânduri. Pentru spaţiuldintre locurile de pe primul rând dinspa te este disponibilă o masă plia -bilă. Ca o alternativă la scaunelein di viduale, pe cele două rânduridin spate pot fi montate banchete.Acestea pot oferi fie loc pentru doipasageri, astfel că spătarele aces -to ra se pot rabata, fie poate fi mon -ta tă o banchetă pentru trei persoa -ne, cu şezut din două segmente şispătar rabatabil divizat în trei bucăţiindividuale.

Clasa V beneficiază de 11 sis -te me inovatoare de asistenţă pentruşofer ce asigură un nivel ridicat deconfort la conducere şi siguranţă.Acestea folosesc un sistem modernde detecţie pe bază de radar, ca -me re video şi senzori cu ultra su -nete, elemente care au fost lansatepe noile Clasa E şi S, sub titulaturade „Mercedes-Benz IntelligentDrive“. Nivelul de dotare standardinclude sistemul Crosswind Assist,care stabilizează maşina atuncicând aceasta devine sensibilă lavânt lateral, precum și sistemulAttention Assis care poate detectalip sa de atenţie a şoferului şi obo -sea la acestuia şi îi poate sugera săfacă o pauză de odihnă. Un sistemspe cial este disponibil opţional -

Active Park Assist. Datorită lui, şo -fe rul poa te parca noua Clasă V cuuşurinţa cu care ar executa mane -vre le de par care într-o maşină com -pactă. Tot opţional este disponibil şisiste mul de camere video, de 360de grade, care oferă o imagine co -m ple tă a împrejurimilor maşinii, Dis -tro nic Plus, Cruise Control adaptivcu senzori de proximitate şi CollisionPrevention Assist, Traffic Sign Assistcu indicare la rularea greşită pe unsens unic, Lane Keeping Assist,Blind Spot Assist, sistemul de ilu -minare inteligentă pentru faruri LEDIntelligent Light System şi asistentulde fază lungă Adaptive HighbeamAssist. Majoritatea acestor sistemede asistenţă sunt oferite în premierăabsolută în segment.

Eficienţă de topNoul model este prevăzut cu

motorul diesel de 2,1 litri, în patrucilindri, biturbo, prezent deja pegama de automobile, dar îmbu nă -tăţit, fiind disponibil în trei trepte deputere. Prima este V200 CDI cu136 CP şi un cuplu de 330 Nm, adoua V220 CDI cu 163 CP şi 380Nm iar vârful de gamă, V250 CDI,oferă 190 CP şi 440 Nm. Pentru fie -care indicativ în parte, fiecare ver -siune este cu 20 Nm mai puternică,dar consumul este mai mic cuaproximativ doi litri pentru fiecare100 km parcurşi. Cu un consummediu de 5,7 l/100 km şi emisii deCO2 de 149 g/km, V 220 CDI serecomandă ca un lider de eficienţăîn segmentul său.

Alexandru [email protected]

MMeerrcceeddeess--BBeennzzddeezzvvăălluuiiee nnoouuaa CCllaassăă VVO dată cu lansarea noii Clase V, Mercedes-Benz are caobiectiv redefinirea conceptului de vehicul multifuncţional.Noile modele oferă spaţiu interior pentru până la opt persoaneşi o funcţionalitate exemplară, combinată cu un designpremium, confort, eficienţă şi siguranţă.

Pe piaţă...Lansarea pe piaţă va avea loc lasfârşitul lunii iunie, iar noua ClasăV va fi disponibilă, iniţial, ca modelcu ampatament lung (3.200 mm) şilungimea caroseriei de 5.140 mm,urmând ca în viitorul apropiat săfie disponibile şi modelul scurt şicel extra-lung. Precomenzile auînceput deja.

Displayul central pare căpluteşte deasupra bordului...

Page 36: Ziua Cargo - numarul 62, martie 2014

martie 2014 ..................................................................................................................................................

INE

DIT

.................................................................................................................................................. martie 201470

INE

DIT

71

C analul a fost realizat la nive -lul mării, fără să fie nevoiesă fie folosite ecluze. Aces -

ta are o lungime de 6,4 km şi olăţime la bază de numai 21,4 m,ceea ce face aproape imposibilătre cerea navelor moderne, impor -tan ţa economică a acestuia dimi -nuân du-se în ultima vreme.

Planuri pentru realizarea uneiastfel de treceri prin inima IstmuluiCorint au apărut foarte devreme înis torie, primele eforturi făcându-sechiar în primul secol al erei noastre.Dar adevărata construcţie a începutîn 1881, însă problemele geologiceşi financiare au dus la finalizareaei abia în 1893. Din cauza îngus ti -mii, a problemelor de navigaţie şi areparaţiilor periodice necesare pen -tru consolidarea pereţilor laterali ex -trem de abrupţi, canalul nu s-a bu -curat de traficul anticipat, în zilelenoastre fiind utilizat aproape în ex -clu sivitate în scopuri turistice.

Un proiect...de 2000 de aniMai mulţi conducători din anti -

chi tate au visat să taie o cale peapă prin Istmul mai sus menţionat.Primul care a propus o astfel de lu -crare a fost al doilea tiran (cu sensuloriginar de suveran autoritar) al Co -rin tului, Periander (627 - 585 î.H.).Proiectul a fost abandonat, iar ti -ranul a construit în loc o cale te res -tră completată cu o rampă, pe careputeau fi trase vasele pe uscat, dela un capăt la celălalt al istmului,mai simplă şi mai puţin costisitoare,denumită Diolkos (cale de piatră) -un foarte interesant proiect la rândullui. Periander s-a răzgândit în spe -cial din cauza costului uriaş al pro -iec tului, a lipsei de mână de lucrusau - conform unor alte surse - detea ma că acest canal ar fi putut săafecteze rolul dominant al Corintuluica „antrepozit” de mărfuri. De undese poate observa că logistica are oistorie foarte veche, la rândul ei.Reminiscenţe ale Diolkos-ului încăpot fi observate în împrejurimilecanalului modern.

Un altul care a dorit construcţiaunui canal a fost Demetrius Polior -cetes (336 - 283 î.H.), dar a aban -do nat şi el ideea, după ce persoa -ne le angajate să facă studii,cal culând prost nivelurile mării, s-autemut de inundaţii serioase.

Filosoful Apollonius din Tyranaa emis chiar şi o profeţie conformcă reia cel care va propune tăiereaunui canal corintian va păţi cevarău. Trei împăraţi romani au luat încon siderare această idee, dar ausuferit morţi violente. Istoricul Sue -

to niu spune că Iulius Cezar plănuiaun canal prin Istmul Corint, însă afost asasinat înainte de a putea în -cepe proiectul. Caligula, succesorulacestuia, a trimis o echipă de ex -perţi egipteni în anul 40 era noastră,care au pretins în mod incorect căgolful corintian era mai înalt decâtcel saronic, concluzionând (fals) cădacă se va săpa un canal, insulaEgina va fi inundată. Deşi a aban -do nat şi el ideea... Caligula a fostasasinat la rândul lui.

În fine, împăratul Nero a fost pri -mul care a încercat cu adevărat săconstruiască un canal, dând el în -suşi prima lovitură de târnăcop şi în -lă turând primul coş de pământ, înanul 67 d.H., dar proiectul a fostaban donat după moartea lui, sur ve -nită destul de curând de la inau gu -rarea proiectului. (Nu că n-ar fiexistat suficiente motive - politiceîn special - pentru morţile violenteale celor trei, care s-au succedatunul după celălalt într-o perioadăfoarte tulbure a Imperiului Roman.Ca să nu mai vorbim despre...sănătatea psihică a doi dintre ceitrei împăraţi).

Mâna de lucru a romanilor, con -stând din 6.000 prizonieri de războievrei, începuse să sape şanţuri cu olăţime de 40-50 m din ambele ca pe -te, în timp ce un al treilea grup foraîn partea de sus pentru a testa ca -litatea rocii (puţurile au fost reu ti lizateîn 1881, cu acelaşi scop. Conform luiSuetoniu, canalul a fost săpat pe odistanţă de aproximativ 700 m, camo treime din lungimea to tală. Un me -men to al acestui efort, un basoreliefînfă ţişându-l pe Her cule, a fost lăsat

în urmă de către muncitorii lui Neroşi poate fi văzut şi astăzi. În afară deacesta, având în vedere faptul căurmăreşte exact acelaşi curs ca şicanalul lui Nero, canalul modern aînlăturat orice alt vestigiu al iniţiativeiîmpăratului roman.

Filosoful şi senatorul roman IrodAtticus s-a gândit şi el la realizareaunui canal în secolul 2 era noastră,dar nu a reuşit să demareze proiec -tul. Mult mai târziu, şi veneţienii auluat în calcul această posibilitate, în1687, dar proiectul nu a fost ini ţiat.

Construcţiacanalului modernIdeea a fost resuscitată după ce

Grecia şi-a dobândit independenţaformală faţă de Imperiul Otoman în1830. Omul de stat Ioannis Kapo dis -trias i-a cerut unui inginer francez săevalueze fezabilitatea proiectului, dara trebuit să abandoneze când cos -turile au fost estimate la 40 milioanefranci de aur, mult prea scump pentruo ţară atât de nouă. Un impuls l-are pre zentat des chi de rea CanaluluiSuez în 1869 şi, în ur mătorul an, pri -mul ministru Thrasy voulos Zaimis aadoptat o lege care autoriza con -struc ţia unui Canal Corint. Au fostnu miţi antre pre nori francezi pentru ase ocupa de proiect, dar, ca urmare

CCaannaalluullCCoorriinnttCanalul Corint conecteazăGolful Corint de GolfulSaronic, la Marea Egee,croindu-şi drum prinIstmul Corint şi separândPeninsula Peloponesde partea continentalăa Greciei, făcând,astfel din fosta peninsulăgeografică... o insulă.

Câteva dateIngineri principali: István Türr şi

Béla GersterÎnceputul construcţiei: 1881Dare în folosinţă: 25 iulie 1893Lungime: 6.346 mLăţime la bază: 21,3 mLăţime în partea superioară: 24,6 mAdâncime: 8 mÎnălţime pereţi: 90 m

Page 37: Ziua Cargo - numarul 62, martie 2014

.................................................................................................................................................. martie 201472

INE

DIT

73

a fali men tului companiei franţuzeşticare săpase Canalul Panama, băn -cile fran ceze au refuzat să mai împru -mu te bani, iar compania însărcinatăcu Corintul a dat şi ea faliment. Onouă concesiune a fost acordată So -cietăţii Internaţionale a CanaluluiMaritim al Corintului în 1881, care afost comisionată să îl construiascăşi să-l opereze pe un termen de 99ani. Construcţia a fost demarată pe23 aprilie 1882 în prezenţa RegeluiGeorge I al Greciei.

Capitalul iniţial al companiei secifra la 30.000.000 franci, dar, dupăopt ani de lucru, banii s-au terminatşi a fost realizată o licitaţie pentruemiterea a 60.000 bonduri de câte500 franci, iniţiativa eşuând dupăvân zarea a mai puţin de jumătate.Directorul companiei, maghiarulIstvan Turr, a dat faliment, la fel şicom pania, iar o bancă a acceptatsă colecteze fonduri adiţionale pen -tru proiect. Construcţia s-a reluat în1890, când proiectul a fost trans -ferat unei companii greceşti şi afost, în sfârşit, finalizat pe 25 iulie1893, după 11 ani.

Probleme,probleme...După finalizare, canalul a întâm -

pinat multe probleme financiare şioperaţionale. Îngustimea acestuiaface navigaţia dificilă, pereţii lateraliînalţi canalizează vânturi cu intensi -ta te mare şi momentele diferite alemareelor în cele două golfuri cau -ze ază curenţi puternici în canal. Dinaceste motive, mulţi operatori denave nu s-au obosit să utilizeze ca -na lul, iar traficul se situa la valorimult mai scăzute decât cele preco -ni zate. Fusese anticipat un traficanual de 4 milioane tone nete, darprin 1904 acesta atinsese numai ojumătate de milion de tone neteanual. În 1913, totalul ajunsese la1,5 milioane, dar Primul RăzboiMon dial a produs un declin majorde trafic.

O altă problemă persistentă afost cauzată de natura rocii sedi -men tare, în zona activă seismic,prin care este tăiat canalul. Pereţii

acestuia au fost instabili încă de laînceput. Deşi a fost deschis formalîn 1893, nu a fost inaugurat naviga -ţiei până în luna octombrie a anuluiurmător, din cauza alunecărilor dete ren. S-a descoperit în curând fap -tul că valurile create de navele caretreceau prin canal subminau pereţii,cauzând încă şi mai multe alunecăride teren. Acest lucru a necesitat noicheltuieli pentru construcţia de pe -reţi de reţinere şi protecţie de-a lun -gul suprafeţei apei, pe ceva maimult de jumătate din lungimea aces -tuia, fiind necesari 165.000 mc dezidituri. În perioada 1893 - 1940, afost închis în total 4 ani pentrulucrări de stabilizare a pereţilor. În1923, 41.000 mc de mate rial aucăzut în canal, curăţarea acestuiadurând nu mai puţin de doi ani.

În timpul celui de-al Doilea Răz -boi Mondial, s-au produs mari dau -ne, canalul fiind teatrul unor lupteînverşunate, din cauza importanţeisale strategice. Pe 26 aprilie 1941,în timpul Bătăliei Greciei dintre tru -pe le Britanice şi cele naziste inva -datoare, paraşutişti germani şi altecategorii de trupe au încercat săocupe principalul pod peste canal.Podul, apărat de către britanici, afost cablat pentru a fi aruncat în aer.Ger manii au reuşit să surprindăapă rătorii cu un atac prin interme -diul planoarelor în dimineaţa zileide 26 aprilie şi au capturat podul,

dar britanicii au reuşit să declan -şeze exploziile şi să-l distrugă. Alţiautori spun că a germanii au reuşitsă taie cablurile, dar podul a fostdis trus de către un obuz britanic no -ro cos care a declanşat încărcăturilede dinamită.

Trei ani mai târziu, când forţelegermane s-au retras din Grecia,canalul a fost scos din circulaţie deoperaţiunile acestora denumite „pă -mânt pârjolit”. Germanii au utilizatexplozibili pentru a declanşa alune -cări de teren pentru a înfunda cana -lul şi a-l bloca, au distrus podurileşi au aruncat locomotive, bucăţi depoduri şi alte reminiscenţe de infra -structură în canal, pentru a stingherilucrările de reparaţii. Corpul deingineri al armatei Statelor Unite aîn ceput lucrul de curăţare a cana -lului în noiembrie 1947, fiind deschispentru traficul de mică adâncimepe 7 iulie 1948, iar în septembriepen tru tot traficul.

Cum aratăCanalul constă dintr-un singur fir

cu o adâncime de 8 metri, excavatla nivelul mării, având o lungime de6.346 m şi lăţimi de 24,6 m în parteasuperioară şi 21,3 m la bază. Pereţiidin stâncă, având o înălţime de 90m deasupra nivelului mării, suntaproa pe verticali, având un unghi de80 grade. Canalul este traversat deo linie de cale ferată, de un drumşi de o autostradă la o înălţime deapro ximativ 45 m. În 1988, au fostinstalate poduri submersibile lafiecare capăt al canalului.

Deşi canalul „economiseşte”cam 700 km în jurul PeninsuleiPelopones, este prea îngust pentrunavele oceanice moderne, deoa re -ce poate să „adăpostească” vapoa -re de până la 16,5 m lăţime şi unpes caj de 7,3 m. Vapoarele pot tre -ce prin canal numai câte unul odată,pe sens unic. În prezent, canaluleste folosit în principal pentru curseturistice, traficul fiind cam de 11.000nave pe an.

Raluca MIHĂ[email protected]

Inaugurarea Canalului Corint,pictură realizată de Konstantinos Volanakis

Diolkos, calea de piatră pe carese trăgeau vasele pe uscat de laun capăt la celălalt al istmului

Page 38: Ziua Cargo - numarul 62, martie 2014

.................................................................................................................................................. martie 201474

HO

RO

SC

OP

DE

TO

RIE

BERBEC (21 martie - 20 aprilie)

Perioada debutează cuveşti mai puţin plăcute.

Faceţi faţă impactului negativ doardacă vă opriţi din visare şi realizaţi cătrebuie să vă mulţumiţi cu ceea ceaveţi deja. Încercaţi să nu faceţiîmprumuturi sau achiziţii importante.Se întrevăd oportunităţi în planprofesional şi financiar. Călătoriţi mult.Nu intraţi în conflicte cu partenerii detrafic.

TAUR (21 aprilie - 20 mai)

Perioada estepropice pentru călătorii,

studii şi parteneriate. Aparoportunităţi importante legate dedezvoltarea afacerii, însoţite desuccese în plan financiar. Dacă, înanumite situaţii, întâmpinaţi dificultăţi înluarea unei decizii finale, aşteptaţipână simţiţi că a sosit momentulpotrivit. Atenţie la volan - conduceţi cuprudenţă!

GEMENI (21 mai

- 20 iunie)Lipsa de energie

vă determină săfuncţionaţi la un nivel derandament foarte scăzut. Sunteţiîn situaţia de a avea părericontradictorii cu toţi colaboratorii,lucru care vă dă şi mai multe bătăide cap. Totuşi, veşti extrem deplăcute salvează întreagaperioadă. Călătoriţi mult. Purtaţiîntotdeauna centura de siguranţă.

RAC (21 iunie - 22 iulie)

Succesul este garantatîn tot ceea ce

întreprindeţi. Apar şi amănuntecare vă strică dispoziţia, darorice situaţie poate fi reparată.Regăsiţi-vă puterea deconcentrare, pentru a nu riscasă pierdeţi teren în planprofesional. Călătoriţi moderat.Nu apăsaţi prea tare pedalade acceleraţie.

LEU (23 iulie

- 22 august)Perioadă este marcată

de schimbări şiprovocări. Se prefigurează noioportunităţi profesionale, dar şivenituri în creştere. Disciplina şimodestia vă pot fi de mare folos.Călătoriţi mult şi pe distanţe lungi.Atenţie la volan: nu apăsaţi preatare pedala de acceleraţie şipurtaţi întotdeauna centurade siguranţă.

FECIOARĂ (23 august

- 22 septembrie)Indiferent ce hotărâţi

să întreprindeţi înaceastă perioadă, nimic nu vă stă încale. Dispuneţi de o energiedebordantă care, pur şi simplu, vă dăaripi. Aşa că ar fi indicat să puneţiacum la punct toate proiecteleprofesionale, financiare şi personalepe care vi le doriţi: succesul estegarantat. Călătoriţi moderat: conduceţicu prudenţă!

BALANȚĂ (23 septembrie - 22 octombrie)

Vă veţi confrunta înaceastă perioadă cu un

mare deficit energetic, precum şi cunumeroase stări de nelinişte şinervozitate. Lucrurile se pot rezolva:exersaţi răbdarea şi regăsiţi-vă stareade concentrare pentru a nu pierdecontrolul în plan financiar. Veţi călătoridestul de mult: verificaţi din timp stareatehnică a autovehiculului şi conduceţicu prudenţă.

SCORPION (23 octombrie - 21 noiembrie)

Perioada se remarcă prinnumeroase răsturnări de

situaţie în plan profesional, însă acestlucru nu vă pune neapărat într-olumină nefavorabilă. Dimpotrivă,preocupările pentru găsirea celor maibune soluţii şi abilităţile de comunicarevor face diferenţa între dumneavoastrăşi cei mai aprigi competitori. Veţicălători mult: respectaţi regulile decirculaţie!

SĂGETĂTOR (22 noiembrie

- 21 decembrie)Este o perioadă

înfloritoare din punct devedere financiar. În plan relaţionalînsă, atât la nivel personal cât şiprofesional, lucrurile nu stau delocbine, iar conflictul se aprinde pe fondulunor probleme mai vechi, rămasenerezolvate. Este foarte importantmodul în care reacţionaţi în situaţiiledelicate. Ţineţi stresul sub control şiaveţi mare grijă în trafic!

CAPRICORN (22 decembrie - 19 ianuarie)

Începe o perioadăexcelentă pentru

dumneavoastră datorită energiei decare dispuneţi, iar norocul şi gustulpentru aventură vă sunt alăturipermanent de acum încolo pentru multtimp, în special în plan profesional. Seîntrevăd şi câştiguri spectaculoase:aveţi însă grijă la cheltuieli! Deşi nuveţi călători foarte mult, fiţi totuşiprudenţi în trafic.

VĂRSĂTOR (20 ianuarie

- 18 februarie)Se întrevăd momente

dificile pentrudumneavoastră atât în planprofesional, dar, mai ales, în planpersonal. Lucrurile nu vor sta însăchiar aşa de rău dacă încercaţi săscoateţi la suprafaţă toate resursele deînţelepciune de care dispuneţi şi dacăveţi acţiona cu calm în orice situaţieconflictuală. Veţi călători mult - nu luaţidecizii pripite în trafic.

PEȘTI (19 februarie - 20 martie)

O mulţime de schimbăriapar în viaţa

dumneavoastră, în generalneaşteptate, iar unele foarte „delicate”.Atenţie la impulsurile de moment şi lareacţiile exagerate care vă pot creaneajunsuri. Veţi participa laevenimente importante, vă faceţiplanuri legate de carieră, iar pe unelechiar le puneţi în aplicare. Călătoriţimult - conduceţi cu prudenţă!

15 martie - 15 aprilie 2014

Page 39: Ziua Cargo - numarul 62, martie 2014