Ziua Cargo - numarul 53, iunie 2013

38
  • date post

    20-Oct-2014
  • Category

    Automotive

  • view

    1.258
  • download

    5

description

Afla din numarul de iunie al revistei Ziua Cargo despre cuantumul amenzilor, care s-ar putea reduce la jumatate. Citeste despre cum evolueaza cerintele clientilor de transport, asa cum au fost ele prezentate in cadrul conferintei "Am marfa, caut transport" desfasurate la Poiana Brasov la sfarsitul lunii mai. Informeaza-te despre furturile ce vor atinge un record in acest an in sectoarele de transport si logistica si afla ce este de facut. Citeste despre noua gama Renault Trucks, despre licentierea si asigurarea specifice afacerilor de transport si logistica iar apoi masoara-ti cunostintele de logistica participand la concurs. Informeaza-te despre prevederile unui nou proiect de lege privind transportul de calatori in zona metropolitana Bucuresti si despre cum se poate realiza transport regulat, fara licenta de traseu.

Transcript of Ziua Cargo - numarul 53, iunie 2013

Page 1: Ziua Cargo - numarul 53, iunie 2013
Page 2: Ziua Cargo - numarul 53, iunie 2013

iunie 2013 ..........................................................................................................................

ED

ITO

RIA

L

3

Editor General

Meda Borcescu

[email protected]

Director Publicitate

Violeta Burlacu

[email protected]

Tel.: 0726.910.277

Redactor {ef

Radu Borcescu

[email protected]\n Juriul Interna]ional

Corespondent interna]ional

Raluca Mih`ilescu

[email protected]

Redactori

Magda Severin

[email protected]

Alexandru Stoian

[email protected]

Secretar Generalde Redac]ie

Cristina Tobescu

[email protected]

FOTO-VIDEO:

Jean-Mihai Pâlșu

DTP [i PRE-PRESS

Top O’Rush Graphic Design

Art Director

Adrian Baltag

Tipar executatla Everest 2001

Revist` editat` deZC Trans Logistics Media

Adresa redac]iei:

Bdul Timi[oara nr. 92,

Sector 6, Bucure[ti

Tel.: 021.444.00.96

Fax: 031.814.63.86

www.ziuacargo.ro

ISSN 2069 - 069X

ÎÎ n transporturile rutiere s-adez voltat un conflict care acu prins aproape întregulsec tor, între ºoferi ºi patroniifir melor de transport. Primii

se plâng de condiþiile grele demun cã ºi salariile mici pe care lepri mesc, în timp ce patronii vor -besc despre indisciplinã, slabãpre gãtire ºi chiar furturi grosolane.

Adevãrul... din anumite punctede vedere, ambele pãrþi au drep -ta te ºi acesta este momentul încare începe cãutarea vinovaþilor.Ast fel, conflictul se adânceºte, pu -nând ambele pãrþi într-o situaþieanormalã - pe de o parte lucreazãîm preunã, iar pe de altã parte secon siderã pãcãliþi ºi încearcã sãse „faulteze“ reciproc pentru a li -m ita „nedreptatea“.

Faptul cã o asemenea situaþieeste neproductivã este de la sineînþeles ºi tocmai de aceea schim -ba rea mentalitãþilor este obliga to -rie.

S-a vorbit multã vreme despreo listã „neagrã“ a ºoferilor carepro duc în mod regulat probleme,însã, din diferite motive, acest pro -iect nu a fost pus în practicã. Arfi legalã o asemenea listã ºi, maiales, ar avea potenþialul de a nor -ma liza raporturile dintre patroniºi ºoferi?

Probabil cã nu. ªi tocmai deace ea, în cadrul conferinþei pe caream organizat-o la Poiana Braºov,s-a vehiculat o idee nouã, carepre supune o schimbare la 180 degra de a abordãrii - crearea uneiliste „albe“.

Patronii ºi ºoferii ar putea lucra„umãr la umãr“ la completareaacestei liste, care ar scoate în evi -den þã partea bunã a lucrurilor. Înaceste condiþii, toþi ºoferii îºi vordori sã fie incluºi pe listã, iar con -ti nuitatea la locul de muncã, per -for manþele profesionale, conduitacorectã ar putea fi câteva dintrecri teriile care sã stea la baza acu -mu lãrii de puncte.

Potenþiala problemã privind le -ga litatea dispare ºi, împreunã cu

al te câteva instrumente (de e xem -plu, asigurare de malpraxis pen -tru ºoferi), s-ar putea pune bazeleunui nou început pentru trans -porturile rutiere.

Va fi nevoie de participareaunui numãr cât mai mare de firmede transport ºi de stabilirea unorreguli precise privind accesul lalistã, modul de introducere a da -te lor, situaþiile care duc la punctaresau depunctare... ºi, bineînþeles, vafi nevoie de rãbdare, deoarece oase menea listã îºi va produceefec tele dupã o perioadã relativlungã de timp. În ceea ce priveºteefortul de introducere a infor ma -þiilor, acesta ar putea fi limitat dacãs-ar merge pe ideea ca ºoferiisã-ºi introducã singuri datele, iarad ministratorul listei ar avea grijãdoar ca acestea sã fie corecte,bine înþeles cu ajutorul anga ja -torilor.

Se va gãsi oare o entitate caresã punã în practicã un asemeneaproiect? Care sã beneficieze derespectul ºi încrederea breslei?

κi va putea asuma vreo so -cietate de asigurãri un produs demalpraxis pentru ºoferi?

Iatã douã proiecte în carerevista Ziua Cargo s-a implicat ºipe care le va sprijini în continuarepentru a fi puse în practicã.

Însã cea mai importantã între -ba re este: sunt pregãtiþi transpor -ta torii pentru schimbare?

Radu [email protected]

Vântulschimbării

Page 3: Ziua Cargo - numarul 53, iunie 2013

{{TTIIRRII 66-67

FFOOCCUUSS� Proiect de lege: aMTB - aceeaşi Mărie,

dar sub altă pălărie 68-70� Transport regulat...

fără licenţă de traseu 72-73

LLAANNSSAARREENoul Logan McV a fost lansat oficial 71

{{TTIIRRII 6

ÎÎNNTTRREEBBAARREEAA LLUUNNIIIIDespre atacuri 7

AACCTTUUAALLIITTAATTEEamenzile s-ar putea reduce la jumătate 8

EEVVEENNIIMMEENNTT� am marfă... caut încă transport 10-14� Furturi record în 2013. ce este de făcut? 16-26

PPRREEZZEENNTTAARREEUbique Management Serviceso soluţie să-ţi păzeşti marfa 28

LLAANNSSAARREENoua gamă Renault Trucks 32-38

FFOOCCUUSSgE propune Fleetcare 40

CCOONNCCUURRSSMăsoară-ţi cunoştinţele de logistică! (43) 56

IINNEEDDIITTMachu Picchu 62-64

{{TTIIRRII 58

IINNFFRRAASSTTRRUUCCTTUURRĂĂ� Podul calafat-Vidin,

deschis după 6 ani de şantier 60

� autostrada Deva-orăştie, în trafic 61

HHOORROOSSCCOOPP DDEE CCĂĂLLĂĂTTOORRIIEE15 iunie - 15 iulie 2013 74

{{TTIIRRII 42-43

FFOOCCUUSSStill şi antalisParteneri în reducerea costurilor 44-46

iunie 2013 ..........................................................................................................................

SU

MA

R

5.......................................................................................................................... iunie 20134

SU

MA

R

EEVVEENNIIMMEENNTT� insuring & Licensing 52-53� aRiLog pentru copii

În vizită la Tip Top 54

IINNTTEERRVVIIUULogi(sti)ca succesului, între motivaţie şi inovaţie 48-50

Page 4: Ziua Cargo - numarul 53, iunie 2013

DAF ROADSHOW 2013ÎN ROMÂNIA

DAF Roadshow 2013, prezentîn cincisprezece þãri europene,a adus anul acesta douãreprezentãri în România pentruprima datã în ultimii cinci ani.Prima oprire a avut loc la filialaEVW Holding din Arad în data de15 mai ºi a stârnit o curiozitatedemnã de invidiat - peste 120de clienþi importanþi din vestulþãrii. Al doilea popas alconvoiului DAF pe teritoriulRomâniei a avut loc în capitalã,

unde s-a bucurat de asemeneade o asistenþã numeroasã,având alãturi mulþi key accountsdin zona de sud. Bineînþeles,cea mai mare atracþie aRoadshow-ului a reprezentat-oºofarea vehiculelor dincaravanã, venite special dinOlanda: CF ºi LF ATe (AdvancedTransport Efficiency) ºi înpremierã douã camioane noi XFEURO 6. Magazinul mobil depiese DAF a reprezentat deliciulcelor ce au þinut sã atingã ºi sãachiziþioneze piese OE ºiobiecte promoþionale DAFgenuine. Ca urmare a acþiunilorde la Arad ºi Bucureºti, diviziade vânzãri camioane a semnalatprimele discuþii importante învederea achiziþiei de XF EURO 6în România ºi 25 de comenzipentru vehicule EURO 5. EVWHolding, unicul dealer DAF înRomânia, continuã în acest fel o

campanie susþinutã demarketing, parte a strategieiEVW Holding pe 2013. Scopulimportatorului DAF este acelade a impulsiona prin acþiunibine targetate vânzãrile deunitãþi noi EURO 5 (posibilenumai pânã la finalul anului2013). În acelaºi timp aduceaproape de client gama EURO 6acum prin XF ºi pânã la sfârºitulverii ºi prin noile modele CF ºiLF.

MHS TRUCK & BUS A LANSAT NOULMAN EURO 6

Caravana EURO 6 a fãcut ooprire în curtea MHS Truck & Busdin Bucureºti, la finalul lunii mai,în cadrul roadshow-ului care atraversat marile oraºe aleEuropei de Est. Echipa noastrãde tehnicieni ºi cele 13 camioaneau fost la dispoziþia invitaþilor pedurata întregii zile, prezentândnoile tehnologii MAN. Clienþii aufost întâmpinaþi de atmosferabavarezã ºi au putut testacamioanele la drum. Optimizareadesignului exterior al nouluicamion a avut drept scop atâtîmbunãtãþirea aerodinamicii, câtºi a liniei estetice, în timp ceinteriorul cabinei oferã un confortsporit ºi o mai bunãfuncþionalitate. Noul motor esteconceput special sã respectenorma internaþionalã de poluareEURO 6, eliminând practicemisiile de CO2, cu menþinereacaracteristicilor de performanþãale motorului EURO 5.

NOU SISTEM DE TAXĂDE DRUM ÎN UNGARIA

O delegaþie a ConfederaþieiNaþionale Rutiere (CNR) a luatparte, la începutul lunii iunie, laSzeged - Ungaria, la o expunereÁAK Zrt. ºi I-Cell Kft., dezvolta -torul noului sistem de taxãraportatã la distanþa parcursã, ceva fi implementat de la 1 iulie2013. Platforma de înregistrare,precum ºi planificãrile de rute sevor efectua pe platforma I-CellKft., dezvoltatorul sistemului, laadresa funcþionalã din20.06.2013: www.hu-go.hu.Reþeaua de drumuri cu taxã seîntinde pe o lungime totalã de6.513 km de autostrãzi, drumurirapide ºi drumuri principale.Harta acestei reþele poate fivizualizatã la: www.autopalya.hu.

ÎNTR

EB

AR

EA

LU

NII

Spune-]i p`rerea!

Despre atacuriResimţiţi o creştere a riscurilor la care suntsupuse maşinile dumneavoastră pe şosele? Puteþi transmite

comentariile dumneavoastrã direct

pe site-ulwww.ziuacargo.ro

la secþiunea „Întrebarea lunii“.

1. În ultimul an, am resimþit o creºtere accentuatã a atacurilor asupra mãrfurilorpe ºosele.

2. Furturile/tâlhãriile se menþin la un nivel similar cu cel înregistrat anii trecuþi.3. Se poate vorbi mai degrabã de o reducere a riscurilor de atac asupra

mãrfurilor.

iunie 2013 .......................................................................................................................... 7

ȘTIR

I

.......................................................................................................................... iunie 20136

De la începutul lunii mai,pasionaţii de cai putere dinRomânia, Moldova,Bosnia-Herţegovina, Bulgaria,Ucraina, Ungaria, Serbia,Polonia şi Turcia se pot înscriepe site-ul www.choppertruckfestival.com, pentru aparticipa la unicul evenimentde pe piaţa autohtonă deacest gen - „The MostBeautiful Truck&chopperFest”. În prima etapă, dupăînregistrarea online,participanţii vor urca pe sitefotografii alecamionului/chopperului pecare doresc să îl prezinte, iarconducătorii de camioanecare se vor înscrie încompetiţie vor da testul decunoştinţe teoretice. cei 200de semifinalişti vor fi aleşi înbaza punctajului obţinut latestul online. Pe aceştia îiaşteaptă 3 competiţii cupremii pe măsura aşteptărilor:„cel mai frumos camion”,„cel mai frumos chopper” şi„cel mai bun şoferprofesionist din România”, lasfârşitul căruia cel care vaprimi titlul va câştiga şi marelepremiu, care constă în 2.000de euro. De asemenea,câştigătorii competiţiilor „celmai frumos camion” şi „celmai frumos chopper” vor aveaocazia să meargă într-o

excursie exclusivistă la celmai cunoscut şi mediatizatfestival, carnavalul de la Riode Janeiro, unde vor puteaadmira cele mai frumoasecare alegorice din lume.Înscrierile în competiţie sevor încheia pe 1 august 2013,iar marele eveniment va avealoc în perioada 21-22septembrie la autodromuliFPTR din Târgu Mureş. „The Most BeautifulTruck&chopper Festival”este un eveniment organizatde iFPTR, UNTRR şi adBrainPartners, cu aportul unorparteneri de renume precumcosmote, Scania, Schmitzcargobull, Mercedes Benz,Krone, Vialtis, Mol, Uniuneainternaţională aTransportatorilor Rutieri.

S-A DAT STARTUL ÎNSCRIERILOR LA „THE MOST BEAUTIFUL TRUCK&CHOPPER FEST”

Este pãrerea aproape unanimãa celor care au rãspuns la în tre -barea lunii mai: „Sunteþi de acordcu introducerea plãcuþelor privinddimensiunile vehiculelor?“. 86%dintre respondenþi au apreciat cãaceastã mãsurã reprezintã, prinmodul în care s-a decis punereaei în practicã, doar un motiv pentruautoritãþi de a atrage bani de laposesorii de flote comerciale. 9%afirmã cã mãsura trebuie intro du -sã doar în cazul vehiculelor carenu au astfel de plãcuþe montatede producãtor, pentru a putea res -pecta reglementãrile europene ºidoar 5% cred cã mãsura va aveaun efect benefic asupra siguranþeirutiere. „Foamea de bani a iluº -trilor noºtri conducãtori se trans -mi te prin gãsirea ºi inventareacelor mai aberante legi ºi hotãrâride guvern. Nimeni nu cred cã afã cut vreodatã un studiu de im -pact când a stabilit un cuantum deamendã sau taxã“, a comentatDaniel Stoica pe pagina dedicatãîntrebãrii lunii. „Toate dimensiunilesunt în certificatul de înmatriculareal vehiculului. Mãsura aceasta vamai scoate niºte caºcaval...“, seapre ciazã într-un alt comentariu.Rea mintim, în urma reacþiei pu -ter nice a transportatorilor, minis -te rul de resort a decis amânareaintrãrii în vigoare a acestei mãsuride la sfârºitul lunii mai la începutullunii ianuarie 2014.

Plăcuţele nu reprezintă decât o sursă de bani pentru emitenţi

Page 5: Ziua Cargo - numarul 53, iunie 2013

.......................................................................................................................... iunie 2013

ACTU

ALIT

ATE

8

PP roiectul de modificare aHG 69 reduce uºor nu -mãrul încãlcãrilor foar tegrave de la 41, în ca zulre glementãrii afla te în vi -

goa re, la 38. Numãrul fap te lor carere prezintã încãlcãri gra ve scade dease menea uºor de la 83 la 81, întimp ce numãrul în cãl cãrilor minorear trebui sã creas cã de la 32 la 36.În ceea ce pri veºte cuan tu mul a -men zilor, în ur ma so li ci tãrilor venitedin partea pa tronatelor ºi asociaþiilorpro fe sio nale din do meniu, proiectulaflat în discuþie la Ministerul de re -sort propune di mi nuarea sanc þiu -nilor pentru abateri forte grave dela 14.000 - 18.000 de lei la 6.000- 12.000 de lei, a ce lor a pli cate pen -tru abateri grave de la 8.000 -12.000 de lei la 2.000 - 6.000 delei ºi introducerea aver tis mentuluiîn cazul încãlcãrilor mi nore pentru osingurã încãlcare într-o perioadã de6 luni, amenda ur mând sã se apliceîncepând cu cea de-a doua încãlcareîn acest ter men. Cuan tu mul acesteiaa fost re dus de la 3-6.000 de lei, învi goare în prezent, la 250 - 2.000de lei în proiect.

Câteva dintre cele38 de abaterifoarte grave

1. efectuarea transportului rutiersau a activitãþilor conexe trans por -tu lui rutier fãrã licenþã sau cu licenþaretrasã;

2. efectuarea transportului rutiersau a activitãþilor conexe trans por -tu lui rutier având licenþa suspen da -tã;

3. lipsa de la bordul vehicululuia autorizaþiei de transport inter na -þio nal ºi/sau a documentului detrans port, în cazul efectuãrii trans -por tului rutier internaþional de cãtreun operator de transport rutier strãin;

4. efectuarea transportului rutiercon tra cost prin servicii regulate înalte zile decât cele înscrise în gra -fi cul de circulaþie sau plecarea încursã din capãtul de traseu la alteore decât cele înscrise în grafic;

5. efectuarea transportului cuun vehicul rutier pentru care ope -ra torul nu deþine copia conformã alicenþei de transport sau o are retra -sã sau suspendatã;

6. utilizarea unui conducãtorauto care nu este titular al ates ta -tu lui de conducãtor auto;

7. nerespectarea prevederilorart. 8 alin. (1) ºi (2) din Regu la mentul(CE) nr. 1.072/2009 ºi/sau ale art.15 din Regulamentul (CE) nr.1.073/2009 privind efectuareaoperaþiunilor de cabotaj;

8. înstrãinarea licenþei;9. efectuarea transportului rutier

cu un vehicul rutier pentru care s-adispus mãsura imobilizãrii;

10. sustragerea de la controlulîn trafic/obstrucþionarea controluluiîn trafic prin neprezentarea do cu -men telor;

11. sustragerea de la controlulla sediu sau obstrucþionarea con -tro lului la sediul acestora prin ne -pre zentarea documentelor;

12. angajarea sau menþinereaîn funcþie a persoanelor cu funcþiicare concurã la siguranþa rutierãcare nu sunt titulare ale unui ates -tat/cer ti fi cat de pregãtire profesio -na lã va labil;

13. nerespectarea obligaþiei dea depune la ARR, în termen de 10zile, un numãr de copii conformeale licenþei de transport/licenþei co -munitare egal cu numãrul vehi cu -lelor rutiere pentru care condiþia decapacitate financiarã nu mai esteîndeplinitã;

14. nerespectarea de cãtre unoperator de transport rutier dintr-unstat din afara Uniunii Europene aprevederilor art. 29 din OrdonanþaGuvernului nr. 27/2011 ori ne res -pec tarea de cãtre un operator detrans port rutier român a preve de rilorart. 46 din Ordonanþa Guver nuluinr. 27/2011;

15. utilizarea de vehicule carepre zintã defecþiuni tehnice majoreºi/sau periculoase privind sistemulde frânare, sistemul de direcþie, punþi,roþi, anvelope ºi suspensie, ºa siu,cabinã ºi elemente ataºate ºa siu lui

ºi/sau limitatorul de vitezã, sta bilitepotrivit legislaþiei în vigoa re;

16. utilizarea la efectuarea trans -portului rutier a vehiculelor care nurespectã prevederile art. 71 alin. (1)ºi (3) din Ordonanþa Gu ver nului nr.27/2011;

17. efectuarea transportuluirutier de mãrfuri cu depãºirea cucel puþin 20% a masei totale maximau torizate pentru vehiculele cu oîn cãr cãturã utilã admisibilã care de -pã ºeºte 12 tone sau cu cel puþin25% a masei totale maxim autori -za te pentru vehicule cu o încãrcã -tu rã utilã admisibilã care nu depã -ºeºte 12 tone;

18. nerespectarea obligaþiilorde a nu permite plecarea în cursãa vehiculelor care au limitatorul devitezã defect, de a nu permite in ter -venþia persoanelor neautorizateasupra limitatoarelor ºi/sau a obli -ga þiei de a monta numai prin ope -ra tori economici autorizaþi limi ta -to are de vitezã;

19. nerespectarea obligaþiei dea utiliza la efectuarea transportuluirutier naþional contra cost numaive hicule rutiere a cãror stare teh ni -cã corespunde reglementãrilornaþio nale de siguranþã rutierã ºi depro tecþia mediului înconjurãtor, cuITP valabil, certificate/cla si ficate/în -ca drate corespunzãtor, conformprevederilor legale în vigoare.

20. nerespectarea de cãtre au -to gãri a obligaþiei de a permite ac -ce sul nediscriminatoriu opera to rilorde transport la serviciile oferite, fãrãa condiþiona încheierea con trac telorde efectuarea unor servicii su -plimentare;

21. nerespectarea de cãtre ca -se le de expediþii a obligaþiei de ades fãºura activitãþi de intermedierea operaþiunilor de transport rutiercontra cost numai cu operatori detrans port rutier licenþiaþi;

22. conducerea unui vehicul decãtre conducãtori auto neatestaþicorespunzãtor tipului de transportrutier efectuat.

Meda [email protected]

Amenzile s-ar puteareduce la jumătateDupă ce transportatorii au ameninţat că vor ieşi în stradă, au fostdemarate din nou negocierile dintre asociaţiile patronale şi autorităţiprivind modificarea HG 69, care legiferează sancţiunile în domeniu.Varianta finală de proiect, asupra căreia s-a ajuns la o înţelegere lamijlocul lunii iunie şi care ar trebui să intre pe circuitul de avizare,prevede o reducere substanţială şi stipulează că, pentru abaterileminore, se va aplica, într-o primă fază, avertismentul.

Page 6: Ziua Cargo - numarul 53, iunie 2013

.......................................................................................................................... iunie 201310

EV

EN

IMEN

T

iunie 2013 .......................................................................................................................... 11

HAVI Logisticscere tarifeconstante

HAVI Logistics este un grupcare opereazã în prezent în 48 deþãri la nivel mondial, dispunândde un personal total de 8.000 an -ga jaþi ºi acoperind peste 12.000puncte de livrare. În Europa, ope -reazã în 37 þãri, cu 55 centre dedistribuþie, 700 camioane, peste5.000 angajaþi ºi 8.000 punctede livrare. În România, HAVI Lo -gis tics deþine trei centre de dis -tri buþie (Bucureºti, Chitila ºi Deva)iar printre cei mai importanþi cli -enþi se numãrã McDonald’s Ro -ma nia ºi OMV Petrom Marketing,compania realizând peste 1.000de livrãri pe lunã cãtre nu maipuþin de 600 puncte.

Pentru operarea trans por tu ri -lor externe, HAVI foloseºte ser vi -ci ile firmei de forwarding STIFreight Management, care asigurãserviciul de evaluare ºi selectarea cãrãuºilor subcontractori ºi au -di teazã periodic firmele de trans -port cu care colaboreazã.

Printre criteriile de selectarea transportatorilor utilizate de STIse numãrã dimensiunea, calitateaºi starea tehnicã a parcului auto,si tuaþia financiarã a companiei,asi gurarea pentru marfã, certi fi -ca rea corespunzãtoare a vehicu -le lor (FRC, DSV) etc. „Dar poatemai importante sunt criteriile par -ticulare, cum ar fi constanþa ta ri -felor pe o perioadã de 12 luni,asi gurarea schimbului paleþilor cufurnizorul extern, aspectul ºi con -duita ºoferului la livrare ºi, nu înultimul rând, reputaþia companieide transport ºi recunoaºterea eipe piaþã”, a declarat Mihnea Ioan,director general HAVI LogisticsRo mania, în prezentarea sa dinca drul conferinþei Ziua Cargo dela Poiana Braºov, adãugând la toa -te acestea respectarea legii, res -pon sabilitatea socialã, protecþiamediului ºi... tariful.

Lagermax AED Romania -accent peprofesionalism

Grupul Lagermax, cu sediulcen tral în Salzburg, Austria, deþineîn prezent 51 de birouri în 12 þãridin Europa, realizând servicii detrans port internaþional rutier, ma -ri tim ºi aerian de mãrfuri, depo -zi tare ºi ser vicii cu valoare adãu -ga tã ºi servicii vamale. Grupul areun numãr total de angajaþi de3.120 persoane. Lagermax Roma -nia are sediul central la Arad ºifiliale în Bucureºti ºi Timiºoara,dis punând de un numãr de 64 an -gajaþi. Compania deþine 4 auto -tre nuri cu prelatã de 40 t, un auto -ca mion cu prelatã de 12,5 t ºi

douã autoutilitare de 3,5 t, vehi -cu lele realizând transporturi intra -co munitare, dar ºi distribuþie demarfã la nivel local ºi naþional înRo mânia. Dar, desigur, ºi Lager -max are nevoie sã apeleze lasubcontractori în anumite cazuri.„Foarte important pentru noi esteprofesionalismul companiilor cucare lucrãm”, precizeazã RareºMã cinicã, Managing Director La -ger max AED Romania. „Aceastapre supune o bunã cunoaºtere apieþei, ºoferi instruiþi în relaþia cuagenþii vamali etc. De asemenea,preþul trebuie sã fie echitabil, þi -nând cont întotdeauna de chel tu -ie lile casei de expediþie, care nuse rezumã numai la costurile efec -tive de transport. Preþul trebuiesã fie liantul unei bune relaþii întrecasa de expediþie ºi cãrãuº. Apoiºoferul - care reprezintã casa deexpediþie în relaþia directã cu cli -entul; de aceea este important caprin persoana acestuia, clientulsã aibã o imagine pozitivã. Nu înul timul rând, esenþialã este punc -tua litatea la termenele de încãr -ca re/livrare, precum ºi la întoc -mirea ºi înapo ie rea în bunã ordinea documentelor de transport”.

Am marfă... caut încă transport

Să precizăm că producătorii şi beneficiarii detransport au căpătat în mod tradiţional unloc foarte important în cadrul conferinţelorZiua Cargo este aproape redundant.Importanţa unor contracte serioase petermen cel puţin mediu, precum şi acapacităţii cărăuşilor de a se adapta dinmers la exigenţele pieţei sunt denetăgăduit. Cum anume evoluează acesteexigenţe de la un an la altul? Aceasta esteuna dintre întrebările care şi-au găsitrăspunsul în cadrul conferinţei Ziua Cargo dela Poiana Braşov, de la sfârşitul lunii mai.

MihneaIoan

RareșMãcinicã

Page 7: Ziua Cargo - numarul 53, iunie 2013

LCWaikiki, încontinuădezvoltare

LCWaikiki este lider de piaþãîn do meniul retailului de îmbrã -cã minte din Turcia ºi are ca scopsã ajungã pe unul dintre primeletrei locuri din Europa pânã în2023. Pro du cã torul a începutinvestiþiile strãine în 2009, cânda fost deschis ºi pri mul ma ga zinîn România. În pre zent, deþine 51de magazine în 16 þãri ºi nu maipu þin de 377 în þara de origine,iar tot pânã în 2023 in ten þioneazãsã creascã pânã la 1.562 ma ga -zi ne. Supply Chain-ul producã to -ru lui con þi ne o serie de operaþiunicare por nesc de la orga ni zareatrans portului de apro vizio na re cuma terii prime pânã la livra rea cãtrema gazine la nivel intern ºi inter -na þional, pentru viitor ur mã rinddez voltarea unui sis tem „multichannel retail” - ma ga zine, web ºimobil, pentru a aduce stocurilemai aproape de client. Cu o reþeade þãri de export aflatã în con -tinuã dezvoltare (de la 15 în 2012,

la 24 în 2013), LCWaikiki are ne -vo ie de un flux de transport binepus la punct ºi un sistem logisticin cluzând operaþiuni vamale,cross-docking, picking de colete,colec ta re ºi îm pa chetare, dis tri -bu þie, cu rierat pentru vânzãri onli -ne, ex pediþii directe etc. „Astfel,este vor ba, pe de o parte, despreser vi cii pen tru clienþi ºi transferuriîntre ma gazine, iar pentru web -despre livrãri stan dard, next daysau cu termen alocat, dar ºi înregim internaþional, ceea ce im pli -cã uneori taxe”, a arãtat Laura Si -mion, Regional Supply Chain Ma -na ger Europe LCWaikiki, în ca drulconferinþei Ziua Cargo. În modlogic, orice potenþial partener tre -buie sã dea dovadã de un gradcrescut de flexibilitate ºi de opunc tua litate exemplarã.

Renania cereservicii complexeşi complete

Realizând import, distribuþie ºiex port de soluþii ºi echipamente desã nãtate ºi securitate în mun cã, Re -

na nia are sediul central în Târgu Mu -reº (unde existã ºi ca pa citãþi de pro -duc þie pentru marca Ver tiqual), douãpuncte de lucru, în Bu cureºti ºi Timi -ºoa ra, ºi o re þea de peste 440 dedis tribuitori. Pentru ga ma sa de pro -du se, de peste 1.000 de repere (3mãrci pro prii ºi peste 60 de mãrciin ter na þionale), Renania realizeazã99% livrãri cãtre clienþii din Ro mâ -nia în 24 ore prin servicii de dis tri -bu þie proprii ºi ex ter nalizate. La nivelex tern, nece sa rul de trans port al Re -na nia include apro ximativ 120 con -tai nere ºi 50 LCL pe an, cu încãrcareîn porturi din China, Pakistan, SriLanka, marfã vrac, nepaletizatã.

„Pentru selectarea furni zo ru lui,im portante sunt pentru noi preþulcom petitiv, respectarea ter me nelorde livrare, flexibilitatea pro gramuluide lucru, termenele de platã, tr a ta -rea corectã a re cla ma þiilor ºi un ter -men scurt de pla tã a daunelor dintim pul trans por tului”, a spus An dre -ea Mureºeanu, director opera þiuniRenania. La ni vel intern, este vorbadespre aproximativ 150.000 coleteanual, cu încãrcare din Târgu Mu reººi dis tribuþie naþionalã, în termen de24 h. ªi în acest caz sunt impor tan -te tariful ºi termenul de pla tã, darpoa te ºi mai mult con tea zã fle xi bi -li tatea, respectarea ter me ne lor deli vrare ºi modul de re pre zentare înte ritoriu. Nu în ultimul rând, com pa -nia solicitã in te grarea aplicaþiei degenerare etichete de des tinaþie cusistemul WMS Re nania, precum ºiun sis tem de rapor tare electronic.

.......................................................................................................................... iunie 201312

EV

EN

IMEN

T

LauraSimion

AndreeaMureșeanu

Page 8: Ziua Cargo - numarul 53, iunie 2013

.......................................................................................................................... iunie 201314

EV

EN

IMEN

T

Pen tru trans por tul extern, operatorultrebuie sã aibã posibilitatea efec -tuãrii tuturor variantelor de trans -port din Asia: FCL, LCL, aerian ºigru parea mai multor furnizori în ace -laºi container. De asemenea, tre -buie sã asigure de pozitare înConstanþa, o perioadã sto rage + de -mu rrage, controlul cali tãþii, asi gu rãri,situaþii centralizate cu sta tutulcontainerelor încãrcate etc.

WienerbergerSisteme deCărămizirecompenseazăperformanţa

Companie fondatã în 1819 laVie na, Wienerberger este astãzi ungrup internaþional, producãtor dema teriale de construcþii, care ope -rea zã în 27 de þãri, 5 pieþe de ex -port, prin intermediul a 229 de fa -brici în Europa, America de Nord ºiIndia. În România, Wienerbergerdeþine trei fabrici, la Gura Ocniþei(Dâmboviþa), Sibiu ºi Triteni (Cluj).

Pe plan local, Wienerberger co -la boreazã cu 20 de case de ex pe -di þii, capacitatea camioanelor fo -lo si te fiind de 20 t. În 2012 au avutloc peste 35.000 de încãr cãri, ceamai mare casã de expe di þii deþinândo cotã de 9% din to talul încãrcãrilorde produse Po ro therm. Anual sunte li minate ca se le de expediþii ne -per for mante ºi se contracteazãaltele noi.

„Principalele elemente con trac -t u ale pentru noi sunt numãrul în cãr - cã rilor realizate pentru fie carefabricã, tarifele de transport ºi con -di þiile de indexare a aces to ra, ter -me nele de confirmare, pre cum ºicon d iþiile de platã”, spune TündeMauch, Logistic Ma nager la Wie ner - berger Sisteme de Cãrãmizi. „Com - pania noastrã efectueazã li vrã rilenu mai pe bazã de contract, iar relaþiade parte ne riat pe care o a vem cuca sele de expediþii este foar te im -por tan tã pentru calitatea ser viciiloro ferite”. Încãrcãrile pro du selor Wie -ner berger se realizeazã în ur ma con -fir mãrii comenzilor de trans port decãtre casele de expe diþii, fabricaidentificând ºoferul ºi camionul pebaza acestor con fir mãri. Durata me -

die de încãrcare a unui camion estede 30 minute, iar des cãrcãrile serea lizeazã în de po zi tul distribui to -rului sau di rect în ºantier.

Tünde Mauch menþioneazã, deasemenea, cã existã un sistem derecompensare a transportatorilor,în funcþie de gradul de realizare acomenzilor de transport primite ºicifra de afaceri lunarã. Alþi in di catoride performanþã pentru trans por ta -to rii care lucreazã cu Wienerbergersunt, dupã cum am subliniat, nu -mã rul de încãrcãri pe fabricã ºi, nuîn ultimul rând, ter me nul de livrarecãtre client, care trebuie sã fie demaximum 48 de ore.

Yazaki Romania -„am marfă, amcăutat transport...”

Companie japonezã din do -me niul componentelor auto, Ya -zaki pro duce sisteme de distr i -bu þie elec tri cã. În România,Yazaki are douã fa cilitãþi propriide pro du cþie, în Plo ieºti (Prahova)ºi Ca racal (Olt). Nu mãrul deangajaþi la nivelul lunii iunie aacestui an este de 3.750 per -soane iar printre cli enþii tradi þio -nali se numãrã Toyota, Ford, LandRover, PSA etc. Com pania arepunc te de livrare în Kolin - Cehia,Koln - Germania, Etupes - Franþa,Derby - Marea Britanie, Opbla -beck - Belgia ºi, nu în ul ti mulrând, Cra io va - România (fa bri caFord). Pro du cãtorul contrac tea zãlunar trans porturi în valoare de

aproximativ 650.000 euro, din trecare 69% reprezintã fluxul deimport iar 31% cel de export.60% sunt transporturi rutiere,35% trans port naval containerizatºi 5% pe calea feratã.

„La outbound, produsul finitse exportã în proporþie de 85%”,a precizat Dan Culda, SupplyChain Ma nager la Yazaki Ro ma -nia. „Livrã ri le la export însumeazã6.000 pa leþi lunar ºi se realizeazãcu o medie de 85 tiruri, din careaproximativ 28 se întorc pe returcu ambalaj. Me dia este de circa70 paleþi/li vra re”. Pe „inbound”,com pania are 134 furnizori rãs -pân diþi pe tot globul ºi care li -vreazã lunar, în me die, 78.000 deunitãþi de manipu lare (cutii, mo - soa re de fire etc), to ta lizând cam109 camioane, marea majo ritateFTL. La acestea se a dau gã circa35 containere de 20”/40”, o par -te din ele „pe roþi”, o parte pe ca -lea feratã. Producã to rul fo loseºtecurse „shuttle” între lo caþiile deproducþie: de 3 ori/zi, ca mion de20 t, pe ruta Ploieºti - Ca racal -Plo ieºti, de 3 ori/zi, ca mion de20 t, pe ruta Ploieºti - Câm pulungMuscel - Ploieºti ºi de 8 ori/zi,cu utilitarã de 3,5 t, pe ruta Plo -ieºti - Negoieºti - Ploieºti.

Având în vedere faptul cã n-areu ºit sã gãseascã un furnizor in -tern care sã corespundã exigen -þe lor sale, compania a decis sã lu -creze cu o casa de expediþie dinGer mania, cu trei hub-uri, înGenn vel lier, Schweinfurt ºi Bra -tis lava, fiind vorba despre o maimare predictibilitate a costurilor,ali nierea acestora cu volumelede producþie, o mai mare vi zi bi -litate pentru mãr fu rile în tranzit,uºurinþã în utilizare etc.

Raluca MIHĂ[email protected]

TündeMauch

DanCulda

Page 9: Ziua Cargo - numarul 53, iunie 2013

.......................................................................................................................... iunie 2013

EV

EN

IMEN

T

16

II onel Popa, Senior SecurityManager, EMEA, Nokia ºi re -pre zentant TAPA EMEA înRo mânia, a afirmat cã, po -tri vit informaþiilor organi za -

þiei, valoarea pierderilor va creºtedramatic.

Valoarea pierderilor anualeînregistrate în Europa din furturiîn zona de logisticã ajunge la 8,2mi liarde de euro. În 2012 celemai frecvente au fost furturile din

vehicule, urmate de furturile deve hicule - cu tot cu marfã. Unsem nal important de îngrijorare îltrans mite creºterea de la 8 la 13%a violenþei în cadrul acestor inci -den te, în timp ce de la 0 la 6% s-amajorat numãrul incidentelor carepresupun blocarea drumului.

„Îngrijorãtor este faptul cã nevom confrunta cu din ce în ce maimult incidente simple ºi brutale.Dacã înainte se opera noaptea,

acum se opereazã ziua, iar în 5mi nute se furã un camion. Cei im -pli caþi în crima organizatã nu aureguli, nu au eticã, ºtiu foarte binece fac, lucreazã cu oameni corupþi,care fac parte din structurile lor.Din cauza crizei, se pare cã 3%din tre oameni sunt implicaþi în cri -ma organizatã, însã existã un pro -cent de 17% de persoane predis -puse sã intre în grupuri de crimãorganizatã, pentru cã au rãmas

fãrã serviciu, au rate la bãnci...“,a precizat el.

Iatã câteva cifre foarte in te re -san te privind fenomenul furturilorpe acest segment în Europa. În65% din cazurile în care sunt ra -portate incidente este implicat ci -ne va din interior. 1% dintre ve hi -cu lele comerciale suferã un astfelde incident în fiecare an. 8% din -tre incidente implicã arme (ºi estevorba despre Europa, nu numaidespre România).

Exemple desprecum se operează

„În ceea ce priveºte implicareaunor persoane din interior, pot sãdau un exemplu: un caz petrecut,

în 2011, în zona Milano. Un ca -mi on, cu marfã în valoare de 4 mi -li oane de euro, a fost furat cutotul, când mai avea 200 de metripânã la destinaþie - depozitul final.Mai multe persoane cu puºti au -to mate au tras în geamul dindreap ta (celãlalt ºofer dormea înacel moment), ºoferii au fost le -gaþi, lãsaþi undeva lângã o pãdureºi s-a auzit de ei dupã câteva orede la momentul incidentului. Defapt, ei au raportat incidentul. Darhoþii dispãruserã cu tot cu camion.Vehiculul era dotat cu GPS ºi be -ne ficia de toate sistemele de ur -mãrire, dar cei de la depozit habarn-aveau ce se întâmplase. Au aflatde la poliþie. Ceea ce vreau sã vãspun este cã hoþii nu sunt naivi,

iunie 2013 .......................................................................................................................... 17

Furturi record în 2013. Ce estede făcut?Una din temele de mare interes dezbătute cu ocaziaconferinţei Ziua Cargo a adus în prim plan securitateamărfurilor de-a lungul lanţului de distribuţie. Piaţa seconfruntă cu o majorare importantă a furturilor, TAPA(Transported Asset Protection Association) atrăgândatenţia asupra faptului că 2013 va fi un an record dinpunctul de vedere al incidentelor de această natură.

Augustin Hagiu, consultant în transporturi:Existã un conflict permanent legat, pe de oparte, de subfinanþare, de salariile care se

plãtesc pe zona de transport. Aº merge spre unmental colectiv, care se apropie de mai multãcomunicare, de termene de platã decente, care sã

nu punã în dificultate ºoferii, ºi de preþuri care sã acopere costurileoperaþionale - ºi cred cã ºi ei vor fi mai puþin tentaþi sã bage mânaprin cutii ºi sã se expunã pericolelor. Cunosc firme care au ºoferiangajaþi de peste 16 ani. Care îi premiazã pentru diverse aspecteale activitãþii lor, cum ar fi durata lungã de viaþã a unui acumulator,durata mai mare de utilizare a unei anvelope...“

Page 10: Ziua Cargo - numarul 53, iunie 2013

ei ºtiu deja ce furã. Atunci cândse produce furtul, în cele mai mul -te cazuri, marfa este deja vândutã.În ultimele 6 luni au fost înre gis -tra te douã incidente în cadrul uneicompanii din industria High Tech,cu pierderi de 14 milioane deeuro: 9 milioane într-un incidentîn care a fost implicat un camionºi 5 milioane într-un incident încare un depozit în Bel gia a fostatacat cu arme de foc. Nu vãgândiþi cã sunt persoane care nuºtiu ce fac. ªtiu foarte bine ce fac,sun teþi targetul lor ºi folosesc

orice oportunitate, orice cutie, ori -ce uºã, orice sistem de securitatelipsã“, a mai arãtat Ionel Popa.

Existã inclusiv cazuri în caresunt cumpãrate companii detrans port pentru a înlesni furtul.De exemplu, în urmã cu câþiva ani,a fost cumpãrat un cãrãuº de di -men siuni medii din Bulgaria, carelucra pentru case de expediþii cerea lizeazã logistica pentru pro -du cãtori ºi distribuitori de echipa -men te electronice. În perioadascursã între Crãciun ºi Revelion audis pãrut 20 de camioane încãr -

ca te cu electronice aparþinând maimultor firme. Ulterior, s-a desco -perit cã toþi ºoferii respectiveicom panii fuseserã schimbaþi.Paguba a depãºit 100 de milioanede euro...

De menþionat cã telefoanelecare se aflau într-unul dintre cami -oa nele deturnate au apãrut pe 3ianuarie în Ucraina, într-o perioadãîn care producãtorul nu poate livraîn aceastã þarã, pentru cã nu selu creazã. Altfel spus, crima or ga -ni z atã funcþioneazã, în general,ca o companie. Au departamentde marketing, de vânzãri, de re -cru tãri, de operaþiuni, fiecare îºiare foarte bine structurat rolul ºimerg la fix.

„Aº mai menþiona un caz dinMa rea Britanie, unde TAPA cola -bo reazã foarte bine cu poliþia, careare dedicatã o zonã de se cu ritatea transporturilor în ade vã ratul sensal cuvântului. Poliþia a capturat ogrupare infracþionalã, iar în cadrulinterogatoriilor, una din tre per -soanele implicate a afir mat cã faceparte din partea ope raþionalã, per -soana care conduce operaþiunilefiind «Domnul Doc tor» din Ro -mânia. Din pãcate, în mai toatecazurile, se pare cã ei sunt cu unpas înaintea noastrã. Avem douãopþiuni: fie încercãm sã þinempasul cu ei ºi sã le facem viaþagrea, fie îi lãsãm sã se dez vol te ºisã facã ce vor ei. Dacã pu nem GPSpe camion, vor veni cu sistemecare întrerup trans mi sia, dacãfolosim sisteme perfor man te înparcãri securizate, ºofe rul va parcaîn afara parcãrii ca sã-ºi însuºeascãbanii de parcare, iar dacã tu te uiþipe harta GPS, ai sã vezi cã esteîn parcarea se cu rizatã“.

Parcarea - punctulcel mai sensibil

Potrivit datelor TAPA, locul încare au loc cele mai multe inci -den te este parcarea. Atunci cândbunurile nu sunt în miºcare, risculcreºte enorm. De aceea, membriiTAPA încurajeazã mersul cu doiºoferi ºi folosirea parcãrilor pentrutermene cât mai scurte.

Altã zonã de risc o reprezintãser vice-urile ºi parcãrile pe parteala teralã a drumurilor.

Concluzia: când o marfã esteîn staþionare, indiferent dacã esteîn depozit sau în parcare, este su -pu sã unui risc mare. „Existã unor ga nism european care se ocupãde certificãrile parcãrilor - suntse curizate ºi aratã ca niºte for tã -re þe. În România, din pãcate, nuexistã nici una. Sunt discuþii sã

.......................................................................................................................... iunie 2013

EV

EN

IMEN

T

18

Cine este TAPATAPA a fost înfiinþatã în 1997, fiind o organizaþie globalã împãrþitãîn 3 zone (SUA, Europa ºi Asia), care reuneºte aproximativ 600 demembri reprezentând peste 220 de companii din sectoarele detransport, producþie, securitate, asigurãri etc. Concret, este vorbadespre o reþea de specialiºti în securitate, care se întâlnesc sãdiscute provocãrile pe care le au pe aceastã zonã, realizând inclusivcertificãri ale membrilor. De menþionat cã existã companii care nuacceptã sã facã transport decât cu firme certificate TAPA.

IonelPopa

Page 11: Ziua Cargo - numarul 53, iunie 2013

.......................................................................................................................... iunie 201320

EV

EN

IMEN

T

se creeze una la Lugoj, dar, ca in -ves tiþie, o parcare certificatã înBelgia se ridicã undeva la 3 mi li -oa ne de euro“, a mai explicatIonel Popa.

Cristian Stelia, manager siteîn cadrul FM Logistic România, asubliniat, de asemenea, citânddatele TAPA, cã 71% dintre furturiapar în tranzit - în timpul deplasãriitrenurilor, containerelor, cami oa -ne lor, între punctul de încãrcareºi cel de livrare, 17% dispar din de -po zite (hub-uri sau depozitele dis -tri buitorilor) iar 13% dispar, pa -ra doxal, la clientul care trebuie sãle primeascã.

Cum prinzi hoţii?FM mizează peprevenţie

„Crima organizatã cuprindean gajaþi din tot lanþul de distri bu -þie. O parte dintre angajaþi fac par -te din reþele: marfa se furã ºi ajun -ge pe piaþa neagrã. Se furã dinzonele de retur, se furã cu ajutorulfirmelor de pazã unde se aflãcom plici. Se furã cantitãþi mici înmod repetat. Spre exemplu, nuse poate fura un bax de rujuri, darse poate fura, cu complicitateapaz nicilor, un ruj în fiecare zi“, aexplicat el.

În timpul transportului existãmai multe moduri de operare: laîncãrcare, cu complicitatea celorcare încarcã, când din „greºealã”un palet (sau jumãtate de palet)

se încarcã în plus; pe durata de -pla sãrii, ºoferul opreºte fie pentruodihnã, fie din diverse alte motive,iar marfa dispare, sau dispare cuca mionul sigilat; la livrare, tot cucom plicitatea celor care ar trebuisã facã recepþia, se „uitã” câte unpalet (sau o parte) în camion, pen -tru ca ulterior recepþia sã acuzefaptul cã marfa nu a fost trimisã.„Noi ne-am confruntat cu toateaceste probleme în cadrul FM. Nis-a întâmplat sã disparã marfã dindepozit, sã colaborãm cu ºofericare au produs pagube, iar în a -cest context ne-am vãzut în faþafaptului de a risca sã compensãmmarfa pierdutã (ceea ce uneori nueste atât de grav, marfa poate sãfie ieftinã), dar, mai important, sãne stricãm imaginea, reputaþia.De aceea, am pus la punct un sis -tem destul de complex de secu -

ri tate, urmând 5 principii“, a ex -pli cat Cristian Stelia.

Este vorba despre implicareatuturor de-a lungul supply-chain-ului (de la încãrcare la livrare), de -spre faptul cã securitatea trebuiesã se bazeze pe valori care pot fimã surate, de îmbunãtãþire conti -nuã, de implementarea unui plande continuitate în securitate cafuncþiune esenþialã ºi despre spri -ji nirea partenerilor pentu a evitasau minimiza evenimentele dis -trup tive, prin a le oferi suport ºiconsultanþã. Trebuie þinut cont defaptul cã operaþiunile de secu ri -tate trebuie sã aducã valoare ope -raþiunilor, nu sã reprezinte o pie -dicã pentru operaþiunile dinde pozit sau sã atragã costuri exa -gerat de mari. „Este important caaceste activitãþi în timpul de po -zitãrii, manipulãrii, transportãriisã fie planificate pe termen lung.Nu trebuie sã fie acþiuni reactive,ci de prevenire. De exemplu, folo -sim poligraful. Din când în când,ducem câte un ºofer sau gestio -nar de depozit la testare fãrã cael sã fie acuzat de ceva - este omãsurã de prevenire: ºtie cã cine -va se uitã la el, va povesti ce i s-aîntâmplat iar ceilalþi nu vor dorisã riºte o astfel de experienþã“, aargumentat Site Managerul FMLogistic.

Acţiuni care ajutăşi logisticianul şiclientul

Concret, una dintre cauzeleconstatate la dispariþia mãrfii esteaceea cã persoanele care veri fi -cau marfa fãceau parte din echipacelor care operau marfa în acelaºidepozit. În acest context, contro -lo rii au fost mutaþi într-un alt de -par tament, astfel încât sã nu maifie subordonaþi celor din opera -þiuni. De mare ajutor au fost ra -poar tele statistice privind recla -

Cifre cheie- 1% din totalul vehiculelor comerciale sunt victimele atacurilor în

fiecare an- 17% din ºoferi au fost atacaþi cel puþin o datã în ultimii 5 ani, 30%

mai mult decât o datã, 21% au suferit traume fizice- 8% din atacuri au implicat arme de foc- 10% din totalul atacurilor din transporturi implicã furtul

vehiculului- 65% din pierderile totale de marfã sunt furturi implicând

informaþii din interior- 30% din ºoferii atacaþi nu au raportat atacul la poliþie- 21% din ºoferii care au raportat au avut senzaþia cã poliþia nu le-a

acordat atenþie- 2% din infracþiunile din transporturi s-au soldat cu arestãri- doar 6 þãri europene au unitãþi dedicate infracþiunilor asupra

mãrfii (Sursa: TAPA)

CristianStelia

Page 12: Ziua Cargo - numarul 53, iunie 2013

.......................................................................................................................... iunie 2013

EV

EN

IMEN

T

22

maþiile de la clienþi. „Atunci cândplouã cu reclamaþii cã marfa nuajunge la timp, cã lipseºte un bax,sau o jumãtate de palet este binesã studiezi toate aceste rapoarte,plângeri ºi sã tragi niºte concluzii.Spre exemplu, primeam plângeride la o companie mare din Româ -nia, le-am studiat ºi am stabilit cãproveneau de la o filialã dintr-unanumit oraº. Era imposibil sã a -vem probleme doar în cazul aces -tei filiale, iar în acest context amorganizat un transport verificat.Am trimis o persoanã ca al doileaºofer ºi am constatat cã, la des -ti naþie, i s-a propus, contra uneisu me, sã împartã o anumitã can -titate de marfã. Deci problemaera la destinatar ºi am putut re -zol va aceastã problemã prelu -crând datele din statisticã.“

Importantã este ºi menþinereadis ciplinei care genereazã acura -te þea stocurilor, pentru cã în cazcon trar marfa este oriunde altun -deva decât acolo unde trebuie.Iar când marfa nu este acolo undetrebuie devine tentantã.

În paralel, au loc audituri in -terne, atât pe partea de transport,cât ºi pe cea de depozitare. Suntvizate câteva puncte pentru casis temele sã fie bine puse lapunct ºi bine respectate ºi sã nuexiste aspecte redundante. Defiecare datã când este necesar,se ia o mãsurã de îmbunãtãþire.„Reacþia rapidã în momentul încare se descoperã o deviaþie însis tem este vitalã. Nu se admitaba teri de la regulile privind ges -tiu nea stocurilor. În plus, ne in -for mãm partenerii asupra a ceeace facem - nu este nici un secret.Sunt unele lucruri simple, pe carele pui la punct ºi îþi rezolvi pro ble -mele: se spune cã 20% din pro -ble me îþi creeazã 80% din ne -plãceri“, a subliniat Cristian Stelia.ªi pentru a evita problemele, FMa schimbat camerele analogicecu dispozitive digitale de înaltãrezoluþie. Astfel, pot fi identificate

exact produsele ºi marfa pregãtitãpentru livrare. Iar în acest contexteste foarte uºor ca în cazul uneireclamaþii sã fie numãraþi paleþiipre gãtiþi pentru încãrcare precumºi pe cei pe care îi încarcã stivu -i toristul în camion.

Poligrafului şicamerelor liadaugăendoscopul

Pe de altã parte se poate în -tâm pla ca anumite baxuri sã ajun -gã goale sau desigilate din fabri cã.FM a decis sã foloseascã endosco -

pul, care permite verifi ca rea con -þinutului baxului printr-o gaurã micãîn cutie. Acest dispo zi tiv este foarteutil pentru baxu ri le cu flacoane(detergent, înãlbitor etc).

De asemenea, pentru anumiteproduse (cosmetice ºi altele demici dimensiuni ºi scumpe), seaplicã mici semne, aparent invi -zi bile, dar care devin vizibile la lu -minã ultravioletã. În general, astfelde metode aplicate din când încând previn furturile mici ºi re pe -tate.

În fine, un subiect de discuþiepreferat al ºoferilor l-au constituitcamerele ascunse utilizate de FM.

Furturile din camioane în mers - în creştere în Europa

Dupã ce au fãcut carierã în România, potrivit newsletterului TAPAEMEA din luna mai, au început sã câºtige popularitate în rândulinfractorilor din Europa furturile din camioanele aflate în miºcare -în cadrul cãrora infractorii conduc suficient de aproape în spatelevehiculelor de transport pentru a putea sã spargã sau sã taieîncuietorile trailerului ºi sã fure din marfã. Serviciul de InformaþiiIncidente al TAPA EMEA a notificat recent membrii în privinþa unuival de furturi din camioane aflate în miºcare în regiunea North-Rhine Westphalia, unde nu mai puþin de 50 de astfel de incidente aufost înregistrate de la jumãtatea lui 2012 ºi pânã în prezent, înspecial pe A45 între Dortmund ºi Frankfurt, potrivit rapoartelorPoliþiei Germane. Pe data de 10 aprilie, a fost raportat un alt incident de acest tip înSaxonia Inferioarã, în Nordul Germaniei, în cadrul cãruia, într-onoapte, o dubã închisã încãrcatã cu þigãri a fost atacatã peautostrada A7, în apropiere de Harsum, cãtre Kassel. De dataaceasta încercarea a eºuat, deoarece, deºi hoþii au reuºit sãdeschidã uºa trailerului, n-au reuºit sã „acceseze” marfa, aceastafiind prevãzutã cu o închizãtoare electronicã suplimentarã, care adeclanºat instantaneu o alarmã la deschiderea uºii. Camionul nu s-aoprit nici mãcar o datã de când a pãrãsit Langenhagen, la o distanþãde 40 km. Pentru prima datã în luna aprilie, IIS a primit raportãri directe dinpartea membrilor TAPA care au indicat cã acelaºi mod de operare afost folosit în alte douã cazuri pentru furtul unor cutii cu electronicede consum din camioane aflate în miºcare în cursã din Olanda cãtreCalais ºi Paris (Franþa). Se pare cã ambele furturi au avut loc peautostrada belgianã E17, în timpul nopþii, cel mai probabil în zonaLokeren (Flandra), unde probabil cã au pierdut una dintre cutii întimpul raidului, aceasta fiind gãsitã ulterior pe ºosea. Pentru aajunge la încãrcãturã, hoþii au trebuit sã taie un sigiliu metalicrobust, precum ºi un lacãt adiþional. Furturile s-au întâmplat probabil în timp ce vehiculul se afla înmiºcare, deoarece atât tahograful cât ºi înregistrãrile GPS au arãtatcã vehiculul nu s-a oprit deloc pe drum.

(Sursa: TAPA) (Sursa: TAPA)

Page 13: Ziua Cargo - numarul 53, iunie 2013

„La anumite curse, amplasãm câteo camerã ascunsã în camion, careemite folosind o conexiune GSM,înregistreazã în acelaºi timp peun card de memorie, iar pe oricetelefon mobil mai deºtept se poa -te vedea ce se întâmplã în camionîn timpul transportului. Camera serecupereazã la descãrcarea cami -o nului ºi, în funcþie de rezultatulrecepþiei, constatãm dacã au fostprobleme sau nu. S-a întâmplatchiar, la un moment dat, ca un ºo -fer sã fure exact baxul în care segãsea camera...“.

De menþionat cã o bunã cola -bo rare cu autoritãþile locale estefoarte binevenitã. Pur ºi simplu ovizitã a celor de la sediul de poliþiede pe raza cãruia se aflã depozituleste suficientã pentru a descurajafur turile.

Cum se fură cu totcu cablu desigilare

Cristian Stelia a scos în evi den -þã problemele care pot apãrea încazul cablului vamal sau a ca blu -

lui de sigilare a camionului. „Ceimai mulþi dintre ºoferii care aten -tea zã la marfa transportatã au dez -vol tat tot felul de inginerii pri vinda cest cablu. Cablul este mai lung,este încolãcit într-o zonã mai puþinvizibilã sau este pe tre cut prin a -nu mite încheieturi ale ca mionului,pe dedesubt, astfel încât sã poatãfi uºor de scos de aco lo iar uºa sãpoa tã fi deschisã fãrã a fi violatsigiliul. Dupã ce sunt scoase pro -

La nivel mondial, harta lumii poate fi împãrþitã pe culori ca grad derisc în ceea ce priveºte furtul în transport: verde - un risc foartescãzut, albastru - o situaþie oarecum sub control (transporturilepierd într-o marjã asumatã chiar de cãtre producãtori), urmeazã înordinea creºterii riscului galben, orange, roºu - din ce în ce mai rãu.Din pãcate, România este coloratã în roºu. Harta a fost realizatã pebaza datelor furnizate de cãtre serviciile de poliþie.

.......................................................................................................................... iunie 2013

EV

EN

IMEN

T

24

Români în Belgia...În Belgia, pe 7 mai 2013, oinstanþã din Bruxelles acondamnat cinci infractoriromâni la pânã la 27 luniînchisoare. Banda a fostcondamnatã pentru furtul a10 paleþi cu þigãri în valoarede 439.000 euro dintr-undepozit din Grimbergen (lângãBruxelles) în decembrie 2012.Comportamentul straniu alhoþilor a ajutat poliþia sã îiprindã. Dupã jaf, banda aparcat trailerul furat înDrogenbos, nu departe deBruxelles. Vehiculul abandonata trezit suspiciunea poliþieicare, dupã ce a descoperitþigãrile furate, a luat trailerulde acolo. Credeþi sau nu,câteva zile mai târziu unuldintre membrii bandei acontactat poliþia pentru aîntreba dacã ºtiu ceva despretrailer! El ºi tovarãºii lui aufost imediat arestaþi. (Sursa:newsletterul TAPAEMEA/sudinfo.be)

Endoscopul permiteverificarea conţinutuluibaxului printr-o gaurã

micã în cutie

Page 14: Ziua Cargo - numarul 53, iunie 2013

du sele, cablul este adunat din nou.Locul favorit de adunare a cabluluieste partea dintre semiremorcã ºicapul tract or“, a explicat re pre zen -tantul FM, subliniind cã instalareaim pro prie a cablului, în sensul cãnu este trecut prin toate inelelepoa te genera acelaºi rezultat, pen -tru cã o anumitã parte a prelateise poate trage, facilitându-se intra -rea în camion. La un moment dats-a în tâmplat ca un ºofer sã facã

o deschidere în prelatã de circa20 de cm - mult prea puþin ca unadult sã intre, dar a folosit 3 copiicare au pãtruns în camion ºi auvan da li zat, practic, câþiva paleþi,scoþând bunuri pe acolo. O altã va -riantã de favorizare a furtului con -stã în tãierea ºi înnãdirea cablului,care poate aã fie prins cu bandãade zi vã, înt-un loc mai puþin vizibil,fie în nãdit prin dispunerea în îm -ple ti tura cablului a unui holtºurub.

„Este foarte greu sã inspectezi ca -blul vamal pe toatã lungimea lui,ca sã te asiguri cã nu are astfel desecþionãri, dar atunci când tragi deel ºi încerci sã-l întinzi sau îl brus -chezi, o astfel de înnãditurã serupe“, a subliniat Cristian Ste lia.

Existã, de asemenea, situaþiiîn care uºile sau tavanul sunt pre -gãtite pentru a putea intra încamion fãrã a viola sigiliul vamal.„Am descoperit în cazul unui con -tai ner cã fusese tãiat un chepengîn tavan pentru a se putea intra.Þinând cont de toate aceste situa -þii, am dezvoltat o procedurã îninteriorul companiei privind in -spec þia camioanelor în care tre -bu ie instalat ºi verificat cablul va -mal, cei care realizeazã aceastãoperaþiune fiind instruiþi sã se uiteîn special în anumite locuri, sã tra -gã de cablu, sã-l întindã. Este omunc ã oarecum în plus, dar nesal veazã de multe probleme“, aarãtat site managerul FM Logistic,subliniind cã, în acest moment,nimic nu rãmâne la voia întâmplãriiîn cadrul companiei, rezultateleprivind securitatea mãrfurilor fiindremarcabile ºi foarte apreciate decãtre clienþi.

Meda [email protected]

.......................................................................................................................... iunie 201326

EV

EN

IMEN

T

... şi FranţaÎn Franþa, o bandã deinfractori români specializaþiîn furtul de marfã dintrailerele parcate în locurinesecurizate ºi benzinãrii afost condamnatã la Bordeauxla sentinþe cuprinse între treiºi ºase ani de închisoare. Toþicei 31 de membri ai bandeisunt originari dintr-o singurãlocaþie din N-V României (BaiaMare). Se crede cã au atacatmai mult de 70 de camioaneºi au furat bunuri în valoarede peste 3 milioane euro.Modul de operare a fost deobicei cam acelaºi: au tãiatprelata sau au spartîncuietorile trailerelor întimpul nopþii când ºoferiidormeau în cabine. Apoi autransferat încãrcãtura învanuri sau camioane uºoare ºiau stocat-o într-o locaþiesecretã. Cooperarea strânsãdintre forþele de poliþiefranceze, germane, olandeze,maghiare ºi române a condusla arestarea hoþilor ºirecuperarea a 25 t bunurifurate (televizoare, computere,cosmetice etc), dintr-undepozit la Sud de Paris.(Sursa: newsletterul TAPAEMEA/Charente Libre)

Instalare improprie a cablului de sigilare a camionului: prea lung…

… inele sãrite…

… cablu tãiat și înnãdit

Page 15: Ziua Cargo - numarul 53, iunie 2013

II ndiferent dacã sunteþi cã rã -uº sau casã de expediþie,pu teþi beneficia de avan ta -jele sistemului TC eMap®.Cu ajutorul sistemului de

Tracking, oferit de TimoCom, pu -teþi urmãri mijlocul de transportîn orice clipã, obþinând toate in -for maþiile necesare.

TC eMap® creeazăîncredere

Companiile care pot fi urmã ri -te sunt marcate pe platformaTimoCom cu un simbol special, a -cest lucru putând constitui un ar -gument puternic la semnarea unuicontract. Printre avantajele pro gra -mului TimoCom-Tracking se nu -mãrã fap tul cã pot fi reunite diferitesis teme telematice într-o singurãplat for mã, un grad mai mare de si - guranþã pe parcursul transportuluiºi faptul cã nu trebuie instalat: cuplat forma TimoCom, puteþi folosipro priul dumneavoastrã sistemtele matic, cu care v-aþi obiºnuit.Pro gramul este gratuit pentru toþicli enþii TimoCom în perioada in tro -ductivã. Cu TC eMap®, industriatrans por turilor devine mai trans pa -

ren tã ºi eficientã. Nu mai este ne -voie de conversaþii telefonice lungiîntre casa de expediþie ºi trans por -tator, pentru cã toate mijloa cele detransport sunt vizibile pe platformã.Astfel, transmiterea de informaþiiîntre client ºi contractor devine maisimplã, mai rapidã ºi mai eficientã.ªi, bineînþeles, orice neînþelegerepoate fi eliminatã imediat.

Aplicaţia dejacunoscutăTC eMap® rămânela fel

Dar asta nu e tot: aplicaþia dejacunoscutã TC eMap® rãmâne lafel! Clienþii TimoCom pot, în conti -nua re, sã foloseascã, prin inter me -diul bursei de transport TCTruck&Cargo®, funcþia de cal cu -lare a rutelor ºi a costurilor detransport. Alte avantaje sunt, deexemplu, posibilitãþile de calculpentru rute alternative, adãugareaetapelor sau specificarea anumi -tor parametri adiþionali, aºa cumeste opþiunea de selectare întreruta cea mai scurtã ºi ruta cea maira pidã. În plus, pot fi vizualizateinformaþii actuale de trafic directîn aplicaþia TC eMap®. Deci, puteþivedea înainte de a calcula rutadacã traseul ales este într-adevãrcel mai potrivit sau nu.

Pentru mai multe informaþii de -spre TC eMap® ºi despre ce le lalteproduse oferite de TimoCom, vi zi -taþi pagina: www.timocom.com.

.......................................................................................................................... iunie 201328

PR

EZEN

TA

RE

TC eMap® - Hartăinteractivă pentrucalcularea rutelor cu sistem de TrackingTimoCom anunţă ceva absolut nou pe piaţa burselor detransport: un sistem de urmărire care include toatesistemele telematice existente!

SS ecureSeal este adus înRomânia de cãtreUbique ManagementServices, direct de laproducãtorul britanic.

Piaţa de safety

„În acest moment, piaþa dinRo mânia prezintã un potenþialuriaº, pentru cã alte sigilii me ca -ni ce nu mai existã. Existã sigiliielec tronice, dar acestea sunt maivul nerabile. În Marea Britanie, aexistat un caz când un mare trans -por tator le-a înlocuit pe cele elec -tro nice cu acestea, din cauzã cãsigi liile electronice nu sunt fiabilepe termen lung ºi pot fi influenþateprin diverse procedee. În Româ -nia, suntem la început de drum ºimomentan oferim douã produse:Secureloc ºi SecureSeal“, a arãtatTudor Popescu, Operations Mana -ger Ubique Management Services.

10 ani speranţa deviaţă a produsului

SecureSeal este utilizat în Eu -ropa de Vest ºi în întreaga lume deaproape 30 de ani. Carcasa estedin oþel inoxidabil, rezistentã la per -foraþie, nu rugineºte - având molib -den în conþinut, a fost tes ta tã lapre siune cu apã timp de 3 ore con -ti nuu, din toate direcþiile, iar tem -pe ratura de operare este cuprinsã

între -40 ºi + 85 de grade Celsius.Si giliile mecanice au în com po nen -þã doar rotiþe din plastic pentru ase evita influenþarea cu mag neþi ºi,tot ca un avantaj, nu exis tã un algo -ritm bine definit al co durilor gene -ra te, astfel cã ele nu pot fi „prezise“.Durata de viaþã a mecanismuluieste de 10 ani sau 50.000 de în -chi deri-desch i deri, însemnând ome die de 13 operaþii de acest genpe zi, ceea ce face SecureSeal sãfie cel mai eficient sigiliu din punctde vedere al costului. „SecureSealeste folo sit nu numai pe camioaneºi re morci. Poate fi montat oriundeºi este ideal pentru asigurarea uºilorde tip rulou, depozite ºi spaþii dede pozitare”, a spus Tudor Po pescu.

Eliminareasuspiciunilor

Deºi abia au pãtruns pe piaþaro mâneascã, SecureSeal a ajunsdeja în lumea transporturilor. „Du -pã ce se încarcã marfa, sigiliul searmeazã, el generând un cod din 5

cifre, care va fi trecut în CMR, iar ladescãrcare se verificã dacã și ceeace s-a trecut în documente, la în cãr -care, corespunde cu ceea ce esteafiºat pe sigiliu. La fiecare des chi -dere, sigiliul reseteazã co dul afi ºat,urmând a genera altul la ar ma reaurmãtoare. Folosind SecureSeal,eu, ca transportator, elimin sus pi -ciu nile asupra firmei ºi a condu cã -to rului auto pentru marfa transferatãîntre România ºi Germania, Franþa,Olanda, Aus tria ºi Cehia. Dacã nuco res pun de ceva, nu mai este res -pon sa bi li ta tea mea, ci a depozitului.Chiar dacã firma Denis Speditionnu a avut niciodatã probleme cu cli -enþii privind marfa încãrcatã în semi -re morcile frigorifice, sper ca be ne -ficiarii de transport ai compa niei sãaprecieze acest sistem ca fiind unulcare sã ducã la creºterea securitãþiimãrfurilor, eliminând orice discuþie“,a precizat Florin Tu dose, directorulgeneral Denis Spedition.

Alexandru [email protected]

Ubique Management Services

O soluţie să-ţipăzeşti marfaPentru a spori siguranţa bunurilor livrate către clienţi,Denis Spedition din Bucureşti a implementat un sigiliumecanic SecureSeal pe unul dintre camioanele sale - unsistem de sigilare utilizat de peste 30 de ani în Europa deVest, de către cele mai importante flote de transport,precum Sainsbury, Tesco, Walmart, ASDA, BritishPetroleum (BP), Iceland Frozen Foods şi alţi maritransportatori din Marea Britanie.

Avantajele sigiliului mecanic- Respectã toate standardele în domeniul civil ºi militar- Este recunoscut de clienþi la nivel internaþional- Reduce costurile de administrare ºi înregistrare comparativ cu

sigiliile de unicã folosinþã- Duratã de viaþã mare - aproximativ 50.000 de operaþiuni de sigilare- Nu necesitã baterii sau componente care trebuie schimbate- Uºor de instalat ºi operat- Carcasã de inox, certificat împotriva coroziunii ºi infiltraþiilor

Specificaţii tehnice- Expunere la temperaturi înalte: + 85 C, în mediu uscat, conform IEC

68-2-2, timp de 16 h - Expunere la temperaturi scãzute: -40oC, conform IEC 68-2-1, timp de

16 h - Testat împotriva condensului, conform IEC 68-2-28 - ªoc test conform IEC 68-2-29, expunere la 40G de 6 m/sec (+ /-10G) - Test de vibraþii, conform IEC 68-2-36, 3HZ - 500 Hz

iunie 2013 .......................................................................................................................... 29

PR

EZEN

TA

RE

Page 16: Ziua Cargo - numarul 53, iunie 2013

cã prin patru canale longitudinaledrepte, pentru a asigura control,precizie ºi siguranþã, chiar ºi încondiþii critice.

Lamelarea densã prezentã peîntreaga circumferinþã a nervurilorbenzii de rulare ajutã la prevenireauzurii neuniforme ºi la menþinereaproprietãþilor pe întreaga duratãde viaþã a anvelopei. Lamelareaop timizatã ºi geometria benzii deru lare ajutã la scãderea distanþeide frânare ºi îmbunãtãþesc ade -ren þa lateralã.

Anvelopele FORMULA PEN TRUAXA DE TRACÞIUNE au fost con -struite sã aibã performanþe ridi ca -

te în toate condiþiile (de ase me nea,in clud marcajul M+S pentru iarnã).Pro filul adânc al benzii de rulareasi gurã niveluri ridicate de trac þiune,iar configuraþia generalã a acesteiaîmbunãtãþeºte aderenþa pe ume -zea lã, reducând zgomotul ºi opti -mi zând aderenta în orice condiþii.

Anvelopele FORMULA PEN -TRU SEMIREMORCI conþin cana -le longi tu dinale în zig-zag, careîm bu nã tãþesc aderenþa pe în trea -ga bandã de rulare ºi oferã per -formanþã ridicatã la frânare, chiarºi în con di þii de umezealã. Benzilede ran forsare asigurã rezistenþãsporitã la impactul lateral.

iunie 2013 ..........................................................................................................................

PR

EZEN

TA

RE

31.......................................................................................................................... iunie 2013

Aici nu vor exista războaie pe preţuri!„Lansarea noii linii nu se va concentra pe cost, ci pe totalitateaserviciilor incluse în pachetul complet”, explicã Marco Solari

Cum va fi poziþionatã ºi promovatã Formula? „Clarificãm din start faptul cã nu vom concentra lansarea produsuluiîn jurul preþului”, spune Marco Solari, directorul de vânzãri pentruEuropa, MEA ºi APAC al diviziei Pirelli Tyre Truck. „Asta ar fi ogreºealã, cu atât mai mult cu cât intrãm într-un segment nou pentrunoi. Vom dezvolta o gamã completã de servicii rezervatã pentruclienþi”. Cu alte cuvinte, acesta este atuul anvelopei ºi Pirelli nu va„compromite” aceastã valoare prin rãzboaie pe preþ.„Ne-am angajat sã subliniem continuitatea tehnologicã dintre Pirelli ºiFormula, lucru care poate fi înþeles din numele extrem de relevant ºisugestiv pe care l-am ales. Implicarea totalã a inginerilor genereazã înmod natural nivelul ridicat de calitate, astfel încât o marcã secundarãnu este un produs secundar. Acesta este un motiv suplimentar pentrucare nu putem scãdea preþul”, continuã Marco Solari.În contextul crizei actuale, este posibil ca o marcã precum Formula,care oferã valoare adãugatã la un preþ accesibil, sã preia din clienþiimãrcilor premium? „Riscul de canibalizare este scãzut. Intenþianoastrã pentru Formula este sã complementeze restul ofertei ºi sã nuse suprapunã cu oricare alt produs de-al nostru”, declarã Marco Solari.„Provocarea constã în diferenþierea clarã a produselor. Cei care auachiziþionat anvelope Pirelli o vor face în continuare, iar cu Formulavom atrage clienþi noi, prin valoarea adãugatã pe care noi oconsiderãm imbatabilã”.În ceea ce priveºte preþul, linia Formula - care va fi comercializatãiniþial în Italia ºi Turcia, apoi Spania - este poziþionatã la acelaºi nivelcu mãrcile secundare ale competiþiei. „Pentru cã bãtãlia va fi câºtigatãprin calitate!”, afirmã Solari.

PR

EZEN

TA

RE

30

Formula

Calitate fărăcompromisuri

Marca asociată Pirelli se remarcă prin inovaţie şiabordează nevoia de a reduce costurile, fărăcompromisuri în ceea ce priveşte siguranţa. Rezultatul?Anvelope produse pe baza unor noi tehnologii, care scadcosturile de producţie fără a sacrifica fiabilitatea. Maimult, sunt ideale pentru procesul de reşapare.

nând versatilitatea, performanþa,durabilitatea ºi eficienta costuluiîntr-un singur produs.

Anvelopele sunt disponibilepentru axa de direcþie, tracþiune ºisemiremorcã. Gama conþine ºasedimensiuni pentru douã ti puri di -fe rite de jantã: 17.5 ºi 22.5 inch.

Anvelopele FORMULA PEN -TRU AXA DE DIRECÞIE se remar -ÎÎ n doar câteva sãptãmâni, ce -

le mai recente modele carevor completa gama de an ve -lope Formula vor fi dis po ni -bi le pe piaþã. Lansarea aces -

tei mãrci inovatoare, asociatã Pirelli,a durat doar câteva luni ºi mar -cheazã un punct de cotiturã sem -nificativ în strategia com pa niei.

„Piaþa cere produse dintr-unsegment de preþ mai scãzut, careînsa nu fac niciun compromis decalitate sau performanþã - ele de -vin surse de economisire, prinpris ma indicatorilor de rezistenþãla rulare ºi consum de combus ti -bil, dar oferind ºi siguranþã în frâ -narea pe umed”, explicã LeticiaAndrioli Thiodoro ºi Stefano Ca -forio, inginerii responsabili pentrudezvoltarea acestei linii.

Pirelli a ales sã proiecteze oli nie specificã de produse, care

se concentreazã pe valoare la unpreþ accesibil, pentru a completaoferta companiei fãrã a face com -pro misuri care sã nu urmeze filo -sofia companiei.

„Am decis sã construim unpro dus mai uºor ºi mai versatil,bazat pe materiale de ultimã ge -ne raþie, precum compuºii cu con -þinut ridicat de dioxid de siliciu ºicare oferã niveluri ridicate de per -for manþã în ceea ce priveºte kilo -metrajul”, explicã inginerii. „Amfolosit tehnologia Pirelli de ultimãgeneraþie, precum stratul dublu,dar în special structura brevetatãBi giro Slim a centurii, care, mul -þu mitã protecþiei oferite de ultimacenturã de tip zero grade, are unrol cheie în protecþia structurii an -ve lopelor înainte ºi dupã reºapare.Utilizarea acestor tehnologii Pirelliºi a compuºilor de mare perfor -

man þã ai benzii de rulare ne-audat posibilitatea sã producem oan velopã mai uºoarã, mai efi -cientã, care aduce valoare sporitãla un preþ accesibil, asigurând atâtperformanþã ridicatã, cât ºi un ni -vel excelent de siguranþã. Toatean velopele din aceastã linie nouãsunt conforme cu standardeleGreen Label din gama premium,unele dimensiuni chiar atingândperformanþele celorlalte linii deproduse. Noua gamã Formula atrecut cu succes cele mai stricteteste interne, primind aceeaºi ga -ranþie oferitã tuturor anvelopelorproiectate ºi certificate de Pirelli.”

Ofertădiversificată

Formula a fost proiectatã pen -tru distanþe medii ºi lungi, îmbi -

Page 17: Ziua Cargo - numarul 53, iunie 2013

.......................................................................................................................... iunie 201332

LA

NSA

RE

iunie 2013 ..........................................................................................................................

LA

NSA

RE

33

Noua gamăRenault TrucksLa jumătatea lunii iunie, Renault Trucks a prezentat nouasa gamă de autovehicule comerciale. A fost practic cel maiaşteptat eveniment al anului din punct de vedere alvehiculelor comerciale, în condiţiile în care discutăm de unproducător care a decis înnoirea completă a întreguluiportofoliu de produse.

Page 18: Ziua Cargo - numarul 53, iunie 2013

.......................................................................................................................... iunie 201334

LA

NSA

RE

PP rin acest pas, RenaultTrucks intrã într-o nouãerã, prezentând pieþeio gamã de camioanenoi, cu un alt design,

alte dotãri ºi alte motoare faþã deceea ce exista pânã în prezent.Practic, generaþia precedentã are prezentat doar o sursã de in -spi raþie pentru noua gamã ºi nuo bazã de plecare, aºa cum poateunii s-ar fi aºteptat.

Lansarea oficialã a avut loc înFranþa, la Lyon, în cadrul unui eve -niment grandios la care au par -ticipat aproximativ 5.000 depersoa ne din toatã Europa (trans -portatori, parteneri, jurnaliºti), înciuda grevei controlorilor de traficaerian din Franþa, ce a avut locexact în zilele evenimentului ºi apus la grea încercare organizatorii.

Pe lângã spectacolul lansãrii,participanþii au putut admira, încadrul unei expoziþii în toatã pu -te rea cuvântului, întreaga gamãRe nault Trucks. Constructorul adecis ca, pentru acest eveniment,toa te camioanele sã fie vopsiteîn aceeaºi culoare, sobrã, mili tã -reas cã, dorind parcã sã întãreascãho tãrârea de a intra în forþã pepia þã cu noile produse.

Prin noua gamã, RenaultTrucks a avut de îndeplinit maimul te sarcini, iar printre acestease numãrã trecerea la motorizareaEURO VI, obþinerea unui consumper formant de carburant, pãs tra -rea clienþilor fideli, dar ºi plasareaîntr-o complementaritate corectãcu produsele Volvo. Amintim fap -tul cã Renault Trucks aparþine Gru -pului Volvo.

De altfel, noile camioane Re -nault Trucks par sã se inspire atâtdin precedenta generaþie Renault,cât ºi din modelele Volvo.

Camionul - centrude profit

Noua gamã este rezultatultestãrii a 300 de vehicule pe o

distanþã de 10 milioane km ºi 5milioane de ore suplimentare detestãri la bancul de probe, la tem -pe raturi cuprinse între -40° C la+60° C. Conform datelor prezen -tate de producãtor, întregul pr o -iect a presupus o investiþie depes te 2 miliarde de euro a Gru -pu lui Volvo, testele demarând încãdin 2008.

Noile camioane au fost pro -iec tate ºi dezvoltate în strânsã le -gãturã cu 50 de clienþi inter na -þio nali.

Astfel, Renault Trucks oferã ogamã complet nouã de vehiculeîmpãrþite în trei segmente prin -cipale: Distanþe lungi, Construcþiiºi Distribuþie.

În mod firesc, þinta principalãa constructorului a fost obþinereaunui camion care sã ofere utili za -to rilor rezultate cât mai bune înmaterie de TCO (total cost ofownership), dar s-a avut în vedereºi necesitatea oferirii unor condiþiicât mai bune de muncã pentruconducãtorii auto.

Page 19: Ziua Cargo - numarul 53, iunie 2013

LA

NSA

RE

Designul exterior este unulpre tenþios, ce individualizeazãnoua gamã, diferenþiind-o de toa -te celelalte mãrci existente pe pia -þã. În plus, constructorul a pre cizatcã noul design asigurã o îm bu -nãtãþire a aerodinamicitãþii ºi im -plicit a consumului de car bu rant.

La interior, cabinele oferã con -fort ºi par a fi concepute pentruo cât mai mare utilitate. Postul deconducere este simplu ºi eficient,având comenzile uºor de iden ti -fi cat ºi utilizat. Sigur, pentru aavea o imagine completã asupraperformanþelor noilor camioane,va trebui sã aºteptãm momentulîn care le vom putea testa.

Numeroase îmbunãtãþiri aufost realizate ºi pe partea de men -te nanþã ºi reparaþii, un alt aspectcu implicaþii importante asupraTCO.

În plus, noua reþea de vânzãriva permite Renault Trucks sã-ºiextindã acoperirea geograficã,prin creºterea numãrului de centrede vânzãri ºi service cu 30% ºipânã la 40% pe anumite pieþe.

„Distanţe lungi”

Pentru acest segment, RenaultTrucks a introdus o ofertã omo -ge nã, constând dintr-un singur ve -hi cul cu design modular ce asigu -

rã acoperirea diferitelor nevoi detransport. Renault Trucks T a fostconceput pentru a asigura un con -sum cât mai redus de carburantºi totodatã un nivel ridicat al con -fortului în cabinã. Designul asigurão bunã aerodinamicitate, fiinddez voltat ºi testat cu ajutorul unuitunel de vânt. Intenþia producã -to rului a fost ca prin modelul T sãcombine eficienþa Premium Routeºi consumul redus de combustibilcu prestigiul ºi confortul Magnumîntr-un singur vehicul.

Conform declaraþiilor con -struc torului, T beneficiazã de unconsum de carburant diminuat cupânã la 5% faþã de modelele an -terioare, în ciuda constrângerilorimpuse de noul standard Euro 6.

Cu o lãþime de 2,5 metri, cabi -na Renault Trucks T este spa -þioasã, confortabilã ºi are un patex tensibil, precum ºi un pat su -pe rior ce poate fi folosit la ne vo -ie pentru depozitare suplimen ta -rã. Tunelul motor are o înãlþimede 200 mm sau este complet în -cor porat în cazul cabinelor cu po -dea platã. Poziþia optimizatã decon dus este datã de noile scaunepro iectate de RECARO pentru Re -nault Trucks, un tablou de border gonomic cu ecran central de di -men siuni mari, precum ºi op þiu neade reamenajare a po zi þiei butoa -ne lor de control. T oferã, de ase -me nea, un compar timent de de -po zitare care poate fi ac ce sat atât

din in te rio -rul cât ºidin ex te rio -rul ve hi cu - lului, plus ouºã cu des -chi dere laun unghide 85°. ªo -fe rul bene -

fi cia zã de numeroase dispozitivede siguranþã, inclusiv lumini laviraje ºi un volan multi func þionalreglabil pe trei direcþii.

În ceea ce priveºte motoarele,Renault Trucks T este prevãzut cumotoare Euro 6 DTI 11 ºi DTI 13,ce oferã nu mai puþin de ºase va -rian te de putere, între 380 CP ºi520 CP. Întreaga gamã este echi -patã cu transmisie automatã Opti -dri ver, care are acum un nousistem de gestionare pentruschim barea vitezelor. Capacitatearezervorului de motorinã este depânã la 1.475 de litri.

Dacã este necesar, ºoferii potfolosi butonul „24/7” de pe ta -bloul de bord pentru localizareageograficã imediatã a vehicululuiºi pentru raportarea datelor teh -ni ce ale acestuia, ceea ce uºu rea -zã activitatea celor 1.600 de cen -tre de vânzãri ºi service RenaultTrucks din întreaga lume. T este,de asemenea, configurat pentrua integra Optifleet, soluþia de ges -tionare a flotei Renault Trucks.

„Construcţii” şi„Construcţii grele”

Pentru noile vehicule de con -strucþii, Renault Trucks oferã douãgame distincte - gama C pentrucon strucþii ºi gama K pentru con -strucþii grele - cu scopul de a satis -face nevoile clienþilor cât mai efi -cient posibil. Gama Renault TrucksC, disponibilã în douã variante delãþime a cabinei, se con centreazãîn principal pe încãr cãturi mari,consum redus ºi con fort comparabilcu cel al unui vehicul de distanþelungi. Mai mult, forþa de tracþiuneexcelentã ºi ca pa citatea de a trecepeste ob stacole îl face atractiv pen -tru cli enþii din sectorul de con struc -þii. În acelaºi timp, gama RenaultTrucks K stabileºte noi standardeîn termeni de robusteþe, trecereapeste obstacole ºi oferã cel maibun unghi de atac de pe piaþã. Noilevehicule beneficiazã de un grupmotopropulsor îmbunãtãþit cu noilemotoare Euro 6 ºi, de asemenea,o cabinã specificã.

36 .......................................................................................................................... iunie 2013

Page 20: Ziua Cargo - numarul 53, iunie 2013

.......................................................................................................................... iunie 201338

LA

NSA

RE

Cabina este spaþioasã, confor -ta bilã ºi ergonomicã, având butoa -ne rotative. Un prag pe partealateralã a vehiculului a fost dease menea inclus pentru a permiteºoferilor sã verifice mai uºor încãr -cãtura. Vehiculele oferã protecþieîn caz de impact pentru cele maiexpuse pãrþi ºi barele de protecþiesunt din oþel, atât pe gama K câtºi pe gama C. Camioanele au o ex -ce lentã gardã la sol, masã maximãautorizatã de pânã la 120 t ºi celmai bun unghi de atac de pe piaþã(32°) pentru gama K.

Optitrack, sistemul de trac -þiune hidrostatic pe puntea faþã,oferã putere temporarã de tracþiu -ne suplimentarã ºi este disponibilpe gama C. În schimb, gama K in -clude toate versiunile cu tracþiuneconvenþionalã.

Vehiculele sunt echipate culumini pentru viraje, transmisieautomatã Optidriver standard ºio frânã de parcare electricã apli -ca tã la oprirea motorului, împre -unã cu mai multe dispozitive pen -tru montarea caroseriei.

Gama C oferã o sarcinã utilãcare poate ajunge pânã la 22,8 tpentru un 8x4. Gama K oferã omasã brutã a vehiculului de pânãla 50 t ºi o masã maximã auto ri -zatã de pânã la 120 de tone.

Gama de puteri disponibile pemo toarele Euro 6 ce echipeazã

aces te camioane este cuprinsãîntre 250 CP ºi 520 CP.

„Distribuţie”

La proiectarea noii game dedistribuþie, Renault Trucks a avutîn vedere nevoile specifice aleaces tui sector, grija pentru mediu,precum ºi avantajele cunoscuteale gamei actuale. Ofertã este cla -rã ºi constã dintr-o singurã gamãºi trei modele capabile sã rãs pun -dã nevoilor tuturor clienþilor.

Astfel, producãtorul oferãRenault Trucks D, un model de la10 t la 18 t; Renault Trucks D

Wide, un model de la 16 t la 26 tºi Renault Trucks D Access, unmodel cu cabinã joasã de la 18 tla 26 t. Aceastã ofertã va fi com -ple tatã în curând de un vehiculsu plimentar, conceput pentru asa tisface necesitãţile clienþilorcare au nevoie de soluþii de trans -port de la 3,5 t la 7,5 t.

Noile motoare DTI 5 ºi DTI 8s-au bazat pe tehnologii testateºi verificate, adaptate aplicaþiilorurbane. Acestea sunt conformecu standardul Euro 6, îmbu nã -tãþind în acelaºi timp nivelul deperformanþã ºi fiabilitate. Con su -mul redus al generaþiei anterioarea fost transferat la aceastã nouãgamã. Posibilitatea de a atingeun cuplu maxim de la 900 rpmîn seamnã cã ºoferii nu vor fi ne -voiþi sã împingã motorul la limitã,consumând, prin urmare, maipuþin combustibil.

Renault Trucks a dotat în trea -ga sa gamã cu transmisii auto -mate.

În sectorul de distribuþie, undedomeniile de activitate sunt foartediversificate, un camion trebuiesã fie capabil sã satisfacã exactnevoile clienþilor. Acesta este mo -ti vul pentru care Renault Trucksoferã mai mult de 100 de modele,dotate cu diferite dispozitive careuºureazã activitatea carosierilor.

Motoarele ce echipeazã aces -te camioane sunt cu patru ºi ºasecilindri ºi oferã mai multe variantede putere, între 210 CP ºi 320CP.

Radu BORCESCULyon, Franţa

[email protected]

Page 21: Ziua Cargo - numarul 53, iunie 2013

.......................................................................................................................... iunie 201340

FO

CU

S

GE propune FleetCare

„„PP rin intermediulFleetCare, asi -gu rãm toatãpar tea de men -te nanþã a flotei

de semiremorci a clientului, in clu -siv anvelope, tot ce þine de uzurave hiculului“, ne-a explicat OanaAndrei, National Account ManagerTIP Trailer Services GE Capital.Ea a subliniat cã unul dintre marileavantaje pe care le oferã acestsis tem constã în faptul cã trans -for mã costurile de serviceîntr-une le fixe, care pot fi previzio -na te ºi care pot sta la baza unuibu get de mentenanþã pentru 3-5ani, în funcþie de durata contrac -tu lui. Iar în toatã aceastã perioadãnu mai apar surprize neplãcute,de ge nul celor cu care se confrun -tã fir mele care folosesc un vehiculfãrã sã investeascã în mentenanþã,pentru ca în anul 2 sau 3 sã aparãcheltuieli de service, de peste5-10.000 euro per unitate, carearuncã bugetul în aer.

Autorităţilestrăine intensificăinspecţiile

„Am constatat cã mulþi dintremanagerii companiilor de trans -port din România, care aleg trans -por tul intracomunitar, nu sunt lazi cu legislaþia þãrilor în care efec -tueazã curse. Iar în acest context,când sunt opriþi de autoritãþile decontrol din acele þãri, în 99% dincazuri li se aresteazã echipa men -tul. În ultimele sãptãmâni ni s-aso licitat ajutorul pentru patru ast -fel de cazuri cu semiremorci ares -ta te, douã în Germania, una în Bel -

gia ºi una în Franþa, care aveaucontract cu noi pe serviciul Pay &Go. În cadrul acestui serviciu, nuplãteºti o ratã lunarã, ci se ape -le azã la noi de câte ori estenevoie de o intervenþie“. OanaAn drei a þinut sã evidenþieze im -por tanþa unei mentenanþe co rec -te, mai ales în situaþia în care con -troalele s-au intensificat. „Înmomentul în care discutãm cu cli -en tul, pe baza rulajului flotei, in -clu dem în rata respectivã anumiteser vicii. De exemplu, pentru o ma -ºinã care face 10.000 km pe lunã,la 6 luni noi considerãm necesarsã facem o verificare care presu -pu ne o inspecþie exterioarã, veri -fi carea anvelopelor, a frânelor,pen tru a nu avea surprize cu auto -ri tãþile strãine“.

Service oriunde înEuropa, call-center24 h/24, plata latermen

Reþeaua GE este foarte binedez voltatã pe segmentul de ser vi -ce, reunind peste 20.000 de ser -vice-uri partenere în toatã Europa,printre care și service-uri proprii înGermania, Fran þa, Anglia, Olanda,Spania ºi Italia. „Încercãm sã aco -pe rim ºi tot teritoriul României pen -tru a pu tea deservi orice client carene ape lea zã. Toate aceste ser vi -ce-uri tre buie sã respecte a nu mitestan dar de conform cu nor meleGE“, a mai spus National Account

Ma na gerul TIP Trailer Ser vices.Con cret, în ca zul în care un clientGE se con frun tã cu o problemã peteritoriul României sau oriunde înaltã parte în Europa, apeleazãtelefonic ser vi ciul spe cia lizat dis -po nibil non-stop ºi, în funcþie delo caþia ve hi cu lului, se gãseºte celmai apropiat service care i-ar pu -tea remedia pro blema. De men þio -nat cã întot dea una cli enþii ro mânivor fi direc þionaþi cãtre o per soanãcare vor beº te ro mâ neºte, cei carerãspund în cadrul call-center-uluiavând inclusiv cu noºtinþe tehnicecare per mit iden ti ficarea generalãa pro ble melor din timpul apeluluitele fo nic. De asemenea, este func -þional ºi un serviciu de intervenþiera pi dã, ser vi ce-vanuri care se de -pla seazã la locaþia semiremorcilor.„Sunt însã multe companii careapeleazã la serviciul nostru de ser -vice ºi pen tru reparaþii ne ce sa re lacapul trac tor, intervenþie care seplã teºte se parat, service-u rilenoas tre par te nere fiind pre gã titeºi în acest sens. Avantajul este cãtrans por ta torul nu trebuie sã plã -teascã direct operaþiunile de ser -vi ce. I se re parã vehiculul ºi pleacãmai de par te, achitând cã tre GEcon tra va loarea serviciilor în ter -men de 30 - 45 de zile. Iar tarifelesunt com pa rabile cu cele dintr-unser vice normal. De acest serviciupoa te beneficia oricine, chiar dacãnu are deja un contract de închi -riere pentru semiremorci“, a afir -mat Oana Andrei, precizând cãnicio reparaþie nu este fãcutã fãrãa fi informat în prealabil cli entul.

Meda [email protected]

O variantă care propune costuri ce pot fi previzionate pesegmentul de service, plata la termen a serviciilor şisoluţii pentru toate statele UE. Şi nu numai pentruvehiculele aflate în proprietatea companiei.

Oana Andrei,National Account

Manager TIPTrailer Services GE

Capital:Încercãm deplasarea dinzona finanþãrii în sistem

leasing ºi a închirierilorîntr-una în care GE sã devinãîntr-o mai mare mãsurã ocompanie care oferã servicii.“

„GE pune la dispoziþia clienþiloro aplicaþie care permiteurmãrirea în timp real, online,prin intermediul calculatoruluisau pe mobil, a reparaþiilorvehiculelor, din momentulsolicitãrii ºi pânã la finalizare.

Page 22: Ziua Cargo - numarul 53, iunie 2013

.......................................................................................................................... iunie 201342

ȘTIR

I

UPS SE IMPLICĂ ÎNRECICLARE

UPS România îºi extindeiniþiativele de responsabilitatesocialã pentru protecþiamediului, prin implementareaprogramului internaþional dereciclare a dozelor de aluminiu„Every Can Counts“, înparteneriat cu asociaþia non-profit ALUCRO. Astfel, UPS îºipropune sã promoveze în rândulangajaþilor un comportamentresponsabil faþã de mediu ºisocietate. Cu aceastã ocazie, însediul companiei au fostinstalate cutii având un designspecial, dedicate colectãrii

dozelor de aluminiu, pentru amotiva angajaþii ºi clienþii sãparticipe activ la protejareamediului înconjurãtor. Acþiunea aavut loc la sediul UPS România,în prezenþa oficialilor UPS, aangajaþilor companiei ºi adelegaþiei internaþionale formatãdin producãtori ºi reciclatori dedoze din aluminiu din Europa.„Salutãm programul Every CanCounts ºi ne bucurãm cã avemacum ocazia sã extindemfilozofia UPS de a fi o companieresponsabilã faþã de oameni ºide mediu”, a declarat IuliaNartea, director general al UPSRomânia.

PARTENERIAT APTUSSOFTWARE ŞIMANHATTANASSOCIATES

Furnizorul global de soluþiicomerciale pentru lanþul deaprovizionare ManhattanAssociates a anunþat numireaAptus Software, companie liderpe piaþa localã, specializatã însoluþii software pentru logisticaºi administrarea lanþului deaprovizionare, ca GeoPartner(partener geografic) în România.

Astfel, Aptus va promova, vinde,implementa ºi susþine soluþiiledin gama Manhattan Scale înþara noastrã. „Numirea AptusSoftware ca partener localilustreazã ambiþiile Manhattan înceea ce priveºte dezvoltarea înaceastã regiune cheie dinEuropa”, a declarat MartinLockwood, director senior alManhattan Associates.„Colaborarea cu ManhattanAssociates ne permite sã oferimo întreagã gamã de soluþiipentru lanþul de aprovizionare,inclusiv WarehouseManagement. Acestea permitcompaniilor locale ºiinternaþionale sã îºi optimizezelanþul de aprovizionare de pepiaþa româneascã la cel mai înaltnivel. Aceste soluþii vor permitecompaniilor sã profite deoportunitãþile de dezvoltareoferite de o piaþã regionalã încreºtere ºi de îmbunãtãþireaclimatului economic global.Aceastã colaborare va ajutaManhattan sã punã bazeleafacerii în România ºi vaconsolida poziþia noastrã pepiaþã. Parteneriatul ne va permitesã oferim companiilor locale ºiinternaþionale active în Româniamai multe opþiuni pentruadministrarea lanþului deaprovizionare“, a spus OszkarBara Laszlo, Chief TechnologyOfficer al Aptus Software.

MAI MULTESUSPENDĂRI,DIZOLVĂRI, RADIERI ŞIINSOLVENŢE

La Oficiul Naþional al RegistruluiComerþului (ONRC) a crescut, înprimele 4 luni comparativ cuaceeaºi perioadã din 2012,numãrul suspendãrilor,dizolvãrilor, radierilor ºiinsolvenþelor, iar cel alînmatriculãrilor a scãzut. Astfel,de la începutul anului 2013 ºipânã la 30 aprilie s-au înregistrat42.752 de persoane fizice ºijuridice, faþã de 52.740 înaceeaºi perioadã a anului trecut,reprezentând o scãdere deaproape 19%, potrivit datelorinstituþiei. Însã faþã de 30 aprilie2012, când numãrulcomercianþilor activi din punct devedere juridic se cifra la 961.886,la sfârºitul lui aprilie 2013 seaflau înregistraþi 1.025.783 decomercianþi la nivelul întregii þãri,în creºtere cu 6,64%.

Veºtile sunt îmbucurãtoare însã:în luna aprilie 2013 s-auînregistrat 12.717 comercianþi,cu peste 20% mai mulþi decâtluna precedentã, cei mai mulþifiind din agriculturã, vânãtoare ºiservicii conexe (2.297), comerþulcu amãnuntul, cu excepþiaautovehiculelor ºi motocicletelor(2.216), ºi în comerþul curidicata, cu excepþia comerþuluicu autovehicule ºi motociclete(899 de comercianþi).De la începutul anului ºi pânã lafinele lunii aprilie s-au înregistrat8.906 de suspendãri deactivitate, reprezentând ocreºtere de 27,23% faþã deprimele 4 luni ale anului 2012,când au fost 7.000 desuspendãri. În aceeaºi perioadãs-au înregistrat 8.365 dedizolvãri, în creºtere cu 59,94%faþã de primele 4 luni ale anului2012, când s-au înregistrat5.230 de dizolvãri la nivelulîntregii þãri.Cât priveºte radierile, acestea auînregistrat un numãr de 29.278,cu 32,87% mai multe decât înprimele 4 luni din 2012, cândnumãrul lor a fost de 22.035.Comparativ cu primele 4 luni din2012, când s-au înregistrat5.625 de firme intrate sub

incidenþa Legii nr. 85/2006,acum sunt înregistrate 5.932 deinsolvenþe, reprezentând ocreºtere cu 5,46%.

CREŞTERISEMNIFICATIVE LAEXPORTURI

Exportul de mãrfuri româneºti aînregistrat creºteri semnificativeîn primul trimestru (T1) în Canada(86,5%), Iordania (299,7%),Thailanda (103,9%), Libia(132,7%), Liban (132,7%), Irak(272,9%) sau Georgia (48,7%),potrivit Ministerului Economiei,care susþine cã „aceastã situaþiereflectã posibilitãþi de creºterepentru întreg anul 2013, prinvalorificarea acordurilor departeneriat strategic cu Turcia ºiSUA, respectiv parteneriatulprivilegiat cu China.Creºteri importante aleexporturilor româneºti au maifost înregistrate în SUA - cu 7,6%pe componente auto ºiîngrãºãminte produse chimice, înBrazilia - cu peste 26,3%, laautoturisme ºi componente auto,material rulant, echipamentpetrolier ºi Mexic, în creºtere cu

peste 60,1% cu produse precumanvelope, covoare, produsesiderurgice diverse, instrumenteoptice ºi accesorii auto.De asemenea, s-au mãrit cu45,7% exporturile în FederaþiaRusã, cu 51,7% în India, cu 27%în Turcia ºi cu 30,3% în Norvegia.Potrivit Ministerului Economiei, înluna martie 2013, structuraexporturilor prezintã oîmbunãtãþire constantã,ponderea produselor industrieiconstructoare de maºini ºiechipamente de transport fiindde 42,5%. Din totalul exporturilorromâneºti, 76,6% reprezintãprodusele manufacturate ºi5,7 materiile prime. Orientareageograficã se menþine spreþãrile Uniunii Europene (71%din total exporturi ºi 74,8% laimport).Caracteristicile importurilorRomâniei dupã primele trei luniale anului aratã cã importurilecontinuã sã fie alcãtuite, pe de oparte, din bunuri de investiþii sauproduse industriale decompletare pentru industriaromâneascã (64,2%), energie(8,8%), materii prime ºi materiale(3,9%), produse agroalimentare(8,0 % din importuri, comparativcu 6,3% din exporturi).

gEFco România oferăpentru Valeo soluţii door-to-door pentru importuri depiese componente din chinaşi coreea. gEFco Româniaa proiectat şi a implementatpentru clientul Valeoclimate control, începând cuiunie 2012, o soluţie FcL, untip de transport maritimcontainerizat din orientulÎndepărtat în România. Prinaceste fluxuri, sunttransportate anual în jur de150 de containere de laaproximativ 12 furnizori dinBusan/coreea şiShanghai/china cătreMioveni/România. În plus,gEFco se ocupă şi deadministrarea formalităţilorvamale pentru import.„Logistica dedicatăfurnizorilor auto este unadintre principalele linii debusiness pentru gEFco.România este pe harta celormai importante locaţii din

Europa pentru industria autoprin prezenţa locală a unorproducători auto de succes.Suntem mândri să putemoferi servicii de calitate pentruclienţi de talia companieiValeo. cu 125 de facilităţi deproducţie şi 21 de centre decercetare în toată lumea,grupul Valeo este unul dintrecei mai mari şi, în acelaşi timp,cei mai inovatori furnizoriauto”, a declarat Tolga oran,Sales & Marketing countryManager, gEFco România.Valeo este un grup industrialindependent careproiectează, produce şi vindecomponente, sistemeintegrate şi module pentruindustria auto. În România,Valeo are fabrici în Mioveni şiîn Timişoara. În unitatea dinMioveni, Valeo producesisteme de climatizare auto,iar la Timişoara produce farurişi echipamente desemnalizare.

GEFCO ROMÂNIA OFERĂ SERVICII OVERSEASPENTRU VALEO

iunie 2013 .......................................................................................................................... 43

Page 23: Ziua Cargo - numarul 53, iunie 2013

.......................................................................................................................... iunie 2013

FO

CU

S

44

AA ntalis, braþul de dis tri -bu þie al companiei Se -qua na, face zilnic12.000 de livrãri în Eu -ropa ºi distribuie a -

nual, la nivel mondial, 1,9 milioanetone de hârtie. Compania este li -der european ºi numãrul 3 la nivelmondial în distribuþia hârtiei, solu -þiilor de ambalare ºi materialelorpentru signalisticã ºi comunicarevizualã, cu vânzãri de 2,7 miliardeeuro în 2012.

În România, Antalis bene fi cia -zã din 2010 de un depozit noude 9.500 mp, în Bucureºti, la carese adaugã alte douã depozite înCluj ºi Iaºi, iar livrãrile se fac in -clu siv în 24 de ore. În plus, spe -ci ficul mãrfurilor manipulate im -pu ne echipamente speciale.

„În 2007, Sequana Capital,pro prietar al grupului Antalis, aachi ziþionat Map Merchant Group,iar în 2009 s-a realizat în Româniaunirea diviziilor Viscom ale MapMerchant Group ºi Antalis - subace laºi nume. În acest context tre -bu iau unite fluxurile logistice, si -tua þ ie în care s-a impus nece si ta -tea unui depozit mai mare în zonaBucureºti ºi a unui parc nou deechi pamente. Am cãutat un de -po zit de 8.000 mp, dar am gãsitîn vara anului 2009 unul de 9.500

mp, dimensiune care se afla în li -mi te, þinând cont cã fusese pre -vi zionatã ºi dezvoltarea, iar planulera gândit pe urmãtorii cinci ani,În 2009 am regândit structura ºiflu xurile de marfã, situaþie în careºtiam exact de ce echipamenteaveam nevoie“, au declarat ofi -cialii companiei.

Pentru achiziþia de echipa -men te au fost avute în vedere ini -þial 6 variante pentru ca ulteriorga ma sã se restrângã. „Am optatpen tru echi pamentele Still pe

baza unor criterii în special teh -ni ce ºi am ales aceastã variantãpe baza expe rien þei pe care o amîn domeniu. Chiar dacã a fostîntr-o primã etapã mai scumpã,am c⺠tigat pe segmentul demen te nan þã ulterioarã. În ideeade a nu avea timpi morþi în utili -za rea echi pa mentelor ca urmarea unor pro ble me tehnice, am aleso opþiune full, existând contractede service pen tru fiecare echipa -ment în par te“. În acest context,se fac tri mes trial verificãri aleechipamen te lor, iar rezultatelesunt foarte bune.

Soluţii pentruorice nevoie

„În acest moment, avem echi -pa mente Still care lucreazã 8-9ore pe zi, ajungând la 4-5000 ore

Still şi Antalis

Parteneri înreducerea costurilorCum arată unparteneriat care, întimp, aducebeneficii? Care estereţeta potrivit căreialucrurile decurgconform planului? Ceelemente stau labaza deciziei de acontinua colaborareacu acelaşi furnizorde echipamente dedepozitare? Laaceste întrebări amîncercat să găsimrăspunsul împreunăcu Bogdan Bălăşoiu,Supply ChainManager Antalis.

Bogdan Bălăşoiu, Supply Chain Manager Antalis

Gama de echipamente utilizate conţine de la transpalete lareach truck-uri. Stivuim atât în rafturi cât ºi în bulk.

Descãrcarea ºi încãrcarea le facem cu echipamente frontale,manipularea interioarã se face ori cu echipamentele frontale, ori cutranspalete electrice ºi dispozitive adiacente - avem dorn pentrumanipulat role, clame pentru rolele de hârtie, furci normalestandard.“

Echipamentele maivechi sunt transferate

cãtre depozitele din þarã,caracterizate printr-un traficmai redus. De exemplu, unstivuitor din Cluj are o duratãmedie de utilizare pe zi deaproximativ 3 ore.“

Page 24: Ziua Cargo - numarul 53, iunie 2013

de funcþionare, dar ºi echi pa men -te specializate care, deºi au ieºitdin perioada de garanþie, nu aumai mult de 500 de ore de func -þio nare - echipamente achi zi þio -nate special pentru a reduce cos -tu rile de manipulare pentrumãr furi atipice. Sunt momente încare, de exemplu, se întâmplã caun echipament sã descarce timpde 12 ore în continuu. Service-uleste un element extrem de impor -tant pentru aceste echipamenteºi de aceea am negociat cu Stilltermenul de garanþie la 2 ani sau2.000 de ore“, a mai arãtat SupplyChain Managerul Antalis. Iar înopi nia sa, un service specializatofe rã o diagnozã corectã ºi garan -þia existenþei pe stoc a pieselorsau a vitezei de reacþie în obþi ne -rea ei, în timp ce în cazul unui ser -vi ce multibrand termenele potajunge la 2-3 sãptãmâni. „Am lu -crat ºi cu service-uri multibrand,dar nu au acces la soft-uri de di -ag nozã specializate, de aceea ampre ferat sã facem servisarea cuac tualii parteneri, chiar dacã tarifuleste mai mare“, a precizat BogdanBãlãºoiu. El a explicat cã atuncicând priveºti strict financiar a -ceas tã problemã, la prima vedereo relaþie foarte strânsã cu furni -zo rul de echipamente poate pãreamai costisitoare. Dar dacã reali -zezi calculele per ansamblu, þi -nând cont inclusiv de produc ti vi -tate, lucrurile se schimbã. „Dupão serie de calcule ºi încercãri ne -re uºite, recomand aceastã soluþie.Iar cu Still nu am avut nici un felde probleme pe segmentul demen tenanþã ºi din punctul de ve -dere al calitãþii echipamentelor.Pri ma achiziþie am fãcut-o în2009, iar cea de-a doua în 2012,dar de fiecare datã am luat în con -siderare ºi concurenþa, iar pânã

acum, suntem mulþumiþi“, a con -clu zionat Bogdan Bãlãºoiu.

Viziune și inovaţiede la STILL

STILL oferã soluþii perso na li za -te pentru logisticã internã pe planmon dial, implementând inter o pera -bi litatea inteligentã a stivu i toa relor,echipamentului de de pozit, software

ºi servicii. Ceea ce fondatorul com -paniei, Hans Still, a început în 1920,cu multã crea ti vi tate, spirit între -prinzãtor ºi ca li ta te, s-a dezvoltatrapid într-o mar cã puternicã, derenume mon dial. Astãzi, peste 7000de angajaþi ca li ficaþi lucreazã zilnicîn dezvoltare, producþie, vânzãri ºiservicii, pentru a rãspunde ce rin þe -lor clienþilor din lumea întreagã.Cheia succesului corporaþiei este ogamã eficientã de produse, careinclud soluþii com plete proiectatespecial pentru com panii mari ºi miciîn industrii in di viduale, pre cum ºiaplicaþii soft wa re pentru logisticã,pentru admi nistrarea efi cien tã adepozitelor ºi mate ria lelor. Mai multedetalii puteþi gãsi pe www.still.ro.

Meda [email protected]

.......................................................................................................................... iunie 201346

FO

CU

S

Un service proactivStill pune la dispoziþia clienþilor pachetul Fleet Data Services, pentrua face un nou pas înspre transparenþã, flexibilitate ºi unicitate. FleetData Services reprezintã colectarea inteligentã, analiza ºidisponibilitatea online a vehiculelor ºi operatorilor lor. Din pachetfac parte aplicaþiile: - FLEET MANAGER - permite o utilizare controlatã a vehiculelor,

administrarea ºi dezvoltarea operatorilor, precum ºi întreþinere ºigestionare. Pentru a controla utilizarea individualã a vehiculelor,clientul poate stabili în prealabil cine are permisiunea sã operezevehiculul.

- STILLReport - un software online care permite clientului sã menþinã oimagine de ansamblu rapidã ºi uºoarã a întregii flote, oferindposibilitatea organizãrii, analizei ºi optimizarea flotei de utilaje.

- STILLProActive - pentru orice defecþiune tehnicã sistemul transmiteprin GPS cãtre dispecerat problema sub forma unui cod ºi de acolocãtre un tehnician. Datoritã acestui program, tehnicianul care vine sãrepare echipamentul în depozit ºtie detalii privind defecþiunea ºi dece piesã este nevoie. Astfel, câºtigã timp, care înseamnã bani,calculaþi în ore de manoperã.

Antalis - de la o afacere de familie la ofirmă multinaţională, lider de piaţă

Compania a apãrut pe piaþa româneascã în anul 1993 cadepartament din organigrama unei firme constituite iniþial ca oafacere de familie: RTC.A fost la acea vreme singura firmã pe piaþa de hârtie offset ºidublu-cretatã, care livra ºi în cantitãþi relativ mici (minim un top). Înperioada urmãtoare, a reuºit extinderea gamei de produse, prinintroducerea de noi finisaje, formate ºi gramaje.Pânã la sfârºitul anului 1996, departamentele de Aprovizionare ºiVânzãri s-au individualizat, creând premisele unei activitãþi moderneºi independente. În perioada urmãtoare, eforturile s-au concentratasupra îmbunãtãþirii serviciilor ºi lãrgirii reþelei de distribuþie la nivelnaþional, prin deschiderea de birouri de vânzãri în cele maiimportante zone geografice.În anul 1998, departamentul de hârtii s-a desprins din companiamamã, noua companie - RTC Paper + Boards - devenind membrã agrupului RTC HOLDING, cu propriul sãu statut juridic.În acelaºi an, pachetul majoritar de acþiuni a fost preluat de grupulArjo Wigging Appleton, lider pe piaþa europeanã de hârtie, iar înanul 2000 RTC Paper + Boards devenea Antalis S.A., odatã cumodificãrile ce aveau loc în cadrul companiei la nivel global.La începutul lui 2003, Antalis S.A. era lider pe piaþa româneascã, cuo cotã de piaþã de aproximativ 24%.Pânã la sfârºitul lui 2003, Antalis Group achiziþioneazã întregulpachet de acþiuni, devenind acþionar majoritar al Antalis S.A.

Atunci când am fãcutachiziþia, am stabilit

costul orei de service ºi operioadã de timp în care suntrezolvate problemele. Toateacestea au fost prinse încontract, iar costurile sunt maiuºor de previzionat în acestcontext.“

Page 25: Ziua Cargo - numarul 53, iunie 2013

iunie 2013 .................................................................................................................................................................................................................................................... iunie 201348 49

INTER

VIU

Ziua Cargo: Care esteimportanþa Românieipentru KLG?Kees Kuijken: Am demarat ac -

tivitatea în România pentru cã amcrezut ºi credem încã foarte multîn aceastã piaþã. ªi ne vom dez -volta în continuare. În acest an, nevom extinde facilitãþile din Bu -cureºti în prima etapã cu 10.000mp iar în cea de-a doua eta pã cuîncã 10.000 mp de de po zite pentruactivitãþi cross-dock ing.

De asemenea, am cumpãratun teren la Turda ºi este posibilsã ne mutãm acolo facilitãþile dela Cluj. Ne gândim foarte seriosºi la Constanþa. Nu vom extindeîn cã depozitul din Bacãu, dar ºiacesta este un centru foarte im -por tant pentru noi. Mulþi dintrecompetitorii noºtri nu vor sã mear -gã în acea direcþie, motivând cã

nu sunt volume suficiente, iaracest lucru ne conferã avantaje.În tr-un fel, este parte a unei niºe.

Personal, România estepentru mine ca a doua casã.

Dorim sã le arãtãm românilorcã au foarte multe oportunitãþi ºicã trebuie sã aibã mai multã în cre -dere în propriile lor posibilitãþi. Dacãne uitãm la ce s-a întâmplat în ultimii5-10 ani, putem observa multeschimbãri pozitive în Ro mâ nia. Dardin punct de vedere eco nomic, încãdepinde foarte mult de alte pieþeeuropene. În sec torul logistic suntîncã multe de fãcut. Pe de altãparte, este o in dustrie maturã, aflatãîncã în dezvoltare.

Ce încercãm sã facem noi, cafirme olandeze, prin intermediulEGP - European Gateway Plat form,

este sã generãm unele schim bãriîn România. Am încer cat sã obþinemamânarea TVA ºi, de asemenea, sãridicãm nivelul educaþiei în domeniuprin studii superioare sau masterede spe cia litate. Dar totul mergefoarte lent.

Consider cã, prin intermediulPortului Constanþa, România estepoarta de intrare perfectã cãtreS-E Europei. Toatã lumea invocãme reu scuza infrastructurii, darnu cred cã aceasta e cea mai mareproblemã. Cred cã Guvernul arepo sibilitatea de a face anumiteajustãri minore pentru a acordamai multe facilitãþi importatorilorºi exportatorilor, care vor atragemulte afaceri în România.

Consider cã schimbãrilefiscale pot fi adoptate ºi petimpuri de crizã.

Comentariul Guvernului, cãnu ar fi capabili sã administrezesitua þia în termeni de cash-flow,nu este adevãrat. Amânarea TVAafec teazã veniturile pe de o parte,dar, atrãgând mai multe afaceridin afarã, atrage, pe de cealaltãpar te, taxe vamale ºi venituri dinalte surse.

Existã diferenþe întreimpactul crizei asupraþãrilor din Vestul Europei ºiasupra celor din Est? Cea mai mare diferenþã este

cã în Vest oamenii au bani, dar nuîi cheltuiesc, iar în România ve ni -turile sunt mult mai scãzute, daroamenii continuã sã cheltuiascã.Poate nu la fel de mult ca înainte,dar pun de-o parte mai puþin decâtolandezii, de exemplu. ªi, în de -fi nitiv, economia de asta are ne -vo ie - sã se cheltuie bani.

Cred cã România va ieºi dincrizã mai devreme decâtunele þãri din Europa de Vest.

Politica de finanþe a statuluieste foarte bunã. Au fost aplicatemã suri drastice cu salariile ºi chel -tu ielile, dar, pânã la urmã, acesteaau asigurat o structurã financiarãbunã în România, cel puþin pentrua o menþine pe linia de plutire.Alte þãri, cum ar fi Grecia, Cipru,dar ºi Italia sau Spania, au fãcutexact opusul ºi au cheltuit maimulþi bani, pe care nu îi au.

România urmãreºtetendinþele vestice înlogisticã? Situaþia are mai mult de a face

cu tendinþele globale. Dacã pro -duc þia nu poate acoperi consumul,sunt niºte reguli. Acum a scãzutcon sumul, astfel încât trebuie sãîþi adaptezi supply-chain-ul situa -þiei prezente de pe piaþã. În trecut,industria logisticã româneascã seconcentra mai mult pe transport

intern sau internaþional, dar ºi pesub contractare pentru companiileves tice. De aceea, industria româ -neas cã nu a adoptat foarte multeini þia tive, pentru cã se adapta lace se întâmpla în Vestul Europei.

În ultimii ani industrialogisticã româneascã adevenit din ce în ce maimaturã.

ªtie sã îºi identifice propriileoportunitãþi, propriile puncte forteºi îºi cunoaºte slãbiciunile. Desi gur,se uitã la ce se întâmplã aici, dar ºiaici este la fel, trebuie sã fim atenþila ce se întâmplã în alte pãrþi aleEuropei sau ale lumii ºi, de ase me -nea, la ce fac compe ti to rii noºtri.Da cã merg mai bine decât noi, tre -bu ie sã ne adaptãm sau chiar sã în -cer cãm sã fim mai eficienþi decât ei.

Cred cã trebuie sã fiþi realiºtiºi sã fiþi mulþumiþi cu dezvoltãrilerealizate, în loc sã vã „acuzaþi” cãnu aveþi încã sistemele sofisiticatedin America sau din alte regiuni.Mult mai importantã este vitezacu care recuperaþi teren.

Aþi decis recent înfiinþareaKLG Trucking. De ceacum? De ce nu acum? Am început

în România în 2006 ºi dezvoltareanoastrã acolo a fost perfectã. Întermenii costurilor pe kilometru,cele din România ºi Bulgaria suntcele mai scãzute din Europa ºi deaceea am decis sã începem pro -pria noastrã companie de trans -port rutier, care sã poatã oferi unnivel bun de servicii cu tehnologiemodernã, cu ºoferi bine pregãtiþi,ºi considerãm cã existã cererepen tru aºa ceva în Europa. Avem35 camioane pentru moment, darintenþia este sã creºtem în timp.

Principalul obiectiv alacestei companii estetransportul intra-comunitarºi cel cãtre Vestul Europei.

Cel mai important volum deafaceri pe care îl avem la nivel degrup este încã între Olanda ºiFran þa, administrat de cãtre biroulnos tru de la Eindhoven, de celemai multe ori cu propriile noastreca mioane. Aici, în Venlo, ne con -cen trãm foarte mult pe regiunilede limbã englezã ºi germanã ºipe Estul Europei, inclusiv Româ -nia, dar ºi zona balcanicã, cu Bul -garia, Kosovo, Serbia, Grecia. Însãºi Rusia este o piaþã foarte im -por tantã pentru noi.

Se manifestã ºi în VestulEuropei o presiune pepreþuri? Întotdeauna existã presiune

pe preþuri. Nu cred cã este o dife -ren þã foarte mare între nivelul pre -þurilor din România ºi cel de aici.Lucrez în domeniu de peste 30de ani ºi nu pot spune cã am cu -nos cut timpuri mai relaxate dinpunctul acesta de vedere. Chiar ºicând era capacitate insuficientãpe piaþã, cum era în 2007 - în ce -putul lui 2008, preþurile nu aucrescut.

Cred cã e mult preauºor sã spui cã preþurilesunt proaste. Da, suntproaste, dar întotdeauna afost aºa. Nu sunt preþuri dedumping numai în România,ci ºi aici.

Cea mai mare problemã estecã oamenii nu îºi cunosc nivelulde costuri. Dacã nu ºtii ce costuriai, nu ºtii niciodatã când sã spuinu. Dacã, de exemplu, ai un costde 1 ºi vinzi la 1,2, iar clientul ofe -rã 0,8, ºtii cã vei pierde bani. Dardacã nu ºtii cã te costã 1, cumpoþi adopta o decizie corectã?

S-au schimbat centrele deinfluenþã în ultima vremedin China cãtre America deSud sau alte regiuni? Cel puþin pe termen scurt, nu

vãd America de Sud ca un com -pe titor pentru China. În opiniamea, puterea Chinei este incre di -bilã ºi va mai creºte. Dar, de exem -plu, da cã vreau sã vând anumiteproduse în Europa, voi vrea sã lecumpãr în cele mai bune condiþiiposibil. Acum câþiva ani, Chinaera soluþia cea mai bunã. Ce pu -tem observa acum la unii dintrecli enþii noºtri e cã îºi mutã pro duc -þia din China înapoi în Turcia sauS-E Europei. În acest sens, Ro -mâ nia este o þarã foarte in te -resantã.

LOGIstiCAsuccesului, întremotivaţie şi inovaţiePentru a supravieţui, ba chiar a te dezvolta, pe timpuride criză, unul dintre cele mai importante elemente esteechilibrul corect între asumarea unor riscuri calculate şicunoaşterea costurilor tale reale. Dar nu numai atât.Trebuie să ştii cum să identifici oportunităţile, să ai forţade a profita de ele şi, de asemenea, un nivel înalt deflexibilitate şi motivaţie. Despre toate acestea, dar şidespre multe altele, am discutat cu Kees Kuijken, CEO alKuijken Logistics Group (KLG) Europe.

INTER

VIU

Page 26: Ziua Cargo - numarul 53, iunie 2013

.......................................................................................................................... iunie 201350

INTER

VIU

În urmã cu 3-4 ani,majoritatea producþiei detextile s-a mutat dinRomânia, dar acum începeîncet-încet sã se întoarcã aici.

Diferenþa de preþ dintre Chinaºi România se micºoreazã. Deasemenea, România are avantajulde a fi membrã a UE, distanþa faþãde Vestul Europei este mult maimicã, timpii de tranzit ºi calitateasunt mult mai bune decât în China.deci, da, sunt elemente care semutã înapoi în Europa ºi cred cãRomânia ºi Bulgaria vor beneficiade pe urma acestui trend.

Aveþi deja activitãþi înChina?Avem de aproape 7 ani o re pre -

zentanþã în Beijing, iar din acest an,de la 1 mai, am început ac ti vi tateacu KLG Logistics Shang hai, într-unjoint venture cu un agent chinez. Încadrul unor dis cuþii cu un client, aindicat fap tul cã nu este mulþumitcu activi tã þile logistice din China ºicautã alternative. Procesul a începutîn septembrie-octombrie anul trecut.Iniþial, a fost o listã lungã de 12com panii, apoi au rãmas 2 com pa -nii în cursã, care au avut o peri oa -dã de probã de 3 sãptãmâni. Amfost cei mai buni din punctul devedere al perfor man þelor ºi clien -tul a decis cã suntem cea mai bunãalegere. Am încheiat un con tract cuei pentru a administra tot fluxul lordin China cãtre Europa, pe anumiteseg men te. La momen tul de faþãlucrãm doar pentru acest client, darne vom dezvolta. Când vom fi mulþu -miþi de forþa organizaþiei noastreaco lo, cu siguranþã cã vom oferiace laºi tip de activitãþi ºi altor po -ten þiali clienþi.

Deci încã existãoportunitãþi de dezvoltarechiar ºi pe timpuri de crizã.Întotdeauna existã oportunitãþi

pentru o companie. Problemaeste cã trebuie sã ºtii cum sã leiden tifici ºi trebuie sã ai putereafinanciarã de a-þi asuma anumiteriscuri calculate. În perioada depro bã, am cheltuit mult pe acestpro iect ºi ºtiam cã, dacã nu câºti -gãm contractul, nu vom avea cumsã amortizãm aceste cheltuieli.Trebuie sã ai resursele ºi capaci -ta tea financiarã de a investi, ºtiindcã poate rezultatul o sã fie zero.Pe de cealaltã parte, dacã te pre -gã teºti bine ºi ai încredere în pro -priile abilitãþi, ºtii cã ai mari ºansesã obþii contractul - ºi asta s-a ºiîn tâm plat în acest caz.

Care este importanþamotivaþiei personaluluiKLG? Aceasta este una dintre va -

lorile fundamentale ale companieinoas tre - faptul cã suntem oamenibine pregãtiþi ºi motivaþi. Culturaîn ca drul companiei noastre estede a oferi tuturor cât mai multeopor tu ni tãþi. În cazul în care cine -va cautã un loc de muncã nou,banii sunt întot deauna foarte im -por tanþi. De cele mai multe ori,chiar pe primul loc.

Dar cred cã satisfacþia înmuncã este mai valoroasãdecât banii.

Dacã oamenii sunt trataþi cures pect, dacã ºtiu cã pot evolua înplan personal în cadrul unei com -panii, cã pot face ceea ce le pla cecel mai mult, este extrem de im -portant. Pentru cã de cele maimulte ori ceea ce le place cel maimult este ºi ce fac mai bine. Dacãpoþi, ca firmã, sã echilibrezi acestaspect ºi sã ghidezi anumiþi oameniîn anumite direcþii, n-ai decât decâºtigat, iar ei câºtigã la rândul lor.De asemenea, tre bu ie sã fii atentsã nu ai prea mulþi oameni care sãse canalizeze în ace eaºi direcþie;tre buie sã moni to rizezi acest as -pect ºi sã oferi tutu ror oportunitateade a creºte. ªi asta e valabil ºipentru Ro mâ nia.

Care este rolul inovaþiei înlogisticã?Dacã rãmâi tot timpul la ace -

laºi nivel, jucãtorii de pe piaþã careerau în urma ta vor recupera ºi tevor depãºi. De ce ar vrea un clientsã lucreze cu tine dacã nu poþi ofericele mai noi elemente, cum ar fide exemplu „track&trace”? Ca par -te a pieþei, creãm anumite instru -men te care încep sã le placã oa -me nilor. Dacã jumãtate de piaþã leoferã ºi cealaltã jumãtate nu - ºi nuexistã o diferenþã prea mare depreþ, atunci clienþii îi vor alege pe

cei care le oferã. Nu spun cã tre -buie sã fii întotdeauna primul, dartrebuie sã monitorizezi ten din þe lefoarte atent. Sunt tendinþe utile încare va trebui sã investeºti ºi carevor deveni pe termen me diu impor -tante pentru clienþi.

Care sunt avantajele uneicompanii de familie încompetiþia cu un grupmultinaþional? Principalul avantaj al unei afa -

ceri de familie este cã deciziilese pot adopta foarte rapid. Fratelemeu ºi cu mine suntem amândoifoar te aproape de activitatea con -cre tã de zi cu zi. ªtim ce se întâm -plã, ne cunoaºtem clienþii, per so -na lul, abilitãþile, capacitãþile, darºi slãbiciunile.

Putem decide foarte rapiddacã trebuie sã schimbãmsau sã adaptãm o strategie,sã investim în ceva sau sãîncepem pe o nouã piaþã.

În cadrul marilor companii, cine -va are o idee, se duce ºi i-o pre zintãmanagerului sãu, care mer ge laºeful lui ºi tot aºa. Este mai puþinãflexibilitate. Pânã sã ajun gã la CEO,dureazã, apoi tre bu ie sã se gân -deas cã, sã cearã stu dii de feza bi -li tate ºi doi ani mai târ ziu se trezesccã este prea târ ziu ºi companiilede familie au fã cut-o de mult. Liniilescurte de de cizie, flexibilitatea ºiadapta bi litatea sunt unele dintreprinci pa lele avantaje. Dar cel maimare dintre ele este faptul cã numun cim pentru acþionari, ci pentrunoi înºine. ªtim ce se întâmplã pepiaþã ºi dorim sã oferim produsulde care are nevoie clientul, cu va -loa re adãugatã.

Vã mulþumim pentru timpulacordat.

Raluca MIHĂILESCUVenlo, Olanda

[email protected]

Page 27: Ziua Cargo - numarul 53, iunie 2013

iunie 2013 .......................................................................................................................... 53

EV

EN

IMEN

T

.......................................................................................................................... iunie 201352

Insuring & Licensing

„„EE ducaþia nu tre -bu ie sã fie for -malã. Trebuie sãse punã accentpe ea. La fel ºi

pe evaluare”, a afirmat AdrianaPãlãºan, Managing Partner SupplyChain Management Center ºi vice -preºedinte ARILOG . Ea a pre zen -tat, cu ocazia seminarului Aso -ciaþiei Române de Logisticã, osituaþie comparativã privind certi -fi carea managerului de transportîn România ºi în þãrile europene.

În opinia vicepreºedinteluiARILOG, o mare problemã o con -sti tuie pe plan local faptul cã e -chipele care fac evaluarea nu dis -pun de competenþele necesarepentru ca verificãrile sã fie fãcuteîn mod competent, chiar dacãUniunea Europeanã pune accentpe acest nivel de profesionalizare.„Mi-aº dori ca mãcar la nivelulcom paniilor în cadrul cãrora sean gajeazã persoanele desemnatesã se facã o evaluare corectã pri -vind capacitatea persoanei res -pec tive de a conduce activitateade transport”, a apreciat AdrianaPãlãºan, subliniind cã ºi certi fi ca -tul de competenþã profesionalãar trebui sã reflecte cu adevãratceea ce se face în cadrul cursurilorde profil.

„Am fãcut comparaþii cerândinformaþii de la celelalte asociaþiide logisticã din Europa privindceea ce înseamnã managerul detransport - fosta persoanã de sem -na tã sã conducã activitatea detransport rutier, dar care acum s-aaliniat tendinþei europene ºi senu meºte manager. Am reuºit sãadun informaþii din România, Italia,Marea Britanie ºi Franþa. Sis te -me le de educaþie sunt diferite, iarîn ceea ce priveºte evaluarea pu -

tem vorbi despre grade diferitede complexitate, chiar dacã legis -la þia pe acest segment este alinia -tã la legislaþia europeanã”, a ex -plicat vicepreºedintele ARILOG.

România deţine unminim record deore de pregătire

Între sistemele practicate înþãrile analizate existã diferenþenotabile privind numãrul oreloralo cate cursurilor de pregãtire,dar ºi din punctul de vedere alechi valãrii cu puncte universitare,în Anglia, pentru finalizarea unuiastfel de studiu, primindu-se cre -dite universitare. „România deþinerecordul minim la numãrul de orede pregãtire. La o primã analizãau ieºit 60, iar când le-am adunatdin materialele de prezentare aureieºit doar 58. În realitate, du -rea zã douã sãptãmâni, care în -

seamnã cam 40 de ore, iar prac -ti ca dureazã mai puþin. În fapt,sunt douã zile în care se trateazãsubiecte legislative. Ceea ce mãderanjeazã cel mai tare este ceeace oferã aceºti profesioniºti cer -ti ficaþi, pentru cã acele companiicare îºi trimit oamenii la curs ofac pentru cã o vãd ca o obli ga -ti vitate. Dacã vedeþi ceea ce artrebui sã studieze cu adevãrat ºiceea ce trebuie sã ºtie ca sã per -for meze în companie, o sã rea li -zaþi cã sunt mult mai multe lucruridecât ceea ce înseamnã legislaþiarutierã ºi respectarea normelor întraficul naþional ºi internaþional”,a arãtat Adriana Pãlãºan. Ea a su -bli n iat cã în România, pentru dreptcivil, comercial, legislaþie fiscalãºi socialã nu se acordã decât 4ore, în condiþiile în care un ma -nager de transport ar trebui sãºtie implicaþiile semnãrii unui con -tract sau a unui acord cu clienþii

Asociaţia Română de Logistică (ARILOG) a adus în primplan, cu ocazia seminarului organizat la sfârşitul luniimai, elemente privind licenţierea şi asigurarea afacerilorde transport şi logistică, reunind voci importante pentrua răspunde şi a clarifica subiectele legate de procesulcomplet truck-and-trace pentru marfă, asigurareamărfurilor, premise şi autorizaţii pentru marfaspecializată, asigurări pentru bunuri sau activităţispecifice.

sau cu furnizorii. „18 ore suntalocate pe partea de managemental afacerilor ºi financiar. Dar nucred sã fi vãzut cu adevãrat per -soa ne care sã lucreze pe aceastãpoziþie, vorbesc de transportatoriîn special, care sã poatã sã dis -cu te cu directorul financiar ceeace înseamnã cont de profit ºi pier -deri, bilanþ, situaþia de cash-flow,momentul în care sã cumpereactive sau sã facã doar «cumpã -rãturile curente». Ceea ce noiavem ca ºi per soanã desemnatã,viitor ma na ger de transport, estedeparte de ceea ce comunitateaeuro pea nã se aºteaptã sã avem”.Vicepre ºe dintele ARILOG a men -þionat cã în Italia cursurile pentruun ma na ger de transport se întindpe durata a 150 de ore. Pentrudrept civil, comercial, legislaþiefiscalã ºi socialã sunt alocate 40de ore, nu 4, în timp ce pentruactivitatea financiarã a companieinumãrul de ore ajunge la 30. „ªiîn ce le lal te þãri numãrul de ore semen þi ne la acelaºi nivel pe fiecarecom ponentã în parte, iar exa me -nul se dubleazã ca numãr de în -trebãri. Marea Britanie impune unnumãr similar de ore cu Ro mânia,dar se merge pe ideea cã acestepersoane au urmat cursurile unuiinstitut de specialitate în domeniul

transportului înaintea acestorcursuri de perfecþionare.”

Un manager detransport artrebui să poatăconduce ocompanie

Altfel spus, în alte state mem -bre UE, se þine cont de faptul cãeste vorba despre o poziþie de ma -nagement ºi se aºteaptã ca per -soa na care ocupã o astfel de po -zi þie într-o companie sã poatã înmod independent, ºi nu la nivel exe -cutiv, sã poatã conduce o com paniede transport. „La fir me le mai micidin România, care au un specificaparte, se recomandã ca la acestcurs sã participe pa tro nul sau

acþionarul care lucreazã direct înaceastã companie ºi care ar trebuisã fie capabil sã evalueze tot ceeace înseamnã legislaþie, sã îºi punãîntrebãri legate de le gislaþie, sã fiecapabil sã studieze ºi sã con stru -iascã un contract de transport saude furnizare de ma ºini atunci cândvrea sã achi zi þio neze, sã cunoascãdreptul comer cial. Totodatã, trebuiesã ºtie ceea ce înseamnã compo -nen ta legis la tivã legatã de resurseleumane, tot ce înseamnã parteafiscalã (TVA, impozite, amortizãri,asi gurãri, momente de platã etc) ºisã fie un partener de discuþie pen -tru directorul financiar”, a conclu -zio nat Adriana Pãlãºan.

Meda [email protected]

ARILOG Logistics & Supply Chain AwardsARILOG aºteaptã pânã la 15 iulie înscrierile pentru premiileindustriei de logisticã din acest an, urmând ca pânã în 2 septembriesã fie depuse ºi proiectele. De menþionat cã proiectul trebuie sãconþinã mai multe aspecte referitoare la: achiziþii, managementullogisticii ºi supply chain-ului (aprovizionare, gestiunea stocului,managementul producþiei, distribuþie, transport, depozitare etc). Înplus, trebuie sã fi fost deja pus în aplicare astfel încât sã poatã fiprezentate rezultatele mãsurabile. Câºtigãtorii premiilor naþionalepot concura la selecþiile europene! Câºtigãtorii ediþiei ArilogLogistics & Supply Chain Awards 2013 vor putea depune dosarele îndecembrie 2013 pentru premiile internaþionale ELA 2014.

AdrianaPãlãșan

Page 28: Ziua Cargo - numarul 53, iunie 2013

.......................................................................................................................... iunie 2013

EV

EN

IMEN

T

54

AARRIILLOOGG ppeennttrruu ccooppiiii

În vizită la Tip Top

CC opiii membrilor ARILOGau putut vizita la sfârºitullunii mai compania ro mâ -neascã Tip Top Food In -dustry, care se aflã pe

piaþã din anul 1993 ºi activeazãîn domeniul industriei alimentare.

A fost o adevãratã plãcerepen tru cei mici sã descopere12.000 mp, unde funcþioneazãcele mai performante tehnologiispecifice activitãþilor de obþinerea produselor de cofetãrie, pati se -rie și catering. Ei au putut astfelafla mai mult despre cum aratãuna dintre cele mai mari ºi mo -der ne unitãþi de acest fel din Ro -mâ nia, realizatã dupã toate rigo -rile impuse de legislaþia în vigoareºi de normele europene, care res -pectã un sistem integrat de mana -

ge ment al calitãþii ºi siguranþeialimentelor. Tip Top Food Industrya dez vol tat un lanþ de 20 de ma -ga zine proprii în Bucureºti, Târ -go viºte, Piteºti ºi Ploieºti.

Reţetetradiţionale şiingredientesănătoase

Încã din anul 1993 când a fostîn fiinþatã prima Cofetãrie Tip Top,cli enþii s-au putut bucura de peste400 de produse de cofetãrie, pati -se rie ºi catering, care au la bazãre þete tradiþionale, reþete speciale,in grediente sãnãtoase ºi mai alesex perienþa, dãruirea ºi sufletul fie -cã rui cofetar, patiser, brutar saubucãtar al firmei.

Compania a reuºit sã se ex -tin dã ºi în marile lanþuri de retaildin þarã, dar ºi pe piaþa europeanã,prin implementarea mãrcii Bonito,care înseamnã o gamã variatã depro duse congelate de patiserie ºicofetãrie, dar ºi a mãrcii Top Freshcare include sandwichuri, snackuriºi ready meal.

Tip Top Food Industry se aflãîntr-un amplu proces de dez vol -ta re împreunã cu o echipã tânãrãºi dinamicã de peste 300 de an -ga jaþi, prin implementarea de uti -la je moderne, tehnologii automa -ti zate, dar ºi reþete tradiþionale.

Succesul firmei pe piaþã con -stã în munca ºi talentul angajaþilor.

Meda BORCESCUmeda.borcescu @ziuacargo.ro

Programul „Cum se fabrică în România“ a fost, în lunamai, cu adevărat dulce pentru copiii membrilor ARILOG.Micuţii au putut vizita fabrica Tip Top din Bucureşti.

Programul „Arilog pentru copii“constã dintr-o serie de vizite la fabricidin diferite industrii, în cadrul cãroracopiilor li se prezintã procesul defabricaþie, utilizând un limbaj adecvatcategoriei de vârstã din care fac parte.

Page 29: Ziua Cargo - numarul 53, iunie 2013

Întrebările lunii IUNIE (etapa 43)

Întrebările lunii MAI (etapa 42) şi răspunsurile corecte:

Premiile sunt oferite de

OTZ URSUS BREWERIES IFPTRGTI

1. .................. este ordinea etapelorde soluţionare a problemei detransport.

a. Definire problemă, dezvoltaresoluţii, identificare soluţie optimă,construire matrice.

b. Definire probleme, construirematrice, identificare de soluţie,dezvoltare soluţii alternative.

c. Definire problemă, construirematrice, dezvoltare soluţii,identificare soluţie optimă. -coREcT

d. Definire problemă, construirematrice, analiză drum critic,identificare soluţie optimă.

2. Prin rezolvarea problemei de transport seurmăreşte:

a. Stabilirea cantităţii ce trebuietransportate de la două surse ladouă destinaţii în funcţie decerere.

b. Stabilirea cantităţilor ce trebuietransportate de la mai multesurse la două destinaţii în funcţiede cerere.

c. Stabilirea numărului de mijloace de transportnecesare distribuţiei către fiecare punct de destinaţie(client).

d. Stabilirea cantităţilor ce trebuietransportate de la mai multedestinaţii în funcţie de cerere. -coREcT

3. Printre dezavantajeleexpediţiilor directe senumără şi:

a. costurile de picking/shippingpentru magazinele individuale. -coREcT

b. Îmbunătăţirea acurateţei.c. Nu se recomandă pentru produse

sezoniere.d. Se lungeşte timpul de ajungere a

mărfurilor pe raft.

1. Ce reprezintă „supply chain leadtime“?

a. Timpul alocat pentru finalizareaactivităţilor de achiziţie.

b. Timpul dintre expedierea comenzii şiprimirea de către client.

c. Timpul dintre plasarea comenzii şiprimirea bunurilor de către client

d. Timpul dintre luarea la cunoştinţă afurnizorului despre comandă

2. Care este scopul „stocului desiguranţă“ în controlul inventarului?

a. Să asigure disponibilitatea unui stoc

suficientb. Reprezintă o măsură de siguranţă

împotriva variaţiei de aprovizionarec. Stabileşte un nivel de stoc minimd. Reduce costurile de reaprovizionare

3. Ce se măsoară prin productivitateadepozitului?

a. intrările utilizate/ieşirile aşteptateb. ieşirile realizate/intrările utilizate în

mod realc. Manopera şi active/costurile efectuated. Expediţiile şi recepţiile

HENKEL

CO

NCU

RS

Câştigătorii lunii MAIRadu Paul Alecu, Rodica Hărănguş şiElena Sima

Ei sunt cei trei concurenţi care aurăspuns corect la întrebările lunii mai, ceade a 42-a etapă a concursului delogistică.

Lista concurenţilor care au răspunscorectRadu Paul Alecu, Rodica Hărănguş şiElena Sima

Concursul de cunoştinţe generale îndomeniul logisticii lansat de ZIUA CARGOşi compania de consultanţă şi training în

logistică Supply Chain ManagementCenter continuă cu etapa a 43-a.

În fiecare lună, publicăm 3 întrebări tipgrilă, pentru ca, în luna următoare, sădăm publicităţii variantele corecte de

răspuns. Câştigătorii sunt stabiliţi printragere la sorţi dintre persoanele care

răspund corect.

M~SOAR~-}Icuno[tin]ele de logistic`! (43)

iunie 2013 .......................................................................................................................... 57

ȘA

NTIE

R

MachuPPiicccchhuu

Fiecare întrebare are unsingur răspuns corect.

Puteţi răspunde până pe7 iulie, prin e-mail la adresa

[email protected],menţionând variantele de

răspuns şi datele de contact(nume, telefon, e-mail) sau

direct pe site-ul nostruwww.ziuacargo.ro, pe pagina

dedicată concursului.câştigătorii ediţiei din

iunie şi variantele corecte derăspuns vor fi publicate în

numărul din iulie al revisteiZiUa caRgo.

Page 30: Ziua Cargo - numarul 53, iunie 2013

.......................................................................................................................... iunie 201358

ȘTIR

I

MAI MULTEAUTORIZAŢII DECONSTRUIRE

În luna aprilie au fost eliberate3.594 de autorizaþii de construirepentru clãdiri rezidenþiale, încreºtere cu 17,9% faþã de martie2013 ºi cu 16,2% faþã de aprilie2012, potrivit Institutului Naþionalde Statisticã (INS). Dominã zonaruralã, pentru care au fosteliberate 61,7% din autorizaþiileemise în aprilie. Pentru primele 4luni, creºterea a fost de 5%, laaproape 10.500 de autorizaþii,faþã de aceeaºi perioadã a anuluitrecut. În aprilie 2013, cele maiimportante creºteri s-auînregistrat în urmãtoarele regiunide dezvoltare: Nord-Est (+181autorizaþii), Sud-Est (+129autorizaþii) ºi Bucureºti-Ilfov (+90autorizaþii). Comparativ cu lunaaprilie a anului trecut, s-aueliberat cu 500 de autorizaþii deconstruire mai mult, astfel: 138 înregiunea de dezvoltare Nord-Est,

92 în Sud-Est, 91 în Vest ºi 70 deautorizaþii în Bucureºti-Ilfov.Scãdere s-a înregistrat înregiunea de dezvoltare Sud-VestOltenia (-19 autorizaþii). Înprimele 4 luni din acest an,numãrul autorizaþiilor deconstruire eliberate a crescut cu5% comparativ cu perioadasimilarã a anului trecut, înianuarie-aprilie fiind eliberate10.467 astfel de autorizaþii.Cele mai importante creºteri s-auînregistrat în urmãtoarele regiunide dezvoltare: Bucureºti-Ilfov(+205 autorizaþii), Vest (+164autorizaþii) ºi Centru (+135autorizaþii). Scãderi s-auînregistrat în regiunile dedezvoltare: Sud-Vest Oltenia (-27autorizaþii), Nord-Est (-23autorizaþii) ºi Sud-Muntenia (-16autorizaþii).

ASOCIERI DECONSTRUCTORI PENTRUAUTOSTRADACRAIOVA-PITEŞTI

CNADNR a anunþat, recent, cãs-au calificat toate cele 5 asocieride firme din þarã ºi strãinãtatecare au depus, la începutul luniimai, dosarele la precalificareapentru atribuirea contractului de

concesiune de lucrãri publiceprivind proiectarea, construirea,finanþarea, operarea ºiîntreþinerea DrumuluiExpres/Autostrada Craiova-Piteºti. Urmeazã procedura dedialog competitiv.Conform comunicatului remisredacþiei de CNADNR, candidaþiisunt:- Asocierea OHL S.A./OHL ZS a.s.formatã din OBRASCONHUARTE LAIN SA, OHL ZS SA;- Asocierea dintre CHINACOMMUNICATIONSCONSTRUCTION COMPANY LTD,DOGUS INSAAT VE TICARETA.S., EGIS PROJECTS;- Asocierea formatã din SCSPEDITION UMB SRL, SCTEHNOSTRADE SRL, SCVECTRA SERVICE SRL- Asocierea VIA SUBCARPATICAformatã din STRABAG AG,STRABAG SE, VINCI SA, VINCICONSTRUCTION GRANDSPROJETS, VINCICONSTRUCTIONTERRASSAMENT, AKTOR SA,AKTOR CONCESSIONS SA;- Asocierea formatã dinIMPREGILO SpA, SALINI SpA.

290 MILIOANE EUROPENTRU CALEA FERATĂVINŢU DE JOS-SIMERIA

Tronsonul Vinþu de Jos-Simeria,care asigurã legãtura feroviarãîntre centrul ºi vestul þãrii, fiindparte integrantã din tronsonulCoºlariu-Simeria, va fi reabilitatde asocierea FCC Construccion-Alpine Bau-Azvi-Straco Grup, înbaza unui contract de 1,255miliarde lei (290,6 milioaneeuro), fãrã TVA, semnat cu CFRSA, informeazã MinisterulTransporturilor. Sursa definanþare este asiguratã 85% deComisia Europeanã, prin Fondulde Coeziune, ºi 15% din fonduride la bugetul de stat.Contractul, cu termen deexecuþie 30 de luni, la care seadaugã 24 de luni garanþie,cuprinde lucrãri dereabilitare/modernizare ainfrastructurii feroviare, care sãasigure viteze maxime de 160km/h pentru trenurile de cãlãtoriºi 120 km/h pentru cele demarfã. Ministrul Transporturilor,Relu Fenechiu, promite firmelorimplicate în reabilitare cã vaîntreprinde toate demersurilepentru rezolvarea exproprierilordin zonã, astfel încât lucrãrile sãpoatã fi lansate în scurt timp.

După 10 ani de la încheiereacelui mai păgubos contractdin perioadapostdecembristă, companiaamericană Bechtel aacceptat să îl rezilieze, în 30mai, nu înainte însă de a maiprimi 37,2 milioane de eurodespăgubiri, în afară de cele50 de milioane de euroîncasate în aprilie pentru ce amai lucrat în 2011. Din totalulde 415 km promişi în 2003să-i construiască înautostrada Transilvania pânăîn 2012, au reuşit numai 52km, dar au băgat în buzunar1,4 miliarde de euro. iarvaloarea întregului contractfusese stabilită la 2,25miliarde de euro. PremierulVictor Ponta a anunţat cădespăgubirile de 37,2milioane de euro vor fiachitate companiei Bechteldin buget. Ministrul delegat aprecizat că banii vor fi daţi îniulie, la rectificarea bugetului.

„(...) în acest an sper săputem licita segmentulSebeş-câmpia Turzii, decipractic să legăm clujul deautostrada arad-Sibiu, dupăcare putem, fie din fondurieuropene, fie în parteneriatpublic privat, să continuămvechiul traseu spre Suplacul-de-Barcău şi în jos, spreSighişoara”, a anunţat prim-ministrul Ponta. La rândulsău, Dan Şova, ministruldelegat al Departamentuluipentru proiecte deinfrastructură şi investiţiistrăine, a arătat că existăinteres pentru continuarealucrărilor la autostradaTransilvania, motiv pentrucare vor fi refăcute studiilede fezabilitate.Restul de 6 segmente aufost scoase la licitaţie deMinisterul Transporturilor,care a obţinut ok-ul comisieiEuropene să le construiascădin fonduri europene.

CONTRACTUL CU BECHTEL A FOST REZILIAT

Page 31: Ziua Cargo - numarul 53, iunie 2013

iunie 2013 ..........................................................................................................................

INFR

ASTR

UCTU

61.......................................................................................................................... iunie 2013

INFR

ASTR

UCTU

60

Podul Calafat-Vidin, deschisdupă 6 ani de şantier

TT axa de traversare a podu -lui a fost stabilitã, prin Ho -tãrâre de Guvern, între 6 ºi37 de euro ºi va fi dis tri -buitã celor douã þãri în ra -

port cu contribuþia pe care au avut-ola realizarea podului: 83% par teabulgarã ºi 17% partea românã.

Taxa de 6 euro (27 lei) esteper ceputã autoturismelor ºi auto -ve hiculelor de transport persoanecu cel mult 8+1 locuri pe scaune,inclusiv ºoferul, ºi celor de trans -port marfã cu masa totalã maximãautorizatã (MTMA) mai micã sauegalã cu 3,5 tone, inclusiv remor -cã. Ce depãºeºte aceastã greuta -te are alt tarif.

O taxã dublã, de 12 euro (54de lei) este perceputã auto ve hi -cu lelor de transport persoane cupeste 9 locuri pe scaune, inclusivºoferul, ºi maximum 23 de locuripe scaune, inclusiv locul con du -cã torului auto. Tot 12 euro vorplãti vehiculele rutiere de trans -port marfã cu masa totalã maximãau torizatã (MTMA) mai mare de3,5 tone ºi mai micã de 7,5 tone.

O taxã triplã, de 18 euro (81lei) este perceputã autovehi cu le -lor de transport marfã cu MTMAmai mare sau egalã cu 7,5 toneºi mai micã de 12 tone.

Taxa de 25 de euro (113 lei)este perceputã autovehiculelorrutiere de transport persoane cupeste 23 de locuri pe scaune, in -clu siv locul conducãtorului auto,dar ºi celor de transport marfã cuMTMA mai mare sau egalã cu 12tone ºi cu maximum 3 axe.

Cea mai mare taxã, de 37 deeuro, este perceputã auto ve hi cu -le lor de transport marfã cu MTMAmai mare sau egalã cu 12 tone ºicu minimum 4 axe.

Lucrãrile de construire a po -du lui Calafat-Vidin au început în2007, cu fonduri europene, a ceas -

ta fãcând parte din CoridorulPaneuropean de transport, careleagã oraºul german Dresda deIs tanbul (Tur cia). Termenul de fi -na lizare a in ves tiþiei, acceptat ºide Comisia Europeanã, a fost sep -tembrie 2011 pentru partea româ -nã ºi sep tembrie 2010 pentrupartea bul garã. La cererea auto ri -tãþilor bul gare, termenul a fost pre -lungit mai întâi pentru februa rie2012, apoi pentru noiembrie 2012ºi ul terior pentru martie 2013.

Autoritãþile române susþin cãau finalizat 95% partea ce le re -ve nea din lucrãri încã din luna sep -tem brie 2011, dar „s-a impus sus -pen darea lor din cauza prelungiriitermenului de execuþie pentru

pro iectul bulgar, neexistând po -si bilitatea de alimentare cu ener -gie electricã a liniei catenare ºi,implicit, a efectuãrii probelor afe -ren te cãii ferate”.

Totodatã, „întârzierile pãrþiibul gare au dus la o creºtere a va -lorii proiectului pãrþii române cupeste 5 milioane euro (aferentelu crãrilor de conservare, orga ni -za re de ºantier, pazã, precum ºipentru prelungirea serviciilor decon sultanþã), pe care partea ro -mâ nã trebuie sã le suporte din bu -getul de stat”, arãta premierul Vic -tor Ponta anul trecut în toamnã.

Magda [email protected]

Podul Calafat-Vidin a fost inaugurat pe 14 iunie şi deschiscirculaţiei pe 15 iunie, după 6 ani de lucrări, din care 2 deîntârziere, iar taxa de trecere va fi între 6 şi 37 de euro,în funcţie de masa autovehiculelor, dar nu se va plătinimic timp de 2 săptămâni, până pe 1 iulie. Cum Româniaşi Bulgaria nu au intrat în Spaţiul Schengen, a fostnecesară înlocuirea cabinelor destinate poliţiştilor defrontieră, care fuseseră proiectate, iniţial, ca pentruSchengen. Amintim că inaugurarea podului Calafat-Vidin afost amânată de 5 ori, după ce lucrările de construcţie arfi trebuit să fie gata în septembrie 2011.

Câteva cifre• Podul Calafat-Vidin are aproape 2 km lungime, câte douã benzi

rutiere pe fiecare sens, o linie de cale feratã, douã trotuare ºi opistã pentru bicicliºti.

• Conform estimãrilor, peste 100.000 de vehicule îl vor traversaanual.

• Podul este operat de o societate mixtã româno-bulgarã.• Costurile construcþiei, care pânã în anul 2011 erau estimate la

circa 225 milioane euro, depãºesc 282 milioane euro la finalizareaproiectului, din care 160 milioane euro fonduri UE ºi 70,6 milioaneeuro partea românã.

• Investiþia este parte a Coridorului Paneuropean de transport.• Proiectul a beneficiat de împrumuturi ºi finanþãri gratuite de la

Uniunea Europeanã, Banca Europeanã pentru Investiþii, AgenþiaFrancezã pentru Dezvoltare ºi Instituþia Germanã de Credit pentruReconstrucþie ºi Dezvoltare.

UNTRR: Tranzitul dinspre Est spre Vest se va muta de pe DN7 pe E80

Potrivit UNTRR, o datã cu deschiderea circulaþiei rutiere pe podul dela Calafat-Vidin, mare parte din traficul de tranzit dinspre Est spreVest are ºanse reale sã îºi schimbe ruta preferatã de pe DN7 -aglomerata ºi periculoasa vale a Oltului -, spre E70 Calafat -Drobeta-Turnu Severin - Caransebeº - Lugoj - Timiºoara – Nãdlac.Astfel, drumul parcurs pe teritoriul României se va diminua cu 231km - de la 643 km (Giurgiu-Nãdlac) la 412 km (Calafat - Nãdlac).Din pãcate, Punctul de Trecere a Frontierei Cenad nu este deschisdecât pentru vehiculele pânã la 7,5 tone.

Autostrada Deva-Orăştie, în trafic

CC onstruirea tronsonului deautostradã a fost câºti -ga tã la licitaþie de Aso -cie rea Strabag SRL-Straco SRL, în 2011, iar

lu crãrile au fost uºor întârziate în -cã de la început, întrucât pe traseus-a descoperit un cimitir din se -co lul al Xl-lea ºi o fântânã romanã,astfel cã a durat ceva pânã s-afina lizat operaþiunea de des cãr -care de sarcinã arheologicã.

Tronsonul Deva-Orãºtie a fostîm pãrþit în 2 secþiuni:

• Simeria - Orãºtie, cu termende finalizare luna august2012

• Deva - Simeria, cu termenfebruarie 2013.

În decembrie 2012 a fost des -chis circulaþiei tronsonul de 15km dintre Deva ºi Simeria, în a -vans cu douã luni, iar atunci repre -zen tantul CNADNR ºi cel al firmeiaus triece Strabag au dat asigurãricã în 10 mai 2013 va fi gata în -trea ga rutã a Autostrãzii Deva -Or㺠tie, deºi a doua secþiune, Si -meria-Orãºtie, ar fi trebuit fina li -za tã încã din august 2012.

De acest termen promis în de -cem brie se leagã declaraþiile luiDan ªova, la inaugurare: „Din câteºtiu, termenul de dare în folosinþã,10 mai, s-a respectat. Din 10 maiam lãsat comisia de recepþie sãverifice lucrãrile”.

Fără acvaplanare

Constructorii au precizat cãstra tul de uzurã turnat pe caro sa -bilul dintre Deva ºi Orãºtie esteunul care permite evitarea feno -men ului de acvaplanare.

Accesul pe sectorul de auto -stra dã se face pe la podul din lo -ca litatea ªoimuº, pentru auto ve -hi culele care vin de la Arad, ºi lano dul rutier din Simeria Veche, la

in tersecþia cu DN 66 Simeria-Pe -tro ºani. De asemenea, auto ve hi -cu lele care vin dinspre Alba Iuliaspre Deva pot intra pe autostradãîn zona localitãþii Gelmar, înaintede Orãºtie.

Pe sectorul de autostradã Deva-Orãºtie a fost realizat cel mai lungpod rutier peste un curs de apã:po d ul peste râul Mureº, în zona lo -calitãþii Uroi, care mã soa rã 720 demetri lungime. Tron so nul mai cu -prin de 21 de poduri ºi pasaje, peo lungime de 18 km fiind amplasatepanouri antifonice. Autostrada vaprelua traficul greu de pe DN7 Sibiu- Deva - Arad ºi va funcþiona ca ocenturã oco li toa re a oraºelor Deva- Simeria ºi Orãºtie.

Autostrăziîn întârziere

Amintim cã anul acesta ar fitre buit inauguraþi în aprilie 142km de autostradã, dar lucrãrilesunt întârziate pe celelalte tron -

soa ne. Este vorba despre: lotul 4de la Orãºtie - Sibiu, plus loturile1 ºi 2 ale aceleiaºi autostrãzi, lotul2 al Autostrãzii Nãdlac-Arad ºilotul 1 Lugoj - Deva.

Ministrul delegat a spus cã înluna august va mai fi inauguratlotul 1 din sectorul Orãºtie-Sibiuºi apoi lotul 2 de pe tronsonulNãdlac-Arad. Restul, mai în toam -nã. “Sper sã ajungem, aºa cumam promis, la 142 km de autostra -dã inau guraþi anul acesta”, ºi-aex pri mat speranþa Dan ªova.

La tronsonul Nãdlac-Arad lu -crã rile sunt în aer, deoarecepatronul firmei care a câºtigatlicitaþia, Nelu Iordache de laRomstrade, este arestat din 2decembrie 2012 pentru cã adeturnat fon duri le europene pri -mite pentru con stru irea acesteisec þiuni din Culoarul IV Pan eu ro -pean, Nãdlac-Constanþa.

Magda [email protected]

După 2 ani şi un pic de lucrări, tronsonul de autostradăDeva-Orăştie, de 32,5 km, a fost deschis traficului auto înpenultima zi din luna mai, în prezenţa ministrului delegatpentru Proiecte de Infrastructură, Dan Şova, care susţinecă nu s-a înregistrat nicio întârziere, deşi termenul definalizare prevăzut în contract era februarie. Investiţia,în valoare de 204 de milioane de euro, a fost finanţatăprin Programul ISPA al Uniunii Europene. Valoareafondurilor alocate de Comisia Europeană este de 113,73milioane de euro, iar 90,3 milioane de euro reprezintăcontribuţia Guvernului.

Page 32: Ziua Cargo - numarul 53, iunie 2013

cercetãrile recente ale unor sa vanþiprecum John Howland Rowe sauRichard Burger au stabilit cã estevorba despre reºedinþa împã ra tuluiPachacuti. În plus, Johan Reinharda prezentat dovezi cã situl a fostselectat datoritã po zi þiei ºi structurii„sacre”, cum ar fi munþii care tre -bu iau sã fie în ali niament cu eve -ni mente astro no mice importantepentru incaºi. Astfel, Reinhard credecã este vorba despre un sit religiossacru. În punctul cel mai înalt alampla sa mentului, existã platformeartifi ciale care au deþinut funcþiereli gioasã, sub ele fiind descoperiteîngropate ofrande rituale incaºe,tipul acesta de platforme fiind des -co perite ºi în cadrul altor situri. Dease menea, alte structuri dis pun delucrãri cu niºe în legãturã cu carespa niolii au scris cã aveau sem -

nificaþii ritual-religioase. Alte teoriiprecizeazã cã Machu Picchu ar fifost un punct de control eco no mic,staþie de testare agricolã... sau cãar fi fost construit ca în chisoarepentru cei care au comis crimegrave împotriva societãþii Inca etc.

Deºi Bingham a fost primapersoanã care a prezentat publicsitul, se pare cã au existat cãlãtoricare au vãzut ruinele oraºului incaºînaintea lui. Simone Wais bard, carea realizat cercetãri înde lun gate laCusco, a pretins cã Enrique Palma,Gabino Sanchez ºi Augustin Lizar -ra ga ºi-au inscrip þionat numele peuna dintre rocile de la MachuPicchu pe 14 iulie 1901. În 1904,un inginer pe nu me Franklin sepre supune cã ar fi vãzut ruinele depe un munte din zonã. De ase me -nea, se spune cã situl ar fi fostdes coperit ºi prãdat în 1867 decãtre un om de afaceri german,Au gusto Berns, existând ºi hãrþigãsite de istorici care aratã ref erin -þe la Machu Picchu din 1874.

Arhitectură şistructură

Situl este divizat într-un sectorurban ºi unul agricol, precum ºiîntr-un oraº superior ºi unul infe -rior. Templele sunt parte a oraºuluisuperior, iar depozitele ale celuiinferior.

Arhitectura este adaptatãformei naturale a munþilor. Apro -xi mativ 200 de clãdiri sunt aran -ja te pe terase paralele în jurul unuipãtrat central. Diferitele con struc -þii sunt lungi ºi înguste, pentru aexploata terenul. Alte terase aufost folosite pentru agriculturã ºiau fost irigate prin intermediulunor sisteme sofisticate de cana -

le. Numeroase scãri sãpate în zidasigurau accesul la diferite niveluriîn cadrul sitului. Secþiunea Esticãa oraºului probabil cã era rezi -den þialã, iar cea Vesticã - des ti -natã unor scopuri religioase ºiceremoniale. Aceastã secþiunecon þine Torreon-ul (templul soa -re lui), un turn masiv care se pre -su pune cã ar fi folosit ca obser -va tor. Tot aici, sunt amplasate ºiIntihuatana, precum ºi Cameracelor Trei Ferestre, dedicate luiInti, zeul-soare ºi cea mai marezeitate incaºã.

Districtul rezidenþial era loculunde au trãit oamenii simpli ºi in -clude case normale ºi depozite.Sec þiunea regalã, destinatã nobi -li lor, este un grup de clãdiri con -struite în ºiruri, de-a lungul uneicurbe. Reºedinþele Amautas (aleînþelepþilor) se caracterizau prinziduri roºiatice, cele ale Nustas(ale prinþeselor) aveau camere cuforme trapezoidale. MausoleulMonumental este o statuie cu uninterior amenajat ºi desene, fo lo -sit pentru ritualuri sau sacrificii.

Casa Gãrzii este o clãdire cutrei laturi, una dintre ele deschi -zân du-se cãtre terasa PietreiCere moniale. Stilul cu trei laturiInca este cunoscut sub numelede wayrona.

Intihuatana („stâlpul de prin -dere/legare a soarelui”) - piatraceremonialã - se presupune cã arfi fost utilizatã ca un fel de ceassau calendar astronomic. Acestepietre ceremoniale sunt ampla sa -te pentru a se îndrepta direct cãtresoare în timpul solstiþiului de iar -nã. Incaºii credeau cã Intihuatanaþinea soarele la locul lui de-alungul „drumului” sãu anual pecer.

iunie 2013 .................................................................................................................................................................................................................................................... iunie 201362 63

INED

ITIN

ED

IT

II ncaºii au construit MachuPicchu în jurul anului 1450,dar l-au abandonat ca re ºe -dinþã oficialã a conducã to -ri lor Inca un secol mai târziu,

în timpul cuceririi spaniole. Deºicunoscut pe plan local, situl a fostadus în atenþia internaþionalã abiaîn 1911, de cãtre istoricul ameri -can Hiram Bingham. De atunci,Machu Picchu a devenit o im por -tantã atracþie turisticã. Majoritateaclãdirilor care înconjoarã punctulcentral au fost reconstruite pentrua oferi turiºtilor o idee asupra mo -dului în care arãtau structurile ori -ginale. În 1976, 30% din MachuPicchu era restaurat, iar lucrãrilecontinuã ºi în zilele noastre.

Deoarece situl nu a fost cu -nos cut spaniolilor în timpul con -quis tei, este aproape intact. În

1983, a devenit parte a Patrimo -niului UNESCO ºi în 2007 a fostvotat ca una dintre cele ºapte noiMinuni ale Lumii.

Machu Picchu a fost construitîn stil clasic Inca, având ziduri clã -dite la „uscat”, din piatrã fãrã mor -tar. Cele trei structuri primare suntIntihuatana, Templul Soarelui ºiCamera Celor Trei Ferestre, am -pla sate în ceea ce arheologii de -nu mesc „Districtul Sacru” alMachu Picchu.

Situl este vulnerabil la o va -rie tate de ameninþãri, de la intem -perii, cutremure, pânã la presiuneaexercitatã de numãrul prea marede turiºti. În plus, conservareamoº tenirii culturale ºi arheologicea amplasamentului este un motivde constantã îngrijorare. Expe di -þiile lui Bingham au îndepãrtat

multe artefacte culturale, fapt carea deºteptat o disputã pe termenlung între guvernul peruan ºi cus -to dele acestor obiecte, Univer si -tatea Yale.

Un pic de istorie

Construcþia sitului pare sãdateze din perioada de glorie acelor doi împãraþi incaºi Pacha -cu tec Inca Yupanqui (1438–71)ºi Tupac Inca Yupanqui (1472–93). Dupã cum am spus, a fostaban donat 100 de ani mai târziuºi este posibil ca majoritatea lo -cui torilor sã fi murit de pojar, viru -sul fiind adus de cãlãtori înainteca spaniolii sã ajungã în zonã.

Deºi Hiram Bingham a consi -derat complexul ca locul de naº -tere a „Virginilor Soarelui” incaºi,

Machu PicchuMachu Picchu este un sit incaş localizat la o altitudine de 2.430 mdeasupra nivelului mării, în regiunea Cusco din Peru (America deSud), pe o culme montană deasupra Văii Urubamba. Majoritateaarheologilor cred că a fost construit ca reşedinţă pentruîmpăratul incaş Pachacuti (1438-1472).

Page 33: Ziua Cargo - numarul 53, iunie 2013

.......................................................................................................................... iunie 201364

INED

IT

Construcţie

Clãdirile centrale de la MachuPicchu sunt în stil clasic Inca,aceº tia fiind maeºtrii construcþieifãrã mortar - denumitã ashlar -,cu blocuri de piatrã tãiate în formeexacte pentru a se susþine unelepe celelalte. Multe îmbinãri dinpartea centralã a oraºului suntatât de bine realizate încât sespune cã nici un fir de iarbã nu areloc între blocurile de piatrã.

Unele clãdiri au fost construitecu mortar, dar, conform standar de -lor Inca, acesta era un tip de con -strucþie rapid ºi superficial, deci nuera folosit la clãdirea struc turilorim portante. Peru este expus la cu -tremure, iar modul de construcþiefãrã mortar e mai rezistent, zidurileavând o uºoarã miºcare interioarã,care le permite sã se reajusteze fãrã

a se prãbuºi. De asemenea, tot dincategoria mãsurilor anti-seis micefac parte uºile ºi ferestrele trape zo -i dale, uºor înclinate cãtre interiorde jos în sus, colþurile rotun ji te, celein te rioare uºor înclinate ºi îmbinatecu blocuri în formã de L.

Interesant este cã incaºii, deºicu noºteau roata (dupã cum se vededin jucãriile descoperite în situri),nu au utilizat-o niciodatã într-omanierã practicã în ingi ne rie. Lipsaanimalelor puternice de povarã,terenul accidentat ºi vege ta þiaabun dentã ar putea fi câteva dintremotivele pentru care roata ar fi fosto soluþie nepracticã. Cum anumeau deplasat ºi au amplasat blocurileimense de piatrã rãmâne un mister,deºi se crede cã au folosit sute deoa meni pentru a împinge acesteblo curi în rampã. Unele dintre eleau mânere care ar fi putut fi folosite

pentru ridi ca rea ºi amplasarea înpoziþia ne ce sarã ºi, deºi se credecã dupã ce au fost amplasate,incaºii au aco perit aceste mânere,câteva din tre ele au fost trecute cuvederea.

Vizitare limitată

Dupã „descoperirea” sa în1911, un numãr tot mai mare deturiºti invadeazã situl în fiecare an,în anul 2000 acesta ajungând la400.000. În calitate de cea mai vi -zi tatã atracþie din Peru ºi im por -tant generator de venit, sunt pla ni -ficate în zonã numeroase struc turi,hoteluri, buticuri, restaurante ºi altetipuri de facilitãþi, care ridicã pro -tes te, temerile fiind cã un numãrdin ce în ce mai mare de tu riºti poa -te dãuna sitului. UNESCO ia în con -si derare ºi in clu derea acestuia pelista mo nu mentelor aflate în pri -mejdie.

În iulie 2011, Direcþia Regi o na -lã de Culturã Cusco a introdus noire guli de vizitare, limitând numãrulde vizitatori la 2.500 pe zi în sit ºila 400 pe zi în Huayna Picchu (înca drul citadelei), în douã intervaluride timp, la 7 am ºi la 10 am. În mai2012, câþiva ex perþi UNESCO auso licitat au toritãþilor peruane sãadopte mã suri de urgenþã pentrua stabiliza zona sitului ºi a o protejade pre siunea turismului.

Raluca MIHĂ[email protected]

PPrrooiieecctt ddee lleeggee::

AAMMTTBB -- aacceeeeaaşşiiMMăărriiee,, ddaarr ssuubbaallttăă ppăăllăărriiee

iunie 2013 .......................................................................................................................... 65

PA

SA

GER

I

Page 34: Ziua Cargo - numarul 53, iunie 2013

iunie 2013 .......................................................................................................................... 67.......................................................................................................................... iunie 201366

RUTE NOI WIZZ AIR

Compania aerianã low-costWizz Air a lansat douã rute noi:spre Girona (Spania), din 4iunie, ºi spre Perugia (Italia),din 5 iunie. Ambele suntdeservite iniþial de douãzboruri sãptãmânale. DinBucureºti, Wizz Air oferã înprezent 13 rute spre Italia ºi 6spre Spania.Aceste zboruri pot fiachiziþionate cu tarife pornindde la 93 lei ºi pot fi rezervateonline, pe www.wizzair.com.Totodatã, Wizz Air a inaugurat 3rute noi din Cluj-Napoca spreBari, Eindhoven ºi Bruxelles-Charleroi. Zborurile au devenitoperaþionale odatã cu alocareacelei de-a treia aeronavepentru baza din acest oraº.Wizz Air opereazã acum

zboruri spre 15 destinaþii dinCluj-Napoca, crescândcapacitatea de transport dinoraº cu peste 700.000 delocuri anual. Locurile pe noilerute au preþuri de la 109 leipentru un singur zbor, cu toatetaxele incluse. Wizz Airopereazã o flotã de 39aeronave Airbus A320 de la 16baze, 260 de rute fãcândlegãtura cu 91 de destinaþii din30 de þãri.

PESTE 7,5 MILIOANEPASAGERI LAOTOPENI ŞI BĂNEASA

Traficul de pasageriînregistrat în 2012 pe celedouã aeroporturi dinBucureºti a fost de peste7,547 milioane de pasageri, încreºtere cu 1,33% faþã de2011, la 98.592 de miºcãriaeronave (aterizãri ºi decolãri).Pentru anul acesta, CompaniaNaþionalã AeroporturiBucureºti (CNAB) sperã la unnumãr cel puþin egal depasageri ºi la venituri totale de668,641 milioane de lei,estimând cheltuieli de 645,955milioane de lei. Astfel, profitul

brut va fi de 22,686 milioanede lei, iar dupã deducereaimpozitului va rãmâne cu unprofit net de 19,056 milioanede lei, potrivit proiectului debuget. Cheltuielile cupersonalul sunt prevãzute la129,950 milioane de lei, dincare 76,787 milioane de leisunt cheltuieli cu salariile ºi18,090 milioane de lei -bonusuri.Numãrul salariaþilor prognozatla finele lui 2013 este de 1.300persoane, iar câºtigul mediulunar pe salariat este prevãzutla 4.922,27 lei, la fel ca în2012.Anul trecut, CNAB a avutvenituri totale preliminate de609,44 milioane de lei, cu 15%mai mari decât în 2011, în timpce profitul brut preliminat adepãºit 67,916 milioane de lei.În anul 2012, pe AeroportulInternaþional „Henri Coandã”Otopeni au început sã operezedouã noi companii aeriene,TAP Portugal ºi Flydubai, iar din25 martie ºi-au transferatoperarea curselor aeriene, depe Aeroportul Internaþional„Aurel Vlaicu” Bãneasa,companiile Blue Air, Wizzair ºiGermanwings.

ȘTIR

I

VOUCHERE„BUCHAREST CITYTOUR” PENTRUTURIŞTII CAZAŢI LAHOTEL

Regia Autonomã de TransportBucureºti (RATB) distribuie din

mai vouchere „Bucharest CityTour” hotelurilor din Capitalãpartenere ale Regiei, iar înschimbul acestor tichete, cepot fi achitate direct larecepþiile hotelurilor la pachetcu tarifele de cazare, turiºtiiprimesc cardul de cãlãtorievalabil pentru traseul turistic. Linia turisticã a fost relansatãla începutul lunii mai, iar pânãîn 20 mai au fost înregistraþipeste 4.500 de cãlãtori.Începând din acest an, flyer-ele„Bucharest City Tour”, ceconþin informaþiigenerale bilingve privindlinia turisticã, sunt prezenteîn camerele hotelurilorpartenere RATB în acestproiect, precum ºi în centrelede vânzare RATB, în punctele

de informare turisticã, înaeroport ºi în principalele gãridin Bucureºti.Totodatã, turiºtii care iauautobuzul etajat primesc de larecepþia hotelurilor partenereRATB harta „Bucharest CityTour” care, pe lângã datelegenerale privind traseul ºifuncþionarea liniei (program,preþ, staþii), oferã ºi informaþiidespre posibilitãþile depetrecere a timpului liber înBucureºti. De asemenea, înacest an, pe lângã ghidul audioîn limbile românã ºi englezã,deja existent, clienþii au ladispoziþie un ghid audio înlimba francezã ºi, în scurt timp,vor avea ºi unul în limbaitalianã, anunþã RATB.

AIRLINEMANAGEMENTSOLUTION A PRELUAT BLUE AIR

Compania AirlineManagement Solution,un start up cu acþionariatromâno-belgian, a fostdeclaratã câºtigãtoarealicitaþiei pentru preluareabusiness-ului operatoruluiaerian low-cost Blue Air,valoarea tranzacþiei cifrându-sela 30 milioane euro. Ofertadeclaratã câºtigãtoare constãîntr-un avans de 6 milioane leiºi garanþii bancaresuplimentare de 5 milioaneeuro pentru eliberarea cash-ului colateral. Firma AirlineManagement Solutions SRLare în acþionariat exclusivspecialiºti în aviaþie, cuexperienþã în domeniu ºimanagement orientat cãtredezvoltarea zborurilor în regimsmart flying. Blue Air s-a vândut cu obligaþiide aproximativ 28 milioaneeuro, reprezentând transportulpasagerilor care au achiziþionatbilete în avans, plus alte câtevacreanþe. Amintim cã Blue Air i-aaparþinut omului de afaceriNelu Iordache, aflat în arestpreventiv din 2 decembrie2012, pentru 7 infracþiuni -toate în formã continuatã -,printre care deturnare defonduri europene primitepentru construireasegmentului de autostradãNãdlac-Arad.

compania TaRoM aînregistrat pierderi de 66milioane de lei după primele4 luni ale anului, cu 30 demilioane de lei mai puţin faţăde suma prognozată înplanul de management,potrivit unui comunicat alcompaniei. Planul demanagement, aprobat deconsiliul de administraţie înluna martie, prevede pierderide 143 milioane lei în acestan, de 18 milioane lei în2014, urmând ca în 2015 şi2016 compania să realizezeprofit de 92 milioane lei,respectiv 173 milioane lei.„Rezultatele financiareprovizorii arată că am reuşitsă reducem pierderileestimate. Vorbim de oîmbunătăţire cu 6% arezultatelor financiare alelunii aprilie faţă de celeprognozate în Planul deManagement şi cu 15% faţăde bugetul anual. În modcumulat, pe primele 4 luni,am reuşit să limitămpierderile la 66 milioane lei,cu 30 milioane lei mai puţindecât ceea ce a fostprognozat în planul demanagement. În primele 4luni ale anului 2013,pierderile financiare au fostreduse cu 36 milioane lei,comparativ cu aceeaşiperioadă a anului trecut,ceea ce înseamnă o

îmbunătăţire a rezultatelorcu 35%”, declară, încomunicat, christianHeinzmann, directorexecutiv TaRoM. Dupăprimele 3 luni, pierderiTaRoM s-au cifrat la 49milioane lei, în scădere cu24% faţă de aceeaşiperioadă a anului trecut şisub cele bugetate, de 78milioane lei. compania aîncheiat anul trecut cu opierdere preliminară şineauditată de 236 milioanelei. În baza planului demanagement, TaRoM ainiţiat în martie un programde retragere voluntară apersonalului, vizândreducerea personalului cu10% până la finele anului.compania urmăreşte deasemenea o creştere anumărului de pasageritransportaţi cu 100.000 pean, de la 2,3 milioane înacest an la 2,6 milioane în2016, şi o majorare agradului de încărcare aaeronavelor, de la 68% înacest an la 75% în 2016.

TAROM, PIERDERI DE 66 MILIOANE LEI ÎN 4 LUNI

Page 35: Ziua Cargo - numarul 53, iunie 2013

.......................................................................................................................... iunie 2013

FO

CU

S

ZZ iua Cargo a intrat în po -se sia unui proiect de le -ge pe care PrimãriaCapi talei l-ar fi propusMinisterului Dezvoltãrii

Regionale ºi Administraþiei Publi -ce spre a fi analizat, în vedereasusþinerii. Sunt însã semnale dinpartea ministerului cã nu va fi ac -ceptat. În urmã cu o lunã, IonDedu, directorul executiv al Di -rec þiei Transporturi, Drumuri ºiSis tematizarea Circulaþiei, din ca -drul Primãriei Capitalei, ne-a de -cla rat însã tranºant cã muni -cipalitatea nu iniþiazã proiecte delege.

Cum însã ATMB este nefunc -þio nalã de aproape un an, iar Mi -nisterul Transporturilor a promisanul trecut, dupã douã întâlniri cureprezentanþii Bãncii Mondiale -care îi asigurã asistenþã de spe -cia litate -, sã modifice legea de în -fi inþare a Autoritãþii, am consideratim portant sã detaliem proiectulle gislativ pentru care, deocam da -tã, nicio instituþie nu îºi asumãpater ni tatea.

Documentul prevede cã„AETMB va fi în subordinea Aso -ciaþiei de Transport MetropolitanBu cureºti (ATMB) - asociaþie dedez voltare intracomunitarã, for -

ma tã din toate autoritãþile localedin zona de influenþã în transporta Municipiului Bucureºti”. Toto -da tã, ATMB va fi „autoritatea uni -cã responsabilã pentru toate pro -blemele de transport”.

Autorii proiectului de act nor -ma tiv justificã „urgenþa” aprobãriiacestuia prin recomandãrile fã cu -te de Banca Mondialã în douã ra -poar te, din 19 septembrie 2012ºi din 9 martie 2013, în care seara tã cã „… trebuie luate de ur -gen þã decizii în ceea ce priveºteatât aranjamentele instituþionale,cât ºi strategiile de bazã care ur -meazã sã fie adoptate”.

În Raportul nr. 2 se precizeazãºi mai explicit: „Echipa BãnciiMon diale crede cã situaþia estea cum criticã ºi recomandã acþiuniime diate”, potrivit Notei de fun -da mentare.

ATMB, înfiinţatăde primarulgeneral şide preşedinteleCJ Ilfov

Proiectul legislativ prevede cãAso ciaþia de Transport Metro po li -tan Bucureºti (ATMB) este „oasociaþie de dezvoltare interco mu -nitarã, înfiinþatã la iniþiativa Pri ma -rului General în consultare cu Pre -ºedintele Consiliului Jude þean llfovprin convocarea unei con fe rin þe deiniþializare, destinatã exer ci tãrii ºirealizãrii în comun a competenþelorau toritãþilor ad mi nis traþiei publicelo cale referitoare la furniza rea/

68

Proiect de lege:

AMTB - aceeaşiMărie, dar sub altăpălărieAutoritatea Metropolitană de Transport Bucureşti (AMTB)va fi desfiinţată, iar în locul ei va apărea AutoritateaExecutivă de Transport Metropolitan Bucureşti (AEMTB) -„instituţie publică de interes local, cu personalitatejuridică de drept privat şi statut de utilitate publică”, ceva fi subordonată ATMB - autoritatea unică responsabilăpentru toate problemele de transport. Un fel de „aceeaşiMărie”, dar sub o altă pălărie - cea a Primăriei Capitalei şiCJ Ilfov.

În România prin IAC ManagementȘos. Olteniţei 219A, 077160,Popești Leordeni, jud. IlfovTel.: 021 361 1957, Fax: 021 361 1960E-mail: [email protected]

SOLARISMETROSTYLE

DESIGN MODERN ȘI FLEXIBILITATE DEPLINĂAceste vehicule îți vor atrage atenția prin designul lor futurist care combinăcele mai noi tendințe din industriile pentru autobuze și vehicule pe șină. Partea din față a acestor vehicule este similară cu cea a binecunoscutelortramvaie SOLARIS.Designul modern reflectă funcționalitatea datorită faptului că linia SOLARISMETROSTYLE încorporează tot ceea ce este mai bun din ambele tipuri devehicule destinate transportului în comun: flexibilitatea autobuzelor șieficiența tramvaielor.

Page 36: Ziua Cargo - numarul 53, iunie 2013

PP rin lansarea acestui mo -del, la mai puþin de o lu -nã dupã ce a intrat înpro ducþie la uzina dinMio veni, Dacia inten þio -

neazã sã consolideze poziþia sa peacest segment de piaþã, du pã suc -ce sul înregistrat de prece den tageneraþie.

Prezentat în premierã la Sa lo -nul Auto de la Geneva, Noul Lo ganMCV este un break spaþios, versatilºi accesibil. Deosebit de încãpãtor,beneficiind de un port ba gaj cu ocapacitate de 573, res pectiv 1.518de litri cu bancheta ra ba tatã, recordîn segmentul sãu, cel mai nou mo -del Dacia se adre sea zã clienþiloraflaþi în cãutarea unui vehicul cu ocapacitate mare de încãrcare, con -for tabil ºi practic, atât pentru uti li -zarea cotidianã cât ºi pentru cã lã -torii, oferind ºi posi bi litatea de atransporta obiecte de pânã la 2,7m lungime.

Dotări, versiuni şipreţuri

Calitãþile practice sunt însoþitede un design exterior atrãgãtor, mo -dern, care sugereazã dinamism ºiro busteþe. În plus, aceastã a douage neraþie de Logan MCV dis punede o gamã largã de echi pa menteprac tice ºi uºor de utili zat, printrecare amintim sistemul multimedia

MediaNav (prezent deja pe mode -le le Sandero, Logan, Dokker ºiLodgy), limitatorul/regu la to rul devitezã sau asistenþa la parcarea cuspatele.

Sunt disponibile trei variantede echipare, Acces, Ambiance ºiLauréate, ºi patru motorizãri, dintrecare douã pe benzinã (de 75 ºi 90CP) ºi douã diesel (tot de 75 ºi 90CP). În plus, o noutate o reprezintão versiune echipatã cu un propulsorcu alimentare GPL. Viteza maximãeste de 169 km/h, în timp ceconsumul mediu oficial se situeazãîntre 3,9 l/100 km, pentru versiunilediesel, ºi 5,9 litri pentru versiunilepe ben zi nã, respectiv 7,5 litri pentruGPL. Maºina are o greutate propriede aproximativ 1.200 kg, o lungimede 4,49 m (cu 430 mm mai multde cât noul Sandero), o lãþime de1,73 m ºi un ampatament de 2,63m. Garda la sol este ºi ea potrivitãpentru o maºinã care va strãbateatât ºosele, cât ºi drumuri nea me -najate, ºi anume de 14,2 cm.

Modelul vine cu sisteme de si -guranþã îmbunãtãþite, precum ABS,AFU, ASR-ESP, airbaguri, atât fron -ta le, cât ºi laterale, dis po nibile chiarpe versiunea de 7.790 euro. Pentruaerul condi þio nat, dotare opþionalãla versiunea Ambiance, clientul vatrebui sã mai scoatã din buzunar780 euro, în timp ce pentru siste -mul de na vi gaþie Media Nav, dis -po nibil doar la versiunea premium,Laureate, se vor mai plãti încã 300euro. Pen tru clienþii mai pretenþioºiexis tã ºi opþionale precum tapi þe -rie din piele de tip „Carbon Fonce“sau jante de aluminiu de 15 inch ºivolan îmbrãcat în piele. Noul LoganMCV va putea fi achiziþionat înRomânia începând de la 7.790 euro(versiunea Ac ces, echipatã cumotorul 1.2 16V de 75 CP). Versiu -nea cea mai ac ce sorizatã, Lauréate,cu motorul dCi de 90 CP, costã12.300 euro, cu TVA inclus.

Alexandru [email protected]

pres tarea serviciilor de transportpublic în zona de in fluenþã în tran -sport a Municipiului Bu cureºti”(Capitolul 2, art. 4, alin (1)).

La alin (2) al aceluiaºi articolse stipuleazã cã „ATMB va aveaca obiectiv general stabilirea po -li ticilor vizând planificarea strate -gicã, monitorizarea ºi avizareaactivitãþilor privind autorizarea,organizarea ºi controlul funcþio -nã rii serviciilor de transport publicde cãlãtori în zona metropolitanãBu cureºti-llfov ºi zona de influ -enþã în transport a MunicipiuluiBucureºti, pentru transportul cumicrobuze, autobuze, troleibuze,tramvaie, metrou, trenuri regio na -le, transport naval ºi alte mijloacede transport terestre, pe apã ºisus pendate, inclusiv alte sistemede transport alternativ”.

Participarea ladecizii, dupăbuget

Autoritãþile publice locale dinzona de influenþã în transport aATMB vor beneficia de serviciilede transport public realizate în co -mun de asociaþie ºi vor putea par -ticipa în cadrul Consiliului ATMBla luarea deciziilor privind or ga n i -zarea ºi administrarea trans portuluipublic integrat, dar aceas ta în func -þie de ponderea con tribuþiei finan -ciare a acestora la susþinerea trans -por tului public ºi de numãrul delocuitori, se aratã în Art. 5.

Preºedintele Consiliului ATMBva fi Primarul General al Muni ci -piului Bucureºti, iar vicepreºedinteva fi Preºedintele CJ Ilfov - saureprezentantul pe care îl vornominaliza fiecare dintre aceºtia.

Programele detransport

Printre atribuþiile ConsiliuluiATMB este ºi aceea cã înainteazãspre aprobare, cãtre Consiliul Ge -neral al Municipiului Bucureºti(CGMB) sau consiliilor judeþenesau locale, dupã caz, a pro pu ne -rilor de finanþare, programeleanua le de transport ºi programelemultianuale de investiþii ale ATMB,precum ºi tarifele pentru utili za -torii transportului public (Art. 8,alin 1, lit. c).

Autoritatea executivã - AETMB- are ca sarcini, printre altele, sta -bi lirea ºi ajustarea reþelei de trans -port public integrat ºi de a elaboraºi ajusta programele de transportpublic în zona de responsabilitate- pe care le supune aprobãriiATMB.

Totodatã, pe baza contractelorîncheiate, a programului de trans -port aprobat ºi a celorlalte datetehnico-economice, AETMB pro -pu ne spre aprobare ATMB pro -iectul de buget anual ºi modul derealizare a veniturilor necesareaco peririi cheltuielilor estimate,dupã consultarea prealabilã a tu -tu ror membrilor ATMB.

Pânã la data de 30 iunie a anu -lui în curs, AETMB, cu acordulATMB, va transmite spre aprobareCGMB, consiliilor judeþene saulocale - dupã caz -, programul detransport ºi suma aferentã ser vi -ciu lui de transport public integratpentru anul urmãtor.

ATMB aprobã bugetul anualde venituri ºi cheltuieli aleAETMB, dupã ce fiecare autoritatelocalã a aprobat suma cu care vapar ticipa în anul urmãtor la bu ge -tul AETMB.

Sumele reprezentând contri -bu þiile financiare ale CGMB, aleconsiliilor judeþene ºi consiliilorlocale vor fi prevãzute în bugeteleanuale proprii ale acestora, încadrul unei poziþii distincte, de nu -mi tã „Dezvoltare ºi promovaretrans port public metropolitan”.

Art. 23 prevede cã bugetul deve nituri ºi cheltuieli se rectificãori de câte ori activitatea ATMBºi AETMB o va impune.

Programul detransport princurse regulate,prelungit până înmai 2014

La Dispoziþii tranzitorii se pre -vede cã „Programul de transportpublic local prin curse regulate

apli cabil pe raza Municipiului Bu -cu reºti ºi a Jud. Ilfov, aprobat po -trivit legii, pânã la data intrãrii învigoare a legii de aprobare a OGnr. 21/2011, va fi prelungit pânãla data de 30 mai 2014, în con -di þiile respectãrii prevederilor pre -zentei legi” (Art. 29).

Art. 30 stipuleazã cã „În ter -men de 60 zile de la aprobareaprezentei legi, Consiliul ATMB vaidentifica serviciile de transportpu b lic local, altele decât cele re -gle mentate prin Legea nr.9212007, în vederea autorizãrii.

Art. 31 stipuleazã cã „În ter -men de 60 zile de la aprobareapre zentei legi, operatorii de trans -port rutieri sau feroviari, precumºi transportatorii autorizaþi, indi -fe rent de forma de organizarecare efectueazã servicii de trans -port public local în zona de in -fluenþã în transport, au obligaþiade a se înscrie în Registrul Ope -ra torilor interni deschis la ATMB”.

Art. 32: „În situaþia în care aso -cierea pentru dezvoltarea interco -mu nitarã nu va funcþiona ori pre vi -ziunile financiare nu vor fi eli gibile,a tribuþiile ºi respon sa bi litãþile de -fi nite în aceastã lege se vor trans -fera exclusiv Prima ru lui General alMunicipiului Bucu reºti, pânã la untermen când gu vernarea ºi cond i -þi ile financiare sunt convenite”.

Art. 33: „La data intrãrii în vi -goa re a prezentei legi, OG nr21/2011 privind înfiinþarea AMTB,Le gea nr. 8/2012 privind apro ba -rea OG nr 21/2011 ºi HG 1.204 din6 decembrie 2011 privind apro ba -rea Regulamentului de or ga ni za reºi funcþionare a AMTB se abro gã”.

Magda [email protected]

.......................................................................................................................... iunie 201370

FO

CU

S

Noul Logan MCV a fost lansat oficialConstructorul român Dacia a prezentat publicului cea de adoua generaţie de Logan MCV, vehicul ce va acoperisegmentul „break“ şi care va fi vândut la preţuri cuprinseîntre 7.790 şi 12.300 euro.

iunie 2013 .......................................................................................................................... 71

LA

NSA

RE

Thomas Dubruel, Director Comercial Dacia: Noul Logan MCV nu este un simplu derivat break al modeluluiLogan. Este un vehicul care îmbinã într-un mod reuºit

designul atrãgãtor ºi aspectul practic, un model care dispune detoate atuurile pentru a convinge atât clienþii români cât ºi pe ceioccidentali. Sunt sigur cã Noul Logan MCV se va impune în scurttimp drept lider în segmentul sãu pe piaþa din România.“

Page 37: Ziua Cargo - numarul 53, iunie 2013

FO

CU

S

.......................................................................................................................... iunie 201372

DD e ce ar vrea cineva sãoco leascã sistemul cla -sic - mult dezbãtutulpro gram de transport ºi,mai ales, se poate dez -

volta o afacere de transport re gulatde cãlãtori la nivel naþional mergândpe un sistem separat faþã de cel o -ferit prin licenþa de traseu? Acesteasunt principalele douã întrebãri pecare oricine ºi le pune atunci cândeste vorba de spre ocolirea progra -mu lui na þio nal de transport regulat.

Pentru cei care sunt la curentcu realitãþile pieþei, rãspunsul o -nest la aceste întrebãri demon strea -zã vulnerabilitatea actualei or ga -nizãri.

În primul rând, discutãm de unsistem aproape în totalitate închis,în care nu este loc pentru noii ve -niþi. Astfel, ocolirea sistemului cla -sic rãmâne singura soluþie pentruun investitor nou - o capcanã pe ca -re autoritãþile nu au sesizat-o saunu au dorit sã o ia în calcul, iar trans -por tatorii au preferat sã o ignore.Din pãcate, în ciuda nu me roaselordez bateri care au avut loc în ultimiiani, sistemul actual de transport re -gu lat de cãlãtori a devenit tot maiîn chis, chiar dacã, în general, s-a ad -mis necesitatea unui sistem mai per -misiv, care sã ducã în final chiar lali beralizare. Faptele au infirmatdeclaraþiile.

Pe de altã parte, închiderea totmai accentuatã a sistemului, încom binaþie cu criza economicã, afãcut ca profitabilitatea curselor sãscadã tot mai mult. Iar trans por -tatorii au avut la dispoziþie un numãrlimitat de mãsuri pentru reducereacos turilor, chiar dacã acest aspecta fost capital pentru toate com pa -ni ile private în ultimii ani ºi probabilva continua sã fie.

Afacerea de transport nu diferãprea mult de altele - iden ti fici o ne -voie ºi apoi pui la punct me todelede a o satisface, bine în þeles într-unmod rentabil.

Deþinãtorul unei licenþe detraseu are câteva probleme im por -tante pe care nu le poate sur mon -ta - merge cu aceleaºi capa ci tãþi

de transport ºi pe acelaºi programindiferent de fluctuaþiile pieþei. ªicum ultimii ani au arãtat o tot maiaccentuatã instabilitate în fluxurilede cãlãtori...

Cum funcţionează

Metoda prin care sistemul clasical licenþelor de traseu poate fiocolitã, legal, este la îndemânaoricãrui transportator. Este nevoiedoar de introducerea unei etapesu plimentare. Practic, o agenþie deturism preia comenzile cãlã to rilor(vinde biletele), iar ulterior plaseazão comandã cãtre firma de transport.

Transportul se realizeazã pebaza documentului de control eli -berat de cãtre Autoritatea RutierãRomânã.

Poate pãrea complicat, însã nu -mãrul firmelor care apeleazã laaceastã modalitate este în creºtere.

„Trebuie sã fie cineva care sãºtie sã punã treaba pe picioare: sãai contracte cu agenþii de tu rism,sã-þi faci o reþea de vânzãri, sã aiun site bine promovat, sã ºtii sãfaci business, de fapt”, a afir matun transportator, care a dorit sãrãmânã anonim.

Sigur, un astfel de transport nuse poate desfãºura în mod cla sic,aºteptând cãlãtorul la uºa au to -carului sau microbuzului. Însã vi tezade circulaþie a informaþiei a crescutfoarte mult, utilizarea In ternetuluieste disponibilã oricui ºi chiar multedintre firmele deþi nã toare de licenþede traseu au înce put sã se bazezemai mult pe re zer vãrile veniteanticipat, prin dife ritele sisteme pecare le-au pus la punct.

Sã presupunem cã o ase me -nea companie rãmâne fãrã licenþãde traseu! Va putea practic sã îºicontinue activitatea aproape fãrãnici un inconvenient, iar cãlãtorii nuvor simþi diferenþa.

Mai mult decât atât, firmele carenu vor fi încorsetate de cerin þe lepe care le presupune licenþa de tra -seu vor putea rãspunde mult maire pede ºi mai precis nevoilor realeale pasagerilor. Vor putea sã îºi

aleagã mai precis orele de plecare,staþiile, precum ºi ca pa citãþile detransport.

Pasagerii vor alege cel mai bunraport preþ/calitate ºi va fi din ceîn ce mai greu pentru deþi nã torii delicenþe de traseu sã îl atin gã.

Posibilitãþile sunt aproape neli -mitate. Odatã identificatã ne voiade transport, operatorul nu trebuiedecât sã gãseascã reþeta corectã.De ce sã opreascã în cine ºtie câtezeci de staþii total nein te resantepen tru respectiva cate go rie de cãlã -tori? De ce sã folo seas cã un mijlocde transport prea mic sau preamare? De ce sã mear gã pe un tra -seu impus când poate exista oalternativã mai bu nã? De ce sãstabileascã un capãt de linie deunde cãlãtorii trebuie sã apelezela alte mijloace de transport pentrua ajunge la des tinaþia lor finalã?

Existã un singur neajuns pen -tru transportul fãrã licenþã de tra -seu - cãlãtorii trebuie atraºi înaintede plecare.

„Cu ajutorul sistemelor de re -zer vare, ºi este vorba în special deaplicaþii electronice dedicate trans -portului de cãlãtori, poþi avea o vi -zi bilitate foarte bunã în ceea ce pri -veºte capacitãþile de trans port decare ai nevoie. Poþi face pre viziunicorecte chiar ºi cu câte va luni dezile înainte”, a arãtat un trans por ta -tor ce utilizeazã ase menea pro duse.

Un lucru este cert: indiferent decâþi cãlãtori reuºesc sã atragã,transportatorii ce utilizeazã do cu -mente specifice transportului oca -zional nu vor pleca niciodatã cumaºinile goale sau umplute pejumãtate.

Cauzele

De ce a început sã se dezvolteacest fenomen în ultima vreme?Motivele sunt multiple ºi au legã -tu rã cu stadiul la care a ajuns trans -portul regulat rutier de cã lãtori.

Statisticile aratã cã, în ultimiiani, tot mai puþine firme de trans -port persoane au fost înfiinþate înRomânia ºi, practic, am asistat la

o diminuare a numãrului total alcompaniilor, în condiþiile în care aufost tot mai multe cazuri de fa -liment. Astfel, pe acest segmentau rãmas aproximativ aceiaºi jucã -tori, ce s-au obiºnuit de atâþia anicu sistemul actual.

Pe de altã parte, condiþiile dinpiaþã s-au înãsprit, iar deþinãtorii delicenþe de traseu au reuºit din ce înce mai greu sã îºi acopere costurile.

La începutul acestui an a avutloc atribuirea programului de trans -port interjudeþean, pe ºase ani. Aufost multe speranþe, s-a investit mult,iar rezultatul... ju mã tate din flota cucare s-a licitat a pierdut. Apro ximativ2.000 de au tovehicule, care, teore -tic, nu pot fi utilizate. Iatã de ce estede aº teptat ca în acest an tot maimulte firme sã por neas cã, fãrãlicenþe de traseu, dar ope rând paralelcu traseele existente ºi chiar inven -tând trasee noi. Nimeni nu îi va puteaopri, pentru cã ceea ce fac este legal.

Mulþi vor spune cã legea îºi do -ve deºte din nou limitele, cã tre buiemodificatã pentru stoparea feno -me nului. Îmi amintesc cã o situaþiesimilarã a avut loc ºi dupã 2007,când România a aderat la UE.Atunci au fost solicitate li cen þe pen -tru transport internaþional, avândcapãt de linie localitãþi aflate lângãgraniþã. De fapt, aces tea dublautrasee naþionale.

Cu multe eforturi a fost limitat fe -nomenul în condiþiile în care nu mã -rul firmelor care încercau sã ape le -ze la aceastã posibilitate era foartemic.

Astãzi, situaþia este diferitã -par cul auto care nu a câºtigat laatri buirea curselor interjudeþeneeste foarte mare, iar aceste maºinivor fi puse la „muncã” într-o formãsau alta.

De asemenea, nici în tabãra au -to ritãþilor lucrurile nu mai sunt la fel.

La acea vreme exista o en ti tate(ARR) care avea tot interesul sã ape -re transportul regulat na þio nal. Auto -ri tatea Rutierã existã ºi astãzi, însãnu mai are printre atri buþii con trolul.

La acest aspect se adaugã ºine încrederea tot mai mare pe careoperatorii de transport o au faþã decapacitatea autoritãþilor de a asi -gura un proces de atribuire co rect,echidistant ºi transparent.

Transportul rutier de cãlãtorireprezintã pânã la urmã o afacerepentru firmele care îl desfãºoarã, iaro afacere are nevoie de certi tu dini.Devine tot mai dificil sã in vesteºtiîn condiþiile în care rezul tatul finaleste atât de incert.

Dar cel mai important motiv pen -tru care transportul regulat de cã lã -tori are de suferit este legat chiar decondiþiile economice. Cri za i-a lovitpu ternic pe transpor ta tori, iar actua -lul program de trans port nu are ca -pa citatea de a ur mãri schim bã rile dinpiaþã. Practic, autoritãþile nu au reuºitnicio datã sã realizeze un stu diu realprivind fluxurile de cã lãtori. În general,ARR îºi motiveazã deci zi ile privindprogramul de trans port pe semnaleleprimite de la operatorii de transport.Logic ºi co rect la prima vedere - dacãun trans portator, de exem plu, solicitãsupli men tarea nu mã rului de cursepe un traseu în seamnã cã sunt totmai mulþi pa sa geri, doar nici o firmãnu îºi doreºte sã plimbe ma ºini goalepe traseu. ªi totuºi, sunt douã fe no -mene care au atins dimensiunisemnificative pe piaþã ºi care fac caacest sistem, apa rent logic, utili zatde ARR sã fie de naturat. În pri mulrând este vor ba de cupoanele pentrupensio nari ºi veterani. Din pãcate,feno menul de „plimbare” a cupoa -ne lor întârzie sã fie rezolvat ºi înaces te condiþii este firesc sã aparãsoli citãri de trasee care, în mod nor -mal, nu ar a vea acoperire din punct

de vedere al nevoilor de trans portale populaþiei.

Cel de-al doilea fenomen estecel al „închirierii” licenþelor. Atuncicând o licenþã reprezintã o anu mitãsumã de bani fixã ºi zilnicã, nu maiai motive sã te gândeºti la fluxulde cãlãtori. Firmele care practicãa cest mod de lucru, ofe rind licen -þe le deþinute unor ºoferi în schimbulunei „chirii” zilnice, vor face totposibilul sã obþinã cât mai multelicenþe, pe cât mai multe trasee,fãrã a face calcule de rentabilitate.

Concluzii

Pare tot mai evident faptul cãur mãtorii ºase ani vor fi extrem dedificili pentru transportul regu latnaþional ºi, în aceste condiþii, folo -si rea unui sistem flexibil pre cumcel oferit de transportul oca zio nalva reprezenta un refugiu pen tru totmai multe firme.

Cu siguranþã, transportul a vândla bazã licenþa de traseu va rãmânemajoritar, fiind sprijinit puternic deMinisterul Trans por tu rilor, dar ºi decãtre majoritatea operatorilor.

Este elocvent faptul cã per soa -nele cu care am discutat de spre a -cest subiect au dorit sã îºi pãstrezeanonimatul.

Totuºi, afacerile de succes carepr o babil se vor dezvolta pe unsistem separat de cel al li cen þelorde traseu, precum ºi o spera tã re -du cere a evaziunii fiscale în trans -por tul de cãlãtori ar putea deter mi -na apariþia unor noi reguli detrans port regulat naþional, la finalulac tualului program de trans port. Iaraceste noi reguli ar tre bui sã asigureo mai bunã legã turã între cãlãtorºi operatorul de transport.

Radu [email protected]

Transport regulat...fără licenţă de traseuTransportul rutier ocazional de călători, care mascheazăde fapt un transport regulat, reprezintă o idee maiveche, care însă pare să se dezvolte tot mai mult înultima vreme.

Page 38: Ziua Cargo - numarul 53, iunie 2013

.......................................................................................................................... iunie 201374

BERBEC(21 martie

- 20 aprilie)

Orice început, oriceschimbare reprezintă o

sursă de energie pentru Berbeci.Astfel, lucrurile vor merge maibine ca niciodată şi se întrevădexperienţe noi şi oportunităţidiverse. Veţi călători mai multdecât de obicei. Nu apăsaţi preatare pedala de acceleraţie. Timpuleste cea mai importantă resursă,dar graba poate strica oricetreabă...

TAUR(21 aprilie- 20 mai)

Apar momente în careaveţi nevoie de o pauză

sau chiar de un concediuprelungit. Este o perioadă în carenevoia de intimitate îşi face auzitglasul atât de tare încât numailibertatea totală vă poate ajuta sămergeţi mai departe. Nu lăsaţitrecutul să revină în actualitate şievitaţi excesele de orice natură!Călătoriţi mult - conduceţi cuprudenţă!

GEMENI(21 mai

- 20 iunie)

Gemenii rămân pepoziţii în calitate de

maeştri ai „raţiunii”. În perioadaurmătoare, se întrevăd multedrumuri, multe întâlniri, o agendăde lucru încărcată. Veţi comunicamult, pe teme diverse. Deasemenea, veţi negocia mult -evitaţi cu orice preţ conflictele, deorice natură. Călătoriţi destul demult. Nu apăsaţi prea tare pedalade acceleraţie.

RAC(21 iunie- 22 iulie)

În perioadaurmătoare, aveţi serios

de lucru în plan profesional. Seîntrevăd drumuri multe, acţiuni pemăsură, o mare nevoie demobilizare a tuturor forţelor şienergiilor. Sunt posibileconstrucţii financiare deamploare. Mai ales având învedere sensibilitateacaracteristică Racilor - aveţi grijăla volan. Evitaţi conflictele cupartenerii de trafic.

LEU(23 iulie

- 22 august)

Această perioadă sedovedeşte a fi plină de

iniţiative, aducătoare de noi sursede venit. Ambiţia şicompetitivitatea vor susţinemomentele de victorie în planprofesional. Este nevoie doar deun pic mai multă diplomaţie.Călătoriţi destul de mult. Purtaţiîntotdeauna centura de siguranţăşi nu apăsaţi prea tare pedala deacceleraţie.

FECIOAR~(23 august

- 22 septembrie)

A sosit momentul multaşteptat: veţi reuşi să

treceţi peste o perioadă marcatăde dezamăgiri, ratări şi interdicţii -atât în plan profesional, dar şi înplan personal. Consolidaţicolaborările eficiente, în special încazul persoanelor caredemonstrează că nu vă ascundnimic. Evitaţi să faceţi comentariiindiscrete şi aveţi grijă desănătatea dumneavoastră.

BALAN}~(23 septembrie- 22 octombrie)

Vă veţi bucura de operioadă extrem de bună

în plan profesional. Proiectele degrup vor avea cele mai multeşanse de reuşită. Atât în planprofesional, cât şi în plan personal,orice iniţiativă este binevenită şiprofitabilă. Consolidaţi-vă relaţiade cuplu. Atenţie la drum:conduceţi cu prudenţă şirespectaţi cu stricteţe semnificaţiaindicatoarelor rutiere.

SCORPION(23 octombrie- 21 noiembrie)

În această perioadăse înmulţesc situaţiile

în care relaţiile de naturăsocială tind să se rigidizeze.Chiar şi cei mai exigenţicolaboratori vor fi atenţi lareacţiile dumneavoastră, mai alescă veţi pune în practică ideiextrem de profitabile. Trebuiedoar să vă organizaţi timpul cuprecizie şi să fiţi fermi în decizii.Călătoriţi mult - conduceţi cuprudenţă.

S~GET~TOR(22 noiembrie

- 21 decembrie)

Aproapeîntotdeauna reuşiţi să

realizaţi ceea ce vă propuneţi. Şiîn această perioadă lucrurile staucam la fel. Iar pasiunea pe care omanifestaţi pentru partenerul deviaţă vă ajută să vă consolidaţirelaţia de cuplu. Veţi călători maimult decât de obicei. Atenţie ladrum: adrenalina vă ţine în priză,dar vă predispune totodată laaccidente.

CAPRICORN(22 decembrie- 19 ianuarie)

Răbdarea vă va fi pusăla încercare în această

perioadă. Culmea, nu de existenţaunor probleme, ci mai degrabă delipsa lor! Analizaţi-vă cu atenţievisurile şi împliniţi-le aplicând cuexigenţă planurile de realizare. Seîntrevede o călătorie de plăcere,la lungă distanţă, foarte relaxantă.Purtaţi întotdeauna centura desiguranţă şi conduceţi cuprudenţă.

V~RS~TOR(20 ianuarie

- 18 februarie)

Perioada careurmează solicită ceva

eforturi din partea dumneavoastrăpentru a schimba lucrurile, dardispuneţi de suficiente resurseenergetice. Multe discuţii,schimburi de mesaje, multedrumuri, provocări financiare şiconcurenţiale. Veţi călători maimult decât de obicei şi pe distanţedestul de lungi. Păstraţi-vă calmulla volan!

PE{TI(19 februarie- 20 martie)

În aceastăperioadă lucrurile

par să treneze un pic înviaţa dumneavoastră.Totuşi, pasiunea şi mobilitateavă ajută să vă susţineţitoate proiectele în planprofesional. Ignoraţirivalităţile şi conflictele.Cultivaţi-vă răbdarea.Călătoriţi mult. Atenţie în trafic:nu apăsaţi prea tare pedala deacceleraţie.

15 iunie - 15 iulie 2013

HO

RO

SCO

PD

ECĂ

TO

RIE