Știri expresCine este cine în Moldova?

Președintele raionului Ion Harea, vicepreședintele raionu-lui, Anatol Arhire, omul de afaceri Sergiu Scutaru sîntunghenenii care se regăsesc printre cele 1200 de personalitățiincluse în anuarul „Cine este cine în Moldova în 2010”, editatde „Ekonomiceskoe obozrenie” și „Logos press”. În acelașianuar îi mai găsim pe: Vitalie Vrabie, fost primar de Ungheni,în prezent secretar general al PD, Alexandru Lipcan, liderulorganizației teritoriale Ungheni a AMN, director general ad-junct al ÎS „Registru”, Oxana Radu, fost jurist în cadrul Ofici-ului teritorial Ungheni al Cancelariei de Stat, Iurie Chirinciuc,directorul unei întreprinderi de mobilă din Ungheni, preșe -din tele Asociației producătorilor de mobilă din R.Moldova,Nicolas Nicula, președintele „Acvila Grup”, din care fac parteși întreprinderile producătoare de covoare din Ungheni. Anu -arul „Cine este cine în Moldova” cuprinde 1200 de scurte bi-ografii ale politicienilor, businessmanilor, oamenilor de artă șide știință din Republica Moldova.

Politicul determină azi activitatea unor domenii

Președintele raionului, Ion Harea, s-a declarat îngrijoratpentru faptul că în ultima perioadă se observă o implicare totmai mare a politicului în domenii în care, de fapt, nu are cecăuta politicul. „Îmi pare foarte rău cînd în medicină se implicăpoliticul, cînd în agricultură se implică politicul”, a declarat dîn-sul pentru „Expresul de Ungheni”, subliniind, totodată, că înunele cazuri anume politicul este determinant. „Dacă va con-tinua așa, eu nu văd mari realizări”, a menționat Ion Harea.Potrivit dînsului, politicienii trebuie să înțeleagă foarte clar cănu are nimic în comun „coada vacii cu ștamplia primăriei”.

Roşiile şi castraveţii au revenit pe piaţa din Ungheni

Pentru prima dată în ultimele două luni, pe piaţa dinUngheni au revenit roşiile şi castraveţii, care preponderent sîntimportaţi din Turcia. Produsul este de calitate bună, ofertafiind medie, anunţă site-ul Agravista.md. Preţul roşiilor este de25-28 lei/kg, iar al castraveţilor - 30-35 lei/kg. Apropo, cri-teriul principal pentru stabilirea preţului este dimensiuneacatraveţilor. Astfel, cei care au 15-20 cm sînt comercializaţi cu30 lei/kg, iar cei cu dimensiunea de 5-7 cm - cu 35 lei/kg. Faţăde luna decembrie 2010, preţul la roşii s-a majorat cu 10,9%,iar la castraveţi - cu 22,4%. Operatorii de piaţă susţin că în pe-rioada Postului Mare aceste legume sînt la mare căutare, astfelcă vînzătorii nu-şi fac prea mare griji că nu vor putea să-şi vîndămarfa, chiar dacă preţul cam pişcă.

„Expresul de Ungheni” – şi în internet

Începînd cu această săptămînă, doritorii de a se informa potsă găsească ziarul „Expresul de Ungheni”, exact aşa cum aratăîn realitate, pagină cu pagină, şi în internet, pe site-ulExpresul.com. Doar că numărul ordinar al ziarului va apăreacu întîrziere. Vrem să dăm satisfacţia celor ce preferă variantape hîrtie să-l citească primii. Ceilalţi vor trebui să aştepte şi săse mulţumească doar cu ştirile puţin mai învechite. Plasareaziarului pe internet este făcută la solicitarea cititorilorungheneni, stabiliţi peste hotare.

Turneu de şah la Costuleni La Costuleni a avut loc Turneul republican la şah, ajuns deja la

ediţia a VII-a. Concursul este dedicat aniversării clubului de şahşi joc de dame din localitatea respectivă, condus chiar de la în-ceputuri de profesorul Gheorghe Carp, un mare entuziast şiamator al sportului minţii. În acest an, la turneu au participat99 de şahişti din raioanele Făleşti, Nisporeni, Ungheni. La celeşase categorii de vîrste au fost desemnaţi următorii cîştigători:pînă la 10 ani: Augustin Păduraru, Costuleni; pînă la 12 ani: La -urenţiu Cibotaru-Viziru, Ungheni; pînă la 14 ani: Mihail Par -homeţ, Costuleni; pînă la 16 ani: Cristian Prepeliţă, Costu leni;pînă la 18 ani: Radu Cozmic, Costuleni; 50 ani şi mai mult:Constantin Damir, Nisporeni. Premiile au fost oferite de către Di -recţia Generală Raională Învăţămînt, Tineret şi Sport Ungheni.

Ziarul de care ai nevoie!

Vineri, 11 martie 2011 Anul IV, nr. 10 (165)

Expresulde Ungheni ISSN 1857-422X

Solidare cu femeile care sînt nevoite să stea doar la bucătărie

Cîteva zeci de femei din Ungheni au ieşit, pe 8 martie curent, în Piaţa primăriei. Au ieşit, pentru a atrage atenţia opiniei publice asupra problemelor cu care se confruntăla ora actuală femeile din Republica Moldova. „Este o acțiune publică, prin care dorim să reamintim că locul femeii în societate nu este doar la bucătărie”, a subliniat VioletaPetre, consilier raional, una dintre organizatoare.

„De la bucătărie în primărie”, acesta a fost mesajul un ghe -nencelor. „Ne așteaptă alegeri locale. Sperăm ca de data aceastasă se implice cît mai multe femei candidate la funcții politiceeligibile atît în consiliile locale, cît și în cel raional, dar şi lafuncția de primar”, a menţionat Violeta Petre. Potrivit dînsei,femeile consiliere deja au demonstrat că pot discuta la rece, căpot să-și aducă și ele contribuția la luarea deciziilor, la solu țio -narea unor probleme stringente, la promovarea unor idei carețin de dezvoltarea societății.

Deşi au fost transmise invitaţii unui număr impunător defemei, în piaţă au ieşit mult mai puţine. „Multe doamne au con-firmat prezența. Nu știu de ce nu au venit. Cred că e greu săieși din casă, mai ales în zi de sărbătoare”, a explicat Violeta Pet -

re, după care a remarcat: „Cred că mîine le va părea rău că nuau ieșit azi alături de noi. Nu e atît de rău, e o zi însorită, nearătăm și noi solidaritatea. Sper ca în următoarele activități săputem să ne consolidăm mai bine și să fim mai multe”.

Organizatorii au subliniat că acţiunea respectivă nu are ca rac -ter politic şi că ar fi fost bine ca acest lucru să-l înţeleagă toatefemeile. Or, problemele-s comune, indiferent de viziunile şipre ferinţele lor politice. La ora actuală, mai persistă violenţa înfamilie, la ora actuală încă nu este respectată întru totul egalita -tea de gen, la ora actuală, femeia mai rămîne prizoniera unor dog -me depăşite deja de timp. „Noi sîntem aici, în primul rînd, pen trua fi solidare cu femeile care nu pot fi prezente în viața socială,care sînt nevoite să stea la bucătărie”, a subliniat Violeta Petre.

Pag. 2Ajutor pentru o instituție neafectată de inundații, dar afectată de sărăcieLa jumătatea anului trecut, Consiliul MondialRomân reușise să adune din donații suma de 3000USD, pe care dorea să o pună la dispoziția unorinstituții de învăţămînt din R.Moldova. S-a înțeles că au mare nevoie de ajutor sate afectate de sărăcie.Romanovca a fost aleasă pentru a beneficia de prima inițiativă de acest gen.

Pag. 4„Apreciez expresiile cu podul de flori, dar e timpul să facem lucruri concrete”De vorbă cu Ștefan Susai, directorul executiv al Asociaţiei Euroregiunii „Siret-Prut-Nistru”Trebuie să privim global: există Euroregiunea, care euna dintre cele mai mari în Europa, și UE încurajeazăacţiunile ei. Sînt probleme pe care le regăsim și la Ungheni, și la Rezina, și la Nisporeni. Trebuie să le grupăm și să facem proiecte importante.

Pag. 6Mărţişoare medicaleO expoziţie inedită de mărţişoare a fost vernisată, la început de martie, în sala de şedinţe a Spitaluluiraional din Ungheni. Narcologia a venit cu unmărţişor confecţionat din sticle, remarcînd:„Felicitări! În sfîrşit ocupăm şi noi locul I în Europa!... La consumul de alcool!”. Stomatologia a creat un mărţişor cu... dinţişor.

Serviciul Hidrometeorologic de Stat a emis o avertizare hidrologică de cod galben. Datorită încălzirii vremii, gheața din rîurile mici şi bazinele de apă din țară se va topi. Avertizarea vizează perioada 9-17 martie curent și este valabilă pe întreg teritoriul țării. Specialiștii susțin că gheaţa va fi fragilă şi îmbibată cu apă, iar mersul pe ea va prezenta pericol. (Jurnal.md)

Expresul de UngheniVineri, 11 martie2

Oaspetele veselExistă şi scriitori vii?(Răspuns unui pici)Întotdeauna-s talentaţiScriitorii decedaţi.Însă trebuie să ştii:Vin să te vadă doar... cei vii.

Expresul de UngheniVineri, 20 noiembrie

PP Expresul de UngheniPublicaţie de informaţii, analiză şi opiniiEditor: SC Miraza SRL, IDNO: 1003609009231

Membru al Asociaţiei Presei Independente (API), afiliată Asociaţiei Mondiale a Ziarelor (WAN)

Director: Lucia BacaluSecretar de redacţie: Vitalie HareaReporteri: Cristian Jardan, Natalia ChiosaContabil-şef: Angela CovaliovTiparul executat la Tipografia Prag-3 ChişinăuComanda 184. Tiraj: 2050 ex.

Adresa:or. Ungheni, str. Barbu Lăutaru, 26, oficiul 229Telefon: (236) 28575, 23742E-mail: unexpres@gmail.comWeb: www.expresul.com

Esențialcu Lucia Bacalu

Oriunde și oricînd pedagog

Acum cîteva zile, pe internet a fost postat un filmulețdespre o directoare de școală care, aflîndu-se în companiaunor colegi probabil, la cineva acasă, și-a permis niște ges-turi mai puțin elegante. A fost filmată cu un telefon mobil.De cineva de al casei. Rîdeau, comentau. Cine ar fi crezutîn acel moment că filmulețul cu pricina va ajunge public?

L-am vizionat și eu. Mi-a lăsat un gust amar. În primulrînd, pentru faptul că cineva a avut grijă să-l plaseze chiarîn ajun de 8 martie. Și în prima zi a Postului Mare. În aldoilea rînd, pentru că este vorba de un pedagog.

Iar un pedagog trebuie să fie oricînd și oriunde peda-gog. E chiar atît de greu? Pe vremuri, nu atît de îndepăr-tate de altfel, învățătorul de la sat era aproape zeificat.Sătenii i se închinau de departe. La el veneau după un sfat,la el veneau atunci cînd aveau o problemă sau o bucurie.Numele pedagogului era rostit cu pietate. I se spuneadomnul învățător. Acum, peste ani și ani, i se spune ca întimpurile sovietice: Maria Ivanovna, Vasile Gheorgheviciși tot așa. De ce oare?

Îmi amintesc de o profesoară care se indigna foarte tareîn perioada în care numai reveneam la apelativeletradiționale: doamnă, domnule. «Ce fel de doamnă sînteu?», spunea atunci dînsa supărată.

Uite că acea întrebare mai persistă și acum. Ce fel dedoamnă poate fi o profesoară care-și permite, fie și într-unanturaj mai intim, fie și într-un mediu privat, gesturi ob-scene? Este trist. Foarte trist. Ce fel de profesoară poate fio doamnă care-și permite gesturi, fie și în afara școlii, cenu-i fac onoare?

Apropo, în acel filmuleț postat pe internet eroineleprincipale erau numite ca pe vremuri: Maria Ivanovna,Tamara Nicolaevna. Sigur, numele lor adevărate sînt cutotul altele. Le-am schimbat, pentru că am considerat căașa e bine. Contează, pînă la urmă, gesturile. Iar acesteachiar nu suportă nici o critică. Oare ce ar zice elevii dinacea școală, dacă ar vedea filmulețul cu pricina?

Nu aș vrea să se creadă că rîndurile de mai sus sînt unatac asupra breslei pedagogice, care continuă să fie foartevulnerabilă. Nici pe departe. Dar nici să tac nu pot, atuncicînd reprezentanți ai breselei pedagogice nu sînt un exem-plu demn de urmat pentru tînăra generație, pentru săteniîn general.

La jumătatea anului trecut,Consiliul Mondial Românreușise să adune din donațiisuma de 3000 de dolari USD,pe care dorea să o pună ladispoziția unor instituții deînvățămînt din R.Moldovaafectate de inundații. Pînă laurmă însă, după o analiză maiminuțioasă, s-a înțeles că aumare nevoie de ajutor și altezone rurale, neafectate deinundații, dar afectate desărăcie. Astfel, donatorii audecis să inițieze un concursde proiecte. Din cele peste 15depuse, grădinița din Roma -novca a fost aleasă pentru abeneficia de prima inițiativă

de acest gen. Victoria Capatici, delegată

de Consiliul Mondial Românsă ajute grădinița din Roma -novca, a transmis oficialilorde acolo emoția părinților și aconducerii grădiniței atuncicînd toate obiectele de mo-bilier au fost instalate și cîndgrădinița îmbrăcase haine noi.„Au venit inclusiv din sateleînvecinate să vadă, iar unii dinpărinții copiilor din Romanov -ca aveau lacrimi în ochi”, a de-clarat doamna Capatici pen -tru Romanian Global News.

„A fost o mare bucuriepentru copii și părinți să vadăașa frumusețe. Copiii nu mai

sînt nevoiți acum să mănîncepe mese improvizate dinbănci școlare. Nemărginită afost și bucuria părinților careau fost adînc mișcați, căcianu me copiii lor au noroculsă fie asigurați cu așa mobilăfrumoasă. Vă sîntem recu -noscători pentru gestul făcutși vă adresăm mulțumiri din

partea colectivului grădiniței,a părinților, dar și a primăriei”,se arată în scrisoarea de mul -țu mire adresată ConsiliuluiMondial Român și semnatăde către directoarea grădinițeidin Romanovca, educatoareleși comitetul de părinți.

(După Romanian Global News)

Ajutor pentru o instituție neafectată de inundații, dar afectată de sărăcie

Potrivit dînsului, zilnic aparnoi solicitări, noi cerinţe faţă deprimari. „Ministerul cultu rii ce re,Ministerul Învățămîn tului cere,poliția cere, pro curatura cere șitot așa. Toți cer și cer. Toți știu sădea doar comandă şi să ceară. Cumsă satisfaci şi să respecţi toa te ce -rinţele, dacă buzunarele-s goale?”,s-a întrebat primarul, după carea menţionat că Asociația prima -ri lor din raion ar trebui să fie ceacare să pună capăt acestei stări

de lucruri. „Eu cred că trebuie săcolaborăm. Niciodată nu s-a dis-cutat la modul serios aceastăchestiune. Președintele Asocia -ți ei își rezolvă problemele și luiîi este bine. Dacă e asociație, tre-buie să fim uniți”, a subliniatMihai Burlacu.

Preşedintele Asociaţiei, Ale -xandru Ambros, a ripostat, la rîn -dul său: „O asociaţie este viabilăşi eficientă doar atunci cîndmembrii ei depun eforturi. Ei

trebuie să vină cu iniţiative, să nuaştepte că cineva va soluţiona deunul singur problemele tuturor”.

Totodată, potrivit lui Alexan-dru Ambros, Asociaţia primari -lor nici nu poate fi una prea efi -cientă. Ea poate fi doar consul -tativă. Or, fiecare primar trebuiesă respecte, în primul rînd, legis -laţia, care este una şi aceeaşi pen-tru toţi.

Mult mai eficient, din punc-tul de vedere al preşedintelui Aso -ciaţiei primarilor din Ungheni,este Congresul Autorităţilor Lo-cale din Moldova (CALM). De -ocamdată însă, primarii din rai -on nu au acordat atenţia cuve ni -tă acestei instituţii. „Deşi am avutgrijă să tirmit tuturor şi regula-mentul, şi proiectul de decizie, şi

explicaţiile de rigoare – ce în -seamnă CALM – o bună partedin primari, pînă în prezent, nicinu au discutat în consilii ches -tiunea respectivă”, a notat Ale -xandru Ambros. De aceea, pri -măria Ungheni, de exemplu, ade cis să adere de una singură laaceastă organizaţie care deja co -laborează cu Guvernul (sînt pro -iecte de legi care au fost consul -tate cu CALM).

Iar Asociaţia primarilor, con -stituită în anul 2007 şi la care auaderat majoritatea primarilor dinraion, indiferent de coloraturalor politică, trebuie să rămînă unalocală. Ea va avea de spus un cu-vînt greu doar atunci cînd vor fiactivi toţi membrii ei, a conclu -zi onat Alexandru Ambros. (L.B.)

Asociaţia primarilor din raion – un organ colectiv sau o... fantomă La ora actuală, primarii din localităţile raionului îşi rezolvă problemele cum pot şi cum îi duce capul.„Nu sîntem o familie unită”, a declarat primarul de Zagarancea, Mihai Burlacu, în cadrul unei întruniriorganizate de către Oficiul Teritorial Ungheni al Cancelariei de Stat din februarie curent.

Grădinița din Romanovca are un mobilier nou, de toată frumusețea. Este o încîntare atît pentru copii, dar și pentru părinții și educatoarele lor, notează site-ul Romanian Global News.

După ce a ajuns pe maimulte pagini de ziare şi reviste,fiind redată în diferite materi-ale video şi foto, „Golul Leoai -ce lor” a ajuns şi la FederaţiaMoldovenească de Fotbal. Maiexact, fetele au primit apre ci -erile preşedintelui forului deprofil, Pavel Ciobanu.

Astfel, cu ocazia Zilei inter -na ţionale a femeii, 8 Martie,

Pavel Ciobanu le-a transmissincere felicitări fetelor dinGaleria „Golul Leoaicelor”,prin intermediul unei felicităritrimise liderei Dorina Bagri-novski.

Echipa “Expresului” se ală -tu ră celor spuse de preşe din -tele Federaţiei Moldoveneştide Fotbal şi le doreşte acestorminunate suporteriţe cît mai

multe emoţii pozitive la me -ciu rile echipei favorite.

În fotografie: galeria de fete a FC „Costuleni”

Pavel Ciobanu a felicitat galeria de fete a FC „Costuleni”Galeria exclusiv feminină a formaţiei de fotbal FC„Costuleni”, prima de acest gen care şi-a făcut apariţiaîn ţara noastră, cunoaşte tot mai multă admiraţie.

Cei cărora se adresează Ele -na Postoronco sînt copiii cunevoi speciale. “Aceşti oamenisînt frumoşi la chip şi calzi lasuflet, însă au totuşi nevoie desprijinul nostru. Personal, măpierd adesea printre gîndurilecu privire la aceste suflete carevisează că într-o bună zi să fie

ca şi noi, să nu să se mai simtăstînjenite. Dacă Dumnezeumi-ar da putere, i-aş aju ta petoţi cei care şi-au pierdut spe -ranţa la o viaţă nor ma lă”, scrieo altă elevă de la liceul din Scu - leni, Tatiana Lazariuc.

“Eu, de exemplu, mă com-port cu persoanele cu nevoi

speciale la fel ca şi cu oricarealt om. Diferenţa între un omcu nevoi speciale şi unul carenu are astfel de greutăţi în via -ţă, este doar problema finan -ci ară, atît! O altă diferenţă eunu văd”, menţionează în eseulsău Cristina Tabaran, elevă laacelaşi liceu.

Cei 15 participanţi la con-curs au susţinut cu brio testul.Or, concursul respectiv a lan -sat o provocare pentru tineriidin raionul Ungheni. Cum s-arcomporta ei cu un tînăr cu ne -voi speciale? Cum l-ar perce -pe? Ce ar simţi faţă de el?

Cele mai bune eseuri şipoezii au fost premiate de căt -

re Direcţia Învăţămînt, Tine -ret şi Sport. Pe locul I, la cate -go ria eseu, s-a clasat ElenaPostoronco de la liceul dinSculeni, locul II i-a revenit luiCristian Cuibaru din Un -gheni, iar locul III – AnastasieiSacaliuc din Ungheni. La cate -goria poezii cea mai bună afost Cristina Chirinciuc dinUngheni, ea fiind urmată deNadejda Martin şi Tatiana La -zariuc din Sculeni.

Premianţii au primit cîteun premiu în valoare de 80-100 de lei. Ceilalţi participanţis-au ales cu cîte o menţiune şiun premiu în valoare de 50 lei.

Natalia Chiosa

Dincolo de aparenţe… sîntem ca şi ei“Sîntem ca și voi! - acesta e glasul inimii curate. Sîn-tem ca și voi! - asta e tipărit în anticamera conştiințeinoastre. Sîntem ca și voi! Nu sînteți singuri. Împreunăformăm UNIVERSUL”. Aceste cuvinte aparţin EleneiPostoronco de la Liceul teoretic din Sculeni, pre-miantă a concursului de eseu şi poezie cu genericul„Dincolo de aparenţe...”, organizat de către AO„Poarta deschisă”, în parteneriat cu Direcţia GeneralăRaională Învăţămînt, Tineret şi Sport.

„Eu zic că e foarte potrivitlocul și timpul ales”, a remar-cat primarul de Ungheni, Ale -xandru Ambros, prezent lafestivitatea prilejuită de des -chiderea oficială a postului detelefon public instalat în inc-inta maternități, pe 4 martiecurent. „A fost o surpizăplăcută pentru noi. Este unsemnal prielnic, un semnal po -zitiv că în ţara noastră începunele schimbări”, a subliniatși șeful maternității, VeaceslavGroza. Dînsul, în calitatea sade medic, a menționat bene -ficiile aduse de comunicare:„Cuvîntul are o putere mare.Un cuvînt cu conotaţii pozi-tive din partea unei persoanedragi ajută foarte mult la res -ta bilirea fizică a oricărui pa-cient”.

„Cred că e o surpiză plăcu -

tă atît pentru cele peste 2000de mămici care trec anual prinmaterinitate, cît şi pentru ceipeste 40 de angajaţi ai insti tu -ţiei. Acest telefon le va da po -si bilitatea să comunice liber şigratuit în raion în orice pe ri -oadă a zilei”, a subliniat și Vio -rel Sorici, directorul filialeiUngheni a SA „Moldtelecom”.

Evenimentul a fost salutatși de către vicepreședintele rai -onului, Petru Langa, și de căt -re directorul Spitalului raio -nal, Lidia Crăciun.

„Este un frumos cadou, e obucurie pentru proaspetele mă -mici, este ceva nou, ceva careva fi de folos și de ajutor”, aex clamat imediat după eveni-ment, o tînără mămică, LidiaPăun.

Primul apel telefonic a fostfăcut spre primăria Boghenii

Noi. Fiica primarului de aco -lo, Liuba Buga – Marina, ado rit să-și anunțe persoaneledragi despre evenimentul lacare a participat. „Vreau să văspun că la noi la maternitate afost instalat un telefon public,cu ajutorul „Moldtelecom”-ului. Astfel vom putea comu-nica mai uşor, mai liber atuncicînd vom avea nevoie. Şi gra-

tuit. Subliniem: gratuit!”, arăsunat în receptor.

Maternitatea din Unghenieste a doua din republică, du -pă cea din Cahul, care benefi -cia ză de un asemenea cadoudin partea „Moldtelecom”-ului.Acesta este oferit în cadrulcampaniei sociale „Un apel –o speranță”.

Lucia Bacalu

3Expresul de UngheniVineri, 11 martie

Știri din Primăria Ungheni

Un scuar și o stradelă în numele lui Grigore Vieru

Edilii orașului Ungheni își doresc în localitate o stradelă șiun scuar ce ar purta numele poetului Grigore Vieru. Este vor -ba de o porțiune din actuala stradă Alexandru cel Bun (pînă laintersecția cu strada Mihai Eminescu) și de scuarul din preaj -mă (vizavi de biserica „Sf. Alexandru Nevski”). Primarulde Ungheni, Alexandru Ambros, susține că cele două locațiivor fi amenajate, stradela va fi reparată, scuarul va fi la fel defrumos ca cel din preajma Liceului „Vasile Alecsandri”. „Esteo iniţiativă a noastră, dar vrem să cunoaștem și părerea Con-siliului artistic din raion”, a subliniat dînsul. Membrii Con-siliului, după discuții aprinse, au ajuns la concluzia că ini -țiativa primăriei merită să fie susținută. Urmează să ia o de-cizie în acest sens şi consiliul orăşenesc. Potrivit arhitectu-lui-şef al oraşului, Vlad Savin, în prezent se lucrează asupraproiectului de dezvoltare a scuarului cu pricina.

Un monument dedicat lichidatorilor avariei de la Cernobîl

Ungheniul va avea în scurt timp un monument dedicatlichidatorilor avariei de la centrala atomică de la Cernobîl.Acesta va fi inaugurat pe 26 aprilie, cînd se împlinesc 25 deani de la acel trist eveniment care a marcat omenirea. Dejase lucrează asupra lui. Monumentul va fi din beton armat,sobru, cu o înălţime de trei metri. „Termenele sînt foarterestrînse. Vom încerca să reuşim”, a declarat primarul Ale-xandru Ambros. Societatea „Cernobîl” din Ungheni, careîntruneşte circa 150 de membri, a venit la primărie cu ini-ţiativa de a înălţa acest monument cu cinci ani în urmă. Nus-a reuşit atunci. „Vom face tot posibilul să reuşim acum,căci cei ce s-au aflat în acele zile triste la Cernobîl au fostadevăraţi eroi şi merită să aibă un monument care să neamintească mereu de curajul lor”.

Urmează ca în scurt timp să fie stabilit locul exact al am-plasării monumentului. În paralel, se perfectează actele ne-cesare în conformitate cu legislaţia în vigoare.

Nu vor mai fi tolerate construcţiile neautorizate

Nouă buticuri apărute peste noapte, recent, pe stradaBernardazzi din Ungheni au fost evacuate la insistenţa au-torităţilor publice locale. Acestea au fost instalate fără auto-rizarea primăriei, de către anumite persoane care-şi desfă -şoară activitatea de comerţ în piaţa din cartierul Tineretului.Primăria a reacţionat imediat. Pe buticurile cu pricina aufost puse anunţuri în care se menţiona despre ilegalitateaamplasării acestora, proprietarii fiind avertizaţi că, în cazulîn care nu-şi scot buticurile de acolo, ele vor fi evacuate.„Sigur, am fi putut evacua noi aceste buticuri, dar nu amdorit să cheltuim banii publici în acest scop. Nu au decît săcheltuie cei care au mai cheltuit odată pentru a-şi instala bu-ticurile respective”, a explicat primarul Alexandru Ambros.Şapte din buticurile instalate neautorizat au fost deja scoasede acolo. În scurt timp, vor fi scoase şi celelalte două. „Aşavom proceda de acum înainte. Tot ce va fi instalat fără au-torizaţie va fi evacuat. Să fie foarte clar, poziţia primărieieste următoarea: nu vom permite să fie instalate neautorizatcareva construcţii, chiar dacă acestea au caracter temporar”,a spus, în concluzie primarul.

Concert de caritate pentru un copilaş grav bolnav

La iniţiativa consilierului orăşenesc Eduard Bejenaru, pe9 martie, la Ungheni a avut loc un concert de binefacere,pentru ajutorarea lui Victoraş Fiodorov, un copilaş care su-feră de o boală gravă şi necesită o intervenţie chirurgicalăde urgenţă în China. Primăria a susţinut iniţiativa respec-tivă, a oferit gratis sala mare a Palatului culturii, a achiziţio-nat 50 de bilete cu valoarea totală de 5000 de lei. „Considercă este o iniţiativă foarte bună, iar noi trebuie să dezvoltămasemenea lucruri. Să nu uităm: oricine poate nimeri în astfelde situaţii. Trebuie să fim receptivi la durerea celor din jur”,a spus primarul Alexandru Ambros. De notat că s-au impli-cat şi agenţi economici din teritoriu, şi persoane fizice. Con-certul respectiv a fost susţinut de Ion Suruceanu, AnişoaraPuică, Mariana Mihăilă, Dana Marchitan. Banii acumulaţivor fi transmişi familiei Fiodorov.

P

Se vor ieftini pașapoartele biometrice. Despre aceasta a anunțat președintele Parlamentului, Marian Lupu. „S-au găsit resurse pentru ca pașapoartele să se ieftinească. Astfel, dacă pînă acum pentru pașapoartele perfectate timp de 6 ore prețul era de 3000 lei, acum va fi de 1400 lei. Avem o reducere de 53%. Deci dacă s-a dorit, s-au găsit resursele necesare”, a spus Lupu. Dînsul însă nu a putut să spună dacă cei care și-au perfectat pașapoarte biometrice la preț ridicat, își vor lua banii înapoi. (Jurnal.md)

În ajunul Zilei de 8 martie, SA „Moldtelecom” a oferit o frumoasă surpriză și un cadou deosebitmaternitățiii din Ungheni. „Le-am adus în dar comunicare gratuită și nelimitată pe întreg teritoriul raionului”, se menționează într-un comunicat de presă al „Moldtelecom”-ului, difuzat cu această ocazie.

O frumoasă surpriză și un cadou deosebit pentru maternitatea din Ungheni

„Sînt impresionat de faptulcum a fost organizată şedinţade azi”, a declarat la final, du -pă un adevărat maraton detrei ore și jumătate, vicemi-nistrul Sănătății, GheorgheȚurcanu. „Informația prezen -tată a fost la un nivel înalt, bi -ne aranjată, bine ilustrată” aremarcat oficialul. Totuși, pot -rivit dînsului, forma de tota -lizare trebuie schimbată. „Ra -poartele trebuie tipărite, tre-buie făcute publice, discutateîn colective, iar aici să ne adu -năm şi să discutăm proble -mele. Acum, ce s-a întîmplat?Timp de aproape trei ore amascultat. Reiese că am venit sămi se raporteze mie ce s-a fă -cut. Forma respectivă s-a dusîn istorie”, a subliniat vicemi-nistrul.

Cam același lucru l-a re-marcat și directorul AgențieiTeritoriale a Companiei Nați -onale Asigurări în Medicină,Dumitru Radu. „Potrivit unuisondaj realizat în raion în2010, gradul de satisfacţie apacienţilor față de serviciilemedicale este încă slab, nu-i lanivelul pe care ni l-am dori.Avem asupra căror probleme

lucra, avem ce discuta”, a sub-liniat dînsul.

„Sigur, în domeniul sănă tă -ţii s-au făcut multe. Mai alesîn anul 2010”, a menționatpreședintele raionului, IonHa rea. Totodată, dînsul s-areferit și la unele neajunsurice persistă în sistemul desănătate al raionului. „Stimaţimedici, copiii noştri în şcolisînt hrăniţi de 1,5-2 lei în locde 6 lei. Linişte. Piața alimen -tară e plină cu fel de fel deproduse de o provenienţă șicalitate dubioasă. Linişte. Pa -cienţii nu respectă regimulprescris de dumneavoastră.Li nişte. Centrele de sănătatesînt supracentralizate. Linişte.Foarte multă politică se facede către medici. Linişte. Sevînd medicamente pe la spa -te. Linişte. Acest şir poate ficontinuat”, a spus președin te -le raionului.

Liniște a fost și după re -mar cele sale.

„Cred că vorbitorii au abor -dat probleme care carac te ri -zează sistemul de sănătate laetapa actuală și ministerul,reieșind din aceste conside -ren te, este obligat să efectueze

nişte remanieri în sistem”, aconcluzionat viceministrulSănătății, subliniind, totoda -tă, că „Ungheniul necesităpoa te o atenţie mai mare, re -ieșind din aşezarea geograficăşi capacităţile pe care le auinstituţiile medicale de aici”.

Lucia Bacalu

Satisfăcut că a scăpat de jurnaliști

„Eu sînt foarte mulțumit căau ieșit aceştia cu camereledin sală. Mă gîndeam să ledăm interviuri acolo şi să nelase în pace să discutăm si -tuaţia reală”. Declarația îi apar -ține unui conducător ce rep re-zintă noua guvernare. Estevorba de viceministrul Sănă-tă ții, Gheorghe Țurcanu, și afost făcută la ședința de to-talizare a activității institu ții -lor medicale din raionul Un -gheni.

Situația realădin medicină

Bucuros că a scăpat de zia -riști, viceministrul Sănătății,Gheorghe Țurcanu, a venit înfața asistenței – în mare ma-joritate doar medici din insti -tuțiile medicale ale raionuluiUngheni – cu un discurs caremerită să fie adus la cunoștin -ța publicului larg.

„A crescut mortalitatea ge -nerală în toată ţara – nu e bi -

ne. A crescut invaliditatea pri -mară... Se atestă o creştrere amortalităţii la copii, a crescutmortalitatea maternă com -parativ cu anul precedent.

Aţi văzut discuţiile în soci-etate? Încrederea populaţieiîn medici nu este cea care artrebui să fie. Situaţia nu ebună, şi la nivel de minister seînţelege acest lucru.

Trebuie să facem unele re -s tructurări. Dacă nu o facemacum, o să generăm pierderieconomice în sistem. Preamulţi pacienţi internăm, fărăca aceştia să necesite așa ceva.Poate ar trebui să micşorămnumărul de paturi şi să mărimcalitatea serviciilor medicale.

Sînt probleme şi noi tre-buie să le rezolvăm. Este ne -cesară o reorganizare a sis te-mului.

Cui îi trebuie în fiecare sec -ţie cîte două infirmiere, caresă stea 24 de ore? E o prob le -mă de management. Avem maimulte infirmiere decît asisten -te medicale. Noi mai mult mă -turăm decît îngrijim.

Nu-i informatizat sistemulde sănătate. Medicii de fami-lie, în 60% din activitatea lor,doar scriu. Şi în staţionar eacelași lucru: vizităm pacien -ţii pînă la ora 10.00-11.00 şiscriem pînă la ora 16.00. Maimult scriem decît lecuim”.

Oare de ce s-o fi bucuratatît de mult viceministrul Să -nătății că „au ieșit aceştia cucamerele din sală”?

(L.B.)

Nu cifre și diagrame, ci probleme și soluții Conducătorii celor patru instituții medicale din raion– Spitalul raional, Centrul Medicilor de Familie, Serviciul Asistență Medicală de Urgență și Centrul Sănătate Publică – au raportat, pe 3 martie curent,despre activitatea lor în anul 2010. Totul a decurs ca la carte, începînd de la prezentarea obiectivelor și terminînd cu proiectele de viitor. Zeci de cifre, zeci de diagrame s-au perindat, timp de aproape trei ore, prin creierul celor prezenți.

La Măcăreşti poetul a adunat doar emoţii pozitive

Scriitorul Iulian Filip a revenit la Măcăreşti. Evenimentul s-a produs după mai bine de douădecenii de la ultima sa vizită în acest sat pe care-lîndrăgise foarte mult în tinereţea sa. În perioadacînd activa la Institutul de limbă şi literatură al Academiei de Ştiinţe din Moldova, secţia folclor, dînsul poposea aici pentru a admira cetele de colindători şi urători, dar mai cu seamă,pentru a admira scenetele teatrului popular.Pe 2 martie 2011, Iulian Filip a venit în ospeţie la Liceul

„Elada”, fiind întîmpinat aici cu pîine şi sare. S-a oprit în faţaexpoziţiei de mărşiţoare, confecţionate cu mult drag deelevi, a vizitat sălile de clasă, laboratoarele. Liceul dinMăcăreşti l-a impresionat în mod deosebit. L-au impre-sionat şi elevii de aici, care i-au pregătit numeroase surprize.

După o scurtă prezentare a activităţii poetului, făcută decătre profesoara de limbă şi literatură română, MariaŞişcanu, copiii au venit în faţa dînsului cu cîteva scenete in-spirate din lucrările domniei sale: „Pîinică de la iepuraş”,„Plăcinţele cu mărar”, „Colţunaşii”. Micul actor măcăreştean,Iulian Ciocan, i-a amintit de anii frumoşi ai copilăriei. Corulde elevi a prezentat un recital de cîntece pe versurile lui Iu-lian Filip şi muzica Dariei Radu.

Punctul culminant al spectacolului, potrivit directoruluiLiceului, Mihai Ganga, l-a constiuit recitalul de poezii dedragoste, prezentat de elevii din clasele liceale.

Vădit impresionat de momentele trăite alături de peda-gogii şi elevii Liceului „Elada” din Măcăreşti, Iulian Filip apromis că va reveni. Dînsul a oferit autografe tuturor dori-torilor.

De notat că întîlnirea respectivă a avut loc, graţieiniţiativei directorului liceului, fost coleg de universitate cupoetul. La buna desfăşurare a acesteia şi-au adus contribuţiaşi profesoarele Zinaida Cebanica, Zinaida Goian, precum şibibliotecara Liuba Surăţelu. (L.B.)

Un buchet de melodii pentrucopiii de la gimnaziul-internat

La început de primvară, în ziua de 2 martie,formaţia folclorică „Codreanca” din satulMînzăteşti, a venit cu un buchet de melodii pentru copiii de la gimnaziul-internat din Ungheni. Concertul respectiv a făcut parte din şirul de evenimente din cadrul festivalului „Mărţişor 2011”.

„În fiecare an, de cînd ne-am înfiinţat, venim la gimnazi -ul-internat, cu cîntece populare, cu obiceiuri şi tradiţii, pen-tru a le încălzi sufletele copiilor de aici”, a menţionat VasileMunteanu, conducătorul formaţiei.

De mai bine de cinci ani, formaţia „Codreanca” are ostrînsă colaborare atît cu gimnaziul-internat din Ungheni,cît şi cu gimnaziul din satul Drujba. Ori de cîte ori au ocazia,tinerii interpreţi de la Mînzăteşti, îndrumaţi de VasileMunteanu, vin în faţa semenilor săi cu diverse concerte.

De notat că în cadrul „Mărţişorului 2011” formaţia şi-aplanificat trei concerte, startul fiind dat la gimnaziul-inter-nat. Cel de-al doilea concert a avut loc la Casa de Culturădin Mînzăteşti, pe data de 6 martie. Acordul final al „Co-drencei” a avut loc pe 10 martie, la închiderea festivalului,cu un frumos concert la gimnaziul din Drujba.

Formaţia folclorică „Codreanca” a fost înfiinţată în anul2006, de către Vasile Munteanu, care a reuşit să adune înjurul său circa 20 de copii. În această perioadă, formaţia areuşit să se impună, fiind apreciată la cel mai înalt nivel.

Natalia Chiosa

Expresul de UngheniVineri, 11 martie4

Procurorii le-au înaintat învinuirea finală fostului ministru de Interne, Gheorghe Papuc, şi ex-comisarului capitalei, Vladimir Botnari. Cei doi sînt învinuiţi de neglijenţă în serviciu, soldată cu decesul lui Valeriu Boboc şi cu alte urmări grave. Ei riscă de la 3 la 7 ani de închisoare sau amendă pînă la 16 mii de lei. Procuratura Generală le-a comunicat oficial lui Papuc şi Botnari învinuirea. (Stireazilei.md)

Euroregiunea Siret-Prut-Nistru există de mai bine deopt ani, scopul ei fiind con-solidarea relaţiilor economi -ce şi culturale între membriiacesteia. La momentul fon -dă rii ei, dar şi ulterior, s-avorbit despre investiţii solide,despre alte lucruri frumoasecare urmau să fie realizate.În realitate, nu s-a întîmplatnimic, toate realizările redu -cîndu-se doar la cîteva şedin -ţe cu participarea şefilor deraioane. Credeţi că aceastăsituaţie este o urmare a po -sibilităţilor modeste ale Eu-roregiunii, a problemelor deordin organizatoric sau apasivităţii administraţiilorraioanelor noastre?

Nu vreau să vorbesc des -pre ce s-a făcut pînă la venireamea ca director al Euroregiu-nii. Voi spune ce am de gîndeu să fac. Avem o strategie șiavem un plan de acţiuni pînăîn 2013. În ultimele săp tă mîni,am discutat cu preșe din ții rai -oanelor Ungheni, Strășeni,Călărași, Ialoveni. În săptă mî -nile următoare voi ajunge şi laceilalţi preşedinţi. Pentru mi -ne este important să conve -nim asupra unor priorități șisă mergem cu ele înainte. Vomgăsi proiecte pentru fiecare.Aștept să se deschidă liniilede finanțare ale Uniunii Eu-ropene, probabil, într-o lună-două. Atunci vom depuneproiecte și sînt absolut con-vins că vom reuși.

Veți încerca să elaboraţiproiecte pentru fiecare raionîn parte?

Nu putem face aşa ceva.Încercăm să le grupăm, pen-tru că sînt multe raioane careau aceleași probleme. Darvom găsi posibilități pentrufiecare. De exemplu, la Stră -șeni au o mare problemă pecomponenta mediu și ar aveanevoie de o groapă de gunoiecologică. I-am spus și dom-nului președinte Robu: noinu putem face asta doar pen-tru Strășeni, trebuie să ne gîn -dim în ansamblu pentru toateraioanele din jur și astfel re -zol văm inclusiv problema cucare se confruntă Străşeniul.

Mi se crează impresia căunii preşedinţi așteaptă săvină cineva de la Eurore giu -ne și să spună: „Oameni buni,avem niște bani, haideți săfacem ceva”.

Eu vin în întîmpinarea

preşedinţilor, vin și discut cufiecare dintre ei. Încerc să necunoaștem, să stabilim niștepriorităţi, să descoperimprob lemele raioanelor și să lerezolvăm. Dar repet, nu pu -tem rezolva probleme speci-fice doar unui raion. Trebuiesă privim global: există Eu-roregiunea, care e una dintrecele mai mari în Europa, șiUniunea Europeană încura -jea ză acţiunile ei. Sînt prob-leme pe care le regăsim și laUngheni, și la Rezina, și laNisporeni – peste tot. Tre-buie să le grupăm și să facemproiecte importante. În cazcontrar, disipăm resursele șinu reușim nimic. Banii adu -naţi din cotizaţii trebuie să-iutilizăm pentru cofinanțareaunor proiecte. În momentulîn care obţinem finanţareaunui proiect, va trebui săvenim cu contribuţia noastră.Consider că e mult mai uşorsă realizăm un proiect pe ba -nii Uniunii Europene decît săadunăm bani de la fiecare și săcîrpim cîte ceva. Așa nu ajun -gem nicăieri.

Nu credeţi că ar fi bine cajurnaliştii din teritoriile Eu-roregiunii să fie mai mult im -plicaţi în treburile acesteia,inclusiv prin nişte proiecte depopularizare, de promovarea obiectivelor şi acţiunilorEuroregiunii?

Dar eu nu pot cere jurna -liș tilor să ne popularizeze. Înmăsura în care ei vor conside -ra că ceea ce facem noi esteimportant și ceea ce vom pre -zenta noi este relevant pentrupublic, atunci ei vor relata.

Colegii din presă și-ar do -ri niște proiecte şi pentru mass-media, finanțate de Eu rore -giune.

Noi vom face proiecte pen -tru comunități, pentru raioa -ne, în beneficiul tuturor lo cu-itorilor, nu în beneficiul mass-media. Automat, în momen-tul în care vom cîștiga pentruEuroregiune proiecte, va cîș -tiga și media din fiecare raion.

Ce rol ar putea avea în ac -tivităţile Euroregiunii pun c -tele consulare deschise la Bălţi,Cahul, Ungheni?

Deschiderea consulatelorne ajută prin faptul că spe ci a -liștii care vin să lucreze la noipot obţine mult mai ușor vi -ză. Altfel, nu ne ajută foartemult.

Ar putea să se implice, deexemplu, în organizarea unoracțiuni culturale?

Consulatele nu pot. Dinpunctul meu de vedere, acți -u nile culturale sînt importan -te, dar de 20 de ani tot vorbimde podul de flori. Acum avembani europeni şi trebuie să-iac cesăm. Eu, cu podul de flori,nu ajung nicăieri.

E timpul să trecem de laromantism la pragmatism?

Da. Pe mine mă inte resea -ză acțiuni concrete, mă inte -resează să obținem bani eu ro-peni în beneficiul raioanelorși consiliilor județene Iași șiVaslui. Acțiunile culturale lelas pe seama oamenilor de cul -tură. Important pentru Eu-roregiune sînt beneficiile fi -nanciare.

Aș vrea să discutăm puținși despre proiectul „Zilele Eu-roregiunii la Iași”.

Zilele Euroregiunii vor fiorganizate la Iași, pentru căavem acolo Centrul ex pozi ți -o nal „Moldova” și pentru căvreau să punem în legăturăoameni de afaceri din celedouă judeţe ale României şicele 19 raioane din R. Mol do -va, membre ale Euroregiunii.Repet, apreciez expresiile cupodul de flori, dar e timpul săfacem lucruri concrete. Este ooportunitate pentru oameniide afaceri de a-și găsi parte -neri și de a face ceva concret.Dar să nu ne grăbim. Nu tre-buie să facem ceva în pripă.După alegerile locale din R.Moldova, vom edita un ghidal Euroregiunii, care va fi pre -zent în fiecare raion. Vreau caacel ghid, cum am mai spus,să fie la Comisia Europeană,vreau să fie în punctele de tre-cere, vreau să fie în raioane, înjudeţe, la ministere și la Chi -șinău, și la București, astfel catoată lumea să afle despre Eu-

roregiune. În toamnă vom or-ganiza Zilele Euroregiunii.Vorba ceea: mult a fost, puținmai este. Putem vorbi atuncidespre proiecte concrete.

La ora actuală, se cunoaș -te foarte şi foarte puțin des -pre activitatea Euroregiunii.Cum putem schimba situa -ţia?

Nu este vina cuiva că Euro -regiunea n-a fost promovatăsuficient. Aici trebuie să neimplicăm toți: fiecare preșe -dinte de raion, fiecare preșe -dinte de consiliu județean.Starea de lucruri din cadrulEuroregiunii se va schimba.Dacă nu credeam în misiuneape care o am aici, nu veneam.Puteam sta foarte bine la Bu -curești ca și consilier al doam-nei ministru al DezvoltăriiRe gionale şi Turismului, Ele -na Udrea. Dar cred în Euro -regiune și în munca mea. Vețivedea că vor fi schimbări.

Întrebările au fost adresate de:

Tudor Iaşcenco (“Cuvântul” Rezina),

Ion Ciumeică (“Gazeta de Sud” Cimişlia),

Dumitru Mititelu (“Gazeta de Vest” Nisporeni),

Lucia Bacalu („Expresul de Ungheni”)

La ora actuală, din Euro -regiunea „Siret-Prut-Nistru”fac parte raioanele: AneniiNoi, Basarabeasca, Călă raşi,Cimişlia, Criuleni, Dubă sari,Floreşti, Hînceşti, Ialoveni,Leova, Nisporeni, Orhei,Rezina, Soroca, Străşeni,Şoldăneşti, Ştefan Vodă,Teleneşti, Ungheni, precumşi judeţele Iaşi şi Vaslui. Eu-roregiunea are o populaţiede circa 2 milioane 600 miipersoane, iar suprafaţa to -tală – peste 256500 km p.

„Apreciez expresiile cu podul de flori,dar e timpul să facem lucruri concrete”De vorbă cu Ștefan Susai, directorul executiv al Asociaţiei Euroregiunii „Siret-Prut-Nistru”

După o lună de la numirea sa în funcţia de director executiv al Asociaţiei Euroregiunii „Siret-Prut-Nistru”, Ştefan Susai, ziarist ieşean, fost consilier al ministrului Dezvoltării Regionale şi Turismului de la Bucureşti, vine să răspundă la întrebările mass-media din unele raioane membre ale Euroregiunii.

Expresul de UngheniVineri, 11 martie 5

Pe 8 martie, Coaliţia pentru non-discriminare, împreună cu Alianţa Pro gender şi Amnesty International Moldova, au organizat un marş în centrul capitalei, cerînd un tratament egal pentru femei în societatea moldovenească. Activiştii pentru drepturile omului s-au adunat în apropierea Primăriei şi au mers prin Piaţa Marii Adunări Naţionale pînă la sala de şedinţe a Parlamentului. Au făcut zgomote cu ustensile de bucătărie avînd bannere cu inscripţii „NU discriminării în bază de gen” şi „Egalitate la bucătărie şi în Parlament”. (Unimedia.md)

În ultimii ani, la Unghenis-au făcut foarte multe pen-tru a convinge femeia căpoate reuși. Au fost realizatediverse proiecte, au fost orga-nizare discuţii, mese rotunde.Care-s rezultatele? S-auschimbat femeile noastre? Cîtde implicate sînt, cît de decisesînt să reușească?

Femeile din Ungheni vorreuşi doar cu o condiție: eletrebuie să dorească schim-barea. Dacă nu vor, atunci nule poți face nimic. La uneleaceastă dorință vine mai de-vreme. La altele poate să vinămîine, sau chiar poimîine. Deaici și implicarea, activismulfeminin.

Prin ce se explică faptul căunele vor, altele mai stau pegînduri?

Mai stau pe gînduri, pen-tru că nu s-au debarasat debarierele psihologice. Aşa aufost educate, că femeia tre-buie să aibă o limită în tot ceeace face şi că mai sus nu e locpentru ea. Din această cauză,multe dintre femei şi-au făcuto viziune îngustă despre po -tențialul lor.

Sau poate se simt mai co -

mod aşa?Poate fi și aceasta, deși n-aș

zice. Cunosc multe femei ca re,atunci cînd văd colege de alelor că au reușit în viață, începsă-și pună anumite întrebări:de ce? Încep să caute expli ca -ții, subestimîndu-se pe ele în -sele. Găsesc şi motive: pentrucă aceea are bani, are sus ține -re și tot așa. Totuşi, e bine căcel puţin îşi pun întrebări. Eun semn bun, susţin psiholo -gii. Femeile care vor să reu -şeas că nu caută motive. Îșirăsuflecă mînecile și pornescla treabă.

Deci, sînt femei care vor şicare nu vor să reuşească?

Femeile sînt de cîteva cate -gorii. Primele nu caută mo-tive, ci învață, studiază, per se- verează. Asemenea femei aureușit. Sînt foarte multe exem -ple în acest sens, inclusiv laUngheni. O a doua categoriesînt femeile care încep să-șipună întrebări și să caute mo-tive: că cealaltă a avut, a pu -tut, iar eu nu am avut, nu amputut și tot așa. Pînă la urmă,o parte dintre ele trec deaceastă barieră şi reuşesc. Maiexistă şi o a treia categorie defemei – cele care au un nivel

de cultură foarte jos. Iată aco -lo chiar trebuie de muncit.Trebuie să gîndim proiectepentru această categorie. Niş -te proiecte foarte simple. Deobicei, ce se întîmplă? Ne în -dreptăm atenția spre cele caredeja sînt versate și mai des -chise. Am observat multe fe -mei care, venind la seminaresau mese rotunde, se com -plexează cînd aud vorbindu-se: APL, ONG, motivație,oportunități, riscuri şi tot aşa.După două-trei întîlniri deacest fel, ele se blochează șigata. Cunosc asemenea ca -zuri. Decalajul este evident șiatunci există un val mare defemei care se retrag.

Am încercat, în aceste zile,să realizăm un top al femei -

lor de succes din Ungheni.Am ajuns la concluzia că-scam aceleași care erau și cucinci sau zece ani în urmă.Nu prea avem nume noi.

Despre asta vorbesc şi eu.Am sesizat că decalajul acestase accentuează din ce în cemai mult. Și atunci, femeilecare au început să se impunăacum cinci sau zece ani înurmă au tot crescut și s-auperfecționat, iar celelalte secomplexează și renunță sămai meargă înainte, să perse-vereze. Dar loc sub soare estepentru toată lumea. Asta tre-buie să se înțeleagă.

Cum să le convingem pefemei să se implice mai mult?

Poate că bărbații ar trebuisă-și spună cuvîntul. Dacă ofemeie nu este susținută, nueste încurajată de soțul ei, deprietenul ei, nu prea reușește.O femeie încurajată de unbărbat stă altfel pe poziții. Easimte că nu este singură, căare un susținător. O analizăsumară demonstrează că reu -șesc de obicei femeile susți nu -te de bărbați sau femeile sin -gure. Dar în Ungheni, com -parativ cu alte localități dinRepublica Moldova, noi sîn-tem mult mai dezghețate, multmai active. Și sîntem multe.

Lucia Bacalu

„Ar fi păcat ca aptitudinile şi abilităţile femeilor să fie îngropate în bucătărie”Interviu cu Ludmila Guzun, vicepreşedintele raionului Ungheni

Femeile dinUngheni auieşit, pe 8 mar-tie, în piaţă, cusloganul „Dinbucătărie laprimărie”. Cepărere aveaţides pre aceastăiniţiativă?

Estesalutabilăiniţiativa de asensibilizaopinia publicăşi de a oconvinge căîntr-adevăr fe-meile aucapacităţi şi auposibilităţi de ase implica foarte activ în viaţa publică. Personal, comuniccu foarte multe femei conducătoare. Pot spune cu certitu-dine că ele au un potenţial mare. Este îmbucurător faptulcă multe dintre ele sînt încurajate de familii. De obicei, lanoi se spunea că femeia ar trebui sa stea acasă, săîngrijească de gospodărie. În ultimul timp, tot mai mulţibărbaţi încurajează femeile şi vor să le promoveze. E unlucru foarte bun. Ar fi păcat ca aptitudinile şi abilităţile fe-meilor să fie îngropate în bucătărie.

În cei patru ani de activitate ca vicepreşedinte al raionu-lui, cu cine v-a fost mai uşor să lucraţi: cu femeile saubărbaţii conducători?

Cred că e la fel. Depinde de om, de calităţile lui. Femeiletotuşi au perseverenţă şi insistenţă de a obţine ceva. Bărbaţiiau capacitatea de analiza lucrurile, de a le cîntări şi, lainsistenţa femeilor, le fac bine şi obţin rezultate frumoase.Dar ceea ce mi se pare mie e că între femei există mai multăinvidie. Mi-aş dori mai multă susţinere şi solidaritatefeminină. De aceea le îndemn să nu vadă în oricare femeiecare a reuşit o rivală, o concurentă.

Mai există multe femei care-şi văd rostul la bucătărie.Ce s-ar putea face ca să fie scoase de acolo?

Cred că ar trebui să convingem femeia să iasă din mediulcasnic, să discute cu femeile care au fost mai îndrăzneţe, maiperseverent şi au reuşit, astfel să capete înceredere în forţeleproprii. Toate mesele rotunde, seminarele cu participareafemeilor au menirea să le ajute să depăşească barierele psi-hologice, să poată ieşi în public. Eu cred că educarea uneifemei de succes ar trebui începută din copilărie, să-i fieinsuflată de atunci încrederea în sine.

Dar ce facem cu femeile care nu au muncit niciodată?Cum pot ele convinse să se implice?

Ne străduim să le depistăm pe cele care nu sînt în activi -tate, dar au o pondere în societate. Pînă la urmă, unele din-tre ele chiar se molipesesc de acest activism şi sînt dornicede a se implica. Dar sînt şi femei care vor să activeze, dar nuau unde. E vorba, mai ales, de femeile din mediul rural.Totuşi, e nevoie de dorinţă. Dacă nu există dorinţa de a seimplica, de a se interesa, de a se instrui, de a creşte profe-sional, atunci este foarte greu. În concluzie vreau să spun cănu trebuie să le condamnăm nici pe acele femei care au alessă stea acasă, şi nici pe cele care au ales să iasă din bucătărie.

Se spune că în spatele succesului bărbaţilor se află o fe-meie, iar în spatele succesului unei femei se află ea însăşi.Cum credeţi, este adevărată această maximă?

Cred că da. Un bărbat de succes se consultă în cele maidese cazuri cu femeia. Chiar şi în ceea ce priveşte ţinuta. Fe-meia, cu părere de rău, adesea trebuie să conteze doar peforţele proprii, pe intuiţia sa, pe cunoştinţele sale. Credtotuşi că o femeie de succes întotdeauna trebuie să aibă şisprijinul familiei, pentru că altfel nu va reuşi. Dacă e săvorbesc despre mine personal, atunci eu mă bucur de spri-jinul familiei mele, de ajutorul ei.

Natalia Chiosa

„Femeile care vor să reuşească nu caută motive”Interviu cu Victoria Bernic, preşedintele AO „Pro femeia”

Unde ai dispărut, dragăRodica Guțu?

Nu am dispărut nicăieri.Pauza care a intervenit nu afost nimic altceva decît opregătire pentru un nou în-ceput. În ultimul timp, amtrecut la un alt gen de activita -te, care însă ține tot de familieşi este foarte important.

Consideri că ceea ce aifăcut pînă nu demult nu maieste de actualitate, nu mai enevoie de aşa ceva?

Nu am renunţat la ceea cefăceam. Sînt secretar al comi -siei protecţia copilului aflat îndificultate. În paralel ofer con -sultaţii în domeniul adopţiei.O fac absolut dezinteresat.Cred că în prezent, totuși, numai există acel deficit infor ma -ţional de altă dată. Dacă acum9 ani, cînd am început activi-tatea în domeniul adopţiilor,existau şi bariere psihologice,şi informaţii insuficiente, laora actuală se cunoaște multmai multe despre adopții. Deaceea, în ultimii doi ani ampracticat mai mult o consili e -re psihologică.

Te preocupă însă și altedo menii.

Așa este. Sînt interesată deigienă, de curăţenie, de unmod sănătos de viață.

Sînt și acestea problemeimportante.

Da, sînt probleme, căroraîncă nu li se acordă atenţiacuvenită. Cel puţin, la noi laUngheni. Mă aflu mereu înmijlocul oamenilor. Se obser -vă cu ochiul liber că lumea nuprea are grijă de sine. Și aicinu e vorba doar de situaţia fi -nanciară sau materială a oa-menilor. Este vorba, în primulrînd, de cultura noastră, deedu caţia noastră. Este regre -ta bil că unii sînt atît de indi fe -renţi încît se ajunge pînă ladegradare. Mă doare sufletulcînd văd ce se face în jurulnostru. Locuiesc în preajmaparcului central din Ungheni.Dacă ați ști ce se face acolo!O spun cu toată certitudinea:parcul nostru este într-o situ -aţie foarte proastă, plin de bos -chetari, de consumatori dedro guri... Nu mai vorbesc decîinii fără stăpîn.

Să înțeleg că te preocupăși ecologia.

Da, și ecologia. Am înfiin -ţat, acum trei ani, şi o orga ni -

za ţie. Am început să acu mu-lez informaţii, să văd cu cetre buie să încep. M-am gînditcă e bine să pornesc de la mi -ne. Așa am și făcut şi văd dejarezultatele.

Deci, încerci pe propriapiele, ca apoi să poți da sfa-turi şi altora.

Aşa este. De fapt, mă con-duc de acest principiu dintot-deauna. Dacă îți amintești, şiîn activitatea mea privind adop -ţiile am început-o de la mine.Am învăţat pas cu pas totuldespre adopţie, eu însămiavînd doi copii cărora le-amdevenit mamă. Astfel, vor bescîn cunoștință de cauză. Voiacorda o atenţie mare şi vicii -lor, combaterii lor. Aici nu enevoie de prea mulţi bani.

Dar de ce e nevoie?De voinţă, de dorinţă. Crezi

că, pentru a aduce în ordine ocurte, trebuie neapărat bani?

Sau să renunţi la unele ali-mente care aduc mult maimult rău decît bine? Cultura,igiena – sînt nişte lucruri caretrebuie promovate.

În ce constă, din punctultău de vedere, un mod sănă -tos de viaţă?

Modul sănătos de viaţă în -seamnă igienă, alimentare co -rectă, planificare.

Nu crezi că planificarea îlface pe om mai puţin liber?

Dimpotrivă, planificarea îțipermite să ai mai mult timpliber. Dacă ştii ce ai de făcut,poţi să-ţi organizezi ziua alt-fel. În consecinţă, şi stre su ri -le-s mai mici. Orice lucru tre -buie bine gîndit, bine anali -zat. Recunosc, cu ceva timpîn urmă nu eram aşa.

Ce te-a făcut să te schimbi?Am auzit foarte multe cri -

tici în adresa mea. Le-am ac-ceptat şi am început să măautoeduc. Am înţeles că cei cem-au criticat au făcut-o dindragoste pentru mine, pentucă vroiau să fiu altfel. La rîn-dul meu, m-am făcut şi eufoarte critică. Am cerinţe maimari faţă de cei care mă în -con joară. Să ştiţi că criticaaju tă mult. Este o artă să poţiaccepta critica şi să critici ast-fel ca cel vizat să înţeleagă cănu o faci cu rele intenţii.

Lucia Bacalu

Rodica Guțu: „Mă doare sufletul cînd văd ce se face în jurul nostru”

Timp de aproape opt ani s-a aflat în fruntea uneiorganizații obștești, care s-a preocupat de adopții. A pledat vehement pentru corectitudine, sinceritate și deschidere în acest domeniu foarte delicat de altfel.Apoi, brusc, a intrat într-un con de umbră.

6UN CITAT PE SĂPTĂMÎNĂPrimul pas pe care trebuie să îl faci ca să obţii tot ce vrei de la viaţă este asta: hotărăşte-te ce vrei.Ben Stein

PROGRAME TV

Firma de audit “UNSERV-AUDIT” SRLprestează: Servicii de audit şi contabilitate, inclusiv:• Auditul general al agenţilor economici, confirmarea dărilor de seamă fi-nanciare, verificarea şi certificarea evidenţei contabile şi bilanţului contabil (financiar) pentru constatarea autentificării acestora şi confirmării operaţiu -nilor economico-financiare cu actele legislative şi cu alte acte normative;

• Restabilirea, organizarea şi ducerea evidenţei contabile;

• Consultaţii privind evidenţa contabilă, calcularea şi achitarea impozitelor;

• Estimarea situaţiei financiare, analiza activităţii economico-financiare.

• Cursuri şi seminare metodologice ale evidenţei contabile şi a impozitării.

Relaţii la telefon: (236) 2 06 16; 2 06 17

Mob. 079515499; 068733177

Luni 20.45 „Cabinetul din umbră” (Jurnal TV)21.00 „ Такси”. Film (ТНТ)Marţi21.00 „ Такси 2”. Film (ТНТ)22.10 „Asfalt de Moldova” (Jurnal TV)Miercuri21.00 „ Такси 3”. Film (ТНТ)21.30 „ В поисках приключений”.Film (СТС)Joi21.00 „ Такси 4”. Film (ТНТ)21.30 „ Ван Хельсинг”. Film (СТС).Vineri18.30 „Реальные пацаны”. Film (ТНТ)20.30 „ Сахара”. Film (СТС)21.00 „O dată-n viaţă” (TVR 1)Sîmbătă14.00 „Negru şi Bogatu”. Talk Show(Jurnal TV)21.10 „ÎnTrecerea anilor” (TVR 1)21.00 „Мистер и миссис Смит”. Film(СТС).Duminică20.30 „Марли и я”. Film (ТНТ)21.00 „Шестой элемент”. Film (СТС)21.00 „Ora de ras” (Jurnal TV).

VĂ RECOMANDĂM!

Internet Adevărat

Ofertă specială pentru doamne şi domnişoare!

Tel.: 30222www.starnet.md

Ungheni, str. Vasile Alecsandri 8Doamnele şi domnişoarele ce se vor conecta

în perioada 1 februarie – 31 martie vor beneficia de 500 de lei pe contul personal

CURSURI PROFESIONALEFundaţia Muncii anunţă înscrierea tinerilorla specialităţile:

- SECRETAR-REFERENT- VÎNZĂTOR- CUSĂTOR- FRIZER- MANICHIURĂ/PEDICHIURĂ- CHELNER-BARMEN- BUCĂTAR

Eşti tînăr? Cauţi loc de muncă, dar nu ai studii, nici experienţă? Eşti dispus să înveţi ceva nou şi să lucrezi în oraşul tău?

Informează-te şi înregistrează-te la tel.: 20288, sau pe adresa str. Lacului 3, Fundaţia MunciiPagina web: www.fundatiamuncii.mde-mail: fundatiamuncii@yahoo.com

Oferim suport în angajare!

Dacă eşti o persoană motivată, activă, doreşti să începi o carieră într-un mediu prietenos şi interesant –

informează-te şi înregistrează-te!

Colectivul Centrului de SănătateCorneşti exprimă sincere con -doleanţe asistentei medicale defamilie de la Oficiul Medicilor deFamilie Sineştii Vechi, MariaPet rilă, în legătură cu decesulsoţului Ioachim. Dumnezeu să-lodihnească în pace.

CONDOLEANŢE

Frizeria „Irina”anunţă completarea unei noi grupe pentru

FRIZERI. Studiile se fac în baza licenţei Ministerului Educaţiei din Republica Moldova.

Durata cursurilor – 5 luni.Tel.: 24697, 069232326

Secţia de copii a ţinut să menţioneze că celmai de preţ mărţişor pentru o mamă este celcu... ochi. Narcologia a venit cu un mărţişorconfecţionat din sticle, remarcînd: „Felicitări!În sfîrşit ocupăm şi noi locul I în Europa!... Laconsumul de alcool!”. Stomatologia a creat unmărţişor cu... dinţişor.

„M-au impresionat creaţiile colegilor mei şile apreciez ingeniozitatea, simţul umorului, cre -ativitatea. Sînt nişte mărţişoare foarte intere-sante: unele te fac să rîzi, altele – să te gîndeştila primăvară, la frumos, la sublim”, a subliniatdirectorul Spitalului raionla, Lidia Crăciun.

Această expoziţie, la care au participat toatecele 19 departamente spitaliceşti, a fost orga -ni zată în premieră. Ea a fost completată de unconcert de zile mari, prezentat de discipoliiŞcolii de muzică din Ungheni. (L.B.)

Mărţişoare medicaleO expoziţie inedită de mărţişoare afost vernisată, la început de martie, însala de şedinţe a Spitalului raional dinUngheni. Chiar dacă iniţial, au luat înglumă iniţiativa sindicatelor de a orga-niza un concurs pentru cel mai originalmărţişor, pînă la urmă s-au inclus toatesecţiile, fiecare dintre acestea venindcu cele mai năstruşnice idei.

Vînd apartament cu 3 odăi,

în Ungheni. Telefon:

27974, 25334, 069454566

Vînd casă în Pîrliţa.

Tel.:069509161

Vînd casă în

Zagarancea. Tel.:

069507341,068537744

Închirieri autoАвтопрокат

Tel.:068867867

Luni, 14 martieTVM6.00, 9.40, 18.35 Documentar 7.00, 8.00,9.00, 13.00, 17.00 Ştiri 7.10, 8.15, 13.10Bună dimineaţa! 9.10 Accente economice10.25 Reporter de gardă 10.45 Vector eu-ropean 11.25 “Un preot printre noi” 14.15Evantai folcloric 15.30 Erudit cafe 16.15Templul muzicii 17.15 Desene animate17.35 Magazinele UEFA 18.00 Russkii mir18.40 Povestea de seară 19.00, 21.00Mesager 19.40 Moldova în direct 21.40“Cum să cîştigi bani cu Moldindconbank”21.45 Săptămîna sportivă 22.20 “Legăturiinvizibile”.

PRO TV7.00, 13.00, 19.00 Ştirile Pro TV 10.00,13.45, 16.00 Teleshopping 10.15 Serviţi, vărog! 12.15, 16.15 “Tînăr şi neliniştit” 14.00România, te iubesc! 15.00 Serviciul Românde Comedie 17.00, 20.00, 22.30 Ştirile ProTv Chişinău 17.45 Happy Hour 19.50,22.25 Profit 21.00 În Profunzime 23.00„Moştenirea”.

Marţi, 15 martieTVM6.00, 17.15, 18.35 Documentar 7.00, 8.00,9.00, 17.00 Ştiri 7.10, 8.15 Bună dimineaţa!

9.15 Revizie tehnică 18.00 Unda Bugeacu-luiccente economice 18.40 Povestea deseară 19.00, 21.00 Mesager 19.40 Moldovaîn direct 20.40 Linişte. Poporul vorbeşte!21.35 Fotbal. Liga Campionilor. Manches-ter United - Olympic. În pauză: ŞTIRI23.35 Respiro. Recital Gheorghe Lupan23.50 Fotbal. Rezumatele meciurilor.

PRO TV7.00, 13.00, 19.00 Ştirile Pro TV 10.00,13.45, 16.00 Teleshopping 10.15 Serviţi, vărog! 12.15, 16.15 “Tînăr şi neliniştit” 14.00„Stare de urgenţă” 17.00, 20.00, 22.30Ştirile Pro Tv Chişinău 17.45 Happy Hour19.50, 22.25 Profit 20.30 „Ultima bătălie”23.00 AutoExpert 23.30 „Moştenirea”.

Miercuri, 16 martieTVM6.05, 9.10, 9.20, 17.45, 18.30 Documentar7.00, 8.00, 9.00, 13.00, 17.00 Ştiri 7.10, 8.15Bună dimineaţa! 10.15 Medalion muzical10.30 Ştiinţă şi inovare 11.00, 19.40Moldova în direct 12.00 Baştina 12.30Unda Bugeacului 14.50 Desene animate15.00 Abraziv 15.30 Mai în glumă, mai înserios 16.30 Handbal. Cupa Independenţei.Transmisiune de la sala Olimpus 18.00 Svi-tanok 18.40 Povestea de seară 19.00, 21.00

Mesager 20.40 Linişte. Poporul vorbeşte!21.35 Fotbal. Liga Campionilor. Real(Madrid) - Lion. În pauză: ŞTIRI 23.35Respiro. Formaţia Transbalcanica 23.50Fotbal. Rezumatele meciurilor.

PRO TV7.00, 13.00, 19.00 Ştirile Pro TV 10.00,13.45, 16.00 Teleshopping 10.15 AutoEx-pert 10.45 „Om sărac, om bogat” 12.15,16.15 “Tînăr şi neliniştit” 14.00 „Crimă deun milion de dolari” 17.00, 20.00, 22.30Ştirile Pro Tv Chişinău 17.45 Happy Hour19.50, 22.25 Profit 20.30 „Lunetistul 2”23.00 „Moştenirea”.

Joi, 17 martieTVM6.05, 9.30, 10.25, 17.10 Documentar 7.00,8.00, 9.00, 13.00, 17.00, 23.35 Ştiri 7.10,8.15, 13.10 Bună dimineaţa 9.10 Picături de“Dor” 10.30 Natura în obiectiv 11.00, 19.40Moldova în direct 12.00 La datorie 12.20Desene animate 12.30 Svitanok 14.50Videoteca copiilor 15.05 “Moarta” 16.15 Fiitînăr! 18.00 Vector european 18.40Povestea de seară 19.00, 21.00 Mesager20.40 Linişte. Poporul vorbeşte! 20.50Super-loto 5 din 35 21.40 “Cum să cîştigibani cu Moldindconbank” 21.45 Reporter

de gardă 22.10 “Cele două englezoaice şicontinentul” 23.50 Cinemateca universală.

PRO TV7.00, 13.00, 19.00 Ştirile Pro TV 10.00,13.45, 16.00 Teleshopping 10.15 “Crimă deun milion de dolari” 12.15, 16.15 “Tînăr şineliniştit” 14.00 „Războiul troian” 17.00,20.00, 22.30 Ştirile Pro Tv Chişinău 17.45Happy Hour 19.50, 22.25 Profit 20.30 „unom păericulos” 23.00 „Moştenirea”.

Vineri, 18 martieTVM6.05, 9.10, 9.45, 15.00, 17.15, 18.35, 23.55Documentar 7.00, 8.00, 9.00, 13.00, 17.00,23.25 Ştiri 7.10, 8.15, 13.10 Bunădimineaţa! 10.00 Moldovenii de pretutin-deni 10.30 Focus TV 11.00 Moldova în di-rect 12.00 Casa mea 12.30 Studio Art plus14.50 Desene animateo 15.30 Dor 16.00Vedete la bis 16.50 Legendele muzicii 17.45Cinemateca universală 18.00 Accente eco-nomice 18 .40 Povestea de seară 19.00,21.00 Mesager 19.40 Bună seara 20.45Linişte. Popurul vorbeşte! 20.50 Joker plus21.40 “Cum să cîştigi bani cu Moldindcon-bank” 21.45 Fii tînăr! 22.45 “Cele două en-glezoaice şi continentul” 23.40 Respiro.

PRO TV7.00, 13.00, 19.00 Ştirile Pro TV 10.00,13.45, 16.00 Teleshopping 10.15 „Războiultroian” 12.15, 16.15 “Tînăr şi neliniştit”14.00 Apropo TV 15.00 Land of Jokes17.00, 20.00 Ştirile Pro Tv Chişinău 17.45Happy Hour 19.50 Profit 20.30 Românii autalent 22.45Gala Local Kombat.

Sîmbătă, 19 martieTVM6.00, 6.50, 9.20, 14.15 Documentar 6.35, 14.00Respiro 7.45 “Meşterul Manole” 9.35 Deseneanimate 10.00 Magazinul copiilor 10.30 Naturaîn obiectiv 11.00 Ghidul sănătăţii tale 11.30Casa mea 12.00 Bună seara! 13.00 Ştiri 13.15Lumina adevărului 14.30 Studio Art plus 15.00Rugby. Moldova - Cehia. Transmisiune de laStadionul Dinamo. În pauză: Respiro. 16.40 Lamulţi ani! 17.15 Templul muzicii 17.55 Eruditcafe 18.40 Povestea de seară 19.00, 21.00Mesager 19.35 O seară în familie 20.40 O cartepentru tine 20.45 Legendele muzicii 21.40“Cum să cîştigi bani cu Moldindconbank”21.45 “Ce mi-a fost mai drag pe lume”. Concert22.45 “Legături invizibile”.

PRO TV7.00, 13.00, 19.00 Ştirile Pro TV 10.00, 13.05Teleshopping 10.15 Ce se întîmplă, doctore?

11.00 AutoExpert 11.30 În Profunzime 13.20„Gossip Girl: Intrigi la New York” 14.15 „ În-toarcerea lui Sandokan” 16.30 Românii autalent 20.00 Ştirile Pro Tv Chişinău 20.30„Ziua independenţei” 23.30 ” Banii de-a gata”.

Duminică, 20 martieTVM6.00, 7.25, 7.50, 9.05, 12.05, 14.30 Docu-mentar 8.00 O seară în familie 9.35 Deseneanimate 10.00 Ring Star 11.10 La datorie11.30 Portrete în timp 13.00, 17.00, 23.10Ştiri 13.10 Mai în glumă, mai în serios 14.00Baştina 15.00 La mulţi ani! 17.30 “Năpasta”.Spectacol 17.15 Artelier 17.45 Cinematecauniversală 18.00 La noi în sat 18.40Povestea de seară 19.00, 21.00 Mesager19.40 Vedete la bis 20.35 Respiro 21.35 “Cemi-a fost mai drag pe lume”. Concert 23.25“Un preot printre noi”.

PRO TV7.00, 13.00, 19.00 Ştirile Pro TV 10.00,13.05, 16.00 Teleshopping 10.15 După 20de ani „Întoarcerea lui Sandokan” 13.20Apropo TV 14.00 „Academia D.E.B.S”16.15 „Crocodilul Dundee în Los Angeles”18.00 România, te iubesc! 20.00 Ştirile ProTv Chişinău 20.45 Land of Jokes 21.45 Ser-viciul român de comedie 22.45 „Asasinul”.

7Întrebat într-un interviu on-line pentru Privesc.eu „de ce poartă ceasul pe mîna dreaptă şi nu pe stînga, cum o fac toţi”, premierul Vlad Filat a spus, zîmbind: „De ce toţi? Sînt foarte mulţi care poartă ceasul pe mîna dreaptă. Aşa îl port de mai mult timp”. Este de remarcat că premierul rus Vladimir Putin poartă şi el ceasul pe mâna dreaptă. Anterior, presa de la Chişinău a scris că Vlad Filat are un ceas elveţian de marca „Frederique Constant”. (Hotnews.md)

Expresul de UngheniVineri, 11 martie

Ploi cu stelemulte vouăFlori de busuioc să ningăPeste părul de argint,Pe obraji bujori s-aprindă,Pletele să joace-n vînt.

Dor de sînziene-n floareJoacă viaţa din trecutCa miresele-n coroaneSimţi parfumul în amurg.

Vîntul cald de primăvarăSă trezească dorul magicObosite-n griji, povarăRana mai mocneşte tainic.

Soarele cu plecăciuneRaze, snopi de sus să vinăŞoapte dulci pe al lui struneCu mult dor să vă aline.

Roua zorilor de varăSă vă-mprospăteze faţa.Triste lacrimi să disparăSă-ncolţească-n bob speranţa.

Sînteţi călăuza vieţii.Grea povară-i viaţa toată -Pruncii anii tinereţiiV-au răpit stînd lîngă vatră

Nopţi la candela aprinsăVă-nchinaţi voi la icoanăPentru vii, pentru vieţi stinseRugăciuni cu glas de mamă.

Pomul vieţii ce-nflorea,Voi, mirese, rod i-aţi datAlbe lebede în faţăPrunci la sîn aţi alinat.

Astăzi, este ziua voastră.Sus, pe cer, e lună nouăGeana ei să vă zîmbească,Ploi cu stele multe vouă.

Cu respect, Boris Doina, or. Corneşti

În atenţia amatorilor jocului de damePe 19-29 martie, la Ungheni se va des-făşura Campionatul oraşului la joculde dame. Sînt invitaţi să participe toţi amatorii jo-cului de dame. Relaţii la tel.: 27508, Serghei Nicul, pre-şedintele Asociaţiei raionale a joculuide dame

Pe data de 15 martie 2011, ora 10.00, înincinta Consiliului raional Ungheni(str. Naţională 11), sala de şedinţe, vaavea loc întîlnirea ministrului apărării alRepublicii Moldova, Vitalie Marinuţa,cu factorii de decizie din raion. Începînd cu ora 11.00 – audienţa cetă-ţenilor (sala de conferinţe).

Vînd tractor MTZ-80, autobasculantă(cubic) ZIL-130.Telefon: 079514660

Direcţia Generală Raională Învăţă-mînt, Tineret şi Sport Ungheni anunţă concurs pentru ocuparea funcţiei dedirectori ai următoarelor instituţii deînvăţămînt, după cum urmează: gimna-ziul Năpădeni, gimnaziul Ţîghira, gimna -ziul Valea Mare, gimnaziul Medeleni, cre şa-grădiniţă „Guguţă” Ungheni (fosta grădini -ţă-creşă nr.10), creşa-grădiniţă Frăsineşti.

La concurs pot participa cetăţeni ai Repu-blicii Moldova, cu studii superioare peda-gogice, care au desfăşurat activitate pe -dagogică pe parcursul ultimilor 5 ani, po-sedă limba română, ce nu au împlinit vîr-sta necesară obţinerii dreptului la pensiepentru limită de vîrstă, sînt apţi din punctde vedere medical pentru exercitareafuncţiei, nu au antecedente penale.

La cerere vor fi anexate:- Cererea de înscriere la concurs;- Copia actului de identitate;- Copiile legalizate ale actelor de studii;- Currriculum Vitae;- Copia legalizată a carnetului de muncă;- Programul de activitate în viitoare func-ţie, pentru o perioadă de 5 ani;- Certificatul medical din care rezultă căeste apt medical, fizic şi neuropsihic;- Certificatul de cazier judiciar;- Cuprinsul dosarului, în două exemplare.

Documentele urmează a fi prezentate pî -nă la 4 aprilie 2011, pe adresa: or. Un-gheni, str. Naţională 9, DGRÎTS Ungheni,comisia de concurs.

Relaţii la telefon: 0(236)26917; 22748.

LicitaţieLa data de 29 martie 2011, ora 10.00, în incinta primăriei Mănoileşti,raionul Ungheni, se va organiza licitaţia „cu strigare” pentru:- lotul nr. 1 – vînzarea-cumpărarea terenului proprietate publică, cusuprafaţa de 1 ha, nr. cadastral 9247109242, destinaţie agricolă, înextravilanul satului Mănoileşti, preţ iniţial 9000 lei.- lotul nr. 2 – vînzarea-cumpărarea terenului proprietate publică, cusuprafaţa de 1 ha, nr. cadastral 9247109243, destinaţie agricolă, ex-travilanul satului Mănoileşti, preţ iniţial 9500 lei.- lotul nr. 3 – darea în folosinţă separată a bazinului acvatic proprietatepublică cu suprafaţa de 6,63 ha, nr. cadastral 9247000078, în extra-vilanul satului Mănoileşti, preţ iniţial 5500 lei.La licitaţie pot participa persoane fizice şi juridice. Doritorii vor prezentacererea de participare la licitaţie în forma stabilită, copia buletinului deidentitate, pentru persoane juridice - copia certificatului de înregistrareşi delegaţie, dovada de achitare a acontului în mărime de 10% dinpreţul iniţial.Bilet de participare: persoane fizice şi juridice – 200 lei. Cererile de participare se primesc pînă la data de 28.03.2011, ora17.00. Relaţii la tel: 0(236)73504, 73236.

S-a născut în 1948, într-o familie de oameni gospodari din satul Groza-sca. Neamul Postolachi a ştiut să-şi păstreze cu demnitate rădăcinile sale,fiind oameni harnici, muncitori. Au ştiut să treacă cu bine prin toategreutăţile vremii.

Satul Grozasca, ca şi alte sate din Moldova, a avut de suferit din cauzaalu ne cărilor de pămînt care au avut loc pe la mijlocul anilor ‘60 ai secoluluiXX. Buneii lui Mihail au fost nevoiţi atunci să-şi construiască o altă casăîn locul celei dărîmate. Învingînd greutăţile şi lipsurile, au ridicat o gospodărienouă. Aşa au făcut şi ceilalţi consăteni şi, peste un timp, s-a format un sătucmic, cam la vreo 4 kilometri de vechiul sat. Trebuie să menţionez că anumeaceste familii şi-au crescut copiii în dragoste şi spirit combativ. Descen -den ţii din aceste familii au devenit adevăraţi gospodari, intelectuali, apă -rători ai neamului.

Mihail a învăţat în şcoala din sat, apoi şi-a continuat studiile la şcoalamedie Cetireni, în anii 1963-1966. După absolvirea şcolii medii, a ales săfie poliţist, studiind la Şcoala de Poliţie din Chişinău. A revenit la baştină,în raionul Ungheni, mun cind acolo unde a fost trimis: mai întîi ca poliţistde sector în satul Rădenii Vechi, apoi la Cetireni, după care la Comisariatul

de Poliţie din Ungheni, secţia poliţie criminală. Nu i-a fost deloc uşor. Deseori îşi amintea despre situaţia so cial-politică

din perioada anilor 80-90, cînd se intensifica lupta cu criminalitatea, cîndse intensifica mişcarea de eliberare na ţi onală, mişcarea democratică.Comisariatul de Poliţie Un gheni, ca şi alte diviziuni ale Ministerului Aface -rilor Interne, s-a implicat activ în apărarea suveranităţii Republicii Moldova.În pri mă vara anului 1992, împreună cu alţi poliţişti, dînsul se în cadrea zăîn rîndurile luptătorilor în războiul de pe Nistru. A lup tat cu arma în mînăpentru apărarea democraţiei tinerei Moldove.

Cred că anume aşa poliţişti ca Mihail Postolachi au fost adevăraţii pat ri -oţi ai neamului nostru, dînd dovadă de curaj şi credinţă în evenimenteletragice din primăvara şi vara anului 1992. A fost decorat cu „Vulturul deaur”, i s-a conferit titlul de colaborator eminent al MAI. Cu siguranţă, nu-mele lui va rămîne înscris în Cartea de Onoare a Poliţiei din Ungheni.

Iar cauza sa este continuată de fiul Sergiu, în prezent şeful secţiei depoliţie a oraşului Ungheni.

Petru Bulican, pensionar veteran,fost profesor de istorie la şcoala medie Cetireni

Programul Antitrafic şi Gender al Misiunii OSCE în Moldova în parteneriat cu Centrul Internaţional de Promovare a Femeilor în BusinessICAWB anunţă concurs pentru participarea în proiectul „Majorarea ratei de participare a femeilor la alegerile în organele de conducere locale”

Proiectul are ca scop:

1. Majorarea ratei de participare a femeilor-lidere locale la alegerile în organelle de conducere locale, instruindu-le în abilitatea de desfăşurarea unei campanii electorale locale;

2. Mărirea gradului de înţelegere a partidelor politice, organelor mass-media, societăţii civile şi a electoratului în ce priveşte importanţaparticipării femeilor la alegeri şi la viaţa politică prin organizarea de mese rotunde.

Misiunea OSCE în Moldova în colaborare cu partenerul local ICAWB şi în coordonare cu Centrul de Suport al Businessului Ungheni,planifică un seminar interactiv de instruire a femeilor în ceea ce priveşte abilităţile necesare pentru participarea cu succes în cam-pania electorală.

Seminaruleste destinat femeilor care intenţionează să participe în campania electorală la alegerile în organele de conducere locale în 2011.Pretendentele trebuie să fie lideri în diferite sfere ale vieţii – în societatea civilă, în comunitatea politică locală sau în micul business, fărăca să deţină poziţii de lider la moment, ca de exemplu să nu ocupe postul de primar.

Femeile tuturor partidelor politice şi candidaţii independenţi au drepturi egale în ce priveşte accesul şi instruirea la seminar.

Durata totală a seminarului, de 5 zile, va fi împărţită în trei sesiuni:

• PRIMA SESIUNE cu durata de 2 zile, 23-24 martie 2011, va fi consacrată standardelor internaţionale de învingere a preju de că ţilor şidiscriminării de gen, necesităţii respectării egalităţii de gen, altoirea abilităţilor de lider femeilor pentru participarea la viaţa politică, socialăşi a procesului legislativ;

• A DOUA SESIUNE cu durata de 2 zile, 6-7 aprilie 2011, va fi consacrată identificării intereselor şi necesităţilor electoratului local,creării unei legături eficiente cu electoratul potenţial şi participarea la dezbateri cu alţi candidaţi, gestiunea unei campanii electorale;

• A TREIA SESIUNE cu durata de o zi, 19 aprilie 2011 – va avea o misiune practică. Participanţtele vor demonstra în practică abilităţilenecesare pentru determinarea problemelor şi intereselor electoratului local, pentru soluţionarea diferitor întrebări şi provocări, cu care vorfi nevoite să se confrunte. Sesiunea va permite evaluarea în practică a nivelului de cunoştinţe şi competenţă a potenţialilor lideri politici.

Organizatorii vor acoperi cheltuielile legate de participarea la seminar: instruirea gratuită, materialele de suport, cheltuielile legate de de-plasarea zilnică a participanţilor, întreruperile pentru coffee-break, asigurarea cu toate materialele necesare pentru lecţiile practice.

ICAWB în coordonare cu partenerul local şi cu suportul Misiunii OSCE în Moldova va desfăşura o masă rotundă consacrată întrebărilorde advocacy şi sporirii gradului de înţelegere a importanţei participării femeilor în alegeri, care se va desfăşura cu reprezentanţi aiadministraţiei locale, femeilor-lideri în politică, în societatea civilă şi afaceri, inclusiv primari, reprezentanţi ai organizaţiilor neguverna-mentale, organizaţiilor internaţionale, mass-media.

Doritorii de a participa la concurs trebuie să completeze formularul pentru participarea la seminare (vezi www.icawb.org) şi să prezinteCV-ul (maximum 1 pagină) nu mai tîrziu de 17 martie 2011 la Centrul de Suport al Businessului Ungheni, coordonator Adela Enache,tel.: 0 796 14 335, 0236 20216 E-mail: adaenache@mail.ru pentru raioanele Ungheni, Călăraşi, Nisporeni.

Pentru informaţie suplimentară puteţi contacta:

Coordonatorul proiectului Batuşchina Tatiana 0 22 23 89 06, 0 795 60 001, E-mail: batuschina@rambler.ru

Asistentul proiectului Tesleva Galina 0 22 23 89 06, 0 793 68 475, E-mail: tesleva.galina@mail.ru

ÎN MEMORIAMA plecat la cele veşnice un om de omenie, un om care a luptat pentru integritatea Republicii Moldova, pentru ordine şi dreptate – Mihail Postolachi

Asigurarea medicală este obligatorie pentru fiecare!În atenţia persoanelor neangajate în cîmpul munciiDoar pînă la 31 martie 2011 beneficiaţi de reducere de 50% şicu numai 1239 lei puteţi procura poliţa de asigurare la oricareoficiu poştal din localitate.Proprietarii de terenuri cu destinaţie agricolă beneficiază de75% reducere şi cu numai 619,50 lei pot procura poliţa la ATUngheni a CNAM (or Ungheni, str. Romană 27A, bir.12, tel:22736).Dacă nu veţi procura poliţa pînă la data de 31 martie 2011, ris-caţi să achitaţi suma integrală – 2478 lei plus penalităţi şi sanc-ţiuni contravenţionale.Profitaţi de oportunitatea unică de preţ şi vă veţi bucura de be-neficiile tratamentului medical gratuit.Telefon AT: 22758, 23461.Linia fierbinte: 080099999 (apel gratuit).

Vînd apartament cu 2 camere, în

Ungheni (Dănuţeni). Telefon: 079459800.

La 25 martie, în sala de şedinţe a Primăriei Ungheni, va avea loc

adunarea de dare de seamăşi alegeri a conducerii

Asociaţiei Raionale de Fotbal.

Începutul la ora 15.00.Relaţii la tel/fax: 28326.

Vînd casă la Dănuţeni, sarai, garaj,beci, 6 ari teren.

Gaz natural, încălzire autonomă. Tel.: 069647097, 34-614

FRAGMENTARIUMCU NATALIA CHIOSA

UN SFAT PE SĂPTĂMÎNĂŞtersul ferestrelor nu va mai fi o activitate foarte dificilă pentru dumneavoastră dacă vă veţi crea propria substanţă de curăţat, folosind în cantităţi egale oţet alb şi apă, în care să adăugaţi şi un pic de săpun lichid. Puteţi curăţa petele de grăsime de pe geamuri amestecînd 600 ml de apă cu 2 linguri de sodă. Dacă geamurile sînt din plastic, nu folosiţi produse cu amoniac, pentru că ele vor deveni opace.Ştergeti geamurile, pe o parte vertical şi pe cealaltă orizontal, pentru a vedea urmele care rămîn.

BerbecAveţi toate şansele să petreceţi o săptămînă intensă şi să vă în-

cărcaţi bateriile. Cu banii veţi fi undeva în partea de jos a graficu-lui, dar tot veţi reuşi să vă permiteţi mici plăceri.

TaurEnergia va fi canalizată la lucruri mai puţin serioase din punct

de vedere spiritual sau profesional. Asta înseamnă că veţi aveanişte momente de mare disponibilitate şi creativitate.

GemeniIntraţi într-o perioadă de mare randament intelectual şi pro-

fesional. Veţi avea foarte multe surprize plăcute. Veţi primi com-plimente, atenţii. Situaţia financiară nu va fi strălucită.

RacÎn domeniul profesional e totul foarte bine: veţi munci mult

şi veţi fi răsplătiţi pe măsură. La sfîrşitul săptămînii veţi reuşi sărezolvaţi o problemă financiară foarte stresantă.

LeuVeţi avea de făcut multe şi chef puţin. Vă veţi apuca de lucru

pe ultima sută de metri şi veţi intra în panică. Nu e cazul, pentrucă aveţi multă putere de muncă şi veţi reuşi să vă adunaţi.

FecioaraSăptămîna va fi una a familiei şi a confortului sufletesc. Rela-

ţiile interumane vor fi foarte bune. Mici nelinişti financiare vă vorda bătăi de cap, dar şi acestea se vor rezolva în timp foarte scurt.

BalanţaVeţi prefera să întoarceţi spatele problemelor şi să visaţi la dra-

goste. Din păcate, problemele nu vor întoarce şi ele spatele. E mo-mentul pentru responsabilitate şi seriozitate.

ScorpionSănătatea vă dă bătăi de cap şi vă scade cheful de comunicare.

Ar fi indicat să le explicaţi partenerilor motivul scăderii de tonus,altfel riscaţi să nu fiţi înteleşi. Banii vin, dar nu mulţi.

SăgetătorSăptămîna va fi marcată de o ruptură în plan sentimental. Nu

e vorba de rupturi definitive, ci de o despărţire fizică. Aceastăpauză are şanse mari să se dovedească benefică pentru relaţie.

CapricornVeţi avea mare noroc la bani. În plan sentimental vă aşteaptă

o perioadă plină de pasiune, propuneri picante şi momente in-tense. Oferiţi o mică atenţie partenerului.

VărsătorO săptămîna a neînţelegerilor, a confuziilor, a erorilor de co-

municare. Partenerul poate spune ceva absolut nevinovat, iar me-sajul său poate fi interpretat ca o declaraţie de război.

PeştiLuaţi hotărîri importante şi vă răzgîndiţi în ultimul moment,

iar acest lucru v-ar putea strica imaginea profesională. Cu banii,mai mult veţi da decît veţi primi.

Horoscop 14 – 20 martie

14-20 martieLuni Sf. Mc. Evdochia; Sf. Mc. Antonina.Marţi Sf. Mc. Teodot; Sf. Irh. Arsenie.Miercuri Sf. Mc. Eutropie, Cleonic şi Vasilisc.Joi Cuvioşii Gherasim, Ioasaf.Vineri Sf. Mc. Adrian, Conon, Iraida.Sîmbătă Sf. 42 Mc. din Amoreea; Cuv. Iov. Arcadie. Po-

menirea morţilor.Duminică Duminica II. Sf. Irh. Grigorie Palama. Sf.

Mc. Vasile, Efrem, Capiton, Evghenie, Agatodor.

Expres ortodoxUsturoiul – un mic miracol pentru sănătate

Ştiinţa modernă a demonstrat că usturoiul este un puternicantibiotic cu o largă gamă de aplicabilitate. Deoarece corpulnu opune rezistenţă usturoiului, efectele lui benefice se păs-trează pe un timp îndelungat. Este singurul antibiotic careucide bacteriile şi protejează corpul în acelaşi timp. Compo-nentul activ principal din usturoi – aliicin – are efecte antimi-crobiene şi cardioprotective şi este folosit pentru uşurareadurerilor cardiace. Aliicin-ul din usturoi dezactivează bacteriilece produc dizenteria şi protejează împotriva ţînţarilor. Ustu-roiul are un puternic efect antioxidant. Ajută la digestie şi ţinemucoasa stomacală sănătoasă.

Vă propunem în continuare o reţetă din extract de usturoi,care curăţă organismul de grăsimi şi pietre, îmbunătăţeşte me-tabolismul şi astfel toate vasele sangvine (re)devin mai elastice.Reglează greutatea corpului, topeşte cheagurile de sînge. Areun efect benefic asupra întregului organism. Se spune căaceastă reţetă aparţine unui farmacist antic şi a fost găsită înanul 1972 într-o mănăstire budistă din Munţii Tibetului.

Se curăţă foarte bine 350 g de usturoi, se pisează mărunt şi seintroduce într-un vas ce conţine 200 ml alcool rafinat de 96grade. Vasul se închide ermetic şi se ţine la rece, timp de 10 zile.Apoi se strecoară maceratul prin tifon, se pune într-o sticlă bineînchisă şi se mai ţine încă 3 zile la rece. Pentru administrare, într-un pahar în care s-au pus 50 ml lapte rece, fiert în prealabil, seadaugă un număr anume de picături de suc de usturoi şi se beacu 15 minute înaintea fiecărei mese. Tratamentul se face timpde 11 zile, astfel: în prima zi se iau 2 picături dimineaţa, 2 la prînzşi 2 seara; a doua zi se iau 4 picături dimineaţa, 5 la prînz şi 6seara; a treia zi se iau 7 picături dimineaţa, 8 la prînz şi 9 seara;în a patra zi se iau 10 picături dimineaţa, 11 la prînz şi 12 seara;în a cincea zi se iau 13 picături dimineaţa, 14 la prînz şi 15 seara.

Începînd cu a şasea zi, picăturile se iau descrescător: 15 picăturidimineaţa, 14 la prînz şi 13 seara; în a şaptea zi se iau 12 picături di-mineaţa, 11 la prînz şi 10 seara; în a opta zi se iau 9 picături dimi-neaţa, 8 la prînz şi 7 seara; în ziua a noua se iau 6 picături dimineaţa,5 la prînz şi 4 seara; în ziua a zecea se iau 3 picături dimineaţa, 2 laprînz şi 1 seara. În ziua 11 se ia doza cea mai importantă, o doză deşoc, cu 25 de picături dimineaţa, 25 la prînz şi 25 seara.

Ieftin şi la îndemînă

Fotografia săptămînii

De 8 martie la maternitatea din Ungheni

Bancuri - Bulişor, cum a fost exa-

menul la matematică? Cîteprobleme ai avut de rezol-vat?

- Cinci.- Le-ai rezolvat pe toate?- Da, în afară de primele

două şi ultimile trei.

- Tată, cumpără-mi şi mieo tobă!

- Ei, dacă-ţi cumpăr, n-osă mă laşi să lucrez în linişte.

- Ba da, tată. O să bat tobanumai cînd vei dormi.

- Doctore, aici scrie cătrebuie să iau pastileleastea în fiecare zi, tot restulvieţii. Aşa e?

- Da, aşa am scris.- Va trebui să trec foarte

des pe la farmacie în-seamnă…

- V-am dat eu un tub…emai mult decît suficient.

ALEXEI ŢURCANU, BĂRBATUL CAREŞI-AR FI DORITSĂ FIE FILOSOF

Funcţia actuală: avocat.Principala trăsătură a mea de carac-

ter: probabil, responsabilitatea.Calitatea pe care o prefer la un băr-

bat: responsabilitatea.Calitatea pe care o prefer la o fe-

meie: calităţile pe care le-a avut mamamea.

Ce apreciez cel mai mult la priete-nii mei: sinceritatea şi posibilitatea de adiscuta cu ei.

Ocupaţia mea preferată: lectura.Principalul meu defect: dezordinea

de pe masa de lucru. În plus, pentru a fidisciplinat şi ordonat, trebuie să depuneforturi.

Visul meu de fericire: să-mi văd ne-poţii mari, să ajung să joc măcar la nuntaprimului nepot.

Care ar fi cea mai mare nefericire amea: să rămîn fără cei dragi.

Ce-aş fi vrut să fiu: întrucît am o men -talitate şi o abordare filosofică, mi-aş fidorit să devin filosof.

Ţara în care aş vrea să trăiesc: fie înnordul Italiei, fie în sudul Spaniei, dar etîrziu deja să fac o asemenea alegere.

Culoarea preferată: toatenuanţele de verde.

Floarea preferată: îmi placgladiolele.

Pasărea preferată: vulturul,pentru că este o pasăre fru-moasă, puternică.

Scriitorii preferaţi: AntonCehov, Guy de Maupassant,Alexandr Kuprin.

Eroul preferat: nu am eroipreferaţi. Mi-au plăcut dintot-deauna eroii cu spirit romantic.

Eroina preferată: la fel şieroinele.

Eroii din viaţa reală: pen-tru mine a fost bunicul meuGhe orghe şi tatăl meu Vasile.

Băutura şi mîncarea prefe-rată: vinul heres şi toată mîn-carea gustoasă.

Ce detest cel mai mult: nuîmi plac oamenii dezordonaţi.

Detest invidia şi răutatea.Calitatea care aş vrea s-o am din

naştere: să fiu pedant.Cum aş vrea să mor: să nu aduc su-

ferinţe sau chinuri celor din jur.Starea de spirit actuală: sînt optimist.Greşeli care îmi inspiră cea mai

multă indulgenţă: după morala creştinătoate greşelile se iartă. Le iert pe cele carenu sînt făcute din răutate, din invidie.

Deviza mea: să fiu puternic, să pottrece de toate obstacolele pe care ni leaduce viaţa.

Este o fire creativă. Are un spiritanalitic şi îi place să mediteze. Nu îi plac lucrurile simple. Este în permanentă căutare şi s-a format atît ca personalitate,cît şi ca specialist căutînd mereumetode noi de abordare.

A acceptat provocarea noastră, e adevărat, nu din prima. A răspuns la fiecare întrebare ca un adevărat filosof.

Chestionarul lui Proust. Să ne cunoaştem mai bine