Când şi cum se va face înscrierea la studii în România

Ex-ministru, despre proastele năravuri ale guvernării

19.07.2014

Noros, 19 29 0C

18.07.2014

Noros, 19 31 0C

Adresa INTERNET: http://www.fl ux.md

1 EURO..............................18.92481 Do lar ame ri can ............. 13.98881 Leu românesc ................. 4.25911 Ru blă ru sească ............... 0.3997

Maxima zilei

16 pagini Preţ contractual

Succesul se ascunde în am-biţia de a nu renunţa.

Marius Torok

Cursul valutar 18.07.2014

STABILIT DE BANCA NAŢIONALĂ

VINERI, 18 iulie 2014

BUNĂ DIMINEAŢA!

Timpul probabil:

Calendar creştin-ortodox

Cuv. Atanasie de la Athos; Cuv. Lampadie

Cine vrea pariu cu mine că va câştiga balena?

Cresc reexporturile şi se reduc exporturile de mărfuri autohtone

Părintele Teofil Obreja: „Ştefan cel Mare este Sfânt pentru că şi-a iubit neamul şi s-a jertfit pentru el”

Un profesor de drept fără trecut politic, cu un partid de doar şase săptămâni, a câştigat alegerile din Slovenia

33

55

66

88

PAGINA

PAGINA

PAGINA

PAGINA

ACTUAL

ECONOMIC

INTERVIU

EXTERNE

GPF

Fondat în 1995 Nr. 27 (952)

EDI|IA DE VINERI

FLUXFLUXSPECIAL

DRAGI CITITORIVă anunţăm că, în următoarele două

săptămâni, redacţia ziarului FLUX se va

afl a în vacanţă și, respectiv, în zilele de

25 iulie și 1 august săptămânalul nostru

nu va apărea, iar următorul număr va ve-

dea lumina tiparului pe data de 8 august.

Această întrerupere nu afectează, sub ni-

cio formă, angajamentul Redacţiei faţă de

abonaţi, dat fi ind faptul că, per total, vor

fi tipărite 48 de ediţii pe anul curent, așa

cum prevăd contractele ziarului cu ÎS „Poș-

ta Moldovei” și cu alţi distribuitori, și ale

acestora cu abonaţii FLUX. Vă mulţumim

pentru înţelegere. Rămâneţi cu FLUX.

Salariul minim în Moldova, mai mic decât în India şi Indonezia.

Mergem spre UE?

(citiţi pag. 7)(citiţi pag. 7)

(citiţi pag. 4)(citiţi pag. 4)

Reglările de conturi Reglările de conturi şi ghioagele politice ale şi ghioagele politice ale partidelor partidelor (citiţi pag. 2)(citiţi pag. 2)

(citiţi pag. 2)(citiţi pag. 2)

Parlamentul a adoptat ieri, în prima lectură, proiectul de lege privind fi nanţarea partidelor politice. Potrivit noii legi, partidele politice din Republica Moldova vor primi, începând cu 1 ianuarie 2015, aloca-ţii din bugetul de stat.

Suma oferită formaţiunilor politice nu va de-păși 0,2 la sută din veniturile bugetului de stat, cu excepţia veniturilor cu destinaţie specială prevăzute de legislaţie. Banii vor fi repartizaţi în funcţie de scorul obţinut la alegerile parlamenta-re și locale: 50% vor fi împărţiţi în mod egal între partidele care au acces în Parlament, iar 50% vor reveni formaţiunilor cu reprezentare politică în administraţiile locale.

Potrivit proiectului de lege, partidele vor fi obligate să dezvăluie cine sunt fi nanţatorii. De asemenea, vor fi impuse limite în ceea ce priveș-te mărimea donaţiilor. Suma maximă pe care o va dona o persoană fi zică nu va putea depăși 20 de salarii medii lunare pe economia naţională. Pentru persoanele juridice, limita este de 40 de salarii.

Este propusă plafonarea veniturilor anuale ale partidelor, care nu trebuie să depășească 0,25% din valoarea bugetului de stat.

Partidele politice vor trebui să-și deschidă con-turi bancare speciale în care să fi e transferate toa-te contribuţiile bănești acordate partidelor, inclu-siv donaţiile și cotizaţiile de membru.

Formaţiunile politice cu venituri de peste un milion de lei vor fi obligate să efectueze un audit privind gestiunea fi nanciară, nu mai rar decât o dată în trei ani.

Dezbaterile nu au fost lipsite de certuri și acu-zaţii. Liberalii au acuzat coaliţia de guvernare de

tergiversare intenţionată a adoptării acestei legi,

pentru ca prevederile ei să nu poată fi aplicate în

campania electorală din acest an.

Pe de altă parte, deputatul liberal-democrat

George Mocanu i-a atacat dur pe liberali, învinu-

indu-i că nu-și declară cheltuielile de partid. Libe-

ralii au replicat că ei fac politică “nu cu bani, ci cu

valori”.

FLUX

Din 2015, partidele politice ar putea Din 2015, partidele politice ar putea primi fi nanţare din bugetul de statprimi fi nanţare din bugetul de stat

18 IULIE 201422F L U XF L U X Actual

Astfel, ex-ministrul compară pe-rioada preelectorală din 2008 cu cea actuală și relevă mai multe si-militudini, deloc favorabile noilor autorităţi proeuropene, care ţin cu tot dinadinsul să le copie greșelile și să le repete „năravurile și caprici-ile celor din 2009”: „Toamna anului 2008 – în condiţiile unei crize eco-nomice, care venea și peste Moldo-va (pe care cei de la guvernare se făceau să nu observe) guvernarea comunistă adoptă Legea bugetu-lui 2009. La partea de cheltuieli era inclusă o lista enormă de promisi-uni electorale pentru aprilie 2009. Promisiuni fără acoperire fi nanci-ară. La partea de venituri – sume crescute ca pe drojdii, ireale de a fi acumulate la buget. O totală neco-

relare a promisiunilor cu capacita-tea fi scală în condiţiile degradării și descreșterii economice pentru anul 2009.

28 iunie 2014 – în condiţiile unui handicap la partea de venituri faţă de bugetul aprobat 2014 pentru primele 5 luni, chiar și cu ajutorul enorm de mare din partea depreci-erii evidente a monedei naţionale, Guvernul aprobă rectifi cări la buge-tul 2014 prin care umfl ă veniturile cu 940 de milioane de lei și împarte peste un miliard de lei (1071 de mi-lioane), ireal de încasat peste cifrele aprobate iniţial în bugetul 2014. În știrile seci din acea zi se poate deslu-și doar unde va fi cheltuit miliardul și nimic despre de unde vor fi luate supravenituri. Gaură!”

Este și acum an electoral, consta-tă Negruţă, amintind că în 2009, în urma acestor „jocuri periculoase”, am avut „descreștere economică, blocaje fi nanciare și neplăţi de peste un miliard de lei (ofi cial), sechestru bugetar aplicat pe 20% din tran-sferurile către autorităţile publice locale, întârzieri la plata salariilor și pensiilor, defi cit estimat la momen-tul plecării guvernanţilor comuniști în opoziţie (septembrie 2009) de 8,5 miliarde de lei”.

Fostul ministru consideră că, după alegerile din 30 noiembrie 2014, va fi mult mai greu de refăcut

ceea ce astăzi încă mai poate fi co-rectat.

Negruţă anticipează că Parlamen-tul va adopta iarăși, în ultima ședin-ţă din actuala sesiune, în grabă și cu grave încălcări, mai multe legi și de-cizii de mare interes pentru actuala putere, dar care, ulterior, ar putea fi contestate, așa cum s-a mai întâm-plat.

„Stimaţi aleși ai poporului, vă așteaptă o nouă votare în noaptea ultimei ședinţe plenare din această sesiune, înainte de vacanţă. Și îna-inte de campanie electorală. Votări în noapte au mai fost, și în iulie

2010, și pe 12 iulie și 23 decembrie 2013. Multe contestate și neconsti-tuţionale.

Important este ce lași după tine…”, punctează acesta.

Situaţia este cu atât mai deranjan-tă, cu cât aceste practici continuă și după semnarea Acordului de Asoci-ere cu UE. „Multe trebuie să fi e altfel după 27 iunie”, remarcă Negruţă.

Ex-ministrul menţionează și faptul că FMI a atenţionat asupra eventualelor probleme cu care s-ar putea confrunta economia noastră în 2014, determinate, în special, de „abateri și derapaje în mai multe aspecte ce ţin de cadrul macroeco-nomic, fi nanţele publice și supra-vegherea bancară”. Chiar dacă, pre-cizează el, s-a observat o anumită deplasare de accente în prezentarea mediatică de la noi a raportului Con-siliului director al FMI.

„Deșteptarea!!! În sensul – fi ţi deștepţi și nu distrugeţi ce aţi con-struit cu atâta greu. Stabilitatea și continuitatea reformelor sunt cheia succesului economic”, concluzionea-ză Veaceslav Negruţă. Și am vrea să credem că el ar fi fost la fel de intran-sigent și ferm pe poziţii chiar și în ca-zul în care s-ar afl a și acum la cârma instituţiei de resort.

FLUX

Nu este nicio pro-blemă că politicienii își mai reglează din când în când între ei conturile. Problema este atunci când fac asta prin interme-diul instituţiilor sta-tului pe care și le-au anexat, folosindu-le în calitate de bâte politice.

Să ne amintim cum au fl utu-rat democraţii pe sub nasul lui Vladimir Filat dosarele scoase de prin sertarele Procuraturii Generale, atunci când acesta i-a declarat război sfânt „păpu-șarului” și „raiderului” numărul unu. Sau cum au ieșit la supra-faţă interceptările convorbiri-lor telefonice purtate de anu-miţi demnitari, controlaţi de un anumit partid, după care au urmat descinderi ale ofi ţerilor anticorupţie la FISC și prin biro-uri de la Guvern. Iar premierul și politicianul numărul unu de atunci, la rândul său, a îngrădit accesul acestor ofi ţeri în clădi-rea Guvernului. Nu că organele abilitate nu ar trebui să lupte cu corupţia sau cu alte ilegalităţi, doar că ar trebui să facă asta în permanenţă și nu doar la indi-caţia cuiva, împotriva cuiva.

Un soi de război pare să se fi iscat mai recent între șeful PLDM, Vladimir Filat, și prima-rul capitalei, liberalul Dorin Chirtoacă. Mai bine zis, războ-iul declaraţiilor și replicilor pur-tat cu precădere între șefi i celor două formaţiuni, Filat și Ghim-pu, pare să fi intrat într-o nouă fază, în care au fost antrenate și anumite structuri ale statului.

Acum două săptămâni, Chir-toacă a fost oprit în trafi c, fi ind acuzat că ar conduce automo-

bilul sub infl uenţa băuturilor alcoolice. Potrivit spuselor pri-marului, el ar fi fost blocat de mașina Inspectoratului Naţio-nal de Patrulare, dar și de civili agresivi, înarmaţi cu cameră de fi lmat. La insistenţa sa, el a fost supus testului de alcoolemie care a arătat zero.

Edilul-șef al capitalei, dar și li-beralii din Parlament au acuzat Ministerul de Interne că execu-tă o comandă politică, prin care se urmărește discredi-tarea lui Chirtoacă.

Mai mult decât atât, în cadrul unui discurs ţinut cu ocazia comemorării foștilor deportaţi, primarul Chișină-ului l-a acuzat direct pe șe-ful PLDM că ar fi pus la cale operaţiunea, ministrul de Interne, Dorin Recean, fi ind exponentul formaţiunii. El a ajuns atât de departe în a se victimiza, încât a făcut chiar o paralelă între deportări și incidentul al cărui prota-gonist a fost: „Noaptea pe dumneavoastră v-au depor-tat, noaptea și pe mine m-au oprit respectivii. Cu Kalaș-nikov pe dumneavoastră, și pe mine cu Kalașnikov. Hai-manale pe dumneavoastră v-au deportat, haimanale și la mine au urcat pe capota mașinii. La comanda uno-ra care stau în umbră, de la Kremlin, s-a făcut totul atunci, și acum tot la comandă, numai că la comanda unora de pe loc, de culoare verde”.

În opinia lui, scopul urmărit era scoaterea sa din funcţie și condamnarea, pentru a nu mai putea candida nici la alegerile parlamentare, nici la cele loca-le.

Replica lui Filat a venit pe o reţea de socializare, acesta acu-zându-l pe edil că ar fi un par-tizan al PCRM și al lui Voronin,

„după zecile de voturi în comun ale liberalilor și comuniștilor, care au fraudat capitala”.

„Atunci când municipiul este înglodat (și la propriu, și la fi -gurat) în mizerie, abuzuri, co-rupţie în toate domeniile, cea mai bună metodă de a mai face politică este minciuna și pro-paganda – metode comuniste, de altfel”, scrie fostul premier demis pentru fapte de corup-

ţie, adăugând că „dezmăţul și corupţia în administrarea ca-pitalei nu pot fi acoperite cu minciuni”.

„Nici să te complaci în rol de victimă nu mai prinde. Să com-pari trecerea testului de alcoo-lemie cu soarta cruntă a celor deportaţi în Siberia este, cel puţin, cinic și ipocrit”, mai punc-tează Filat, fi ind sigur că rolul de victimă îl prinde doar pe el.

Acuzaţiile au fost reluate cu și mai mare forţă în contextul crizei din transportul public.

Primarul capitalei a dat de înţe-les că, în spatele grevei șoferi-lor de maxi-taxi, ar fi fost iarăși o comandă politică. Potrivit lui, poliţia ar fi primit ordin să in-tensifi ce controlul microbuze-lor, aplicând amenzi în dreapta și în stânga pentru încălcări minore, pentru ca lucrurile să degenereze în proteste și haos.

Ministrul de Interne, Dorin Recean, a ieșit cu replica în faţa

presei. El a acuzat că se fac presiuni politice asupra po-liţiei și încercări de a-i pune acesteia în cârcă criza din transportul public. „Nu voi lăsa ca politicienii să facă presiuni asupra poliţiei. Per-sonal i-am solicitat poliţiei să intensifi ce patrularea în oraș pentru a vedea cum respectă șoferii de microbu-ze regulamentul circulaţiei rutiere. Poliţia nu o va lăsa mai moale”, a spus Recean.

Ministrul a enumerat pro-blemele grave depistate în urma verifi cărilor, între care supraoboseala șoferilor care activează peste pro-gram, angajarea șoferilor neexperimentaţi de către administratorii de rute, uti-lizarea pieselor la mâna a doua pentru repararea mi-crobuzelor etc. În contextul în care tot mai multe micro-buze sunt implicate în grave

accidente de circulaţie, inten-sifi carea controalelor nu poate fi decât salutată. Cu condiţia că acestea ar purta un caracter sistematic și nu ar fi declanșate doar cu anumite ocazii. Pentru că știm, ministrul de la Interne este adesea tentat să-i trăs-nească „cu capul de asfalt” pe cei care îl supără pe „șăfu”. Și absolut întâmplător, tot zilele acestea a mai apărut o veste care nu poate să nu ne ducă la gândul că premoniţiile lui Chir-

toacă în legătură cu scoaterea sa din funcţie ar avea temei.

După ce socialiștii lui Dodon au tot încercat, fără succes, să pună de un referendum pen-tru destituirea din funcţie a primarului general, după ce ni s-a tot spus că un astfel de re-ferendum nu are nicio șansă să se desfășoare, afl ăm, iată, că la Comisia Electorala Centrală s-a dat undă, evident, verde pen-tru înregistrarea Grupului de iniţiativă pentru organizarea unui astfel de referendum.

Partidul Socialiștilor își pro-pune ca referendumul să aibă loc pe data de 30 noiembrie, odată cu scrutinul parlamentar. Pentru ca iniţiativa socialiștilor să devină realitate, aceștia tre-buie să colecteze în următoare-le 30 de zile cel puţin 60.000 de semnături ale chișinăuienilor. Eventual, liberal-democraţii ar putea să le dea o mână de ajutor. Și, probabil, nici CEC-ul, al cărui șef, Iurie Ciocan, a fost instalat în funcţie de partidul fostului premier, nu va fi prea chiţibușar atunci când va veri-fi ca listele cu acele semnături.

PLDM nu va mai face din Chirtoacă primar al capitalei, declara cam cu vreo lună în urmă Filat, care pare să mai fi e marcat de eșecul înregistrat la

localele trecute de candidatul formaţiunii, Victor Bodiu, care și-a arătat inconsistenţa chiar înainte să se fi pornit campa-nia. Prin urmare, șeful PLDM, care a promis că va veni cu propriul candidat pentru Pri-măria Chișinăului, vrea să fi e sigur de câștig. Și dacă punem cap la cap toate declaraţiile și acţiunile din timpul de la urmă, este greu să credem în simple coincidenţe. Asta fără a trece cu vederea toate abuzurile și încălcările care s-au admis în administrarea orașului, fără a închide ochii la faptul că Chi-șinăul a ajuns într-un hal fără de hal, fără a nega că autorită-ţile municipale sunt guvernate de interese și sunt implicate în scheme de corupţie. Ca și cele centrale, de altfel.

Concluzia se impune de la sine: este ridicol să vorbim des-pre reforme instituţionale rea-le, în sistemul judecătoresc, în structurile de forţă și să sperăm că acestea vor scăpa, într-un proxim viitor, de infl uenţa fac-torului politic. În orice caz, nu până la apropiatele alegeri, cât vor continua să rămână ghioa-ge politice în mâinile celor de la putere.

Ioana FLOREA, FLUX

Reglările de conturi şi ghioagele politice ale partidelor

Ex-ministru, despre proastele năravuri ale guvernăriiEx-ministru, despre proastele năravuri ale guvernăriiChiar dacă la momentul revocării sale din funcţia de ministru al Finanţelor, Veaceslav Negruţă ne asigura că demiterea s-a produs exclusiv în baza cererii depuse, pentru că și-a dorit să se dedice mai mult familiei, dar și carierei, lucrurile nu par să stea tocmai așa. De altfel, la timpul respectiv, ex-ministrul și fostul membru PLDM a in-vocat totuși un oarece dezacord cu politicile promovate de foștii săi colegi de la guvernare, dând de înţeles că nu a avut mână liberă la minister, iar lucrurile nu au mers așa cum și-a dorit. De ceva vreme, Negruţă are și un blog personal, unde își împărtășește punctele de vedere în probleme de interes public. Opiniile sunt, cu precădere, critice, iar fostul demnitar de stat este tot mai tentat să suspecte-ze puterea de incompetenţă și populism electoral, apreciind că în acest sens, actuala guvernare procedează la fel ca fosta guvernare, pe care potentaţii de astăzi au criticat-o vehement.

18 IULIE 2014 33 F L U XF L U XActual

Capacitatea sălii este de până la 100 de persoane (aranjament tip teatru).

Sala de Conferinţe poate fi închiriată în diverse scopuri:• traininguri • seminare• mese rotunde • prezentări • conferinţe de presă • evenimente

corporative etc.• zile de naştere

Servicii suplimentare:• Asigurarea suportului tehnic (sonorizare,

proiectare, laptop, imprimantă, internet, suport fl ipchart, pupitru etc.).

• Serviciul „Catering”: organizarea pauzei de cafea, a dejunului, prânzului, cinei, a recepţiilor.

Avantaje:• Amplasarea sediului UP – centrul municipiului

Chişinău• Preţuri accesibile• Posibilitatea de negociere• Locuri de parcare

Regim de lucru: luni-vineri: 8.00-17.00 sâmbăta-duminică: 8.00-20.00Costul de închiriere: 250 lei/ora – până la 1600 lei/ziTarifele pot fi uşor negociabile, în funcţie de numărul de zile ocupate.Reduceri pentru arenda de lungă durată.Date de contact: tel. 022-23-27-11; mobil: 079774480 – Valentina Şerpu, director executiv UP; e-mail: universitateapopulară@gmail.com

Universitatea Populară oferă:Servicii de închiriere a Sălii de Conferinţe

Loc – mun. Chişinău, strada Anatol Corobceanu, 17

Un subiect fi erbinte pe agenda po-liticilor din domeniul sănătății în contextul semnării

acordului DCFTA cu Uniunea Europeană este introducerea unor măsuri adiționale de protecție, cunoscute drept TRIPS+, a drepturilor marilor producători farmaceutici euro-peni, strecurate cu insistență și impertinență de Directo-ratul de Comerț de la Bruxel-les, în pofi da unei rezoluții a Parlamentului European care îi interzice să o facă. Oițele naive sau doar cinice și subversive, gen Moldova, Georgia, Ucrai-na, au semnat în alb aceste condiții, deși jură ca au negoci-at acest capitol. Mai mult, Mol-dova, ca de obicei campioană, se grăbește să le introducă în legislația moldovenească prima, chiar din 17 iulie.

Centrul PAS a atenționat în nenumă-rate rânduri referitor la riscurile acestor modifi cări, iar pe Platforma E-sănătate au apărut numeroase articole la acest subiect. Pe agenda Parlamentului a fost inclusă introducerea modifi cărilor le-gislative care vor institui exclusivitatea datelor și câteva alte modifi cări ce vor duce la scumpirea medicamentelor noi, prin acordarea unor drepturi de monopol pentru opt ani companiilor farmaceutice ce vor înregistra pe piața din Republica Moldova preparate medicamentoase noi. Aceste modifi cări vor îngrădi accesul pre-paratelor echivalente generice care sunt de câteva ori mai ieftine.

Cum va arăta aceasta în practică? Iată un exemplu recent. Anul acesta, pe

piața farmaceutică a apărut un preparat nou pentru vindecarea hepatitei C, care are un efect terapeutic mai bun decât cele existente acum și nu are efectele adverse ale acestora. Victorie! Preparat-minune! Pacienții sunt salvați! Există un mic „DAR” – prețul. Costul acestui preparat este de 1.000 de dolari pastila, iar pentru trata-ment sunt necesare 84 de pastile, deci 84.000 de dolari cursul de tratament.

Directorul companiei Gilead, John C.

Martin, care tocmai a lansat acest nou preparat, a devenit, timp de o lună de vânzări, miliardar. Profi tul companiei Gi-lead de la vânzarea acestui preparat se va apropia la 4 miliarde în 2014 și 8 miliarde în 2015.

Cine cumpără? Țările bogate, în special SUA și UE. Desigur, deja au apărut voci, inclusiv doctorii din aceste țări spun că nu e etic să prescrie asemenea preparate. În Franța a apărut o inițiativă legislativă care să impună compania să își scadă prețul, mai ales că s-a demonstrat că sinecos-tul producției acestor pastile este de … 200 de euro pentru 84 de pastile. Restul 81.600 de dolari de la fi ecare pacient este profi t curat. Deși sunt costuri extreme, practicile tuturor companiilor farmaceu-tice mari sunt la fel, poate doar apetitul mai mic.

Companiile farmaceutice mari, pe care le voi numi „balene”, spun că este justifi -cat asemenea profi t, căci investesc în dez-voltarea preparatelor noi. Achiziția fi rmei sau a „peștelui mic”, care a descoperit și dezvoltat acest preparat contra hepati-tei C, a costat 3 miliarde de dolari. Bale-na și-a restabilit în jumătate de an banii cheltuiți pe „descoperirea preparatului”, cumpărând, de fapt, peștele mic, care a cheltuit poate un milion de dolari pentru descoperirea în sine, iar de azi înainte mai are 20 de ani, conform legilor actuale ale brevetelor, să-și „restabilească cheltuieli-le” duble și triple în fi ecare an.

Țările din Occident sunt de acord să le ofere asemenea drepturi, tot sub talpa grea a lobby-ului farmaceutic care a îm-pins legile protecției intelectuale. Să nu uităm că în SUA, prețul medicamentelor este cel mai mare din lume, iar clădirea asociației companiilor farmaceutice care face lobby este cel mai aproape de Casa Albă, chiar în stânga ei. SUA este de acord

să plătească, căci are de unde, sunt bogați și au cheltuieli sociale mai mici decât alte țări, pentru că nu garantează educația, concediile de maternitate etc.

Pot să îi dea domnului John C. Martin banii din impozite, căci a meritat pe de-plin să fi e miliardar, deoarece a cumpărat la timp fi rma mică care a făcut descope-rirea. Mai mult decât atât, pentru că este un domn atât de respectat, îi pot apăra dreptul nu doar în SUA, deci, vor „ruga” fi ecare țară care vrea să facă comerț să îi plătească același preț, chiar timp de 25 de ani ori și mai mult, ca să nu apară cumva vreun deștept care să zică că poate face medicamentul acesta cu mai puțini bani.

Iată așa au ajuns aceste clauze de drep-turi ale marilor companii farmaceutice să fi e promovate pe ascuns în timpul nego-cierilor secrete de către UE și SUA cu gu-vernele țărilor dornice de viață mai bună, să semneze pentru dreptul balenelor pe teritoriul lor fără drept de apel. Balenele au „pești însoțitori” în fi ecare țară, cunos-cute sub numele de agenții de proprie-tate intelectuală, care le apără interesele contra celor ale oamenilor simpli și care ne conving că e justiție socială să le aperi drepturile balenelor, iar peștii mici nu au decât să își producă propriile preparate și să le promoveze, căci sunt egale în drep-turi.

Iar guvernele și parlamentele alese de oameni se văd în situația de a alege cine are dreptate: balena, care „a muncit mult”, sau peștele mic și bolnav, care nu a reușit să inventeze și el ceva la fel de bun.

Eu pun pariu că în Parlament va câștiga balena. Cine pune pariu cu mine că va fi invers?

Stela BIVOL, director cercetări, Centrul pentru Politici și Analize în Sănătate Sursa: e-sanatate.md

Guvernul va pune dijmă pe cei mai săraci ţărani

Guvernul ne șochează din nou. Astăzi a fost aprobat proiectul de lege cu privire la exer-citarea unor activităţi necalifi cate cu caracter ocazional desfășurate de zilieri, prin care sta-tul urmează să supună

controlului munca celor mai nevoiașe categorii din ţară.

De acum înainte, orice gospodar care va dori să-și ca-ute un om din sat care să-i ajute la prășit, va trebui să deţină un registru de evidenţă, pe care să-l prezinte In-spectoratului Fiscal. În caz contrar, gospodarul riscă să fi e amendat.

Dacă credeţi că noua măsură ar veni să protejeze drep-turile zilierilor, vă înșelaţi. Noua lege nu prevede nicio protecţie socială pentru muncitorii necalifi caţi și nici nu obligă angajatorul să asigure condiţii bune de muncă (angajatorul este obligat doar să ofere unelte și să infor-meze despre condiţiile muncii). În plus, zilierul va trebui să plătească statului 7 la sută din suma primită. Mă în-treb: de ce oare guvernul nu a înlocuit termenul de “zili-er” cu cel de ”ţăran iobag”?

O soluţie absolut „genială” a Guvernului pentru supli-mentarea bugetului de stat din contul celor mai săraci și cei mai bătuţi de soartă, luând în considerare că majori-tatea populaţiei ţării activează în agricultură – domeniul cu cele mai mici venituri! În loc să minimalizăm bariere-le birocratice și povara fi scală pentru sferele economiei care nu aduc venit, dar care compensează incapacitatea statului de a garanta un trai decent, statul lovește și mai mult în singurele mijloace care îi mai permit omului sim-plu să supravieţuiască. Cine va trebui, în cele din urmă, să lichideze toate efectele secundare nefaste pe plan social în urma unei astfel de măsuri?

Statul nu doar nu va putea spori venituri la buget, ci va crea noi focare de probleme sociale, pe care, mai devre-me sau mai târziu, va trebui să le rezolve prin alocarea unor resurse tot mai mari (criminalitate, sănătate, inclu-ziune socială, educaţie etc.). Nu voi putea înțelege nici-odată această logică vicioasă. Orice politică în domenii sensibile trebuie gândită pe termen lung, prin luarea în considerare a realităţilor sociale, nu în spiritul ignoranţei birocratice. Cu siguranţă, cu o astfel de politică nu vedem noi modernizare a ţării nici în următorii 50 de ani.

Să vedem cât de realistă va fi implementarea în prac-tică a proiectului, în cazul în care va deveni lege după aprobarea în Parlament.

Octavian RACU

Cine vrea pariu cu mine că va câştiga balena? Cine vrea pariu cu mine că va câştiga balena?

18 IULIE 201444F L U XF L U X Scandalos

În Moldova, salariul minim acope-ră doar 22% din minimul de subzis-tenţă pentru o familie de 3 unităţi de consum [1]. Deși guvernele au obli-gaţia de a asigura un salariu decent cetăţenilor săi și să garanteze ca el să nu fi e mai mic decât coșul minim de consum lunar, în ţara noastră există o prăpastie inexplicabilă între acestea două. Acest paradox rușinos este – în mod ironic – acceptat de societate în Moldova ca o situaţie comună ţărilor în curs de dezvoltare.

Dar oare, chiar „așa e în ţările să-race”?

Haideţi să facem un mic exerciţiu de – sa-i zicem – geografi e economi-că: care aţi zice că e salariul minim în Bangladesh? În India? Dar în China? Bosnia, Muntenegru – state non-UE, în diverse faze ale procesului de aderare (aproape) ca și Moldova?

În 2013, salariul minim de 71 de Euro[2] în Moldova era mai mic chiar decât în India (74 de Euro), China (98 de Euro), Indonezia (139 de Euro), Rusia (119 Euro) și nu cu mult mai mare decât în Bangladesh (49 de Euro) sau Laos (59 de Euro), care au cele mai joase salarii minime în Asia. Asta în condiţiile în care costurile de trai în Asia sunt semnifi cativ mai mici decât minimul de subzistenţă în Moldova.

Să ne uităm și în ograda altor state în curs de aderare la UE cu care am avea mai multe în comun. În Bosnia, salariul minim este de 240 de Euro; în Muntenegru – 193 de Euro. În Ro-mânia, salariul minim e de 208 Euro. Luxemburgul are cel mai înalt sala-riu minim – de 1903 Euro.

Se pare că salariul minim în Mol-dova provine din altă realitate, una complet ruptă de geografi a regiunii și de aspiraţiile de integrare euro-peană a ţării. Cum explicăm aceste stranietăţi și ce facem cu ele?

Un salariu decent care să acopere

cheltuielile reale de consum nu este un ideal economic îndepărtat, dar o obligaţie foarte concretă a guvernu-lui și un drept uman. Articolul 23 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului (UDHR, 1948) și articolul 7 din Convenţia Internaţională pri-vind Drepturile Economice, Sociale și Culturale (ICESCR, 1968), precum și numeroase Convenţii adoptate în cadrul Organizaţiei Internaţionale a Muncii, la care Republica Moldova este parte, garantează dreptul la un salariu decent.

Ce presupune dreptul la un salariu decent? Un venit decent este sala-riul câștigat lucrând orele standard de muncă (maximum 48 de ore pe săptămână) care să-i permită munci-torului să cumpere mâncare pentru sine și familia sa, să plătească chiria, cheltuieli medicale, de îmbrăcămin-te, transport și educaţie și să-și per-mită economisirea unei sume mici pentru situaţii neplanifi cate. Un sa-lariu decent acoperă cheltuielile de trai ale muncitorului și altor 2 unităţi de consum (o familie de 4 persoane).

Calculele ofi ciale despre minimul de subzistenţă în Moldova arată că o singură persoană avea nevoie de minimum 1608 lei net pe lună pen-tru a supravieţui în 2013. Pentru o familie de 4 persoane, minimul de subzistenţă este de 328 de Euro sau 6282 de lei net lunar [3]. Estimările Clean Clothes Campaign, în baza in-terviurilor cu muncitori în Moldova, arată că un salariu minim decent în 2013 pentru o familie de 4 persoa-ne este de cel puţin 377 de Euro sau 7213.07 lei net lunar.

Asta înseamnă că salariul minim acoperă doar 87% din minimul de subzistenţă pentru o singură per-soană, 22% din minimul de subzis-tenţă pentru o familie de 4 persoane și doar 19% dintr-un salariu minim decent. Sarcina de a acoperi dife-

renţa de 81% rămâne pe umerii ce-tăţeanului.

O mamă singură cu doi copii de vârstă școlară, muncitoare de la o fa-brică de confecţii, spune că e impo-sibil de trăit din salariul ei de 1500 de lei. „Cumpăr cele mai mari și ief-tine sticle de șampon, mâncăm orez și cartofi cu copiii și poate câteodată – o dată pe săptămână, gătim o bu-cată de găină. E foarte greu dacă nu ai pământ. Salariul e singurul venit. Fabrica nu îmi acoperă transportul și trebuie să cheltui 200 de lei (11 Euro) pe lună pentru microbuz. Anul acesta am împrumutat 1,000 de lei (54 de Euro) ca să cumpăr cele mai ieftine rechizite școlare pentru cei 2 copii”.

Menţinerea salariului minim sub limita coșului de consum este un ge-nerator de probleme continuu.

Ce are salariul minim cu econo-mia subterană? Salariul minim ofi -cial foarte mic e aproape o invitaţie deschisă pentru a plăti restul „la plic”. Realitatea este că diferenţa dintre sa-lariul minim și coșul minim de subzis-tenţă este suportat de cineva, altfel, oamenii nu ar putea supravieţui. În fi ecare lună, ceva se întâmplă pentru ca muncitorii să-și acopere, la limi-tă, cheltuielile. De obicei, muncitorii trăiesc din împrumuturi, remitenţe, munca în agricultură, sau, desigur, bonusuri neofi ciale la salariu. Dacă în unele industrii muncitorii chiar pri-mesc salariul minim, în altele (sau în aceleași) muncitorii primesc o parte – legal, iar restul la negru.

Altă muncitoare într-o fabrică de confecţii își descrie situaţia în ter-menii următori: „Uneori primim în jur de 900 de lei (49 de Euro) „sub masă”, dacă managerul ne place și ne îndeplinim norma de lucru câte-va luni la rând”. În altă fabrică, tot de confecţii, munca lucrată suplimen-tar sâmbăta se plătește la mână și nu e inclusă în salariu, care ofi cial este de 1500 de lei.

Ce are salariul minim cu egalitatea de gen? Industriile care angajează preponderent femei au cel mai mic câștig pe ţară comparativ cu salariile decente câștigate în industriile pre-dominate de bărbaţi – deși munca făcută de femei contribuie substan-ţial la PIB-ul Moldovei.

Industria lemnului și cea a con-fecţiilor sunt cele mai prost plătite în Moldova. În fabricile de confecţii cercetate de Clean Clothes Cam-paign, venitul lunar încasat este la limita salariului minim sau exact salariul minim. Și dacă industria lemnului nu este atât de dezvolta-tă, cea a confecţiilor constituie 8% din PIB și are 336 de fabrici ofi cial înregistrate care angajează peste 26.000 de muncitori. Pardon – de muncitoare. Dintre aceștia, peste 90% sunt femei. Cu tot cu bonusuri și ore suplimentare, femeile angaja-te în confecţii câștigă, în medie, 114 Euro lunar.

Comparativ, în industriile domina-te preponderent de bărbaţi se câști-gă de până la 4 ori mai mult pentru același număr de ore lucrate. Salariul mediu în industria automobilelor este de 230 de Euro, iar în producţia și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer con-

diţionat se câștigă, în medie, 394 de Euro lunar [4]. Contrar opiniei publi-ce potrivit căreia salariul muncitoa-rei în confecţii este doar un „adaos” la veniturile familiei, un număr sem-nifi cativ de muncitoare sunt mame singure, iar salariul minim le este singura sursă stabilă de venit.

Avem nevoie de un „reality check”. Salariul minim în sectorul privat cere un salt racordat la realitatea co-șului de consum și a geografi ei regi-onale. Deși eforturile sindicatelor de a ridica nivelul salariului minim în fi ecare an sunt apreciate – rata creș-terii este atât de mică, încât aproape s-ar fi produs de la sine, și fără lob-by. Sindicatele și societatea civilă par să se fi resemnat cu reticenţa Guvernului de a crește salariul și se adaptează condiţiilor sale. Și unde nu există revendicări, nu pot exista nici schimbări.

În primul rând, un salariu minim se calculează, convenţional, pentru o familie de 4 persoane. De ce? Cele 4 persoane nu sunt neapărat stere-otipicul soţ, soţie și cei doi copii. În societate există o varietate mare de sinapse sociale: persoană necăsăto-rită; soţi cu câţiva copii; mamă sin-gură cu 2 copii; soţi fără copii; tineri adulţi cu părinţii la întreţinere etc. În Moldova, în special, rudele sunt responsabile pentru întreţinere și ajutor fi nanciar reciproc. De aseme-nea, modurile în care suntem inter-conectaţi sunt în continuă schimba-re: persoana necăsătorită astăzi se căsătorește peste un an și decide să aibă copii; cuplul căsătorit divorţea-ză și femeia devine mamă singură cu copii la întreţinere; soţul/soţia își pierde serviciul și venitul familiei e redus drastic; o rudă se îmbolnă-vește și familia urmează să îi asigure cheltuielile. În medie, acest amal-gam de varietăţi și multe altele poa-te fi exprimat convenţional printr-o celulă socială de 3 unităţi de consum (2 adulţi și 2 copii). Prin urmare, sa-lariul minim estimat urmează să permită orice fl uctuaţii în cheltuieli care ar putea interveni de-a lungul anilor, și să acopere întreţinerea per-soanelor fără ca acestea să cadă sub limita sărăciei și a demnităţii umane.

Coșul minim de consum, care de-termină, în mare parte, rata salariu-lui minim, se calculează în baza unei diete de 3000 de calorii pe zi pentru un adult apt de muncă și 1500 pen-tru un copil. 50% dintr-un salariu decent minim se cheltuiește pentru

mâncare; 40% – pentru întreţinere, îmbrăcăminte, transport, educaţia copiilor și sănătate; iar 10% din sa-lariu urmează să permită economisi-rea pentru situaţii neprevăzute.

Acum, haideţi să respirăm adânc și să confruntăm realitatea: salariul minim necesar pentru o familie de 4 persoane în Moldova este între 6282-7213 lei net lunar [5]. Șocant?

World bank acordă o alternativă rezonabilă ţărilor în curs de dezvol-tare și stabilește pragul sărăciei la 60% din salariul mediu pe ţară. Așa cum statele vor garanta că nimeni nu trăiește sub pragul sărăciei, sala-riul minim urmează să fi e cel puţin egal cu acesta, iar în Moldova asta înseamnă 122 de Euro sau 2330 de lei net. Un prim pas, necesar și re-alist, spre nivelarea coșului minim de consum cu salariul minim ar fi ca salariul minim să fi e crescut până la 2330 de lei și menţinut cel puţin deasupra pragului sărăciei.

…În timp ce salariul crește cu câte 100-200 de lei pe an, cineva trebuie să-și asume responsabilitatea pen-tru diferenţa reală între venit și coș de consum. Astăzi, Guvernul nu vrea să o facă și pune sarcina pe ume-rii muncitorilor. Ca societate civilă, poate e timpul să cerem ceea ce e lo-gic – un salariu minim proporţional cu coșul minim de consum și similar altor state europene în proces de ac-cedere la UE?

Notă: coșul minim de consum și minimul de subzistență sunt folosite cu același sens.____________________

[1] O unitate de consum = 1 adult sau 2 copii.

[2] Analiza este pentru 2013. La 1 mai 2014, salariul minim în Moldova a crescut de la 1400 de lei (71 de Euro) în 2013 la 1650 de lei (86 de Euro), menţinându-și pozitia în clasamen-tul de mai sus.

[3] Calculat pentru o familie de 4 per-soane sau 3 unităţi de consum.

[4] În orice caz, conceptul răspândit pre-cum că munca femeii este doar un “adaos” la munca „serioasă” a bărba-tului – în ciuda ritmului și a volumu-lui de muncă epuizante din fabricile de confecţii din Moldova – este un semnal de alarmă suplimentar pen-tru imaginea femeii în societatea noastră și devalorizarea muncii ei.

[5] În baza datelor ofi ciale privind coșul de consum și a estimărilor Clean Clothes Campaign.

Corina AJDER

Sursa: platzforma.md

Salariul minim în Moldova, mai mic decât Salariul minim în Moldova, mai mic decât în India şi Indonezia. Mergem spre UE?în India şi Indonezia. Mergem spre UE?

În 2013, salariul minim în Moldova era de 1400 de lei în sectorul privat. Deși salariul este cel mai mic din Europa Centrală și de Est și nu are nimic în comun cu cheltuieli-le minime reale, totuși societatea civilă nu protestează în niciun fel împotriva acestei situaţii („Așa e în ţările sărace”). Sindicatele cer doar o modestă majorare a salariului până la nivelul minimului de subzistenţă pen-tru o singură persoană; ONG-urile nu au prea îndrăznit nici ele să ceară schimbări majore. Muncitorii se tem să revendice salarii mai mari ca să nu-și riște slujbele. Ca rezultat, în ultimii ani, salariul minim a fost majorat, în medie, cu 100-200 de lei pe an.

18 IULIE 2014 55 F L U XF L U XEconomic

Cele mai scumpe servicii achiziţi-onate în 2013, calculate în baza su-mei medii pe contract, au fost cele de formare, de învăţământ și forma-re profesională, urmate de servicii-le pentru horticultură, serviciile de reparaţie și întreţinere a diverselor mijloace de transport, serviciile poș-tale și de telecomunicaţii. În total, pentru achiziţionarea serviciilor, au fost cheltuiţi 1,5 miliarde de lei.

Cele mai scumpe lucrări achiziţio-

nate anul trecut au fost lucrările de construcţii complete sau parţiale și lucrările publice, lucrările de fi nisare a construcţiilor, lucrările de instalaţii pentru clătiri și altele. Suma totală cheltuită pentru acest tip de achiziţii a fost de peste două miliarde de lei.

Cele mai scumpe bunuri achizi-ţionate în 2013 au fost substanţele explozibile (este vorba de trei con-tracte, fi ecare în valoare medie de 12,8 milioane de lei). Urmează în top

pachetele software și sistemele in-formatice, sistemele de informare și servere, alte aparate și utilaje.

Totodată, în ceea ce ţine de bu-nuri, cei mai mulţi bani s-au cheltuit, prin procedura de achiziţii publice, pentru produse farmaceutice (438,7 mln lei), alimente, băuturi, tutun și produse conexe (406,4 mln lei), ur-mând cheltuielile pentru procurarea vehiculelor, diverselor produse ali-mentare și a combustibilului.

Experţii indică un șir de probleme care ţin de transparenţa achiziţiilor publice. Astfel, autorităţile contrac-tante publică doar sporadic planu-rile de achiziţii. Informaţia privind achiziţiile desfășurate de o anumită instituţie publică uneori este greu de găsit, aceasta nu este plasată pe pagina WEB, cum nu sunt publica-te nici invitaţiile pentru operatorii economici califi caţi. Sunt utilizate proceduri netransparente, care nu impun publicarea anunţului privind desfășurarea achiziţiei, iar selecta-rea pretendenţilor se limitează la un cerc restrâns.

Se arată, de asemenea, că lista operatorilor economici califi caţi este doar o formalitate, pentru că poţi să fi i ofi cial califi cat, dar să nu fi i invitat la tender. Operatorii eco-nomici interesaţi nu pot obţine în-totdeauna informaţia desfășurată privind procedura de achiziţie.

Autorii studiului mai menţionează că procesul de depunere a ofertelor nu este documentat în mod adecvat și nu este transparentă procedura de deschidere și evaluare a ofertelor (se face fără întocmirea proceselor verbale).

Informaţia privind contractele atribuite nu este întotdeauna publi-

cată, iar mass-media, societatea civi-lă nu poate accesa raportările referi-tor la achiziţiile publice desfășurate. Respectiv, nu poate elucida mai ușor cazurile de fraudare a acestora.

În același timp, achizițiile publice rămân a fi un domeniu cu mari ris-curi de pierderi, generate de achi-ziţiile haotice și inefi ciente. Cei mai mulți bani se risipesc din cauza pro-curării unor bunuri care sunt inuti-le sau sunt de proastă calitate (ex. autobuze școlare), dar și din cauza aprobării obiectivelor și direcțiilor de investiții capitale fără a lua în considerare investițiile inițiate și ne-fi nalizate în perioadele precedente,

precum și situația economică și de-mografi că.

Pe de altă parte, pierderi impor-tante generează fenomenul corup-ţiei și lipsa controalelor adecvate, care creează un mediu favorabil pentru scheme de aranjamente, co-luziune și fraudare.

Experţii relevă că, la nivel global, suma mitei constituie un procent fi x din preţul contractului: 5-20% pen-tru a câștiga licitaţia și 2-5% pentru a primi plata conform invoice-ului. În unele cazuri de excepţie, suma mitei totaliza 30-40 la sută din va-loarea contractului.

FLUX, după budgetstories.md

ACHIZIŢIILE PUBLICE – UN DOMENIU CU MARI RISCURI DE PIERDERI

Suma mitei în cazul unor contracte poate ajunge Suma mitei în cazul unor contracte poate ajunge până la 30-40 la sută din valoarea acestuiapână la 30-40 la sută din valoarea acestuia

Un infografi c publicat de budgetstories.md arată cum se fac la noi achiziţiile publice și pentru ce au fost chel-tuiţi cei mai mulţi bani în 2013. Autorii studiului menţi-onează că în economiile contemporane, tot mai multe bunuri și servicii sunt achiziționate de guverne de pe piață de la sectorul privat. În 2013, autoritățile publi-ce din Republica Moldova au cumpărat bunuri, lucrări și servicii în valoare de peste 9,3 miliarde de lei, ceea ce constituie 9,3% din PIB sau circa 24% din Bugetul Public Național pentru anul 2013. Din acești bani, prin procedurile tradiționale de achiziții publice (aproape 6 miliarde de lei) s-au cumpărat bunuri, lucrări și servicii.

Totodată, exporturile de măr-furi autohtone s-au diminuat cu 7% și au constituit 604,6 mili-oane de dolari. În schimb, re-exporturile de mărfuri au spo-rit considerabil, însumând cu 21,3% mai mult decât în aceeași perioadă a anului precedent, informează Biroul Naţional de Statistică.

S-au majorat exporturile că-tre ţările Uniunii Europene, va-

loarea lor fi ind de 521,9 milioa-ne de dolari (cu 22,5% mai mult faţă de ianuarie-mai 2013). Mărfurile livrate în UE deţin o cotă de 53,8% în totalul expor-turilor .

Exporturile în ţările CSI s-au redus cu aproape 19% și au în-sumat 308,4 milioane de dolari. Ele deţin o pondere de aproape 32 la sută în exporturile Moldo-vei.

Importurile au fost de peste două ori mai mari decât expor-turile, chiar dacă au scăzut cu 2 la sută faţă de perioada de refe-rinţă din 2013. Ele au totalizat în primele cinci luni ale anului aproximativ 2 miliarde 95 de milioane de dolari.

La fel ca și exporturile, impor-turile din ţările UE s-au majorat, cifrându-se la aproape 1 miliard 13 milioane de dolari (cu 8,2% mai mult decât în ianuarie-mai 2013).

Importurile de mărfuri pro-

venite din ţările CSI au însumat 585 de milioane de dolari, înre-gistrând o diminuare de peste 13 la sută faţă de aceeași peri-oadă din anul trecut. Această valoare echivalează cu o cotă de aproximativ 28% în total importurilor (31,5% în ianuarie-mai 2013).

Potrivit BNS, decalajul consi-derabil în evoluţia exporturilor și importurilor a determinat acumularea unui defi cit al ba-lanţei comerciale în valoare de 1 miliard, 125,5 milioane de do-lari, cu 5,3 la sută mai puţin faţă de cel înregistrat în perioada corespunzătoare din anul 2013. Cu ţările Uniunii Europene, ba-

lanţa comercială s-a încheiat cu un defi cit de 490,6 milioane de dolari, iar cu ţările CSI - de 276,7 milioane de dolari.

Cel mai mare defi cit al balan-ţei comerciale a fost înregistrat cu China (-177 de milioane de dolari), Ucraina (-156 de mili-oane), România (-128 de mili-oane), Germania (-121 de mili-oane) și Federaţia Rusă (-120 de milioane).

Totodată, gradul de acoperi-re a importurilor cu exporturi în ianuarie-mai 2014 a fost de 46,3% faţă de 44,5% în perioa-da corespunzătoare din anul 2013.

FLUX

Cresc reexporturile şi se reduc exporturile de mărfuri autohtoneExporturile au crescut ușor în pri-mele cinci luni ale anului în curs, dar această creștere s-a datorat, mai degrabă, reexporturilor. Astfel, în ianuarie-mai 2014 exporturile de mărfuri au totalizat 969,4 milioane de dolari, cu 2% mai mult decât în perioada similară din 2013.

18 IULIE 201466F L U XF L U X Interviu

- Părinte Teofi l, pentru mai mul-ţi creștini este greu să înţeleagă cum a ajuns să fi e canonizat și cinstit de către Biserica Ortodoxă un domnitor care a vărsat sânge și care a fost, poate, mai dur cu su-pușii săi?

- În primul rând ar trebui să remar-căm faptul că perioada de domnie a Sfântului Ștefan cel Mare, cei 47 de ani, a fost într-o vreme de mare încercări, când ţara era secătuită din cauza luptelor pentru domnie. Cu sabia s-a făcut și urcarea lui pe tron, la vârsta de 17 ani, în 1457, după cele două lupte de la Doljești și Orbic, când a avut confruntarea cu Petru Aron, ucigașul tatălui său. În felul acesta reușește să urce pe tro-nul Moldovei și este uns domnitor de mitropolitul Teoctist la câmpia Dreptăţii. Puţini ani de pace au fost în toată această perioadă. Domni-torul a trebuit să vegheze mult la apărarea ţării, a neamului și a cre-dinţei noastre strămoșești, a credin-ţei dreptmăritoare. A fost nevoit să se apere și să-și apere ţara, și dintre cei apropiaţi și-a ales noi boieri, căci boierii care-i avea, boierii vechi, de multe ori complotau cu potrivnicii, cu dușmanii săi, pentru că ei nu gân-deau decât la înmulţirea averilor lor, nu gândeau la binele ţării și la pros-peritatea poporului. Astfel, Sfântul Ștefan și-a ridicat la rang de boieri dintre viteji, dintre oștenii săi și a purtat grijă de cei săraci.

Sfântul Ștefan cel Mare a fost sin-gurul domn creștin în acea perioadă care a avut curajul de a-l înfrunta pe sultanul Mahomed, atunci când im-periul otoman era în plină ascensiu-

ne. Cum bine știţi, imperiul otoman, după cucerirea Constantinopolului la 1453, de către sultanul Mehmet al II-lea Fatih, își continua înaintarea spre centrul Europei. În iarna anului 1474, Mahomed al II-lea îl trimise în Moldova pe beylerbeyi Hadâm Su-leiman Pașa (Hadin Süleyman Pașa), cu 120.000 de oameni, cu misiunea de a supune pe domn și a-i nimici oastea. Ștefan își organizează tabă-ra în faţa Vasluiului, în locul numit Podul Înalt, și în ziua de 10 ianuarie 1475, înainte de a se lumina de ziuă, dădu atacul pe neașteptate. Oștirea turcilor se destrămă în învălmășeală. Locul mlăștinos, ceaţa, necunoaște-rea terenului, mări tulburarea turci-lor, care se risipiră. După alungarea lor, Ștefan trimise o scrisoare în lim-ba latină către toţi principii creștini din Europa, vestindu-le marea iz-bândă și cerându-le sprijin pentru încercările viitoare. Dar în afară de

felicitări din partea Papei și a Repu-blicii Veneţiene, ajutor nu veni de nicăieri.

Mahomed II luă comanda oștirii turcești, îndreptându-se spre Su-ceava pe Valea Siretului, iar dinspre Nistru se iviră cetele tătarilor. În co-drul de la Valea Albă sau Războieni, turcii covârșiră puterile moldove-nilor în seara zilei de 26 iulie 1476. Mahomed II atacă cetăţile Suceava, Neamţul și Hotinul, dar nu le putu cuceri. Afl ând că Ștefan pregătește o nouă oaste, că ungurii și polonezii se apropie de graniţele Moldovei cu ajutor armat, văzând că hrana se îm-puţinează și că se ivesc boli în rândul oștenilor, Mahomed al II-lea se hotă-rî să se retragă. El părăsi Moldova hărţuit de cetele lui Ștefan.

Iată că poporul român, o ţărișoară mică, cu puţini oameni, a reușit să pună stavilă puhoiului otoman, care

nu a trecut de această poartă a creș-tinătăţii, Moldova. Și asta s-a făcut cu ajutorul lui Dumnezeu.

- Lupta de la Podul Înalt a fost con-siderată cea mai mare înfrângere a islamului în faţa unei armate creștine, care era de trei ori mai mică, fi ind formată, în mare parte, din ţărani moldoveni.

- Așa este, dar vreau să menţionez aici că Sfântul Ștefan, după această vestită bătălie, pentru care a fost numit de Papa de la Roma „princi-pele creștinătăţii”, a trimis vorbă în ţară ca nimeni să nu pună în seama lui victoria, ci în seama lui Dumne-zeu. Nu s-a mândrit, nu s-a înălţat.

Cronicile vremii consemnează acest lucru: nu s-a înălţat cu mintea, ci în smerenie a pus totul în seama lui Dumnezeu. Mai exact, Cronica Ţării Moldovei spune că, după bătălia de la Vaslui, Ștefan cel Mare „nu a fost cuprins de trufi e, ci a postit patru zile numai cu pâine și cu apă și în toată ţara a dat de veste ca nimeni să nu se laude cu această izbândă, ci s-o atribuie numai lui Dumnezeu și numai Lui să i se aducă laudă”.

Iar cronicarul Grigore Ureche ne dă mărturie că încă din vremea lui poporul îi zicea „sveti”, adică „sfân-tul”: „Iară pre Ștefan vodă l-au îngro-pat ţara cu multă jale și plângere în mănăstire în Putna, care era zidită de dânsul. Atâta jale era, de plân-gea toţi, ca după un părinte al său, că cunoștia toţi că s-au scăpatu de mult bine și de multă apărătură. Ce după moartea lui, pănă astăzi, îi zicu Sveti Ștefan vodă” (Letopiseţul lui Grigore Ureche). Și continuă croni-ca: „nu pentru sufl etul lui, care este în mâna lui Dumnezeu, că și el a fost om cu păcate, dar pentru faptele lui vitejești”.

- Poate nu cunoașteţi, dar și la mă-năstirile de la noi, din Republica Moldova, se cântă și astăzi, cu di-ferite ocazii, „Când a fost să moa-ră Ștefan...”.

- Asta ne demonstrează încă o dată că Sfântul Ștefan a fost iubit de popor ca un părinte și apărător al său și această dragoste a rămas imortalizată în cântece care răsună și aici, și dincolo de Prut. Dacă într-o mână avea crucea și în cealaltă sabia, să nu uităm că lucrul acesta l-a făcut pentru apărarea neamului și pentru apărarea credinţei orto-doxe, care și la vremea aceea, ca și acum, de altfel, era destul de încer-cată. Știm cu toţii că popoarele care au căzut sub stăpânirea otomană, în mare parte au fost nevoite să renunţe la credinţa lor și să accep-te credinţa musulmană. De aceea, perioada lui de domnie a fost ca o binecuvântare de la Dumnezeu, iar Sfântul Ștefan a fost ca un trimis al lui Dumnezeu cu misiunea de a apă-ra această poartă a creștinătăţii. Nu în zadar și papa Sixtus al IV-lea îl nu-mește „atlet al lui Hristos”, toţi erau conștienţi de ceea ce a făcut Sfântul Ștefan pentru apărarea neamului și a credinţei creștine.

Și încă ceva foarte important. Ștefan nu a dus lupte de cotropire a noi teritorii, de îmbogăţire, ci lup-ta lui a fost, exact cum zice Mircea cel Bătrân în Scrisoarea a III, „eu îmi apăr sărăcia și nevoile și neamul”. Mi se par relevante cunoscutele cuvin-te ale istoricului Nicolae Iorga, care, vorbind despre Sfântul Ștefan cel Mare, îl caracterizează drept „cinstit și harnic, răbdător fără să uite și vi-teaz fără cruzime, strașnic în mânie și senin în iertare, răspicat și cu mă-sură în grai, gospodar și iubitor al lucrurilor frumoase, fără nici o trufi e în faptele sale, care, se pare că vin printr-însul de aiurea și de mai sus, de la Dumnezeu”.

Semnele sfi nţeniei lui Ștefan cel Mare le găsim în viaţa lui și în moș-tenirea pe care ne-a lăsat-o. În viaţa lui și-a purtat crucea: de domn – cu grija în inimă pentru o ţară mereu în creștere și pentru un popor ame-ninţat cu islamizarea; de soţ și tată – moartea celor două soţii și a fi ilor săi; de luptător – rana de la picior purtată cu răbdare mai mult de 40 de ani. Prin această întreită cruce, Hristos l-a curăţat și l-a sfi nţit, dân-du-i o credinţă nestrămutată în aju-torul Lui. Ștefan cel Mare este mare pentru că a înţeles că biruinţele au fost purtate cu ajutorul lui Dumne-zeu, iar înfrângerile i-au fost spre în-cercare și spre răbdare.

Ștefan cel Mare este Sfânt pen-tru că și-a iubit neamul și s-a jertfi t pentru el, iar neamul a răspuns prin cinstire și evlavie. Acestui neam ai cărui fi i suntem noi, cei de astăzi, el i-a transmis o moștenire nepreţuită, sugerată chiar prin cuvintele scrise pe pergamentul din icoana sa: „Mai presus de tihna noastră stă apărarea fi inţei și neatârnarea ţării noastre!”.

- Vă mulţumim pentru cuvintele și explicaţiile oferite.

- Bunul Dumnezeu care l-a întărit pe Sfântul Ștefan în luptele fi zice și duhovnicești pe care le-a avut să vă binecuvânteze și să vă lumineze în ceea ce faceţi. Iar eu, ca unul care vin de la Mănăstirea Putna, unde este îngropat Sfântul Ștefan cel Mare, pot să mărturisesc că puterea, ajuto-rul și bucuria pe care le simţim ori de câte ori ne rugăm dreptcredinciosu-lui voievod sunt foarte mari.

A discutat, Igor PÂNZARU, FLUX

PĂRINTELE TEOFIL OBREJA:

„Ştefan cel Mare este Sfânt pentru că „Ştefan cel Mare este Sfânt pentru că şi-a iubit neamul şi s-a jertfi t pentru el”şi-a iubit neamul şi s-a jertfi t pentru el”

La 15 iulie, sute de credincioși ortodocși, clerici, politicieni, re-

prezentanţi ai autorităţilor locale Căușeni, călugări și oaspeţi

din România au venit la bisericuţa de lemn închinată Sfântului

Voievod Ștefan cel Mare a complexului monahal „Sfi ntele fe-

mei mironosiţe Marta și Maria” din Hagimus pentru a aprinde

o lumânare în cinstea celui despre care istoricul Nicolae Iorga

a spus că este „cea mai deplină și curată icoană a sufl etului

românesc”. La evenimentul organizat cu multă dăruire de sine

și dragoste de surorile și maicile acestui așezământ monahal a

participat Mitropolitul Chișinăului și al Moldovei, ÎPS Vladimir,

împreună cu un sobor de preoţi, președintele raionului Cău-

șeni, Ion Ciontoloi, președintele Comitetului Naţional Olimpic,

Nicolae Juravschi, colective folclorice din localitate, ctitori și

enoriași din Republica Moldova și România. Am ales să dis-

cutăm despre Sfântul Ștefan cu părintele Teofi l Obreja de la

Mănăstirea Putna – mănăstirea de sufl et a marelui Voievod.

18 IULIE 2014 77 F L U XF L U XSocial

Ronald Inglehart, de la Uni-versitatea Michigan, și Chris-tian Welzel, de la Universita-tea Luephana din Germania, au realizat un infografi c care arată valorile culturale care predomină în diferite ţări. La acest studiu au participat peste 400.000 de persoane din 100 de state.

Cercetarea a surprins mai multe aspecte care pot carac-teriza și diferenția țările între ele. Pe baza lor a fost realizat un grafi c axiologic, luându-se spre analiză patru coordona-te esențiale care pot genera diferențieri de ordin cultural între țări.

Unul dintre factorii specifi ci care își pun amprenta asupra

țărilor este reprezentat de valorile tradiţionale. Țările orientate spre acest set valo-ric pun accent pe importanţa religiei, relaţia părinte-copil și relaţia cu autoritatea. Con-form cercetătorilor, persoa-nele care au aceste valori tind să respingă divorţul, avortul, eutanasia sau suicidul. În consecință, popoarele care sunt conduse de aceste valori au de obicei un nivel ridicat de naţionalism și mândrie na-ţională.

Un alt factor care a fost luat în considerare pentru grupa-rea țărilor a fost cel constituit din valorile secular-raţionale. Acestea vizează mai mult o ideologie liberală, detașată

de tot ceea ce implică o com-ponentă tradițională.

O altă categorie de țări sunt motivate de valori de supra-vieţuire. Acestea implică o re-zumare la siguranţă din punct de vedere economic și fi zic. De aici derivă și un nivel scă-zut de toleranţă și încredere.

Pe o altă axă a infografi -cului se situează valorile de autoexprimare, care acordă prioritate promovării egalită-ţii de gen, protecţiei mediului și toleranţei faţă de străini sau homosexuali.

Infografi cul grupează ţări-le și din punctul de vedere al religiei dominante (ortodoxie, islam, protestantism), sau al limbii vorbite (limba engleză).

Care sunt concluziile studiului?Infografi cul permite extra-

gerea mai multor concluzii, cu implicații diverse. Ce se observă? Că un stat care are

un nivel crescut de trai și dez-voltare economică tinde să se deplaseze diagonal de la stânga infografi cului (sărăcie) spre dreapta (bogăţie).

De asemenea, se constată că valorile secular-raţionale domină în statele cu o isto-rie democratică îndelungată, cum este Franţa sau Belgia.

Foarte interesantă este situația din țările protestan-te. State precum Danemarca, Suedia, Norvegia sunt în zona de intersecție dintre valorile secular-raționale și valorile de autoexprimare. Aceasta nu face decât să confi rme nivelul de secularizare la care au ajuns țările nordice. Cândva, în trecu-tul istoric, erau cunoscute pen-tru valorile religioase pe care le promovau. Nu același lucru se mai poate afi rma și astăzi.

La fel, în multe state vestice oamenii iau drept garantate valorile de supravieţuire și de libertate a gândirii. În aceste condiții, este natural să ac-centueze valorile de autoex-primare.

Prin contrast, valorile de su-pravieţuire sunt mai des întâl-nite în ţările estice. Țări pre-cum Rusia, Bulgaria, Ucraina, Moldova sunt dominate de valori secular-raţionale și de supravieţuire.

Conform lui Inglehart și Welzel, industrializarea duce la modernizarea și democra-tizarea unui stat, dar deter-mină și trecerea de la valorile tradiţionale la cele seculare, separând în fi nal religia de autoritate.

Dar România?România poate constitui un

caz particular. Deși este inclu-să în grupul țărilor ortodoxe, conform infografi cului, se afl ă la distanță de Rusia sau Bulgaria. Chiar mai jos de-cât vecinii moldoveni, într-o zonă dominată de valori tra-diţionale și de instinctul de supraviețuire.

Ceea ce pare să fi e surprin-zător este apropierea de Irak (o țară islamică), care, la rân-dul ei, se simte mai conforta-bilă în zona tradițională. Pare paradoxal ca o țară creștină să împărtășească opțiuni de dez-voltare asemănătoare uneia islamice. Accentul așezat pe tradiționalism face posibil acest lucru, chiar dacă valorile tradiționale sunt complet di-ferite. Nu conținutul acestora este important, ci traiectoria pe care o imprimă parcursului unei țări.

Iar în această privință, Ro-mânia este mai legată de componenta tradițională decât vecinele ei ortodoxe. Aceasta o menține mai dis-tantă față de valorile secula-re, dar și mai apropiată de va-lorile de supraviețuire. Nu ar trebui atunci să mire faptul că românii se autocaracterizea-ză ca fi ind un popor care nu și-a dezvoltat o mentalitate de învingător.

Poate că nu întâmplător fostul ambasador american, Marc Gitenstein, recomanda românilor să înlocuiască ex-presia „Asta e viaţa” cu „Yes, we can!”.

România creștină cu înrudire islamicăOrientarea spre

tradiționalism a României a fost subiectul unei mai vechi

dispute între europeniști și tradiționaliști. Acuzația „for-melor fără fond” specifi că cul-turii românești a venit pe acest nivel de tensiune între cei care doreau o rupere de fi lonul tradițional și cei care conside-rau că singura variantă viabilă este consolidarea acestuia.

Conform infografi cului, consolidarea valorilor demo-cratice este în directă corelație cu distanțarea de axa valorilor tradiționaliste. Modul în care este poziționată România în acest moment sugerează o infl uență mai mare a compo-nentei tradiționale decât a celei europene. Practic, Româ-nia, spre deosebire de celelal-te țări ortodoxe, pare să își fi asumat mai puține riscuri în a se desprinde de un parcurs care a constituit ani de-a rân-dul substanța criticilor venite din partea moderniștilor. Și ce este paradoxal, deși intrată în Europa, România se simte mai apropiată de islam ca men-talitate de viață. Mai ales în condițiile în care componen-ta tradițională este asociată religiei. O recunoștea fără ni-ciun echivoc academicianul Răzvan Theodorescu, atunci când afi rma despre poporul român că „Dumnezeu îi face de toate, iar el stă, se uită, se roagă, se mai joacă cu niște mătănii, aici se înrudește cu islamicul. Este o altă educaţie”.

Florentin LEHACISursa: semneletimpului.ro

Tinerii din Republica Mol-dova care doresc să candi-deze pentru învăţământul de stat din România, uni-versitar și preuniversitar, pot depune dosarele de înscriere la Comisia mixtă de selecţie, care va activa la Bălţi, Chișinău și Cahul între 27 iulie și 7 august 2014.

La Bălţi, comisia va activa în in-cinta Universităţii „Alecu Russo”, cu următorul program: în zilele de 27 și 29 iulie, între orele 9:30-13:30 și 14:30-18:30, iar pe data de 29 iulie, de la 9:30 până la ora 12.00.

În perioada 30 iulie – 2 august, candidaţii vor putea depune dosa-rele la Consulatul din Chișinău, str. Grigore Ureche, 2, în următorul in-terval: 9:30-13:30 și 14:30-18:30.

La Cahul, Comisia mixtă de selec-ţie va recepţiona dosarele în incin-ta Universităţii B.P. Hasdeu, de la 4

până la 7 august, între orele 9:30-

13:30 și 14:30-18.30

Pentru depunerea dosarelor în

cele mai bune condiţii și asigurarea

confortului candidaţilor, Ambasada

României face un apel către tinerii

care depun dosarele la Consulatul

din Chișinău și recomandă ca, în li-

mita posibilităţilor, să se prezinte

după cum urmează:

Pe 30.07.2014 – tinerii ale căror

nume de familie începe cu litere de

la A la H inclusiv.

Pe 31.07.2014 – tinerii al căror

nume de familie începe cu litere de

la I la P inclusiv.

Pe 01.08.2014 – tinerii al căror

nume de familie începe cu litere de

la R la Z inclusiv.

În data de 02.08.2014, tinerii vor

putea, de asemenea, să-și depună

dosarele la Consulatul din Chișinău,

indiferent de iniţiala numelui de fa-

milie.

În cadrul Consulatului de la Chiși-

nău, candidaţii pentru învăţământul

preuniversitar vor depune dosarele

la intrarea din str. Grigore Ureche,

iar candidaţii pentru învăţământul

universitar vor depune dosarele

la intrarea din str. Albișoara (lângă

benzinărie).

„Îi rugăm pe tinerii care depun

dosare la Chișinău să evite aglome-

raţia din prima zi. Admiterea nu se

face în ordinea depunerii dosarelor,

ci după mediile calculate conform

metodologiei ce poate fi consultată

la adresele electronice menţionate.

Ordinea depunerii dosarelor nu are

importanţă.

Toţi candidaţii vor avea posibilita-

tea să depună dosarul. În fi ecare an,

Comisia mixtă a părăsit Republica

Moldova doar după ce a preluat do-

sarele tuturor candidaţilor care au

dorit să se înscrie în învăţământul

de stat din România”, se precizează

într-un comunicat al Ambasadei Ro-

mâniei la Chișinău.

Pentru a consulta lista cu locurile

oferite în învăţământul din Româ-

nia, dar și pentru a afl a care sunt

condiţiile necesare și actele care vor

fi depuse, candidaţii pot accesa pa-

gina electronică a Ministerului Edu-

caţiei Naţionale (http://www.edu.ro)

sau pagina electronică a Ambasadei

României, la articolul „Școlarizare în

România 2014-2015” (http://chisi-

nau.mae.ro/node/889).

FLUX

Când şi cum se va face înscrierea la studii în RomâniaCând şi cum se va face înscrierea la studii în România

România tradiţională, mai aproape de islam?Diferențele între țări nu sunt doar rezultatul nivelului de civilizație al populației componente, ci și al factori-lor care au concurat de-a lungul evoluției istorice. Sunt țări pentru care tradiția reprezintă o sursă de identita-te, iar pentru altele secularismul constituie o compo-nentă vitală. Cel puțin, aceasta sugerează un infografi c care plasează România pe o altă axă a dezvoltării decât majoritatea țărilor europene.

18 IULIE 201488F L U XF L U X Externe

Principalul atribut al programului politic pre-zentat de Jean-Claude Juncker pare a fi mode-raţia.

Programul noului președinte al Comisiei Europene a căutat să preia câte ceva din preocupările fi ecărui grup politic sau naţional. Chiar dacă axa programului său rămâne disci-plina fi scală și oroarea de noi dato-rii, apar în programul conservatoru-lui Jean-Claude Juncker și obiective liberale, socialiste, ecologiste, dar și un mod indirect de a liniști temerile euroscepticilor. „În următorii 5 ani nu se va produce nicio nouă extin-dere”, a spus președintele Comisiei, argumentând că Uniunea are nevoie de timp să se obișnuiască cu adera-rea a noi 13 state produsă într-un interval scurt de numai 10 ani. ”Uni-unea are nevoie de un răgaz ca să poată consolida ceea ce s-a realizat până acum”.

Au urmat apoi nuanţele, care pen-tru români și moldoveni sunt foar-te importante. În următorii ani vor

continua negocierile de aderare cu Serbia, dar nu vor fi deschise nego-cieri nici cu Ucraina și nici măcar cu Moldova. „Cu ţările afl ate în vecină-tatea estică, ca Moldova și Ucraina – a spus Juncker – va trebui să in-tensifi căm relaţiile de cooperare cu scopul de crea legături și mai strân-se pe plan economic și politic”. Man-fred Weber, reprezentantul grupului politic care l-a propus pe Juncker, afi rma, de asemenea, în intervenţia sa de marţi, 15 iulie, că „Ucraina este o ţară europeană”, ceea ce dorea pe-semne să spună că între UE și Ucrai-na nu există o separaţie esenţială, ci doar una de conjunctură. Atâta doar că, uneori, anumite conjuncturi pot dura foarte mult.

De fapt, declaraţia privitoare la vecinătatea estică are și o compo-nentă de politică externă, căci e un mod de a da asigurări Rusiei că UE nu va mai încuraja pe viitor mișcări politice „neconforme” în acest spaţiu tulbure și accidentat. Totuși, sensul principal al declaraţiei legate de sto-parea extinderii este îndreptat către interior, către preocupările cele mai

fi erbinţi ale Europei occidentale mai cu seamă. Migraţia din afara și din interiorul uniunii, concurenţa forţei de muncă ieftine, ciocnirile culturale au reprezentat în ultimii ani materia primă a discursului eurocritic. Or, e de remarcat că Jean-Claude Juncker nu a făcut, cel puţin în aparenţă, ni-ciun rabat de la esenţa programului său politic. Astfel el a dat asigurări că

va continua să apere libera circulaţie a lucrătorilor, chiar dacă a concedat autorităţilor naţionale dreptul de a combate „interpretările abuzive și frauduloase”. O altă nuanţă ușor re-strictivă ar putea fi reţinută: „Va tre-bui să promovăm mobilitatea forţei de muncă, în special în sectoarele afl ate în defi cit și lipsite de califi cări-le necesare”. Este o afi rmaţie care su-

gerează o tentativă de reglementa-re. Dar Jean-Claude Juncker nu este propriu-zis un liberal, ci mai curând un politician care crede în interven-ţiile bine ţintite.

Pentru români ar putea avea im-portanţă și un alt aspect al progra-mului său, și anume cel referitor la directiva detașării lucrătorilor. În opinia noului președinte, în cadrul Uniunii aceeași muncă, prestată în același loc, trebuie remunerată cu exact aceeași sumă de bani. La pri-ma vedere ar putea fi în interesul lu-crătorilor din Est, dar nu este sigur că eliminarea așa-numitului dumping social va favoriza pe toată lumea. Ofertele pentru muncile sezoniere, de pildă, ar putea scădea simţitor. În orice caz, o asemenea măsură va fi în avantajul muncitorilor cu califi cări precise și în dezavantajul celorlalţi.

Probabil caracteristica cea mai importantă a acestui program este moderaţia, căci ea reușește să evite reacţiile excesive și să ţină, în același timp, cont de cele mai mari subiecte de îngrijorare.

Sursa: Deutsche Welle

SMC (Partidul lui Miro Ce-rar) a fost creat de câţiva profesori universitari și oa-meni de afaceri și a câștigat 35% din voturi în alegerile de săptămâna trecută, în timp ce partidul conservator al lui Janez Jansa – premier până în martie 2013 și afl at acum în închisoare pentru corupţie, a obţinut 20% din voturi, scrie Bloomberg. În aceste condiţii, Cerar are postul de premier asigurat. Novicele într-ale politicii susţine liberalizarea economiei, privatizarea com-paniilor mici și fl exibilizarea pieţei forţei de muncă.

Cerar este un personaj po-pular pentru că este asociat de alegători cu tatăl său, un sportiv iubit devenit erou naţional în Slovenia comunis-tă. De asemenea, mama sa, Zdenka, a fost procuror, mi-nistru al Justiţiei și vicepreșe-dinte al liberalilor-democraţi care au guvernat timp de mai mult de un deceniu, până în 2004, când ţara a devenit prima republică ex-iugoslavă care a aderat la Uniunea Eu-ropeană. Sondajele realizate înainte de alegeri indicau re-cunoașterea numelui de fa-milie al profesorului de către alegători datorită reputaţiei familiei.

Rezultatul alegerilor va tes-ta nervii investitorilor, întru-cât politicile lui Cerar, care va forma a patra coaliţie guver-namentală slovenă din ultimii șase ani, sunt ostile faţă de

privatizarea unora din com-paniile emblematice pentru Slovenia, pe care UE o consi-deră ca fi ind esenţială pentru stabilizarea economiei pe ter-men lung.

Cerar se opune privatizării furnizorului de telecomuni-caţii Telekom Slovenia și a aeroportului internaţional din Ljubljana, iar prin aceste măsuri alimentează temerile investitorilor că Slovenia re-gresează.

„Partidul nostru va avea ca scop îndeplinirea de către Slovenia a obligaţiilor faţă de UE, dar prin propriile noastre modalităţi, într-un mod be-nefi c pentru Slovenia”, a spus proaspătul premier, citat de agenţia Thomson Reuters.

El a sugerat că intenţionea-ză să revizuiască programul de criză convenit sub condu-cerea guvernului precedent și a adăugat că noul său partid va stabili rapid care companii vor rămâne sub controlul sta-tului și care vor fi privatizate.

„Voi face tot ce îmi stă în putinţă pentru a avea fi nali-zat programul de privatizare până la sfârșitul acestui an. Aceasta va fi una din priori-tăţile guvernului”, a adăugat Cerar.

Alegerile legislative vin după demisia din luna mai a fostului premier Alenka Bra-tusek. Propunerile acesteia de privatizare au iscat certuri în propriul partid, iar ea a sus-pendat planurile de privatiza-

re susţinând că este de dato-ria viitorului guvern să decidă în privinţa privatizărilor.

Anul trecut, Bratusek, pri-ma femeie premier a Slove-niei, s-a angajat să vândă 15 companii controlate de stat, printre care și Telekom Slo-venia, și banca Nova Kreditna Banka Maribor. Cu banii din privatizări guvernul ar trebui să reducă defi citul bugetar umfl at de recapitalizarea băncilor și să micșoreze da-toria de 80% din PIB, iar dacă indicatorul nu este adus sub pragul de 3% din PIB prevă-zut în tratatele europene, Slo-venia riscă să piardă accesul la fondurile europene.

Succesul lui Cerar este o pedeapsă aplicată de cei aproape 1,7 milioane de ale-gători partidelor tradiţionale slovene pătate de scandaluri de corupţie care au dus la ani de turbulenţe economice în republica ex-iugoslavă.

Proaspătul guvern a lui Cerar va supraveghea imple-mentarea unor măsuri anti-criză convenite cu UE pentru a reduce defi citul bugetar al Sloveniei de la 4,2% estimat pentru acest an și pentru a reface o economie care s-a contractat puternic în timpul crizei.

Slovenia: „Elveţia Balcanilor” în timpul comunismului, în pragul falimentului în era capitalismuluiÎn vremurile comuniste,

Slovenia era cunoscută ca „Elveţia Balcanilor”, o ţară cu doar două milioane de lo-cuitori, dar cea mai bogată

dintre cele șase republici iu-goslave. Slovenia era poarta liberal-comunistei Iugoslavii către Vest, care-i preţuia pe-isajele montane fantastice, electrocasnicele Gorenje și schiurile Elan. Când Iugosla-via a început să se dezinte-greze într-un război civil sân-geros, la începutul anilor ‘90, Slovenia a fost prima care s-a dezlipit de federaţie. În timp ce croaţii, bosniacii și sârbii se luptau între ei, slovenii imple-mentau reforme economice și sociale. Economia orien-tată către exporturi a trecut prim boom-uri de amploare la sfârșitul anilor ’90 și în anii 2000, iar modelul economic era dat drept exemplu pentru o tranziţie de succes. Slove-nia a aderat la UE în 2004 fără complicaţii, s-a modernizat, și-a construit infrastructura și a devenit în 2007 (când Ro-mânia abia adera la UE) pri-mul fost stat comunist din UE care intra în zona euro. Avea atunci cele mai mari salarii și cele mai ridicate standarde de

viaţă din Est. Când Slovenia a adoptat euro, era economia cu cea mai rapidă creștere din uniunea monetară, de 7%. Un element-cheie al modelului economic: fosta republică co-munistă a fost cea mai lentă în a reduce infl uenţa guver-nului în economie prin vân-zarea băncilor și companiilor energetice și de utilităţi. O bună parte din economie era și mai este deţinută de stat sau de comunităţi prin diferi-te fonduri. Mulţumită acestei structuri economice, compa-niile slovene s-au protejat de lanţurile de producţie globa-le ale multinaţionalelor.

„Petrecerea” s-a spart însă odată cu venirea crizei eco-nomice mondiale și spargerea bulei imobiliare și din con-strucţii. Creșterea a dispărut odată cu explozia datoriilor cu care s-a hrănit. După două decenii în care guvernele au folosit băncile de stat pentru a fi nanţa proiectele publice și companiile, valoarea credi-telor toxice a sărit la o cinci-

me din PIB, aducând sistemul bancar în pragul colapsului și Slovenia în pragul bailoutului internaţional. La cea mai mare bancă, NBL, controlată de stat, patru din zece euro îm-prumutaţi companiilor nu mai puteau fi recuperaţi. Statul a salvat băncile anul trecut cu injecţii de capital de 3,3 mlrd. euro (aproape 10% din PIB). Prăbușirea a scos la lumină o reţea de grupuri cu conexiuni politice care au benefi ciat de garanţii dubioase de la stat și de credite suspect de gene-roase de la băncile de stat.

Cu toate acestea, în pre-zent, după mai multe încer-cări de privatizare făcute la presiunile UE și evaporarea a 10% din economie în urma crizei, guvernul sloven încă mai controlează două treimi din economie. Iar cu un PIB per capita la 88% din media UE, Slovenia este cel mai bo-gat dintre fostele state comu-niste din Europa de Est.

Bogdan COJOCARUSursa: Ziarul Financiar

Un profesor de drept fără trecut politic, cu un partid de Un profesor de drept fără trecut politic, cu un partid de doar şase săptămâni, a câştigat alegerile din Sloveniadoar şase săptămâni, a câştigat alegerile din Slovenia

Stoparea extinderii, dar continuarea integrării

Miro Cerar, un profesor de drept în vârstă de 50 de ani și fără experienţă în politică, a pornit în cursa electo-rală cu un partid înfi inţat în urmă cu doar șase săptă-mâni și a devenit noua speranţă a Sloveniei, câștigând alegerile generale și publicul cu o imagine imaculată de intelectual rupt de clasa politică infestată de co-rupţie și cu mesaje contra birocraţiei și privatizărilor companiilor de importanţă strategică cerute de UE.

18 IULIE 2014 99 F L U XF L U XExterne

Oricât mi-am scotocit memoria

nu am mai găsit un caz similar între

doi „aliaţi istorici”, între cei doi pi-

loni principali ai Vestului, deși legile

și regulile spionajului sunt cu totul

altele. Pe urmă, nu o dată citisem că

„Unchiul Sam” nu a făcut rabat nici-

odată în această direcţie. A dovedit-

o cu prisosinţă „afacerea WikiLeaks”,

când, spre stupoarea opiniei publice,

dar nu și a specialiștilor în servicii

secrete, s-a afl at că Agenţia America-

nă de Securitate (NSA) intercepta în

mod curent telefoanele unor lideri ai

lumii, între aceștia afl ându-se și cei

din ţările aliate.

Indiscutabil, cel mai comentat

episod a fost „telemobilul Angelei

Merkel”, care a stârnit uriașe reacţii

în Germania, dar și în diferite părţi

ale lumii, unde șocul a fost creat atât

de faptul în sine, cât și de amploarea

operaţiunii secrete americane. Al

doilea moment, și el știut, dar neco-

mentat public din lipsa dovezilor, a

fost cel al agenţilor recrutaţi de CIA și

NSA, dar, până la urmă, și în acest do-

meniu ele au apărut și s-a întâmplat

să fi e tot în Germania, adică acolo

unde scandalul interceptărilor făcuse

cele mai mari valuri, președintele Ba-

rack Obama trebuind să scoată casta-

nele din foc, deși nu el fusese cel care

autorizase operaţiunile respective,

dar benefi ciase de pe urma lor chiar

în convorbirile pe care le-a avut cu

cancelara Merkel.

Acum însă, lucrurile par a fi radical

diferite doar din perspectiva oame-

nilor obișnuiţi, pentru că SUA și con-

ducătorii lor au o altă viziune asupra

lumii și, evident, a Germaniei. Astfel,

zilele trecute, a fost arestat un ins de

31 de ani care spiona parlamentarii

germani ce făceau o anchetă pri-

vind... acţiunile de spionaj ale Natio-

nal Security Agency (NSA). El aparţi-

nea serviciului german de informaţii

(Bundesnachrichtendienst, BND). La

început a fost bănuit că a intrat în

contact cu serviciile secrete rusești,

dar, în fi nal, spre stupoarea tuturor,

s-a dovedit că lucra pentru un servi-

ciu secret american, căruia îi remise-

se 218 documente în 18 luni. La puţin

timp după descoperirea lui, justiţia

germană a lansat o altă anchetă re-

feritoare la un alt caz de spionaj,

considerat și mai grav. De data asta

este vorba de o persoană care lucra

la Ministerul Apărării, iar Cancelaria

de la Berlin a apreciat că este vorba

de o „afacere gravă”, dacă acuzaţiile

se adeveresc. Cum paharul s-a um-

plut, reacţia ofi cială nu a întârziat, iar presa a apreciat că expulzarea șefului serviciilor secrete americane din Ger-mania reprezintă o adevărată „pau-ză” în relaţiile dintre cei doi aliaţi.

Astfel, cotidianul „Süddeutsche Ze-itung” (SZ) scria că „este o pauză în is-toria relaţiilor germano-americane”, văzând în ea „un act fără precedent de protest faţă de aroganţa ame-ricană”. (Fostul cancelar) „Gerhard Schröder a făcut primul pas spre au-tonomie vizavi de marele aliat, acum 12 ani, spunând Nu războiului în Irak”, declanșat de președintele Bush. „Acum este vorba de o a doua etapă”, scrie SZ, apreciind-o totuși „tardivă”. Și ziarul conservator „Frankfurter All-gemeine Zeitung” (FAZ) comentează incidentul, el apreciind că Germania și SUA „se afl ă în pragul unui război diplomatic” și susţine decizia de ex-pulzare. „Merkel nu este canișul lui Obama. Mesajul pe care ea i l-a trans-mis este pe cât de clar, pe atât de in-dispensabil”.

La rândul lui, „Bild”, cel mai citit co-tidian din această ţară, apreciază că relaţiile germano-americane „sunt la cel mai jos nivel” din cauza „insul-telor”, „atacurilor” și „promisiunilor americane nerespectate”. Un punct de vedere interesant are și „Die Welt”, care scrie că Germania a trecut de la statutul de aliat la cel de ţintă a CIA și NSA. „Este un semn de suverani-tate. Cândva, în acea belle epoque a războiului rece, BND era ca o fi lială provincială a CIA; azi, el are onoarea de a fi infi ltrat de colegii din Langley” (sediul CIA – n.n.). Faptul că servi-ciile secrete americane penetrează BND, spionează comisia de anchetă a Bundestagului în cazul NSA, ascultă telefonul cancelarei, supraveghea-ză întreprinderile germane pentru

a repera violările embargourilor americane este total nerușinat, dar nu surprinzător. El demonstrează că parteneriatul transatlantic are fi -suri, ceea ce nu este surprinzător”. Același ziar mai aduce în discuţie o temă sensibilă, aparent paradoxală, și anume că, în pofi da a tot ce a făcut, Germania rămâne un aliat de mâna a doua al SUA! „În materie de informa-ţii, învingătorii din al Doilea Război Mondial preferă să rămână între ei. Și totuși, toată lumea spionează toa-tă lumea! Chiar israelienii spionează americanii, și invers este probabil la fel. Astfel, ca între amici!”

În fi ne, „Die Welt” arată că ameri-canii au de ce să fi e neîncrezători în nemţi. Războiul Rece este departe de a se fi terminat, el are chiar intenţia de a se reanima – iar linia frontului pare să treacă tot prin Berlin, direct prin Poarta Brandenburg. Acesta este preţul suveranităţii. Și al naivităţii!”. În fi ne, „Die Zeit” scria și mai tranșant că nu un singur „diplomat” american trebuia expulzat, ci sute de agenţi ai NSA afl aţi pe teritoriul german!

Pe de altă parte, la rubrica sa Opinii, FAZ a publicat un articol semnat de jurnalistul James Kirchick, specialist

în politica externă americană, care

încerca să explice de ce NSA are tot

interesul să-și îndrepte „urechile și

ochii” spre Berlin. După el, Germania

reprezintă un pericol potenţial pen-

tru SUA datorită legăturilor ei strânse

cu cei doi mari inamici ai Americii –

Rusia și Iranul. Ţinând seama de cele

de mai sus, „serviciile secrete ameri-

cane ar fi nebune dacă nu ar declanșa

operaţiuni de spionaj intense în Ger-

mania”, scria ziaristul citat. Pe urmă,

până la căderea Zidului, Berlinul era

un „cuib al spionilor” și, la un sfert de

secol după eveniment, orașul nu și-a

pierdut puterea de atracţie în ce pri-

vește serviciile secrete rusești, ceea

ce face indispensabilă prezenţa celor

americane. Condamnând răspicat in-

terceptarea telemobilului cancelarei

Merkel, Kirchick apreciază că rezer-

va arătată de guvernul german faţă

de criza ucraineană oferă SUA toate

motivele ca să fi e neliniștite în faţa

nemţilor și să păstreze „ochii” asupra

acestui „partener” european.

Pe scurt, și aliaţii sunt spionaţi, nu-i

așa?

Dumitru CONSTANTINSursa: cotidianul.ro

Poliția britanică a arestat 660 de suspecți de pedofi lie, printre care medici, profe-sori, asistenți sociali, lideri de cercetași și foști ofi țeri de poliție, a anunțat miercuri, 16 iulie, Agenția Națională împotriva Criminalității (NCA), transmite DPA.

Arestările sunt rezultatul unei operațiuni „fără precedent” care a du-rat șase luni și în care au fost implicate forțe de poliție din Anglia, Țara Gali-lor, Scoția și Irlanda de Nord.

Peste 400 de copii au fost protejați ca urmare a acestei operațiuni, a menționat NCA. Aproape 40 dintre cei arestați au fost deja condamnați pentru agresiuni sexuale, însă restul nu fuseseră cunoscuți până acum de către poliție.

Punerea sub acuzare nu a fost fi nali-zată încă în majoritatea cazurilor, însă unii suspecți au fost deja inculpați pentru fapte variind de la deținerea de imagini indecente cu copii și până la agresiuni sexuale grave.

„Unele dintre persoanele care în-cep prin a accesa imagini indecente

online trec direct la abuzuri asupra copiilor”, a declarat directorul general adjunct al NCA, Phil Gormley.

„Operațiunea nu presupune doar prinderea celor care au comis deja fapte, ci și infl uențarea potențialilor agresori înainte de a depăși linia”, a spus el.

„Vrem ca făptașii să știe că interne-tul nu este un spațiu sigur și anonim pentru a accesa imagini indecente și că lasă în urma lor amprente digitale pe care instituțiile de aplicare a legii le vor găsi”, a mai spus el.

NCA nu va dezvălui cum i-a prins pe suspecți, însă Gormley a declarat că presupușii pedofi li au folosit așa-numitul „internet întunecat”, pe care conținuturile accesate nu sunt listate de motoarele de căutare obișnuite și pentru care utilizatorii plătesc deseori cu monedă virtuală pentru a evita să fi e detectați.

Arestările vin la o săptămână după ce guvernul a anunțat o anchetă am-plă asupra modului în care instituții publice precum National Health Ser-vice și BBC s-au ocupat de acuzațiile de abuzuri asupra copiilor în ultimele decenii.

Sursa: agerpres.ro

Poliţia britanică a arestat 660 de presupuși pedofi li,

într-o operaţiune fără precedent

Şi aliaţii sunt spionaţi, nu-i aşa?Şi aliaţii sunt spionaţi, nu-i aşa?

Liderii europeni nu s-au înțeles asupra persoanelor care ar urma să ocupe cele mai importante posturi în or-ganismul european. Decizia fi nală a fost amânată pentru sfârșitul lunii august.

Miza negocierilor de la summitul de la Bruxelles era acea a numelor viitorului Înalt Reprezentant și cel al președintelui Consiliului European.

„Nu suntem la punctul unde să fi e posi-bilă o soluție de consens asupra întregu-lui pachet de propuneri”, a spus Herman van Rompuy, actualul președinte al Con-siliului European. „Sunt sigur că putem lua o decizie pe 30 august”, a adăugat el.

Eșecul l-a iritat pe premierul Italiei, țară care deține președinția rotativă a Uniunii Europene.

„Întâlnirea putea fi mai efi cientă dacă era mai bine organizată. Ar trebui ca data viitoare van Rompuy să ne trimită un mesaj și să ne spună dacă se poate ajun-ge la o înțelegere. Ne-ar scuti de un zbor”, a declarat Matteo Renzi, scrie dcnews.ro.

Până la viitoarea întrunire, fi ecare ţară trebuie să trimită numele comisarului propus și portofoliul pe care și-l dorește, potrivit agerpres.ro.

Unul dintre motivele principale pentru care nu s-a luat nicio decizie la acest summit este că liderii euro-peni nu s-au putut pune de acord cu privire la cine să ocupe postul de șef al diplomaţiei europene. Ministra italiană de Externe, Federica Mogherini, dată ca favori-tă, a fost respinsă de blocul central și est-european, care o consideră pe Mogherini prea apropiată de Moscova.

Dacă Mogherini nu este acceptată de estici, vari-ante posibil acceptate de aceștia sunt fi e ministrul polonez de Externe, Radoslaw Sikorski, fi e actualul comisar european pentru dezvoltare, bulgăroaica Kristalina Georgieva. Și în privinţa lor nu este ușor de atins consensul, având în vedere că Sikorski este văzut de unii drept prea dur faţă de Rusia, în vreme ce Georgieva nu are experienţă în politica externă, notează ziare.com.

Cele 28 de state membre n-au reușit să se pună de acord nici asupra persoanei care ar trebui să-i urmeze lui Herman van Rompuy la șefi a Consiliului European. Candidatul cu cele mai multe șanse ar fi premierul danez Helle Thorning-Schmidt, însă Franţa și-a ex-primat rezerve faţă de acesta, întrucât Danemarca nu este membră a zonei euro.

FLUX

EŞEC TOTAL LA SUMMITUL DE LA BRUXELLES:

Mai-marii Europei s-au certat pe funcţii

Când, zilele trecute, am citit că

șeful importantei staţii americane

de spionaj din Germania a fost ex-

pulzat, am crezut că este o eroare

de transcriere a numelui ţării, sta-

tul de provenienţă a respectivului

fi ind, de fapt, Rusia, R.P. Chineză

ori Vietnamul comunist, într-atât

de neobișnuită era vestea.

18 IULIE 20141010F L U XF L U X Cultur=

Localitatea Ocnele Mari din judeţul Râmnicu Vâlcea a găzduit prima ediţie a Taberei Internaţi-onale de Pictură și Sculp-tură „Vasile Militaru”, cu participarea artiștilor plastici din Republica Moldova și România.

Artiștii au fost selectaţi în pre-alabil de curatorul Pierluigi Luise, reprezentant al GoundZero Art Gallery din Italia, Gheorghe Dican, președintele Uniunii Artiștilor Plas-tici, Filiala Râmnicu Vâlcea, și Elvi-ra Cemortan-Voloșin, președintele Centrului Cultural ARTELIT din Re-publica Moldova. Coordonatorul proiectului, preotul Petru Veţelea-nu, de la Parohia Trăistari, Vâlcea, a organizat prima tabără din spaţiul românesc la un astfel de nivel. Eve-nimentul a reușit și datorită Primă-riei Ocnele Mari, S.N.S. – E.M. Vâlcea – Salina Ocnele Mari, Parohia Tră-istari, Biserica din Salină, Fundaţia Inimă pentru Inimă, Centrul Cultu-

ral ARTELIT din Republica Moldova, UAP Filiala Vâlcea, GroundZero Art Gallery. Artiștii plastici din Republi-ca Moldova au avut posibilitatea de a participa la tabără graţie Gutierei Prodan, director emisiuni matinale, TV Moldova 1, care a ţinut să infor-meze publicul local despre acest eveniment cultural.

Artiștii plastici din România: Traian Boicescu, Gheorghe Dican, Eugen Dornescu, Cătălin Oancea, Ileana Oancea, Carmen Poenaru, Gabriela Poenaru, Paul Popescu, An-gela Tomaselli, Ștefan Pelmuș, Tina Popa, Aurelia Sandală, Sergiu Să-liște, Natalia Ștefan, Peti Velici, și cei din Republica Moldova: Elvira Ce-mortan-Voloșin, Tudor Fabian, Vasi-le Medinschi, Alexandru Medinschi, Natalia Procop, Grigore Sultan, in-spiraţi de Salină, au avut prilejul de a lucra creativ pe parcursul a 7 zile. Ex-poziţia fi nală, „Underground – Ateli-er”, a fost găzduită de Salina Ocnele Mari, aceasta fi ind și prima expoziţie realizată într-un asemenea anturaj. Scopul proiectului a fost de a orga-niza un eveniment original, neordi-

nar, primul de felul său. În cadrul ex-

poziţiei au fost expuse și lucrări ale

artiștilor plastici români: Maria Ba-

lea, Vioara Bara, Adrian Chira, Viorel

Cosor, Miron Duca, Marin Gherasim,

Alexandru Grosu, Petre Lucaci, Petre

Marian, Doina Mihăilescu, Alexan-

dru Nancu, Olga Popescu, Dumitru

Radu, Gregorian Rusu, Vasile Sopo-

nariu, Ion Tămâian, Sorina Ţibacov,

Mihai Ţopescu, Corneliu Vasilescu.

La vernisaj au participat și criticii de

artă români Corneliu Antim, Luiza

Barcan, Corneliu Ostahie, Petre Tă-

năsoaica și Francesca Bogliolo din

Italia.

Artiștii plastici din Republica

Moldova, membrii Centrului Cultu-

ral ARTELIT, s-au prezentat cu brio

la evenimentele culturale din Ocne-

le Mari, fi ind invitaţi să participe la

expoziţii în Italia. În concluzie, pu-

tem afi rma că astfel de colaborări

internaţionale sunt benefi ce pentru

susținerea și dezvoltarea artei lo-

cale. Cu acest prilej, ţinem să mul-

ţumim organizatorilor, în persoana

domnilor Petre Veţeleanu, Pierluigi

Luise și doamnei Gutiera Prodan.

Natalia PROCOP, pentru FLUX

Tabără internaţională pentru artişti plasticiTabără internaţională pentru artişti plastici

Personalitate marcantă a școlii superi-oare de fi lo-logie română din Cernăuţi, profesorul universitar Ilie Popescu a avut parte de o traiectorie a

destinului diferită de cea a majo-rităţii confraţilor săi.

S-a născut la 15 iulie 1939 în comuna Pă-

trăuţii de Jos din fostul judeţ Storojineţ, într-o

familie de ţărani români înstăriţi.

După ocuparea Bucovinei de nord de către

sovietici și arestarea tatălui său ca organizator

al marșului către România, soldat cu masa-

crarea câtorva mii de participanţi la Fântâna

Albă, în data de 1 aprilie 1941, micul Ilie, în

vârstă de 7 ani, a fost arestat, alături de mama

și cei șapte fraţi ai săi, iar după ce au trecut

prin închisorile din Cernăuţi, Lvov și Harkov,

au fost deportaţi în regiunea kazahă Kokcetav.

După doi ani de exil, mama și copiii s-au în-

tors în sat, însă fără a avea dreptul de a locui în

propria casă, iar Ilie și fraţii săi au fost nevoiţi

să argăţească la oamenii din sat.

Din cauza deportării, a început școala mai

târziu, dar, fi ind dotat cu o inteligenţă deo-

sebită, reușește să termine cu succes studiile

medii și, în ciuda piedicilor puse de dregăto-rii staliniști locali, reușește să ajungă un ab-solvent strălucit al Universităţii de Stat din Cernăuţi, în 1965. Devine apoi conferenţiar la universitatea cernăuţeană și își susţine doc-toratul la Chișinău, cu lucrarea „Denumiri de plante medicinale în graiurile moldovenești din regiunea Cernăuţi” (1974).

Autor a peste 380 de lucrări știinţifi ce publi-cate în Ucraina, Republica Moldova, România și Rusia, a abordat o paletă diversă de teme din istoria limbii române, dialectologie și to-

ponimie, lexicologie și lexicografi e, stilistică, fi losofi e, religie etc.

Pe lângă activitatea știinţifi că laborioasă, profesorul Popescu este deosebit de activ la manifestările culturale ale comunităţii ro-mânești din zonă. În calitate de președinte al Societăţii „Golgota” a victimelor regimu-lui stalinist, a desfășurat diferite conferinţe și simpozioane pentru cunoașterea de către contemporani, în special de tânăra generaţie, a atrocităţilor comise în timpul și după ultimul război mondial asupra populaţiei românești din zonă.

La iniţiativa și cu participarea sa fi nanciară directă, au fost înălțate mai multe cruci și mo-numente comemorative în localităţile în care au fost deportări.

Numai în această perioadă, pe 13 iulie, a fost sfi nţită crucea ridicată în memoria celor 36 de familii deportate de la Broscăuţii Vechi, iar la începutul lunii august va fi realizat un alt monument creștinesc, în amintirea celor 26 de familii trimise în surghiun din satul Stroiești, raionul Noua Suliţă.

În acest an, Profesorul a desfășurat și o bogată activitate editorială. El a alcătuit o culegere de exerciţii de lexic și frazeologie a limbii române, destinată elevilor de gimnaziu și liceu, un album al activităţilor realizate de Societatea „Golgota”, intitulată „La vârsta îm-plinirilor”, iar ultima apariţie ce-i poartă sem-nătura se numește „Suferinţele pătrăucenilor sub regimul totalitar sovietic”, unde sunt reda-te chinurile consătenilor săi în acea perioada de tristă amintire.

Cu o vioiciune intelectuală deosebită, la vârsta de 75 de ani Profesorul rămâne un dascăl de sufl et al confraţilor mai tineri din regiune, o prezenţă aleasă la diferite simpo-zioane și manifestări știinţifi ce sau culturale desfășurate în Ucraina sau România și este un far al intelectualităţii românești din Bucovina de Nord. Fiind animat de o puternică credinţă creștin-ortodoxă, Domnia Sa este un exemplu viu al dragostei lui Dumnezeu pentru sufl etele curate.

Iuliu Laurian POPOVICI, pentru FLUX

Magistrul cernăuţean Ilie Popescu, la 75 de ani

18 IULIE 2014 1111 F L U XF L U XCultur=

Complex aferent Bisericii Sfântul Mare Mucenic HaralambieMonument de arhitectură de însemnătate locală, amplasat pe strada Alexandru cel Bun, 50 A,B,C (valoarea naţională a fost contestată în timpul studierii), introdus în Registrul mo-numentelor de istorie a municipiului Chiși-nău la iniţiativa Primăriei.

Complexul constituit la sfârșitul secolului al XIX-lea este format din trei clădiri, alcătuit din locuinţa preotului, școala parohială și o unitate comercială.

Casa de locuit este amplasată la colţul de sud-est al proprietăţii imobiliare. Planul are o confi guraţie unghiulară, cu faţada principală orientată spre stra-da Octavian Goga. Centrul compoziţional este holul, în care se accede prin două intrări – una din stradă și alta din curte. În jurul holului sunt grupate odăi-le. Compoziţia faţadei principale este asimetrică, cu intrarea accentuată de un portic. Elementele deco-rative ale faţadei sunt distruse. Planimetria, cu orga-nizarea funcţională și raţională a încăperilor în jurul holului central, presupune implicarea unui arhitect de formare profesionistă de la începutul secolului al XX-lea.

Școala parohială se afl ă în partea de nord, con-struită pe linia roșie a străzii Alexandru Vlahuţă, con-struită în a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Are un plan aproape pătrat, cândva cu o galerie din stâl-pi de piatră de-a lungul faţadei orientate spre curte (azi construită). Un coridor transversal împarte clădi-rea în două părţi cu clase, identice după planimetrie. Dinspre est a fost adăugată o anexă pentru locuinţă.

Faţada este în piatră de carieră, structura plani-metrică este evidenţiată prin lesene, pereţii, în par-tea superioară, au o cornișă. Golurile ferestrelor sunt dreptunghiulare, lipsite de ancadramente.

Unitatea comercială este construită într-un singur etaj, cu faţada îngustă aliniată la linia roșie a străzii, alipită de aripa laterală a clădirii vecine (str. Alexan-dru cel Bun nr. 48. La un timp necunoscut, ambele construcţii – prăvălia și aripa cu etaj a imobilului vecin, au intrat în proprietatea unui stăpân, faţada acestora obţinând aceeași expresie artistică, împo-dobite cu pilaștri ai ordinului doric, dominate de un parapet comun din piatră). Faţada are o compoziţie simetrică, alcătuită din două goluri de ferestre și o ușă, amplasată central. Decoraţia plastică este în spi-rit eclectic, cu golurile în arc, conturate de arhivolte.

Sursa: monument.sit.md

25.VIII.199325.VIII.1993

Ieri, telefonează Ioanid Romanescu. „Le-ule, ce zi este astăzi? Încrustează-ţi bine în minte…” etc. Înţeleg că a apărut volumul meu de versuri „Iluzia necesară”, la ed. „Prin-ceps” din Iași. „Remarcă faptul că astăzi nu e 23 august, ci 24”. Firește, aluzie la nefastele evenimente istorice. Însă cartea mea nu are nimic în comun cu pactul Ribbentrop-Molo-tov, semnat, în 1939, la 23 august… Dar oare chiar să nu aibă? Fie și din motivul că prima mea carte în Ţara mea, România, a apărut atât de târziu… Că eu 40 de ani am fost su-pus privaţiunilor, muștruluielilor ideologice, politice de tot soiul, și de cele mai neghioabe feluri.

Dacă va fi relativ bine (…pentru că la Ne-gureni tata se afl ă într-o stare limită…), po-sibil ca lunea viitoare, în cadrul Zilelor Blaga, să facem o lansare, mai multe lansări, pentru că vin cu cărţi noi și Ion Mureșan, și Aurel Pantea, alţii; facem lansări pe Aleea clasici-lor, care clasici noi (încă) nu suntem și nimeni nu poate ști dacă vreunul dintre noi va ajun-ge ca atare.

15.IX.199315.IX.1993

Când nu-ţi mai este de jurnal… Las câte-va pagini albe, în care va trebui să vorbesc, de voi putea, despre trecerea în lumea celor drepţi a tatălui meu. Acum, ca și în zilele tre-cute de la 27 august, ziua decesului, nu pot scrie nimic coerent despre această plecare pentru totdeauna…

Blajinul și inofensivul Victor Dumbrăveanu îmi oferă un exemplar din „Curierul de seară”. Îl privesc ușor nedumerit. Zice: „Am plasat condoleanţele noastre. Sunt din partea prie-tenilor, vecinilor”.

Mircea Blajinu îmi spune: „Eu am știut că ţi se va întâmpla nenorocirea. Te-am visat că erai la tribună în veșminte negre. Eu eram jos, printre oameni, tot în haine cernite…”. Tristul simbolism al visului s-a referit și la el: deja de vreo zece zile i-a dispărut bătrânul tată ce are sincope de memorie. A ieșit din curtea casei de pe Valea Morilor, scăpând de sub supra-vegherea tinerilor afl aţi acolo în gazdă, care aveau grijă de el. Deocamdată, nicio urmă, niciun semn, nicio veste… Bietul bătrân, fost preot, cine știe unde se afl ă acum… dacă se mai afl ă…

Am terminat de citit „Sufl etul romantic și visul” al lui Albert Béguin („Univers”, 1970). Am împrumutat cartea de la b-ca „Ghibu” din Chișinău, unde au venit cu titlu de donaţie mii de volume din partea bibliotecii popula-re „G. M. Zamfi rescu” (Sfatul Popular al Raio-nului 18 februarie). Acestea-s datele, dar nu știu totuși din ce oraș al României. În fi ne, observ cu stupoare că lipsește (ruptă!) fi la cu pp. 17-18. Deci, nu știu cine a scris prefaţa. Pe foaia de gardă, după cuvintele „Traducere și prefaţă”, numele prefaţatorului și traducăto-rului e șters apăsat cu pix albastru. A-ha! Îmi amintesc: este vorba de Dumitru Ţepeneag, pe care – așa a fost – regimul popular l-a avut de trădător, fi indcă, plecând într-o călătorie la Paris, scriitorul n-a mai avut chef să se re-întoarcă în socialism, în Ţară. Era fi resc ca toc-mai el, capul cercului oniriștilor din România, să traducă și să prefaţeze „L’âme romantique et la rêve”… Iar autorităţile – ca autorităţile, fi ind tâmpite și nedorind să-l lase să viseze, pedepsindu-i numele cu ștersături apăsate trecute peste el…

16.IX.199316.IX.1993

Pragurile trecerii, lumea umbrelor… Îmi telefonează Mircea: i-a decedat tatăl. Ano-nim, într-un spital. Fiind în stare gravă de amnezie, ieșise pe poarta curţii casei lor și se rătăci, se pierdu în oraș, de unde a și fost recuperat și dus la spital, fără să poată spune cine este, fără să poată da vreo adresă… Bla-

jinu mă roagă să merg la Briceni, la Pererita, unde îl va înmormânta. Dumnezeu să ne ierte părinţii. Și pe noi…

Ce cuvinte triste în prefaţa scrisă de Ţepe-neag la volumul „Sufl etul romantic și visul” al lui Albert Béguin: „Care e sensul vieţii, al fi inţei noastre, și de ce ne scapă mereu? (…) Fiecare se salvează singur. Și moare singur”.

După aproape 20 de ani recitesc „Ode II Pythianice” de Pindar (ed. „Univers”, 1975; tra-ducere de Ioan Alexandru). După sublinierile pe care le-am făcut a-tu-u-nci! încerc să mă re-înţeleg pe mine, cel de la 26 de ani. Spre exemplu, la pagina 9 pus-am semn de excla-maţie în dreptul versurilor: „Nu părăsi frumo-sul! Ci tu păstrează cârma dreaptă-n neam! Și pe nefăţarnică/ Nicovală ascute-i limba”.

…Apoi îmi reamintesc de entuziasmul (creator) cu care-mi vorbea (atunci, demult) despre odele pindarice Liviu Damian. Înţele-geam că e predispus chiar să urmeze într-un anumit chip modelul pindaric, pentru a da și el ceva similar, însă doar în spirit pindaric, nu și în conotaţii, care ar fi trebuit să fi e cele ale realităţii concrete ale lui Liviu Damian, crea-tor care așa și nu a avut răgazul de vârstă să se manifeste în plenitudinea, maleabilitatea și diversitatea talentului său. (De altfel, acum vreo 3 săptămâni, Rodica, fi ica lui Liviu, mi-a prezentat o selecţie de versuri pentru colec-ţia „Poezii de duminică”, pe care o îngrijesc la „EUS”.)

Astăzi, în „LA” sunt reproduse cele două coperte (1, 4) ale „Iluziei necesare” și prefaţa lui Ioand Romanescu „Poezie fără complexe”. În cernita mea stare sufl etească, la 31 i-am întâlnit pe Ioanid, Dan Baghiu, editorul, care erau împreună cu soţiile. Am tot stat la taclale la Vasile Spinei și la noi, la Ciocana. Au adus un set de 100 de exemplare de cărţi… nece-sare, să sperăm.

24.X.199324.X.1993

Plictisul ca formă de degradare, de abruti-zare. În orice caz, o formă de amorţire și nee-voluţie sufl etească. (Consemnez asta cu rela-tiva satisfacţie că de câţiva ani buni n-am fost atacat sau nu m-am lăsat atacat de atare moli-mă pe care am cunoscut-o, uneori, în juneţe.)

Ce logică pidosnică! În „LA”, M. se laudă că, între cele două congrese ale scriitorilor, a editat șapte cărţi care, să vedeţi, nu stau prin librării. Primo: șapte cărţi în trei ani aduce a grafomanie. Secundo: dacă e vorba de Mol-dova Estică și nivelul de competenţă al citito-rilor care „fojgăiesc” prin ea, a spune că cele scrise de tine nu întârzie prin librării e un fel de… autodemascare a scrisului tău cam pi-pernicit, neserios. În librăriile noastre pot sta cu anii, neclintite, volume de Rilke sau Rim-baud, Apollinaire (puteţi pune orice nume de mare scriitor modern) și, conform logicii bie-tului meu coleg, ar reieși că aceștia sunt slabi, ca operă, faţă de el, M. Să fi m serioși…

Una din recentele mele… izbânzi: 34 de pagini ale unui interviu, pe care mi l-a solici-tat, prin întrebări multe, Aura Potlog-Christi pentru revista „Contemporanul” sau, mai zice ea, posibil, pentru „România literară”. „Scriu” interviurile cu aceeași pasiune care „mă cere” pentru proză sau eseu. E cam ceea ce spunea, aproape demult, André Gide, – că textul pe care îl scriem are o infl uenţă asupra noastră, ieșind din noi, ne modifi că nu doar starea de spirit, ci chiar (poate că în măsură infi nitezi-mală) existenţa.

Aceste lucrări, scrise, tot de la Gide cetire, nu sunt atât produsul unei dispoziţii intime, sufl etești, ci, dimpotrivă, ele însele provoacă stări de spirit. Sau, cum comenta acest mo-ment Maurice Blanchot, nu scriem (și mărtu-risim, aș zice eu) numai în funcţie de ceea ce suntem, ci suntem în funcţie de ceea ce scri-em. (Adică, păcat că scriem atât de puţin și, uneori, de-a dreptul neinteresant…)

În interviul cu A. Christi, memoria mea „intertextualistă” invocă chipul înţeleptului oriental Haruma, pe care japonezii și-l ima-ginează fără pleoape, acestea, pur și sim-plu, căzându-i din cauza prea îndelungatei

și asidui veghi/ meditaţii; din acele pleoape au provenit petalele fl orii de ceai. Apoi afl u că, în 1907, în eseul „Poetul și timpul acesta”, Hofmannsthal scrisese despre poet: „E ca și cum ochii săi nu ar avea pleoape”. Să fi e aici vreo infl uenţă prin intermediul lecturii, vre-un intertextualism nipono-german? Cine știe… Însă simbolul absenţei sau metamor-fozării pleoapelor e frapant. Iar neacoperirea ochilor, să zic așa, mereu deschiși, în stare de necurmată veghe, e pentru că poetul, ca și înţeleptul, sau ambii aceștia, în unică per-soană, nu trebuie să lase nimic în exteriorul înţelegerii sale/ lor (minţii, conștiinţei, su-fl etului); nu trebuie să refuze nici imaginile concrete ale lumii, dar nici fantasmele în-chipuirii sale/ lor sau a altora; nu trebuie să refuze „arătarea” gândului pur. E cam ceea ce Rilke, poate că după Hofmannstal, poate că independent de acesta, explicându-i Cla-rei Rilke, în același an 1907, în modul urmă-tor: „Nicio alegere nu este îngăduită; cel ce creează nu poate întoarce spatele niciunei existenţe”. Și tot Rilke, de data aceasta în poezie, parcă ar spune de Harmuna-cel-fă-ră-de-pleoape, așijderea și despre poetul pe care Hofmannsthal îl dorea fără pleoape: „O fi inţă fără scoarţă, deschis durerii/ Chinuit de lumină…”.

26.X.199326.X.1993

Prefaţa la barosana „Antologie (a) genera-ţiei ’80” Alexandru Mușina și-o intitulează „O poezie pentru mileniul III”. Chiar așa? Chiar tocmai acest discurs poetic e pentru seco-lul XXI? La ce bun acest efort de premoniţie, când lucrurile sunt – chiar cred că așa stau ele! – mult mai simple, putându-se afi rma că, în mileniul III, în secolul XXI, se va scrie și se va citi tot felul de poezie, care s-a scris și s-a ci-tit în toate mileniile/ secolele de până azi, de până… mâine. În deplină libertate, în deplină diversitate, așa că, domnii mei colegi, gene-raţia ’80 nu va fi mai favorizată, cu atenţia, în mileniul III, decât generaţia… singularului Homer sau cea a lui Dante, ceva mai nume-roasă decât unul, sau Blaga, sau Stănescu… La ce bun orgoliul de a profetiza acolo, unde e destulă limpezime?

2.XI.19932.XI.1993

Pregătesc casetofonul pentru întâlnirea cu Eugen Coșeriu. La ora 16 vine la US să ţină o prelegere despre poezie și limbaj. Estimp, cu pregătirea, banda magnetică îmi amintește o întâmplare anecdotică, pe care mi-a povestit-o Ioan Groșan la restaurantul din grădina Ca-sei Vernescu. Eram în 15 sau 16 septembrie, când, împreună cu Ioan Mânăscurtă și Valen-tin Guţu, am participat la simpozionul jurna-liștilor din Europa de Est și cea Centrală. Ar fi și altele de rememorat, dar să-l ascultăm pe Ioan Groșan, povestind pe un fundal de muzi-că de restaurant:

„În anii noștri, în anii șaptezeci-optzeci, în restaurantul Gării de Nord veneau bătrâni, lăţoși, murdari, dar de o mare eleganţă a miș-cărilor, care se așezau la tine la masă, își tur-nau din sticla ta de vin sau de bere un pahar și unul din ei spunea: «Nu vă supăraţi, eu sunt poetul Gării de Nord și pentru acest pahar vă recit un poem, iar dacă vă place, vă mai recit unul singur». Sigur, îi spuneai: «Recită». El spunea: «Pentru acest pahar de vin, poemul Senzaţie.

«Într-o odaie scundă, într-un pat diformZac strivit în cap de un pumn enorm».Acesta este poemul. Dai și pentru al doilea

poem un pahar de vin?Al doilea poem suna așa:«Cimitir. Un șobolan prin iarbă treceȘi morţilor de dedesubtLe dă fi or de nedescris».(Aici noi hohotim oarecum crispându-ne:

senzaţia e… pătrunzătoare!)

5.XI.19935.XI.1993

Numărul 41 pare a fi oarecum fertil pentru mine: în „România literară” și „Literatorul” ce au acest număr sunt inserate versurile mele și o recenzie la „Iluzia necesară” (Th. Codrenu).

Leo BUTNARU

PRAGURILE TRECERII, LUMEA UMBRELOR…(Pagini de jurnal)

MONUMENTELE ISTORICE ALE CHIŞINĂULUI

18 IULIE 20141212F L U XF L U X Cultur=

O CARTE PE SĂPTĂMÂNĂ

Iepurii nu morIepurii nu mor

Nu departe de legendarii Codri ai Cosminului, în locali-tatea Oprișeni a raionului Hliboca din regiunea Cernăuţi, s-a desfășurat simpozionul „510 ani de la trecerea în eter-nitate a voievodului Ștefan cel Mare și Sfânt”, găzduit de Muzeul „Maximilian Hacman”, sub îndrumarea inimosului profesor de istorie Nicolae Bodnariuc, directorul școlii din localitate.

După sosirea oaspeţilor din regiune și din România, profesorul Bodnariuc a prezentat exponatele muzeului, inscripţionate în limbile română și ucrainea-nă, între care unele sunt de o deosebită valoare știinţifi că, precum și expoziţia dedicată epocii marelui voievod .

Apoi studenta la istorie Liana Bezușco a evocat faptele domnului Moldovei și evenimentele importante din epoca sa. Preotul Vasile Pauliuc a reliefat di-mensiunea religioasă a personalităţii lui Ștefan cel Mare.

Elevii școlii, îndru-maţi de profesoarele de limba română Va-lentina Plantus și Ana Stelimach, au prezentat un program artistic ce a inclus recitări din po-ezia populară și cultă, precum și dramatizări adecvate momentului. De o apreciere aparte s-au bucurat melodiile populare interpretate de o artistă în devenire, eleva Cristina Velicico.

Această manifestare a spiritului românesc s-a bucurat de prezenţa doamnei Consul a României la Cernăuţi, Eleonora Moldovan, care a dăruit cărţi micilor artiști, bibliotecilor muzeului și școlii. Domnia sa a rostit un frumos discurs, concluzionând în fi nal: “La Oprișeni, frumosul, moralul și istoria dăinuiesc îm-preună”.

Au mai vorbit Liviu Rusu, locţiitor al șefului administraţiei regionale de stat, redactor al ziarului „Junimea”, Vasile Bâcu, președintele Societăţii Cultu-rale „Mihai Eminescu” și redactor-șef al „Gazetei de Herţa”, Dumitru Covalciuc, președintele Societăţii „Arboroasa”, profesorul universitar Ilie Popescu, preșe-dintele Societăţii „Golgota”, alături de oaspeţii botoșăneni, profesoara Doina Popa, președintele Asociaţiei „Vatra românească”, Paul Mircea Iordache și Iuliu Popovici de la Asociaţia „Pro Basarabia și Bucovina”.

Profesorul Bodnariuc a relevat aspecte inedite despre epoca ștefaniană, re-zultate din activitatea de arheolog, desfășurată de-a lungul anilor la Oprișeni, împreună cu elevii săi.

Simpozionul s-a bucurat de asistenţa multor dascăli ai școlilor românești din zonă și a fost un eveniment de o importanţă deosebită pentru cei interesaţi să-l omagieze pe marele voievod al Moldovei.

Iuliu Laurian POPOVICI, pentru FLUX

Simpozion dedicat lui Ştefan cel Mare, la Oprişeni

„Romanul răspândește o lumină puternică: strălucirea unei scriituri formidabil întocmite și pline de fi -neţe, – notează Catherina Simon în publicaţia franceză „Le Monde”. – Maniera sa de a restitui propaganda stalinistă, repetată cu insistenţă atât în școlile moldovenești, cât și în cele românești, nu este deloc dogmatică: ea reliefează mai degrabă poezia absurdului.”

Pentru a înţelege mai bine aceas-tă „poezie a absurdului”, la care se referă Catherina Simon, vom pre-zenta un fragment din roman:

„... – Copii, iată ce se întâmplă la noi în școală. Mi-e rușine s-o spun, eu n-aș fi vrut, dar avem printre ele-vii noștri pe unii care nu sunt demni să poarte cravata roșie de pioner. Ei

n-au de ce să poarte la gât această părticică din steagul Patriei, pe care pionerii eroi, pe când erau la vârsta lor, l-au stropit cu sânge în Marele Război pentru Apărarea Patriei. Ei au făcut de râs cravata de pioner. Să le fi e rușine, căci au scuipat pe sânge-le celor care le-au salvat viaţa și au murit pentru ca ei să trăiască astăzi în pace! Și să facă ce-au făcut. Ruși-ne să le fi e! Iată că sunt și astfel de pioneri printre noi, pioneri între ghi-limele, căci aceștia nu sunt pioneri, ci niște nerușinaţi care au necinstit numele de pioner. Să le fi e rușine, dacă nu de noi, atunci măcar de cei care și-au jertfi t viaţa ca ei să poată trăi astăzi în liniște și să poată mer-ge la școală, măcar pentru cei care în iernile geroase au fost scoși des-culţi în zăpadă, stropiţi cu apă rece ca gheaţa și spânzuraţi, măcar pen-tru aceasta să le fi e rușine, dacă noi, conducerea școlii și tot colectivul, și voi, stimaţi pioneri și octombrei, nu însemnăm nimic în ochii lor. Eu nu mai am cuvinte să vorbesc despre acești pioneri între ghilimele...

Sonia își ștergea ochii cu mâne-ca și nu îndrăznea să-și ridice capul.

Vasea se smiorcăia și primea palme peste ceafă de la Liubovi Andreev-na. Pionervojata stătea dreaptă, cu steagul în mână, și steagul fl utu-ra ușor, căci bătea un vânt plăcut de primăvară. Nouă ne era rușine, tuturor ne era rușine, și toţi voiam să plecăm capetele, dar stăteam drepţi și ne uitam la Sonia, pentru că ei trebuia să-i fi e rușine, însă nouă nu trebuia să ne fi e rușine de-loc. Ne schimbam de pe un picior pe altul, dar atent, să nu ne vadă nimeni.

- Ți-a fost bine, Sonia, ţi-a fost bine? Spune, că poate vrem să știm și noi! Spune cum ţi-a fost!

Sonia și-a dus amândouă mâinile la ochi.

- Nu-u..., zise Sonia și se smiorcăi.- Cum? Nu ţi-a fost bine?- Nu-u..., repetă Sonia smiorcăin-

du-se.- Și-ai să mai faci?- Nu-u..., și se smiorcăi și se șterse

cu amândouă mânecile.- Vreau să audă toată școala.- Nu-u!- Mai tare, că n-aude nimeni!- Nu! Nu! Nu!...”

„Baștovoi își deplânge amintirile și dezvoltă atitu-dinea lui critică: el descrie comunismul statului văzut prin ochii unui copil. Propa-ganda nu mai rezistă. Ea este adevărata boală infantilă a socialismului, – menţionea-ză în „Le Point” Silvan Tesson, laureat al premiului Gonco-urt pentru literatură. – Ciu-dăţenia șocantă a paginilor lui Baștovoi ţine de tabloul acestor vieţi consumate cu îngurgitarea de slogane. Oa-menii mari sunt puerili, iar copiii, fi inţe ce ar fi avut șan-sa să devină poeţi dacă nu ar fi fost victimele școlii. Odată ajunși pe mâna profesorilor, școlarii sunt sortiţi acestui destin de a deveni demni de Lenin și de cravata roșie. Pro-paganda este astfel cu atât mai urâ-tă, cu cât ea infectează sufl ete pure”.

Romanul „Iepurii nu mor. Pentru copiii sovietici care au crescut mari” și alte cărţi ale ieromonahului Sa-vatie Baștovoi, precum „Nebunul”, „Carte de despărţire”, „Ortodoxia

pentru postmoderniști”, „Diavolul este politic corect”, „Audienţă la un demon mut”, „A iubi înseamnă a ier-ta” ș.a. pot fi găsite la librăria-atelier „Geanta cu cărţi” din Chișinău, stra-da Corobceanu, 17.

Igor PÂNZARU, FLUX

Librăria „Geanta cu cărţi”, în colaborare cu Univer-sitatea Populară, prezin-tă romanul lui Savatie Baștovoi „Iepurii nu mor. Pentru copiii sovietici care au crescut mari”, ti-părit de editura Cathisma în seria de Proză. Cartea a fost tradusă și publicată în franceză, fi ind foarte apreciată de „Le Monde”, „Le Figaro”, „Le Vie”, „Le Point”, care i-au consacrat ample cronici literare.

Încă de când Geor-ges Bataille și Ro-land Barthes au disecat mitologiile moderne, a apă-rut limpede că o parte din ele sunt doar rătăciri co-lective. Rătăcirile sunt foarte vizibile în tot ceea ce ține de căutarea rădă-cinilor, fenomen înrudit cu teoriile conspiraționiste.

Așa este obsesia cu dacii. Moldova încă nu a fost atinsă de dacopatie, de obsesia cu strămoșii mitici care, în România, ia din ce în ce mai multă amploa-re.

În forma ei extremă, dacopatia capătă proporții patologice: dacii au fost o națiune paradisiacă, su-pra-umană, practic o altă specie. Ei au inventat tot ce era de inventat pe planetă, ba chiar specia uma-nă s-a născut în Dacia. România de azi e focarul spi-ritual al planetei. Analizele genetice vor arăta că ne tragem din acei strămoși mitici.

Obsesia are rădăcini vechi, bazându-se pe elucubrațiile lui Nicolae Densușianu, care în Dacia Preistorică înșirase toate absurditățile pe care avea să se bazeze protocronismul, inclusiv aceea că la-tina derivă din dacă și că deci dacii vorbeau latină înaintea latinilor.

Dar așa e la toate naţiile mici din partea noastră a Europei. În Balcani, slovenii preferă să sugereze că ei ar fi , mai degrabă, un amestec de italieni și austrieci (că doar de-aia spun „ja” în loc de „da”); croaţii anunţă cui vrea să-i asculte că ei trăiesc în Mitteleuropa, în Europa Centrală, și nu în Balcani; bulgarilor le-a venit în cap că nici ei nu sunt slavi, ci urmașii unui popor mai de soi, care ar fi sosit din Asia, fi ind rudă de-a doua cu iranienii; bosniacii au reușit, printr-o insistenţă încăpăţinată, să facă să fi e acceptat faptul că ar exista o limbă bosniacă; iar sârbii nu mai știu de multă vreme cine sunt. În aceste condiţii, nu e de mirare că mărunta Macedo-nie a simţit nevoia de a arăta lumii întregi că acolo nu trăiește un popor ca toate celelalte.

O extremă protocronistă a fost astfel atinsă în Macedonia, devenind de la o vreme ideologie

ofi cială de la Skopje. E drept, cum spuneam, cam toata lumea în Balcani a început să-și caute o iden-titate prestigioasă și strămoși nobili, orice, numai să nu li se mai spună că sunt „balcanici” sau „slavi”. Macedonenii au mers însă să își caute „strămoșii” până în Hindu Kush, în nordul Pakistanului!…

„Logica” e următoarea: Alexandru Machedon e cel mai mare erou al… macedonenilor… (Aici, trecând peste mânia stupidă a grecilor, care blo-chează această țărișoară de doua decenii încoace pentru „uzurparea patrimoniului istoric grecesc”, Machedonul istoric ar fi fost, mai degrabă, un pro-to-albanez... În orice caz, nu știm despre limba ma-cedonenilor altceva decât că nu era greaca, însă în niciun caz nu putea fi o limba slavă, cum e ma-cedoneana de azi.) Alexandru Machedon, așadar, zic macedonenii, a cucerit toată lumea cunoscută până în India… Legiuni și falange macedonene au rămas pe acolo, prin Pakistanul de azi, deci este logic să le căutăm astăzi urmașii, care sunt verii… macedonenilor.

Iată cum o doctrină precum protocronismul pro-duce o distorsiune a realului și o pervertire a scării valorilor. Macedonenii, dorind cu orice chip să-l recupereze pe Alexandru, au ajuns să uite că au la îndemână un titlu de glorie mult mai convingător: sfi nţii Chiril și Metodiu, creatorii alfabetului slavon, veneau din regiunea care astăzi se numește Mace-donia. Da, dar problema e că aceia erau niște slavi.

Așa e cu identitatea fragilă, trebuie să arăți că ai fost primul. Din fericire, nu toți au mijloacele de a impune această teorie atunci când nu au argumen-te.

Dan ALEXE, sursa: europalibera.org

Dacopatie și alte rătăciri

18 IULIE 2014 1313 F L U XF L U XPrograme

6.05, 7.00, 13.00, 21.00, 0.05 ȘTIRI. 6.15

Medalion muzical. 7.15 Serial. „UN PREOT

PRINTRE NOI”. 9.00, 17.00, 22.00 ȘTIRI

(рус). 9.10 Serial. „AGRODOLCE”. 9.45, 17.15 Documentar pentru

copii. „Tineri și sălbatici”. 10.15 Reporter de gardă. 10.40 „Cântec,

dor și omenie”. Program muzical. 11.00 Documentar. „Acasă, în

Marienfeld”. 12.00 World stories - lumea în reportaje. 12.30 Art-

club (рус). 13.10 Desene animate. „Patoruzito”. 14.35, 3.30 Paul

Goma revine acasă. 15.05 „Ploiţa de stele”. Concurs municipal al

tinerelor talente. 16.25 Săptămâna sportivă. 17.45, 1.50 Cine vine

la noi? Program de divertisment. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40

Povestea. 19.55 Accente economice. 21.25 Serial. „AGRODOLCE”.

22.20 Aniversări. Iurie Colesnic. 23.20 Cultura azi. 0.15 Serial. „UN

PREOT PRINTRE NOI”. 3.00 Documentar. „Global 3000”. 4.30 La noi

în sat. 5.10 Știri pozitive. 5.30 Natura în obiectiv.

07.00 Serial 08.00 Serial 09.00 Film artistic 10.45

Teleshopping 11.00 Concert 13.55 Market 9000.

md 14.00 Film indian 17.00 Muzică 17.45 Tele-

shopping 18.00 Muzică 18.25 Market 9000.md

18.30 Cristale de har și adevăr 19.00 Serial 20.30

Muzică 21.00 Film artistic 22.55 Market 9000.md 23.00 Muzică

23.30 Film indian 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Concert

05.00 Film artistic 06.30 Muzică 06.55 Market 9000.md

06:00 Serial: Bucătăria iadului (r) 07:00

Serial: Minciuna (r) 08:00 O seară perfectă

cu Natalia Cheptene (r) 09:00 Videoclipuri

09:30 Serial: Clona (r) 10:30 Teleshopping

10:45 Serial: Soț de închiriat (r) 11:45 Serial: Pentru că te iubesc (r)

12:45 Teleshopping 13:00 Serial: Spune-mi că ești a mea (r) 14:30

Serial: Bucătăria iadului 15:30 Serial: Minciuna 16:30 Videoclipuri

17:00 Serial: Rosa diamante 18:00 O seară perfectă cu Natalia

Cheptene (r) 19:00 Serial: Soț de închiriat 19:50 Serial: Pentru că

te iubesc 20:45 Serial: Spune-mi că ești a mea 22:00 Serial: Legă-

turi riscante 23:00 Serial: Casa de alături 00:00 O seară perfectă

cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Lara 02:30 Doctorul casei (r)

03:15 Serial: Casa de alături (r) 04:00 Serial: Lara (r) 05:15 Serial:

Legături riscante (r)

07:00 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, doctore?

- Omul care aduce cartea 10:05 Teleshopping

10:20 Serial: Diva cu greutate (r) 11:00 Film:

Uite cine vorbește (r) 13:00 Știrile PROTV 14:00

Teleshopping 14:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4755 15:00 Film:

Ultima călătorie 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 17:30 La

Măruță 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Ghei-

ceanu 20:45 Film: Paranoia 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja

23:05 Serial: Chuck, episodul 6, sezon 5 00:00 Știrile ProTv cu

Anișoara Loghin (r) 00:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r)

01:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 03:30 România, te

iubesc! (r) 04:45 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 La Maruță

(r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima

Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:15 Новости

09:30 Teleshopping 09:50 „Жить здорово!”

10:55 „Модный приговор” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:10

Новости 12:35 „Сегодня вечером” с Андреем Малаховым

14:25 „Фазенда” 15:00 „Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с

субтитрами) 15:30 „Ясмин”. Многосерийный фильм 16:20

„За и против” 17:10 „Наедине со всеми”. Программа Юлии

Меньшовой 18:00 „Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости

(с субтитрами) 18:55 „Давай поженимся!” 19:55 „Пусть говорят”

21:00 „Primele știri” (rom) 21:40 „Время” 22:15 Нина Усатова,

Мария Шукшина, Сергей Никоненко в многосерийном фильме

„Станица” 00:20 „Primele știri” (rus) 00:30 „Городские пижоны”.

Премьера. Жан-Юг Англад в многосерийном фильме „Налет”

02:00 „Prima Oră” (R) 03:40 „Контрольная закупка”

06:00 Новости. 06:35 Program

de divertisment. 07:00 Любовь

и прочие глупости. Мелодрама. Россия 2010 61 серия 08:00

Новости. 08:50 Черные кошки. Военный. Россия 2013 9

серия 09:50 Понять простить. 11:30 След. Детектив. Россия

2012 14:00 Новости. 14:15 Понять простить. 14:45 Любовь

и прочие глупости. Мелодрама. Россия 2010 61 серия 15:40

Откровенный разговор. 16:30 Час суда с Павлом Астаховым.

17:15 Понять простить. 18:15 Черные кошки. Военный. Россия

2013 9 серия 19:10 След. Детектив. Россия 2012 20:00 Новости.

20:25 След. Детектив. Россия 2012 22:00 Știri. 22:25 „Autostrada”.

23:00 Любовь и прочие глупости. Мелодрама. Россия 2010 61

серия 23:55 Час суда с Павлом Астаховым. 00:40 Știri. 01:05

Program de divertisment.

5:00 TV5MONDE LE JOURNA

l5:29 TÉLÉTOURISME 5:54

PASSE-MOI LES JUMELLES 6:46 LE DESSOUS DES CARTES 7:00 TV-

5MONDE LE JOURNA l7:18 LE JOURNAL DES NOUVELLES TECHNOS

7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN

9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNA

l9:38 64, RUE DU ZOO 9:49 POK ET MOK 9:56 TENDRES AGNEAUX

9:57 DOFUS 10:09 FOOT DE RUE 10:30 FLASH INFO 10:36 GARDEN

PARTY 11:00 FLASH INFO 11:04 LES BELGES DU BOUT DU MONDE

11:30 ÉPICERIE FINE 11:57 FLASH INFO 12:00 DANS LA PEAU D’UN

CHEF 12:44 PLUS BELLE LA VIE 13:10 FLASH INFO 13:13 LES P’TITS

PLATS DE BABETTE 13:37 PARIS BELLE ÉPOQUE 14:30 LE JOURNAL

DE LA RTBF 15:02 COMME UN CHEF ! 16:45 DANS LA PEAU D’UN

CHEF 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO

18:02 PARTIR AUTREMENT 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE

PARTIE 19:23 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:29 L’INVITÉ 19:38

BOULEVARD DU PALAIS 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:02 UN

AMOUR DE GORILLE 22:53 UNE VIE DE CHIMP’ 0:00 LE JOURNAL

DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ

0:57 LES FUGITIFS 2:25 DOUCE NUIT 2:38 LE DÉFILÉ BELGE 3:30

TV5MONDE LE JOURNA l4:00 DOCUMENTAIRE

6.05, 7.00, 13.00, 21.00, 23.40 ȘTIRI. 6.15

Cuvintele Credinţei. 7.15 Serial. „UN

PREOT PRINTRE NOI”. 9.00, 17.00, 22.00

ȘTIRI (рус). 9.10 Serial. „AGRODOLCE”. 9.45, 17.15 Documen-

tar pentru copii. „Tineri și sălbatici”. 10.15 Videoteca copiilor.

10.30 Documentar. „Global 3000”. 11.00 Accente economice.

11.30 Baștina. Magazin agricol. 12.15 La noi în sat. 13.10,

17.45, 1.30 Cine vine la noi? Program de divertisment. 14.20

Paul Goma revine acasă. 14.50, 5.30 Documentar. „Drumeţii”.

15.15 Documentar. „Castelele Europei”. 16.00 Documentar.

„Colecţia design”. 16.30 Gagauz ogea. 19.00, 4.00 MESAGER.

19.40 Povestea. 19.55, 4.30 „Amarele confesiuni”. Dumitru

Matcovschi. 21.25 Serial. „AGRODOLCE”. 22.20 Dialog social.

22.40 În premieră. 23.50 Serial. „UN PREOT PRINTRE NOI”. 2.40

Documentar. „Flacăra olimpică: atingerea Mariei Hors”. 3.30

Paul Goma revine acasă.

07.00 Serial 08.00 Serial 09.00 Film artistic 10.45

Teleshopping 11.00 Concert 12.55 Market 9000.

md 13.00 Fără măști. Reluare 14.00 Film indian

16.20 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00

Muzică 18.25 Market 9000.md 18.30 Serial 19.30

Serial 20.30 Muzică 21.00 Film artistic 22.55 Market 9000.md

23.00 Muzică 23.30 Film Indian 02.30 Muzică 03.00 Concert

05.00 Film artistic 06.30 Muzică 06.55 Market 9000.md

06:00 Serial: Bucătăria iadului (r) 07:00

Serial: Minciuna (r) 08:00 O seară per-

fectă cu Natalia Cheptene (r) 09:00 Vide-

oclipuri 09:30 Serial: Clona (r) 10:30 Tele-

shopping 10:45 Serial: Soț de închiriat (r) 11:45 Serial: Pentru că

te iubesc (r) 12:45 Teleshopping 13:00 Serial: Spune-mi că ești

a mea (r) 14:30 Serial: Bucătăria iadului 15:30 Serial: Minciuna

16:30 Videoclipuri 17:00 Serial: Rosa diamante 18:00 O seară

perfectă cu Natalia Cheptene (r) 19:00 Serial: Soț de închiriat

19:50 Serial: Pentru că te iubesc 20:45 Serial: Spune-mi că ești a

mea 22:00 Serial: Legături riscante 23:00 Serial: Casa de alături

00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Lara

02:30 Doctorul casei (r) 03:15 Serial: Casa de alături (r) 04:00

Serial: Lara (r) 05:15 Serial: Legături riscante (r)

07:00 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, doctore?

- Omul care aduce cartea 10:05 Teleshopping

10:20 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film:

Ultima călătorie (r) 13:00 Știrile PROTV 14:00

Teleshopping 14:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4756 15:00

Film: America în carantină 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara

Loghin 17:30 La Măruță 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro

Tv cu Cristina Gheiceanu 20:30 Film: Joc în doi 22:30 Știrile Pro

Tv cu Sorina Obreja 23:05 Serial: Chuck, episodul 7, sezon 5

00:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 00:30 O seară perfectă

cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Fabricat în Moldova - emisiune

muzicală 03:30 După 20 de ani (r) 04:45 Știrile ProTv cu Sorina

Obreja (r) 05:00 La Maruță (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina

Gheiceanu (r)

05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00

„Prima Oră” 09:00 „Primele știri” (rom)

09:15 Новости 09:30 Teleshopping 09:50

„Жить здорово!” 10:55 „Модный приговор” 12:00 „Primele

știri” (rom) 12:10 Новости 12:35 „Станица”. Многосерийный

фильм 14:25 „Фазенда” 15:00 „Primele știri” (rom) 15:10

Новости (с субтитрами) 15:35 „Ясмин”. Многосерийный

фильм 16:25 „След” 17:00 „Наедине со всеми”. Программа

Юлии Меньшовой 18:00 „Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние

новости (с субтитрами) 18:55 „Давай поженимся!” 19:55

„Пусть говорят” 21:00 „Primele știri” (rom) 21:40 „Время”

22:15 Нина Усатова, Мария Шукшина, Сергей Никоненко в

многосерийном фильме „Станица” 00:20 „Primele știri” (rus)

00:30 „Городские пижоны”. Премьера. Жан-Юг Англад в

многосерийном фильме „Налет” 02:00 „Prima Oră” (R) 03:40

„В наше время”

06:00 Știri. 06:35 Program de

divertisment. 07:00 Любовь и

прочие глупости. Мелодрама. Россия 2010 62 серия 08:00

Știri. 08:50 Черные кошки. Военный. Россия 2013 10 серия

09:50 Понять простить. 11:30 След. Детектив. Россия 2012

14:00 Новости. 14:15 Понять простить. 14:45 Любовь и

прочие глупости. Мелодрама. Россия 2010 62 серия 15:40

Откровенный разговор. 16:30 Час суда с Павлом Астаховым.

17:15 Понять простить. 18:15 Черные кошки. Военный.

Россия 2013 10 серия 19:10 След. Детектив. Россия 2012

20:00 Новости. 20:25 След. Детектив. Россия 2012 22:00 Știri.

22:25 Любовь и прочие глупости. Мелодрама. Россия 2010

62 серия 23:20 Час суда с Павлом Астаховым. 00:05 Știri.

00:30 Program de divertisment.

5:00 T V5MONDE LE JOUR-

NA l5:30 LES VINGT CHEFS-

D’OEUVRE DE LA NATURE 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNA

l7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:30 TÉLÉMATIN 8:00

TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-

CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNA l9:38 64, RUE DU ZOO 9:49 POK ET

MOK 9:56 TENDRES AGNEAUX 9:57 DOFUS 10:09 FOOT DE RUE 10:30 FLASH

INFO 10:35 JARDINS 11:00 FLASH INFO 11:05 TÉLÉTOURISME 11:31 VIOLON

DINGUE 11:57 FLASH INFO 12:00 DANS LA PEAU D’UN CHEF 12:44 PLUS BEL-

LE LA VIE 13:10 FLASH INFO 13:10 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 13:38

HÔPITAL VÉTÉRINAIRE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 BOULEVARD

DU PALAIS 16:45 DANS LA PEAU D’UN CHEF 17:30 QUESTIONS POUR UN

CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:03 PASSE-MOI LES JUMELLES 19:00 64’ LE

MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:23 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:29

L’INVITÉ 19:37 MINCE ALORS ! 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 AVEUX

22:50 AVEUX 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL

AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 0:59 DEVOIR D’ENQUÊTE 2:54 PARTIR AUTREMENT

3:45 TV5MONDE LE JOURNA l4:07 DOCUMENTAIRE

6.05, 7.00, 13.00, 21.00, 23.20 ȘTIRI. 6.15,

1.05 Gagauz ogea. 6.45 Cinemateca uni-

versală. 7.15 Serial. „UN PREOT PRINTRE

NOI”. 9.00, 17.00, 22.00 ȘTIRI (рус). 9.10 Serial. „AGRODOLCE”.

9.45, 17.15 Documentar pentru copii. „Tineri și sălbatici”. 10.15

Chișinăul de ieri și de azi. 10.30 Natura în obiectiv. 11.00 „Amarele

confesiuni”. Dumitru Matcovschi. 12.00 Cultura azi. 12.45 Tezaur.

13.10, 17.45, 1.35 Cine vine la noi? Program de divertisment.

14.20, 3.35 Paul Goma revine acasă. 14.45 Documentar. „La

drum!”. 15.15 Fii tânăr! 16.00 Magazinul copiilor. 16.30 Русский

мир. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55, 4.30 „Mi-e

dor de tine”. Valentin Dragomir. Spectacol muzical. 21.25 Serial.

„AGRODOLCE”. 22.00 Avangaraj. 23.30 Serial. „UN PREOT PRINTRE

NOI”. 2.45 Săptămâna sportivă. 3.20 Cinemateca universală. 5.30

Accente economice.

07.00 Serial 08.00 Serial 09.00 Film artistic 10.45

Teleshopping 11.00 Concert 13.55 Market 9000.

md 14.00 Film indian 17.00 Produs autohton.

Reluare 17.45 Teleshopping 18.00 Muzică 18.25

Market 9000.md 18.30 Serial 19.30 Serial 20.30

Muzică 21.00 Film artistic 22.55 Market 9000.md 23.00 Muzică

23.30 Film Indian 02.30 Muzică 03.00 Concert 05.00 Film artistic

06.30 Muzică 06.55 Market 9000.md

06:00 Serial: Bucătăria iadului (r) 07:00

Serial: Minciuna (r) 08:00 O seară perfectă

cu Natalia Cheptene (r) 09:00 Videoclipuri

09:30 Serial: Clona (r) 10:30 Teleshopping

10:45 Serial: Soț de închiriat (r) 11:45 Serial: Pentru că te iubesc

(r) 12:45 Teleshopping 13:00 Serial: Spune-mi că ești a mea

(r) 14:30 Serial: Bucătăria iadului 15:30 Serial: Minciuna 16:30

Videoclipuri 17:00 Serial: Rosa diamante 18:00 O seară perfectă

cu Natalia Cheptene (r) 19:00 Serial: Soț de închiriat 19:50 Serial:

Pentru că te iubesc 20:45 Serial: Spune-mi că ești a mea 22:00

Serial: Legături riscante 23:00 Serial: Casa de alături 00:00 O seară

perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Lara 02:30 Doctorul

casei (r) 03:15 Serial: Casa de alături (r) 04:00 Serial: Lara (r) 05:15

Serial: Legături riscante (r)

07:00 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, doctore?

- Omul care aduce cartea 10:05 Teleshopping

10:20 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film:

America in carantina (r) 13:00 Știrile PROTV

14:00 Teleshopping 14:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4757 15:00

Film: Liceenii Rock’n’roll 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin

17:30 La Măruță 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina

Gheiceanu 20:30 Fotbal: Steaua - Strømsgodset 22:30 Știrile

Pro Tv cu Sorina Obreja 23:05 Serial: Chuck, episodul 8, sezon

5 00:00 Fotbal: Steaua - Strømsgodset (r) 01:30 Știrile ProTv cu

Anișoara Loghin (r) 02:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene

(r) 03:00 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 04:45 Știrile

ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 La Maruță (r) 06:15 Știrile Pro Tv

cu Cristina Gheiceanu (r)

05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00

„Prima Oră” 09:00 „Primele știri” (rom)

09:15 Новости 09:30 Teleshopping 09:50

„Жить здорово!” 10:55 „Модный приговор” 12:00 „Primele

știri” (rom) 12:10 Новости 12:35 „Станица”. Многосерийный

фильм 14:25 „Фазенда” 15:00 „Primele știri” (rom) 15:10

Новости (с субтитрами) 15:35 „Ясмин”. Многосерийный

фильм 16:25 „След” 17:00 „Наедине со всеми”. Программа

Юлии Меньшовой 18:00 „Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние

новости (с субтитрами) 18:55 „Давай поженимся!” 19:55

„Пусть говорят” 21:00 „Primele știri” (rom) 21:40 „Время”

22:15 Нина Усатова, Мария Шукшина, Сергей Никоненко в

многосерийном фильме „Станица” 00:20 „Primele știri” (rus)

00:30 „Городские пижоны”. Премьера. Жан-Юг Англад в

многосерийном фильме „Налет” 02:00 „Prima Oră” (R) 03:40

„В наше время”

06:00 Știri. 06:35 Program de

divertisment. 07:00 Любовь и

прочие глупости. Мелодрама. Россия 2010 63 серия 08:00

Știri. 08:50 Черные кошки. Военный. Россия 2013 11 серия

09:50 Понять простить. 11:30 След. Детектив. Россия 2012

14:00 Новости. 14:15 Понять простить. 14:45 Любовь и

прочие глупости. Мелодрама. Россия 2010 63 серия 15:40

Откровенный разговор. 16:30 Час суда с Павлом Астаховым.

17:15 Понять простить. 18:15 Черные кошки. Военный.

Россия 2013 11 серия 19:10 След. Детектив. Россия 2012

20:00 Новости. 20:25 След. Детектив. Россия 2012 22:00 Știri.

22:25 Любовь и прочие глупости. Мелодрама. Россия 2010 63

серия 23:20 Час суда с Павлом Астаховым. 00:05 Știri. 00:30

Program de divertisment.

5:00 TV5MONDE LE JOURNA

l5:30 CHRONIQUES D’EN HAUT

6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNA l7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JO-

URNAL DE L’ÉCONOMIE 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN

8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE

JOURNA l9:38 64, RUE DU ZOO 9:49 POK ET MOK 9:56 TENDRES AGNEAUX

9:57 DOFUS 10:09 FOOT DE RUE 10:30 FLASH INFO 10:35 UNE BRIQUE DANS

LE VENTRE 11:00 FLASH INFO 11:02 LES VINGT CHEFS-D’OEUVRE DE LA NA-

TURE 11:31 LA TÉLÉ DE A @ Z 11:57 FLASH INFO 12:00 DANS LA PEAU D’UN

CHEF 12:44 PLUS BELLE LA VIE 13:10 FLASH INFO 13:12 ÉPICERIE FINE 13:37

LES ALPES VUES DU CIE l14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 ÉCHAPPÉES

BELLES 16:45 DANS LA PEAU D’UN CHEF 17:30 QUESTIONS POUR UN

CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 MAGAZINE 19:00 64’ LE MONDE EN

FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:23 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:29 L’INVITÉ

19:37 LE DÉCLIN DE L’EMPIRE MASCULIN 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2

22:00 COMME UN CHEF ! 23:33 HABITAT 07 - LES COMPAGNONS DU REBUT

GLOBA l0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE

0:45 L’INVITÉ 0:58 LES LIMIERS 1:44 LES LIMIERS 2:40 LES VOIX HUMAINES

3:30 TV5MONDE LE JOURNA l3:52 DOCUMENTAIRE

6.05, 7.00, 13.00, 21.00, 0.40 ȘTIRI. 6.15,

0.50 Русский мир. 6.45 Tezaur. 7.15

Serial. „UN PREOT PRINTRE NOI”. 9.00,

17.00, 22.00 ȘTIRI (рус). 9.10 Serial. „AGRODOLCE”. 9.45, 17.15

Documentar pentru copii. „Tineri și sălbatici”. 10.15 Videoteca

copiilor. 10.30 Documentar. „La drum!”. 11.00 „Mi-e dor de tine”.

Valentin Dragomir. 12.00 O seară în familie. 13.10, 17.45, 1.20

Cine vine la noi? Program de divertisment. 14.20, 3.30 Paul Goma

revine acasă. 14.50 „Cântec, dor și omenie”. Program muzical.

15.10 Erudit-cafe. 15.55 Părinţi și copii. 16.30 „O lume ca-n po-

vești”. Program muzical. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea.

19.55, 4.30 Tezaurul României. 20.50 Super-loto „5” din „35”. 21.25

Serial. „AGRODOLCE”. 22.20 Reporter de gardă. 22.45 „Un sfert de

vorbă” cu Ilona Spătaru. 23.05 Serial. „UN PREOT PRINTRE NOI”.

2.30 Documentar. „Răstignirea, scandalul sacru”. 5.25 Orchestra

de muzică populară „Barbu Lăutaru” din Bălţi.

07.00 Serial 08.00 Serial 09.00 Film artistic 10.45

Teleshopping 11.00 Concert 12.00 La altitudine

12.55 Market 9000.md 13.00 Film indian 16.10

Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Muzică

18.25 Market 9000.md 18.30 Serial 19.30 Serial

19.00 Concert 20.30 Muzică 21.00 Film artistic 22.55 Market 9000.

md 23.00 Muzică 23.30 Film Indian 02.30 Muzică 03.00 Concert

05.00 Film artistic 06.30 Muzică 06.55 Market 9000.md

06:00 Serial: Bucătăria iadului (r) 07:00

Serial: Minciuna (r) 08:00 O seară perfectă

cu Natalia Cheptene (r) 09:00 Videoclipuri

09:30 Serial: Clona (r) 10:30 Teleshopping

10:45 Serial: Soț de închiriat (r) 11:45 Serial: Pentru că te iubesc

(r) 12:45 Teleshopping 13:00 Serial: Spune-mi că ești a mea

(r) 14:30 Serial: Bucătăria iadului 15:30 Serial: Minciuna 16:30

Videoclipuri 17:00 Serial: Rosa diamante 18:00 O seară perfectă

cu Natalia Cheptene (r) 19:00 Serial: Soț de închiriat 19:50 Serial:

Pentru că te iubesc 20:45 Serial: Spune-mi că ești a mea 22:00

Serial: Legături riscante 23:00 Serial: Casa de alături 00:00 O seară

perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Lara 02:30 Doctorul

casei (r) 03:15 Serial: Casa de alături (r) 04:00 Serial: Lara (r) 05:15

Serial: Legături riscante (r)

07:00 Știrile PRO TV - Ce se întâmplă, doctore?

- Omul care aduce cartea 10:05 Teleshopping

10:20 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film:

Liceenii Rock’n’roll (r) 13:00 Știrile PROTV 13:45

Teleshopping 14:00 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4758 14:45 Film:

Suspect de crimă 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 17:30 La

Măruță (best of) 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina

Gheiceanu 20:30 Film: Două pupeze albe 22:30 Știrile ProTv cu

Sorina Obreja 23:05 Serial: Chuck, episodul 9, sezon 5 00:00 Știrile

ProTv cu Anișoara Loghin (r) 00:30 O seară perfectă cu Natalia

Cheptene (r) 01:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală

03:30 După 20 de ani (r) 04:45 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r)

05:00 La Maruță (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00

„Prima Oră” 09:00 „Primele știri” (rom)

09:15 Новости 09:30 Teleshopping 09:50

„Жить здорово!” 10:55 „Модный приговор” 12:00 „Primele

știri” (rom) 12:10 Новости 12:35 „Станица”. Многосерийный

фильм 14:25 „Фазенда” 15:00 „Primele știri” (rom) 15:10

Новости (с субтитрами) 15:35 „Ясмин”. Многосерийный

фильм 16:25 „След” 17:00 „Наедине со всеми”. Программа

Юлии Меньшовой 18:00 „Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние

новости (с субтитрами) 18:55 „Давай поженимся!” 19:55

„Пусть говорят” 21:00 „Primele știri” (rom) 21:40 „Время”

22:15 Нина Усатова, Мария Шукшина, Сергей Никоненко в

многосерийном фильме „Станица” 00:20 „Primele știri” (rus)

00:30 „Городские пижоны”. Премьера. Жан-Юг Англад в

многосерийном фильме „Налет” 02:00 „Prima Oră” (R) 03:40

„В наше время”

06:00 Știri. 06:35 Program de

divertisment. 07:00 Любовь и

прочие глупости. Мелодрама. Россия 2010 64 серия 08:00

Știri. 08:50 Черные кошки. Военный. Россия 2013 12 серия

09:50 Понять простить. 11:30 След. Детектив. Россия 2012

14:00 Новости. 14:15 Понять простить. 14:45 Любовь и

прочие глупости. Мелодрама. Россия 2010 64 серия 15:40

Откровенный разговор. 16:30 Час суда с Павлом Астаховым.

17:15 Понять простить. 18:15 Черные кошки. Военный.

Россия 2013 12 серия 19:10 След. Детектив. Россия 2012

20:00 Новости. 20:25 След. Детектив. Россия 2012 22:00 Știri.

22:25 Любовь и прочие глупости. Мелодрама. Россия 2010 64

серия 23:20 Час суда с Павлом Астаховым. 00:05 Știri. 00:30

Program de divertisment.

5:00 TV5MONDE LE JOURNA

l5:31 UNE BRIQUE DANS LE

VENTRE 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNA l7:10 L’INVITÉ

7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30

TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26

TV5MONDE LE JOURNA l9:38 64, RUE DU ZOO 9:49 POK ET MOK 9:56

TENDRES AGNEAUX 9:57 DOFUS 10:09 FOOT DE RUE 10:30 FLASH INFO

10:35 JARDINS & LOISIRS 11:00 FLASH INFO 11:02 CHRONIQUES D’EN

HAUT 11:31 HEP TAXI ! 11:57 FLASH INFO 12:00 DANS LA PEAU D’UN

CHEF 12:44 PLUS BELLE LA VIE 13:10 FLASH INFO 13:12 L’ÉPICERIE 13:38

QUAND L’ANIMAL DEVIENT MÉDIATEUR 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF

15:02 MAUVAIS KARMA 15:48 MAUVAIS KARMA 16:45 DANS LA PEAU

D’UN CHEF 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO

18:02 LE POINT 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:23

LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:29 L’INVITÉ 19:37 LES LIMIERS 20:23

LES LIMIERS 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 UNE NUIT 23:39 LE

DERNIER ROUND 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOUR-

NAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 1:00 DIVERTISSEMENT 2:50 PASSE-MOI LES

JUMELLES 3:42 TV5MONDE LE JOURNA l4:04 DOCUMENTAIRE

21 IULIE 22 IULIE 23 IULIE 24 IULIE Luni Marţi Miercuri Joi

18 IULIE 20141414F L U XF L U X Programe

GRU PUL DE PRESĂ FLUXCOLEGIUL REDACŢIONAL:Ioana Florea

DEPARTAMENT INVESTIGAŢII:Victor Teodorescu

CORESPONDENŢI:Lucia CujbăVirginia RoşcaEcaterina Deleu

ADRE SA: MD-2004, Chişinău,str. N. Iorga, 8Tel.: 022.31.72.36E-mail: ap@fl ux.md

REDACTOR-STILIZATOR:Liliana Stegărescu

REDACTOR TEHNIC:Petru Pascaru

BerbecÎncercaţi să nu luaţi decizii pripite sau radicale în carieră la începutul săptămânii, ci cântăriţi iniţiativele cu multă prudenţă. Se vor ivi câteva ocazii favorabile la nivel profesional și ar fi păcat să le pierdeţi.

TaurLa începutul săptămânii, ezitaţi să vă asumaţi riscuri în domeniul fi nanciar și procedaţi corect. Tranzacţiile care vă îmbogăţesc peste noapte nu exis-tă și ar trebui să fi ţi prudent în con-tinuare.

GemeniSăptămâna este caracterizată de proastă dispoziţie și lipsă de chef. Aveţi tendinţa de a face o dramă din orice și chiar și vorbele aruncate în vânt de colegi vi se par critici. Nu re-ușiţi să vă regăsiţi ritmul nici la ser-viciu.

RacVă simţiţi mai intuitiv, mai plin de empatie. La serviciu, veţi fi prezent acolo unde este nevoie și veţi găsi cuvintele potrivite pentru fi ecare, cu generozitatea care vă caracteri-zează.

LeuS-ar putea să staţi mai mult la servi-ciu, având în vedere că proiectul la care lucraţi evoluează mult mai re-pede decât aţi estimat la început. În relaţia de cuplu, va trebui să lămuriţi situaţia.

FecioarăSimţiţi nevoia să daţi explicaţii tu-turor pentru deciziile luate, chiar și atunci când nu este cazul. Către mij-locul intervalului, aveţi chef fi e să mutaţi mobilele din casă, fi e să fa-ceţi curăţenie generală.

BalanţăVă puneţi lucrurile în ordine la ser-viciu, terminaţi proiectele începute, cu gândul la concediul care se apro-pie. Dacă lucraţi în domeniul fi nan-ciar, acţionaţi cu mare prudenţă, de-oarece cineva încearcă să vă înșele.

ScorpionColegii voștri au doar cuvinte de la-udă pentru voi, după reușita unui proiect important, însă aveţi înţelep-ciunea să recunoașteţi că nu toate aprecierile sunt sincere. Vestea bună este că veţi fi recompensat fi nanciar.

SăgetătorSe ivește ocazia să vă implicaţi în ac-tivităţi de voluntariat, iar între servi-ciu și ajutorarea celorlalţi, nu vă ră-mâne prea mult timp pentru viaţa personală. Cu toate acestea, traver-saţi o perioadă de împlinire și mul-ţumire sufl etească.

CapricornLa serviciu, apar câteva urgenţe, din cauza unor proiecte care au fost amânate prea mult. Va trebui să lu-craţi peste program și să vă păstraţi calmul dacă unii dintre colegi nu vor ţine pasul. Nu este cazul să intraţi în panică.

VărsătorVeţi întâlni câteva persoane care vă vor face o serie de promisiuni fără acoperire. Citiţi cu mare atenţie con-tractele, refl ectaţi de două ori înain-te de a lua o decizie, pentru a nu re-greta mai târziu.

PeştiNorocul vă însoţește în fi ecare zi a săptămânii, iar dacă v-aţi gândit să jucaţi la loto, acum este momentul. Dacă va trebui să înlocuiţi un coleg plecat în vacanţă, veţi îndeplini cu efi cienţă sarcinile acestuia, iar efor-turile voastre nu vor trece neobser-vate.

18-25 iulie18-25 iulie

DEPARTAMENTUL PUBLICITATE: Tel.: 022.31.72.36e-mail: publicitate@fl ux.mdAdre sa in ter net: www.fl ux.md E-mail: ap@fl ux.md

Ti par: Tipografi a “PRAG-3”Comanda nr. 798TIRAJ – 10.000

Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul materialelor publicitare şi al scrisorilor publicate în ziar.Titlurile ştirilor preluate de pe agenţiile de presă aparţin redacţiei.

6.05, 7.00, 13.00, 21.00, 0.40 ȘTIRI. 6.15, 2.45

Documentar. „Povestea vieţii mele: Mikis

Theodorakis”. 7.15 Serial. „UN PREOT PRINTRE

NOI”. 9.00, 17.00, 22.00 ȘTIRI (рус). 9.10 Serial. „AGRODOLCE”. 9.45, 17.15

Documentar pentru copii. „Tineri și sălbatici”. 10.15 „O lume ca-n povești”.

Program muzical. 10.45 „Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 11.05, 19.55,

4.30 Tezaurul României. 12.00 Destine de colecţie. 12.30 Portrete în timp.

13.10, 17.45, 1.30 Cine vine la noi? Program de divertisment. 14.20, 3.30

Paul Goma revine acasă. 14.50, 0.50 Legendele muzicii. 15.00 „Festivalul

Medieval”. Selecţiuni. 15.30 Ring Star. Concurs muzical. 16.30 Stil nou.

19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 21.25 Serial. „AGRODOLCE”. 22.20

Fii tânăr! 23.05 Serial. „UN PREOT PRINTRE NOI”. 1.00 World stories - lumea

în reportaje. 5.30 Reporter de gardă.

07.00 Serial 08.00 Serial 08.45 Descoperă formula

sănătății 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00

Concert 13.55 Market 9000.md 14.00 Film indian 16.30

Concert 17.45 Teleshopping 18.00 Muzică 18.25 Market

9000.md 18.30 Serial 19.30 Serial 20.30 Muzică 21.00

Muzică 21.30 Produs autohton 22.00 Fără măști 22.55 Market 9000.md

23.00 Muzică 23.30 Film artistic 01.30Film artistic 02.30 Muzică 03.00

Fără măști. Reluare 04.00 Film indian 06.30 Muzică 06.55 Market 9000.md

06:00 Divertisment: Bucătăria iadului (r) 07:00

Serial: Minciuna (r) 08:00 O seară perfectă cu

Natalia Cheptene (r) 09:00 Videoclipuri 09:30

Serial: Clona (r) 10:30 Teleshopping 10:45

Serial: Soț de închiriat (r) 11:45 Serial: Pentru că te iubesc (r) 12:45 Te-

leshopping 13:00 Serial: Spune-mi că ești a mea (r) 14:30 Divertisment:

Bucătăria iadului 15:30 Serial: Minciuna 16:30 Videoclipuri 17:00 Serial:

Rosa diamante 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 19:00 Serial:

Soț de închiriat 19:50 Serial: Pentru că te iubesc 20:45 Serial: Spune-mi

că ești a mea 22:00 Serial: Legături riscante 23:00 Serial: Casa de alături

00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Lara 02:30

Doctorul casei (r) 03:15 Serial: Casa de alături (r) 04:00 Serial: Lara (r)

05:15 Serial: Legături riscante (r)

07:00 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, doctore? - Omul

care aduce cartea 10:05 Teleshopping 10:20 Serial:

Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film: Suspect de crimă (r)

13:00 Știrile PROTV 14:00 Teleshopping 14:15 Serial:

Tânăr și neliniștit, ep.4759 14:30 Serial: Maeștrii iluzionismului 15:00

Film: De la tine pentru mine 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 17:30

La Măruță (best of) 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina

Gheiceanu 20:45 Film: Detectivul Alex Cross 22:45 Film: Încă un fi lm

despre adolescenți? 00:30 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 01:00 O

seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:15 Film: Încă un fi lm despre

adolescenți? (r) 04:00 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 06:15

Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima Oră”

09:00 „Primele știri” (rom) 09:15 Новости 09:30 Te-

leshopping 09:50 „Жить здорово!” 10:55 „Модный

приговор” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:35 „Станица”.

Многосерийный фильм 14:25 „Фазенда” 15:00 „Primele știri” (rom)

15:10 Новости (с субтитрами) 15:35 „Ясмин”. Многосерийный фильм

16:25 „След” 17:00 „Наедине со всеми”. Программа Юлии Меньшовой

18:00 „Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами)

18:55 „Поле чудес” 19:55 „Точь-в-точь” 21:00 „Primele știri” (rom) 21:40

„Время” 22:15 „Точь-в-точь”. Продолжение 00:05 „Primele știri” (rus)

00:15 Памяти Владимира Высоцкого. „Последний концерт” 01:10

„Городские пижоны”. Премьера. „Продюсер Джордж Мартин” 02:35

Энди Макдауэлл, Дрю Берримор в фильме „Плохие девчонки” 04:10

Ростислав Плятт, Андрей Мягков в фильме „Послесловие”

06:00 Știri. 06:35 Program de diver-

tisment. 07:00 Любовь и прочие

глупости. Мелодрама. Россия 2010 65 серия 08:00 Știri. 08:50

След. Детектив. Россия 2012 10:30 Понять простить. 11:30 След.

Детектив. Россия 2012 14:00 Новости. 14:15 Понять простить. 14:45

Любовь и прочие глупости. Мелодрама. Россия 2010 65 серия 15:40

Откровенный разговор. 16:35 Час суда с Павлом Астаховым. 17:20

Понять простить. 18:20 След. Детектив. Россия 2012 20:00 Новости.

20:25 След. Детектив. Россия 2012 22:00 Știri. 22:25 Любовь и прочие

глупости. Мелодрама. Россия 2010 65 серия 23:20 Час суда с Павлом

Астаховым. 00:05 Știri. 00:30 Program de divertisment.

5:00 TV5MONDE LE JOURNA

l5:30 LES BELGES DU BOUT

DU MONDE 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNA l7:10

L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:30 TÉLÉMATIN 8:00

TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL

DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNA l9:38 64, RUE

DU ZOO 9:49 POK ET MOK 9:56 TENDRES AGNEAUX 9:57 DOFUS

10:09 FOOT DE RUE 10:30 FLASH INFO 10:35 JARDIN EXTRAOR-

DINAIRE 11:00 FLASH INFO 11:03 DESTINATION WEEK-END 11:31

NEW YORK NEW YORK 11:57 FLASH INFO 12:00 DANS LA PEAU

D’UN CHEF 12:44 PLUS BELLE LA VIE 13:10 FLASH INFO 13:12

À LA DI STASIO 13:39 NUS & CULOTTÉS 14:30 LE JOURNAL DE

LA RTBF 15:03 LES LIMIERS 15:49 LES LIMIERS 16:45 DANS LA

PEAU D’UN CHEF 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00

FLASH INFO 18:02 RIO, GRAVITÉ ZÉRO 19:00 64’ LE MONDE EN

FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:23 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE

19:29 L’INVITÉ 19:37 ÉCHAPPÉES BELLES 21:30 LE JOURNAL DE

FRANCE 2 22:01 BOULEVARD DU PALAIS 23:33 HABITAT 07 - LES

COMPAGNONS DU REBUT GLOBA l0:00 LE JOURNAL DE LA RTS

0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 0:58 LES

AFFAIRES SONT LES AFFAIRES 2:50 LE POINT 3:42 TV5MONDE

LE JOURNA l4:04 DOCUMENTAIRE

6.05, 21.00, 0.00 ȘTIRI. 6.15 Documentar.

„Euromaxx”. 6.45 Tezaurul României.

7.45 E. Ionesco. „Regele moare”. Specta-

col. 9.05 Desene animate. „Legenda lui Zorro”. 10.00 Știinţă și

inovare. 10.30 În ritm de dans. 11.00 Casa mea. 11.30 Stil nou.

12.00 Ora stelelor. 13.00 Știri pozitive. 13.20 Eminesciana. 14.25

„La prispa cu doruri multe”. Maria Stoianov și formaţia „Ștefan

Vodă”. Spectacol muzical. 16.00 Documentar. „Euroboxx”. 16.30,

3.30 Paul Goma revine acasă. 17.00, 22.00 ȘTIRI (рус). 17.15 Art-

club (рус). 17.50 Chișinăul de ieri și de azi. 18.10 Erudit-cafe.

19.00, 4.00 MESAGER. 19.35 Povestea. 19.50 O seară în familie.

21.20 Dor. Spiridon Mocanu. 22.20 „Prietenii muzicii”. 0.10 Fii

tânăr! 1.00 Avangaraj. 2.00 Documentar. „Arts 21”. 3.00 Portrete

în timp. 4.30 Documentar. „Răstignirea, scandalul sacru”. 5.30

În ritm de dans.

07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.10

Serial 11.00 Teleshopping 11.15 Descoperă

formula sănătății 11.35 Film artistic 13.00 Pro-

dus autohton 13.30Market 9000.md 13.35 Film

indian 15.45 Teleshopping 16.00 Fără măști.

Reluare 17.00 Market 9000.md 17.05 Film artistic 19.00 Serial

20.00 Comedy Kishinew 20.40 Market 9000.md 20.45 Muzică

21.30 La altitudinale 22.30 Market 9000.md 22.35 Film artistic

00.00 Film artistic 02.00 Film indian 05.30 Concert

06:00 Serial: Bucătăria iadului (r) 07:00

Serial: Minciuna (r) 08:00 O seară per-

fectă cu Natalia Cheptene (r) 09:00

Videoclipuri 09:30 Serial: Clona (r) 10:30

Teleshopping 10:45 Serial: Soț de închiriat (r) 11:45 Serial: Pen-

tru că te iubesc (r) 12:45 Teleshopping 13:00 Serial: Spune-mi

că ești a mea (r) 14:30 Serial: Bucătăria iadului 15:30 Serial:

Minciuna 16:30 Serial: Rosa diamante 17:30 Serial: Clona 18:30

Serial: Soț de închiriat 19:30 Serial: Pentru că te iubesc 20:30

Serial: Spune-mi că ești a mea 22:00 Serial: Legături riscante

23:00 Serial: Casa de alături 00:00 O seară perfectă cu Natalia

Cheptene (r) 01:00 Serial: Lara 02:30 Doctorul casei (r) 03:15

Serial: Casa de alături (r) 04:00 Serial: Lara (r) 05:15 Serial:

Legături riscante (r)

07:00 Știrile PRO TV - Ce se întâmplă, doctore?

10:00 Teleshopping 10:15 Film: De la tine

pentru mine (r) 12:00 Serial: Diva cu greuta-

te, ep.6, sezon 1 13:00 Stirile PRO TV 13:05

Teleshopping 13:20 Masterchef - Proba celebrității, ep, 3 (r)

15:30 Film: Echipa de șoc 16:45 Film: Hitch - Consilier în amor

19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 20:45

Las Fierbinți, sezon 4 22:15 Film: Cyborg 23:45 Film: O luna de

miere de cosmar 01:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene

(r) 02:45 Film: Cyborg (r) 04:15 Fabricat în Moldova - emisiune

muzicală 06:15 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r)

06:00 Новости 06:10 Алла Пугачева в

фильме „Женщина, которая поет” 07:30

Владимир Высоцкий, Олег Янковский,

Ролан Быков в фильме „Служили два товарища” 09:05

„Играй, гармонь любимая!” 09:45 „Слово пастыря”

10:00 Новости 10:15 Teleshopping 10:30 „Смак” 11:05

Премьера. „Василий Шукшин. Самородок” 12:00 Новости

(с субтитрами) 12:20 „Идеальный ремонт” 13:10 Премьера.

„Профессия - следователь” 14:10 Леонид Куравлев, Лариса

Удовиченко в фильме „Опасно для жизни!” 15:45 Комедия

Василия Шукшина „Печки-лавочки” 17:30 „Угадай мелодию”

18:00 Вечерние новости (с субтитрами) 18:20 „Своя колея”

19:55 „Две звезды” 21:00 „Primele știri” (rom) 21:25 „Время”

22:00 „Две звезды”. Продолжение 22:35 „КВН”. Премьер-лига

00:10 Футбол. Суперкубок России. ЦСКА - „Ростов” 02:00

Остросюжетный фильм „Хищник 2” 03:40 Дэвид Карузо в

детективе „Холодные сердца”

6:00 Știri. 6:30 Program de diver-

tisment. 7:00 Știri. 7:30 Program

de divertisment. 8:00 Știri. 8:25 Program de divertisment. 9:40

Понять простить. 10:40 Невидимки. Детектив. Россия 2010

13:45 След. Детектив. Россия 2012 20:00 Новости. 20:20

Большая разница. 21:20 Невидимки. Детектив. Россия 2010

0:00 Новости. 0:20 Program de divertisment.

5:00 TV5MONDE LE JOURNA

l5:30 LE BEAU VÉLO DE RAVE

l6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNA l7:10 L’INVITÉ 7:18

LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:24 PARDONNEZ-MOI 7:52 LIBRE

ÉCHANGE 9:03 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:29 TV5MONDE

LE JOURNA l9:39 MATIÈRE GRISE 10:05 FLASH INFO 10:07 T’CHOUPI

A L’ECOLE 10:14 T’CHOUPI A L’ECOLE 10:20 BRICO CLUB 10:34 LA

BANDE DES MINIJUSTICIERS 10:42 YAKARI 10:55 YAKARI 11:07 LES

NOUVELLES AVENTURES DE PETER PAN 11:32 ARTZOOKA ! 12:00

ALORS ON CHANGE ! 12:33 MA VIE APRÈS LE SPORT 13:01 FLASH

INFO 13:04 L’ÉPICERIE 13:32 OSEZ UNE AUTRE VIE 14:00 À LA VIE,

À LA MODE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 UN ÉTÉ EN FRAN-

CE 16:00 UN HÔTEL À LA MAISON 17:00 LA TÉLÉ DE A @ Z 17:30

QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 PARTIR

AUTREMENT 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:25

TERRIENNES 19:29 L’INVITÉ 19:37 FORT BOYARD 21:27 FRÈRES

D’ARMES 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 69 MINUTES SANS

CHICHIS 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL

AFRIQUE 1:00 TANGO 2:38 D6BELS ON STAGE 3:30 TV5MONDE LE

JOURNA l4:00 DOCUMENTAIRE

6.05, 21.00, 0.20 ȘTIRI. 6.15 Documentar.

„Arts 21”. 7.15 Cuvintele Credinţei. 8.00,

2.55 In memoriam Adrian Păunescu.

8.40 Dialog social. 9.00 Documentar. „Arhitectură”. 9.30

Documentar. „Euromaxx”. 10.00 Ring Star. Concurs muzical.

11.00 Părinţi și copii. 11.35 La datorie. 12.00 Moldovenii de

pretutindeni. 12.30 Natura în obiectiv. 13.00 Documentar.

„Castelele Europei”. 13.45 Medalion muzical. 14.00 Baștina.

Magazin agricol. 14.45 Tezaur. 15.00, 19.50 Festivalul „Nicolae

Glib”. 16.30 World stories - lumea în reportaje. 17.00, 22.00

ȘTIRI (рус). 17.15 Cultura azi. 18.00 Evantai folcloric. 18.40

Loteria „Milioane pentru Moldova”. 19.00, 4.00 MESAGER.

19.35 Povestea. 20.35 Profi l de savant. Svetlana Cojocaru. 21.25

Documentar. „Moldinconbank” - 55 de ani de succes”. 22.20

Săptămâna sportivă. 22.45 Film. „FALSIFICATORII” (Germania).

0.30 Erudit-cafe. 1.15 „Prietenii muzicii”. 3.30 Casa mea. 4.30 O

seară în familie. 5.30 Dor. Spiridon Mocanu.

07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.00

La altitudinale. Reluare 11.00 Teleshopping

11.15 Concert 13.30 Market 9000.md 13.35 Film

indian 15.45 Teleshopping 16.00 Film artistic

17.55 Market 9000.md 18.00 Concert 19.00

Serial 20.00 Formula sănătății 20.25 Market 9000.md 20.30

Film artistic 22.00 Market 9000.md 22.05Film artistic 23.30

Film artistic 01.00 Concert 03.30 Film artistic 05.00 Film artistic

06:00 Serial: Bucătăria iadului (r) 07:00

Serial: Minciuna (r) 08:00 O seară per-

fectă cu Natalia Cheptene (r) 09:00

Videoclipuri 09:30 Serial: Clona (r) 10:30

Teleshopping 10:45 Serial: Soț de închiriat (r) 11:45 Serial: Pen-

tru că te iubesc (r) 12:45 Teleshopping 13:00 Serial: Spune-mi

că ești a mea (r) 14:30 Serial: Bucătăria iadului 15:30 Serial:

Minciuna 16:30 Serial: Rosa diamante 17:30 Serial: Clona 18:30

Serial: Soț de închiriat 19:30 Serial: Pentru că te iubesc 20:30

Serial: Spune-mi că ești a mea 22:00 Serial: Legături riscante

23:00 Serial: Casa de alături 00:00 O seară perfectă cu Natalia

Cheptene (r) 01:00 Serial: Lara 02:30 Doctorul casei (r) 03:15

Serial: Casa de alături (r) 04:00 Serial: Lara (r) 05:15 Serial:

Legături riscante (r)

07:00 Știrile PRO TV - Ce se întâmplă, doctore?

10:00 Teleshopping 10:15 Film: Echipa de

șoc (r) 11:30 Serial: Maeștrii iluzionismului

ep.1, sezon 1 12:00 Serial: Diva cu greutate,

ep.7, sezon 1 13:00 Știrile PROTV 13:05 Teleshopping 13:20

Masterchef - Proba celebrității (r) 15:15 Film: Hitch - Consilier

în amor (r) 17:30 Film: Uite cine cu cine vorbește 19:00 Știrile

PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 20:45 Film: Killer

Elite: Înfruntarea 23:00 Film: Regele asasinilor 00:45 O seară

perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:45 Știrile PROTV (r) 02:45

Film: Regele asasinilor (r) 04:30 Fabricat în Moldova - emisiune

muzicală 06:15 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r)

06:00 Новости 06:10 „Василий Шукшин.

Самородок” 07:00 Петр Вельяминов в

приключенческом фильме „Командир

счастливой „Щуки” 08:35 „Армейский магазин” 09:05

„Здоровье” 10:00 Новости 10:15 Teleshopping 10:30

„Непутевые заметки” с Дмитрием Крыловым 10:45 „Пока

все дома” 11:30 „Фазенда” 12:00 Новости (с субтитрами)

12:15 „По следам великих русских путешественников” 13:15

Великая война. „Война на море” 14:15 Сергей Маковецкий,

Андрей Краско, Владислав Галкин в фильме „72 метра” 16:20

„Михаил Танич. Последнее море” 17:20 „Универcальный

артист” 19:00 „Replica” 20:00 „100 de moldoveni au zis” 21:00

„Sinteza săptămânii” (rom) 21:35 „Время” 22:10 „Клуб Веселых

и Находчивых”. Высшая лига 00:25 „Повтори!” Пародийное

шоу 02:20 Премьера. Франсуа Клюзе в остросюжетном

фильме „11.6”

6:00 Новости. 6:30 Program

de divertisment. 7:00 Новости.

7:30 Program de divertisment. 8:00 Новости. 8:25 Понять

простить. 10:00 „Autostrada”. 10:30 Большая разница. 11:25

Невидимки. Детектив. Россия 2010 14:20 След. Детектив.

Россия 2012 20:00 Новости. 20:20 Невидимки. Детектив.

Россия 2010 23:00 Большая разница. 0:00 Новости. 0:20

Program de divertisment.

5:00 TV5MONDE LE JOURNA

l5:30 DOCUMENTAIRE 6:30

À BON ENTENDEUR 7:00 TV5MONDE LE JOURNA l7:18 TERRIENNES

7:28 WARI 8:00 REFLETS SUD 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA

9:26 TV5MONDE LE JOURNA l9:38 EINSTEIN 10:05 FLASH INFO 10:07

T’CHOUPI A L’ECOLE 10:14 T’CHOUPI A L’ECOLE 10:20 BRICO CLUB

10:34 LA BANDE DES MINIJUSTICIERS 10:42 YAKARI 10:55 YAKARI

11:07 LES NOUVELLES AVENTURES DE PETER PAN 11:32 TACTIK 12:03

RIDING ZONE 13:01 FLASH INFO 13:04 PARTIR AUTREMENT 14:00 NEW

YORK NEW YORK 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 DES RACINES

& DES AILES 17:00 UN AIR DE FAMILLE 18:00 FLASH INFO 18:02 LES

CARNETS DU BOURLINGUEUR 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE

PARTIE 19:25 LE JOURNAL DES NOUVELLES TECHNOS 19:29 L’INVITÉ

19:39 NUS & CULOTTÉS 20:30 JEAN-PAUL GAULTIER, ITINÉRAIRE D’UN

ENFANT CHÉRI 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 LES RISQUES DU

MÉTIER 23:32 PANDÉMIE 23:42 22:22 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27

TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 1:00 UNE NUIT 2:37 LES FEMMES SE

l3:30 TV5MONDE LE JOURNA l4:00 DOCUMENTAIRE

25 IULIE 26 IULIE 27 IULIE Vineri Sâmbătă Duminică

18 IULIE 2014 1515 F L U XF L U XDiverse

A fi cinic și agresiv faţă de ceilalţi vă poate dubla riscul de a avea un acci-dent vascular cerebral la vârsta mijlocie sau mai târziu, relevă un studiu realizat de cercetători americani.

Cercetarea, publicată săptămâna trecută în revista Stroke American Heart Association, a fost realizată în rândul a 6.700 de adulţi în vârsta de 45-84 de ani, care au răspuns la ches-tionare cu privire la comportamen-tul și mentalitatea lor, evaluând timp de doi ani starea lor de stres, simpto-mele depresive, de furie sau agresi-vitate, relatează Huffi ngton Post.

Subiecţii care nu aveau boli car-diace la începutul cercetării au fost monitorizaţi timp de opt până la 11 ani. În această perioadă, 147 dintre ei au avut accidente vasculare cere-

brale și 48 – un atac ischemic tran-zitor (AIT), o blocare temporară a fl uxului sanguin spre creier.

Autorii studiului au constatat că persoanele cu cele mai multe mani-festări agresive măsurate, pornind de la gradul de cinism faţă de cei-lalţi, au fost de două ori mai suscep-tibile de a avea un accident vascular cerebral sau AIT, comparativ cu cele la care au fost măsurate mai puţine astfel de manifestări. De asemenea, rezultatele au relevat că simptomele depresive cresc cu 86% riscul de a avea un atac cerebral sau un AIT, iar cei care sunt stresaţi cronic prezintă un risc cu 59% mai ridicat de a avea acest tip de atacuri.

Cu toate acestea, furia nu este asociată în întregime cu un risc mai mare de a avea un risc de accident vascular cerebral.

Aceste legături între factori psi-hologici și riscul de accident vascu-lar cerebral rămân valabile, chiar și

după luarea în considerare a altor

riscuri pentru sănătate.

«Ne concentrăm atât de mult pe

factorii de risc tradiţionali – nivelul

de colesterol, tensiune arterială,

fumat etc. – și aceștia sunt foarte

importanţi, dar un studiu ca acesta

arată că factorii psihologici sunt și ei

importanţi», explică unul dintre au-

torii studiului, Susan Everson-Rose,

profesor de medicină la Universita-

tea din Minnesota Minneapolis (Sta-

tele Unite).

Agerpres.ro

STUDIU

Fiţi gentili, este bine pentru sănătateFiţi gentili, este bine pentru sănătateFARMACIA NATURIIBenefi ciile miraculoase ale pepenelui roşu, fructul-vedetă al verii

Nu există fruct mai potrivit pentru vara asta incendiară decât zemosul pepene roșu, vedeta care ne potolește setea și ne încântă mirosul și papile-le gustative cu a lui savoa-re proaspătă și gust de un dulce inconfundabil.

Benefi cii pentru sănătateBenefi cii pentru sănătate

Fiecare 100 de grame din acest fruct al îngerilor conţine 30 de ca-lorii, 1 gram de fi bre, 10 grame de zahăr, 1 gram de proteine, vitami-na A, C, E, D, niacină, tiamină, vi-tamina B6, B12, acid pantotenic și numeroase minerale precum fi e-rul, calciul, magneziul, manganul, potasiul, fosforul, zincul, seleniul etc. Conţinutul extrem de scăzut de grăsimi și colesterol și nivelul crescut de antioxidanţi (licope-nul) din pepene face din acest fruct un aliat de nădejde în lupta cu radicalii liberi, protejând astfel vasele de sânge și împiedicând îngroșarea pereţilor arteriali.

De asemenea, pepenele roșu conţine citrulină, care se găseș-te îndeosebi în coajă, aminoacid care are rolul de a relaxa și a dila-ta vasele de sânge, reducându-se în acest mod stresul oxidativ, res-ponsabil de majoritatea procese-lor infl amatorii apărute în corp. Aceiași antioxidanţi, împreună cu vitaminele conţinute de pepene, joacă un rol activ în prevenirea a numeroase tipuri de cancer, prin-tre care cancerul de sân, colorec-tal, de prostată, de plămâni sau cel de col uterin.

Conţinutul crescut de potasiu din pepenele roșu este extrem de important în prevenirea formării pietrelor la rinichi și dizolvarea acestora prin reducerea concen-traţiei de acid uric din sânge, iar apa, în concentraţie de peste 92%, are proprietăţi diuretice, fă-când din acest fruct un ajutor în procesul de detoxifi ere și slăbire.

Benefi cii pentru frumuseţeBenefi cii pentru frumuseţe

Pepenele roșu este o sursă ex-celentă de nutrienţi și pentru pie-le. Există numeroase tratamente cosmetice pe bază de pepene roșu care îţi vor face pielea fi nă și strălucitoare, iar acest efect este datorat conţinutului bogat în apă al pepenelui roșu (peste 90%).

Astfel, pepenele roșu este ideal pentru hidratarea tenului uscat, exfoliază delicat pielea și stimulează producţia de colagen, conferind fermitate tenului.

Csid.ro

AVERTISMENTDispozitivele

electronice pot provoca reacţii alergice severe

Medicii americani au ajuns la concluzia că numeroase dispozitive electronice, precum telefoanele mobi-le, consolele pentru jocuri sau tabletele, pot provoca reacţii alergice din cauza nichelului pe care îl au în componenţa lor, potrivit ne-wyork.cbslocal.com.

Utilizarea acestor dispoziti-ve poate provoca înroșirea pielii, mâncărime sau umfl ături. Drept exemplu, jurnaliștii americani vor-besc despre cazul unui băiat de 11 ani, care s-a prezentat la medic cu o erupţie cutanată persistentă, cauzată de utilizarea frecventă a unui iPad, a cărui carcasă conţinea nichel.

«Numeroase dispozitive electro-nice, telefoane, tablete sau compu-tere, sunt făcute din oţel inoxidabil, dar pot avea aliaje care conţin ni-chel», explică specialiștii.

Reprezentanţii unui centru me-dical din New York, specializat pe alergii, spun că se confruntă cu tot mai mulţi pacienţi cu erupţii cuta-nate din cauza dispozitivelor care conţin nichel.

«Poate fi foarte neplăcut și este posibil ca oamenii să nu realizeze că sunt alergici la ceva ce folosesc tot timpul», a precizat medicul aler-golog Cliff ord Bassett.

Cei mai expuși acestui risc sunt copiii, deoarece alergiile la nichel sunt rare și părinţii nu-și dau seama de pericolul reprezentat de aceste dispozitive pentru sănătatea micu-ţilor.

Evz.ro

Pentru un bronz de revistă și o piele sănă-toasă, urmează aceste sfaturi.

Se pare că vara londoneză se apropie de sfârșit sau cel puţin așa spun cei de la meteo, așa că scoate din dulap rochiile scurte și vaporoase, sandalele și costumele de baie pentru că începe în sfârșit sezonul de plajă.

Iar dacă te-ai gândit să dai o raită pe la reduceri, poate că ar trebui să începi shopping-ul cu ceea ce contează cu adevărat pentru tine – o cremă bună cu SPF de minim 30, chiar 50, dacă ai pielea deschisă la culoare.

Așa cum poate că ai observat deja dacă te-ai expus fără protecţie, razele ultraviolete determină transformări la ni-velul pielii, unele imperceptibile sau care par naturale, ca pistruii, altele alarmante ca urticaria solară, ridurile fi ne, leziunile sau dilatarea capilarelor. Cu puţină grijă te poţi “bălăci” la soare cât dorești fără repercusiuni ireversibile. Nu cred că ai vrea să fi i plină de riduri prematur…

Ochelarii de soareOchelarii de soare

Toţi producătorii de haine, dar și pe la toate buticurile de cartier se găsesc ochelari de soare fashion, care servesc doar ca accesoriu statement, dar nu te protejează deloc îm-potriva razelor ultraviolete. Ideal ar fi dacă ai investi într-o pereche bună de ochelari de soare pe a căror etichetă să scrie că pot ecrana până la 99% dintre razele UV.

Ochii tăi au nevoie de protecţie, iar pielea din jurul lor este cea mai sensibilă zonă de pe faţă, de aceea este și cea care se ridează cel mai repede. Deci, ochelarii de soare au și funcţie antiaging.

Poartă o pălărie șicPoartă o pălărie șic

Găsești zeci de modele de pă-lării șic prin magazine, cumpără-ţi câteva pentru a le asorta la toate ţinutele de vară și nu mai ieși cu părul în vânt pe timp de zi.

Astfel, îţi protejezi părul de factorii agresivi de mediu, dar și urechile, partea din spate a gâtului și faţa. Urechile sunt în special sensibile pentru că nu sunt în mod normal expuse la soare.

Crema de protecţie, un mustCrema de protecţie, un must

Ideal ar fi să aplici crema de protecţie cu 30 de minute înainte de a ieși din casă pentru a-i lăsa timp să acţioneze, altfel timp de jumătate de oră ești expusă razelor ultravio-lete.

De asemenea, nu uita să reaplici crema pe zonele expuse din două în două ore pentru a fi încontinuu safe.

O idee bună ar fi să mănânci două mere și trei morcovi zilnic din luna aprilie și până în septembrie pentru a prote-ja pielea din interior – beta-carotenul din morcovi și fi brele din mere îţi vor trata epiderma, eliminând mare parte din-tre probleme ca acnee, iritaţii, pete sau puncte negre.

Cosmopolitan.ro

În acest sezon, interi-oarele devin mai ro-mânești, mai nebune, mai rafi nate, clasicul este reinterpretat, designul scandinav ia alte forme, etnicul e mai puţin folcloric, iar pop-art-ul este mai actual ca oricând.

Dorinţa de evadare se face simţită în fi ecare deta-liu al noilor amenajări inte-rioare, indiferent de tendin-ţele propuse. Avem de ales între simplitate avangardis-tă și lux opulent, clasic ele-gant și neconvenţionalism arty, etnic exotic sau grafi s-me caligrafi ce și poetice.

Clasic fantezistClasic fantezist

Clasicul revine în tendin-ţe, inspirându-se din spiritul

anilor ‘50, căruia îi adaugă fantezie, creând o atmosfe-ră cosy, dominată de tapete în alb și negru, cu motive umoristice și mobilier în to-nuri deschise.

Galben picant Galben picant

Un decor de impact poate fi construit abuzând de tonurile închise de gal-ben, considerate vedetele acestui sezon. Pentru un aer contemporan, galbenul se combină cu negrul sau cu imprimeul jacquard. În schimb, dacă preferaţi stilul vintage, se asociază cu mo-bilierul din lemn brut și cu obiecte în nuanţe deschise, cu aspect uzat.

Exotism etnic Exotism etnic

Nu suntem pregătiţi să renunţăm la etnic, dar îi eli-

minăm elementele folclori-ce. Tendinţa, recomandată în special dormitoarelor, se rafi nează, utilizând mătă-suri suave sau tricotaje cât mai fi ne și adăugându-și o latură orientală, extrem de modernă, bazată pe nu-anţe picturale de indigo și kaki.

Natural burghezNatural burghez

Naturalul se întoarce spre kaki, verde-gri sau al-bastru canar, aducând chiar în mijlocul orașului atmo-sfera de pădure sălbatică, în combinaţie cu mobilierul burghez. Optaţi pentru ac-cesorii – covoare, draperii, vaze și lămpi – în tonurile de mai sus, alături de piese antice de mobilier, precum un fotoliu moștenit de la

bunica sau găsit într-un an-ticariat.

Design scandinavDesign scandinav

Decorul nordic devine mai cald. Riguroasele linii grafi ce se îmblânzesc cu ajutorul nuanţelor caramel, galben sau roz pudrat. To-nurile pale sunt în top, dând o notă de prospeţime inte-rioarelor în care lămpile și albumele de artă nu sunt niciodată prea multe.

One.ro

Protejează-te cu adevărat de soare

TENDINŢELE DECO ALE SEZONULUI:

Galben picant şi tradiţii nordice

18 IULIE 20141616F L U XF L U X

(Continuare din numărul precedent.)

- Faci parte dintr-o pleiadă de cineaști plămădită deja într-o peri-oadă pragmatică, în condițiile eco-nomiei de piață. Cum te descurci în cinematografi e acum?

- După mine, cinematografi a mol-dovenească a fost, în ultimii ani, marginalizată. Adică ignorată ca do-meniu al culturii noastre naționale, care ar trebui susținut și dezvoltat. O spun cu regret, dar sper ca acest lucru să se remedieze într-o bună zi. În ori-ce țară sunt prevăzute în bugetul de stat sume de bani care se alocă cine-matografi ei. În consecință, se produc niște fi lme, se susțin niște festivaluri, crește o generație de cineaști, țara e reprezentată la diverse festivaluri de fi lm și alte evenimente culturale. Uite, în România funcționează Cen-trul Național de Cinematografi e, care se ocupă de proiectele cinematogra-fi ce. Lumea vine cu scenarii, participă la un concurs de proiecte, proiectele sunt fi nanțate parțial, nu sută la sută, dar totuși, au un punct de pornire, iar oamenii mai caută alte surse să-și su-plinească bugetul și astfel se produc fi lme, care participă la festivaluri, circulă prin lume și aduc benefi cii nu doar cineaștilor români, dar țării și culturii ei. La noi, sunt niște încercări sporadice de a face fi lme. Dar asta presupune un mare efort din partea celor ce se aventurează în producția de fi lm. Un fi lm nu poate fi făcut fără bani, din păcate. Recent am partici-pat la o întâlnire a oamenilor de cul-tură cu prim-ministrul Iurie Leancă și cu ministrul Culturii, Monica Babuc, la care a fost abordată și problema cine-matografi ei naționale. În concluzie, pentru anul viitor se vor căuta surse suplimentare în valoare de aproxima-tiv zece milioane de lei, care vor fi in-vestite în domeniul cinematografi ei. Este un început. Trebuie să antrenăm în câmpul muncii tinerii care absol-vesc facultatea de fi lm și n-au unde să se manifeste, ca să le dezvoltăm niște abilități profesionale și să putem spu-ne că avem cinematografi e națională, că avem specialiști în domeniu.

- Noroc de nunțile noastre mai ela-borate, că pot și ei câștiga o pâine.

- Nu neg, nunțile pot fi o sursă de venit pentru unii studenți sau unii meseriași care se specializea-ză pe nunți, dar nu pentru cineaștii sau absolvenții facultății de fi lm din această țară. Cineaștii trebuie să se formeze pe platourile de fi lmare, să-și încerce forțele pe la festivalurile internaționale, astfel își vor întin-de aripile și poate vor zbura la alte înălțimi. OWH Studio, pe cât e de mic, dar încearcă să anime viața cinema-tografi că din țară, organizând, înce-

pând cu 2001, Festivalul Internațional de Film Documentar CRONOGRAF, ateliere de instruire în arta fi lmului, proiecții de fi lm prin instituțiile de învățământ, implicând tinerii în di-ferite proiecte cinematografi ce, dar toate aceste activități ar trebui să fi e puse la bazele unor politici cultura-le promovate de stat. Ne vom putea integra mai ușor în Europa, punând accentul pe educație și cultură.

- În fi lm există concurență, acum avem acces la fi lmul realizat în toată lumea. Hollywood-ul nu stă pe loc, nici Bollywood-ul, fi lmul rusesc este foarte fecund în ultima perioadă, se scot fi lme pe bandă rulantă. Indiferent de calitatea lor, lucrurile se cizelează atunci când sunt într-o continuă mișcare. Prin ce am putea noi atrage atenția, cum am putea fi deosebiți, ori-ginali? Fii de acord, nu poți privi fi lme doar din sentimentul patrio-tismului.

- Păi, hai să-i privim pe colegii noștri de peste Prut, pe cineaștii ti-neri din România, vorbim despre noul val românesc. Ei au cucerit lu-mea cu povești simple, spuse cu inspirație și cu un soi de vervă, ge-nerată de dorința lor de a fi auziți, descoperiți. Și uite că aceste fi lme au adus faimă bună României, contraca-rând reputația proastă a migranților români sau a nivelului de trai din țară. Acum, toată lumea vorbește de Ro-mânia altfel, datorită fi lmelor. Este o performanță să câștigi Palme D’Or la festivalul de la Cannes, Ursul de Aur de la Berlin etc., și cineaștii români au reușit acest lucru. Înseamnă că și noi avem șanse. Doar că trebuie să ne mișcăm. Înainte și mai sus. Eu cred că niște povești simple, despre noi, cei de aici, o terra incognita pentru stră-ini, dar bine gândite, bine turnate în fi lm, ar cuceri publicul occidental.

- În ultimii ani, pe tine ce fi lm te-a sensibilizat?

- Eu vizionez multe fi lme, în speci-al, fi lme documentare, fi ind în juriul de preselecție al Festivalului Crono-graf. În fi ecare primăvară vizionez peste 200 de documentare înscrise la CRONOGRAF și îmi iau doza de fi lm cu vârf. Pentru mine e și o școală de fi lm această experiență, văd ce se întâmplă în cinematografi a actuală, ce circulă pe la festivaluri, ce curente și tendințe noi apar. Îmi amintesc că acum câțiva ani am avut în deschide-rea festivalului un documentar care se intitulează „Rabbit a la Berlin”/ „Iepuri la zidul Berlinului”. M-a impre-sionat pentru că în perioada aceea făceam și eu un fi lm despre scoaterea sârmei ghimpate de la Prut, iar fi lmul ăsta povestea despre istoria zidu-lui Berlinului, o adevărată tragedie, într-o manieră atât de inedită, făcând aluzie la iepurii ce pasc pe gazoane-le de iarbă berlineze și al căror trai a fost periclitat de construirea acestui zid-monstru. Este, de fapt, o parabo-lă cu referire la dramele oamenilor separați de zidul nefast apărut peste noapte. Filmul este foarte subtil, poe-tic și chiar plin de umor, deși abordea-ză o temă politică complicată.

- Vorbim acum despre povești, des-pre faptul că putem cuceri lumea cu povești simple prin intermediul fi lmului. Ce poveste ai vrea să spui tu, și ai avea curajul?

- Eu rămân în aria documentarului. Mă gândesc de ceva timp la următorul proiect, care ține de perioada inter-belică, despre intelectualii de atunci, care au fost, practic, spulberați de mașinăria de înrobire sovietică. Și mă gândesc la bunelul meu, Mihail Cure-cheru, un simplu învățător de la țară, dar și scriitor, care s-a stins la 33 de ani în gulagul Siberiei. Am făcut rost de dosarul lui, au mai rămas câteva dintre scrierile lui, vreau să fac o sim-bioză între documentar și fi cțiune, relatându-i viața și drama. Pentru mine este și o datorie lucrul acesta și am deja niște imagini în minte, care mă obsedează și care sper că într-o zi vor fi proiectate pe marele ecran. Dar acum trebuie să mă gândesc de unde să obțin fi nanțare, ca să plătesc echi-pa, să pregătim platourile.

- Filmul din interiorul tău, fi lmul în care trăiești tu, cum se împacă cu realitatea, cu cotidianul?

- Se împacă. Doar că un artist trebuie să aibă capacitatea de a se detașa de cotidian, de rutină și de a se concentra asupra creației sale, de a plonja în imaginar și a se deda acestui proces de creație.

- Te simți cu picioarele pe pă-mânt? Am impresia că te afl i în permanență în procesul de scriere a unui fi lm.

- Sloganul studioului OWH, unde lucrez deja de 19 ani, este: „Trăiește-ți fi lmul”. Uite, eu îmi trăiesc fi lmul! Da, există un regizor în interiorul meu, visător, care țese în imaginație fi lme. Un om căruia îi place să contemple, să privească, să analizeze, să gân-dească, să transmită o emoție, să-și exprime părerea. Așa cum în structu-ra interioară a tatălui meu coexistau poetul și savantul, cred că coexistă și în mine un om cu picioarele pe pământ, un documentarist, conectat la problemele vieții, dar și un poet vizual, care dă frâu liber imaginației în construcția unui puzzle cinemato-grafi c.

- Dar ce faci când ieși din fi lmul tău? Mai ai și alte pasiuni, apucă-turi?

- De fapt, restul timpului îl dedic copiilor mei, care cresc, deja sunt la vârsta adolescenței, la vârsta maturi-zării și pun foarte multe întrebări seri-oase, la care eu trebuie să le răspund, iar aceasta presupune responsabilita-

te și efort din partea mea. Pentru că eu, ca părinte, simt că mă maturizez în paralel. Noi avem impresia că îi modelăm pe copii, dar, de fapt, ei ne modelează pe noi și ne transformă. Pentru ei încercăm să fi m mai buni și mai înțelepți. O altă pasiune ar fi călă-toriile, dar, slavă Domnului, cu aceas-tă profesiune avem invitații pe la fes-tivaluri și călătorim destul de mult. În rest avem multe activități la studioul nostru, care are un colectiv de 12 oa-meni. Suntem o echipă unită și toată lumea vine cu plăcere la muncă. Am colegi care au fost în fi ecare seară la proiecția documentarului „Te iubesc, Ion și Doina” și au revăzut de câteva ori fi lmul alături de mine, ceea ce m-a bucurat foarte mult.

- Dar nu ai primit oferte mai gene-roase să pleci în alte țări să profe-sezi?

- Vreau să zic că în acești ultimi ani, în țară se respiră mai liber și asta deja e un mare plus pentru un artist – să simtă că este liber, să simtă că poate să facă un fi lm despre ceea ce-l pre-ocupă, să organizeze o premieră, să aibă acces la tv, la radio. Acum câțiva ani, la noi era o atmosferă încrân-cenată, de parcă ne-am fi întors în urmă cu 30 de ani, în epoca fricii și a cenzurii. Doar anumite mesaje erau promovate în mass-media și erau încurajați oamenii loiali guvernării, iar ceilalți erau frustrați de ceea ce se întâmplă. Dar totuși, am rezistat și am realizat fi lme. Am reușit să menținem

în viață și festivalul. De fapt, în ceea ce privește existența festivalului CRONOGRAF, în fi ecare an, odată cu organizarea unei noi ediții, începem totul de la zero. Și vreau să spun că în străinătate, el este foarte bine co-tat. Atunci când ne întâlnim pe la alte festivaluri, pe unde ajungem, cu regizorii, cu producătorii de fi lm sau membrii juriului care ne-au vizi-tat, toată lumea ne întreabă: „Ce face CRONOGRAF? E un festival foarte simpatic, foarte interesant, aveți fi l-me bune, atmosfera e caldă, noi vrem să revenim…”. Atunci ne dăm seama că nu putem abandona acest proiect, că Moldova trebuie să aibă un festival de fi lm, că trebuie cumva să includem și țara noastră în circuitul cinemato-grafi c internațional.

- Că tot vorbim despre CRONO-GRAF, anul acesta ce se întâmplă cu festivalul?

- Am avut o singură amânare, în 2009, când am sărit peste o ediție. Iar anul acesta desfășurăm pe perioada verii CRONOGRAF CadRO TUR, o cara-vană a festivalului care se deplasează prin țară cu fi lme. Primăvara urmă-toare reluăm CRONOGRAF-ul. Avem

deja 70 de fi lme înscrise, chiar dacă am anunțat că nu facem festivalul anul acesta. Ne-am luat o pauză ca să analizăm mai bine cum îl organizăm, cu ce surse și poate îl extindem un pic, pentru că el se dezvoltă, crește, se ridică la alte standarde.

- Publicul îl ai așa cum îl crești, de-geaba facem lucrări geniale, dacă le înțelegem numai noi.

- De la începuturile sale până în prezent, CRONOGRAF și-a adunat și crescut publicul. Pot afi rma că prin acest festival, am trezit interesul și gustul publicului autohton pentru fi lmul documentar. Anul trecut am lansat o proiecție specială pentru adolescenți, în ideea să-i atragem în sala de cinema. Am selectat fi lme mai ușoare pentru ei și, spre marea noas-tră mirare, au venit adolescenții, însă o parte din ei au stat cu telefoanele conectate pe perioada proiecției și comunicau pe facebook. Asta a fost anul trecut. Pentru la anul, probabil că o să selectăm mai riguros fi lmele, o să le propunem un program mai inte-resant și o să-i rugăm să-și deconec-teze telefoanele. Așa, cu insistență și cu răbdare, se construiesc lucrurile durabile și se cultivă interesul pentru artă, pasiunea pentru fi lm.

- Îți mulțumesc că ai acceptat invitația la această discuție și îți dorim mult succes în continuare.

- Și eu îți mulțumesc.

Liliana POPUŞOI, pentru FLUX

Interviu

„…Există un regizor care trăieşte în interiorul „…Există un regizor care trăieşte în interiorul meu, un visător care ţese fi lme…” meu, un visător care ţese fi lme…” (2)(2)