Ziua Cargo - numarul 59, decembrie 2013

decembrie 2013 ..................................................................................................................

ED

ITO

RIA

L

3

Editor General

Meda Borcescu

[email protected]

Director Publicitate

Violeta Burlacu

[email protected]

Tel.: 0726.910.277

Redactor {ef

Radu Borcescu

[email protected]\n Juriul Interna]ional

Corespondent interna]ional

Raluca Mih`ilescu

[email protected]

Redactori

Magda Severin

[email protected]

Alexandru Stoian

[email protected]

Secretar Generalde Redac]ie

Cristina Tobescu

[email protected]

FOTO-VIDEO:

Jean-Mihai Pâlșu

DTP [i PRE-PRESS

Top O’Rush Graphic Design

Art Director

Adrian Baltag

Tipar executatla Everest 2001

Revist` editat` deZC Trans Logistics Media

Adresa redac]iei:

Bdul Timi[oara nr. 92,

Sector 6, Bucure[ti

Tel.: 021.444.00.96

Fax: 031.814.63.86

www.ziuacargo.ro

ISSN 2069 - 069X

D ouã evenimente impor -tan te au avut loc întrans porturi în ultima lu -nã - protestul trans por -ta torilor ºi lansarea co -

la borãrii dintre Autoritatea RutierãRo mânã ºi BursaTransport pentruve rificarea valabilitãþii licenþelor.

Împreunã, cele douã eve ni -men te ilustreazã extrem de fidelsta rea transporturilor în þara noas -trã ºi a României în general.

Nu trãim într-o lume normalã,dar asta nu mai e un secret pentrunimeni.

Transportatorii au decis sã pro -tes teze pentru cã autoritãþile au re -fuzat sã le asculte doleanþele, pen -tru cã legea transporturilor stãblo catã de doi ani în Parlament,pen tru cã amenzile în transporturisunt aberant de mari ºi, deºi au to -ritãþile au fost de acord cu scã de -rea acestora, proiectul respectiv deact normativ a rãmas aparent ui tatîn tr-un sertar din Ministerul Trans -por turilor. De asemenea, au pro -tes tat împotriva taxelor pe infra -struc tura rutierã, pe care judeþele ºiora ºele sunt pe cale sã le adop tesau deja au fãcut-o, fãrã a aveamãcar idee asupra con se cinþelor.Au protestat din cauza proiectuluide licenþiere a trans por tu lui cuautovehicule de 8+1 locuri ºi de la2,4 t în sus, deºi respectiva or do -nanþã de urgenþã a plecat de maimulte ori din Comisia de In dus trieºi Servicii din Camera De pu taþilorcãtre plen, dar tot de atâ tea ori s-aîntors ºi, cel mai pro babil, se va ale -ge praful de ea ºi de urgenþa ei,urmând sã fie in te gratã în legeatransporturilor - cea blocatã de doiani. Au pro tes tat ºi pentru plãcuþelecu mase ºi dimensiuni, despre caretoatã lu mea spune - neoficial - cãrepre zin tã ºpaga cuiva, dar nimeninu în drãzneºte sã ia o poziþie ofi -cia lã ºi sã opreascã aberaþia. Suntºi trans portatori care au dorit sãintre în 2014 în legalitate ºi, acum,la final de an, au încercat sã îºi mon -te ze aceste plãcuþe, dar surprizã -nu au avut de unde sã le a chi zi þio -neze. Iar unii angajaþi ai RAR, maiîn glumã mai în serios, i-au tri misla Fenechiu sã le dea plã cu þe... ªisã nu uitãm, transpor ta torii au pro -tes tat ºi pentru acel do cument sem -nat cu ministrul trans porturilor înluna mai - vestita mi nutã, care a evi -tat atunci un pro test, dar nu a adusnimic pentru trans portatori.

Iar acestea sunt doar o partedin tre motive, dar, evident, sunt maimult decât suficiente pentru unprotest naþional de amploare. ªitotuºi, protestul a fost mai de gra -bã mic, cu puþine camioane ºi re -strâns la doar câteva zone din þarã...

Notabil rãmâne evenimentul înpre mierã europeanã, ce mar chea -zã colaborarea dintre ARR ºi Bur -saTransport, prin care se va eli minariscul furtului de marfã prin uti lizareaunei false identitãþi. Este un instru -ment foarte util, ce creºte sub stan -þial siguranþa pe piaþa trans por -turilor. Este remarcabilã im plicareaARR, care avea mai mult ca nicio -da tã motive, chiar per tinente, sã re -fuze o asemenea colaborare - insti -tu þia trece printr-un proces deschim bare în ultimii ani, a pierdutpar tea de control în trafic, a intratîntr-o zonã ne sus te nabilã din punctde vedere fi nan ciar, care s-a rezolvatabia de cu rând... ªi totuºi, asu mân -du-ºi ris curile, conducerea ARR aasi gu rat accesul la baza de date.

Sper ca sistemul sã funcþio ne -ze ºi cred cã, mai mult decât com -ba terea furturilor, va deveni foar tein teresant pentru trans por ta tori sãdes copere câte dintre ca mioanelecu care se întâlnesc în piaþã nu auco pii conforme ºi câte firme con -cu rente nu deþin licenþã detransport.

Sã încercãm sã tragem o con -clu zie: la un protest atât de jus ti -ficat participã doar puþini trans por -ta tori, iar o autoritate, care pu teain voca o mie de motive sã se eschi -ve ze, decide sã devinã trans pa ren -tã...

În România, totul este posibil ºitocmai de aceea fiecare pas tre -buie realizat cu grijã. Iar norma li ta -tea trebuie uneori forþatã - prin e -xem plul puþinilor transportatori careprotesteazã atunci când este justi -ficat sã o facã sau al unei au toritãþicare pune la dispoziþia pieþei un in -stru ment de „mãsurã” a legalitãþii.

ªi pentru cã tot vorbim despre„anormalitatea” în care trãim, iaracest termen e perceput uneori preavag, am sã vã ofer o definiþie per -so nalã: „Anormal” este acea stareîn care adevãrul devine nociv, majo -ri tatea preferând sã îl þinã ascuns.

Vã doresc din toatã inima unnou an puþin mai normal!

Radu [email protected]

Normalitateaforţată

{{TTIIRRII 66

AACCTTUUAALLIITTAATTEEUn singur judeţ nu participă la atribuire 68-69

{{TTIIRRII 6

ÎÎNNTTRREEBBAARREEAA LLUUNNIIIIDespre urmările protestului 7

IINNTTEERRVVIIUUPiaţa neagră, vizibilă onlineSorin Supuran, director general ARR 8-10

AACCTTUUAALLIITTAATTEEO zi de protest, apoi la negocieri. Transportatoriimodifică HG 69 12-14

EEVVEENNIIMMEENNTTPREMIERĂ EUROPEANĂ:Verificarea online a licenţelor de transport prin BursaTransport 16-17

LLAANNSSAARREEAl patrulea service Scania din România 18-19

FFOOCCUUSS� Calitatea trebuie comunicată 20-21� Avantajul competitiv durabil, un miraj sau un

obiectiv posibil a fi atins?Conceptul de avantaj competitivsustenabil/durabil 28-30

LLEEGGIISSLLAAŢŢIIEERăspunderea transportatorului în transportul internLimitarea valorică în privinţa despăgubirilor 22-23

VVIIAAŢŢAA VVĂĂZZUUTTĂĂ PPRRIINN PPAARRBBRRIIZZ Şoferul „problemă”, o problemă? 24-25

PPAASSTTIILLAA DDEE SSIIGGUURRAANNŢŢĂĂManagementul siguranţei în transportul rutier 26

{{TTIIRRII 58

IINNFFRRAASSTTRRUUCCTTUURRĂĂAnul se încheie cu o centură şi 5 loturi de autostradă contractate 60-61

IINNEEDDIITTDubai Mall 62-64

IINNTTEERRVVIIUU� 19 grupe de trasee pe Bucureşti-Ilfov

- atribuire pe 6 aniFlaviu Hoţopan, directorul general al AMTB 70-71

� An bun pentru IsuzuMagda Peşu, director general AnadoluAutomobil Rom 72-73

HHOORROOSSCCOOPP DDEE CCĂĂLLĂĂTTOORRIIEE15 decembrie 2013 - 15 ianuarie 2014 74

decembrie 2013 ..................................................................................................................

SU

MA

R

5.................................................................................................................. decembrie 20134

SU

MA

R

{{TTIIRRII 32-33

GGHHIIDD DDEE RREEDDUUCCEERREE AACCOOSSTTUURRIILLOORR

� Se impune o schimbare de atitudine în licitaţii 34-35

� Licitaţiile de externalizare a activităţii logistice 36-37

� CEVA LogisticsPremiaţi pentru excelenţă operaţională 38-39

� FM Logistic Mai buni în fiecare zi 40-41

� GTI LogisticRespect faţă de CLIENT 42-43

� LAGERMAX AED ROMANIAFlexibili şi eficienţi 44-46

� Ahead Logistics - partenerul tău de încredere 47

� GEBRÜDER WEISSSecuritatea în prim plan 48-49

� CEMPSConsultanţa face diferenţa 50-51

� STILLRiscurile pot fi împărţite 52-54

� Van Moer - poziţionare strategică 55

CCOONNCCUURRSSMăsoară-ţi cunoştinţele de logistică! (49) 56

NOUA BANDĂ DERULARECONTITREADTM

Continental îºi extinde oferta cuContiTreadTM, banda de rulareContinental de primã clasã,pentru reºaparea la rece.„Extindem semnificativ gamaContiTreadTM pentru parteneriinoºtri. Oferim în total zecearticole noi pentru diferitesegmente ºi clase deautoutilitare”, explicã ChristianSass, directorul unitãþii deafaceri Reºapare Anvelopepentru Camioane, EMEA(Europa, Orientul Mijlociu,Africa). Profilul de anvelope detracþiune Continental LDR 1+ cueticheta M+S este disponibilimediat pentru partenerii dereºapare Continental dindomeniul transportului urban ºiregional, ca alternativãeconomicã pentru camioanelede tonaj mic ºi mediu însegmentul anvelopelor detransport, prezentând cincidimensiuni noi: 205/75 R 17,5,215/75 R 17,5, 225/75 R 17,5,235/75 R 17,5 ºi 245/70 R17,5. Pentru anvelopele de iarnã,la care se foloseºte procesul dereºapare la rece, Continentaloferã profilul de tracþiune HDW

2 Scandinavia cu eticheta M+S,disponibil în dimensiunea315/80 R 22,5 ºi profilele deanvelope de iarnã HTW 2 îndimensiunile 385/65 R 22,5 ºi385/55 R 22,5 pentru remorciºi semiremorci. În plus, existãbenzi de rulare pentru HTL 1Eco Plus în dimensiunile385/65 R 22,5 ºi 385/55 R22,5 pentru anvelopele deremorci reºapate la rece.

NOUA ANVELOPĂMICHELIN X MULTI D

Michelin lanseazã pe piaþaromâneascã anvelopeleMichelin X Multi D 17.5concepute sã ofere o mai maresiguranþã ºi mobilitatevehiculelor de transport marfãde pânã la 16 tone. AnvelopeleMichelin X Multi D au fost createpentru echiparea osiei motoarea camioanelor ºi a miniautobuzelor sub 16 t ºi pentru

utilizare regionalã, urbanã ºisuburbanã, în toate condiþiilemeteo. Segmentul de piaþãpentru anvelopele destinatecamioanelor mici ºi mediireprezintã 10% din totalul pieþei.În 75% dintre cazuri, acestevehicule parcurg anual sub100.000 km ºi sunt utilizate decompanii mici. AnvelopaMichelin X Multi D oferã cu pânãla 18% mai mulþi kilometriparcurºi, performanþe optime petot parcursul anului ºi un nivelde silenþiozitate crescut. În plus,noua anvelopã asigurã omanevrabilitate optimã datoritãlamelelor adânci, economie deenergie ºi materii prime prinMichelin Remix ºi oferãutilizatorilor un randamentkilometric cu pânã la 25% maimare prin recanelare.

MOL ŞI-A EXTINSREŢEAUA

Cu noua staþie deschisã laªimian, chiar la intrarea înDrobeta-Turnu Severin dinspreCraiova - pe o arterã importantãde circulaþie, E 70-DN 6 -, MOLRomânia ºi-a extins reþeaua dedistribuþie la 143 de benzinãrii.Este a doua staþie de carburanþidin judeþul Mehedinþi, iarinvestiþia a costat aproximativ1,1 milioane de euro. Aici sevinde benzinã Tempo 95 ºi EVOBenzinã, motorinã Tempo Dieselºi EVO Diesel, precum ºi GPL.Parcarea poate gãzdui simultan4 autocare sau vehiculecomerciale de mare tonaj ºi 7autoturisme. În suprafaþã de3.900 mp, benzinãria estedotatã cu 3 pompe multi-produs, inclusiv douã pistoalecu alimentare rapidã pentruautovehiculele comerciale.Benzinãria din ªimian este idealamplasatã pentru a deservivehiculele în trafic dinspreTimiºoara spre Bucureºti. ªoferiipot achiziþiona roviniete ºi au ladispoziþie facilitãþile dedicateposesorilor de carduri decarburant MOL Gold ºi MOLSilver sau ale sistemului deloializare MultiBonus.

ȘTIR

I

.................................................................................................................. decembrie 20136

Waberer’s International PteCo a comandat 600 decapete tractor DAF ca partea acţiunii sale extinse dereînnoire a flotei devehicule. La facilităţile DAFde la Eindhoven, primul lotde 250 vehicule a fost dejalivrat oficial către GyorgyWaberer, CEO al sus-numiteicompanii de transport. Waberer’s Internationaloperează peste 3.000camioane proprii, dintre carepeste 30% sunt marca DAF.„Am ales DAF datorităfiabilităţii vehiculului,calităţii înalte, costurilorreduse de întreţinere şidatorită cabinelor spaţioaseşi confortabile, care suntextrem de valoroase în cazultransportului de lungădistanţă”, a declarat GyorgyWaberer, adăugând căaceastă comandă va includetractorul DAF cu numărul

2.000 livrat către companiede la începuturile activităţiişi până în prezent. Comanda de 600 de vehiculeconstă din 150 camioane CFpentru transport pe distanţemedii şi 450 vehicule XF, dincare o treime sunt modelEURO 6, care urmează să fielivrate în prima jumătate aanului viitor. Celelaltevehicule sunt echipate cumotoare EURO 5 EEV.Gyorgy Waberer a subliniatcă, pentru a asigura cel maieconomic şi ecologic nivelde activitate, vârsta medie aflotei sale este de doi ani.

DAF LIVREAZĂ 600 DE CAMIOANE CĂTREWABERER'S

decembrie 2013 .................................................................................................................. 7

Spune-]i p`rerea!

Despre urmărileprotestuluiCredeţi că protestul din decembrie vaavea urmări pozitive în legislaţia detransport pentru mediul privat?

Puteþi transmitecomentariile

dumneavoastrã directpe site-ul

www.ziuacargo.rola secþiunea

„Întrebarea lunii“.1. Da.2. Nu

Despreprotest

La întrebarea lunii noiembrie„Con sideraþi cã protestul repre -zin tã singura modalitate prin caretrans portatorii pot obþine o legis -la þie adecvatã ºi un tratament co -rect din partea autoritãþilor?“,91% dintre respondenþi au optatpentru „Da“. Numai 9% au alessã rãspundã negativ. Susþinereaprotestului este covârºitoare, celpuþin la nivel verbal. În perioadades fãºurãrii sale (la începutul luniidecembrie), pe stradã lucrurile austat însã puþin altfel. În acestecondiþii, mulþi dintre operatorii dinpiaþã nu susþin în mod real un pro -test, evitã eventualele problemecu care s-ar putea confrunta dacãar participa activ într-o astfel deac þiune sau, pur ºi simplu, s-auobiº nuit sã facã alþii treaba în locullor în ceea ce priveºte relaþia cuautoritãþile. Dar, mãcar la niveldeclarativ, existã o opinie comunã.

ÎNTR

EB

AR

EA

LU

NII

.................................................................................................................. decembrie 2013

INTER

VIU

8

Ziua Cargo: De ce estenevoie de un nou sisteminformatic?Sorin Supuran: Noul sistem

va asigura în primul rând o bunãvizibilitate a proceselor. De exem -plu, toate tipizatele achiziþionatede noi sunt înseriate ºi se dis tri -bu ie cãtre agenþii. Însã, la mo -men tul acesta, nu se poate vedeasi tuaþia lor realã. Astfel, este po -si bil ca un operator sã nu fie li -cen þiat, dar sã aibã la mânã copiecon formã. Este posibil sã fie plã -tite, dar poate nu se gãsesc însistem.

O copie conformã reprezintãun efort foarte mic din punct devedere financiar, însã, neavândco pie conformã, probabil reuºeºtesã se sustragã ºi de la alte plãþi.

În acest sens, consider cã pro -iectul finalizat cu BursaTransportva contribui din plin la ameliorarealuc rurilor. Acum, toþi cei care suntu tilizatori pe BursaTransport - a -pro ximativ 14.000 - vor avea po -si bilitatea sã verifice dacã un ca mi -on nu este înregistrat ºi vor pu teaapoi sã sesizeze organele statului.

Ce va face noul sisteminformatic?În primul rând, vorbim despre

dez voltarea unui program infor -matic, ce va asigura modernizareabazei de date, sistem care a fostconceput în anul 2002 ºi care, înprezent, nu mai poate acoperinevoile ºi fluctuaþiile existente înpiaþã. Prima problemã a apãrutîncã de la începutul mandatuluimeu în 2012, când am cerut o si -tuaþie financiarã, în care am vãzutcã erau diferenþe cu niºte solduri.S-a constatat cã nu în toate cazu -rile au fost emise facturi pentruac tivitãþile prestate. Acum, siste -mul a fost modificat astfel încâtsã nu se mai elibereze nimic decâtdacã e facturat ºi putem face ºi

ve rificarea încasãrilor. Sistemulpe care îl propunem noi este unulintegrat, ce va include baza dedate, serviciile noastre de ges tiu -ne, facturare-încasare... Vom pu -tea cu uºurinþã sã verificãm mana -gementul documentelor, vom

vedea inclusiv când intrã în agenþiiun document sau o solicitare, iardacã observãm întârzieri, putemlua mãsuri de suplimentare, astfelîncât sã fie redus timpul pentrueli berarea documentelor. În acestfel, vom evita situaþiile în care unii

Piaţa neagră,vizibilă onlineMai sigur, mai transparent, mai rapid - iată direcţiile pecare merge Autoritatea Rutieră Română, ce îşi propuneintroducerea unui sistem informatic care va integra toateactivităţile sale. Iar acest sistem ar putea avea unimpact semnificativ şi asupra legalităţii funcţionăriipieţei de transport. Am discutat cu directorul general alARR, Sorin Supuran, despre paşii pe care urmează să îirealizeze instituţia.

.................................................................................................................. decembrie 2013

an gajaþi ar putea întâr -zia eli be rarea docu -men telor din di versemo tive sau pe con si -derente nejus tificate.

Noul sistem va per -mite o bunã vi zibilitateasupra activitãþii fie cã -rui angajat ARR, va in -tegra toate activitãþile,va aduce un plus de ra -piditate în elaborarea ºiemi terea documentelorºi, de ase me nea, va asi -gura creºterea secu ri -tãþii datelor gestionate.

Ce avantaje vaaduce pentruoperatori?Noul sistem asigurã

flexi bi li tate la dinamicaparcului opera to ri lor ºisimplificã procedurileºi tim pul de rãspuns. Acest sistemva pune în practicã opþiunea dede punere online a solicitãrilor,ope ratorii de transport putândopta cu privire la modul de intrareîn posesie a documentelor - ridi -ca rea de la agenþia teritorialã ARRsau transmiterea documentelorprin poºtã de cãtre ARR.

Operatorii vor putea astfel sãîºi completeze formularele de labirou.

Inclusiv pozele pentru car te -lele tahograf/certificate/atestatede calificare profesionalã vor pu -tea fi realizate în agenþiile ARR.

Un alt proiect pe care ne dorimsã îl realizãm ar fi cel referitor lapo sibilitatea de a accepta plãþilecu ajutorul POS-urilor. Încercãmsã ne montãm ºi POS-uri pentrua oferi sisteme de platã în agenþii.

Aceste investiþii devin posibilepentru ARR o datã cu modificareapro centului din încasãri pe caretre buie sã îl virãm cãtre ISCTR,res pectiv 20%. Apariþia OUG101/2013 ne-a creat posibilitateade a aproba bugetul ARR pentruanul 2014 ºi permite funcþionareainstituþiei în parametri normali,inclusiv din punctul de vedere alinvestiþiilor.

Se mai are în vedereunificarea bazelor de date?ARR a depus la Ministerul So -

cie tãþii Informaþionale un proiectcu finanþare din fonduri europene,care avea ca obiect inter co nec -ta rea bazelor de date ale ARR,RAR, ISCTR, DRPCIV ºi ONRC.

Pânã la aceastã datã, ni s-aco municat cã un articol din ghidulde finanþare a fost interpretat gre -

ºit ºi cã proiectul nu poate fi finan -þat din cauza ordonatorilor prin -ci pali de credite, care nu fac partedin acelaºi grup instituþional.

Sigur cã ARR nu va renunþa larea lizarea interconectãrii bazelorde date cu alte instituþii, intero -pe rabilitatea sistemelor asigurândpe de o parte securitatea datelorºi garantarea acestora, cât ºi re -du cerea timpului alocat licenþieriipentru fiecare operator economic.

La cât evaluaþi piaþaneagrã în transporturi?În acest moment, nu aº putea

apro xima cât la sutã din piaþã esteîn neregulã - de la situaþii gravela cele mai simple. De la utilizareaau tovehiculelor fãrã copii con for -me pentru transportul de marfãpâ nã la neeliberarea biletului decã lãtorie în cazul transportului decã lãtori.

În piaþã, nu ar mai trebui sãexis te vehicule nelicenþiate - nupot înþelege cum unii operatoride þin procente importante din par -cul auto nelicenþiat. Este greu decrezut cã aceste vehicule nu suntutilizate.

Ce modificãri pregãtiþi pepartea de pregãtireprofesionalã?Existã tot setul de acte norma -

tive care urmeazã sã parcurgã cir -cu itul de avizare - autorizarea decen tre, lectorii, modul de desfã -ºu rare ºi organizare a examinãriipersoanelor care concurã lasiguranþa rutierã.

Soluþia propusã este ca exa -mi narea sã fie realizatã numai însãli unice de examinare, iar plata

pen tru suportarea cos -tu rilor pri vind or ga ni za -rea examinãrii sã serea lizeze în conturileARR. Astfel, exa menelevor fi susþinute în ori -care din zile, în in te r -valul de luni pânã vineri.

Cred cã, la mo men -tul de faþã, exa minareaa devenit foarte se -rioasã, rata de pro mo -vare a în ce put sã scadãla 60-70%.

Ce se întâmplã culicenþiereaautovehiculelor depeste 2,4 t ºi 8+1locuri?

Licenþierea pentruautovehi cu le de 8+1locuri ºi peste 2,4 t rã -mâne pe agendã, dar,

în mo men tul de faþã, ar trebui sãse defi nitiveze OG 27, care esteîn Co misia de industrii ºi serviciidin Camera deputaþilor încã dinanul 2011.

Specialiºti din ARR ºi MT aupar ticipat la discuþii cu membriicomisiei în ceea ce priveºte pre -ve d erile legii de aprobare a OG27. În prezent, discuþiile sunt blo -ca te la capitolul referitor la trans -portul de cãlãtori.

ARR a semnat un protocolcu Direcþia GeneralãAnticorupþie. În ce s-amaterializat?ARR are semnat un protocol

de colaborare cu DGA, colegii dinDGA susþinându-ne prin orga ni -za rea unor seminarii de instruirepe baza unui calendar, în care seîn tâlnesc cu toþi angajaþii din a -gen þiile teritoriale privind activi tã -þi le de prevenþie a faptelor de co -ru pþie la care ar putea fi expuºisalariaþii ARR.

La nivel central, au avut locastfel de întâlniri ºi probabil cãvor continua. Reprezentanþii DGArelateazã cazuri pe care le-au avutde-a lungul anilor, atrãgând atenþiaasupra faptului cã existã instituþiicare vegheazã ca lucrurile sã sedesfãºoare legal. Aceste acþiuniau un impact psihologic ºi, dinpunc tul meu de vedere, cred cãeste un lucru bun pentru per so -nalul din agenþii care lucreazã di -rect cu publicul - aceºtia conºti -en tizeazã astfel cã trebuie sã-ºifacã doar datoria.


INTER

VIU

10

.................................................................................................................. decembrie 201312

ACTU

ALIT

ATE

PP roiectul legislativ va in -tra la aprobare în ºe din -þa din 23 decembrie aGuvernului, dupã ce vasta 10 zile în dezbatere

pu blicã. La închiderea ediþiei, re -prezentanþii CNR anunþau cã ur -mea zã ºi alte întâlniri, pentru a filuate în discuþie toate cele 10 re -vendicãri.

„Vor mai fi discuþii, dar ce s-asem nat deja este modificarea HG69, ce a fost agreatã în Comisiade Dialog Social ºi urmeazã a fivo tatã în 23 decembrie, dupã cele10 zile în care se va afla în dez -batere publicã pe Transparenþãdecizionalã, conform legii. Toto -datã, doamna ministru Mãnescune-a asigurat cã, pentru OG 43,o sã fie un vot de susþinere în Par -la ment. La OUG 11, normele vor

fi fãcute în aºa fel încât sã nu îºiproducã efectele decât din 2015.Este cel mai bun lucru pe carel-am putut obþine deocamdatã”,ne-a declarat Siegfried Mayer, se -cre tar general CNR.

Pe partea de plãcuþe sunt îndiscuþie mai multe variante.

„Noi am fi mers pe varianta sãfie eliberate de un singur organ,dar cum unii transportatori au în -ce put deja sã îºi monteze ase me -nea plãcuþe, e greu acum de datînapoi. Metodologia va rãmâne,e directivã europeanã, dar ce amobþinut - ºi este deosebit de im -portant - nu va mai fi accentuatter menul de 1 ianuarie 2014. Fie -care va merge sã îºi facã plãcuþeledoar în momentul în care îi expirãITP-ul”, ne-a precizat secretarulgeneral al CNR.

Detaliile privind acest subiectvor fi stabilite împreunã cu RAR.

„Discuþiile vor continua, iardom nul Doru Marian Crãc, pre ºe -din tele FORT, va merge sã sta bi -leascã detaliile cu directorul dela RAR. Au fost prezenþi la discuþiiºi reprezentanþii UNTRR ºiCOTAR. Toþi încercãm sã gãsimva riante pentru plãcuþe, dar ºipen tru celelalte revendicãri”, ne-amai spus Siegfried Mayer.

Ministrul Ramona Mãnescu aparticipat la prima parte a ºedinþeiComisiei de Dialog Social, la careau fost prezenþi, alãturi de CNR,reprezentanþi ai UNTRR ºi COTAR.Au participat, totodatã, directoridin Ministerul Transporturilor, plussecretarul de stat Manuel Do nes -cu, precum ºi reprezentanþii ARRºi RAR. A lipsit ministrul delegat

O zi de protest, apoi lanegocieri. Transportatoriimodifică HG 69Numai protestul declanşat la nivel naţional în 9 decembrie adeterminat autorităţile să se aşeze la masa negocierilor cutransportatorii. Confederaţia Naţională Rutieră (CNR),împreună cu reprezentanţii transportatorilor, au avut, în 12decembrie, o primă întâlnire cu ministrul Transporturilor,Ramona Mănescu, şi un prim succes în Comisia de DialogSocial: modificarea HG 69/2012.

.................................................................................................................. decembrie 2013

ACTU

ALIT

ATE

14

pentru Dialog Social, Doina Panã,care îºi anunþase prezenþa, darCNR spera sã vinã a doua zi ladis cuþii, urmând sã fie desemnateºi persoanele care vor participa dela celelalte ministere cu respon -sa bilitate în modificãrile legislativece rute de transportatori - Mi nis -terul Dezvoltãrii Regionale ºi Ad -ministraþiei Publice, DPIIS, Mi nis -terul Finanþelor.

Protest cu sute decamioane.Renunţarea laacciză

La protestul din 9 decembrieau participat sute de camioane,care au mãrºãluit pe Centura Ca -pi talei, pe DN 7 între municipiulArad ºi Nãdlac, dar ºi la Cluj, Sibiu,Timiºoara, Zalãu etc. Puþin dupãora prânzului, premierul VictorPonta a anunþat cã a decis amâ -na rea cu trei luni a accizei su pli -men tare de 7 eurocenþi la moto -rinã ºi cã aºteaptã ok-ul din parteaComisiei Europene. PreºedinteleTraian Bãsescu a avertizat însãcã aceasta este o discriminare fa -þã de utilizatorii maºinilor pe ben -zinã ºi nu va avea nicio ºansã laCurtea Constituþionalã. Cel maipro babil, Guvernul va renunþa laaceastã accizã, dar acum cautãrapid o altã sursã de taxare pentrua o impune de la 1 ianuarie 2014.

Listarevendicărilor

Prezentãm lista de revendicãri,aºa cum am primit-o de la CNR:

1. Apariþia în decembrie, înMo nitorul Oficial, a modificãrilor

HG 69 (eliminând suspendarea a10% dintre copiile conforme), OG43, OUG 11 (conform CIS), OG27, OG 15 (scãderea preþurilorpen tru rovinietã) ºi începerea mo -di ficãrii OG 37, în acest fel re du -când substanþial amenzile, creândproporþionalitate între abatere ºiamendã.

2. Renunþarea la aplicarea plã -cu þelor ce derivã din OMT 1640(înscrierea datelor obligatorii prinDirectiva CE 96/53 la rubrica„Ob servaþii” din talon, mã su rã -toarea efectuându-se la oricestaþie ITP).

3. Modificarea Codului fiscal,în sensul introducerii noþiunii de„car buranþi profesionali” ºi crea -rea posibilitãþii de recuperare aunei cote pãrþi din accizã, în va -loa re de minim 130 euro/1.000 l.de carburanþi.

4. Eliminarea taxelor de intrareîn oraºe ºi cele judeþene în cazulcirculaþiei pentru încãrcare ºi/saudescãrcare de marfã, deoarecenu transportatorii sunt generatoriide trafic, ci beneficiarii/expeditoriide mãrfuri. În acest fel, ne aliniempracticii europene.

5. Eliminarea celor 7 eurocenþimãrire de accizã, precum ºi a mo -dificãrii calculului accizelor înraport cu inflaþia.

6. Reducerea cuantumuluiamen zilor cuprinse în noul CodRu tier, coroborat cu regândireaefec telor asupra ºoferilor pro fe -sioniºti a suspendãrii dreptului deconducere pe perioade lungi (prinasta împingându-i în ºomaj).

7. Majorarea diurnei interne laminim 40 lei/zi pentru bugetariºi x 2,5 pentru firmele private,con comitent cu renunþarea la con -di þionarea de a fi pe profit.

8. Îndemnul cãtre autoritãþi(ISCTR, Poliþie, MT etc) de a ac -þiona proactiv în vederea stârpiriifenomenului de furt de com bus -tibili, furt de marfã ºi crearea uneisi guranþe a parcãrii ºoferilor pen -tru efectuarea odihnei regula men -tare.

9. Eliminarea fiscalitãþii exage -ra te, deghizatã în lupta împotrivafirmelor pirat ºi gãsirea soluþiilorreale pentru realizarea simplã aacestui deziderat comun.

10. Bugetarea lucrãrilor de in -frastructurã deja începute ºi aban -do nate la nivel de þarã, cu ter mende finalizare cât mai rapid, pri ori -tate primind folosirea fon du riloreuropene, în detrimentul efortuluipropriu din bugetul de stat. Aicipu tem nominaliza ca pri o ritareCoridorul IV Pan-European, seg -mentul între Sibiu ºi Piteºti, pre -cum ºi pasajele de la Arad. Listaeste deschisã…

Mobilizare pentruunitate

Poate cea mai realistã con clu -zie a ultimelor evenimente amgãsit-o pe site-ul CNR:

„Referitor la discuþiile de laMT, precum ºi modul în care aufost ele apreciate de cãtre dele -gaþiile trans portatorilor prezentela Bu cu reºti, nu dorim sã ne ante -pro nun þãm, este prematur. Ceputem însã declara este cã, exactca în pri mãvarã, aparent MT esteco operant. Avem, totodatã, oexpe rienþã amarã, cea din mai a.c.,despre modul în care, fãrã ame -nin þarea protestelor, Guvernul în -þe lege sã-ºi þinã promisiunile.Depinde de noi toþi în continuaredacã multitudinea promisiunilorde ieri vor fi sau nu implementatede cãtre MT. Depinde exclusiv denoi dacã unitatea va fi într-adevãrpre zentã între transportatori,acum când, cu tot cu prezenþafoar te scãzutã la protest, cu totcu promisiunile de participare laprotest ale unora, care au privitdin balcon protestul nostru (!!!),suntem pe cale sã dialogãm cuGu vernul ºi sã negociem nevoilenoastre. Mobilizarea pentru unita -te încã nu s-a încheiat! Dacã pro -mi siunile MT ºi cele viitoare alece lorlalte ministere nu se vormaterializa, noi trebuie sã fimuniþi. Din aceastã cauzã, lista deîn scriere la protestul din de cem -brie rãmâne deschisã.”

Magda [email protected]

decembrie 2013 .................................................................................................................. 17.................................................................................................................. decembrie 201316

EV

EN

IMEN

T

„„AA plicaþiile spotau douã a tri -bu te din punctde vedere o -pe raþional - vi -

te za cu care se deruleazã ºi fap -tul cã, de obicei, partenerul detran zacþie, transportator sau ex -pe ditor, se aflã la distanþã. Co mu -ni carea se realizeazã telefonicsau prin e-mail ºi cele douã pãrþiau nevoie de a se evalua una pealta”, a arãtat Dan Cotenescu,director general BursaTransport.

În 27 noiembrie, AutoritateaRu tierã Românã (ARR) a lansatîn colaborare cu BursaTransportser viciul online de verificare a va -li ditãþii licenþelor eliberate pentruac tivitãþile de transport rutier.

Serviciul este accesibil prinin termediul portalului BursaTrans -port ºi oferã posibilitatea verifi -cã rii licenþelor de transport îninteres public, a licenþelor de in -ter mediere, dar ºi verificareacopiilor conforme pentru un auto -

ve hicul, bazatã pe numãrul de în -matriculare al acestuia.

Riscul de furt,redus către zero

Acest serviciu este destinatcreºterii securitãþii transporturilorrutiere de mãrfuri, verificarea li -cen þelor fiind o mãsurã esenþialãîn contractarea unui transport.

Verificarea online în timp realatât a licenþelor de intermedierede cãtre transportatori, cât ºi a li -

cen þelor de transport ºi a copiilorcon forme de cãtre expeditorii demarfã creºte gradul de încrederea partenerilor contractanþi ºi oferão siguranþã ridicatã a desfãºurãriiulterioare a activitãþii.

Prin verificarea online a nu -me relor de înmatriculare a ca mi -oa nelor, riscul de a se fura marfacu numere de înmatriculare falseeste redus practic la zero.

„La BursaTransport, cel maiim portant instrument de evaluareeste scoringul de companie. În

plus, BursaTransport a stabilit re -guli pe care utilizatorii trebuie sãle respecte. Aceste reguli vizeazãdiminuarea a douã riscuri prin ci -pale - neplata serviciilor de trans -port ºi furtul de marfã încredinþatãspre a fi transportatã. Riscul dene încasare este relativ uºor decontrolat, însã riscul de furt demar fã este mult mai greu de com -bã tut. Valoarea fiecãrei daune pro -duse este enormã, iar camionulcare se prezintã la încãrcare arenumere false, dupã ce, în prealabil,a fost confirmat prezentând oiden titate falsã. Astãzi, prin dis -po nibilitatea extraordinarã a ARR,BursaTransport oferã un in stru -ment de certificare în timp util a

identitãþii partenerului de tran zac -þie spot ºi diminueazã astfel risculfalsei identitãþi”, a precizat DanCotenescu.

Verificarea online a valabilitãþiilicenþelor este realizatã în pre mie -rã europeanã în România, fir me leromâneºti de transport fiind primelecare pot oferi încredere partenerilordin þarã ºi din restul Europei prin

posibilitatea de a fi cer tificate deo autoritate a sta tu lui.

BursaTransport este o bursãelec tronicã de transport de marfã.Acest gen de aplicaþii informatice,rãs pândite în majoritatea þãrilor eu -ropene faciliteazã comunicarea în -tre solicitanþii ºi ofertanþii de trans -port. Comunicaþia este de am ploareîn concordanþã cu extre ma frag -men tare a acestei pieþe de servicii:25.000 de operatori în România,90.000 de operatori în Polonia etc.

Aplicaþia BursaTransport estedisponibilã la adresa de internetwww.BursaTransport.ro ºi esteadministratã de SC DacodasoftSRL, cu o cifrã de afaceri în 2012de peste 6,5 milioane lei.

ARR este prima autoritate eu -ro peanã care oferã acces onlinepentru verificarea licenþelor ºicopiilor conforme.

Radu BORCESCU

[email protected]

PREMIERĂ EUROPEANĂ:

Verificarea onlinea licenţelor de transportprin BursaTransportCea mai simplă soluţie pentru prevenirea fraudelor încazul tranzacţiilor de transport spot o reprezintăposibilitatea de verificare rapidă a valabilităţii licenţelorşi copiilor conforme. Ideea a apărut în urmă cu câţiva ani,iar astăzi este funcţională.

Date despre utilizarea serviciului (28 noiembrie - 9 decembrie 2013):

Total verificãri: 19.264 Total verificãri propria firmã: 6.770Total verificãri alte firme: 12.494Utilizatori unici care au fãcut verificãri: 3.664

Dan Cotenescu, director general BursaTransport:

BursaTransport se adreseazã pieþei detransport spot. Conform statisticilor,

tranzacþiile spot pe piaþã reprezintã între 5 ºi 15%din totalul transportului rutier de marfã. Cu toateacestea, cei mai mulþi dintre operatorii de transport

ajung sã facã acest gen de transport în scopul diminuãriidislocãrilor. O statisticã recentã ne informeazã cã în Germaniaoperatorii de transport au raportat în 2012 dislocare medie de 10%pe distanþe lungi ºi de 20% pe distanþe scurte. O altã categorie carese bazeazã mult pe aplicaþiile de tipul burselor de transport suntfirmele mici, care nu au un portofoliu consistent de clienþi stabili."

„

Sorin Supuran, director general ARR:

În primul rând, am plecat de la premisa cãdiminuarea riscului de furturi în transporturile

de marfã este foarte importantã. Sunt producãtori,beneficiari, chiar ºi persoane fizice, care s-au trezitdintr-o datã fãrã marfã ºi nu au mai reuºit sã

identifice unde a plecat camionul. De aceea am susþinut acestproiect. Avem în vedere ºi alte proiecte care sã vinã în sprijinuloperatorilor de transport, caselor de expediþii ºi logisticienilor.”

„

LL a eveniment au participatclienþi ai companiei dinBa cãu, reprezentanþi aiunor instituþii publice lo -cale ºi ziariºti, care s-au

întâlnit cu reprezentanþi ai com -pa niei-mamã din Suedia, dar ºi aireprezentanþei din România ºidirectori zonali din Europa de Est.

Gamă extinsă deservicii

Cu prilejul acestei lansãri, Sca -nia România & Bulgaria (BusinessUnit-ul Scania Black Sea) a anun -þat ºi numirea oficialã a lui ClaesNyqvist în funcþia de director ge -ne ral al companiei, funcþie ocu -pa tã începând cu 1 iulie 2013.

Revenind la noua locaþie dinini ma Moldovei, suprafaþa totalãa terenului este de 20.400 mp,iar dimensiunile maxime la carepoate fi configuratã hala sunt 31m x 45 m. Aici vor lucra 11 an ga -jaþi, cãrora li s-a alãturat ºi echipade vânzãri, prezentã în zonã înce -pând din anul 2000. În viitor, ofi -cialii companiei estimeazã cãechi pa din Bacãu se va mãri. Lanoua reprezentanþã, Scania oferãclienþilor sãi toatã gama de pro -

du se ºi servicii. În atelierul de ser -vice de la Bacãu se pot efectuatoa te operaþiunile mecanice, elec -tri ce ºi electronice ale autove hi -cu lelor. De asemenea, service-uldispune de un atelier mobil pentrudepanare disponibil 24 ore/zi,Scania Assistance. Ca ºi în cazulcelorlalþi dealeri Scania, centrulBa cãu are un stoc propriu de pie -se de schimb, iar timpul de apro -vi zionare cu piese de schimb estede 3 zile lucrãtoare.

Potrivit estimãrilor lui JanKarlsson, directorul after-salesSca nia Romania & Bulgaria, în zonaBacãu circulã aproximativ 400 decamioane Scania. Chiar da cã acestnou centru abia a fost inaugurat,oficialii Scania au deja planuri deviitor. Pentru 2014, Scania are învedere cãutarea de parteneri pen -tru deschiderea unor noi ateliere

de service. „S-ar pu tea sã ne orien -tãm cãtre Timi ºoa ra, dar nu e nimicsigur. Momen tan, mai avem nevoiede puncte de service în zona deNord-Vest a României“, a afirmatdirectorul after sales.

Oferte speciale

Pentru a câºtiga rapid popula -ri tate, dar ºi pentru a sprijinii trans -portatorii, existã o serie de ofertespeciale. Se oferã 25% reducerela o gamã variatã de piese deschimb (ofertã disponibilã la nivelnaþional), oferta de sãrbãtori laca mioanele second hand, consta -ta rea tehnicã gratuitã (numai înservice-ul din Bacãu) ºi un preþspecial, de 799 de lei, pentru unset de rulmenþi punte spate, ofer -tã valabilã doar la Bacãu. Pentrusãrbãtorile de iarnã 2013-2014,un cap-tractor Scania second handmodel R420LA4X2MNA, cu Euro4, din 2008, are un preþ de 29.500euro, cu o ratã lunarã de 651,13euro, pentru 42 de luni, cu unavans de 5.900 euro, iar ofer tainclude transport în Ro mâ nia, taxade primã înmatriculare ºi RAR.

Alexandru [email protected]

decembrie 2013 .................................................................................................................................................................................................................................... decembrie 201318

LA

NSA

RE

19

Al patrulea serviceScania din România

Scania a inaugurat oficial în lunanoiembrie, în comuna NicolaeBălcescu, judeţul Bacău, al patruleaservice în România, investiţiaridicându-se la aproximativ3 milioane de euro.

Despre ScaniaÎnfiinþatã în 1891, compania Scania opereazã în aproximativ 100 deþãri ºi are mai mult de 35.000 de angajaþi. Dintre aceºtia, 2.400lucreazã în cercetare ºi dezvoltare - în principal în Suedia, aproapede unitãþile de producþie ale companiei. Departamentul de achiziþiicorporative Scania este suplimentat de birouri locale în Polonia,Cehia, Statele Unite ºi China. Producþia se face în Europa ºiAmerica Latinã. În plus, aproximativ 20.000 de oameni lucreazã înorganizaþia independentã de vânzãri ºi service Scania.

zate presupune mãrirea fiabilitãþiiºi a rezistenþei. Pe termen lung,este un câºtig ºi, totodatã, seefec tueazã un numãr mare de kmîn condiþii de siguranþã.

De altfel, la capitolul siguranþã,Denis Spedition s-a remarcat ºiîn cadrul concursului „RomanianTransport Company of the Year2012 - Continental“, atunci cândjuriul a decis sã îi acorde „Premiulpentru Siguranþã Rutierã“.

„Reviziile se fac întotdeaunala timp, ceea ce determinã ob þi -nerea unui consum minim. Lunar,un camion parcurge 8.500 -9.000 km, dar poate ajunge la18.000 - 20.000 km. Consumul,ex ceptând cazurile deosebite, nude pãºeºte 31 litri/100 km, in clu -siv agregatul. Iar camioanele noirareori trec de 30 litri/100 km“,a arãtat Carmen Blendãrãu.

Bineînþeles, pentru a realizaacest numãr de km, este necesarca autovehiculul sã fie permanentîn miºcare, motiv pentru care com -pania are 14 ºoferi angajaþi. Celenouã camioane sunt monitorizateGPS, sistemul utilizat oferind, deasemenea, informaþii legate de con -sum, stil de conducere, vi tezã...

Compania este receptivã lainovaþie dacã, în acest fel, se potreduce costurile.

„Semiremorcile noastre au fosttratate în partea de sus cu o sub -stan þã ce nu lasã cãldura soa re luisã acþioneze - e o vopsea ce ramicãaplicatã pe capacul se mi remorcii,care este refractarã cu radiaþiasolarã. Astfel, se mic ºo reazã con -su mul“, a explicat Ma na gerul deLogisticã Denis Spe dition.

„Imagineareprezintă primacarte de vizită“

Primul lucru pe care îl remarciîn momentul în care vezi un ca -mion Denis Spedition este curã -þe nia, iar, la acest capitol, firmaeste extrem de atentã.

„Suntem foarte atenþi la ima -gine: reprezintã prima carte de vi -zitã. Camionul trebuie sã fie curatla exterior, dar ºi în interior. Cândtrans porþi marfã la temperaturãcon trolatã - medicamente ºi ali -men te, igiena este esenþialã. Înplus, ºoferul nu merge dezordonatîmbrãcat, iar aceasta este o ches -tiu ne obligatorie, asemenea curã -þe niei în cabinã. Este vorba despreun regulament intern care le-a fostprezentat ºoferilor, au semnat ºisunt verificaþi sã-l respecte. Ne pre -zentãm la clienþi cu igiena per fec -tã. Uneori, camionul este spã lat pe

drum, înainte de a ajunge la des -cãr care, astfel încât sã fie curat înper manenþã“, a completat Mana -ge rul de Logisticã Denis Spedition.

Menþinerea curãþeniei, realiza -rea unui numãr mare de km și si -gu ranþa sunt aspecte care ascundnumeroase proceduri pe careºoferii Denis Spedition le cunoscºi le respectã, fiind obligatorii pen -tru acest gen de transport.

„Am avut la firmã inclusiv auditpe controlul calitãþii, comandat declient. Ne-au verificat docu men tele,în tregul proces de curã þe nie ºi dez -infectare a maºinilor - dar ºi aºoferilor, care, din 6 în 6 luni, îºifac analize amãnunþite, pentru cãin trã în contact cu ali men te. Au ve -rificat inclusiv modul de lucru, pro -cedurile pe care le avem în cadrulfirmei. De ase me nea, am încheiatasigurãri CMR de 1,5 milioane europentru fi e care camion. Transportãmmarfã foarte scumpã - medi camen -te rare, alimente scumpe, aparaturãelectronicã, tutun, filtre pentru in -dus tria de þigãri. Fiecare trans porteste de sute de mii de euro pe uncamion“, a subliniat CarmenBlendãrãu.

Comunicarea -cheia unuitransport reuşit

În cadrul Denis Spedition, ºo -fe rii sunt consideraþi „ochii ºi ure -chile“ companiei, fiind încurajaþi sãse implice activ în rezolvarea dife -ritelor probleme care pot apãrea.

„Comunicarea între mine ºi fie -care ºofer trebuie sã fie per ma nen -tã, sã-mi spunã de ce a oprit - ecoa dã la descãrcare, s-a întâm platceva pe drum etc. Dacã nu se asi -gu rã o bunã comunicare între omulcare îþi dã cursele ºi ºofer, nu existãtransport“, a arãtat Carmen Blen -dãrãu.

La ora actualã, 70% din activi -ta tea Denis Spedition este aco -pe ritã de contracte ºi 30% re -

prezintã transporturi spot. Totuºi,pentru o cât mai bunã efi cien ti za -re a activitãþii, cursele le gate decontracte sunt completate de celespot, astfel încât dislo cã rile sã fiecât mai mici. În acest mod, com -pania nu depãºeºte un procentde 5% dislocãri.

„Ne folosim de relaþiile createîn timpul activitãþii sau de repre -zen tanþele firmelor cu care lucrãmîn România, fie, pur ºi simplu, fir -me internaþionale, sau folosimbur sa internaþionalã Timocompen tru relaþii intracomunitare.

Exporturile sunt o problemã cucare cred cã toatã lumea se con -fruntã ºi, de multe ori, preluãm mãr -furi generale. Astfel, în aceste ca -zur i, suntem la concurenþã cupre latele, care au un plus de înãl -þi me interioarã utilã, pot încãrcamai multã marfã. În plus, în pre la -te, poþi sã încarci ºi pe lateral, pecând, în situaþia camioanelor noas -tre, numai prin spate. Dar avemclienþi care preferã duba pentru cãeste sigurã, marfa nu se udã ºi nuse prãfuieºte. 80% din export estereprezentat de mãrfurile generale“,a declarat Car men Blendãrãu.

În aceste condiþii, existã o pre -siune mare asupra tarifelor, în spe -cial la export.

„Este o muncã asiduã pentru aobþine un client care plãteºte de -cent la export ºi, din pãcate, niciclienþii de import nu mai sunt la felde generoºi ca înainte de cri zã.Ajungi sã îi presezi efectiv pe uniiclienþi pentru a-þi da o ºan sã sãdemonstrezi cã oferi un trans portde calitate“, a arãtat Ma na gerul deLogisticã Denis Spe di tion.

Pe viitor, Denis Spedition îºi pro - pune sã continue dezvoltarea princreº terea parcului de ca mioa ne,acest lucru fiind în mare mã su rã le -gat de evoluþia contractelor existen -te ºi de câºtigarea unor clienþi noi.



FO

CU

S

20 21

Calitatea trebuiecomunicată

DD enis Spedition, firmãspe cializatã în trans -por tul de mãrfuri latem peraturã controlatã,a reuºit sã menþinã un

ritm constant al dezvoltãrii chiarºi în ultimii ani, atât de dificili pen -tru piaþa de transport, ajungândastãzi la o flotã de nouã ca mi oa -ne. Ultimele douã, achiziþionateanul acesta, sunt camioane de ul -timã generaþie, Scania Streamline,cu motoare V8 de 500 CP, EURO6. De altfel, întreagã flotã DenisSpedition este alcãtuitã din ca -mi oane Scania.

Atenţie la fiecareamănunt

Primul principiu pus în aplicarea fost acela al funcþionalitãþii - oproblemã tehnicã, oricât de micã,este rezolvatã în cel mai scurttimp posibil.

„Camioanele sunt verificate laple carea în fiecare cursã. Nu exis -tã rabat la aspectele tehnice. Ori -ce zgomot sau atenþionare în bordsunt tratate cu seriozitate - suntchestiuni care se rezolvã telefoniccu service-ul sau, dacã este ne vo -ie, camionul se îndreaptã ime diat

cãtre cea mai apropiatã loca li tatecu reprezentanþã Scania. Dar acestlucru s-a întâmplat foar te rar. Ca -mi oanele sunt noi ºi veri ficate înmod curent, iar toate com po nen -te le sunt acoperite de contractede service cu reþeaua europeanã,indiferent dacã este vorba desprecap tractor, semire mor cã sau agre -gat frigorific“, a pre cizat CarmenBlendãrãu, Ma na ger Logisticã laDenis Spedi tion.

Chiar dacã, la prima vedere,înseamnã costuri suplimentare,men tenanþa tehnicã a cami oa -nelor realizatã la firme specia li -

Fiecare amănunt este important în activitatea detransport, mai ales în ceea ce priveşte transportul latemperatură controlată, însă, pentru a putea avea accesla tarife mai mari decât media pieţei, este nevoie săgăseşti metode corecte de comunicare a calităţiiserviciului prestat către potenţialii clienţi.

Carmen Blendărău, ManagerLogistică Denis Spedition:N-am mers niciodatã pe principiul sã scãdempreþurile pentru a primi o cursã în locul altui

transportator. Reducerile de preþ pe care le facemuneori sunt de naturã simbolicã sau ca un semn debunãvoinþã faþã de client. Faþã de media pieþei,

suntem în partea superioarã a tarifelor, dar avem clienþi care nepreferã pentru calitate ºi siguranþã. Ei pot alege un transportator cu100 euro mai ieftin, dar se pot pãcãli o singurã datã. Fietemperatura nu corespunde, ºoferul nu ºtie sã imprimethermodiagrama, maºinile sunt murdare, ºoferii dezordonaþi - ºiajung sã apeleze tot la noi. Când ºoferul îþi vine în salopetã albã, cusaboþei, impecabil, alegi respectiva companie. Mai ales cã discutãmde clienþi din Vest, foarte pretenþioºi la acest capitol.“

„

FO

CU

S


LEG

ISLA

ŢIE

Răspunderea transportatorului în transportul intern

Limitarea valorică în privinţadespăgubirilor

PP otrivit art. 1984 Cod civil- care constituie re gula- transportatorul rãs -punde pentru preju di -ciul cauzat prin pier de -

rea totalã ori parþialã a bu nu rilor,prin alterarea ori deteriorareaacestora, survenitã pe parcursultransportului, precum ºi prin întâr -zie rea livrãrii bunurilor. De la a -ceas tã regulã existã excepþia men -þionatã la art. 1959 alin. 1 dinace laºi cod, excepþie potrivit cã -reia transportatorul nu poate ex clu -de sau limita rãspunderea sa de -cât în cazurile prevãzute de lege.

Codul civil cuprinde prevedericlare cu privire la modurile în carese reparã prejudiciul produs detransportator, aceste moduri suntîn funcþie de întinderea daunei (încaz de pierdere sau avariere) ºida cã la predarea bunurilor spretrans port a fost declaratã o valoa -re sau nu a acestora. Astfel:

Potrivit art. 1985 în caz depier dere a bunurilor, trans por ta -to rul va trebui sã acopere valoarearealã a bunurilor pierdute sau apãrþilor pierdute din bunuriletrans portate. În caz de alteraresau deteriorare a bunurilor, trans -por tatorul va acoperi scãderea lorde valoare. Prin valoarea realã abu nurilor se înþelege valoarea bu -nu rilor la locul ºi momentul pre -dãrii.

Potrivit art. 1986 - articol careporneºte de la premisa cã preþultransportului este achitat anteriorefec tuãrii transportului - trans por -ta torul trebuie sã restituie, de ase -me nea, preþul transportului, al ser -vi ciilor accesorii ºi cheltuieliletrans portului, proporþional, dupã

caz, cu valoarea bunurilor pierdutesau cu diminuarea valorii cauzatede alterarea ori deteriorarea aces -tora. Cum în practicã preþul trans -por tului este plãtit dupã des cãr -care, putem pretinde cã preþultrans portului se diminueazã pro -por þional cu paguba produsã.

Potrivit art. 1987, în cazul încare, la momentul predãrii bunuluiîn vederea transportului, se de -cla rã valoarea acestuia, des pã gu -birea datoratã de transportatorse calculeazã în raport cu aceava loa re. De la aceastã regulã exis -tã o excepþie - limitare legalã: da -cã valoarea realã a bunului de lalocul ºi momentul predãrii este

mai micã, despãgubirea se cal cu -leazã în raport cu aceastã dinurmã valoare.

Potrivit art. 1989 despã gu bi -rea datoratã de transportator nupoate depãºi cuantumul stabilitprin legea specialã. Cu toate aces -tea, potrivit art. 1990, dacã trans -portatorul a acþionat cu intenþiesau culpã gravã, acesta datoreazãdespãgubiri, fãrã limitãrile sauexo nerarea de rãspundere pre vã -zute la art. 1.987 - 1.989.

Potrivit art. 1992 transpor ta -to rul rãspunde ºi pentru pagubaca uzatã prin neefectuarea trans -por tului sau prin depãºirea ter -me nului de transport. Aceastãpre vedere legalã poate constituite meiul juridic în baza cãruia sepoa te solicita transportatoruluicare nu s-a prezentat la încãrcareplata diferenþei de preþ pe carebe neficiarul serviciului de trans -port ar trebui sã o achite altuitrans portator pentru prestareares pectivului serviciu de transport.

Potrivit art. 1999, dacã prinlegea specialã nu se prevede alt -fel, în cazul transportului succesivsau combinat, acþiunea în rãspun -dere se poate exercita împotrivatransportatorului care a încheiatcontractul de transport sau îm po -triva ultimului transportator.

Cauze careînlăturărăspundereatransportatorului

Codul civil, în art. 1991, men -þio neazã cauzele care înlãturã rãs -punderea transportatorului. Astfel:

Răspunderea transportatorului în transportul intern demarfă pe şosele este reglementată în principal deCodul Civil, Ordonanţa Guvernului nr. 27/2011 privindtransporturile rutiere şi Convenţia referitoare lacontractul de transport internaţional de mărfuripe şosele (Convenţia CMR).

Transportatorul nu rãspundedacã pierderea totalã ori parþialãsau, dupã caz, alterarea ori dete -rio rarea s-a produs din cauza:

a) unor fapte în legãturã cu în -cãr carea sau descãrcarea bunului,dacã aceastã operaþiune s-a efec -tuat de cãtre expeditor sau desti -natar;

b) lipsei ori defectuozitãþii am -ba lajului, dacã dupã aspectul ex -terior nu putea fi observatã la pri -mi rea bunului pentru transport;

c) expedierii sub o denumirenecorespunzãtoare, inexactã oriincompletã a unor bunuri exclusede la transport sau admise latrans port numai sub anumite con -diþii, precum ºi a nerespectãrii decãtre expeditor a mãsurilor de si -gu ranþã prevãzute pentru acesteadin urmã;

d) unor evenimente naturaleine rente transportului în vehiculedeschise, dacã, potrivit dis po zi -þi ilor legii speciale sau con trac -tului, bunul trebuie transportatastfel;

e) naturii bunului transportat,dacã aceasta îl expune pierderii saustricãciunii prin sfãrâmare, spar -gere, ruginire, alterare inte rioa rãspontanã ºi altele ase me nea;

f) pierderii de greutate, oricarear fi distanþa parcursã, dacã ºi înmãsura în care bunul transportateste dintre acelea care prin naturalor suferã, obiºnuit, prin simplulfapt al transportului, o asemeneapierdere;

g) pericolului inerent al trans -por tului de animale vii;

h) faptului cã prepusul expe -di torului, care însoþeºte bunul încursul transportului, nu a luat mã -su rile necesare pentru a asiguraconservarea bunului;

i) oricãrei alte împrejurãri pre -vã zute prin lege specialã.

În situaþia în care se constatãcã pierderea sau deteriorarea orialterarea a putut surveni din unadintre cauzele prevãzute mai sus,se prezumã cã paguba a fost pro -dusã din acea cauzã.

Transportatorul este, de ase -me nea, exonerat de rãspundere,dacã dovedeºte cã pierdereatotalã sau parþialã ori alterareasau deteriorarea s-a produs dincauza:

a) unei alte fapte decât celepre vãzute mai sus, sãvârºitã cuintenþie ori din culpã de cãtre ex -pe ditor sau destinatar, ori a in -struc þiunilor date de cãtre unuldintre aceºtia;

b) forþei majore sau faptei unuiterþ pentru care transportatorulnu este þinut sã rãspundã.

Limite aledespăgubirilor

Codul Civil constituie „dreptulcomun“ în materie de rãspunderea transportatorului rutier de marfã.Aceste prevederi legale se com -ple teazã cu „legislaþia specialã“în materie, respectiv OrdonanþaGu vernului nr. 27/2011 privindtrans porturile rutiere (art. 77 careprevede aplicabilitatea ConvenþieiCMR transporturilor rutiere naþio -na le contra cost de mãrfuri) ºiCon venþia referitoare la contractulde transport internaþional de mãr -furi pe ºosele - Convenþia CMR(art. 23 - 27). Astfel:

Potrivit art. 23, în situaþia încare în sarcina transportatoruluieste pusã o despãgubire pentrupier derea totalã sau parþialã amãr fii, aceastã despãgubire secal culeazã þinând cont de valoareamãr fii la locul ºi în momentul pri -mirii acesteia pentru transport.Va loarea mãrfii se determinã pebaza cursului bursei sau, în lipsaacestuia, pe baza preþului curental pieþei, sau, în lipsa amândurora,pe baza valorii uzuale a mãrfurilorde acelaºi fel ºi de aceeaºi cali -tate.

Convenþia CMR prevede ca ºiîn cazul Codului civil, obligaþiatrans portatorului de restituire apre þului transportului, a taxelorva male ºi celorlalte cheltuieli ivitecu ocazia transportului mãrfii, întotalitate în caz de pierdere totalãºi proporþional în caz de pierdereparþialã. Mai menþioneazã Con -ven þia CMR ºi cã transportatorulnu datoreazã alte daune-interesepentru pierderea mãrfii trans por -tate.

Convenþia CMR mai prevedecã, în caz de întârziere, dacã per -soa na în drept face dovada cãdin aceastã întârziere a rezultatun pre judiciu, transportatoruleste þinut sã plãteascã daunecare nu pot depãºi preþultransportului.

Limitãri ale cuantumului des -pã gubirilor calculate potrivit art.23 din Convenþia CMR ºi art. 77alin. 2 din O.G. nr. 27/2011 gãsimîn art. 25 din Convenþia CMR po -tri vit cãruia, în caz de avarie, des -pã gubirea nu poate sã depã ºeas -cã:

a) dacã totalul expediþiei estedepreciat prin avarie, suma carear fi trebuit plãtitã în caz depierdere totalã;

b) dacã numai o parte a ex pe -diþiei a fost depreciatã prin avarie,suma care ar trebui plãtitã în cazde pierdere a pãrþii depreciate.

Din corelarea legislaþiei spe -ciale anterior menþionate rezultãregula cã în transportul interncuan tumul despãgubirilor nu poa -te depãºi echivalentul în lei a 2,5USD per kilogram greutate brutãmar fã lipsã (potrivit art. 77 ali nea -tul 2 din O.G. nr. 27/2011).

De la aceastã regulã existãdouã excepþii când rãspundereatransportatorului poate fi angajatãºi pentru o sumã mai mare de 2,5USD per kilogram greutate brutãmarfã lipsã. Aceste excepþii suntclar menþionate în ConvenþiaCMR: expeditorul sã declare va -loa rea mãrfii sau sã declarare uninteres special la predare.

Potrivit art. 24 din ConvenþiaCMR, expeditorul poate sãdeclare în contractul de transport,contra plãþii unui supliment depreþ con ve nit cu transportatorul,o valoare a mãrfii care depãºeºtelimita de 2,5 USD per kilogramgreutate bru tã marfã lipsã ºi, înacest caz, valoarea declaratãînlocuieºte aceastã limitã.

Potrivit art. 26 din ConvenþiaCMR, expeditorul poate fixa, fã -când menþiunea respectivã în scri -soarea de trãsurã ºi contra plãþiiun supliment de preþ stabilit con -ve nit, suma care reprezintã un in -te res special la eliberare, pentrucazul unei pierderi sau avarii ºipentru cazul depãºirii termenuluicon venit. În aceastã situaþie, expe -di torul poate pre tinde, inde pen -dent de despã gu birile prevãzuteîn art. 23, art. 24 ºi art. 25 ºi pânãla concurenþa con travalorii inte -re sului declarat - o despãgubireegalã cu paguba suplimentarãpentru care s-a fãcut dovada.

În plus, faþã de despãgubirilestabilite potrivit art. 23 - 27 dinConvenþia CMR ºi art. 77 alin. 2din O.G. nr. 27/2011, trans por ta -to rului i se poate pretinde - art.27 din Convenþia CMR - ºi plataunei dobânzi calculate la 5% pean, dobânzi care curg din ziua re -clamaþiei adresate în scris trans -portatorului, sau, dacã nu a existato reclamaþie, din ziua introduceriiacþiunii în justiþie.

Prevederile Ordonanþei Gu -vernului nr. 27/2011 privind trans -por turile rutiere ºi Convenþiei re -fe ritoare la contractul de transportinternaþional de mãrfuri pe ºosele- Convenþia CMR se aplicã prio -ritar faþã de prevederile CoduluiCivil.

Avocat George IACOB-ANCAIacob-Anca & Asociaţii -

Societate Civilă de Avocaţi

LEG

ISLA

ŢIE


VIA

ŢA

VĂ

ZU

TĂ

PR

IN P

AR

BR

IZ

PP entru unii, acest tip deºofer este cel care pro -voa cã probleme în tra -fic (amenzi de circula -þie, suspendãri de

per mis, accidente etc), pentru alþii,nerespectarea legislaþiei în trans -por turi care atrage amenzi dinpar tea ISCTR, lipsa de respon sa -bi li tate în exploatarea maºinii sauatitudinile negative faþã de be ne -ficiari reprezintã caracteristiciledefinitorii; de asemenea, cei alecãror performanþe nu ating nivelulaº teptat ºi preconizat de mana -geri sau patroni sunt trecuþi ºi eiîn categoria salariaþilor „proble -mã”. Surprinzãtor, ºoferii indisci -pli naþi, cei care nu respectã re -gula mentele de ordine interioarãsunt mai rar catalogaþi drept ºoferi„problemã”. ªi asta poate ºi da -to ritã faptului cã indisciplina estevizibilã, uºor sancþionabilã ºi, caurmare, concedierea acestora, larândul ei, este facilã. Este uºor sãconcediezi, dar, în acelaºi timp,pe cine angajezi în loc?

Criza de şofericontinuă…

...De aici ºi problema pe care oau patronii sau managerii de trans -port: „cum acþionãm, ce pu tem faceîn astfel de situaþii? ce facem cuºoferii «problemã»?” se întreabã demulte ori aceºtia. Grã biþi, sfãtuitoriide ocazie îi în deamnã sã nu secomplice ºi sã scape cât mai re pe -de de acest tip de ºofer. Din punctde vedere juridic nu este greu,moral poate fi... Dar obiectiv, acestlucru nu este întotdeauna în favoa -rea fir mei. Se estimeazã cã într-oîn tre prin dere de transport, indife -rent de profilul sau de dimensiunileei, costul real al înlocuirii unui ºoferpoate echivala cu salariul lui pe maimulte luni. Acest cost se re gã seºtenu numai în acþiunile de se lecþie ºiformare profesionalã a altui ºoferîn vederea înlocuirii, ci ºi în alte

direcþii, cum ar fi ser vi ciile oferite,pãstrarea clienþilor ºi, nu în ultimulrând, în scãderea tem porarã a efi -cien þei tuturor celor care lucreazãcu noul an ga jat. Iatã suficiente mo -ti ve pentru un patron sau managerde trans port sã încerce în primulrând sã transforme un ºofer „pro -blemã”, dacã nu în unul performant,mãcar în unul de nivel mediu. Greu,dacã nu imposibil de realizat, vorspune unii. Oare aºa sã fie?

Diferenţe dementalitate: „lanoi” şi „afară”

Poate, dacã pornim de la ceicare schiþeazã un „portret-robot”în cea mai mare parte negativ alºoferului tipic (puþin competent,leneº, cârtitor, permanent gata sãîn ºele ºi mereu cu pretenþii preamari). ªi, de ce sã nu fim sinceri,sunt numeroase cazurile cândaceste atribute sunt reale. Lu crurilese schimbã în momentul în carediscuþi cu patroni din Spania, Ger -ma nia, Franþa etc ºi care au angajaþiºoferi români: ei îi descriu exact pedos - disponibili, loiali, cu multã

ima ginaþie, cu o educaþie bunã ºi,mai ales, cu „dorinþã de muncã”.De unde oare aceastã di fe renþã depercepþie între „la noi” ºi „afarã”?ªi, mai ales, nu de per cepþie, ci deim plicare realã a ºo fe rului în acti -vi tatea de muncã. De unde aceastãschimbare evi dentã de mentalitatela acesta? Sã fie oare „de vinã”doar salariul mai bun ºi riscurile întrafic mai mici?

Pârghii demotivare

Sigur, motivele care-l de ter minãpe un ºofer sã se comporte într-unanumit mod, sã aibã o anumitãatitudine faþã de muncã þin ºi denecesitãþile financiare ale acestuia,de nivelul de sa tis facere a acestorne voi, dar nu nu mai de acestea;pro pria perso na litate, motivele deordin personal, motivele de ordinge neral, aspi ra þia spre un anumitstatut pro fe sional sau social suntar gumente, motive la fel de pu ter -nice precum un salariu bun. Iatã dece a cum, într-o societate deschisãºi concu ren þialã, problema esenþialãcare se pune este de a gãsi, pe

lângã pârghiile de motivare finan -cia rã, ºi mecanismele care sã de -blo che ze motivaþiile individuale aleºofe rilor. Motivaþia ºoferilor trebuiesã reprezinte o problemã care sãpreocupe managementul resur se -lor umane la nivel de firmã. Fe lulîn care acþioneazã indivizii ºi, im -pli cit, angajaþii (indiferent dacã suntºoferi sau nu) dintr-o orga ni zaþieþine de anumite resorturi, atât dena turã internã, cât ºi de naturã ex -ter nã, care le animã com por ta men -tul ºi care reprezintã, de fapt, mo -tivaþia fiecãruia. Cei mai eficienþima nageri sunt aceia care au abilita -tea de a sesiza ce simt ºoferii de -spre ºi la locul de muncã ºi intervinînainte ca aceºtia sã se simtã des -cu rajaþi ºi dezamãgiþi. Intervenþiala momentul oportun du ce la scã -derea evidentã a nu mã rului posi bi -lilor viitori ºoferi „pro blemã”. Ceamai cunoscutã me todã la care seapeleazã este creºterea salariului.Mãrirea de sa lariu e o metodã sim -plã de sa tis facere pe moment aºoferilor, de revigorare motivaþio -na lã, dar nu se poate repeta mereu.ªi asta pentru cã, pe deoparte, fon -dul de salarii nu este un sac fãrãfund, iar, pe de altã parte, creºtereasa lariului funcþioneazã ca un „drog”.

Efectul este pe moment, dupã care,repetându-se, face ca ºoferii sã numai lucreze decât dacã ob þin noimãriri de salariu. De aceea trebuiefolosite metode de re ca li brare com -po r tamentalã pentru cei care sunteva luaþi ca ºoferi „pro blemã”. Înacest sens, o primã etapã presu pu -ne evaluarea corec tã, obiectivã aactivitãþii ºoferului ºi a cauzelor ge -neratoare de atitu dini sau compor -ta mente inadec va te. Urmeazã oevaluare psi hologicã pentru a stabilinivelul ap titudinilor ºi al calitãþilorpsihice în raport cu solicitãrile pos -tului, care sã identifice trãsãturilede personalitate, nivelul motivaþio -nal ºi, nu în ultimul rând, sã stabi -leas cã un prognostic al compor ta -mentului ºi atitudinilor viitoare.Ana liza ºi elaborarea unor stra te -gii de instruire ºi formare a per so -na lului în raport de cerinþele or ga -nizaþiei ºi de capacitãþile rea le aleºo ferilor reprezintã etapa finalã,prin care putem evita apa riþia ºo -fe rilor „problemã”.

Patronilor le pasăde şoferii lor?

Dar ºoferii „problemã” vor rã -mâ ne o problemã atâta timp cât

pa tronii ºi managerii de transportnu vor fi pregãtiþi sã arate cã au,la rân dul lor, sentimente ºi cã lepasã de ºoferi în aceeaºi mãsurãca de succesul firmei. Abilitateade a le pãsa, de a se preocupade oameni, pe care trebuie sã odeþinã patronii, creeazã un mediude lucru mai plãcut, determinã omai mare productivitate ºi ducela diminuarea considerabilã a nu -mã rului ºoferilor „problemã”. Defapt, lucrul de care se plâng ceimai mulþi ºoferi este lipsa de apre -ciere din partea firmei. Oamenii nusimt cã, în ochii pa tronilor,EXISTÃ! De aceea, ºoferii talen -taþi, competenþi ºi devotaþi profe -siei pot deveni cu uºurinþã ºoferi„problemã”. Standardizarea pro -ce durilor organizaþionale în trans -porturi a dus la o rãcire a relaþieipatron/ºofer. Însã în ce mã su rãpoate fi standardizat factoruluman? Iatã, poate, o principalãcauzã a problemelor cu ºoferii ºia pro blemelor create de ºoferii„problemã”.

Psiholog pr. Cristian SANDUCabinet de psihologie autorizat

[email protected]

Mobil: 0744.657.898

Şoferul „problemă”,o problemă?Aşa cum nu există pădure fără uscături, nu există nicioperator de transport fără şoferi „problemă”. Este greude dat o definiţie a şoferului „problemă”. Şi asta nupentru că nu ar exista, dar aproape fiecare manager saupatron al unei firme de transport are o viziune proprieprivind noţiunea de şofer „problemă”.

.................................................................................................................. decembrie 201326

PA

STIL

A D

E S

IGU

RA

NŢĂ

11,,22milioane deoameni aumu rit în fie -ca re an caur mare a ac -

ci dentelor rutiere. Putem ca fie -care dintre noi sã ne imaginãmechivalentul lui „11 Septembrie“- 3.300 oameni mor în fiecare zipe ºosele.

În spatele fiecãrei date statis -ti ce existã o poveste tragicã aunei mame, tatã, sorã, fiu, fiicã,fra te, nepot, coleg sau prieten,ale cãror vieþi au fost schimbateºi, cel mai probabil, distruse deun accident rutier!

Statistica evenimentelor ru -tie re afecteazã toate þãrile. Dinpã cate, dacã ne uitãm la cifrelepu blicate de cãtre Consiliul Euro -pean de Siguranþã în transport,România se aflã pe primul loc înceea ce priveºte numãrul demorþi ra portat la un milion delocuitori.

S-a constatat cã numãrul ac -ci dentelor este strâns legat decon diþiile pe care infrastructurarutierã ni le oferã sau de feno me -ne meteo neobiºnuite.

Cu toate acestea, trebuie re -mar cat faptul cã pe locurile 2 ºi3 se aflã Grecia ºi Polonia, careau o infrastructurã modernã ºi si -gu rã, ºi cã þãri precum cele dinNord îndeplinesc cerinþele stricteale Consiliul European de Si gu -ran þã în transport, deºi se con -fruntã cu condiþii climatice dificile.

Astfel, o interpretare calitativãa datelor statistice indicã faptul cãproducerea accidentelor este in -fluenþatã în primul rând de COM -PORTAMENTUL/ATITUDINEA fie -cã ruia dintre noi. Iatã de cee du caþia rutierã joacã un rol ex -trem de important ºi trebuie rea -lizatã încã de pe bãncile ºcolii.

Managementulsiguranţei în transportulrutier

Accidentele rutiere sunt o realitate care este trăită întoate ţările indiferent de gradul de dezvoltare şi dematuritate al educaţiei în domeniul Sănătăţii şiSecurităţii în Muncă.

Următoarele 5 ediţii vor fi dedicate înexclusivitate celor cinci componente cheieale Managementului Transportului Rutier:

- Contract de transport- Conducãtori auto- Autovehicule- Operaþiuni de încãrcare-descãrcare- Planificarea cursei.

1CONTRACTANT

COMPONENTE ALE MANAGEMENTULUI

TRANSPORTULUI AUTO

5ÎNCÃRCARE-

DESCÃRCARE

2ȘOFERI

3VEHICULE

4CURSE

.................................................................................................................. decembrie 201328

FO

CU

S

decembrie 2013 .................................................................................................................. 29

FO

CU

SCC um poate rãspunde o fir -mã provocãrilor pe carele aduce acest mediueco nomic instabil ºi ade -seori impredictibil? Mai

mult decât atât, cum se poate po -ziþiona o firmã pentru a exploataoportunitãþile aduse de cãtreschim bãrile rapide ale peisajuluieco nomic? Ce poate face o firmãpen tru a-ºi maximiza ºansele dedez voltare pe termen mediu ºilung, obþinând o poziþie con cu -ren þialã avantajoasã? Acesteasunt câteva întrebãri esenþiale,pen tru care rãspunsurile adecvatepot constitui baza strategiei debusiness.

Literatura de managementcon sacrã un rol central strategieifir mei, în cadrul cãreia un loc im -por tant îl deþine avantajul com -pe titiv. Derivat din studiul compe -tiþiei, acest concept s-a dez voltato datã cu înmulþirea stu di ilor de -spre comportamentul firmei, înin teracþiune cu mediul economicºi social în care îºi desfãºoarã ac -tivitatea.

În ultimele decenii a apãrut ºis-a dezvoltat un nou concept de -

ri vat din conceptul de avantajcom petitiv: avantajul competitivsus tenabil, concept cu ajutorulcã ruia se încearcã sã se analizezeºi sã se rezolve problemele firmeiîntr-un mediu din ce în ce mai glo -balizat ºi concurenþial, printr-oviziune strategicã de dezvoltarepe termen lung.

Scurt istoric aldezvoltăriiconceptului deavantaj competitivsustenabil

Competiþia a apãrut ºi s-a dez -vol tat o datã cu dezvoltarea uma -ni tãþii. În domeniul economic, încãdin perioada Evului Mediu, mulþidin tre comercianþii care au pro -spe rat au fost cei care au aduspro duse ºi servicii care se adresaunevoilor clienþilor lor înstãriþi sauchiar creau acele nevoi, prin di fe -renþierea faþã de competitorii lor.O datã cu evoluþia societãþii ºi aeco nomiei, problema obþineriiavan tajului competitiv ca ºi „re -þe tã” a succesului s-a pus din ceîn ce mai mult, devenind o pro -ble mã complexã.

Literatura de specialitate îndo meniul competiþiei constituiepatul germinativ al studierii avan -ta jului competitiv. Alderson con -si dera în 1937 cã un aspect fun -da mental al adaptãrii competitiveeste specializarea furnizorilor îna rãspunde adecvat variaþiilor ce -rerii. În 1965, acelaºi Alderson a

fost printre primii care au con sta -tat cã firmele trebuie sã deþinãsau sã creeze unele caracteristiciunice, pentru a se putea diferenþiade competitori în faþa consu ma -to rilor. Acest avantaj diferenþialpoa te fi obþinut prin scãderea pre -þurilor, metode selective de publi -citate ºi/sau îmbunãtãþiri ºi inova -þii de produs, considera Alder son.O datã cu intensificarea compe -tiþiei, companiile trebuie sã fiemult mai inovative în struc turareaºi executarea strategiei, li mitareala îmbunãtãþirea produselor saudi ferenþierea prin preþ nemaifiindsuficientã. Spre sfârºitul secoluluiXX, autori precum Prahalad(1989) ºi Dickinson (1992) auabor dat tema necesitãþii creãriiunor noi avantaje, care vor þinerespectivele companii cu cel puþinun pas înaintea competitorilor.Mai radicali, autori precum Hall(1980) sau Henderson (1983) aupos tulat necesitatea de a avea unavan taj unic faþã de competitori,pen tru ca respectiva companie sãîºi poatã continua existenþa.

Ideea de avantaj competitivsus tenabil a apãrut în 1984, cândDay a analizat tipurile de strategiicare pot ajuta la „menþinereaavan tajului competitiv”. Termenulde „avantaj competitiv sustenabil”a fost pentru prima datã folositîn 1985, când Porter a evaluattipu rile de bazã ale strategiilorcom petitive (cost redus sau dife -

ren þiere) pe care o companie lepoate aplica pentru a deþine unavan taj competitiv pe termen lung.

La rândul sãu, Coyne (1986)a susþinut cã pentru a deþine unavantaj competitiv sustenabil, cli -en tul trebuie sã poatã percepe odiferenþã între produsul oferit decom pania respectivã ºi cele ofe -rite de cãtre competitori. Aceastãdiferenþã trebuie sã fie datoratãunor caracteristici ale resurselorfo losite, pe care numai companiarespectivã le are. De asemenea,aceastã diferenþã trebuie sã fie oca racteristicã a produsului oferit,ce devine un criteriu de achiziþiepe piaþã. În viziunea sa, esenþialãeste abilitatea de predicþie a ac -þiu nilor competitorilor în timp, princon centrarea resurselor propriipen tru a aborda zonele neaco pe -ri te din economie - avantajul com -pe titiv poate fi creat. Acest avantajpoate fi menþinut în cazul în carecompetitorii nu pot sã acþionezesau, din diverse motive, nu vor ac -þiona pentru a reduce decalajelecom petitive existente.

Barney (1991) a fost primulcare s-a apropiat de o definiþiefor malã a conceptului: se con si -de rã cã o companie deþine unavan taj competitiv sustenabilatunci când implementeazã o stra -tegie prin care se creeazã valoare,strategie ce nu este implementatãîn acelaºi timp de cãtre nici un altcompetitor actual sau potenþial,

ºi când aceste companii nu potapli ca beneficiile respectivei stra -tegii.

Perspective

În ultimii ani, au apãrut diversealte perspective care trateazã ob -þi nerea avantajului competitiv sus -tenabil, acestea adãugând noidimensiuni ori completându-le pecele tradiþionale.

Printre cele mai interesantevoi enumera:

• Abordarea legatã de cu -noaºte re („Knowledge - BasedApproach”; DeNissi, Hitt, Jackson,2002), în care se studiazã efec -tele resurselor de capital uman,în primul rând capacitatea deînvãþare, cunoaºtere ºi integrarea cunoºtinþelor; Oliver (2000)susþine cã procesul de învãþare înafaceri (corporate learning) estesingurul avantaj competitiv „tem -porar” sustenabil!

• Alinierea tuturor intereselorindividuale pentru realizarea avan -tajului competitiv, prin meca nis -mul motivãrii (Gottschalg, Zollo,2007)

• Rolul decisiv al manage men -tu lui firmei în atingerea avantajuluicompetitiv sustenabil.

O abordare diferitã a creãriiavantajului competitiv sustenabileste oferitã de Kim ºi Mauborgneîn lucrarea „Blue Ocean Strategy”.Au torii considerã cã pentru a fi

Avantajul competitiv durabil, un mirajsau un obiectiv posibil a fi atins?

Conceptul de avantajcompetitivsustenabil/durabilSchimbările economice, sociale şi politice rapide dinultimele decenii au produs un climat de incertitudinepentru multe firme, care şi-au văzut ameninţată poziţia,perspectivele de dezvoltare, iar în anumite cazuri chiar şiexistenţa. Procesul de globalizare a creat noi competitori puterniciîn pieţele naţionale, barierele protecţioniste de comerţau fost înlăturate sau diminuate, iar revoluţia online şi atelecomunicaţiilor a schimbat fundamental regulilecompetiţiei, aducând în acelaşi timp accesul instant lainformaţie pentru consumatori. Dezvoltările tehnologicefără precedent şi cu o evoluţie tot mai accelerată aupermis producerea unei game din ce în ce mai largi debunuri şi servicii, în timp ce nivelul cererii a rămasconstant sau chiar a scăzut, ca urmare a declinuluidemografic din ţările dezvoltate. Rezultatul tuturoracestor schimbări majore este o presiune concurenţialăsporită pentru majoritatea firmelor.

GabrielAndronescu


FO

CU

S

30

învin gãtoare în competiþia viito -ru lui, firma trebuie sã îºi schimbefun damental paradigma. Astfel,este necesar ca inovaþia sã devinãprin cipala armã pentru crearea denoi teritorii ºi noi pieþe, unde re -gu lile competiþionale actuale nuse aplicã. În loc de a analiza piaþaexistentã, clienþii, competitorii ac -tuali, se poate produce astfel unte ritoriu nou, unde regulile suntcreate chiar de cãtre firma careinoveazã.

Þinând cont de schimbãrile dince în ce mai accelerate ale eco -no miei mondiale, de interdep en -den þa datã de procesul de glo ba -lizare, de progresele tehnologiceinimaginabile acum câteva de -cenii, unii analiºti considerã cãavantajul competitiv nu mai poatefi sustenabil sau cã, în cel mai buncaz, poate fi menþinut doar pe oduratã relativ scurtã de timp. Înconsecinþã, ei recomandã o stra -te gie de dezvoltare flexibilã, par -ti cularizatã pentru caracteristicilefiecãrei firme, orientatã cãtre unorizont de timp mult mai apropiat.

Existã însã argumente te mei -nice în favoarea existenþei avan -ta jului competitiv sustenabil chiarºi în condiþiile complexe ale pre -zen tului ºi viitorului, ba chiar pen -tru posibilitatea creãrii avantajuluicompetitiv durabil.

Conceptul deavantaj competitivdurabil

Tripticul clasic al analizei fac -to rilor de influenþã ai firmei - cli -enþi, angajaþi, acþionari, precumºi scopul activitãþii firmei îndreptatexclusiv spre maximizarea profi -tu lui, au devenit noþiuni desuete

sau, în cel mai bun caz, incom -ple te. Firma nu poate crea ºi pãs -tra avantajul competitiv dacã nuare în vedere dependenþa de maimulte elemente ºi impactul acti -vi tãþii sale asupra comunitãþiiunde îºi desfãºoarã activitatea,asupra mediului înconjurãtor, dacãnu pune în centrul preocupãrilorsale inovaþia, dacã nu îºi creeazãmecanisme care sã îi asigureflexibilitatea ºi adaptabilitatea laevoluþiile ulterioare pe care piaþale poate avea.

Pentru ca avantajul competitivsã fie durabil, pe lângã toate as -pec tele strategice ºi operaþionalele gate de firmã, piaþã, clienþi, tre -bu ie sã se aibã în vedere o ima -gine mult mai de ansamblu, încare sã fie cuprinsã întreaga so -cie tate. Pentru aceasta, respon -sa bilitatea socialã a firmei estene cesar sã devinã parte integrantãa culturii firmei, iar acþiunile ceprivesc mediul înconjurãtor ºi so -cietatea în ansamblul ei sã nu fiedoar reacþii la anumite regle men -tãri sau gesturi sporadice. Astfel,prin internalizarea responsabilitãþiisociale se va realiza o situaþie„win-win” pentru toate pãrþile: an -gajaþii firmei vor fi mândri sã facãparte din acea firmã ºi vor îmbu -nã tãþi pe termen lung resursauma nã, reputaþia firmei (ce con -sti tuie poate cel mai importantactiv al acesteia) va fi consolidatãpe termen îndelungat, iar poten -þiali clienþi pot chiar fi atraºi de

cãtre o companie cu o conºtiinþãsocialã ºi de protecþie a mediuluiînconjurãtor.

Astfel, chiar termenul de „stra -tegie”, ce prin semnificaþia mili ta -rã a cuvântului de origine grec(„strategos” - general sau guver -na tor militar) ºi prin analogia sa cudesfãºurarea aproape militarã aforþelor pe câmpul de luptã al pieþei,a fost utilizat mai ales cu aceastãconotaþie rãzboinicã, va putea suferio modificare de înþeles.

Teoria virtuþii ca o teorie di -namicã de afaceri (Arjoon, 2000)explicã modul în care firmele ceau o strategie cu o componentãeticã importantã pot obþine unpotenþial de profit mai mare decâtcele care au strict o strategie demaximizare imediatã a profitului.În contrast cu jocul de sumã zeroîn modelul tradiþional neo-clasical firmei (constrângerea în ma xi -mi zarea profiturilor indusã de pro -ducþie ºi limitarea altor resurse),la modelul de economie dinamicãjocul este de sumã non-zero, fiindposibile câºtiguri mutuale pentrutoþi (iar maximizarea profiturilornu este constrânsã, cãpãtândchiar mai multe dimensiuni, cre -a tivitatea umanã fiind nelimitatã).

Nelson ºi Winter (1982) aucon cluzionat cã economia estedina micã în caracter, iar proceseledi namice sunt inerent volatile, fi -ind practic imposibil pentru o fir -mã sã abordeze procesul decizio -nal prin încercarea de a maxi mizaanumite funcþii statice.

Desigur, existã destule impe -di mente ºi costuri iniþiale în cazul„strategiei etice”, însã acesteasunt mai mult decât surmontatede cãtre efectele benefice pe ter -men lung.

În concluzie, elaborarea uneistrategii de dezvoltare care sãþinteascã maximizarea profituluieco nomic ºi reputaþional pe ter -men lung, având în vedere toateas pectele inter-relaþionãrii cu me -diul economic, social ºi cel încon -ju rãtor, cu poziþionarea favorabilãpentru viitor într-o economie ultra-di namicã, poate reprezenta cheiareuºitei pentru atingerea avan ta -ju lui competitiv durabil.

Gabriel [email protected]

În numerele următoare:- Tripticul creãrii avantajului competitiv durabil la nivelul firmei- Implementarea strategiei ºi alinierea organizaþionalã ºi operaþionalã

la strategia adoptatã

LO

GIS

TIC

Ă

GGhhiidd iinntteelliiggeennttddee rreedduucceerree aa ccoossttuurriilloorr


ȘTIR

I

33

FAN COURIERESTIMEAZĂ O CIFRĂ DE AFACERI DE 275MILIOANE LEI ÎN 2013

FAN Courier a înregistrat înprimele zece luni ale anuluiafaceri de 225 milioane de RONºi estimeazã cã va încheia anulfinanciar 2013 cu o cifrã deafaceri de 275 milioane RON.Creºterea înregistratã în primele10 luni din 2013 este de 14%,iar conform estimãrilor, pânã lafinalul anului, va ajunge la 16%.O creºtere de 10% este luatã înconsiderare ºi pentrudezvoltarea business-ului în2014. „În 2013 ne-a fostconfirmat faptul cã traficul cel

mai mare se înregistreazãconstant în lunile noiembrie ºidecembrie ale fiecãrui an. BlackFriday ºi comenzile din preajmaCrãciunului sunt în medie cu20-25% mai mari faþã de o lunãobiºnuitã. Ca sã puteþi face odiferenþã, noiembrie 2012 agenerat pentru FAN Courier ocreºtere de 30-40% a volumuluide marfã faþã de o zi obiºnuitã,în timp ce anul acesta creºterilegenerate de Black Friday au fostcu 60% mai mari decât anultrecut“, a declarat FelixPãtrãºcanu, Managing DirectorFAN Courier. „Anul acesta ne-amcontinuat intenþiile deconsolidare ºi extindere aactivitãþilor cu valoare adãugatãpentru clienþi. Am reuºit sã fimmai rapizi, mai eficienþi ºi ne-amadaptat cu uºurinþã cerinþelorpieþei, mai ales când vorbim demediul online, þinând cont defaptul cã, în viitorul foarteapropiat, curieratul rapid va

deveni curierat foarte rapid. Aminvestit în echipamente ºitehnologie de ultimã generaþie,am creat parteneriate care sãaducã valoare adãugatã ºi nedorim sã fim din ce în ce maiaproape de clienþii noºtri.Valoarea investiþiilor din acest ana atins 7 milioane de euro, deºibugetul iniþial a fost de 4,5milioane. Dacã ne uitãm lacifrele de final, putem sãspunem cã suntem mulþumiþi dedeciziile ºi acþiunile noastre din2013“, a declarat Adrian Mihai,Business DevelopmentManager. Investiþiile efectuate încei 15 ani de activitate sunt deaproximativ 50 milioane deeuro. FAN Courier deserveºtecei peste 16.000 de clienþi,majoritatea persoane juridice,cu ajutorul unei echipe formatedin peste 2.750 de colaboratoriºi a unei flote auto de peste1.650 de vehicule.

„EXCELLENCE INSUPPLY CHAINMANAGEMENT“ EDIŢIAA TREIA

Aptus Software ºi ManhattanAssociates au organizat a treiaediþie a conferinþei care faceparte dintr-o serie de evenimenteprin care Aptus doreºte sã aducãîn atenþia pieþei din Româniasoluþii apreciate la nivel global,menite sã creeze performanþã îndomeniul logistic din þaranoastrã. Au fost prezenþi peste90 de profesioniºti, în majoritatereprezentanþi ai unor companiide top din întreaga þarã, dar ºiprofesori din mediul universitar.Introducerea conferinþei a fostrealizatã de Oszkar Bara, CTOAptus Software, cu o prezentaredespre avantajele utilizãrii unorsoluþii performante demanagement logistic, soluþii careau în spate experienþeîndelungate de implementare ºitestare. Martin Lockwood, EMEASenior Director ManhattanAssociates, a descris în linii mariportofoliul de soluþii pentru lanþulde aprovizionare oferite deManhattan, ce au capacitatea dea interconecta cu succes toate

ariile proceselor logistice, iar ceamai interactivã secþiune a fostcea în care s-au prezentatstudiile de caz aleimplementãrilor realizate deAPTUS Software în depozitelecompaniilor Interbrands M&D ºiFrieslandCampina.

FM LOGISTIC - „CELMAI BUN FURNIZORLOGISTIC PENTRURETAILERI”

În cadrul celei de-a 11-a ediþii aSummitului 3PL, ce a avut loc ladata de 13 noiembrie în HotelulSteigenberger, Amsterdam, FMLogistic a fost desemnatã „CelMai Bun Furnizor Logistic PentruRetaileri”, de cãtre companiiledin acest sector de activitate.Obiectivul acestui eveniment,organizat anual deEyefortransport, estepromovarea furnizorilor logisticipentru excelenþa operaþionalã ºivaloarea adãugatã a serviciiloroferite, se aratã în comunicatulremis redacþiei din parteacompaniei. FM Logistic(www.fmlogistic.com) a fostpremiatã la secþiunea „Retail

Supply Chain” pe baza votuluiunui juriu format dinreprezentanþii a 17 sectoare deactivitate - producãtorii ºiretailerii europeni au desemnatFM Logistic ca fiind cel mai bunfurnizor logistic al retailerilor.„Acest premiu ne onoreazã. Sãfim aleºi cel mai bun 3PL lacategoria Retail Supply Chaineste dovada încrederii pe careclienþii ne-o acordã, reprezintãaprecierea serviciilor cu un înaltnivel de calitate ºi aflate într-unproces de îmbunãtãþirecontinuã“, a declarat Jean-Christophe Machet - CEO FMLogistic.

CODAŞA EUROPEI LACOLECTAREA TVA

România se situeazã pe ultimulloc în UE la colectarea TVA,reuºind sã adune numai 58%din bani în perioada 2000 -2011, la mare distanþã de mediaeuropeanã, de 83%, potrivit unuiraport al Comisiei Europene,citat de Daniel Anghel, partenerla firma de consultanþã fiscalãPwC. La decalajul de colectare(diferenþa dintre cât ar trebuicolectat ºi cât se colecteazã

efectiv), România se situeazã la42%, în timp ce mediaeuropeanã este 17%. Bulgariacolecteazã 84% din TVA(decalaj 16%). Alte „codaºe”sunt Grecia - colectare 70%,decalaj 30%, Slovacia -colectare 72%, decalaj 28%,Italia - colectare 75% (decalaj25%). Cel mai bine stã Suedia,cu 97% colectare (decalaj 3%)ºi Olanda, cu 95% (decalaj 5%).Totodatã, se constatã o creºtereconstantã a solicitãrilor derambursare a TVA, a evaziuniifiscale, dar ºi un grad redus decolectare a veniturilor la bugetulstatului, ceea ce a condus lablocarea rambursãrilor de TVA.Situaþia negativã a rãmassimilarã cu cea din 2012,aproximativ 50% din totaluldeconturilor de TVA depusespre soluþionare fiind întârziate.Astfel, va creºte numãrulcontroalelor fiscale. „Trebuie sãþinem seama cã taxele ºiimpozitele indirecte reprezintãcel mai important procent labugetul statului din perspectivacolectãrii veniturilor, între 47% ºi50%, de aceea vedem în toatãEuropa, ºi nu numai, o înclinarea balanþei în favoarea taxelorindirecte”, a explicat Anghel.

Gefco România a inaugurat, lafinalul lunii noiembrie, o nouăplatformă logistică, cedispune de o suprafaţă de2.000 mp, situată în zonaAradului. Platforma, aflată înParcul Industrial Cefin, esteoperativă din 15 septembrie şieste certificată calitativ ISO9001. Depozitul face partedintr-un parc logistic de clasăA, cu 4 rampe de încărcare,panouri de izolare termică,sisteme de control altemperaturii şi umidităţii,sisteme de monitorizare videoşi de detectare a incendiilor.Locaţia este în zonaindustrială de sud a Aradului,fiind strategic poziţionatălângă autostrada A1 peCoridorul IV Pan-European.Agenţia operaţională detransport rutier a fost relocatăîn aceeaşi locaţie pentru o maibună coordonare aoperaţiunilor logistice şi detransport rutier. Gefco Aradasigură distribuţia mărfurilorpentru jumătatea vestică aţării, având linii directe zilniceatât în ţară cât şi în străinătatecu agenţiile Gefco dinBucureşti, Budapesta, Trnavasau Bruchsal. Noul centruoferă servicii de depozitare(bulk, dar şi rafturi), utilaje şi

echipamente performante, darşi servicii logistice cu valoareadăugată: managementulstocurilor, pregătireapersonalizată a comenzilor,sistem WMS, asigurareabunurilor depozitate şimonitorizarea indicatorilor deperformanţă. Printre clienţiicare vor fi deserviţi de acestdepozit se numărăproducători industriali,furnizori pentru industria auto,companii din industriaelectronică şi retail. GefcoRomânia a obţinut certificareade Operator EconomicAutorizat (AEO), categoriacompletă: AEOF - simplificărivamale/securitate şisiguranţă. Certificarea esteacordată companiilor caredemonstrează conformitateaoperaţiunilor vamale, unsistem contabil adecvat,solvabilitatea financiară acompaniei, cât şi standardeînalte de siguranţă şisecuritate.

GEFCO A INAUGURAT UN NOU CENTRULOGISTIC ÎN ARAD

zute faþã de cerinþele iniþiale. Foar -te periculos pe piaþã este cã mulþiclienþi încearcã sã trans for me totulîn cheltuieli variabile, indi ferent demãrimea variaþiilor. Aceastãflexibilitate dusã la ex trem poatefi foarte periculoasã când nudispui de previziunile corecte“, aarãtat el, adãugând cã sunt inclusivclienþi care cer pre þuri pe kilogram.

În opinia lui Laurenþiu Duicã, oflexibilitate mai mare de 15% pedepozit pentru clienþii mari poa tegenera probleme impor tante pen -tru furnizorul de logis ti cã. El aadãugat cã dificultãþi pot fi în tâl -ni te ºi în tenderele corpo rate, undecaietul de sarcini uti li zat la nivelglobal nu se potriveºte cu ceea cese întâmplã în Ro mâ nia. În plus,clienþi mari folosesc kilometri pen -tru care tarifeazã cur sele din 7-8sur se, nu existã o re gulã ºi, de mul -te ori, calculele nu respectã rea li -ta tea. „Folosesc Google maps, ta -ri farul, bursa sau merg cu maºinade la depozit pânã la magazin ºista bilesc aceºti kilometri. Nu sepoate continua în acest ritm, tre -buie sã ne oprim asupra unei sursede încredere o mologate“, a arãtatLaurenþiu Duicã.

O piaţă obişnuităcu tarife subcosturi

Din pãcate, piaþa este astãziplinã de capcane, pe care trebuiesã fii pregãtit sã le eviþi, pentru a nuduce firma într-o situaþie fãrã ieºire.Fiecare furnizor de logisticã trebuiesã înveþe sã spunã nu, dacã aceastaeste opþiunea corectã, mai ales încondiþiile în care com pro mi surile auînceput sã carac te rizeze acest seg -ment. „Piaþa logisticã este obiºnuitãcu tarife sub costuri. Când vii cucosturi rea le, nimeni nu vrea sã leplã teas cã - din cauza com pro -misurilor“, a menþionat Commercial& Busi ness Development DirectorulND Logistics Romania. „Din punctulmeu de vedere, operatorii logisticitrec printr-o perioadã în care secanibalizeazã unii pe alþii prin ofer -tele sau compromisurile fãcute“, asubliniat, de asemenea, direc to rulPracticom.

Nu este prea târziu sã spunemNU compromisurilor ºi DA uneirelaþii corecte din care sã câºtigeºi clientul ºi furnizorul. Poate cãnu este târziu pentru un Win-Winreal... dar asta depinde de toþi ac -to rii din piaþã. Se pune întrebarea:cine dã tonul?

Meda [email protected]

decembrie 2013 ..................................................................................................................

GH

ID D

E R

ED

UCER

E A

CO

STU

RIL

OR

35.................................................................................................................. decembrie 201334

GH

ID D

E R

ED

UCER

E A

CO

STU

RIL

OR

Liviu Tănase, director comercial CEMPS,importatorul Hyster în România:

„Avem soluþii pentru a oferi transparenþa costurilor prin contracte deînchiriere pe termen lung. Cred cã aceasta este, în prezent, cea maibunã soluþie. Flota de echipamente închiriate pe termen lung poate fifoarte eficient completatã de o flotã închiriatã pe termen scurt, înfuncþie de vârfurile de activitate. Iar perioada de închiriere poate fiadaptatã nevoilor.“

Cristian Dolinski, director generalStill Romania:

„Clienþii noºtri se pot baza pe faptul cã suntem dispuºi sã împãrþimriscurile în licitaþie. Din punctul meu de vedere, tenderele trebuie sã fiedin ce în ce mai personalizate pentru a putea avea acces la inovaþie.Prin inovaþie se pot scãdea substanþial costurile.“

Rareş Măcinică, Managing DirectorLagermax AED Romania:

„Sunt douã tipuri de clienþi pe partea de licitaþii. Primii sunt cei careînþeleg businessul ºi vor sã dezvolte ceva cu un 3PL ºi au o colaborarede lungã duratã cu furnizorul. A doua categorie sunt clienþii care au orelaþie formalã ºi rece cu furnizorul ºi, an de an, se focalizeazã pereducerea costurilor. Problema o reprezintã contractul, pentru cã nu îþipoþi amortiza investiþiile într-un singur an. Contractele ar trebui fãcutemãcar pentru perioada în care se amortizeazã investiþiile. În plus,partea de forecast nu poate fi întotdeauna negociatã.“

Daniel Duca, Commercial & BusinessDevelopment Director în cadrul ND

Logistics Romania:„În urma analizelor realizate în cadrul grupului, am observat cãmare parte din tenderele fãcute anul trecut în partea de Vest aEuropei au fost open book. În cazul României, cred cã ar fi necesarca în caietele de sarcini, tarifele cerute sã fie sparte în operaþiunilecare sunt în spatele lor.“

Laurenţiu Duică, director comercial FMRomania:

„Pentru distribuþia primarã sau secundarã, ar trebui sã se seteze unindicator de calcul al kilometrilor tarifari, valabil pentru toþi.“

Ionel Cipere, director Practicom:„Din fericire, încep sã aparã clienþi care au schimbat optica, care îºiconstruiesc un business ºi au nevoie de un furnizor stabil de logisticã.“

Mihai Iancu, director general GTI Logistic:„Cred cã dacã fiecare dintre noi am da o cãutare pe google dupã uncaiet de sarcini, nu am gãsi absolut nimic. Ar trebui ca operatoriilogistici ºi, în principal, cei mari sã se strângã la o masã ºi sã aratecam ce ar trebui sã includã un caiet de sarcini, care, ulterior, sã poatãfi publicat.“

Sorin Tolea, director GTI Logistic:„Avem nevoie de un ghid privind organizarea licitaþiilor pe acestsegment. Sunt clienþi care nu au experienþã în logisticã ºi care, odatãintraþi în colaborare cu un furnizor de astfel de servicii. nu ºtiu nicimãcar ce sã cearã. Un astfel de ghid ar putea fi o sursã importantã deinformaþii, mai ales pentru clienþii aflaþi la prima externalizare., carevor ºtii ce le poate oferi un furnizor 3PL.“

Gelu Uzdriş, director logisticMonte Bianco:

„Sunt mai multe categorii de furnizori de servicii logistice ºi de clienþi.Eu nu am gãsit, de exemplu, nici un furnizor de servicii logistice caresã vinã la mine cu ceva nou. Sã aducã o inovaþie, care sã permitãtransportul mãrfurilor uºoare în condiþii de eficienþã. Cred cã maimultã transparenþã ar fi beneficã pentru toatã lumea.“

PP iaþa este, în aceastã pe -ri oadã, mai interesatãde licitaþii, clienþii suntmai atenþi la costuri, iarnu mãrul tenderelor rea -

le este în creºtere. „Din obser va -þiile noastre, aproximativ 40% din -tre licitaþiile anunþate sunt reale,în timp ce 20% sunt acele licitaþiicare trebuie organizate cu o frec -venþã de 2-3 ani. Restul (un numãrdestul de mare, de altfel) nu suntfãcute decât pentru a realiza unbenchmark“, a arãtat LaurenþiuDuicã, director comercial al FMRomania. În completare, DanielDuca, Commercial & Business De -velopment Director în cadrul NDLogistics Romania, a scos în evi -denþã tendinþa de centralizare lanivel european, care va influenþaºi piaþa autohtonã. „În crizã, înce -pe sã se centralizeze decizia.Com paniile schimbã strategia lanivel global în ideea de a crea un«single point of contacts» sau câtmai puþine. Aceastã tendinþã vaduce la consolidarea operaþiunilorlogistice cu un numãr foarte redusde furnizori, care pot sã ofere a -ces te servicii în toate þãrile dinEu ropa. Acesta va fi un punct decotiturã“, a apreciat Daniel Duca.

Caiete de sarcinicu surprize privindpreviziunile şi nunumai

Caietul de sarcini reprezintãunul dintre punctele sensibile aleunei licitaþii ºi, din pãcate, în multeca zuri nu prezintã cu exactitatece rinþele reale ale clientului ºi nicinu oferã furnizorului posibilitateade a explica în mod corect ceeace poate oferi.

„În cadrul licitaþiilor unde ca -ie tul a fost complet, am înþelesexact despre ce este vorba, am re -

u ºit sã cotãm corect ºi, în uneleca zuri, sã câºtigãm. Însã ni s-aîntâm plat sã participãm ºi la li ci -taþii la care sã aflãm abia dupã ces-a încheiat tenderul cã, de fapt,se dorea altceva“, a afirmat MihaiIan cu, director general GTI Logis -tic. În opinia sa, în cazul licitaþiilorserioase, caietul de sarcini trebuiesã fie format din trei pãrþi: parteafi nanciarã, care este foarte im -por tantã, pentru cã oferã informa -þii privind capacitatea potenþialuluifurnizor de a face faþã cerinþelorclientului, partea operaþionalã ºicotarea care trebuie abordatã abiaîn al treilea rând. În opinia lui Da -niel Duca, o standardizare a cerin -þe lor clienþilor pe anumite seg -men te ar putea ajuta. „Partea ceamai importantã din punctul nostrude vedere o reprezintã recepþiada telor de la potenþialul client, pecare le-am dori cu un grad cât maimare de acurateþe“, a arãtat el,su bliniind cã se lucreazã inclusivpe baza unor previziuni care sedovedesc eronate, iar în acestcon text nici oferta nu va fi în con -for mitate cu realitatea. „Forecas -t ul din caietul de sarcini se poatedovedi ulterior total rupt de re a -li tate“, a arãtat de asemenea Ra -reº Mãcinicã, Managing DirectorLagermax AED Romania. Apar,

astfel, probleme privind cotaþiile.„Dacã, de exemplu, clientul îþi co -mu nicã faptul cã pentru anul viitorva avea 1.000 de containere, ne -gociezi cu liniile maritime pe bazaacestor date, iar cotaþiile sunt înconsecinþã. Însã dacã numãrulcon tainerelor se dovedeºte a fi300, vei intra în mod automat pealte rate, care influenþeazã tarifulfinal“, a precizat Rareº Mãcinicã.Ionel Cipere, director Practicom,a arãtat cã aceste lucruri trebuiedis cutate dupã licitaþie, în mo -men tul în care se negociazã con -tractul ºi procedurile de lucru.„Ten derul este fãcut pentru a de -sem na un câºtigãtor, pentru caapoi sã te aºezi ºi sã negocieziefec tiv contractul. Poþi prinde toa -te aceste lucruri în contract. Dinpunctul meu de vedere, un clientde bunã credinþã va accepta ogrilã tarifarã în funcþie de volum“.

Flexibilitate dusăla extrem

Daniel Duca a menþionat cãun mare pericol îl reprezintã flexi -bilitatea dusã, în acest moment,la extrem. „Clientul poate oferi obazã de date pentru care sã sedis cute o variaþie de 10-15%, dar,uneori, volumele pot fi mult scã -

Se impuneo schimbare deatitudine în licitaţiiAvem nevoie de mai multă transparenţă, de mai puţinecompromisuri, de un dialog mai bun şi de mai mulţiPROFESIONIŞTI... Sunt concluziile mesei rotundeorganizate de revista Ziua Cargo, care a adus în prim planlicitaţiile din sectorul de logistică.

decembrie 2013 ..................................................................................................................

GH

ID D

E R

ED

UCER

E A

CO

STU

RIL

OR

36 .................................................................................................................. decembrie 2013

- Numãr de rânduri pe palet - Alte informaþii, comentarii.În general, un ERP este a chi zi -

þionat pentru utilizarea lui în zonafinanciar contabilã. Se dez vol tã peparcurs modulele de vân zãri ºi ni -meni nu cere dezvoltãri în zona lo -gis ticã. Iar dacã sunt ce rinþe,acestora nu li se alocã buget.

Sunt puþine companiile carelucreazã pe bugete. Centrele decost sunt subiect de actualitate în -cã insuficient implementate pen -tru a deþine informaþia realã legatãde costurile logistice.

De aceea, la momentul decizieide externalizare, compania nu estepregãtitã sã aibã suficiente in -formaþii pentru a face com pa raþieºi a lua decizia corectã.

Costurile logistice sunt cel maidificil de calculat în zona industrieide distribuþie, care le þine într-uncoº ºi le calculeazã ca procent dincifra de afaceri.

3. Cererea deofertă sau caietulde licitaţii nu suntcomplete şi binefăcute

Ce trebuie sã conþinã un caietde licitaþii?

Este un subiect pe care îl vomtrata separat într-un numãr viitor,de oarece diversitatea abordãrilorde pe piaþã este foarte mare.

Existã cereri de ofertã carecon þin trei pagini ºi caiete de sar -cini care conþin 90 de pagini. Pen -tru pregãtirea unei licitaþii ºi con -struirea unui caiet de sarcinicorect ºi complet pentru exter na -li zarea activitãþii logistice, estene voie de o echipã cu compe ten -þe multiple, care sã deþinã exper -ti zã în zona de depozitare, trans -port, asigurãri, legislaþie specificãindustriei în care acþioneazã, HRºi legislaþia muncii. Construireaulterioarã a contractului se facepe baza caietului de sarcini ºi acondiþiilor explicite de exter na li -zare prezentate acolo. Orice di fe -renþã dintre cerinþele din caiet ºicondiþiile din contract duce laneînþelegeri, prelungirea perioadeide negociere ºi multe observaþiipe draftul de contract.

4. Iniţiatoriidraftului decontract deexternalizare

Într-un astfel de proces, draftulde contract ar trebui sã fie iniþiat

de clientul care ar trebui sã aibãsu ficientã expertizã sã dezvolteun astfel de contract ºi sã se asi -gure cã se acoperã pentru toateriscurile ce pot apãrea în relaþiacu furnizorul de servicii logistice.Un client care nu are la activ întrecut o astfel de relaþie trebuiesã se bazeze pe resurse externe,altfel va întâmpina foarte multeprobleme pe durata relaþiei ºi suntcazuri deja binecunoscute pe pia -þa româneascã de companii careau externalizat ºi internalizat demai multe ori activitatea logisticã.

În cazul în care se cere furni -zo rului de servicii logistice câºti -gã tor un model de contract, tre -bu ie iar sã fie asistat pentru a fisigur cã elementele contractualeacoperã toate cazurile specificeale viitoarei activitãþi.

Adriana PĂLĂŞANManaging Partner Supply Chain

Management Center

www.esupplychain.eu

37

1. Iniţiatorii Cereriide ofertă în piaţă

În companiile mari, procesulde achiziþii se desfãºoarã în de -par tament independent, care areca target obþinerea celei mai buneoferte ce îndeplineºte condiþiiledin specificaþiile pregãtite de spe -cialist, cel mai adesea personaluldin departamentul intern.

Care sunt riscurile ca treabasã nu meargã bine de la început:

a. Logistica, în general, este oactivitate „închisã” fãrã expunereºi cu foarte puþine ocazii de inter -ac þionare cu omologi din exterior.Mai ales când compania este ocom panie „bunã” ºi retenþia deper sonal este mare, probabilitateaca angajaþii sã fie de multã vremeîn companie ºi sã fi câºtigat ex -per tiza numai din interior estefoar te mare. Dacã ºi-au fãcut trea -ba bine, nu au interacþionat ante -rior cu potenþialii candidaþi pentrua primi cererea de ofertã de ex -ter nalizare, deci nu au com pe -tenþe suficiente „sã cearã” ºi sãde fineascã din perspectiva cali -ta tivã poziþia de „to be”.

b. Nici achizitorul nu ºtie ceare de fãcut; preia specificaþia ºio trimite în piaþã fãrã sã fie capabilsã identifice în mod real care suntpotenþialii furnizori pentru astfelde servicii. Nu cu multã vreme înurmã, am recepþionat mai multece reri de clarificare în mãsura încare eram la curent cu acþiuneaunui client ce a transmis în piaþão cerere de ofertã de închirierede spaþii. De ce se cereau cla ri fi -caþi? Pentru cã oferta fusese tri -mi sã la distribuitorii acelei com -pa nii ºi operatorilor logistici, adicãace lora care fie cumpãrau ºi vin -deau marfa, fie prestau operaþiunilo gistice, în niciun caz nu închiriauspaþii.

Rezultatul va fi un volum e normde muncã atât pentru com pa niaordonatoare, cât ºi pentru ofertanþi,care nu îºi permit sã con trazicãachizitorul, care le ºtie pe toate.

În companiile mici, în generalcel care decide este acþionarul prin -cipal ºi decizia, de cele mai multeori, o ia pe bazã de impuls. Estesãtul sã bage bani ºi sã nu aibã uncontrol asupra situaþiei. Nu estespecializat pe domeniu, nu ºtie cesã cearã, are un bun feel ing în afa -ceri, însã, în exter na li zarea acti vi -tãþii logistice, nu este întotdeaunasuficient. Ce este mai rãu se vaîntâmpla în faza de im ple mentarea proiectului, în care pro blemelesunt pasate anga ja þilor.

2. Nu există datelogistice în sistem

Poate este cea mai spinoasãºi importantã problemã în legãturãcu externalizarea.

În cazul în care clientul nu aavut înainte niciun sistem infor -

ma tic de gestiune, probabilitateade a avea un istoric al datelor lo -gis tice este aproape nulã.

La ce ne referim când vorbimdespre date logistice?

Mai jos sunt primele date carenu trebuie sã lipseascã din bazade date a niciunui client potenþialpen tru operatorii logistici:

- Numãr de camioane com ple -te intrate/an

- Numãr de camioane com ple -te ieºite/an

- Numãr de grupaje intrate/an- Numãr de grupaje ieºite/an- Numãr de paleþi mono-articol

intraþi/an - Numãr de paleþi micºti in -

traþi/an- Numãr de paleþi mono-articol

ie ºiþi/an - Numãr de paleþi micºti ie -

ºiþi/an- Numãr de box-uri pre le -

vate/an- Numãr de oameni direct ope -

rativi în depozit- Numãr de camioane din do -

tare - Numãr de km în medie/an.Pentru produsele care vor face

subiectul activitãþilor externalizatesunt necesare un numãr de in for -maþii:

- Grupe de produse, nume,brand-uri, descriere

- Numãr de (SKU) articole- Periculoase - Da/Nu; dacã

da, clasa din care fac parte- Greutatea pe unitate de de -

pozitare/vânzare/box- Dimensiunea pe unitate- Se pot stivui- Cerinþe speciale de secu ri ta te- Data de expirare- Valoare- Numãr de articole de vânzare

pe box- Numãr de box-uri pe rând de

palet

Licitaţiile de externalizare a activităţii logisticeO dată cu apropierea Crăciunului, cititorii revistei probabilcă nu vor să aibă parte de prea multă teorie. Dar aş dorisă fac o serie de consideraţii bazate pe istoriculexperienţelor din ultimii ani, în care companiile auexternalizat activitatea.

În numărulurmător:

Conþinutul unui caietde sarcini.

.................................................................................................................. decembrie 201338

GH

ID D

E R

ED

UCER

E A

CO

STU

RIL

OR

decembrie 2013 .................................................................................................................. 39

CEVA Logistics

Premiaţi pentruexcelenţă operaţionalăCEVA Logistics a fost premiată, în 2013, de către ARILOGatât pentru excelenţă operaţională cât şi pentruparteneriat. Trofeul „Best Logistics & OperationalExcellence“ a fost acordat pentru soluţiile oferite de cătrecompania de logistică operatorului de telecomunicaţiiVodafone şi, aşa cum anunţam în numărul din noiembrie alrevistei, revenim cu detalii privind acest proiect.

CC ristian Ofiþeru, CountryManager CEVA Logistics,a afirmat cã la baza re -zul tatelor obþinute în ca -drul parteneriatului cu

Vo dafone stã echipa care a aplicatfilo zofia de lucru a companiei.„Site-ul în cadrul cãruia operãmac tivitãþile logistice pentru Voda -fo ne este la nivel showcase (celmai ridicat la nivelul grupului), iarexcelenþa în operaþiuni face partedin cultura organizaþionalã CEVA“.Cris tian Ofiþeru a þinut sã subli nie -ze cã proiectul dezvoltat în par -te neriat cu Vodafone este unulde lungã duratã, care a adus re -zultate notabile în perioada 2010-2013, proiectul fiind început din2007.

4 piloni pentruexcelenţă

Conceptul de excelenþã înope raþiuni se bazeazã în cadrulCEVA pe 4 piloni. Primul dintreaceº tia este „Smart Solutions“ ºire prezintã un concept care asigurãtransferul practicilor bune din site-urile existente, care au un anumitnivel de maturitate, cãtre oricesite nou în care operaþiunile suntidentice sau similare, fãrã a aveadeviaþii de la implementare. Celde-al doilea pilon al fundaþiei ex -celenþei în operaþiuni este „ZeroDefect Start ups“, reprezentândme todologia de project mana ge -ment aplicatã în fiecare imple -men tare derulatã de cãtre CEVA.Cel de-al treilea pilon este„Health, Safety and Enviroment“,si guranþa în operaþiuni fiind unobiectiv primar al companiei.„Este vorba despre un obiectivur mãrit la toate nivelele deexecuþie ºi decizie, ajungând pânãla nivel de CEO de companie“, asubliniat Cristian Ofiþeru. El aprecizat cã al patrulea pilon care

asigurã excelenþa în operaþiunieste reprezentat de cultura LEAN- un concept dezvoltat de la Toyo -ta Production Systems (TPS).

Despre LEAN

Toyota a dezvoltat sistemulTPS în urmã cu 40-50 de ani, aces -ta se bazeazã pe pilonii de stan -dar dizare ºi automatizare a ac ti vi -tãþii, în aºa fel încât sã ducã laeliminarea pierderilor din ope ra -þiuni în activitatea curentã. Ame -rica a împrumutat din Japonia a -ceastã metodologie ºi a dezvoltatconceptul de LEAN. Concret, estevorba despre un proces de eli mi -nare a pierderilor dintr-o organi -zaþie. Se face o „fotografie” a ope -ra þiunilor, care presupune ana lizatuturor activitãþilor derulate, de lace rerea clientului pânã la li vra reacãtre clientul final. Se iden tificã,se monitorizeazã ºi se mãsoarãfie care activitate ºi este stabilit nu -mã rul de resurse. Apoi se urmã -reº te fluidizarea acestei ac tivitãþiºi, de la caz la caz, în func þie despecificul fiecãrei ope ra þiuni, suntidentificate ariile unde se pot faceîmbunãtãþiri rapid. În mo mentulrespectiv, se pornesc pro iectelede îmbunãtãþire ºi eli mi nareapierderilor generate în sis tem. „Unadintre acestea este aº teptarea.Eliminarea timpilor de aº teptareîntr-un proces ge ne rea zã redu ce -rea costurilor ºi creºte rea profi ta -bi litãþii companiei. Un ast fel de pro -

ces te ajutã sã devii mai ordonat,mai disciplinat, mai efi cient. Bazaeficienþei stã în a fi disciplinat, îna respecta pro ce du rile ºi stan dar -de le de lucru ºi în a încerca sã auto -ma tizezi cât mai mult cu putinþã.“Country Ma na ge rul CEVA a þinutsã sublinieze cã implementareaacestei culturi de excelenþã ope -ra þionalã se ba zea zã pe oameni -fãrã anga ja men tul lor, obiectivelenu pot fi atinse.

Descriereaproiectuluipremiat

Dupã un proces intens de lici -taþii, CEVA ºi Vodafone Romaniaau devenit parteneri la data de 16aprilie 2007, Vodafone selectândCEVA ca partener logistic exclusivpe partea de servicii de depo zi -ta re în România. S-a avut în ve -de re relocarea ºi integrarea a 4de pozite în cadrul unui depozitnou cu o suprafaþã de 2.500 mp,im plementarea ºi integrarea sis -te mului WMS Red Prairie (Dis -patcher©) cu ERP-ul clientului,imple mentarea proceselor de pri -mire, kitting (asamblare kituri te -lefoane), stocare, colectare &împachetare (pick&pack), cu aju -to rului WMS, marcarea ºi ur mã -ri rea numerelor de card SIM ºiIMEI, precum ºi un mediu cu ungrad înalt de securitate.

În prezent, CEVA poate livrafãrã nicio eroare, cu oameni mai

pu þini, iar toþi indicatorii de per -for manþã sunt la 100%. Care estere þeta? Oamenii.

În primul rând, este vorba de -spre comunicare ºi respect la toatenivelele. Supervizorii apre cia zã ºimulþumesc membrilor echi pelorlor pentru sarcinile înde pli nite înmod corespunzãtor ºi pen tru ideilede îmbunãtãþire. Re compensareaºi recunoaºterea ex perþilor îiîncurajeazã pe aceºtia sã îi aducãpe ceilalþi la acelaºi standard.

La începutul fiecãrei ture, an -ga jaþii se întâlnesc pentru a împãr -tãºi informaþii ºi ºtiri. Muncitoriidin depozite ar putea afla, deexem plu, câte comenzi vor fi pre -luate în ziua respectivã, la ce oretrebuie încãrcate diferite comenzi,care sunt comenzile esenþiale ºicare este situaþia companiei înceea ce priveºte indicatorii cheie

de performanþã (KPI). Conducereacompaniei comunicã, de ase me -nea, strategia companiei tuturorangajaþilor din cadrul organizaþiei.Este important sã se explice oricestrategie pe înþelesul tuturor an -ga jaþilor, astfel încât sã înþeleagãconceptul ºi sã contribuie la reu -ºita acestuia.

În al doilea rând, execuþia esteimpecabilã. Dacã angajaþii ºtiu în -totdeauna unde pot gãsi produsuldorit, piesele vor circula cu uºu rin -þã de la o secþiune la alta. Co men -zile clienþilor vor fi finalizate la timp,în mod corespunzãtor. Costurilevor fi reduse, deoarece nu va fi ne -ce sarã corectarea gre ºe lilor, iar cli -enþii nu se vor con frunta cu situaþiiprecum „stoc indis ponibil”. În cazde erori, pro cesul este întreruptpentru identi fi carea cauzelor. Înceea priveºte comenzile greºite,

nu este sufi cien tã înlocuirea uneipiese neco respunzãtoare cu piesacorectã. Echipa trebuie sã des co -pe re cau za erorii ºi sã o corecteze,astfel încât procesul sã se des fã -ºoare perfect în viitor.

Obiectivul constã în eliminareaerorilor ºi implementarea unuipro ces fãrã erori.

În al treilea rând, este vorbade spre standardizare. Oameniipot dobândi o anumitã calitateacþionând constant într-un anumitmod. În orice organizaþie LEAN,angajaþii sunt pregãtiþi ºi instruiþipentru aplicarea celor mai bunepractici.

În al patrulea rând - termenulde livrare. Oamenii asigurã cir cu -la þia mãrfurilor. Implementarea in -strumentelor de fluidizare, precum„nivelarea încãrcãrii” ºi „PULL”,vor conduce la reducerea terme -nu lui de execuþie ºi la realizareaunor operaþiuni simple ºi rapide.Acest lucru va asigura ºi pregãtiorganizaþia sã poatã rãspunde lacreºterea cererilor clienþilor.

Altfel spus, sunt elemente cares-au tradus în excelenþa ope ra þio -nalã premiatã în acest an de cãtreARILOG.


Cristian Ofiţeru, Country Manager CEVA

Pentru a exista o imagine clarã, la nivelulgrupului suntem prezenþi în peste 170 de þãri,

cu peste 46.000 de angajaþi, iar pentru a realiza oevaluare unitarã, CEVA foloseºte 4 trepte declasificare: basic, developing, advanced ºi showcase.Site-ul din Bucureºti este pregãtit sã fie showcasedin punctul de vedere al evaluãrii interne CEVA.“

„


GH

ID D

E R

ED

UCER

E A

CO

STU

RIL

OR

o facturã de 1 milion de lei. Con -cret, atunci când vorbeºti desprecontinuous improvement vorbeºtidespre un service level care seapropie foarte mult de 100%, dezona de excelenþã operaþionalã“,a subliniat el.

Câteva exempleconcrete

De cele mai multe ori, acþiunilede îmbunãtãþire continuã a activi -tã þii þin de o mai bunã organizare,fãrã a implica investiþii foarte mari.„De exemplu, la un moment dat,pe partea de picking aveam unsistem în cadrul cãruia se tipãreauetichete ºi se dãdeau misiuni decãtre team leader. Pickerul se de -plasa la masa acestuia pentru a-ºirealiza apoi misiunea, ceea ce re -pre zenta o pierdere. Am încercatsã facem ceva prin tehnologie. Înloc sã transmitem informaþiile printeam leader, am gãsit o formã princare informaþiile se transmit directpe scanner, unde pickerul primeº -te misiunea urmãtoare. În plus, înloc sã se plimbe toatã ziua la zonaadministrativã pentru etichete, ampus la punct un sistem de impri -man te portabile radio, care per -mi te ca, de câte ori angajatul esteîn zona de recepþie, sã îºi tipã -reas cã etichetele folosind impri -man ta portabilã. Am încercat sãre nunþãm la miºcãri în plus“, aspus Cãtãlin Olteanu.

Limitarea defectelor reprezintão direcþie importantã urmãritã încadrul proceselor de îmbunãtãþirecontinuã. „Am lucrat foarte mult,pe parte de training, dar am în -cer cat sã gãsim ºi metode princare sã ajutãm angajaþii sã facãpicking bine din prima. Am folosit,de exemplu, managementul culo -ri lor. Am folosit buline colorate ºieste foarte uºor de identificat perampã dacã bulina verde mergepe ruta verde sau bulina albastrãpe ruta albastrã etc“.

Tot pentru eliminarea defec -te lor, FM Romania utilizeazã me -to da 5S (Sort, Straighten, Shine,Standardize, Sustain) preluatã înlogisticã de la japonezi. Foarteimportant pentru productivitateeste ca lucrurile sã stea la locullor. De exemplu, angajatul dinschim bul 1 trebuie sã punã scan -ne rul la locul lui dupã ce îl folo -seºte. Iar angajaþii din schimburile2 ºi 3 vor face la fel, astfel încâtnimeni sã nu piardã timp cãutândlucruri înainte de a se apuca demuncã. „De fiecare datã când amîntâlnit o eroare, o neconformitatea procesului, am folosit metodaSeven Steps. Este o formã deviatãdin DMAIC al Six Sigma, care pre -supune definirea problemei, mã -su rarea ei, punerea la punct a uneistatistici, analizarea acesteia,iden tificarea sursei problemei, im -plementarea unei acþiuni colectiveºi controlul, pentru a stabili dacãs-a rezolvat problema. Se poateîn tâmpla ca acþiunea corectivã sãnu fie suficientã, sã ameliorezepro blema, dar sã nu o facã sã dis -pa rã. Sunt cazuri în care nu poþiatinge perfecþiunea, nu poþi ajun -ge la 100%, dar poþi obþine99,9%. ªtiu cã sunt persoane dinpiaþã care râd atunci când direc -to rul nostru de vânzãri pune 99,9sau chiar 100% în anumite cazuri,dar noi chiar suntem acolo. Iarcontrolul stocului este extrem destrict în cazul nostru“, a precizatdirectorul general FM Romania.

Iar pentru controlul stoculuicompania utilizeazã sisteme binepuse la punct. De exemplu, pu -ne rea la punct a unui sistem derolling inventory s-a dovedit maiieftinã decât plata inventaruluipierdut. Iar dupã punerea la puncta acestui sistem, lucrurile au mersmai departe. „Am gãsit un algo -ritm în cadrul cãruia sã nu chel -tu im un om pe zi pentru aceasta,ci un om pe sãptãmânã. Apoi, amfãcut de aºa manierã încât sã nu

avem un om dedicat, ci sã folosimtimpii morþi ai angajaþilor.“

Existã însã ºi momente cândse schimbã echipa sau se în tâm -plã ceva ºi sistemul se reseteazã.Atunci trebuie sã reînceapã pro -ce sul de învãþare. Toþi angajaþiitre bu ie aduºi la acelaºi nivel, tre -bu ie sã înþeleagã necesitatea pro -cesului. Procesul de învãþare sereia de câte ori este nevoie ºi, defiecare datã, se obþine puþin maimult.

Inovaţie pentrudirecţii noi

La un moment dat, se ajungeîn situaþia în care procesul nu maipoate fi îmbunãtãþit, orice ai face.Atunci intervine inovaþia. „De e -xem plu, în cadrul procesului de con -trol nu mai puteam face nimic. Numai puteam reduce personalul ºinici sã creºtem viteza de lucru.Aveam nevoie de aport tehnologicpentru inovaþie. Am apelat la un e -chi pament Still care ne-a permiscân tãrirea încãrcãturii. Dacã pen -tru paleþii full aceastã funcþie nueste atât de importantã, în cazulpa leþilor mixaþi, ea devine sem ni -fi cativã, pentru cã permite reali -zarea unui plan de încãrcare uni -for mã a vehiculelor ºi repartizareasar cinii pe osie. A fost interesantsã verificãm acurateþea parame tri -lor noºtri logistici ºi am putut trans -mite inclusiv feed back clien þilorpri vind produsele. Astfel, veri fica -to rii pot fi înlocuiþi cu un e chi pa -ment mobil, care face totul în timpreal. Câºtigi timp când, du pã ce facipicking, nu mai trebuie sã te duciîn zona de verificare a mãrfurilor,ci poþi merge direct la livrare“.

Picking-ul vertical este o altãinovaþie la care a apelat FM Ro -ma nia pentru zona de retail. „Sun -tem printre primii care fac pickingvertical. Iar de la 1 ianuarie vomdemara proiectul de voice pickingpentru acelaºi segment de retail.“De altfel, România a devenit unadevãrat benchmark pentru grup,multe din sistemele dezvoltate înþara noastrã fiind ulterior imple -men tate în Franþa. „Vreau sã su -bli niez cã, în momentul în carevor besc despre îmbunãtãþire con -ti nuã, mã refer la faptul cã nu neoprim niciodatã din acest proces.Trebuie sã fim cu 5 minute mairapizi decât ceilalþi ºi facem con -ti nuous improvement pentru a nepãs trã avansul“, a concluzionatdirec torul general FM Romania.


„„AA tunci când amînceput sã lu -crãm în Româ -nia, pe piaþalocalã abia se

descoperea ce înseamnã trans -por tul ºi logistica modernã. Întretimp, toate multinaþionalele auinvestit ºi au schimbat faþa luc ru -rilor. Au reuºit sã structurezepiaþa, sã introducã proceduri noi,care, ulterior, au fost adaptate laspecificul intern. Nu este un se -cret cã, la noi, rata de dispariþiefrau duloasã era mai mare decât înOc cident. Nici faptul cã stocul erarelativ ºi, de foarte multe ori, legilesunt opþionale. Foarte multelucruri erau tratate altfel de cãtreromâni“, îºi aminteºte Cãtãlin Ol -teanu, director general FM Roma -nia. În momentul în care compa -ni ile internaþionale au începutpro cesul de educare ºi de ree du -care a personalului din þara noas -trã, au ajuns la un nivel de per -formanþã superior celui oferit deantreprenorii locali. Noile pro ce -duri presupuneau disciplinã, chiarstandardizare în anumite arii, ceeace s-a manifestat printr-o scãdere

a flexibilitãþii în paralel cu redu -ce rea costurilor, care a generat oscã dere de preþ. „Chiar dacã a -ceas tã scãdere a tarifelor nu afost perceputã în mod direct, noiam putut absorbi inflaþia sau creº -terea indicelui salarial fãrã a creºtetarifele. Clienþii înregistreazã ast -fel economii, care sunt posibiledoar în condiþiile în care parte ne -rul ce furnizeazã serviciile de lo -gis ticã are implementat un sistemde îmbunãtãþire continuã a acti -vi tãþii“, a explicat Cãtãlin Olteanu.

De exemplu, fiecare companiecal culeazã o ratã Shrinkage - unfac tor de scãzãmânt care repre -zin tã partea din stoc scoasã dinevi denþã din cauza degradãrii fi -zice, a pierderii ori sustragerii. „A -cest factor este negociat la unanumit nivel cu logisticianul - sãzicem la 0,02% din marfã. În func -þie de aceastã ratã, clientul stabi -leºte un provizion care sã acoperepierderile. Dar, în condiþiile în carelogisticianul ºi-a îmbunãtãþit pro -cesele ºi a redus substanþial acestprocent la 0,001%, poþi diminuaprovizionul ºi îl poþi folosi într-oaltã direcþie. Automat se câºtigã

bani.“ Directorul general FM Lo -gis tic a scos, de asemenea, în evi -denþã importanþa îmbunãtãþiriizonei de pregãtire a personalului.„Avem implementate sisteme deîmbunãtãþire continuã bazate peSix Sigma, precum ºi indicatoride performanþã. Adunãm indica -to rii de performanþã într-un balan -ced scorecard, mãsurãm perfor -man þa, dupã care o ameliorãm.Si tuaþiile sunt total diferite atuncicând pregãteºti de la începutmarfa bine într-un procent de90%, într-unul de 98% sau de99,5%. Cel care face 90% dinprima trebuie sã repare 10 cazuridin 100. Va pierde vremea, va fiîntârziat la încãrcare ºi automatla livrare, va trebui sã facã faþãpro blemelor asociate la 10% dinmarfã. Cel care ajunge la 98% ºi-arezolvat deja o mare parte dinaceste probleme, dar acei 2% în -seam nã o ratã micã de a fi des -co periþi, deci risc de a ajunge înpiaþã cu probleme. Iar tot ceea ceajunge în piaþã cu probleme cadepe umerii customer service-ului.Se poate întâmpla ca, pentru unchi þibuº de 10 lei, sã se blocheze

FM Logistic

Mai buni în fiecare ziO companie de logistică, pentru care procesul deîmbunătăţire continuă nu reprezintă numai o lozincă,poate oferi întotdeauna surprize plăcute clientului. Maimult decât atât însă, beneficiarul se poate aşeza, înacest context, într-o zonă de confort care îi oferăpredictibilitate şi stabilitate faţă de fluctuaţiile pe carepiaţa le generează.

GH

ID D

E R

ED

UCER

E A

CO

STU

RIL

OR

Cătălin Olteanu, director general FM Romania:

„Ne propunem să fim măcar cuun pas mai rapizi decât

competiţia.“De fiecare datã când pornim un proiect nou,este important sã fie eficace, sã rãspundã

nevoilor pentru care a fost creat. Sã livreze toatãmarfa la timp, acolo unde trebuie. Abia apoi începem

sã lucrãm la partea de eficienþã. La un moment dat, eºti atât deprofitabil încât poþi împãrþi ºi cu clientul acea parte deprofitabilitate, în sensul cã reduci preþurile sau absorbi majorãri decosturi fãrã a le introduce în tarif.“

„

decembrie 2013 ..................................................................................................................

GH

ID D

E R

ED

UCER

E A

CO

STU

RIL

OR

.................................................................................................................. decembrie 2013

EE xemplul trebuie sã plecede la patroni, de la ma na -geri, care, în timp, sãcreeze acel mediu corectde lucru ce permite efi -

cien þa pe baze stabile. „Sunt con -vins cã schimbarea atitudinii pa -tronului reprezintã una dintrecheile succesului, inclusiv pentruîmbunãtãþirea parametrilor deeficienþã. Ne-am hotãrât sã schim -bãm ceva. ªi în acest momenttratãm oamenii cu respect, dar negândim la ceva mai mult“, a afir -mat Mihai Iancu, director generalGTI Logistic. În opinia sa, nu întot -deauna banii sunt cei mai im por -tanþi.

Respect faţă deangajat...

„Încercãm sã identificãm ele -men tele care le-ar putea oferi an -ga jaþilor noºtri un mediu de lucrumai prietenos, sã stabilim aceleactivitãþi care i-ar putea apropiade companie. Am început un pro -

iect pilot în acest sens, care spe -rãm sã dea rezultate“, a continuatel. Concret, proiectul vizeazã un

numãr de angajaþi cu rezultatemai scãzute care, odatã ce au fostabordaþi într-o manierã nouã, audevenit mai performanþi, pentrucã s-au simþit trataþi cu mai multrespect, au simþit cã fac parte cuadevãrat din firmã.

„Respectul faþã de angajat sesimte în costuri. Sunt mai multeºan se ca un angajat pe care îl tra -tezi corect, sã te trateze corect, sãse gândeascã la costurile fir mei. Înmomentul în care din par tea mea,ca angajator, tratamentul nu estecorect ºi angajatul se va chinui sãmã rãsplãteascã în ace e aºi manierã.ªi binele, ºi rãul se întorc.“

... respect faţă defurnizori...

Dar proiectul vizeazã ºi trans -por tatorii cu care colaboreazã fir -ma. Îi vizeazã inclusiv pe ºoferii

aces tora, care pot primi un trata -ment corect în depozitele GTI Lo -gis tic. „Nu cred cã este o soluþiesã închidem toaletele dupã cedispare sãpunul, aºa cum mulþidintre cei care activeazã pe aceas -tã piaþã au decis din cauza pro -ble melor apãrute. Trebuie sã tra -tãm ºoferii ca pe oameni. Dacãnu îi tratãm cu toþii în aceastã di -rec þie, nu vom reuºi niciodatã sãfacem din ei oameni corecþi. Credcã o firmã unde oamenii sunt co -recþi funcþioneazã mai bine.“ Dealtfel, Mihai Iancu este cel care adat tonul privind un tratament co -rect aplicat partenerilor. „Noiavem program de luni pânã vineri.Dupã ce un transportator m-a ru -gat sã descãrcãm un camion sâm -bãta pentru cã avea nevoie demaºinã, am venit personal la de -po zit pentru a realiza descãrcarea.

Ulterior, am vãzut colegi caremi-au urmat exemplul, venindsâm bã ta ca sã descarce. Suntlucruri pe care le face un partenercorect. Sunt elemente care se vorreflecta ºi în atitudinea transpor -ta torului vizavi de noi. Probabilcã dacã la un moment dat vomavea nevoie sã ajungã la desti na -þie mai repede o va face. De ase -menea, am decis sã reducemtermenul de platã în cazul trans -portatorilor cu care lu crãm de la45 la 30 de zile pentru a creapresiune pe calitate. Res pec tãmacest termen ºi cred cã trebuiesã ne educãm transpor ta torii într-o direcþie corectã. Ne dorim sãavem transportatori de calitatealãturi de noi, iar ei nu au niciovinã dacã mie clientul îmi plã teºtela 60 în loc de 45 de zile. Nu vremsã transmitem nerea li zã rile noas -

tre cãtre cãrãuºi“, a mai arãtatdirectorul general GTI Logistic.

... calitate pebaze reale

În final, clientul va ºti cã unfur nizor de servicii logistice carea impus respectul ca principiu delu cru, îl va respecta – se va încadraîn termene, va oferi calitate.

„Va trebui sã învãþãm sã ne res -pectãm în trafic, în viaþa de zi cu zi,acasã, între vecini, în relaþia an ga -ja tor angajat, între angajaþi, întrepar teneri. Probabil cã atunci vomavea ºi rezultate. Este o mun cã peter men foarte lung. Din pã ca te, înRo mânia în ultimii 20 ºi ceva deani, nu s-a fãcut nimic pen tru educa -rea tinerelor generaþii. Va trebui sãne implicãm noi. Prin exemplul pro -priu în primul rând“, a concluzionatMihai Iancu.


GTI Logistic

Respect faţă deCLIENT

42

Made in simplicityTransport � Distribuție � Depozitare

Servicii cuvaloare adăugată

Adresa: Şoseaua Berceni, nr. 110Telefon/Fax: +4 021 352 23 44; 0740 148 255

E-mail: [email protected]

43

Specialişti în distribuţieGTI Logistic acoperã în acest moment 90% din teritoriul þãrii însistem 24/48 h pe parte de distribuþie. „10% înseamnã încã micireglaje de fãcut, dar volumele sunt în creºtere“, a precizat MihaiIancu. „Ne-am specializat în distribuþie la nivelul þãrii ºi putem realizatimpi competitivi de tranzit între Bucureºti ºi orice alt oraº îndepãrtatdin þarã. Acoperim 100% în acest sistem Moldova, zona Banatului,Deva ºi, dupã deschiderea hub-ului din Cluj, ne apropiem de 100% ºiîn aceastã zonã. Dupã ce vom distribui 100% marfa în 24 de ore,vom ajunge sã ne uitãm în volumele curierilor, care au câºtigat pânãacum volume importante în condiþiile în care poate niciun operatornu este capabil 100% sã meargã în 24 de ore în toatã România.Oferta noastrã de transport vizeazã volume de la jumãtate de paletîn sus.“ Directorul general GTI Logistic a precizat cã, în general, ceicare cer distribuþie în 24 de ore sunt clienþii noi ºi mai ales clienþiimari, pe care compania (specializatã pânã în prezent pe clienþi miciºi mijlocii) a început sã îi vizeze. GTI Logistic opereazã în prezentpeste 100 de camioane, flota proprie ridicându-se la 28 de vehiculecomerciale. Dupã ce a deschis recent un hub la Cluj, compania are învedere deschiderea, în perioada urmãtoare, de huburi noi înConstanþa, Braºov ºi Timiºoara. „Când vom putea face distanþaBucureºti - Timiºoara într-un program de ºofer, vom deschide un hubºi la Timiºoara“, a concluzionat Mihai Iancu.

GTI Logistic în cifre- 70 profesioniºti- Peste 120 de parteneri- 8.500 mp depozite (Bucureºti, Deva, Bacãu, Cluj)- Flotã proprie: 28 de camioane cu masa cuprinsã între 7,5 ºi 40 t- Parteneriat cu peste 100 de companii de transport- Servicii oferite: cross-docking (prealocated ºi break-bulk);

depozitare; distribuþie; preluare documente ºi instrumente deplatã; VAS; reverse logistics.

- Next day delivery: înMoldova, Ardeal, Muntenia,Banat.

- Same day delivery: zonaBucureºti ºi judeþul Ilfov.

- 24-72 ore în restul României.

Pe o piaţă unde încă există practici improbabile, mascatesub un slogan care aduce în prim plan eficienţa, unde demulte ori scopul scuză mijloacele, GTI Logistic propune oabordare bazată pe respect. De altfel, în spatele oricăreicompanii sunt oameni - relaţiile de parteneriat dintrefirme au la bază modul în care aceştia reuşesc săcolaboreze, iar fără respect nu se pot obţine rezultatepozitive pe termen lung.

.................................................................................................................. decembrie 2013

GH

ID D

E R

ED

UCER

E A

CO

STU

RIL

OR SS pecializatã în industria

auto, compania folo seº -te know-how-ul dobân -dit în acest segmentextrem de sever din

punc tul de vedere al calitãþii ºipen tru alte sectoare, punând ladis poziþia clienþilor acel mix deser vicii adaptat nevoilor indi vi -dua le. ªi pentru cã astãzi 9 din 10clienþi solicitã grupaj, LagermaxAED Romania oferã variante atâtpentru Uniunea Europeanã cât ºipen tru spaþiul extracomunitar, in -clu siv pentru statele ex-sovietice.

Linii zilnice cătreTurcia, soluţiicompetitivepentru UE

„În Turcia, cãtre care avem liniizilnice, putem acoperi tot teri to riul,prin intermediul partenerului local.Avem inclusiv birou propriu înIstanbul“, a precizat Rareº Mã ci -nicã, Managing Director LagermaxAED Romania. În ceea ce priveºtedestinaþiile UE, el a explicat cãpunc tul central îl con sti tuie Salz -

burg-ul, compania ma mã organi -zând importuri în regim de grupajde oriunde de pe conti nent. „Deexemplu, din Norvegia, mãrfurile înregim de grupaj ajung la destinaþieîn România în maxi mum o sãptã -mânã. Pe de altã par te, LagermaxAED este, în Germa nia, membru alreþelei 24 Plus, care acoperã toatãþara, permiþând livrarea mãrfurilorîn regim de gru paj în orice punct.Acoperim toa tã Europa, într-un modfoarte vizibil. Iar tendinþa de creº -tere a niºei de grupaj se simte ºila nivel ge neral, de grup. Este o ni -ºã pen tru toatã Europa. Cu cât con -ti nuã criza, cu atât volumele scadºi se ajunge la un nivel la care nu

se mai pot folosi camioane com -ple te“, a mai arãtat Managing Direc -torul Lagermax AED Romania. Înopinia sa, este vorba despre untrend foar te accentuat în piaþã, iargru pa jul reprezintã o niºã cu dez -vol tare acceleratã. „Clienþii clienþilornoºtri evitã stocurile, nu mai suntinteresaþi decât de cantitãþile de

LAGERMAX AED ROMANIA

Flexibili şi eficienţiEste o adevărată artă să oferi clienţilor flexibilitatea pecare o solicită în această perioadă şi să îţi menţiiactivitatea în parametrii de eficienţă, astfel încât să fiiun partener de cursă lungă. Pe o piaţă cu o concurenţă încreştere şi cu un grad ridicat de imprevizibilitate,Lagermax AED Romania a găsit reţeta care îi permite săfie 24/7 lângă client.

44

Rareş Măcinică, ManagingDirector Lagermax AED Romania:

Respectãm mentalitatea austriacã potrivitcãreia trebuie evitate cuvintele «vedem noi

ce-o fi». Totul trebuie sã fie exact, activitãþile suntbine planificate, ne þinem de cuvânt: da este da, iarnu este nu. Suntem intransigenþi în propriile task-uri,în munca pe care o desfãºurãm. Pentru noi,dead-line-ul este dead-line.“

„

În ultima vreme, asuferit din cauza crizei

mai mult partea de maºini, deprodus final, dar, la nivel depiese, nu am simþit vreoscãdere semnificativã aactivitãþii; poate numai ostagnare. Toatã lumea trebuiesã îºi repare maºinile ºipiesele originale sunt încãpreferate.“

„

.................................................................................................................. decembrie 2013

care au nevoie la momentul res -pec tiv - un palet sau doi“.

Planuri dedezvoltare încentrul României

Lagermax AED Romania de þinedouã depozite: unul în Arad, de5.000 mp, ºi unul în Bucureºti, de2.200 mp. Sunt operate linii zilnicede grupaj Arad-Salzburg - unde seaflã sediul central al gru pu lui. ÎnArad, grupajul se decon so lideazãºi marfa se încarcã pe maºina careface curse Arad-Bu cureºti, iar deaici se deconso li dea zã ºi se facedis tribuþia ca pi larã. „Aradul este unpunct foarte important pentru noi,pentru cã este vorba ºi despre dis -tri buþia naþionalã, iar acolo seopresc toate liniile pe care le avempe in ternaþional: Austria - Viena,Un garia - Budapesta (de asemenea,linii zilnice), Italia, Polonia, Elveþia,Olanda, Cehia, Turcia. Menþionezcã deþinem un birou propriu la Oto -peni, unde asigurãm tot ceea ce în -seam nã vãmuire. În prezent, birouleste în dezvoltare; facem co misio -nare vamalã ºi pentru alþi clienþi dinpiaþã, inclusiv pe seg mentul aerian.“Rareº Mãcinicã a men þionat cã selu creazã ºi în regim de curierat,atunci când si tua þia o cere. „Pe Bu -

cu reºti avem douã maºini propriiFiat Ducato, care asigurã flexib ili -ta te pe relaþia Bucureºti-Piteºti-Bu -zãu, unde avem zilnic 10-15 descãr -cãri ºi este foarte important sãavem control ºi legãturã perma -nen tã cu ºoferii, þinând cont cãlivrãm mai ales piese de schimbpen tru in dus tria auto. În þarã, folo -sim sub con tractori, inclusiv curieri“.De altfel, compania lucreazã cu par -te nerii tradiþionali pe bazã de con -trac te, care garanteazã cãrãuºilorun anumit numãr de kilometri. La -ger max AED Romania opereazãzilnic în Bucureºti 15-20 de încãr -cãri la un numãr mediu de 15 sub -con tractori, în timp ce, în Arad, nu -mãrul încãrcãrilor creºte. „Dis cu tãmdeschis cu colaboratorii ºi nu pre -sãm transportatorii foarte mult pepreþ, pentru cã ºtim cum stau lu cru -rile pe linie de costuri. Avem ºi clau -zã de combustibil; o datã cu creº -terea preþului com bus tibililor, cresc

tarifele atât la transportatori cât ºipentru noi în relaþie cu clienþii“, asubliniat Ra reº Mãcinicã.

În ceea ce priveºte planurilepen tru perioada urmãtoare, Lager -max AED Romania realizeazã unstudiu pentru un nou hub am pla satla Sibiu. „Principalul element pecare îl iau în considerare este co -mu nitatea austriaco-germanã dinzona respectivã, care ne con ferãavantaje privind accesul la piaþã.De asemenea, din punct de vederegeo grafic, Sibiul este foar te binesituat, între Arad ºi Bucu reºti, darºi pentru distribuþia cãtre Moldova.Rãmâne un oraº de referinþã pentrupartea de centru a þãrii. Sunt ele -men te pe care le avem în vedereîn decizia de a in vesti în aceastãzonã“, a con clu zio nat ManagingDirectorul La ger max AED Romania.


DD e asemenea, companiao ferã multiple po si bi li -tãþi de depozitare în -tr-un centru logistic, înapropiere de Ploieºti,

pe un teren cu o suprafaþã totalãde 67.000 mp. Amplasamentuldis pune de douã linii de cale fe -ra tã, conectate la reþeaua naþio -na lã feroviarã, iar pe platforma de16.000 mp sunt construite douãdepozite cu o suprafaþã totalã de8.480 mp. Clãdirea de birouri areo suprafaþã totalã de 305 mp.

Nu în ultimul rând, cu ajutorulspe cialiºtilor Ahead Logistics, fir -

ma oferã colaboratorilor ºi par te -nerilor servicii de transport internºi internaþional în cele mai bunecondiþii ºi la cele mai avantajoase

preþuri, cu destinaþiile din Româ -nia spre ºi dinspre Vestul Europei(Ger mania, Franþa, Benelux, Spa -nia, Þãrile Scandinave etc).

Ahead Logistics -partenerul tău de încredereAhead Logistics este o firmă cu acţionariat majoritargerman (Ahead Logistics GmbH), care deţine o flotă propriede 47 camioane noi, dotate cu GPS, sistem care poate fiaccesat şi de clienţi, dar şi un număr foarte mare desubcontractori. Compania poate asigura servicii detransport cu vehicule cu o capacitate de 20 t, prelate şidube frigorifice, cu posibilitate de listare atermodiagramei.

GH

ID D

E R

ED

UCER

E A

CO

STU

RIL

OR

46

PARTENERUL TĂUDE ÎNCREDERE

B-dul Unirii nr. 47, bl. E3A, ap. 8, 030825 BucureștiTel.: 031-405.94.09Fax: 031-405.94.10E-mail: [email protected]

Facem distribuþie întoatã þara în sistem

24-48 h. Iar dacã o cereclientul, ne putem asuma fãrãprobleme termenul de 24 h.“

„

Oferim un concept bineconturat de logisticã ºi

transport. Suntem o companiemedie, dar flexibilã, careinvesteºte în imagine, înoameni, în ºoferi - îipregãteºte cum sã comunice,sã fie atenþi la client.“

„

Reguli foarte stricte pentru piesele de schimb

Segmentul de piese de schimb este unul foarte atent monitorizat dupãce, în urma studiilor, s-a ajuns la concluzia cã impactul acestei zone înprofitabilitatea producãtorilor auto este de peste 50%. În acestcontext, lanþul logistic este cu atât mai important. „Putem livra 70-80de repere, în condiþiile în care un reper reprezintã un destinatar, iar pefiecare destinatar existã 4-5 colete. Practic, ºoferii noºtri suntresponsabili pentru distribuþia a circa 250 de colete într-un sistem nextday delivery“, a precizat Managing Directorul Lagermax AED Romania.El a apreciat cã distribuþia de piese de schimb reprezintã un hibridîntre distribuþia clasicã ºi curierat, perioadele de livrare fiind foartescurte. Altfel spus, chiar ºi atunci când sistemul în care se lucreazãeste unul „next day delivery“, în multe cazuri se impun ore pentrulivrare (pânã la 12:00 sau pânã la 15:00, de exemplu). Totul esteprogramat, iar calitãþile ºoferului depãºesc puþin sfera obiºnuitã,pentru cã este prins în mod direct în lanþul logistic. S-ar putea spunecã are calitãþi similare cu ale unui gestionar de depozit.

.................................................................................................................. decembrie 201348

GH

ID D

E R

ED

UCER

E A

CO

STU

RIL

OR

subcontractaþi de cãtre GW). A -ceste instruiri merg de la se cu ri -tatea amplasamentului, cerinþelecompaniei GW la care trebuie sãrãspundã, pânã la partea de ADR.„Pentru anul viitor, ne-am propussã realizãm o simulare realistã, încadrul cãreia sã mergem puþin maideparte decât în cazul unui simpluexerciþiu, în care sã implicãm ºipre sa ºi sã punem în aplicare pro -ce durile interne pe care le-am ela -borat pe partea de comunicarepe timp de crizã“, a mai spus Vir -ginia Fenciuc.

Tot o cerinþã legalã a SEVESOeste ºi organizarea unui serviciuprivat de intervenþie. Iar aceastanu înseamnã numai echiparea cucostum complet de pompier pen -tru membrii serviciului, dar ºiinstru irea personalului. Astfel, an -ga jaþii GW au fost instruiþi supli -mentar în aceastã direcþie, urmândcursuri de servanþi pompieri. Echi -pa de primã intervenþie ar trebuisã reacþioneze imediat în caz dein cident, pânã la venirea pompie -rilor.

Nimic nu estelăsat la voiaîntâmplării

Pe de altã parte, s-au demaratrevi zuirea ºi documentarea Siste -me lor de Management, care potîn semna calitate, mediu ºi sãnã -ta te-securitate ocupaþionalã. Vorfi clar documentate instrucþiunilede lucru, astfel încât sã nu maiexiste loc de interpretare. „O datãce anumite reguli sunt transmisenu mai verbal sau prin e-mail oricir culare ºi nu sunt cuprinseîntr-un regulament sau într-o pro -ce durã internã, se pot uita în timpºi pot duce la aceste neconfor -mi tãþi sau disfuncþionalitãþi in -terne. De aceea am început im ple -men tarea unui sistem dema nagement integrat: calitate,me diu, sãnãtate-securitate ocupa - þio nalã“, a explicat VirginiaFenciuc.

În completare, au fost elabo -rate ºi implementate metode in -terne de raportare a neconfor mi -tãþilor („Near Miss“). Angajaþii,indiferent de nivelul ierarhic, suntîncurajaþi astfel sã raporteze oricedisfuncþionalitate pe care o întâl -nesc în activitatea de zi cu zi încompanie, fãrã a avea reper cu -siuni asupra lor. Near Miss esteun concept la nivel mondial, carea apãrut iniþial în America, în avia -þie. Piloþii sau personalul de bordau început sã raporteze eveni -mente care nu au condus la unacci dent, dar, în anumite condiþii,ar fi putut genera efecte grave. Înurma acestor raportãri, s-a realizato bazã de date, o statisticã ºi s-ainventariat care este frecvenþa cea

mai mare pe anumite categorii ºicare sunt riscurile. Rata acci -dentelor aviatice a scãzut. Con -cep tul a fost apoi preluat înmedicinã, în spitale, pentru medi -camentele nou apãrute. Încet,încet a fost preluat ºi de alte do -me nii ºi a pãtruns ºi în Europa.„În Gebrüder Weiss România,sistemul este deja funcþional din2011. Avem o bazã de date ºi amconstatat cã ajutã foarte mult.Angajaþii sunt încurajaþi inclusivsã propunã mãsuri de remediere.Dupã ce se raporteazã, se stabi -lesc acþiuni cu termene ºi respon -sa bili, se implementeazã mãsurile,iar angajaþii primesc un feed-back.Din 2014, în programul de mana -ge ment, dorim sã includem într-omã surã mai mare metode de sti -mu lare ºi încurajare (recom pen -sare)“.

Virginia Fenciuc a subliniat cãeste extrem de important modulîn care lucreazã personalul dinzo na operaþionalã, pentru cã aco -lo sunt cele mai multe riscuri.„Zero accidente reprezintã unuldin tre indicatorii noºtri de perfor -manþã“, a concluzionat ManagerulHSEQ Gebrüder Weiss Romania.


Continuitatea procesului de producţieEste binecunoscut faptul cã producerea unui accident genereazãîntreruperea activitãþii pentru o perioadã de timp limitatã, în acelaºitimp creeazã o stare de tensiune în rândul personalului, datoratãevenimentului ºi incertitudinii cã acesta se va repeta.

REDUCEREA COSTURILORMijloacele de prevenire a riscurilor bine alese mãresc viteza dederulare a fluxului tehnologic, micºorând sau eliminând timpii morþi,fapt ce conduce la o creºtere a productivitãþii muncii ºi, implicit, lareducerea cheltuielilor pe unitatea de produs.

CREªTEREA EFICIENÞEI MUNCIIAplicarea unor mãsuri de prevenire conduce la reducerea saueliminarea cheltuielilor fãcute pentru repararea utilajelor afectatede accidente, la eliminarea costurilor directe ale accidentului, laevitarea perturbãrilor procesului de reorganizare a personalului.

ÎMBUNÃTÃÞIREA CLIMATULUI SOCIO-PROFESIONALImplicarea întregului personal în activitatea de prevenire a riscurilorprofesionale conduce la conºtientizarea propriului rol socio-profesional pe care îl are fiecare angajat. Relaþiile profesionale ºisociale corect stabilite în cadrul organizaþiei creeazã un climat desiguranþã ºi încredere.

CREªTEREA PRESTIGIULUI SOCIETÃÞII Prin asigurarea unor condiþii de securitate sporitã în muncã (lipsafactorilor perturbatori cauzaþi de accidente în respectareacontractelor ºi angajamentelor) ºi ca urmare a realizãrii cu succes aproduselor/serviciilor oferite, atât în rândul angajaþilor proprii cât ºiîn rândul beneficiarilor/colaboratorilor se va crea o imaginefavorabilã cu privire la seriozitatea societãþii.Aceste corelaþii sunt în esenþã elementele care justificã necesitateautilizãrii Sistemelor de Management în activitatea de prevenire aaccidentelor de muncã ºi îmbolnãvire profesionalã.

decembrie 2013 .................................................................................................................. 49

UU na dintre puþinele com -pa nii certificate TAPApe probleme de secu -ri tate din România, Ge -brüder Weiss respectã

normele SEVESO III, chiar dacãaceastã Reglementare va deveniobligatorie abia din 1 iunie 2015.„SEVESO reprezintã o directivãla nivel european, denumitã dupãlocalitatea cu acelaºi nume dinItalia, unde, în 1976, a avut locun accident în cadrul unei fabricide îngrãºãminte“, a explicat Vir -gi nia Fenciuc, HSEQ Manager Ge -brüder Weiss România. Preve de -rile SEVESO III au intrat în vigoareîn 13 august 2012, dar termenulde aliniere naþionalã este iunie2015. „Aceastã datã nu este în -tâm plãtoare, ea suprapunându-secu data la care noua legislaþie CLP(Clasificarea, Etichetarea ºi Am -ba larea substanþelor chimice) de -vi ne pe deplin aplicabilã în Eu ro -pa”, a adãugat Virginia Fenciuc.Ea a þinut sã precizeze cã Direc -ti va SEVESO, care urmãreºte re -du ce rea riscurilor la care suntsupuºi oamenii ºi mediul, re gle -menteazã clar ce produse intrãsub incidenþa prevederilor sale.Faþã de versiunile anterioare,SEVESO III creºte securitatea ºiin troduce un segment de comu -ni care cu autoritãþile ºi publicullarg. „Locuitorii din zona sau ora -ºul în care existã o unitate de pro -ducþie sau depozitare de substan -þe periculoase au un mai bunacces la informaþii cu privire laris curile care rezultã din activi tã -þile companiilor din apropierealor, precum ºi felul cum trebuiesã se comporte în cazul unui ac -cident, ei trebuie informaþi asuprapericolelor ºi asupra mãsurilorcare se adoptã pentru prevenirea

pr oblemelor“. Managerul HSEQGebrüder Weiss România a þinutsã sublinieze cã standardele suntmai stricte pentru inspecþiile am -pla samentelor pentru a asiguraimplementarea mai eficientã anormelor de securitate.

Cerinţele SEVESOIII puse în practică

Pentru a se alinia prevederilorprivind securitatea, GebrüderWeiss a inclus o serie de investiþiiîncã din faza de proiectare a de -po zitului de la Bolintin. „A fostpre vãzutã o infrastructurã foartebine pusã la punct pe partea dese curitate, care include sprinklere,hi dranþi etc. Am adoptat chiar ºio serie de mãsuri suplimentarefaþã de prevederile directivei, iarcon formitatea cu standardul TAPAeste un plus. Rezultatele pe se -cu ri tate ºi siguranþã sunt mult maibune prin implementarea atât a

pre vederilor directivei cât ºi astan dardului TAPA. Poþi urmãri,de exemplu, modul în care suntaplicate cerinþe SEVESO în pri -vin þa siguranþei operaþionale, prinintermediul camerelor de luat ve -deri ºi serviciilor de rond pe am -pla sament, impuse de TAPA“, aarãtat Managerul HSEQ GebrüderWeiss Romania.

Concret, pentru alinierea la ce -rinþele SEVESO, au fost instituiteproceduri interne privind, deexem plu, comunicarea pe timp decrizã ºi au fost realizate instruiripentru acordarea de prim ajutorcu persoane relevante din fiecaredepartament. De asemenea, s-aurealizat exerciþii comune cu echipade intervenþie a pompierilor dinBolin tin pe toate cele trei schim -buri din depozit. De menþionat cãinstruiri periodice nu se realizeazãnumai cu personalul intern, ci ºicu reprezentanþii contractorilor(ºoferii transportatorilor care sunt

GEBRÜDER WEISS

Securitatea în prim planCompaniile cu nevoi de transport şi/sau depozitaretrebuie să se poată baza pe servicii sigure oferite defurnizorul de servicii logistice, pentru că orice accident lepoate afecta semnificativ stabilitatea financiară. Înaceste condiţii, un partener precum Gebrüder Weiss, carenu lasă nimic la voia întâmplării în ceea ce priveșteaplicarea normelor de securitate, poate reprezenta unbilet câştigător pe termen lung.

GH

ID D

E R

ED

UCER

E A

CO

STU

RIL

OR

Virginia Fenciuc, Manager HSEQGebrüder Weiss România:

Printre cei mai importanþi factori care potdeclanºa accidente se înscrie personalul

neinstruit, în special angajaþii noi în domeniu.Formarea profesionalã este vitalã. Angajatorul esteresponsabil pentru sãnãtatea ºi securitateaangajaþilor sãi, iar activitatea de prevenire a riscurilorde producere a accidentelor de muncã ºiîmbolnãvirilor profesionale este o problemã care

priveºte pe toþi participanþii la procesul de muncã. Îndeplinireaobiectivelor securitãþii ºi sãnãtãþii în muncã poate avea un impactpozitiv asupra eficacitãþii operaþionale ºi performanþelor financiare:“

„

Depozitul din Bolintin al Gebrüder Weiss intrã sub incidenþa SEVESOcu risc minor.

decembrie 2013 ..................................................................................................................

GH

ID D

E R

ED

UCER

E A

CO

STU

RIL

OR

51.................................................................................................................. decembrie 2013

CC EMPS, distribuitor ex -clusiv al produselorHYSTER în România,poa te asigura acest ser -viciu. „Consultanþa tre -

bu ie fãcutã de cãtre un specialist,iar noi, ca fur nizor de echi pa men -te, o putem asigura fãrã niciun felde pro ble mã. Vizitãm de po zi tul,colectãm nu meroase date, cumar fi vo lu me le de marfã manipu -late, su pra feþe, spaþii de de pozi -tare, modul în care se realizeazãmanipularea, regimul de lucru alechi pa men te lor... Astfel, putemidentifica ne vo ile reale aleclientului“, a ex pli cat Liviu Tãnase,director co mercial CEMPS.

O achiziþie ca urmare a uneicon sultanþe corecte va duce la des -fãºurarea în condiþii optime a ac -tivitãþii, asigurând, totodatã, men -þinerea costurilor la un nivel scãzut.

De semnalat este faptul cã, încon tinuare, prea puþini clienþi dinRo mânia apeleazã la acest ser vi -ciu, iar diferenþele pot fi semni fi -ca tive - sunt achiziþionate preamul te sau prea puþine echipa men -te, configurãrile echipamentuluiso licitat depãºesc adesea nevoilereale de lucru etc.

Uneori ºi bugetul alocat pentruin vestiþia în echipamente poatefi insuficient pentru nevoile realeale beneficiarului.

Tocmai pentru asemenea ca -zuri, CEMPS dispune de un parcpropriu de peste 150 de utilaje.

„Venim în întâmpinarea cli en -þi lor noºtri ºi, dacã este necesar,pu tem su plimenta nevoia de echi -pa mente a acestora prin serviciulde închi rie re“, a arãtat LiviuTãnase.

Închirierea câştigăteren

În acest an, s-a simþit o uºoarãcreºtere a investiþiilor în echi pa -men te, atât în ceea ce priveºte

în lo cuirea echipamentelor vechicu unele noi, cât ºi pentru proiectenoi dezvoltate.

„CEMPS a înregistrat o creº -tere mai accentuatã faþã de mediapie þei datoritã unor proiecte în cares-a implicat ºi discutãm în specialde un volum mult mai mare al echi -pa men telor de mare ca pacitate pecare le-am livrat. De asemenea,piaþa echi pa men te lor second-handcu noaºte o creº tere importantã înultimii ani, iar dinamica se va pãstraºi anul viitor”, a arãtat directorulco mer cial CEMPS.

În România, leasingul ope ra -þio nal câºtigã tot mai mult teren,dar suntem încã departe de coteleînregistrate în þãrile Vest eu ro -pene.

„Procentul de cerere pentruleas ing operaþional a crescut foar -te mult dar, din pãcate, în Româ -nia, încã nu sunt jucãtori foartemulþi pe aceastã piaþã. Mai precis,noi lucrãm cu o singurã companiecare oferã un asemenea serviciu.Ideal, un contract de leasing ope -raþional este destinat pentru oflotã mai mare de echipamente.Avem deja peste 100 de echi pa -mente utilizate în cadrul unorcontracte de leasing operaþionalºi numãrul acestora creºte de laan la an. Clientul care solicitã leas -ing operaþional este, în general,o companie strãinã, pentru cã înpiaþa din Vest se lucreazã mult cuacest instrument financiar. În Ro -mânia, putem spune cã procentuleste de 80% achiziþie directã,20% piaþã de închiriere. În Oc -cident, procentul este invers”, aexplicat Liviu Tãnase.

Leasingul operaþional re pre -zintã o închiriere cu full service peo perioadã de 3 pânã la 5 ani.Con tractul de full service repre -zin tã un avantaj, atât pentru client,cât ºi pentru CEMPS.

Un alt avantaj important alleas ingului operaþional este acelacã ratele sunt deductibile sutã lasutã.

Servicii integrate

CEMPS ºi-a dezvoltat acti vi -ta tea pe marginea conceptului deservicii integrate, oferind practictot ceea ce este legat de achiziþiaºi utilizarea echipamentelor.

Astfel, compania dispune de ore þea naþionalã de distribuþie ºi

servicii, putând interveni rapidoriunde în þarã, graþie ºi stoculuipermanent de piese de schimb.

„Pe partea de service, cu vân tulde ordine este optimizare. CEMPSdis pune de o reþea ce a coperã toatãþara ºi, în plus, am lan sat pachetenoi, constând în mo nitorizarea ba -teriilor, o rapor tare cât mai exactã

între noi ºi cli ent în privinþa cos tu -rilor... Prin uti li zarea sistemului SAPcât ºi a mo nitorizãrii prin HYSTERTRACKER, ºtim în orice momentce costuri s-au înregistrat în func -þie de orele de funcþionare. De ase -menea, putem asigura din timpapro vizionarea cu piesele deschimb”, a precizat Liviu Tãnase.

În plus, CEMPS comer cia li -zeazã baterii de tracþiune MIDAC,an velope Trelleborg ºi Magna Tyres,redresori pentru baterii de trac þiuneATIB Electtronica, pre cum ºi cabinepentru stivuitoare DFK.

ªi asta nu este tot.„Oferim ºi pregãtire profesio -

na lã pentru stivuitoriºti, pentru ob -þinerea certificatului ISCIR de cãtreaceºtia. În plus, putem orga ni zacursuri periodice pentru a fi si guricã stivuitoriºtii deþin cunoº tin þelenecesare pentru a utiliza e chi pa -men tele în mod optim, evitând ast -fel apariþia unor ex tra cos turi nepro -gramate. Experienþa ne-a arãtat cãmulte scãpãri apar la mentenanþazilnicã. Adesea, anu mite procedurisunt neglijate de cãtre operatorulechipa men tu lui ºi, astfel, se ajungela ex tra costuri”, a spus directorulco mercial CEMPS.


Consultanţa facediferenţaÎntr-un domeniu în care se doreşte calcularea „lamilimetru“ a costurilor, alegerea utilajelor potrivite esteextrem de importantă. Astfel, consultanţa ar trebui săreprezinte prima etapă într-o achiziţie de echipamente.

GH

ID D

E R

ED

UCER

E A

CO

STU

RIL

OR

50

Noul RDupã patru ani de cercetãriintense ºi investiþii, HYSTER alansat în luna octombrie aacestui an, noul model de reachtruck care a propulsat HYSTERca unul dintre cei mai puterniciparteneri în logisticã ºi spaþii dedepozitare.Noul reach truck include otehnologie avansatã, are un noucatarg ºi un nou compartimentde operator ºi a fost proiectat sãridice paleþi la înãlþimi pânã la12,5 m.Noile catarge au caracteristiciinovative: capacitãþi rezidualefoarte bune la înãlþimi mari,vizibilitatea îmbunãtãþitã ºiînãlþimi la cota zero reduse.Noul reach truck Hyster oferãviteze mai mari de ridicare ºicoborâre ºi o vitezã de deplasare pânã la 14 km/h.Compartimentul operatorului este disponibil în 4 variante diferite:standard, îngust ºi douã tipuri pentru aplicaþii Drive-in.O serie de componente au fost schimbate: noua coloanã de direcþie,motoare noi (tracþiune/pompã/direcþie), primul display cu touchscreen (display Premium), sistem cu mini-levers, care este comuncu cel existent pe electrostivuitoarele Hyster; opþiunea de joystickeste, de asemenea, disponibilã.Pentru o vitezã mai mare de operare ºi pentru creºterea acuitãþii,Hyster oferã un sistem de poziþionare laser, fiind în prezent singuracompanie care are o astfel de opþiune în Europa.Intervalele de service au fost extinse de la 500 la 1.000 de ore sau12 luni.

Liviu Tănase, director comercial CEMPS:

Hyster a lansat în luna octombrie un nou reach truck, care vaavea un impact important în piaþã. Piaþa echipamentelor de

depozit este în creºtere, iar Hyster a lucrat la acest proiect din2009. Deja îl avem în România, este la clienþi în teste, iar feedback-ul este foarte pozitiv. Noul produs oferã îmbunãtãþiri din toatepunctele de vedere. Vom avea ºi anul viitor lansãri de produse ºi, înplus, pregãtim noi pachete pe partea de service.”

„

GH

ID D

E R

ED

UCER

E A

CO

STU

RIL

OR

„„SS untem dispuºisã împãrþim ris -cu rile cu parte -ne rii noºtri înca drul unei lici -

taþii. Am fãcut-o ºi o vom mai face.Îºi asumã riscuri atât clientul finalºi furnizorul de logisticã, cât ºifurnizorul de echipamente. Am ºipierdut asumându-ne riscuri, daram ºi câºtigat clienþi“, a subliniatCristian Dolinski, directorul ge ne -ral STILL Romania. El a subliniatînsã cã ºi predictibilitatea estefoar te importantã. „Avem nevoiede siguranþã. Împãrþim riscuri, daravem nevoie sã împãrþim ºi acelviitor pe care îl construim îm pre -unã.“

Un aspect foarte important deluat în calcul într-o licitaþie constãîn dimensionarea corectã a par -cu lui de echipamente. „O dimen -sio nare corectã a flotei de echipa -mente implicã o serie de avantajepentru cel care oferteazã soluþialo gisticã, dar, din pãcate, sunt mul -te companii care nu ºtiu sã dimen -sioneze acea flotã, pentru cã nufac toate calculele“, a arãtat, dease menea, Cristian Cãrare, repre -zen tant zonal de vânzãri STILL.El a subliniat cã STILL recomandãclientului un numãr de echi pa -mente optim cu nevoile lui. Sau,

altfel spus, o relaþie corect con -stru itã pe principii care susþin oca litate realã, pe transparenþã, in -clu siv din punctul de vedere al co -mu nicãrii, reprezintã o carte câº -tigãtoare în timp. „Consider cãeste datoria noastrã sã oferim cli -en þilor consultanþã pentru adimen siona în mod corect parculde echipamente. Privim procesulde vânzare ca având integratã par -tea de consultanþã. Putem reco -manda un numãr de echipamenteastfel încât lucrurile sã meargãexact aºa cum am vorbit, o flotãcare sã nu fie supradimensionatãsau subdimensionatã. De altfel,

atunci când parcul este sub di men -sio nat, putem gãsi soluþii; dacãeste însã supradimensionat, lu -cru rile devin mai dificile dupã ces-a încheiat contractul de cum pã -rare. De aceea oferim consultanþã.Avem tot interesul ca parteneriinoºtri sã obþinã profit“, a adãugatCristian Cãrare.

Flexibili prinînchiriere

De altfel, pentru perioadele devârf, închirierea echipamentelorreprezintã o variantã viabilã. „Leoferim clienþilor echipamentelepe care le solicitã, exact pentrupe rioada în care au nevoie, în sis -te mul de închiriere pe termenscurt. Iar echipamentele pot fi fur -nizate inclusiv cu stivuitorist“, asubliniat directorul general STILLRomania. El a þinut sã precizezecã deºi, la prima vedere, costurileuni tare sunt mai mari în cazulînchi rierii pe termen scurt, faptulcã aceste cheltuieli devin varia -

STILL

Riscurile pot fiîmpărţiteEste foarte important ca, în momentul în care participi lao licitaţie, să poţi să împarţi riscurile cu partenerii. Maiales în această perioadă, în care se cere din ce în ce maimultă flexibilitate, este esenţial ca furnizorul deechipamente să fie un partener dispus să rişte alături declientul său şi un profesionist care să îţi ofere informaţiireale, să te ajute să dimensionezi corect flota şi săcuantifici cât mai exact costurile reale. STILL este unastfel de partener.

.................................................................................................................. decembrie 201352

LLeeggăăttuurraa ccuu EEuurrooppaa --ssoolluuțțiiii „„TTAAIILLOORR MMAADDEE““Atomistilor Str. 409, 077125, MăgureleTel.: [email protected]

Calea Aviatorilor 4, VGP Park, 307200Ghiroda, Jud. Timişoara

FF lota grupului include 210trac toare ºi 300 de trai -le re pentru care compa niaasigurã operaþiunile dereparaþii ºi întreþinere prin

intermediul propriilor ateliere. VanMoer Group are birouri ºi în Franþa,Brazilia ºi România ºi a deschis,re cent, la Zwijndrecht, o nouã fa -ci litate de depozitare/ma ni pularecu o suprafaþã de 70.000 mp.

În România, Van Moer Groupa de ma rat activitatea la începutulanului 2011 ºi dispune, la ora ac -tua lã, de birouri în Bucureºti ºi Ti -mi ºoara, cu un personal de 75 deangajaþi ºi o flotã de 50 de ve hi -cu le. De asemenea, Van Moer

Group Ro ma nia a deschis, înaceastã toam nã, un depozit cu osuprafaþã de 3.000 mp, poziþionatstrategic, în apropierea centuriiTimiºoara ºi a autostrãzii A1.

Misiunea declaratã a grupuluieste de a oferi servicii europenecli enþilor sãi în logisticã ºi trans -port, soluþii „Tailor Made” ºi unnivel de calitate excelent.

Nu în ultimul rând, Van MoerGroup va demara operarea uneisoluþii intermodale de la Antwerp-Kallo la Ploieºti, sistemul inter -mo dal oferind o soluþie ecologicãfaþã de cel rutier. Grupul bene fi -cia zã de avantajele oferite de por -tul Antwerp, care are trei cori doa -

re feroviare principale: cori dorul1 - Antwerp-Genova, coridorul 2- Antwerp-Basel ºi coridorul 5 -Antwerp-Lituania.

Van Moer Group este cer ti fi -cat ISO 14001:2004 ºi ISO9001:2008 ºi a câºtigat titlul deTransportatorul Belgian al Anului2008. De asemenea, compania aimplementat sistemul SQAS ºieste în curs de autorizare AEO.

Van Moer Group -poziţionare strategicăFondat în 1990 şi având în prezent peste 430 de angajaţila nivel internaţional, grupul belgian Van Moer Group oferăo gamă largă de servicii în diverse sectoare, de latransport de mărfuri generale în trailere cu prelată, laoperarea de containere, service, depozitare, transporturispeciale, soluţii intermodale sau servicii de curăţare-reparare containere cisternă etc.

GH

ID D

E R

ED

UCER

E A

CO

STU

RIL

OR

bile, fiind în mod direct legate deperioadele de creºtere a activitãþii,în care veniturile sunt ºi ele maimari, genereazã efecte pozitiveasu pra rezultatelor financiare alecom paniei. În fond, o astfel deabor dare valabilã pentru acea par -te a parcului de echipamente carenu funcþioneazã eficient din punc -tul de vedere al încãrcãrii, într-operioadã importantã a anului,poate echilibra strategia furni zo -ru lui de servicii logistice cu stra -te gia clientului final, care, astãzi,vrea flexibilitate maximã ºi trans -for marea tuturor costurilor de lo -gisticã în cheltuieli variabile,legate de stoc.

În plus, în momentul în carefur ni zorul de echipamente esteorientat cãtre soluþii de reducerea costurilor unitare, pot fi obþinuterezultate interesante inclusiv dupãcâº tigarea unei licitaþii ºi dema -rarea activitãþii. „EchipamenteleStill pot fi urmãrite prin inter me -diul Fleet Management. De altfel,echipamentele din flota închiriatãsunt toate monitorizate din acestpunct de vedere. Proactiv, redu -cem costurile. Este o direcþie pecare o urmãrim în relaþia cu clienþiinoºtri, iar rezultatele au fost pesteaºteptãrile beneficiarilor. A fosto reacþie neaºteptatã: dacã în ur -mã cu un an ºi jumãtate, clienþiinu s-au arãtat interesaþi de FleetMa nagement, acum, sistemul adevenit standard. Asigurãm, astfel,

transparenþa costurilor, eficienþaflo tei ºi flexibilitatea de care bene -ficiarii au mare nevoie în aceastãperioadã“, a subliniat CristianDolinski.

Costuri cu 90%mai mici

Dar, dincolo de beneficiile,teo retic expuse, ale Fleet Mana -ger, acestea sunt dublate de prac -ticã.

În 2012, STILL era în plin pro -ces de promovare a soluþiei pen -tru controlul costurilor Fleet Ma -na ger cãtre partenerii sãi cu flo teconsiderabile de utilaje. Aplicaþiaeste potrivitã pentru acest modelde flote, deoarece controlul costu -ri lor ºi, evident, micºorarea lorcon stituie necesitãþi imediate.

„Ca la orice produs nou, scep -ti cismul a fost prezent ºi a fostdificilã convingerea partenerilorasu pra realizãrii unor reducericon siderabile de costuri rezultateîn urma implementãrii noului FleetManager. Au urmat analize de cazpe diverse locaþii ºi modele deuti laje, s-au realizat estimãri ºi, înfinal, proiectele de implementareau fost acceptate ca viabile în aatinge obiectivele partenerilor.Acelea de a controla, res pon sa -biliza personalul deservent ºi amicºora costurile cu reparaþiile“,a explicat Cristian Dolinski. Astfel,în primãvara lui 2013, STILL MO -

TO STIVUITOARE a montat primulFleet Manager din Europa pe unechipament EXU 18. De aici aucontinuat: testarea de cãtre noipar teneri, observarea calitativã ºican titativã a rezultatelor, cuanti -fi ca rea lor ºi exprimarea de cãtreparteneri a opiniei cã Fleet Ma -na ger este un instrument util ºimo dern pentru controlul costurilorcu reparaþiile utilajelor. „Concluziapentru unul din cazurile unde afost deja implementat Fleet Ma -na ger este cã, într-o perioadã de6 luni, scãderea costurilor cu ava -riile a fost posibilã cu aproximativ92% comparativ cu nivelul cos -turilor raportate pentru aceeaºiperioadã de ºase luni de dinainteainstalãrii. Sunt semnale cel puþininteresante pe care le dã piaþa:putem fi mai eficienþi atunci cândavem partenerul potrivit“, a con -chis directorul general STILL Ro -mania.


.................................................................................................................. decembrie 201354

„STILL Fleet Data Services” - un viitor sigur într-o lume a logisticii online

STILLMOTOSTIVUITOARE

Str. Ithaca nr. 420, Bolintin Deal, Jud. GiurgiuCod poºtal 087015Tel: +40 (0)372 220 956Fax: +40 (0)21 369 71 [email protected]

STILL a reuºit sãtransformestivuitoarele în utilajeinteligente prin„STILL Fleet DataServices”. Acestaeste un pachetcompus din treisoluþii softwarepentru colectarea ºiprocesarea datelorfurnizate destivuitoare ºioperatori. Cel maiimportant aspecteste cã software-ulpermite accesul laaceste date online, înorice moment ºi înoricare loc din lume. STILLReport permiteorganizarea,analizarea ºioptimizarea unorîntregi flote prin intermediul instrumentelorsoftware online ºi oferã companiilor de logisticã ovedere de ansamblu rapidã ºi clarã asupra întregiiflote.

STILLFleetManager4.x permitestrângerea ºiprocesarea datelordetaliate de lastivuitor ºi operatorºi face ca acestedate sã fiedisponibile online.Diversele nivele depermisiuni de accessunt administrateprin controlul bazatpe cipuri, carduri cucip sau coduri PIN.STILLProActivepermite eliminarearapidã a defecþiunilor.Stivuitorul inteligenttrimite coduri deeroare direct laservice-ul STILL.Aceasta permiteservice-ului sã

înceapã mai repede reparaþia ºi reduce numãrulde vizite pe care angajaþii service-ului trebuie sã-lfacã la sediul clientului - un lucru bun nu doarpentru client, ci ºi pentru mediu.

Întrebările lunii DECEMBRIE (etapa 49)

Întrebările lunii NOIEMBRIE (etapa 48) şi răspunsurile corecte:

Premiile sunt oferite de

OTZ URSUS BREWERIES IFPTRGTI

1. Care dintre următoareleexemple descrie un set dedecizii strategice tipice înaprovizionare?

a. deciziile legate de expediţii,cererea clientului şi previziunilevânzărilor

b. deciziile cu privire la confirmarearetururilor, reciclarea şi rotaţiastocului

c. deciziile legate de dezvoltareaalianţelor, colaborărilor şiparteneriatelor - CORECT

d. deciziile legate de alegereafurnizorului, rutele de distribuţie şicosturi

2. Ce trebuie luat în considerareatunci când stabilim măsurilepotrivite pentru măsurareaperformanţei unui furnizor?

a. timpul, costul şi calitateaachiziţiei - CORECT

b. cererea, costul şi locaţiafurnizorului

c. completarea comenzii, costul şiprofitul

d. ratele de producţie, nivelulstocului şi costul

3. Atunci când mărfurile suntprimite de la un furnizor, care

dintre următoarele acţiunitrebuie întreprinse înainte cabunurile să ajungă în depozit?

a verificarea cantităţii bunurilor şiautorizarea plăţii

b. verificarea cantităţii bunurilor şiraportarea oricăror discrepanţe -CORECT

c. verificarea cantităţii bunurilorşi selectarea întâmplătoarepentru verificarea articolelordeteriorate

d. verificarea cantităţii bunurilorşi semnarea documentelorşoferului

1. De ce este important pentru un manager săfacă schimb de informaţii cu membriiechipei despre KPI, programe şi obiective?

a. pentru ca fiecare membru al echipei să poatăspună dacă este de acord sau nu cu planulstabilit

b. pentru ca managerul să poată vorbi dintr-opoziţie cu autoritate, cu toţi acţionariiorganizaţiei

c. pentru ca membrii echipei să poată discutadespre schimbările ce sunt necesare planuluiiniţial

d. pentru ca acţionarii organizaţiei să înţeleagă ceeste solicitat şi de ce este solicitat

2. La ce este folosită o analiză SWOTpersonală?

a. pentru a analiza punctele tari, etica de lucru,

oportunităţile şi ameninţările unui angajat b. pentru a analiza punctele tari, punctele slabe,

oportunităţile şi ameninţările unui angajatc. pentru a analiza punctele tari, punctele slabe,

oportunităţile şi seriozitatea unui angajatd. pentru a analiza statutul, punctele slabe,

oportunităţile şi ameninţările unui angajat

3. În plus faţă de discutarea progreselor atinse,o evaluare anuală a personalului trebuiefolosită de manager şi angajat pentru:

a. a decide ce progrese se pot face în viitorb. monitorizarea şi revizuirea relaţiei lor

profesionalec. evaluarea răspunderii pentru eventualele

deficienţed. calcularea potenţialei măriri de salariu ce poate

fi oferită

HENKEL

CO

NCU

RS

Câştigătorii lunii NOIEMBRIEBogdan Laurenţiu Isac, Daniel Liciu şi ViorelMacoveiEi au fost aleşi prin tragere la sorţi din cei 6 deconcurenţi care au răspuns corect la întrebărilelunii noiembrie, cea de a 48-a etapă aconcursului de logistică.Lista concurenţilor care au răspuns corectViorel Macovei, Attila Turi, Dan Ardelean, DanielLiciu, Bogdan Laurenţiu Isac, Mihai Burcin

Concursul de cunoştinţe generale îndomeniul logisticii lansat de ZIUA CARGO şi

compania de consultanţă şi training înlogistică Supply Chain Management Centercontinuă cu etapa a 49-a. În fiecare lună,

publicăm 3 întrebări tip grilă, pentru ca, înluna următoare, să dăm publicităţii

variantele corecte de răspuns. Câştigătoriisunt stabiliţi prin tragere la sorţi dintre

persoanele care răspund corect.

M~SOAR~-}Icuno[tin]ele de logistic`! (49)

Fiecare întrebare are un singur

răspuns corect. Puteţi răspunde până

pe 7 ianuarie, prine-mail la adresa

[email protected],menţionând variantele

de răspuns şi datele decontact (nume, telefon,

e-mail) sau direct pesite-ul nostru

www.ziuacargo.ro, pepagina dedicată

concursului.Câştigătorii ediţiei din

decembrie şi variantelecorecte de răspuns vorfi publicate în număruldin ianuarie al revistei

ZIUA CARGO.

decembrie 2013 .................................................................................................................. 57

ȘA

NTIE

R

DDuubbaaii MMaallll

.................................................................................................................. decembrie 201358

ȘTIR

I

CENTURACARANSEBEŞ RĂMÂNEÎNCHISĂ PÂNĂÎN APRILIE 2014

CNADNR nu va deschidetraficului rutier porþiunea dinCentura Caransebeº nici laultimul termen anunþat înseptembrie, dupã 3 amânãridin aceastã varã. Într-uncomunicat sec, fãrã nicioexplicaþie, CNADNR „anunþãparticipanþii la trafic cãcirculaþia rutierã pe Varianta deOcolire a MunicipiuluiCaransebeº, km 0+320 - km9+158, se menþine închisãpânã la data de 15.04.2014, învederea executãrii lucrãrilor dereparaþii la podul situat la km7+374”. Rutele alternative recomandatepentru direcþia Timiºoara -Bucureºti, pentru desfãºurareatraficului cu masa totalãmaximã autorizatã mai marede 3,5 tone, sunt urmãtoarele:* DN 6 Timiºoara-Lugoj-CaransebeºDN 68 Caransebeº - HaþegDN 66 Haþeg - Simeria

* DN 6 Timiºoara - Lugoj -CaransebeºDN 58 Caransebeº - Reºiþa -AninaDN 57B Anina - Bozovici -Iablaniþa (intersecþie cu DN 6)„Se recomandã ca în punctelede frontierã, traficul de tranzitcu masa mai mare de 3,5 tone,sã fie dirijat ºi pe alte rute.Dirijarea ºi informareaparticipanþilor la trafic vor firealizate prin piloþi de circulaþiecare vor fi în permanenþã lacapetele sectorului de drumrestricþionat”, se mai spune încomunicatul remis redacþiei.Presa localã anunþa cã sectorulde drum este reparat ºi se facultimele retuºuri. Iatã însã cãlucrurile sunt mult maicomplicate. Centura esteînchisã de 7 luni, din 17 maia.c., iar de atunci au survenit 4amânãri, timp în caretransportatorii sunt nevoiþi sãplãteascã o taxã de tranzit de100 de lei/zi în Caransebeº.

BANI EUROPENI PENTRUTRECERILE LA NIVEL CU CALEA FERATĂ

Accidentele produse din lipsaechipamentelor desemnalizare la trecerea la nivelcu calea feratã vor deveni oamintire, dupã ce anul viitor voravea loc lucrãri de amenajare a112 asemenea puncte deintersectare a ºoselelor cuºinele de tren. CNCF „CFR” SAanunþã organizarea, în

perioada 9-14 ianuarie 2014, a3 licitaþii deschise pentruatribuirea a 8 contracte delucrãri (proiectare ºi execuþie),astfel: una pentrumodernizarea a 112 treceri lanivel cu calea feratã, altapentru modernizareainstalaþiilor de centralizareelectromecanicã pe secþiile decirculaþie Siculeni - Adjud ºi Ilia- Lugoj ºi cea de-a treia, pentruintroducerea unui sistemcentralizat de detectare acutiilor de osii supraîncãlzite ºia frânelor strânse. Valoareatotalã estimatã a contracteloreste de 332.075.544 lei, fãrãTVA, iar sursa de finanþare oreprezintã fonduri externenerambursabile de la FEDR, cucofinanþare din Bugetul de stat.

COLLINI LAVORI SPA VA CONSTRUICENTURA TÂRGU JIU

CNADNR a semnat, la sfârºitullunii noiembrie cu firma ColliniLavori SpA, contractul deconstruire a Variantei deocolire a municipiului Târgu Jiu,ce va fi amplasatã pe DN 66 ºiva costa 151.211.642,17 lei(fãrã TVA), din care 85%reprezintã fonduri europenenerambursabile ºi 15% bani dela bugetul de stat. Licitaþia afost lansatã pe SEAP înnoiembrie anul trecut ºicâºtigãtorul a fost anunþat înianuarie anul acesta, dar a fostcontestat de contracandidaþiiar procesele au durat pânã lasfârºitul lui octombrie. Astfel,cu aproape un an întârziere,lucrãrile vor începe ºi suntprogramate sã se încheiepeste 2 ani. Tot la atât esteprevãzutã ºi perioada denotificare a defecþiunilor.Prin aceastã investiþie va fiîndepãrtat traficului greu dinmunicipiu ºi se va facilitalegãtura între localitãþile dinzonã, pe DN66 (E79), DN 67 ºiDN 67D.Proiectul cuprinde 3 poduripeste Jiu, Amaradia ºi caleaferatã, precum ºi douã pasajece vor supratraversa DN 67.Centura va fi construitã pedrumul DN 66, caretraverseazã municipiul Târgu-Jiu de la Sud la Nord, precumºi pe DN 67D, incident în Nord-Vest.

Circulaţia rutieră a fostredeschisă pe podul pesterâul Limpedea din zonacomunei Gârleni, pe DN15Bacău - Piatra Neamţ, după10 ani de amânări. Până laurmă, construcţia a fostrefăcută în 6 luni, după ceGuvernul a aprobat în lunaiunie ca lucrările să fiefinanţate dintr-un împrumutce fusese contractat de laBEI special pentru finanţareaunor astfel de investiţii. Totula costat 1,8 milioane lei înloc de 3 milioane, câtprevedeau indicatorii

tehnico-economici aprobaţide Executiv. Structura derezistenţă a podului a fostgrav afectată la inundaţiiledin 2004, iar de atuncitraficul greu a fost interzis.Acum, camioanele nu maisunt nevoite să ocoleascăzeci de kilometri pentru aevita podul care, în ciudalungimii sale de numai 35,4metri, este deosebit deimportant pentru zonă.Lăţimea podului a fost mărităla 7,80 metri, fiind amplasatetrotuare de 1,5 metri peambele sensuri.

PODUL DE LA GÂRLENI, REDESCHIS

.................................................................................................................. decembrie 201360

INFR

ASTR

UCTU

RĂ

decembrie 2013 .................................................................................................................. 61

BB ãtãlia a fost mare întrecon structori pentruAuto strada Lugoj-Deva:50 de oferte pentrucele 3 loturi, depuse în

23 august 2012. Astfel, contractulpentru proiectarea ºi execuþia Lo -tului 2 (de 28,6 km, între km 27,6ºi km 56,2), sectorul Dum brava -Ilia (valoare estimatã de1.081.063.518 lei, fãrã TVA), afost atribuit asocierii italiene Salini- Secol.

Lotul 3 (de 21,14 km), întrekm 56,2 - km 77,3 ºi cu o valoareestimatã de 1.008.570.085 lei,fãrã TVA), a fost câºtigat de con -sorþiul de firme Teloxim Con SRL(România) - Comsa SA (Spania)- Aldesa Construcciones SA (Spa -nia) - Arcadis Eurometudes SA(Olanda).

Pentru Lotul 4, în lungime de22,1 km între municipiul Deva ºilocalitatea Ilia (km 77,3 ºi km 99),CNADNR a semnat în august2013, cu asocierea Tehnostrade- Spedition UMB, un contract de419,4 milioane lei (95,3 milioaneeuro, adicã 4,3 mil. euro/km), fãrãTVA. Valoarea estimatã la licitaþie

a fost de 1.048.528.295 lei, fãrãTVA.

Proiectarea este preconizatãa dura maximum 6 luni, execuþialucrãrilor maximum 2 ani, la carese adaugã garanþie de 4 ani. Con -trac tele sunt finanþate din fondurieuro pene nerambursabile ºi de laBu getul de stat. Licitaþiile au fostlansate la 1 aprilie 2011, ofertanþiiau fost anunþaþi în 23 august, iar

de atunci au mai trecut 9 luni pânãla adjudecare ºi alte 6 pânã lasem narea contractului.

Lotul 1, de 27,6 km, a fost atri -buit în 2011 consorþiului TirrenaScavi-Societa Italiana per Con -dotte d’Acqua-Cossi Construzioni,pentru 681 milioane lei. Ar fi tre -buit finalizat în aprilie anul acesta,dar, la scadenþã, constructorii aucerut o pãsuire pânã în august,

ter men care însã nu a fost res -pec tat. Contractul prevede ºi con -stru irea unui drum de legãturã înlun gime de 11,4 km, al cãrui ter -men de finalizare a fost actualizatpentru luna decembrie 2013, darnu se mai aude nimic despre celedouã lucrãri.

Autostrada Lugoj - Deva faceparte din Coridorul IV Pa n eu ro -pean, care începe în Germania ºise continuã pe ruta Praga-Viena-Bratislava-Budapesta. În România,traseul trece prin Nãdlac, Arad,de unde se ramificã în douã: Ti -miºoara - Deva - Sibiu - Piteºti -Bucureºti - Constanþa, ruta con -ti nuând pânã la Istanbul, ºi Ti mi -ºoara - Drobeta Turnu Severin -Vidin - Sofia - Salonic.

Centura Timişoaramai aşteaptă

Ultimul contract semnat deCNADNR este cel din 4 de cem brie,cu Asocierea Tirrena Scavi Spa -So cieta Italiana Per Con dot ted’Acqua Spa, pentru pro iec tarea ºiexecuþia Lotului 2 (între km 54 ºikm 79+625) al Auto strã zii Ti mi -ºoara - Lugoj, în valoare de peste423 milioane de lei, fãrã TVA. Fi -nanþarea este asiguratã din fondurieuropene de coeziune (85%) ºi dela Bugetul de Stat (15%). Pentru

construirea celor 25,6 km dinautostradã au depus oferte 10constructori, anul trecut în varã. Deatunci a trecut 1 an ºi 4 luni pânãla semnarea con trac tului.

Nu se mai ºtie însã nimic de -spre Centura Timiºoara, de 9,5km, pentru care oficialii ComisieiEuropene au aprobat finanþarene rambursabilã anul trecut, în au -gust. Proiectul, întocmit de fostaguvernare, prevedea construireaVa riantei de Ocolire la standard deautostradã ºi era evaluat la 248,1milioane euro.

Primul lot al Autostrãzii Ti mi -ºoara-Lugoj, de 9,5 km, a fost datcirculaþiei anul trecut în octom -brie, cu 6 luni înainte de termen,fiind executat de Asocierea SC

Spedition UMB SRL - SC Teh no -strade SRL - Carena SpA Impresadi Construzioni începând dinoctom brie 2011. Autostrada Timi -ºoara-Lugoj va avea peste 35 kmºi va costa (cu tot cu primul tron -son) 1,42 miliarde de lei. Cu douãbenzi pe sens, autostrada va aveala final 13 poduri, 19 pasaje, 2no duri rutiere ºi 3 zone de parcareºi servicii. ªi ea va face parte dinCoridorul IV Paneuropean.

AutostradaTransilvania, gataîn 2018

Ministrul delegat Dan ªova pro -mite cã Autostrada Transil va nia,din care sunt construiþi numai 52de km din 415, va fi gata în anul2018. Pânã atunci, lucrãrile con -tractate pentru un lot au înce put custângul: contractul semnat în apriliecu asocierea Spedition UMB-Tehnostrade pentru con stru i reasecþiunii 3A1 Gilãu - Nãdãºelu (jud.Cluj), de 8,7 km, stã pânã la anul,în lipsa fondurilor. Contractul esteîn valoare de 258,2 milioane lei(circa 58 milioane euro), fãrã TVA.

Premierul Victor Ponta i-a datter men ministrului ªova sã încheiepânã la Crãciun alte douã con -trac te: pentru construirea auto -strã zilor Sebeº-Turda ºi pentruComarnic-Braºov. Licitaþia pentruprima a fost lansatã în 22 iulie,când costul autostrãzii a fost sta -bilit la 2,48 miliarde lei, dar în oc -tombrie, la o lunã de la termenulfinal de depunere a ofertelor,Guvernul a decis, prin hotãrâre,sã îi dubleze preþul, 4,64 miliardelei. Au fost depuse 44 de oferteîn noiembrie. Cât priveºte auto -stra da Comarnic-Braºov, licitaþiaa fost lansatã în primãvarã, iar a -nun þarea rezultatului a fost amâ -nat de trei ori pânã acum.

Magda [email protected]

Anul se încheie cu ocentură şi 5 loturide autostradăcontractate

INFR

ASTR

UCTU

RĂ

CNADNR a semnat pe sfârşit de an contractele pentruconstruirea loturilor 2 şi 3 ale Autostrăzii Lugoj-Deva -atribuite în luna mai, dar contestate în instanţă -, la carese adaugă contractul pentru lotul 4, semnat în august.Totodată, au fost semnate contractele pentru lotul 2 alAutostrăzii Timişoara-Lugoj şi pentru Centura Târgu-Jiu.Un al cincilea contract, pentru un lot din AutostradaTransilvania, a fost semnat în aprilie, dar lucrările vorîncepe în 2014, din lipsă de fonduri. Dan Şova, ministrulMarilor Proiecte de Infrastructură, promite să semnezeînainte de Crăciun şi contractele pentru autostrăzileSebeş-Turda şi Comarnic-Braşov, dar rămânem cu rezervepână la parafarea lor, după ce rezultatul licitaţiilorpentru concesionarea lucrărilor la Comarnic-Braşov şi laCentura de Sud Bucureşti (în regim de autostradă) a fostamânat de trei ori, iar anunţarea constructorului pentruAutostrada Craiova-Piteşti a fost împinsă înfebruarie-martie 2014.

decembrie 2013 ..................................................................................................................

INED

IT

63

INED

IT

.................................................................................................................. decembrie 201362

Dubai MallDubai Mall este cel mai mare centru comercial (mall) dinlume, după suprafaţa totală, şi al şaselea după suprafaţaînchiriabilă. Localizat în Dubai (Emiratele Arabe Unite),este parte a complexului Downtown Dubai, carereprezintă o investiţie totală de 20 miliarde USD, şiadăposteşte nu mai puţin de 1.200 magazine.

DD e douã ori amânatã,des chiderea mall-uluidin Dubai a avut loc pedata de 4 noiembrie2008, cei 635 de re tai -

leri prezenþi fãcând din ceremoniecea mai mare deschidere de cen -tru comercial din istorie. Dar, dupãcum am amintit, centrul nu estecel mai mare din punctul de ve -de re al suprafeþei închiriabile, fiinddepãºit de South China Mall, Gol -den Resources Mall, SM City NordEdsa ºi SM Mall Asia.

Dubai Mall a vândut peste60.000 bilete pentru Acvariul Du -bai ºi Discovery Centre în primele5 zile de dupã deschidere. În2009, mall-ul a înregistrat 37 mi -li oane vizitatori, în 2010 - 47 mi -li oa ne (o creºtere cu 27%, în ciudacrizei), iar în 2012 ºi-a menþinuttit lul de cel mai vizitat centru deshopping ºi distracþii din lume, cu65 milioane vizitatori, marcând ocreºtere de 20% faþã de 2011 (54mi lioane). Centrul a atras maimulþi vizitatori decât întregul NewYork (52 milioane în 2012) ºi de -cât Los Angeles (41 milioane), casã nu mai vorbim despre TimesSquare (39,2 milioane), CentralPark (38 milioane) sau CascadaNiagara (22,5 milioane).

Cât de mare e?

Centrul totalizeazã o suprafaþãde 12 milioane picioare pãtrate

(e chivalentul a peste 50 de te re -nuri de fotbal) ºi o suprafaþã inte -ri oarã de peste 55 hectare, cupeste 500.000 mp de magazine(35 hectare).

Mall-ul include ºi un hotel delux cu 250 camere, 22 sãli de ci -ne ma ºi 120 restaurante ºi cafe -ne le, 14.000 locuri de parcare,une le prevãzute cu valeþi.

Acvariul ºi Centrul de Des co -pe riri (Discovery Centre), dezvol -ta te ºi operate de Oceanis AustraliaGroup, au intrat în Cartea Re cor -


INED

IT

du rilor pentru „cel mai mare pa nouacrilic” (32,88 m lungime, 8,3 mînãlþime ºi 750 mm gro si me, cu omasã de 245.614 kg). Acesta poatesuporta o presiune de 10 milioane lde apã, dar trans pa renþa sa oferãvizitatorilor o perspectivã perfectãasupra celor peste 33.000 vie þu i -toa re marine din acvariu. În fe -bruarie 2010, totuºi, o scurgere lanivelul ac va riului a cauzat evacuareaparþialã ºi închiderea temporarã -pe ter men scurt - a unei secþiuni amall-ului.

De asemenea, Dubai Mall dis -pu ne de un patinoar - ring deghea þã - multifuncþional, utilizândo tehnologie modernã pentrumen þinerea unei suprafeþe deghea þã cu o grosime constantãde 38 mm, de douã ori mai groasãdecât patinoarele NHL olimpice.Dubai Ice Rink poate adãposti pâ -nã la 2.000 persoane, atunci cândeste convertit într-o salã multi -func þionalã echipatã cu un sistemmultimedia, care poate include unecran LED 20 m x 10 m. Pati noa -rul este o facilitate de clasã mon -dialã, care dispune de peste

1.800 perechi de patine italienede calitate superioarã, pentru toa -te vârstele ºi mãsurile ºi care ofe -rã spectacole, cursuri de patinajºi meciuri de hochei.

SEGA Republic (RepublicaSEGA) este un „parc” tematic in -te rior cu o suprafaþã de 7.100 mp,deschis pe 21 august 2009. Aici,vizitatorii se pot bucura de peste150 jocuri electronice sau nu. Zo -na jocurilor cu recompensã înfunc þie de scor (redemption) adã -pos teºte cea mai mare selecþiede astfel de jocuri din lume, pre -cum ºi o colecþie uriaºã de premii

pentru toate vârstele. Este vorbadespre un parc dedicat în specialpersonajului SEGA - ariciul Sonic.Intrarea este localizatã la etajuldoi al Dubai Mall.

Tot la etajul al doilea este si -tuat ºi Cinematograful Reel Cine -mas, care a fost deschis pe 14au gust 2009 ºi dispune de 22sãli megaplex cu peste 2.800 delocuri. În sãptãmâna deschiderii,ci nematograful a înregistrat peste10.000 vizitatori. La fiecare 10minute, începe câte un film.

Cât despre magazine, dupã cumam spus, Dubai Mall conþine peste1.200 retaileri, printre cei mai im -portanþi numãrându-se Ga le riileLafayette, Debenhams, Blooming -dale's, Waitrose ºi Marks&Spencer.În octombrie 2009, s-a deschis aiciºi cel mai mare magazin de dulciuridin lu me.

Mall-ul a fost construit de unjoint venture format din Dutco Bal -four Beatty, Al Ghandi/CCC ºiTurner Construction, în contulEmaar Properties ºi fusese iniþialpla nificat a fi gata în 2006. Ceimai mulþi dintre muncitorii utilizaþiau fost indieni, pakistanezi, dinBan gladesh ºi Sri Lanka.

Raluca MIHĂ[email protected]

PA

SA

GER

I

AAnn bbuunnppeennttrruu IIssuuzzuu

Recorduri, premii şi statistici- Cel mai mare mall din lume, cu o suprafaþã totalã de 1.240.000 mp.- Pe locul ºase în lume ca suprafaþã închiriabilã brutã - 350.000 mp. - Cel mai mare panou acrilic din lume (Acvariu), cu dimensiuni 32,88

m x 8,3m x 750 mm, cântãrind 245 t.- Cel mai mare magazin de dulciuri din lume, Candylicious, cu o

suprafaþã de 930 mp.- Cel mai mare flux de vizitatori într-o singurã lunã, 5 milioane, în

martie 2010, în timpul Festivalului de Shopping Dubai. - „Cea mai bunã experienþã de cumpãrãturi” (Best Shopping

Experience) - trofeu primit de la Grazia Style Awards pe 29 aprilie2010.

- Un record de 37 milioane vizitatori în primul an (2009), reuºind sã-lbatã apoi anual.

- 750.000 vizitatori în fiecare sãptãmânã.- 65 milioane vizitatori în 2012, cu 20% mai mult decât în 2011.

.................................................................................................................. decembrie 201366

{TIR

I

TAROM, MAI DES

TAROM opereazã de peAeroportul Internaþional„Transilvania” Târgu Mureº, 5zboruri sãptãmânale interne, cudouã mai multe decât înperioada de varã. Cursele suntefectuate luni, marþi, miercuri,vineri, sâmbãtã cu plecare de laTârgu Mureº la ora 05:50 ºiaterizarea programatã la ora06:50 pe AeroportulInternaþional „Henri Coandã”Bucureºti. Returul are decolareala ora 21.00 în fiecare luni, marþi,joi, vineri ºi duminicã de laOtopeni ºi aterizarea la TârguMureº la ora 22.00. AeroportulTransilvania asigurã transportulaerian al pasagerilor din centrulþãrii ºi cãtre cele mai importantecapitale ºi oraºe europene:Bruxelles, Budapesta, Dortmund,Frankfurt, Londra, Madrid, Milano,Munchen, Paris ºi Roma.

TREN INTERNAŢIONALDE LUX

Începând cu 1 decembrie, circulãzilnic trenul internaþional DACIA,pe ruta Bucureºti - Budapesta -Viena ºi retur, format dinvagoane de dormit, vagoncuºetã, vagoane clasã ºi vagonrestaurant. Pasagerilor le suntoferite standarde înalte de

siguranþã ºi confort, iar învagoanele de dormit, grupurilede 4 pasageri pot opta pentrudeschiderea pereteluidespãrþitor dintre douã cabinefãrã a mai fi nevoie sã fie utilizatculoarul vagonului. Deasemenea, cabinele DeLuxe augrup sanitar propriu ºi duº.Preþurile încep de la 39 euro pesens, pentru o cãlãtorieBucureºti - Viena, la vagonul declasa a II-a. Cei din vagoanele dedormit ºi cuºetã beneficiazã demic dejun, inclus în preþulbiletului.

REZMAX PETELEFOANELE SMART

Sistemul de vânzãri ºi rezervãriREZMax are, începând cu03.12.2013, un nou modul, ce varula pe telefoane ºi tableteAndroid. Acest nou modul estedestinat ºoferilor ºi dispecerilorpentru a-i asista la îmbarcareacãlãtorilor. Având o conexiune lainternet, aplicaþia descarcãdiagramele de cãlãtori din

REZMax ºi permite marcareacãlãtorilor ce s-au îmbarcat, cu osimplã scanare a unui cod debare. Astfel, ºoferul are în timpreal listele cu toþi cãlãtorii cubilet sau rezervare ce urmeazãsã se îmbarce. Acest modul vaputea fi folosit gratuit de abonaþiiREZMax ºi se va putea instala pemajoritatea telefoanelorsmartphone ºi a tabletelordotate cu Android.

UN ITALIAN LA ŞEFIATAROM

Dante Stein, consilier onorific alpremierului ºi fiul fostuluiproprietar al companieiAutoItalia, Herbert Stein, estenoul preºedinte al CA al TAROM,iar Manuel Donescu, secretar destat la Ministerul Transporturilor,este vicepreºedinte. Deciziile aufost luate la prima ºedinþã anoului CA al companiei, dupãrecenta revocare a tuturormembrilor fostului CA condus deDan Pascariu. Totodatã, s-a decisca mandatul directoruluiexecutiv, Christian Heinzmann,sã rãmânã de 4 ani ºi nu de 1 an,cum decisese Pascariu. Noul CAnumit de AGA este alcãtuit dinDante Stein, Manuel Donescu,Florin Luca - consultant strategiebancarã, Bogdan Speteanu -director general BCR Leasing ºiRãzvan Filipescu - preºedinteleAutoritãþii Naþionale pentruTurism.

BILETE MAI IEFTINE LA 4 TRENURI

Pasagerii care merg cutrenurile între Sibiu - Tãlmaciu -Podu Olt ºi retur vor plãti maipuþin pentru bilete, dupã ce 4trenuri au fost transformate dinInterRegio în Regio, informeazãCFR Cãlãtori. Este vorbadespre: IR 1726, care devinetren R 13486: Sibiu (pl. 10.55) -Tãlmaciu (pl. 11.15) - Podu Olt(sos. 11.20); IR 1727 devinetren R 13487: Podu Olt (pl.11.31) - Tãlmaciu (pl. 11.37) -Sibiu (sos. 11.55); IR 1728devine tren R 13488: Sibiu (pl.17.23) - Tãlmaciu (pl. 17.43) -Podu Olt (sos. 17.48); IR 1729devine tren R 13489: Podu Olt(pl. 18.04) - Tãlmaciu (pl. 18.11)- Sibiu (sos. 18.29). Spreexemplu, pe ruta Sibiu - PoduOlt, biletul de clasa a II-a vascãdea de la 9,5 lei la 4,5 lei.

500.000 DUSTER PRODUSE LA UZINELE DACIA

Pe data de 3 decembrie 2013,Uzina Vehicule Dacia de laMioveni a fabricat automobilulDacia Duster cu numărul500.000. Vehiculul, unLaureate 4x4, de culoare grisolive, echipat cu motorul 1.5dCi 110 CP, va fi livrat unuiclient din Franţa, principalapiaţă de export pentru acestmodel. În prezent, Dusterreprezintă în jur de 40% dinproducţia totală zilnicărealizată la Uzinele Dacia. Modelul Duster a fost lansat înmartie 2010 la Salonul Autode la Geneva. Raportulcalitate/preţ/prestaţii i-a adus

numeroase premii acordatede profesionişti ai domeniuluiauto. Dacia Duster a fostaleasă „Maşina Anului 2011”în România şi Croaţia, aobţinut trofeele „SUV-ulAnului 2011” în România,„Autobest 2011”, „Cel mai 4x4al anului 2012” în Franţa,„Argus” (la categoria vehiculede familie) în Franţa şi titlul de„Campion la ValoareaReziduală 2011” în Germania.În decursul celor aproapepatru ani de la lansare, 95%din producţia modelului a fostexportată, cu precădere înţările Europei Occidentale.


ACTU

ALIT

ATE

CC onsiliul Judeþean BistriþaNãsãud nu a introduspro gramul de transportîn sistemul informaticCNMSI ºi, astfel, traseele

din acest judeþ nu vor fi atribuite.Amintim faptul cã ultima zi de va -la bilitate a licenþelor de traseueste 31.12.2013. Bistriþa Nãsãudde vine din punct de vedere altransportului regulat de cãlãtoriun „teren al nimãnui“ începândcu 1 ianuarie. Vor opera în con ti -nua re aceiaºi transportatori, chiardacã din punct de vedere legal numai au dreptul? Va putea operaorice transportator pe trasee? Saupoate se va ajunge la situaþia încare traseele vor rãmâne neo pe -rate?

Calendarul atribuirii a cu nos cuto serie de modificãri, ultima dintre

acestea provocând multe emoþiipen tru operatori. Practic, ca lendarulîn cepea pe 25 no iem brie ºi se fina -li za pe 13 decembrie - data ºedinþeide atribuire.

Însã, deoarece programele detrans port aferente judeþelor Con -stan þa ºi Bistriþa Nãsãud au fost a -pro bate de cãtre consiliile ju de þenedupã începerea calendarului, Mi -nis terul Dezvoltãrii Regionale ºiAd ministraþiei Publice a înto c mitun nou calendar, cu începere în 29de cembrie, iar data ºedinþei de atri -buire 18 decembrie.

Cu toate acestea, aºa cum amarã tat, Bistriþa Nãsãud nu va par -ticipa la atribuire.

În vederea atribuirii, ARR a pusla dispoziþia CNMSI datele nece -sare. Este vorba despre un volumim presionant de informaþii: 3.880

de operatori de transport per soa -ne, dintre care 1.129 operatori cucertificate de atestare fiscale va la -bile în luna noiembrie, 9 ope ra toride transport cu datorii, res pec tiv11 operatori de transport în in sol -venþã.

De asemenea, au fost trans mi -se informaþiile aferente unui nu mãrde 23.417 autovehicule de trans -port persoane, având copii confor -me valabile, dintre care 2.338 au -to vehicule titulare pe 3.657 licenþede traseu pentru ser vicii regulatein terjudeþene, ser vicii regulate întreMunicipiul Bu cureºti ºi localitãþi dinjudeþul Ilfov, servicii regulate spe -cia le inter judeþene. 1.986 autove -hi cule sunt titulare pe licenþe de tra -seu pentru servicii regulate spe cia leju deþene, aceste informaþii fiindtrans mise de consiliile jude þene.

Aºa cum am precizat, data ºe -din þei de atribuire este 18 de cem -brie, iar eliberarea licenþelor de tra -seu de cãtre agenþiile ARR va avealoc în perioada 24 - 31 de cembrie,dupã transmiterea de cãtre con si -liile judeþene a ho tã râ rilor de atri -buire a licenþelor de tra seu ºi a ca -ietelor de sarcini.

Amintim faptul cã atribuireatraseelor judeþene ar fi trebuit sãaibã loc în februarie 2013, însã Or -dinul comun al ministrului ad mi -nistraþiei ºi internelor ºi al mi nis -trului transporturilor ºi infra structuriinr. 240/1614/2012 a fost sus pen -dat printr-o sentinþã emisã deCurtea de Apel Piteºti.

În consecinþã, valabilitatea li -cen þelor de traseu judeþene a fostpre lungitã pânã la 31 decembrie2013.

Ulterior, prin decizia irevo ca bilãa Înaltei Curþi de Casaþie ºi Jus tiþie,a fost respinsã cererea de sus pen -dare a Ordinului comun ºi a tri buireaa putut fi reluatã.

Bilanţ pentruinterjudeţene

Programul de transport inter ju - deþean a fost atribuit pe 28 fe brua -rie 2013. Au fost ofertate pu blic unnu mãr de 2.828 curse, iar în urma

a tri buirii electronice ges tio nate decãtre CNMSI, au fost a tri bu ite 2.812cur se, 16 curse rã mâ nând nesoli ci -ta te.

Un numãr de 236 de curse aufost câºtigate la egalitate de doi saumai mulþi operatori de trans port. Auexistat 44 de cazuri în care s-aprocedat la aplicarea pre ve derilorart. 63 din Normele me to dologiceapro bate prin OMTI nr. 980/2011,cu modificãrile ºi com pletãrile ulte -ri oare, referitor la atri buirea cãtre ur -mãtorul clasat.

De asemenea, au fost 65 deope ratori de transport care nu audepus solicitãri sau nu au ridicat li -cenþa de traseu, iar în cazul a 55 decurse, operatorii de transport au re -nunþat (inclusiv cei aflaþi la ega litatede puncte).

ARR a identificat cursele ne so -licitate sau neatribuite la ºe din þa deatribuire din 28 februarie, cât ºicurse le pentru care ope ra to rii detrans port nu au depus so li citãri pen -tru eli berarea licenþei de traseu înve de rea ofertãrii pu bli ce a acestorala ºe dinþa de atri bu ire din data de 6iunie 2013.

Pentru ºedinþa de atribuire din6 iunie au fost oferite un numãr de50 de curse interjudeþene, în ur mapublicãrii rezultatelor fiind 47 decurse atribuite, 3 curse ne so licitate

(care au fost eliminate din pro gra -mul de transport inter ju deþean). 16cur se au fost câº ti gate la egalitatede doi sau mai mulþi operatori detransport.

În vederea modificãrii anuale apro gramului de transport inter ju de -þean 2013 - 2019, pânã la ter menullimitã de 28 iunie 2013, ARR a primitun numãr de 365 de soli ci tãri, cu -prin zând 356 de mo dificãri ale auto -gã rilor pre vã zute în gr a fi cele de cir -cu laþie.

Programului de transport in ter -ju deþean a fost modificat, fiind apro -bate 315 solicitãri.

În cazul unui numãr de 56 decurse interjudeþene, au fost mo di fi -cate graficele de circulaþie ºi ane xelela graficele de circulaþie pri vindmodul de efectuare a cur se lor, în ur -ma renunþãrii unor ope ratori aflaþila egalitate de puncte.

De asemenea, au fost actua li -zate graficele de circulaþie atât înur ma schimbãrii denumirii unor au -to gãri cât ºi în urma eliberãrii li cen -þelor de activitãþi conexe pen tru au -togãri din localitãþile în care nuexis tau autogãri licenþiate la dataîntocmirii programului de trans portinterjudeþean.


Un singur judeţ nuparticipă la atribuireFinalul de an este unul agitat pentru transportatorii depersoane. Totuşi, vestea bună este că atribuireatraseelor judeţene are loc şi licenţele vor fi eliberatepână pe 31 decembrie. Bistriţa Năsăud este singurul judeţcare nu participă la atribuire.

INTER

VIU

.................................................................................................................. decembrie 201370

Ziua Cargo: Cum aþiorganizat activitatea astfelîncât sã demaraþi rapidprocedurile pentruProgramul de transport ºiatribuirea traseelorBucureºti-Ilfov? Flaviu Hoþopan: Am postat

un anunþ pe site-ul AMTB, în caream solicitat puncte de vedere dela toate asociaþiile patronale re -pre zentative ºi am primit ne nu -mã rate solicitãri, inclusiv de la so -cietatea civilã ºi de la societãþico merciale. Pe toate le-am luatîn seamã ºi am încercat sã le ar -mo nizez pentru a elabora un pro -gram de transport cât mai com -plex ºi care sã rãspundã tuturornecesitãþilor.

Este vorba despre un programde transport integrat, cuprins înstra tegia AMTB elaboratã ºi apro -batã în cadrul Consiliului de con -du cere. Acest program de trans -port are ca postament atâtin te resul cetãþeanului de a fi trans -portat într-o navetã curatã, cu mij -loace de transport noi, într-un sis -tem integrat, în care sã poatãfo losi un singur tichet de cãlãtorie,cât ºi al operatorului de transportplãtitor de taxe ºi impozite. Dease menea, este vorba despre vii -toa rele staþii intermodale, carevor creºte semnificativ confortulce tãþeanului din Zona Me tro po li -ta nã. Toate aceste lucruri sunt cu -

prinse în strategia pe care am ela -bo rat-o împreunã cu colegii meiºi care a fost aprobatã în Consiliulde conducere recent. În acest mo -ment, ne ocupãm de un prim capi -tol al acestui program complexde transport integrat - regle men -ta rea conform legilor aplicabileîn vigoare, care pãstreazã pânã la1 iulie 2014 valabilitatea pre zen -tu lui Program de transport, pe ba -za cãruia s-a desfãºurat activitateade transport public rutier între Bu -cureºti ºi Ilfov.

În continuare, lucrãm la pr o -gra mul care prevede strict trans -por tul efectuat cu autobuzeleîntre autoritãþile administrativ lo -cale din Zona Metropolitanã. Ime -diat apoi ne vom concentra cu lafel de multã preocupare pentru aelabora acest program de trans -port, care sã fie gata în luna de -cem brie, conform legii, cu 180 dezile înainte de data atribuirii.

La fel, cu aceeaºi cadenþã, du -pã ce acest program va fi aplicat,vom începe implementarea aceluiprogram integrat complex, caresã mixeze programele de trans -port ale RATB cu cele ale Metro -rex.

Va exista continuitate înceea ce priveºtetransportul Bucureºti-Ilfov?În 2011 a expirat Programul

de transport elaborat de ARR în2008. Nu putem merge la infinit

cu aceste prelungiri, sã fim acuzaþicã restricþionãm accesul la piaþaZo nei Metropolitane. Cineva tre -buie sã-ºi asume respectareaLegii 8, a Legii 92 º.a.m.d. ºi sãim plementeze un program detransport.

Nu putem vorbi de o conti nui -tate, având în vedere criteriile deevaluare pe care le pregãtim.

În actualul program, am schim -bat total dinamica transportului.Pentru prima datã în România, du -pã 20 de ani, am renunþat la punc -tarea vechimii pe traseu.

Atribuirea se va face dupã mo -delul atribuirilor cu care ne-amobiºnuit, împreunã cu CNMSI.

Programul de transport elabo -rat de actuala echipã AMTB vasatisface nevoile a 95% din ope -ra torii care efectueazã astãzi trans -portul în Zona Metropolitanã, ºisper cã în mãsurã de sutã la sutãa cetãþenilor din aceastã zonã.

Programul de transport va ficon turat în 19 grupe de trasee ºise va licita pe grupe de trasee.Cele 19 grupe de trasee au fostrea lizate în baza unor calcule fã -cute de specialiºti în transporturi,ce au luat în considerare fluxuri decã lãtori, ieºirile din Bucureºti, vii -toa rele staþii intermodale, care aufost deja desemnate de PrimãriaCapitalei...

Operatorii de transport vor tre -bui sã liciteze pentru o grupã în -treagã.

19 grupe de trasee pe Bucureşti-Ilfov -atribuire pe 6 aniAutoritatea Metropolitană de Transport Bucureşti(AMTB), înfiinţată acum doi ani, are începând din 10octombrie un nou director general, Flaviu Hoţopan, caretrebuie să rezolve contra cronometru o problemă cetrenează de mai bine de 2 ani: atribuirea traseelor şiProgramul de transport public de călători între Bucureştişi localităţile din judeţul Ilfov. Vechiul program, aprobatpentru perioada 2008-2011, a fost prelungit în mai multerânduri. Acum, termenul final pentru atribuirea traseelorîn Zona Metropolitană Bucureşti a fost fixat pentru 1 iulie2014. Până la acea dată însă, când vor fi eliberatelicenţele de traseu, trebuie finalizate documentaţia,simulările, licitaţia. Despre toţi aceşti paşi de parcursne-a oferit detaliile mult aşteptate de transportatori, darşi de călători, directorul general al AMTB.

decembrie 2013 ..................................................................................................................

INTER

VIU

71

Printre condiþiile de participarela atribuirea de licenþe, se numãrãfaptul cã sunt admise dosarele cuve hicule având cel puþin normãde poluare Euro 5. Toþi trans por -ta torii au înþeles cã trebuie sã pri -meze confortul cetãþeanului. As -tãzi, vedem în transportul deBu cu reºti-Ilfov maºini de 10 ani,rupte, cârpite...

Vorbim despre un momentgreu economic, despre an ga -jamente financiare costisitoare ºifoarte greu de atins de cãtre uniioperatori, dar aceºtia au în þelesnecesitatea mijloacelor mo dernede transport ºi cu toþii au ajuns laconcluzia cã, pânã la ur mã, soluþiapropusã de mine este una viabilã.De exemplu, vor bim despremijloace cu suspensii pne umatice- nu este o condiþie eli mi natorie,dar se va puncta.

Va exista, de asemenea, obli -ga tivitatea de a avea sisteme GPScu transmitere de informaþii prinsatelit.

La atribuire vor participaautobuze urbane, iar calea de ac -ces pentru fotoliul rulant ºi spaþiulspe cial amenajat în interior re pre -zintã condiþie de participare.

Discutãm despre douã tipuride vehicule, care se vor încadraîn felul urmãtor: pânã în 50 de lo -curi - cumulat cei aºezaþi ºi ceicare stau în picioare - ºi peste 50de locuri. Ele vor fi punctate diferit- va fi consistent mai bine pentrucel care are peste 50 de locurica pacitate de transport.

Certificarea dotãrilor solicitateo va face RAR pentru mare partedin condiþii. De o altã parte ne

vom ocupa noi, prin documentedo veditoare prezentate de ope -ra tori ºi prin constatare fizicã lafaþa locului, cu fotografie depusãla dosar, constatare fãcutã de an -ga jaþii AMTB.

Atribuirea se va realiza pe 6ani.

În ce stadiu se aflãprogramul de transport ºicriteriile de evaluare?Din punctul meu de vedere

este definitivat. Mai trebuie sãtreacã prin procedurile de apro -bare ºi de consultare, conformlegii.

L-am dat spre consultare tu tu -ror asociaþiilor patronale ºi opera -to rilor interesaþi. Deja suntem înfaza în care facem simulãri zi dezi. Am stabilit ºi criteriile de eva -lua re pe care le propun a fi defi -ni tive, dar forma finalã o sã fiegata sãptãmâna viitoare.

În orice caz, nu se puncteazãve chimea pe traseu - astfel, ori -cine poate participa.

Pentru fiecare grupã de trans -port am stabilit parcul valid, careva conþine douã tipuri de vehicule,în funcþie de aglomeraþie.

Licenþele de traseu vor fieliberate de AMTB?Traseele vor fi licenþiate de

cãtre AMTB ºi se vor da pentru unparc auto validat, cu care ope ra -torii vor participa la CNMSI la atri -bu irea electronicã.

Pot sã vã spun cã necesarul deau tobuze urbane pentru aceastãatri buire este de peste 100.

Când va avea locatribuirea?Atribuirea va avea loc la mij -

locul anului viitor. Calendarul atri -bu irii va începe din martie-aprilie,iar toatã procedura va þine cudouã sesiuni de alocare, cum pre -ve de legea, pânã în data de1.07.2014, când va trebui ca licen -þe le sã fie eliberate de cãtreAMTB.

Aveþi solicitãri legate detarif?Legislaþia de care dispunem

acum nu ne permite plata unorsub venþii. În momentul în care nuavem subvenþii, nu putem vorbide spre o impunere tarifarã caresã limiteze într-un fel sau altulcos turile de operare pe un anumittraseu sau pe kilometru.

Totuºi, sunt criterii financiarepe care AMTB trebuie sã le ia încal cul în momentul în care aplicãcri teriile de evaluare pentru atri -bu ire. Am creat niºte plaje tarifareper cursã, în care operatorul detrans port trebuie sã se încadreze.În urmãtorii ani, operatorii nu potcreºte preþurile decât în condiþiiextraordinare, care sunt foartebine argumentate.

Am solicitat operatorilor detransport sã-mi trimitã niºte pro -pu neri legate de tarifele la care sepot încadra ca plaje.

Deci, la CNMSI, când îºivor introduce opþiunile, vaexista ºi una legatã depreþ?Absolut. Transportatorii nu vor

putea modifica preþurile la carese angajeazã cã vor funcþiona.Dis cutãm de preþ per cãlãtorie.

În momentul în care nu res -pecþi condiþiile în baza cãrora aiob þinut licenþa, AMTB îºi rezervãdrep tul de a ridica licenþa.

În spiritul interconectivitãþiiþintite pânã în anul 2020,va exista posibilitatea unuisistem de platã unitar întreRATB ºi operatorii privaþi?Dorim implementarea unui

tichet unic cu mult înainte de2020, cu condiþia sã am sprijinulºi acceptul unitãþilor administrativ-teritoriale. În momentul în caream tot concursul lor, putem multmai repede - vorbim despre unan, doi - sã implementãm acestetichete.


Flaviu Hoţopan, director general AMTB:

Acest program de transport mi-l asum din punct de vedere allegalitãþii ºi corectitudinii, ca termene de implementare ºi am

curaj sã fac acest lucru cu demisia în alb.“

„

decembrie 2013 ..................................................................................................................

INTER

VIU

73

INTER

VIU

.................................................................................................................. decembrie 201372

Ziua Cargo: Soluþiileoferite de Isuzu pentrutransportul urban auînceput sã fie apreciate deoperatorii români?Magda Peºu: 2013 a fost un

an bun, mai bun decât 2012, maiales cã, spre sfârºit de an, am li -vrat autobuze urbane. Am intratdupã mult timp în piaþa trans por -tu lui urban de persoane, prin mo -delul Isuzu Citibus, pe care l-amlivrat cãtre Braicar SA - companiade transport public din Brãila - ºicãtre Regia de transport publicBacãu. Am livrat în cele 2 oraºe,în total, 12 autobuze.

Între timp, ne pregãtim pentruli citaþia pentru zona Bucureºti-Ilfov. Conform informaþiilor exis -ten te pânã în prezent, trans por -ta torii cautã autobuze urbane deminim 50 de locuri.

Operatorii vor avea nevoie deautovehicule anul viitor în pri mã -varã, când se preconizeazã cã vafi depunerea ofertelor pentru tra -se ele din Zona Metropolitanã.

Aþi anticipat din timpschimbãrile de pe piaþã înmomentul în care aþi venitcu oferta de autobuzeurbane.Da, am urmãrit cu atenþie evo -

luþia pieþei. De exemplu, mulþi din -

tre transportatorii care opereazãpe traseele Ilfov-Bucureºti suntclienþii noºtri vechi. Colaborãmcu ei din 2004, iar pentru licitaþiade anul viitor se cautã numai va -rian te de transport urbane. Soluþiaa fost propusã de autoritãþi, iarnoi putem veni în întâmpinareacli enþilor noºtri. Avem modelecare sã întruneascã doleanþeleau toritãþilor - autobuze urbane,rampã pentru persoanele cu han -dicap, aer condiþionat, preîn cãlzi -tor independent de motor, spaþiudestinat persoanelor cu diz a -bilitãþi, spaþii destinate per so ane -lor cu mobilitate redusã - toateaceste echipãri conduc spre unconfort sporit al cãlãtorului.

Opþiunile vor fi împãrþite întrecele douã modele, Novo Citi ºiCitibus, în funcþie de fluxul decãlãtori de pe cele 19 grupe cares-au conturat în zona Ilfov. Punc -ta jul va fi, cred, aproape egal întreele.

Consideraþi cã autobuzelede 12 m sunt o variantãprea costisitoare pentruZona Metropolitanã?Da, pentru cã vorbim despre

operatori privaþi care investesc100% din surse proprii, fãrã sãprimeascã subvenþii, ºi atunci eitre buie sã fie cât mai siguri cãaceste mijloace de transport sevor amortiza. Sã nu uitãm cã tre -

buie sã înlocuiascã în totalitatemij loacele de transport pe carele deþin în prezent.

Oricum, plusul de confort pen -tru pasageri ar trebui sã fie sem -nificativ.

Vorbim despre distanþe scurteºi despre fluxuri de cãlãtori carenu sunt preluate integral de mi cro -bu zele care opereazã astãzi sausunt preluate în condiþii improprii- un microbuz de 17 locuri pescau ne transportã de multe ori40 sau 50 de cãlãtori.

În perioada urmãtoare, vãveþi concentra în principalpe zona Ilfov?Cu siguranþã. Termenul este

foar te strâns, maºinile trebuie li -vrate pânã la sfârºitul lunii fe brua -rie. Oricum, ne-am obiºnuit sã lu -crãm sub presiune în România ºicadrul legislativ întotdeauna ne-apus în aceste situaþii limitã.

Ce se va întâmpla cupartea de licitaþii?Urmãrim toate licitaþiile care

sunt anunþate ºi, în principiu, par -ti cipãm la toate la care ne în ca -drãm.

Senzaþia mea este cã acele li -ci taþii care nu s-au finalizat anulacesta vor fi reluate anul viitor,cum ar fi cele de la Târgu Jiu ºiCra iova. În plus, sunt ºi alte licitaþiicare au fost sau urmeazã sã fieanunþate.

Sper ca 2014 sã fie un an bun.Oricum, ºi la începutul lui 2013,am crezut cã vor fi mai multe lici -ta þii cu finalizare, anunþurile auexistat.

Aþi început activitatea ºi înBulgaria.Activitatea noastrã în Bulgaria

nu se adreseazã încã vânzãrii devehicule noi, fiind într-un procesde evaluare a pieþei din Bulgaria.Acolo ne-am creat o nouã com -pa nie, unde acþionar majoritareste firma Anadolu. Ne adresãmmo mentan pieþei bulgare prinofer te de piese de schimb ºi ser -vi ce. Existã un parc foarte mareºi, astfel, Bulgaria reprezintã opia þã pe care o dorim ºi datoritãproximitãþii faþã de noi.

Pentru început, încercãm ºi cuau tobuze second-hand, o datã cuscoaterea vehiculelor Isuzu vechidin zona Ilfov, sã îi ajutãm astfelpe transportatori sã le revândã.

Aceastã nevoie va apãrea du -pã introducerea noilor autobuzepe traseu, la jumãtatea anului vii -tor. Momentan, legal, ei nu au voiesã înlocuiascã acele autocare depe traseu.

De asemenea, o investiþie nouãîn România am realizat-o pe parteade vopsitorie - am utilat o halã din -tre cele 4 noi pe care le-am con -stru it cu un cuptor. Con strucþia s-afinalizat anul trecut, dar utilarea aînceput anul acesta. Avem o cabinãde 15 m lungime cu 5 m lãþime, încare putem primi autobuze de 12-13 m sau ca mi oane, pentru a fivopsite integral în acest cuptor. Afost o investiþie mare, din fonduriproprii: undeva cu tot cu halã ºi e -chi pare s-au cheltuit 200.000 euro,anul trecut cu construirea ºi anulacesta cu dotarea.

Am dorit sã mãrim capacitateaposturilor de lucru pe partea me -ca nicã - electricã ºi doream sã avemacest cuptor de mari di men siuni,pentru cã, pânã acum, vop seamelemente detaºabile, nu pu team sãvopsim integral un autobuz.

Sperãm, cu investiþia aceasta,sã atragem ºi deþinãtori de flotede camioane.


An bun pentru Isuzu

Adaptarea permanentă la condiţiile pieţei din România,consecvenţa în faţa clienţilor, precum şi o colaborareexcelentă cu fabrica producătoare au făcut ca, în ciudadificultăţilor din acest an, Anadolu Automobil Rom,importator unic al autovehiculelor Isuzu produse înTurcia, să comercializeze 60 de unităţi. Despre dinamicasectorului de transport urban şi planurile de viitor alecompaniei, am discutat cu Magda Peşu, director generalAnadolu Automobil Rom.

Autobuze verzi pentru BrăilaPe data de 20 noiembrie 2013, au fost livrate la Brãila ºapte autobuzeIsuzu Citibus contractate de Braicar S.A. Isuzu Citibus este un autobuz urban de 9,5 m, realizat la uzinele AIOSdin Turcia. Are podeaua complet coborâtã ºi este oferit din dotareastandard cu trei uºi pe partea dreaptã. Motorizarea, ce respectã normele Euro 5 EEV, este asiguratã de unpropulsor Isuzu de 5,2 litri ºi 204 CP, cuplat la o cutie de vitezeautomatã Allison cu 6 trepte. Suspensiile sunt independente pentrupuntea faþã ºi cu osie rigidã pe puntea spate. Maºina este prevãzutãcu douã perne de aer pe faþã ºi patru pe spate, contribuind din plin laconfortul cãlãtorilor.Capacitatea de transport a vehiculului este de 25 de locuri pe scauneºi 44 în picioare. În plus, mai este prevãzut un loc destinat unui scaunrulant. Pentru confortul pasagerilor, vehiculul este prevãzut cu oinstalaþie de încãlzire cu aeroterme pe partea stângã a salonului ºi cuo instalaþie de aer condiþionat montatã pe plafon.

Cornel Săndulescu, DirectorGeneral al Braicar S.A.:

Fluxurile actuale de cãlãtori, atât în sferaurbanã, cât ºi a periurbanului necesitã

autobuze de capacitate medie. Astfel, Isuzu Citibuseste un produs care se preteazã pentru aceastãnevoie.

Actuala investiþie reprezintã o înlocuire de flotã, pentru cã mașinilepe care le exploateazã societatea în acest moment au o duratã deserviciu destul de mare, de peste 10 ani. Vom face ºi în 2014 dotãride vehicule, iar, în perspectivã, dorinþele administraþiei publice suntdirecþionate spre vehicule hibride sau maºini care sã utilizeze casursã de energie altceva decât ceea ce înseamnã hidrocarburile.“

„

.................................................................................................................. decembrie 201374

BERBEC (21 martie

- 20 aprilie)

În această perioadă nueste nevoie să faceţi

niciun efort. Totul se rezolvă de lasine. Din punct de vederefinanciar, veţi resimţi un mareconfort, pe un fond în care carierapare să prindă aripi iar spiritulîntreprinzător este foarte activ.Veţi călători doar de plăcere şifără bătăi de cap. Conduceţi cuprudenţă şi respectaţi regulile decirculaţie.

TAUR (21 aprilie - 20 mai)

Este o perioadăînfloritoare din toate

punctele de vedere. Farmeculpersonal este la mare înălţime,iar relaţiile se consolidează,atrăgând după sine mari realizăriîn carieră. Şi în plan financiar,totul merge de minune. Veţicălători destul de mult. Atenţie lavolan: conduceţi cu prudenţă şinu uitaţi să vă puneţi centura desiguranţă.

GEMENI (21 mai

- 20 iunie)

Sărbătorile bat la uşă,aducând bucurii şi armonie

în familie. Aruncaţi între timp oprivire exigentă asupraproiectelor de viitor în planprofesional. Este evident cărezultatele cele mai bune le veţiobţine lucrând în echipă. Nusubestimaţi avantajele pe care lepoate aduce fiecare partener. Veţicălători destul de mult. Evitaţiconflictele în trafic.

RAC (21 iunie - 22 iulie)

Perioada estefoarte aglomerată:

multe drumuri, şi lungi, şiscurte, bătaie de cap atât înplan profesional, dar mai alesîn plan personal. Însă modulîn care asimilaţi informaţia poateface diferenţa - calmul şidiplomaţia pot rezolva situaţiileconflictuale cu care văconfruntaţi. Atenţie la volan. Nuapăsaţi prea tare pedala deacceleraţie.

LEU (23 iulie

- 22 august)

În această perioadă seîntrevede o atmosferă

încărcată în plan personal.Lucrurile în cuplu se relaxeazădupă ce aşteptările prea mari semai temperează. Energia de caredispuneţi o veţi consuma pe noiproiecte, dar eforturile pe care ledepuneţi vă vor fi răsplătite dinplin. Posibile călătorii înstrăinătate. Atenţie în trafic:conduceţi cu prudenţă!

FECIOAR~ (23 august

- 22 septembrie)

Sunteţi într-o formăfoarte bună şi lucrurile

merg ca pe roate la serviciu, iartoate grijile materiale dispar caprin minune. Sărbătorile atragadesea schimbări majore. În viaţapersonală, acest lucru se va simţicel mai bine - fie relaţia actuală„reînvie”, fie apare o nouă relaţie.Şi în plan profesional şi financiarapar schimbări. Călătoriţimoderat.

BALAN}~ (23 septembrie - 22 octombrie)

În plan financiar, seîntrevăd venituri

suplimentare. Provocările dinviaţa profesională vă dau încontinuare de furcă. Cu puţinărăbdare şi ceva mai mult spiritorganizatoric, lucrurile se potîndrepta. Veţi călători destul demult. Aveţi grijă în trafic. Stresulîşi pune amprenta asupra atenţieila volan: conduceţi cu prudenţă şievitaţi conflictele.

SCORPION (23 octombrie - 21 noiembrie)

Lucrurile o iaurazna în plan personal.

Este o perioadă cu mareîncărcătură emoţională.Comunicând vă puteţi regăsiechilibrul. Şi în plan profesional,tot comunicarea vă ajută săobţineţi rezultatele dorite. Veţiavea de făcut câteva drumuri deserviciu. Atenţie la trafic! Nu vălăsaţi „conduşi” de stres! Şi nuuitaţi să purtaţi centura desiguranţă.

S~GET~TOR (22 noiembrie

- 21 decembrie)

Urmează o perioadăînfloritoare în plan

profesional şi personal: nimic nustă în calea succesuluidumneavoastră. Veţi atinge toateobiectivele şi veţi pune în scenănoi proiecte ambiţioase. Totuşi, îneuforia succesului, aveţi grijă lacheltuieli. De asemenea, evitaţiexcesele de orice natură, dar maiales cele alimentare. Conduceţi cuprudenţă.

CAPRICORN (22 decembrie - 19 ianuarie)

Folosiţi cu maregrijă şi cu înţeleaptă

măsură energia de caredispuneţi şi niciun obstacol nu vasta în calea realizărilorprofesionale, financiare şipersonale. Atenţie la cheltuieli.Veţi călători moderat. Totuşi, aveţigrijă să ţineţi stresul sub controlşi evitaţi să apăsaţi prea tarepedala de acceleraţie.

V~RS~TOR (20 ianuarie

- 18 februarie)

Pe toate planurilese întrevăd

schimbări, majoritateapozitive. În special investiţiilesunt favorizate. Momentul estepropice pentru inovaţie.Folosiţi resursele de caredispuneţi şi nu veţi regreta. Veţicălători moderat. Atenţie, totuşi,la volan. Nu apăsaţi prea tarepedala de acceleraţie şiconcentraţi-vă permanent asupratraficului.

PE{TI (19 februarie - 20 martie)

Proiectele noisunt favorizate

în această perioadă.Lucrurile par să aibă mai multsens iar situaţia materială seameliorează. Asta în ciudafaptului că energia propriese află în scădere şi nicidin punct de vedere alrezistenţei nu staţi foarte bine.Se întrevăd câteva călătorii.Conduceţi cu prudenţă şi purtaţicentura de siguranţă.

15 decembrie 2013 - 15 ianuarie 2014

HO

RO

SCO

P D

E C

ĂLĂ

TO

RIE

Ziua Cargo - numarul 59, decembrie 2013

Automotive

Transcript of Ziua Cargo - numarul 59, decembrie 2013