Ziar distribuit în Austria, Erscheint in: Belgien...

15 octombrie - 15 noiembrie 2014

ªªii vvoo cc eeaa ttaappooaa tt ee ff ii aauuzz ii ttãã!!

C M Y K

Anul 6 • Nr. 4220 pagini

Ziar distribuit în Austria, Belgia, Germania ºi Olanda

Erscheint in: Belgien, Deutschland,Niederlande und Österreich

Gândurile bune îþi fac viaþafrumoasã

Am ajuns o þarã fãrã creiere?

Strãlucirea autenticã a Vienei înSuceava

Poeþii Doina Ioanid ºi VasileGârneþ în luna poeziei europene

Arafat: 100 de cadre medico-sanitare ºi studenþi, la congres în Olanda, din 2%pentru SMURD

DIN SUMAR

Pagina 2

Pagina 8

Pagina 13

Pagina 4

Pagina 10

Jurnalulunuiromânprintrestrãini

PPPP aaaa gggg iiii nnnn aaaa 3333

FADERE cere Ministerului Afacerilor Externe din România sã asigureposibilitatea de a vota tuturor cetãþenilor care sunt în afara þãrii, cu prilejulalegerilor Prezidenþiale 2014. Cerem de asemenea ampliarea numãrului desecþii de vot pentru românii din Diaspora. PPaaggiinnaa 1155

Românii din Diaspora cer mai

multe secþii de vot

Românii din Diaspora cer mai

multe secþii de vot

Calitatea vieþii noastre ºi, implicit,starea de sãnãtate, depind de gândurileºi trãirile noastre. Toate ale omuluipornesc de la gândul omului, ºi celebune, ºi cele rele îºi au începutul îngând. Nu se face nimic din viaþa omuluicare nu trece prin gând. Pãrintele Tadei,un mare duhovnic al Serbiei, spunea cãaºa ”cum ne sunt gândurile cu care neîndeletnicim, aºa ne este ºi viaþa”.

Gândul este cea mai puternicã forþãde pe pãmânt, el creeazã ºi tot eldistruge, el este cel care atrage binelesau rãul în existenþa noastrã. Pringândurile noastre ne dezvoltãm,evoluãm sau involuãm. Suntem ceea cegândim. Tot ceea ce suntem ia naºteredin gândurile noastre. Ele creeazãmediul înconjurãtor ºi lumea noastrã,ele ne aºeazã mai jos sau mai sus, maiaproape sau mai departe de Dumnezeu.

Gânduri înalte, înseamnã o viaþãînaltã. Gândurile la cele de jos nelimiteazã libertatea de zbor spre Înaltulcerului, spre Împãrãþia lui Dumnezeu ºine þin mintea în captivitãþi telurice. Noi,oamenii n-am fost creaþi dupã chipul ºiasemãnarea lui Dumnnezeu, ca sã neînjosim ºi sã privim în jos, ci ca sã neînãlþãm ºi sã privim în sus, spre TatãlCeresc.

Mintea omului se aflã într-ocontinuã miºcare, prin ea trec tot felulde gânduri, ºi bune ºi rele, ºi frumoaseºi urâte. În ea nu sunt prezente numaigândurile bune, care vin de laDumnezeu ºi care îi aduc omului multãbucurie, liniºte ºi pace, ci sunt prezenteºi gândurile rele care îi pricinuiescomului tulburare ºi întristare. SfântulIsaac Sirul defineºte gândurile “omiºcare ce trece prin minte, ca un vântce se ridicã în mare ºi înalþã valurile”.Este important sã fim cu luare-aminte lagânduri, sã avem întotdeauna în mintedoar gândurile bune, deoarecestatornicia în gânduri bune va duce laînlãturarea gândurilor celor rele. Pringândurile noastre virtuoase, paºnice,liniºtite ºi desãvârºit bune, neinfluenþãm ºi pe noi înºine, ºirãspândim aceastã pace pretutindeni înjur, ºi în familii, ºi în societate, ºi

oriunde. Acestea lucreazã nu numai pepãmânt, ci ºi în univers.

Despre puterea gândurilor au scriscu multã înþelepciune, mai întâi,savanþii sufletului omenesc, anumeSfinþii Pãrinþi, mai ales cei filocalici, darºi alþi oameni de ºtiinþã sau filozofi . Cutoþii au explicat cum influenþeazãgândurile vieþile noastre sau ale altora,cum modificã ele starea sufleteascã sautrupeascã, în bine sau în rãu, dupã cumsunt ºi ele. ªi au descoperit cã gândurilenoastre au înrâurire nu numai asuprafiinþelor ºi asupra lumii animalelor, ci ºiasupra lumii plantelor.

Sã fim cu grijã la gândurile noastre,la intenþiile noastre, la pornirile noastre,ºi sã cerem ajutorul lui Dumnezeu cã sãputem sã ne facem rânduialã în suflet.Cine îºi face rânduialã în minte îºi facerânduialã în viaþã. Sã învãþãm sã-l ve-dem pe Dumnezeu în fiecare aspect alCreaþiei ºi atunci, hrana minþii va fi decalitate, pentru cã Dumnezeu seamãnãgânduri bune în sufletul fiecãrui om. Dela Dumnezeu sunt gândurile cu grijã desuflet, de luminarea lui, de aducereaomului întreg, curat înaintea luiDumnezeu, precum ºi atenþionãrileconºtiinþei ºi altele asemenea.

Pãrintele arhimandrit Teofil Pãrãiande la Mãnãstirea Brâncoveanu(Sâmbãta de Sus) spunea: ”Ar trebui sãne îmbogãþim mintea cu cât mai multegânduri plãcute lui Dumnezeu, cugândurile care se potrivesc cu voia luiDumnezeu. Sã ne îmbogãþim cugândurile sfinte din dumnezeieºtile

slujbe, din dumnezeiasca Scripturã, dinscrierile Sfinþilor Pãrinþi ºi chiar dinliteratura laicã, fiindcã ºi în aceasta suntlucruri care impresioneazã...ºi sã leavem totdeauna la îndemânã... Numaiatunci eºti cu adevãrat purtãtor deDumnezeu când ai gândurile luiDumnezeu în tine.”

Gândurile noastre se vor curãþi ºiprin rugãciune. Rugãciunea ne valumina mintea, va izgoni ºi va liniºtitoate gândurile necuviincioase, ea vaaduce pacea ºi bucuria în sufletelenoastre. „Dacã vrei sã-þi alungigândurile ºi sã-þi cureþi mintea, atunciizgoneºte-le cu rugãciunea, cãci, înafarã de rugãciune, nimic nu le poateopri.”(Sfântul Grigorie Sinaitul)

Fiecare dintre noi este stãpân pegândurile sale, aºa cã sã ne facemordine în mintea noastrã ºi cu un gândbun sã înlãturãm gândul cel rãu…Sã necreãm obiceiul de a privi totul cuîncredere, în loc de îndoialã ºinesiguranþã; obiceiul de a crede cã ceeace ni se va întâmpla va fi bun…Sãgândim frumos ºi numai frumos ca sãtrãim frumos. Dãcã gândim frumos ºitrãim frumos atunci suntemfericiþi!...Iar oamenii veseli, optimiºti,fericiþi, sunt o binecuvântare pentrusocietate, cãci aduc fericirea ºi altora!

Dragi cititori sã vã dãruiascã BunulDumnezeu gânduri pline de pace,liniºte, dragoste desãvârºitã ºi bunãtate!Sã aveþi mintea ºi inima spre Cer, spremântuire!

Adriana-Lucia Ciugudean

octombrie - noiembrie 2014Pagina 2

Mândria de a firomân!?

Mi-a fost oarecum greu sã scriu acest editorial, dartrebuie sã o fac... M-am sãturat sã tot vãd cerºetori românila tot pasul, sã-i vãd cum pândesc prin toate direcþiile dacãvine poliþia sã-i ridice.

Dar trebuie sã scriu, mai ales acum, când, fiind încampanie electoralã, candidaþii noºtri promit verzi ºi coaptecã vom avea, cã vor face ºi sã vezi ce bine ne va fi dupã cevor ieºi ei Preºedinþi.

Locuiesc în Nürnberg, dar am început de ceva vreme(luni aº putea spune) sã mã simt aici ca acasã. Când spunacest lucru, nu mã refer la faptul cã îmi este bine aici undestau, cã am o viaþã confortabilã, normalã ºi liniºtitã, ci mãrefer la faptul cã atunci când ies la plimbare ( mai ales încentrul oraºului), vãd tot mai des, la fiecare colþ de stradãcâte un compatriot de al meu...cerºind. Ideea este cã dacãpânã acum un an fãceau ceva inedit pentru a atrage cât maimulte monede în coºul lor, acum nu se mai sinchisesc sãfacã nimic. Nu mai pun faptul cã îºi pãstreazã locul, de mãîntreb: oare au mai plecat de acolo sau au rãmas pur ºisimplu peste noapte?!

Stilul? Acelaºi ca ºi în România-acordeon, cãþel, cântecereligioase ce au o conotaþie tragicã ( în limba românã, clar)– ca nu care cumva sã se dezmintã ºi sã se interpreteze cã arveni din altã þarã?!

Unde mai pui faptul cã unii ocupã locuri mai puþinplãcute pentru producãtori germani, aceºtia încercând sã-iînlãture prin vorbe frumoase ( desigur în germanã),explicându-le cã ei au marfã de vânzare, care trebuie expusãºi au plãtit pentru locul respectiv destui bani la Primãrie.Probabil cã nu vã aºteptaþi ca aceºtia sã înþeleagã ce li s-acerut ºi iritaþi de faptul cã nu înþeleg ce le spun, dar intuiesccã deranjeazã, înjurã ºi þipã de mama focului cã nu suntlãsaþi sã facã ºi ei un ban, aºa cum ºtiu mai bine- cerºindverbal, destul de agresiv.

M-am oprit de mai multe ori ( la o distanþã destul demare, altfel riscam sã fiu luatã la bãtaie) ºi am urmãrit cefac. Mare mi-a fost mirarea când am vãzut cã atunci cânderau mai înfocaþi în a determina publicul cã meritã bãnuþiicare îi cer, le sunã telefonul. Fac o pauzã, se ridicã înpicioare ºi scoat o minunaþie de telefon, la care eu doar visezde vreo doi ani!!

Mmmmm, mi-am spus !!! Trebuie sã fie o afacererentabilã cerºitul ãsta!!! Am vãzut cum unele persoane dinjurul cerºetorului s-au uitat lung la acesta, bãgând înapoimonezile pe care tocmai le scoseserã.

Deh! A avut ghinion!! Chiar în acel moment, pierduseceva bãnet, dar se putea auzi cum vorbea cu celãlalt partenercare îl informa probabil sã aibã grijã cã prin zonã se aflã opatrulã de poliþie, deoarece în urmãtoarele secunde ºi-astrâns acordeonul ºi a fugit cât îl þineau picioarele, sprenedumerirea celor care îl admirau.

România a intrat în Uniune, apoi ni s-au deschisgraniþele pentru ocuparea locurilor de muncã, dar ºi acerºetoriei. Mã tot întreb de multe ori..., dacã pânã acumeram mândrã cã sunt româncã, într-o þarã strãinã, unde suntadmiratã ºi apreciatã de toatã lumea..., sã-mi fie fricã sauruºine a mai spune de unde provin? Am fost de curând la uneveniment organizat de Primãria din Nürnberg. Am vorbitcu mai multe persoane ºi majoritatea dintre ele ( înalþifuncþionari) m-au întrebat, mai în glumã, mai în serios dacãla noi în þarã cerºetoria e sport naþional ( unde se facecalificare) sau este transmisã din tatã în fiu?!

Vã daþi seama cã am înghiþit în sec. ªtiam cã, la nici 2kilometri, când mã plimb prin centrul oraºului, vãd mai binede treizeci de cerºetori (numãraþi) care provin din România.Am ajuns sã mã bucur când vãd alþii de altã naþionalitate,care, sincerã sã fiu, dar un pic de sare ºi piper atmosferei.

Probabil cã cei de acasã – din România sunt fericiþi cãnu îi mai vãd la intersecþii cerºind, zoind geamurilemaºinilor etc.

...ºi acum vã întreb: sã mai fii mândru cã eºti român?!Ionela van Rees- Zota

EDITORIALGândurile bune îþifac viaþa frumoasã

ZZiiaarr ddiissttrriibbuuiitt îînn AAuussttrriiaa,, BBeellggiiaa GGeerrmmaanniiaa ººii OOllaannddaa

Asociaþia germano-românãNIEDERSACHSEN (AGRN) anunþã:

HolzBankTheater, membrã aasociaþiei noastre ºi a LARG, a avutmarþi 23 septembrie 2014 momentulde vârf al Galei de 6 reprezentaþii, cupiese diferite în fiecare zi, prilejuitãde cea de a 5-a aniversare. În prezenþaunui numeros public, domnul KlausMohrs, primarul general al oraºuluiWolsburg a omagiat activitateateatrului scoþând în evidenþã aportulîntemeietorilor acestuia, Ozana ºiCristian Costin.

Asociaþia noastrã a sprijinit încãde la început curajul acestor doi artiºtidin Iaºi, care aproape din nimic aureuºit în 5 ani sã devinã un teatruoficial al oraºului. Chiar dacã neexprimãm regretul cã prea puþiniromâni din zonã frecventeazã acestteatru, avem satisfacþia cã el estevizitat cu consecvenþã de cetãþeniioraºului Wolsburg ºi împrejurimi,prin aceasta fãcându-se indirectcunoscutã ºi þara noastrã. Pe lângãnumeroasele premiere, este deremarcat cã piesa româneascã

“Amintiri din copilãrie” dupã IonCreangã (Erinnerungen aus derKindheit) este jucatã de artiºti amatoride mai multe naþionalitãþi.

Mulþumim colectivuluiHolzBankTheater pentru sprijinulacordat acþiunilor organizate deasociaþia noastrã ?i le dorim pe maideparte SUCCESE DEPLINE.

Emil Mateiaºvicepreºedinte ºi purtãtor de

cuvânt LARG preºedintele AGRN

www.larg.de

Sãrbãtorirea de 5 ani a HolzBankTheater, Wolsburg

octombrie - noiembrie 2014 Pagina 3

În primul rând, vreau sãmultumesc bunei mele prietene,Ionela Van Rees Zota cã mi-a datocazia sã îmi aºtern gândurile,sentimentele, trãirile ºi de ce nu …experienþele pe o coalã de hârtie.Acum vreo 5 ani am decis sã plec înstrãinãtate. Nu a fost deloc uºor sãmã despart de tot ce îmi eracunoscut. Fiind o fire visãtoare,credeam într-o lume mai bunã, maicorectã, într-un viitor mai roz. Laînceput a fost foarte greu. Ca oriceînceput de altfel. Cu toate astea,eram convinsã cã voi reuºi, ceva dinsufleþelul meu credea cã merit oºansã. Nu mi-a fost uºor ºi multe dinacele vise s-au spulberat.

La început, pentru mine totul eranou ºi frumos, cu toate cã nuînþelegeam ce vorbeau cei din jur.Însã cu timpul mi-am dat seama cã eaceeaºi lume numai decorul eraschimbat. Bine spuneau bãtrâniinoºtri “pãdure fãrã uscãturi nuexistã”. Nevoia de a spune ceva mi-o ascund de fiecare datã în citaterãsunãtoare.

În rândurile de mai jos, vã voipovesti câteva experienþe trãite înurmã cu 5 ani.

Tot ce se întâmpla în jurul meum-a determinat sã iau aceastãdecizie. Aveam 21 de ani ºi visam laun trai mai bun pentru mine ºi

fetiþele mele. Micuþa mea avea doar4 luni când eu am ieºit pe uºa caseipãrinþilor mei. Cu inima îndoitã darcu sufletul curat ºi plin de speranþãam plecat la drum…cu Dumnezeu.Mergeam în Austria (Mitterndorf ander Fischa) pentru a îngriji bãtrâni.Am plecat în locul unei cunoºtinþecare era în acelaºi loc de 4 ani.Mergeam sã muncesc în locul eitimp de 6 sãptãmâni, deºi euplecasem de acasã cu un gând: sãrãmân, sã învãþ limba germanã , sãîmi iau fetele ºi sã avem o viaþãdecentã ºi liniºtitã, dar încã nuºtiam cum voi reuºi toate acestea.

Era în luna decembrie, perioadasãrbãtorilor. O ºansã de care trebuiasã profit. Ajunsã acolo, într-un sat încare singurele locuri unde te puteaiduce era un magazin ºi cimitirul, amintrat un pic în panicã dar vorbeamîntr-una cu mine ºi îmi spuneam cãtrebuie sã fiu puternicã pentru areuºi ceea ce mi-am propus. Bãtrânala care ajunsesem avea demenþã ºiera paralizatã. Într-un sat în careposibilitatea de a gãsi un român erade 0,01% eu am avut norocul sãcunosc o femeie care fãcea acelaºilucru ca ºi mine, la 5 case distanþãde locul unde eu aveam grijã debãtrâna respectivã. Ulterior aceastãfemeie (Corina) a devenit una dintrecele mai bune prietene.

Primele 3 zile au fost groaznice.Bãtrânica nu mã cunoºtea, nu mãaccepta, eu nu ºtiam sã îi vorbesc,mã simþea cã nu sunt sigurã pe mineºi pe undeva o simþeam cã “profita”de lucrul acesta. Dupã câteva zile, încare eu dormisem foarte puþin , destres ºi gânduri, Corina îmi spune:“Chiar dacã nu ºtii sã vorbeºti,aratã-i cine e ºeful, tu eºti cea careare grijã de ea, tu o speli, tu îi dai sãmãnânce, tu eºti cea care o scoate laplimbare...nu te mai lãsa intimidatãcând ea þipã, aratã-i cã poþi ºi eºtisigurã pe tine…cândva o sã ai ºi tulocul tãu…eºti rãbdãtoare ºi asta e ocalitate cãutatã în meseria aceasta”.Cuvintele respective m-au fãcut sã

prind curaj ºi sã urmez sfatulCorinei. Schimbarea de atitudine m-a ajutat foarte mult. Zilele treceaurepede pentru cã programul eraacelaºi, bine stabilit. Mã rugam zide zi sã nu treacã cele 6 sãptãmânifãrã sã gãsesc ceva de muncã întretimp.

Era ultima zi în Mitterndorf ander Fischa. Gãteam prânzul, eramfoarte tristã pentru cã nu gãsisemnimic ºi între timp vorbeam latelefon cu buna mea prietenã caremã încuraja ºi îmi spunea sã nu îmipierd speranþa. ªi tot discutând cu eala telefon ba de una, ba de alta, îisunã telefonul fix ºi îmi spune sãaºtept cã trebuie sã rãspundã. Am

aºteptat vreo 10 minute cât a vorbitea. Auzeam cât de bine vorbeºtegermana ºi mã întrebam dacã într-ozi voi putea vorbi ºi eu aºa.

Dupã cele 10 minute revine latelefon foarte bucuroasã ºi îmispune:”Am o veste pentru tine. ªi-am gãsit un loc de muncã, în Vienaºi perioada e nedeterminatã, familiae foarte drãguþã ºi dispusã sã îþi deao ºansã... sã arãþi ce poþi”Nu îmi venea sã cred, eram atât debucuroasã ºi am simþit atunci cãDumnezeu mi-a trimis un înger prinprezenþa ei în viaþa mea.

Dimineaþa am plecat spre Vienacu fiul doamnei de care trebuia sãam grijã. Pe drum a încercat sãvorbeascã cu mine, dar eu nuînþelegeam prea multe, a observat cãmã simt stingherã pentru cã nu îi potrãspunde ºi mi-a spus pe un toncalm, cu o voce caldã ºiprietenoasã:”Alles wird gut” .Treicuvinte care mi-au redat liniºtea ºisperanþa în suflet.

Adevãrata “aventurã” abia aiciîncepe, dragã cititorule! Acumlocuiesc în Germania.

În speranþa cã v-am fãcut un piccurioºi cu privire la paºii pe care i-am parcurs, la lecþiile pe care le-amînvãþat ºi le învãþ în fiecare zi vãaºtept ºi data viitoare la un “paharde vorbã”.

Jurnalul unui român printre strãiniZZiiaarr ddiissttrriibbuuiitt îînn AAuussttrriiaa,, BBeellggiiaa GGeerrmmaanniiaa ººii OOllaannddaa

În fiecare an, în prima duminicã aOktoberfestului din München, are locparada costumelor tradiþionale germaneºi ale etniilor care trãiesc aici, la care seadaugã multe grupuri invitate dinstrãinãtate.

Saºii din Transilvania sunt prezenþi laparada de Oktoberfest din doi în doi ani,iar anul acesta vor participa din nou, pe21 septembrie, de la ora 10.00. Saºii suntreprezentaþi de Organizaþia Tinerilor SaºiTransilvãneni din Germania(Siebenbürgisch-Sächsischen Jugend inDeutschland, SJD).

Anul acesta, Oktoberfestul dinMünchen, ajuns la a 181-a ediþie, areloc între 20 septembrie – 5 octombrie.

Parada costumelor de Oktoberfesteste o ocazie excelentã de a aduce în faþapublicului internaþional tradiþia ºiidentitatea saºilor transilvãneni. ?inutãpentru prima datã în 1835, în onoareanunþii de argint a Regelui Ludwig I ºiTeresei de Bavaria, parada a devenit de laînceputul anilor ’50 un moment nelipsitdin programul Oktoberfestului, aºteptatde spectatori din lumea întreagã.

Public ºi participanþi

În funcþie de vreme, pe traseul deaproximativ 7 km al paradei, ce vastrãbate arterele principale din centrulMünchenului, sunt aºteptaþi peste250.000 de spectatori. Pentru a vã daseama de amploare, anul trecut, peste9.000 de participanþi la paradã au defilatpe strãzile Münchenului.

Traseul paradei

Pentru cei care vor fi aici, se va pornide pe Steindorfstrasse, de lângã râul Isar,

ºi va continua pe Maximilianstrasse,Rezidenzstrasse, Ludwigsstrasse, Paul-Heyse Strasse pânã la Teresienwiese,locul unde are loc Oktoberfestul.

În ºirul paradei, saºii transilvãneni aunumãrul 43b. ºi se vor alinia peSteindorfstrasse, locul de unde porneºteparada, începând cu ora 8.30.

Transmisii TV

Canalul de televiziune Das Erste(ARD) va transmite întreaga paradã live,în mai multe þãri din lume, pe 21septembrie, începând cu ora 10:00.Canalul bavarez de televiziuneBayerische Frensehen va transmite

înregistrarea paradei în aceeaºi zi, de laora 19.00.

Tinerii saºi transilvãneni au pentru atreia oarã onoarea de a reprezentaîntreaga comunitate a saºilor la paradainternaþionalã de Oktoberfest.Dacã la celelalte douã ediþii la care auparticipat, în 2002 ºi 2006, OrganizaþiaTinerilor Saºi Transilvãneni (SJD) aprezentat costume sãseºti din mai multezone, anul acesta participanþii vorprezenta costumele deosebit de frumoaseale saºilor din jurul Sibiului. Cei 62 detineri saºi vor purta la paradã costume desãrbãtoare, care se îmbrãcau de obicei labisericã ºi la ocazii festive, þinute

specifice pentru fiecare categorie devârstã, gen ºi statut. În centrul atenþieigrupului se vor afla tinerii saºi dinBiberach (Kreisgruppe Biberach) ºiansamblul lor de dansuri, precum ºiconducerea Organizaþiei Tinerilor SaºiTransilvãneni din Germania.

Parada de Oktoberfest nu înseamnãdoar costume tradiþionale, ci ºi care cubutoaie imense de bere, costume deepocã, reprezentanþi ai vânãtorilor,pãdurarilor, pompierilor, ansambluri dedansuri ºi care alegorice extraordinar defrumos împodobite, trãsuri din poveºti cuºase sau opt cai înhãmaþi, convoaiereprezentând marii producãtori de bere ºiindustriile din oraº, meºteºugarii locali.

Parada este deschisã de MünchenKindl, un tânãr cãlugãr, simbolul oraºuluiMünchen, urmat de oficialitãþi: primulministru al landului Bavaria ºi primarulMünchenului. Toate acestea într-oatmosferã de sãrbãtoare, multe urale,aplauze continue ºi voie bunã care aducîmpreunã spectatori din lumea întreagã.

Spiritul Oktoberfestului îmbinãspecificul local ºi deschidereainternaþionalã, într-un loc unde toþi sesimt bine ºi toþi sunt prieteni. Bineînþeles,Oktoberfestul înseamnã în primul rândbere. Multã ºi bunã (ºi scumpã).

Spre deosebire de anul trecut, cândam admirat ºi fotografiat parada dintr-unloc excelent, anul acesta voi fi înRomânia. Aºa cã cei care veþi veni laOktoberfest aveþi ocazia sã vã mândriþi ºisã vã reîntâlniþi cu saºii la o ocazie atât despecialã. Ne-am bucura sã ne arãtaþi ºinouã poze cu grupul saºilor participanþi.

Distracþie plãcutã!Mihaela Kloos

http://povestisasesti.com

Saºii la paradade OktoberfestMünchen 2014

UN ADEVÃRAT “AS”!CULTURÃ – MEDICINÃ – SPORT

Trebuie sã recunosc faptul cã, pânã azi, nu am reuºit sã scriudespre una ºi aceiaºi persoanã în trei ramuri diferite. Dar iatã cã,ziarul de azi „Mein Passau“ – cu un tiraj de 30. 000 de exemplare,ne anunþã vernisajul unei expoziþii la „Museum Moderner Kunst“din Passau în ziua de 26 septembrie a.c. – orele 19.00. Desigur, estevorba despre lucrãri realizate de tineri artiºti multietnici dinRomânia,încã din perioada dintre cele douá rãzboaie mondiale.Aºadar, o colecþie care cuprinde 60 de picturi ºi 50 de lucrãri pehârtie ( 60 Gemälde und 50 Arbeiten auf Papier ), colecþie careaparþine d-lui Dr. Josef Böhm – medic ºef la secþia Neurologie aClinicii din Freiberg / Sachsen / Germania. Pentru a rãspunde maiprompt la urmãtoarea întrebare : dl. Dr. Josef Böhm s-a nãscut înTransilvania (în Siebenbürgen gebürtig ). Astfel se explicã ºi cum aavut tangenþã cu respectivele meleaguri române?ti. Dar surprizelecontinuã: spuneam cã dl. Dr. Josef Böhm s-a nãscut în România, maiexact în data de 2 aprilie 1960. Da. ªi a fost ºi un veritabil sportiv deperformanþã! A practicat tenisul de masã, la clubul CSM din Cluj. Înanii 1977, 1978,1979 ºi 1980 – clubul respectiv a cucerit titlurile deechipa Campioanã Naþionalã a României! Dar cum a ajuns dl. Dr.Josef Böhm la medicinã ºi tenis de masã? Pe Wikipedia gãsimrãspunsul: pãrinþii au fost medici – iar tatãl a evoluat de asemenea înPrima Ligã din România. Böhms Eltern waren beide Ärzte. SeinVater spielte în der rumänischen 1. Liga Tischtennis. Sã mai amintimºi faptul cã – ºi fratele d-lui Josef Böhm, a practicat cu foarte multsucces tenisul de masã. Vorbim despre Zsolt – Georg Böhm, nãscutla Sãlacea / Bihor, în data de 17 aprilie 1962. Georg Böhm areprezentat România- între multe alte competiþii – ºi laCampionatele Europene din anul 1980 de la Berna. Cariera sportivãa celor doi fraþi, a continuat ºi în Germania. Tot la tenis de masã…ºiîncã la nivel internaþional. Expoziþia de la Passau, va fi deschisãzilnic (marþi – duminicã ) de la orele 10.00 – 18.00. Pânã în data de23 noiembrie a.c. În data de 9 noiembrie – orele 11.00 –“colecþionarul” Dr. Josef Böhm va conduce personal publiculprezent – prin expoziþie.

(Der Sammler wird am 9. November 2014, um 11 Uhrdurch die Ausstellung führen ) Sursa / Quelle :

www.freiepresse.de / Peter Hertel Georg Barth

Ministerul german al Mediului a anunþat joi11 septembrie a.c. cã va finanþa cu 3,9 milioanede euro construcþia unui parc eolian ce urmeazãa fi construit în Pãdurea Craiului, în apropiere desatul Tomnatic, din nord-vestul României,informeazã un comunicat de presã.

Cele patru turbine eoliene, fiecare cu ocapacitate de 2,5 megawaþi, vor furniza energieelectricã pentru circa 7.000 de gospodãrii dinmediul rural ceea ce va permite evitarea unoremisii de dioxid de carbon în valoare deaproximativ 19.000 de tone pe an.

Baza pentru angajamentul Germaniei este

un acord cadru semnat în data de 12 iunie a.c. deministrul Federal al Mediului, BarbaraHendricks, ºi omologul sãu român, AttilaKorodi. Joi 11 septembrie a fost semnat acordulde finanþare cu investitorul, astfel încât poate fiînceputã punerea în aplicare a proiectului.

România ºi-a asumat ca 24% din consumulfinal brut de energie din anul 2020 sã provinãdin surse regenerabile, însã ANRE a anunþat cãaceastã þintã a fost deja atinsã la 1 ianuarie 2014.

Pentru 2014, cota obligatorie de achiziþie aenergiei verzi a rãmas la 11,1%, cât a fost în2013, faþã de 15%, cât ar fi trebuit sã fie în acestan.

Pentru a tempera creºterea facturilor,Guvernul a decis, pe 1 iulie 2013, sã amânepentru perioada 2017-2020 acordarea unuinumãr de certificate verzi.

Potrivit OUG 57/2013, proiectelefotovoltaice primesc doar patru certificate verzipe MWh, faþã de ºase certificate, cum era pânãla 1 iulie 2013. Proiectele eoliene beneficiazãdoar de un certificat din douã, iar

microhidrocentralele de douã certificate din trei. În cazul parcurilor eoliene, numãrul

certificatelor se reduce cu 0,5 pânã în 2017 ºi cu0,25 începând cu anul 2018. Prin urmare, noiiinvestitori vor beneficia de doar 1,5 certificateverzi pânã în 2017 ºi de 1,75 certificate, din anul2018.

AGERPRES/(AS — autor: ConstantinBalaban, editor: Andreea Marinescu)

http://www.agerpres.ro

Pagina 4 septembrie - octombrie 2014

C M Y K

Suntem o þarã plinã de ideologi,ca sã nu zic de spirite false. Eliteintelectuale capabile sã-ºi formeze oculturã economicã solidã nu avem ºiatunci cine sã poatã “citi”programele prezentate de candidaþiila Preºedinþie ºi cine sã poatã spunece candidat e mai bun pentru aconduce þara? De fapt, toþi sunt niºtediletanþi, care apar la televizor ºi selaudã cã au construit piramide, cândde fapt au produs doar niºte ruine.Goana dupã înavuþire rapidã dinaceºti douãzeci ºi patru de ani a fãcutprãpãd în toate domeniile. Rãullucreazã nestingherit peste tot, iarminciuna þine loc de adevãr. DramaRomâniei este cã prima generaþie depoliticieni ºi-a fãcut plinul în daunaomului de rând. Ei nu-ºi dau seamacã regimul instalat cu ajutorul lor nua fost o democraþie, ci o dictaturã aintereselor de partid, bucurându-sede alternanþa la putere. ªi-aucomercializat voturile ºi s-auîmbogãþit pe seama bugetului de stat.

Din ce în ce mai mulþi tineripãrãsesc þara, fie cã sunt elevi, fie cãsunt studenþi, medici, profesori. Toþipleacã fãrã a fi animaþi de gândulîntoarcerii, cum se întâmpla în

perioada interbelicã. ªi atunci tineriiplecau la studii în strãinãtate, darapoi reveneau ca sã-ºi ducã þaraînainte. Iatã de ce întrebarea “Amajuns o þarã fãrã creiere?” începe sãcapete contur.

Într-un articol publicat în”Evenimentul zilei”, Sever Voinescuafirmã cã “Ne pierdem vremea cuprostii”. N-aº putea spune cã nu eadevãrat, dar comentatorul omitefaptul cã foarte mulþi români suntsugrumaþi de necazuri ºi chiar nu maiau timp de prostiile care apar însocietatea noastrã.

Ce importanþã are pentru omulde rând faptul cã Iohannis s-a întâlnitsau nu cu Voiculescu la Grivco, înparc sau pe mare, când la Iaºi, da, lanoi, la Iaºi, un copil a murit “fãrã sãvadã lumina zilei ºi bucuria din ochiimamei” din cauza nepãsãriimedicilor?

Cât de importantã poate fi legeaantimigraþie, recent suspendatã dedomnul Ponta, pentru o familie dinFãlciu al cãrei copil trebuie operaturgent în Germania de o malformaþiecongenitalã, iar un reputat chirurg dela Spitalul “Sf. Maria” refuzã sã-ºipunã semnãtura pe dosarul medical

necesar? Motivul? Se poate opera ºiîn România. Total fals, dotareaexistentã nu permite realizarea uneiasemenea operaþii în condiþiicomparabile cu cele de la Karlsruhe.Domnul doctor ºtie oare cã în 2013au rãmas bani necheltuiþi în fondulCasei de Asigurãri de Sãnãtate, banicare ar fi putut sã însemne un plus desãnãtate pentru aceastã þarã? Suntemmembri ai Uniunii Europene ºi avemvoie sã ne tratãm unde dorim, nuunde vrea domnul doctor X sau Y.Sau facem economie pe seamasãnãtãþii românului? Întreg sistemulmedical de stat se aflã “în comã”.Medicii sunt prost plãtiþi,managementul spitalelor a ajuns pemâna unor economiºti a cãrorignoranþã medicalã este de-a dreptulenciclopedicã, iar o parte importantã

a fondurilor din sãnãtate ajunge pemâna unor afaceriºti veroºi.

Ce însemnãtate mai poate aveapentru români faptul cã un candidatla Preºedinþie a fost sau nu în soldaServiciilor Secrete, când anul acestaºcolar marcheazã o premierã: eleviidin clasa întâi ºi clasa a doua nu aumanuale ºi nici nu ºtiu când le vorprimi? Ce mai cautã politicienii ladeschiderea anului ºcolar? Cuifolosesc speech-urile lor pline depromisiuni, când de fapt ºi de dreptpare a fi vorba despre o afacere decincizeci de milioane de euro? Cinese aflã în spatele ei nu ºtim. Cert estecã vorbim de o licitaþie incorectã ºiorganizatã târziu. Nu cumva amajuns o þarã fãrã creiere? Maigândeºte cineva în þara aceasta?Domnul ministru Pricopie ºtie cine

“suge la vulpoaicã”, cine “suge lalupoaicã” ºi cine trebuie sã rãspundãpentru cele întâmplate. Colegii departid sar sã-i ia apãrarea, dar totuleste tardiv ºi nimic nu se mairezolvã. Nu ne mai rãmâne decâtsperanþa cã generaþia urmãtoare depoliticieni va fi mai puþin lacomãdupã þâþa bugetelor þãrii. Adevãruleste cã nici autoritãþile nu ºtiu undes-au încurcat iþele sau mai bine zis nuºi-au pus niciodatã întrebareacorectã: “Ce nu ºtim când nu ºtim?”.În cei douãzeci de ani nu au cãutatformule de cercetare, nu au pututorganiza o metodologie pentru a aflace nu ºtiu. Nu ºtiu sã organizezemunca în societate, în economie ºinici nu sunt în stare sã înveþe de laalþii, de exemplu de la nemþi.

Ministerul Învãþãmântului a fostreformat ºi rãsreformat. Mai nou,poþi sã te înscrii la facultate ºi fãrãbacalaureat, urmând ca, pe parcursulcelor trei ani de studenþie, sã teînvredniceºti sã-þi iei ºibacalaureatul.

Curios este faptul cã tinerilorabsolvenþi ai unor facultãþi deprestigiu din strãinãtate, atunci cândse întorc în þarã, nu li se recunoaºtediploma. Mai mult chiar, dacã te-aispecializat în chirurgie într-o altãþarã, cum ar fi Franþa, nu-þi poþi gãsiun post în România decât dacã airelaþii…

Iatã cum putem ajunge o þarã fãrãcreiere!

Emil Stratan ( este curator alGaleriilor de artã Eleusis)http://www.ziaruldeiasi.ro

Am ajuns o þarã fãrã creiere?De-a lungul tuturor campaniilor electorale

care au avut loc din 1990 încoace, încreierul românilor au palpitat tot felul de

speranþe. Astãzi, ei se plâng cã nu mai ºtiuce speranþã sã mai inventeze.


Bunã ziua, Într-un fel sau altul, v-aþi manifestat dorinþa sã

vã anunþãm când organizãm evenimente în clubulsau în restaurantul hotelului Best Western

Aurora - Erlangen West.Urmãtoarele ocazii la care vã invitãm în

octombrie sunt :

5 Octombrie - Oktoberfest BayerischerSonntagsbrunch

între 10:00 ºi 14:00 bucuraþi-vã de mic dejunurmat de bufet de prânz bavarez

Intrarea : 24 euro adulþi ºi 12 euro pentru copiiîntre 4 ºi 12 ani ( cafeaua ºi bãuturile nealcooliceinclusiv )

11 Octombrie de la ora 20:00 - Traubenballîn clubul hotelului

Vreþi sã vã distraþi româneºte? Atunci poftiþi labal!

Bufet românesc, cu sarmale, mici, fripturã,salate, deºert

Muzica de dans pentru toate gusturile, ca ºi înanii trecuþi cu Formaþia Stelele din Lugoj

Intrarea : 24 euro de persoanã (copii între 3 ºi 12ani 10 euro) include muzica ºi bufetul culinar

Dacã þuica de Vâlcea ºi vinul românesc nu vãlãsã sã mai conduceþi maºina, puteþi înnopta la noi

la un preþ special de 23 euro de persoanã încamerã dublã, inclusiv mic dejun duminicã 12 oct.

18 Octombrie de la ora 20:00 Back to the-80er Jahre

Petrecere cu muzica anilor 80, DJ RolandHebben

Bufet Fingerfood cu specialitãþi culinare ºibãuturi specifice anilor ‘80

Intrarea : 23 euro / Pers include muzica ºi bufetulFingerfood

Pentru toate acestea, rezervarea locurilor se facedoar prin recepþia hotelului la Tel. 09135 73 606100, sau prin e.mail pe adresa: [email protected]

La rezervare comunicaþi vã rugãm numãrul detelefon ºi numele tuturor persoanelor.

Rezervãrile pe e. mail sunt valabile numai dupãce s-au confirmat.

Se vor face înscrieri doar în limita locurilordisponibile ºi rezervarea va fi valabilã doar max 1orã dupã ora anunþatã.

Dupã acest termen, organizatorul îºi rezervãdreptul de a vinde locul altor interesati.

Cu salutãri,Marian Ruxanda

P.S.: ªi nu uitaþi : de la 1 noiembrie 2014începem înscrierile pentru Revelion. Cei care necunosc, ºtiu de ce!

Evenimete în curând la Best Western Hotel Aurora

Germania finanþeazã cu 3,9 milioanede euro un parc eolian din România

Muzica live româneascã, germa-nã ºi internaþionalã cu Joji ºi Adi

Searã cu specialitãþi româneºti.INTRAREA GRATUITÃ!Pentru conaþionalii noºtri din

Landkreis Esslingen sau Rems-Murr-Kreis, mai precis din jurul localitãþilorSchorndorf, Winterbach, Weinstadt,Lichtenwald, Reichenbach an derFils, Plochingen, Esslingen amNeckar und Aichwald....dar ºi pentrutoþi cei care locuiesc în oraºe maimari ºi îºi doresc sã petreacã o dupã-

amiazã ºi o searã minunatã departe devuietul ºi stresul oraºului, vãrecomandãm tuturor acest Bal alStrugurilor dintr-o regiune deosebitde pitoreascã ºi primitoare.

Aflat la cea de-a doua ediþie,BALUL STRUGURILOR va avealoc la resturantul Schlösslespark,unde conaþionala noastrã doamnãElena Cojocaru cu întreaga echipã, seva strãdui din rãsputeri sã ne oferetuturor o searã de neuitat.

Rezervãri:Restaurant SchlösslesparkBaacherstr. 4 73666 Baltmann-

sweilerÞel: 07153 8940810 oder

015163946854https://www.facebook.com/schlo

esslespark

Nu în ultimul rând, pentru ceicare încã nu s-au hotãrât unde sãpetreacã Revelionul 2015, este ofoarte bunã ocazie de a cunoaºteaceastã nouã oportunitate dinregiunea noastrã.

Restaurantul mai organizeazã ºi:- În fiecare duminicã - Micul

dejun, între orele 8:00-11:30 „Atât câtva þine cureaua“ 7,90 euro/persoanã,copiii între 6-12 ani, jumãtate de preþ,iar copii pânã la 5 ani – gratis.

- În fiecare ultimã sâmbãtã din

lunã, - Karaoke ºi seara de dans cuDJ.Seby, precum ºi searã cuspecialitãþi româneºti.

- 11.10.2014 - BALUL STRU-GURILOR - Muzica live român-eascã, germanã ºi internaþionalã cuJoji ºi Adi.

- 29.11.2014 - Turneu de fotbalde salã, decernarnarea premilor ºipetrecere cu DJ.Seby.

- 31.12.2014 - REVELIONtradiþional românesc.

Restaurantul are o capacitate decca. 120 locuri ºi o terasã de cca. 100locuri.

Pentru zile onomastice, nunþi,botezuri sau alte aniversãrirestaurantul vã stã la dispoziþie.

Þel: 07153 8940810 sau015163946854

Pagina 5octombrie - noiembrie 2014 ZZiiaarr ddiissttrriibbuuiitt îînn AAuussttrriiaa,, BBeellggiiaa GGeerrmmaanniiaa ººii OOllaannddaa

C M Y K

Seria de lecturi literare „Ocarte, douã limbi” prezintã anulacesta ºase creaþii recente, de vârf,ale literaturii române, cu intenþia dea promova traducerea acestora înlimba germanã. Miza proiectului„O carte, douã limbi” este de a facecunoscute publicului german celemai importante volume dinliteratura românã contemporanã, dea sprijini traducerea acestor texte învederea publicãrii lor în spaþiulgermanofon. În decursul acestui an,

au fost deja prezentaþi publiculuiberlinez trei autori români, VarujanVosganian, Florina Ilis ºi FilipFlorian, urmând ca în aceastãtoamnã sã aibã loc alte trei lecturiliterare cu scriitorii Marta Petreu,Mircea Cãrtãrescu ºi LilianaCorobca. Prin intermediul unortraducãtori specializaþi, precumErnest Wichner, Georg Aescht sauGerhardt Csejka, fragmentereprezentative au fost traduse înlimba germanã pentru a fi citite în

cadrul întâlnirilor literare.„Acasã, pe câmpia

Armaghedonului”, romanul MarteiPetreu, aduce în literatura românãun personaj memorabil: Maria, oþãrancã din Câmpia Transilvaniei,care, neîmplinitã în iubire ºi înviaþã, ajunge sã îºi renege propriilevlãstare. Ca o pânzã de pãianjen înmiezul cãreia se aflã aceastã mamãterifiantã, familiile Sucutardean ºiVãlean îºi þes existenþele într-oistorie de un veac.

Marta Petreu este pseudonimulliterar al Rodicãi Marta Vartic,profesoarã, scriitoare ºi editoare.Marta Petreu a debutat editorial în1981 cu volumul de poeme„Aduceþi verbele”. Opera saînsumeazã 7 volume de poezii, unroman (Acasã, pe câmpiaArmaghedonului 2011), precum ºinenumãrate volume de eseuri,studii de filosofie ºi istorie literarã,o parte dintre acestea traduse ºipublicate în Franþa, SUA, Elveþia,Ungaria ºi Serbia. Pentru romanul

sãu, „Acasã, pe câmpiaArmaghedonului”, scriitoarea aobþinut mai multe distincþiiimportante: Premiul „Cartea anului2011”, acordat de revista RomâniaLiterarã, cu sprijinul FundaþieiAnonimul, premiul pentru „Ceamai bunã carte a anului”, acordat încadrul Galei Industriei de Carte dinRomânia, ediþia 2012, precum ºipremiul Festivalului PrimuluiRoman din Chambery, Franþa,ediþia 2012.

Ernest Wichner este un scriitorde limbã germanã nãscut în 1952 la

Arad. Este critic literar ºi editor,directorul Literaturhaus Berlin ºiunul dintre cei mai importanþitraducãtori de literaturã românã înlimba germanã. În anul 1972 a fostmembru fondator al Grupului deAcþiune Banat, o grupare de tineriautori contestatari de limbãgermanã din Timiºoara. Din 1988pânã în 2002 a fost angajat ºidirector adjunct la Literaturhaus(Casa Literaturii) din Berlin, iar din2003 a devenit directorul acesteiinstituþii.

http://ziarulfaclia.ro

ICR BERLIN CONTINUÃ SERIA LITERARÃ„O CARTE, DOUÃ LIMBI”

BALULSTRUGURILOR

2014 înBaltmannsweiler

(LandkreisEsslingen)

Dragi membri, prieteni, colegi,susþinãtori, simpatizanþi ºi suporteri,dragi cititoare ºi cititori, stimat publical Forumului German-RomânStuttgart vã recomandãm urmãtoareleevenimente:

- Concert Fanfara Ciocârlia -Ludwigsburg - Scala Theater -22.10.2014

- Balul celor originari din

România – Stuttgart 2014 Sâmbãtã -25.10.2014.

- Mult aºteptata excursie lamunte, joi 30.10 - duminicã 02.Noiembrie 2014.

Informaþii detaliate gãsiþi ºi pepagina noastrã web:

www.forum-gerrum-stuttgart.de la rubrica PROGRAM 2014- pe

anul/luna în curs.

Rezervãri: Deutsch-RumänischesForum Stuttgart e.V.

Fam. Zaheu Tel. 0711-6493605sau 01577- 9078470

e-Mail: [email protected]

Al dumneavoastrã, FORUMGERRUM Stuttgart

Cu prietenieFlorin Zaheu

Expoziþia de mirese de la Fürtha fost organizatã pe data de 4-5Octombrie în Stadthalle Fürth deVeranstaltungservice Frankenpentru noul sezon 2015 . Pe lângãcele 12 magazine de mirese care auparticipat Wedding Salon Raffaelodin Fürth a prezentat un superb„BrautModenshow“ aducând o altãtentã de prezentare de modã înFranken. “ Am încercat sã aduc înFürth ºi în Franken o nouã tentã deculoare , de show ºi de frumuseþe a

femeii“ ...Având în vedere cã acestarticol pe care îl veþi citi este scris demine , Alina Arbajter , eu fiind ºipatroanã acestui Salon cu rochii demireasã , am dorit ca ºi nemþii sãcunoascã nu numai dibacitatea, ci ºifrumuseþea românilor. Am pregãtitcu stil ºi rafinament o combinaþie demusical a anilor 20-30 într-oprezentare de modã la unul dintrecele mai mari Expoziþii dinFranken. Alãturi de mine am avutfete obiºnuite nu modele, trupa de

dans A-Tension împreunã cuprofesoarã de dans Eva Mengel ,coafurã prezentatã de Arte Italianãdin Nürnberg , decorul minunatpregãtit de Art DecorationNürnberg m-au ajutat la construireaacestui minunat spectacol.

Imaginile care va vor însoþi înacest articol va vor ajutã sã va faceþio micã ideea a acestei prezentãri ..Eu îmi doresc cã orice femei carepãºeºte pragul salonului meu sãplece în viaþã ºi în cãsnicie cu multã

Seria de întâlniri literare iniþiate de Institutul CulturalRomân din Berlin în colaborare cu Literaturhaus

Berlin continuã ºi în luna octombrie cu participareascriitoarei Marta Petreu ºi a traducãtorului Ernest

Wichner. În cadrul acestei întâlniri literare, care s-adesfãºurat la sediul ICR Berlin marþi, 7 octombrie, cu

începere de la ora 20.00, scriitoarea clujeanã arealizat o lecturã din romanul sãu „Acasã, pe

câmpia Armaghedonului”, iar Ernest Wichner a cititaceste fragmente în limba germanã.

Culoare, candoare, frumuseþe o unicã zi în viaþa femeii!!!

FORUM GERRUM STUTTGART

Ambasadori ºi Adjuncþi aiªefilor de Misiuni Diplomatice dela Bucureºti, dar ºi ambasadoriromâni împreunã cu soþiile auvizitat recent una dintre cele maifrumoase zone ale României:Curtea de Argeº - Transfãgãrãºan.Diplomaþi de pe patru continenteau vizitat Curtea Domneascã –Biserica Domneascã, MânãstireaCurtea de Argeº, Barajul Vidraruºi expoziþia de artã popularã ºiproduse agroalimentare, intitulatã“Produs în Argeº”, organizatã laHotelul Valea cu PeºtiTransfãgãrãºan. Vizita dedocumentare diplomaticã a fostiniþiatã de Asociaþia PartenerilorDiplomaþilor Români înparteneriat cu societatea de turismS.C. Valea cu PeºtiTransfãgãrãºan ºi Compania de

transport Atlassib România. Prindiplomaþii participanþi la aceastãvizitã de documentare, au fostreprezentate urmãtoarele þãri:

Brazilia, Chile, Uruguay,Venezuela, Letonia, RepublicaMoldova, Olanda, Maroc,Indonezia ºi þara gazdã –România.

Primul popas a fost la BisericaDomneascã, ctitorie a lui BasarabI, una dintre cele mai repre-zentative monumente alearhitecturii româneºti medievale,fiind ºi cea mai veche ctitorievoievodalã din Þara Româneascã.Apoi, a urmat vizitarea MânãstiriiCurtea de Argeº, construitã deNeagoe Basarab, pe locul vechiiMitropolii, cea mai valoroasãconstrucþie de artã ºi arhitecturãbisericeascã.

Directorul Muzeului Mu-nicipal Curtea de Argeº, ªtefanDumitrache, ghidul BisericiiDomneºti, Marius Achimºi ghidul

Mânãstirii Curtea de Argeº,Adrian Enache le-au vorbitoaspeþilor despre însemnãtateaculturalã ºi istoricã a Bisericii ºi a

Mânãstirii.. Grupul de diplomaþi afost invitat ºi în Sala MeºteruluiManole din Palatul Episcopal,pentru a li se prezenta legendaMeºterului Manole. Înainte deplecare, oaspeþii au fost trataþi cucozonac, plãcinþele ºi multe altefeluri de prãjituri pregãtite dupãreþete mânãstireºti.

Pe drumul care leagã Curteade Argeº de Transfãgãrãºan,diplomaþii au admirat caseleconstruite în stilul tradiþionalargeºan, neafectate încã deinfluenþele arhitecturale aleglobalizãrii. Dupã ce au parcurso porþiune din cel mai frumosdrum din lume – Transfãgãrãºan,diplomaþii – turiºti pentru o zi - auajus la Hotelul Valea cu Peºti,unde au fost întâmpinaþi, dupãdatina strãbunã, cu pâine, sare ºirenumita þuicã de Argeº.

În cadrul expoziþiei “Produsîn Argeº”, organizatã la Hotelul

Valea cu Peºti, au fost expuseobiecte realizate prin cioplirealemnului, ceramicã, ºtergarelucrate ºi brodate manual, fructede pãdure, brânzeturi afumate,“sloiul” – carne afumatã ºicârnaþi afumaþi conservate înunturã ºi pãstrate în vase de lut,pãstrãv afumat etc.

Dansurile ºi muzica popularãle-au captat, de asemenea, atenþiainvitaþilor omului de afaceriDumitru Grecu, directorulHotelului Valea cu PeºtiTransfãgãrãºan. Diplomaþii aurãsplãtit cu ropote de aplauzemomentele muzicale oferite deAnsamblul folcloric “Posada” ºis-au prins ºi ei în horã.

Referindu-se la colaborarea cuAsociaþia PartenerilorDiplomaþilor Români pentrubuna organizare a viziteidiplomatice în zona Curtea deArgeº, precum ºi la pregãtirile pe

care le-a fãcut ca oaspeþii sã sesimtã bine, directorul general alS.C. Valea cu Peºti, DumitruGrecu a spus: „Vrem sã le arãtãmdistinºilor noºtri oaspeþi cã zonaCurtea de Argeº - Transfãgãrãºanmeritã sã fie vizitatã. Esteîncãrcatã de istorie, bogatã înculturã ºi peisaje montane uniceîn lume, dar ºi pãstrãtoare ameºteºugurilor populare. Creato-rii de artã popularã din zonanoastrã sunt recunoscuþi în þarã ºipeste hotare, iar Transfãgãrãºanulrãmâne cel mai spectaculos drummontan din lume. Felicit Asocia-þia Partenerilor DiplomaþilorRomâni pentru lansareaproiectului de documentarediplomaticã ºi mã simt onorat sãfiu partener în acest program”.

Despre necesitatea promovãriiimaginii României în lume avorbit ºi preºedinta AsociaþieiPartenerilor Diplomaþilor Româ-ni, Luminiþa Fãtu, subliniind cãscopul principal al proiectului“Diplomaþi în jurul lumii.Descoperã România”, coordonatde Elena Chiriþã, este cadiplomaþii strãini sã viziteze maimulte locuri din þara noastrã,pentru cã numai aºa Româniapoate fi cunoscutã cu adevãrat.„Astãzi, la Curtea de Argeº - laBiserica Domneascã, laMânãstirea Curtea de Argeº, laComplexul turistic Valea cu PeºtiTransfãgãrãºan, peste tot am fostprimiþi cu multã cãldurãsufleteascã. Invitaþii au avutprilejul sã descopere comorileculturale, istorice, naturale ºigastronomice din ÞaraBasarabilor, un colþ de þarã de ofrumuseþe inegalabila, dar preapuþin cunoscut. ProgramulAPDR ar fi rãmas însã doar oidee frumoasã, dacã nu ni s-ar fialãturat niºte oameni minunaþicare, ca ºi APDR, doresc sãpromoveze adevãratele valori alepoporului român. Pentrugenerozitatea cu care au rãspunspropunerilor noastre decolaborare, în numele meu ºi alAsociaþiei, îmi exprim deplinarecunoºtinþa faþã de dl. DumitruGrecu, directorul general alHotelului Valea cu Peºti ºi de dl.Daniel Micu, directorul generalal Companiei de transportAtllasib România. Îi mulþumesc,de asemenea, ºi dlui VasileMuscalu, directorul EdituriiUniversitare pentru ajutorulacordat”, a spus Luminiþa Fãtu,preºedinta APDR.

Cu prilejul acestui evenimentdiplomatic a avut loc ºiprezentarea volumului “Diplo-maþi în jurul lumii” apãrut subegida Editurii UniversitareBucureºti, autoare jurnalistaElena Chiriþã.

Elena Chiriþã


CCoommoorriillee RRoommâânniieeii ddee llaa AArrggeeººZZiiaarr ddiissttrriibbuuiitt îînn AAuussttrriiaa,, BBeellggiiaa GGeerrmmaanniiaa ººii OOllaannddaa

ªefi ºi Adjuncþi de Misiuni Diplomatice, învizitã la Curtea de Argeº ºi pe Transfãgãrãºan

octombrie - noiembrie 2014 Pagina 7

Oktoberfest schimbã þinuteleLufthansa. În perioada festivalului,echipajul companiei aerieneîmbracã din nou tradiþionalelecostume bavareze de folk. 12 femeiºi doi însoþitori de bord îmbrãcaþi încostume bavareze vor zbura anulacesta spre destinaþii din Asia ºicontinentul Americii, începând cuBeijing în 15 septembrie, destinaþieurmatã de São Paulo în 24septembrie ºi de Mexico City în 4octombrie. „Zborurile de portpopular sunt o tradiþie plinã de viaþãa companiei Lufthansa, de carepasagerii se bucurã cu adevãrat.Rãspunsurile ºi reacþiile oaspeþilornoºtri sunt copleºitoare”, a declaratThomas Klühr, membru al Consi-liului Lufthansa German Airlines.

Rochii bavareze înnuanþele LufthansaCa în anul precedent, echipajul

companiei va purta rochii

tradiþionale croite de casa de modaAngermaier Trachten, dinMünchen. Rochiile DirndlOktoberfest destinate însoþitoarelorde zbor au fost realizate în culorileLufthansa: galben, albastru ºi alb.Corsetele sunt galbele ºiinscripþionate cu flori albastre, iarfustele sunt albastre cu dungi albe.Pe lângã acestea, angajatele vorpurta anul acesta ºi ºorþuri dinmãtase albastrã. Bãrbaþii însoþitoride bord vor fi îmbrãcaþi în pantalonitradiþionali din piele ºi sacouri,alãturi de veste ºi jackete alpine.Culorile cravatelor sunt asortate curochiile Dirndl.

Galben, albastru ºi albCa o premierã, anul acesta, ºi unuldintre echipajele LufthansaCityLine îºi va schimba uniformacu haine tradiþionale bavareze.Echipajul va zbura pe ruteleeuropene, care coincid cu începutulºi sfârºitul festivalului Oktoberfestdin München. Cei trei membri ai

echipajului Lufthansa CityLine vorpurta rochii tradiþionale marcaLoden-Frey, din München.Corsetele ºi fustele sunt albastruregal, iar ºorþurile sunt galbene ºiornate cu flori mici, albe, demlãdiþã. În planul schimbãrilor intrãºi personalul responsabil depasagerii aflaþi pe aeroportul dinMünchen. În parteneriat cu casa demodã Schustermann& Borenstein,compania aeriana îºi va îmbrãcaangajaþii din acest sector în rochiidirndl ºi jachete concepute exclusivpentru Lufthansa.

Specialitãþi bavareze de„First class”

Nici saloanele de aºteptare alecompaniei aeriene nu vor „scãpa”de amenajare. În timpulOktoberfest, toate vor intra înspiritul celui „de-al cincilea sezon”.În saloanele Senator pasagerii voravea parte de covrigei ºi ºtrudele cu

mere, carne sau brânzã, iar însaloanele First Class se vor oferidelicatese bavareze, precum raþã ºiKaiserschmarrn (clãtite tocate)proaspãt preparate de bucãtari, înrestaurantul tematic Oktoberfest.

Peste 50 de ani de tradiþie!Tradiþia zborurilor de port popularLufthansa are peste 50 de ani. În1957, compania a anunþat pentruprima oarã cã „stewardeseLufthansa îmbrãcate în dirndlsautentice vor avea grijã de pasageriiaflaþi la bordul avionului SuperConstellation, pe ruta New York-

Hamburg în timpul Oktoberfest dinMünchen, între 17 septembrie ºi 02octombrie. De asemenea, de acelaºitratament vor beneficia ºi pasageriiaflaþi la bordul aeronavelorLufthansa Convair, pe ruta Londra-München, în perioada 21septembrie-5 octombrie.” La aceavreme, compania a ales albastrudeschis pentru însoþitorii de zbor cupãrul blond ºi roz pentru cei bruneþi.Dupã o pauzã de câþiva ani, tradiþiazborurilor de port popular de laLufthansa a fost reluatã în 2005.

http://www.travelmagazine.r


Oktoberfest 2014! Angajaþii Lufthansa,în costume bavareze

Ionela van Rees-Zota-jurist dreptul român-

- avize favorabile eliberate de Instituþiile abilitate din Germania ºi România în vederea obþinerii avizului pentru

desfãºurarea de activitãþi comerciale, studiu etc- obþinerea ºi elaborarea actelor în vederea cãsãtoriei

- constituiri ºi înmatriculãri societãþi comerciale, asociaþii, fundaþii etc cu acþionariat strãin.- orice alte probleme juridice care cointereseazã o persoanã fizicã de cetãþenie strãinã, aflatã

pe teritoriul Germaniei sau României.Telefon: 01603373128; E.mail: [email protected]

Denise Klüweravocatã în dreptul german

consiliere ºi reprezentare juridicã specializare pe dreptul familiei, dreptulpenal, dreptul muncii, dreptul de chirie de asemenea, dreptul social, dreptul de

asigurãri, dreptul de circulaþie, dreptul comercial etc Tel. 09131/976477; Mobil 0177/2169756

E-Mail [email protected] sau [email protected] Internet www.kluewer.eu

Ambele persoane cunosc limba românã. Vã rugãm sã vã adresaþi (în funcþie de problema dumneavoastrã) pentru dreptul german - doamnei Klüwer, drept român - doamnei van Rees- Zota

Curier juridic Curier juridic Curier juridic Curier juridic

La Concursul Internaþional de Picturã pentru Copiiorganizat de cãtre World Peace Prayer Society prinproiectul Peace Pals au participat mii de lucrãri trimise decopii din toatã lumea. Tema Concursului a fost “Dreptul laPace”. Din fiecare categorie de vârstã au fost alese lucrãrile

a 20 de finaliºti. Au participat trei þãri noi : Kuwait, Letonia,Republica Uzbekistan. Câºtigãtorii primelor trei locuri aufost nominalizaþi de cãtre un juriu internaþional. România aajuns printre finaliºti la categoriile de vârstã prin : Ioana B.(5 ani), Ada Maria Ciontu (10 ani), Georgiana N. (12 ani),Luca Dimitrie U. (16 ani). Felicitãri finaliºtilor pentrurezultatele obþinute!Colaborator Radio TV UNIREA : Tatomir Ion-Marius

CâºtigãtoriiConcursuluiInternaþional

de Picturãpentru Copiiorganizat dePeace Pals

(2014)

Muzeul Municipal Mediaº, aduce la cunoºtiinþa publicului,faptul cã patrimoniul instituþiei medieºene de culturã s-aîmbogãþit cu noi materiale arheologice de o importanþãdeosebitã. Noua descoperire arheologicã a fost fãcutã în sectorulMediaº-Copºa Micã, pe partea dreaptã a râului Târnava Mare,de cãtre Victor DIMA sen. ºi Victor DIMA jun., ambiidomiciliaþi în municipiul Mediaº. Descoperirea constã dintr-undepozit de interes arheologic compus din aproximativ 190 deobiecte întregi ºi fragmentare confecþionate din bronz. Acestaeste compus din piese de podoabã, unelte, arme, vase ºi accesoriivestimentare.

“Menþionãm cã descoperitorii au predat materialelearheologice Muzeului Municipal Mediaº, respectând astfelnormele legale în vigoare ºi dorind totodatã sã-ºi aducã aportulla dezvoltarea patrimoniului local. Descoperirea arheologicã,reprezentatã prin depozitul de bronzuri, dateazã din perioadasecoleleor XII-XI î.Chr., se încadreazã din punct de vederecultural-cronologic la începutul Epocii Fierului (Hallstatt A1) ºiare o vechime cuprinsã între 3150 – 3000 de ani. În urma acesteidescoperiri, prin obþinerea unei autorizaþii de diagnozãarheologicã emisã de cãtre Ministerul Culturii, reprezentanþiimuzeului au efectuat o serie de cercetãri la faþa locului pentruverificarea contextului în care s-a produs descoperirea. Aceastãcercetare a fost facilitatã ca urmare a protocolului de colaborareîncheiat între Muzeul Municipal Mediaº ºi Universitatea „1Decembrie 1918” din Alba Iulia, prin bunãvoinþa d-lui Lect.

univ. dr. Cristian Ioan Popa, arheolog expert în cadrul instituþieimai sus amintite”, susþin reprezentanþii instituþiei de culturã.

Noua descoperire arheologicã reprezintã una dintre cele maiimportante descoperiri de acest gen din ultimii 50 de ani, dinaceastã zonã ºi are o valoare ºtiinþificã excepþionalã, fiindtotodatã un tip de patrimoniu unicat pentru Muzeul MunicipalMediaº. În perioada urmãtoare, conþinutul depozitului va intraîntr-un proces de restaurare ºi conservare, putând fi prezentatexpoziþional publicului, cel mai probabil, în cursul anului viitor.

http://sibiu100.ro

Artefacte vechi de peste 3.000 de ani,descoperite în zona Mediaº-Copºa Micã

C M Y K Pagina 8

Sub titlul A NEW PERSPEC-TIVE (O nouã perspectivã), la“Artist`s Space”, în hotelul LeMERIDIEN din centrul Vienei, afost prezentat VERNISAJUL uneinoi expoziþii de artã modernã, culucrãri ale artistei plastice AnnelieseSchrenk, absolventã a Academieivieneze de Arte.

În 15 ani de muncã creatoare,Anneliese Schrenk ºi-a prezentatlucrãrile (multe dintre acestea aflateacum în diverse colecþii private ºide stat) în peste 45 de expoziþiiinterne ºi internaþionale. Cele 6creaþii din piele neagrã intitulate“Ohne Titel: 1,2,3,4,5 ºi 6”, cuvalori între 4.200 ºi 21.800 , aufost admirate (cu un semn de

întrebare) de cãtre cei 50-60 deinvitaþi, printre care am recunoscutºi reprezentanþi de seamã ai HI-Siciety vieneze, precum omul deafaceri Friedrich Schiller sauaristocrata Gräfin Evi Walderdorff.

Cu o simbolicã absconsã,aproape neînþeleasã de unii iubitoride artã modernã prezenþi la vernisaj,tânãra artistã Anneliese Schrenk aîncercat sã ne convingã de putereasa de creaþie prin a demonstravitalitatea eternã a pielii animaleprelucrate, vopsite ºi transformateîn artã modernã. La întrebarea „Cereprezintã culoarea neagrã, pãmân-tie a lucrãrilor sale, expuse cu a-ceastã ocazie?”, Anneliese Schrenka explicat cã, pentru domnia sa, cu-loarea neagrã, pãmântie nu înseam-nã tristeþe, întuneric, ci stabilitate,robusteþe, eternitate, având învedere cã, de fapt, negrul nu esteculoare ci reprezintã ori lipsa tuturorculorilor ce alcãtuiesc lumina, oricombinarea mai multor pigmen?i.

Dacã negrul lucrãrilor expuseemana parcã un sentiment detristeþe, dupã bogatul bufet ºi maimulte pahare de bere, de vin sau deproseco, la final, tot evenimentul afost vãzut în roz.

Cronicã artisticã transmisãde Agnes ORBAN

Mãiestria desãvârºitã a artiºtilor Orchestrei, alcãrei nume este sinonim, pe plan internaþional, cuinterpretarea autenticã a muzicii vieneze, dar ºiinteresul deosebit manifestat de public au fãcut catoate spectacolele susþinute în România sã fie, ande an, sold out. Strauss Festival Orchestra Viennadeþine de 36 de ani supremaþia între ansamblurilevieneze de acelaºi gen. Fondatã de legendaruldirijor Peter Guth, Orchestra a primit de-a lungultimpului în rândurile ei cei mai de seamãmuzicieni.

Spectacolul „Vienna Classic Christmas” esteun magnific concert de Crãciun care pregãteºteauditoriul pentru sãrbãtorile de iarnã într-omanierã autentic vienezã. Programul Orchestreise desfãºoarã, ca ºi la Concertul de Anul Nou dela Viena, în jurul celebrelor valsuri ºi polci aledinastiei Strauss ºi ale altor compozitori vienezi.Pe 1 ianuarie, ca în fiecare an, Orchestra vaconcerta de Anul Nou în Wiener Konzerthaussub bagheta maestrului Willy Büchler, care vaconduce Orchestra ºi în turneul din România.Nãscut în Viena, maestrul Willy Büchler esteunul dintre cei mai de seamã reprezentanþi aimuzicii vieneze. De peste 20 de ani, maestrulWilly Büchler conduce ca dirijor invitat StraussFestival Orchestra Vienna, bucurându-se de unsucces colosal pe scene de pe întregulmapamond. Optimismul, dedicaþia, sensibilitateaºi umorul sunt caracteristicile stilului sãuincomparabil de a face muzicã, bazat peprospeþime, entuziasm sincer ºi experienþãîndelungatã. Willy Büchler continuã tradiþia lui

Johann Strauss, de a dirija cu vioara în mânã.Strãlucirea Orchestrei vieneze va fi

completatã în acest an de douã prezenþeinterpretative remarcabile: soprana LeontinaVãduva ºi tenorul Robert Nagy. Cunoscutãpublicului meloman internaþional ca o solistã deexcepþie, soprana Leontina Vãduva a dat viaþãmarilor eroine ale operei. Artista de origineromânã, fiica iubitei interprete de muzicãpopularã Maria Ciobanu, a avut o ascensiunefulminantã, aclamatã fiind la Royal Opera House,Covent Garden, Staatsoper din Viena,Metropolitan Opera New York, Opera din Parisetc. A primit numeroase distincþii ºi premii devaloare, este Chevalier de l’Ordre des Arts et desLettres ºi Mare Ofiþer al Ordinului Muzicii ºiCulturii. Tenorul Robert Nagy este pentru aldoilea an consecutiv invitat în spectacolul„Vienna Classic Christmas”. Excepþionalainterpretare din concertele de anul trecut a ridicatîn picioare publicul din toatã þara. Vocea tenoruluiRobert Nagy a fãcut senzaþie în toatã Europa ºisute de mii de spectatori au fost fascinaþi derolurile pe care artistul le-a interpretat. Tenoruldeþine un palmares impresionant de premii ºidistincþii, fiind decorat pentru merite deosebite dePreºedinþia României cu Ordinul “MeritulCultural” în grad de Cavaler.

Trãieºte un Crãciun de poveste cu StraussFestival Orchestra Vienna, maestrul WillyBüchler, soprana Leontina Vãduva ºi tenorulRobert Nagy!

Evenimentul „Vienna Classic Christmas”

încheie „Anul Cultural Artã contra Drog” 2014,un proiect iniþiat de Asociaþia Culturalã de Teatru,Muzicã ºi Film „Dracula” împreunã cu CIADORomânia.

http://www.guth-strauss-vienna.at/konzerte.php

Biletele se gãsesc la casa de bilete a sãlii despectacol ºi online pe vandbilete.ro, eventim.ro,bilete.ro. În funcþie de categorie, preþul unui bileteste de: 200 de lei – categoria VIP, 150 de lei –categoria I, 100 de lei – categoria a II-a.

TURNEU Decembrie 2014Joi, 11 decembrie – Timiºoara – Filarmonica

„Banatul”Vineri, 12 decembrie – Oradea – Filarmonica

de Stat OradeaSâmbãtã, 13 decembrie – Cluj Napoca – Casa

de Culturã a StudenþilorDuminicã, 14 decembrie – Suceava – Casa de

Culturã a SindicatelorLuni, 15 decembrie – Iaºi – Teatrul Naþional

„Vasile Alecsandri”Miercuri, 17 decembrie – Braºov – Teatrul

Dramatic „Sicã Alexandrescu”Joi, 18 decembrie – Bacãu – Teatrul de Varã

„Radu Beligan”Vineri, 19 decembrie – Constanþa – Casa de

Culturã a SindicatelorSâmbãtã, 20 decembrie – Bucureºti – Sala

PalatuluiDuminicã, 21 decembrie – Bucureºti – Sala

Palatuluihttp://svnews.ro

VERNISAJla Le

MERIDIEN

Strãlucirea autenticãa Vienei în Suceava

Strauss Festival Orchestra Vienna prezintã, pentru al ºaselea an consecutiv în România ºi pentru altreilea an consecutiv în Suceava, spectacolul „Vienna Classic Christmas”. Evenimentul de excepþie

va avea loc pe 14 decembrie, de la ora 19.30, la Casa de Culturã a Sindicatelor.

Institutul Cultural Român de la Viena aîmplinit, în acest an, 10 ani de la înfiinþare ºide la inaugurarea sa în sediul dinArgentinierstrasse nr. 39. Evenimenteleorganizate de ICR Viena în luna octombriemarcheazã un deceniu de activitate printr-oputernicã ºi diversã prezenþã româneascã încadrul unor manifestãri de referinþã pentrucalendarul cultural vienez.

Astfel, începând din data de 1 octombrie ºipânã la sfârºitul lunii, designul, muzica, artaplasticã, filmul, literatura, arta fotograficã ºiartele spectacolului din România vor pãtrundepe piaþa culturalã din Austria cu prilejul unorevenimente organizate de ICR Viena împreunãcu partenerii sãi. România are un statutprivilegiat în cadrul celor douã manifestãriinternaþionale care debuteazã pe 2 octombrie înAustria: târgul de artã contemporanã ViennaFair The New Contemporary (la care, cuprilejul prezenþei la târg a 11 galerii dinBucureºti, Timiºoara ºi Cluj, participã peste 20de personalitãþi ale scenei de artãcontemporanã din România) ºi festivalul defilm Let’s CEE (al cãrui public se va puteaîntâlni cu Stere Gulea, Valentin Hotea, LuizaPârvu, Toma Peiu, Eva Pervolovici, CristiPuiu, Ana Ularu). Ambele evenimente dedicãsecþiuni speciale creaþiilor artiºtilor români. Totîn data de 2 octombrie începe festivalul demuzicã Waves Vienna, la care vor fi prezentedin România formaþiile The Pixels ºi ToulouseLautrec. Corul Naþional de Camerã Madrigalva susþine un recital extraordinar la CatedralaSfântul ªtefan pe data de 10 octombrie.Prestigioasele scene de la Konzerthaus vorgãzdui în prima sãptãmânã din octombrieperformance-ul Watch Out cu Vlad Basalici,iar pe 22 octombrie vor concerta aici RuxandraDonose ºi Ensemble Raro. Dan Lungu va

reveni la MuseumsQuartier cu ocazia uneilecturi din Fetiþa care se juca de-a Dumnezeu ºiva fi prezent la proiecþia de la cinematografulUrania a filmului Sunt o babã comunistã, bazatpe romanul sãu cu acelaºi nume. Printreevenimentele lunii octombrie de la sediul ICRse numãrã expoziþia de design contemporanWood&Wool din cadrul Vienna Design Week,expoziþia de fotografie Inspired by Bucharestprilejuitã de Bucureºti 555, aniversarea primeiatestãri documentare a capitalei României, osearã de jazz cu Petra Acker ºi expoziþiaConstantin Brâncoveanu 300. Documente dearhivã. De asemenea, ICR Viena organizeazãanual, la sediu, douã sesiuni de cursuri delimba românã pentru copii ºi adulþi. Periodic auloc proiecþii de filme româneºti în cadrulprogramului Rumänisches Kino in Wien.Biblioteca ICR Viena, inauguratã în lunaaugust, deþine un fond de carte de peste 11.000de volume. „Mã bucur cã putem marca cei 10ani de existenþã a Institutului Cultural Românde la Viena în faþa unui public numeros ºialãturi de colaboratori de prestigiu. Amconvingerea cã din ce în ce mai mulþi artiºtiromâni ºtiu cã pentru a fi promovaþi în Austria,Institutul Cultural Român de la Viena este unpunct de contact. Le mulþumesc tuturorpartenerilor cu sprijinul cãrora excelenþaromâneascã în film, artã contemporanã,literaturã ºi muzicã a ajuns la publicul de aici.”(Irina Corniºteanu, director ICR Viena) Echipanoastrã vã dã întâlnire în zilele urmãtoare laMesse Wien, la Urania, la Konzerthaus, laElysium Bühne, la Ost Klub, la MuseumsQuartier, la Stephansdom ºi la RKI Wien. Vãaºteptãm sã sãrbãtorim împreunã cei 10 ani aiICR Viena!

Institutul Cultural Român de la VienaArgentinierstr. 39, 1040Tel./fax: +431 319 10 81

E-mail: [email protected]

www.facebook.com/RKIWien.ICRViena


Marþi, 23 septembrie 2014 s-adesfãºurat la Camera de Comerþ aAustriei WKÖ, din Viena, WiednerHauptstrasse nr. 63, Forumul „Investin Iaºi“, la care au participat 45 dereprezentanþi de seamã ai lumii deafaceri de pe plaiuri moldovene:preºedinþi de societãþi, directori defirme, profesori universitari,cercetãtori, bancheri, politicieni – înfrunte cu Preºedintele ConsiliuluiJudeþean Iaºi, Domnul Christian

Mihai ADOMNIÞEI, fost Ministru aleducaþiei, cercetãrii ºi tineretului înGuvernul Tãriceanu. La acest Forumau participat, de asemenea, 43 deoameni de afaceri din þara gazdã.Evenimentul a fost organizat deAsociaþia pentru Promovarea

Economiei Cunoaºterii (APEC) ºiConsiliul Judeþean Iaºi (CJ Iaºi),fãcând parte dintr-un program alAPEC prin care sunt prezentateproiecte de promovare aoportunitãþilor oferite de oraºul Iaºi,de încurajare a investiþiilor pe planlocal, de recomandare a Iaºului cadestinaþie de investiþii pentru alþiparteneri de afaceri.

Lucrãrile Forumului româno-austriac „Invest in Iaºi“ de la Viena au

fost deschise de cãtre Dr. RichardSCHENZ, Vicepreºedinte al WKÖ,din partea Austriei ºi de cãtreExcelenþa Sa, Doamna AmbasadorSilvia DAVIDOIU, din parteaRomâniei, care – la invitaþiaDomnului Mag. Christian GESSL,

Directorul general pentru EuropaCentralã ºi Balcani, din cadrulCamerei de Comerþ Exterior aAustriei – au adresat cuvinte de bunvenit ºi au urat succes participanþilorla Forum. În deschiderea Forumului afost transmis ºi un mesaj video adresatcelor prezenþi de Domnul JohannesHAHN, Comisarul European pentruPoliticã Regionalã. Presa a fostreprezentatã de TeleviziuneaDiaspora-Tv, condusã de Domnul JorjColeºnicov, de corespondenþi aiPostului RadioTv Unirea ºi ai ziaruluiVocea ta. Domnul Christian MihaiADOMNIÞEI, conducãtorul dele-gaþiei din România, a prezantat oraºulºi judeþul Iaºi, insistând pe dorinþaoamenilor de afaceri români de aextinde colaborarea pe planeconomico-cultural atât cu celelalteþãri din Uniunea Europeanã, cât ºi cualte State din estul continentului,precum Moldova ºi Ucraina – care afost reprezentatã de Domnul SergheyTatusiak, Preºedintele EuroregiuniiNistru. Profesorul Universitar GeorgePoede, de la Universitatea A.I. Cuzadin Iaºi a preluat apoi rolul demoderator, invitând la microfon peDoamna Ioana Anca Gheorghiade,

Director Executiv la Sectorul Public ºiFinanþarea Infrastructurii al BCR, peDomnii Alexandru Cãrbunãrea,Director de dezvoltare la ConexGroup Industry & LogisticsOpportunities, Mihai Stoian, Directorde dezvoltare la Antibiotice Inc.,Vasile Lungu, General Manager alSocietãþii Agricole Astra Trifesti Ltd.,Daniel Isepciuc, Manager la NessTechnologie Romania Ltd. ºi Prof.Univ. Vasile Iºan, Rector alUniversitãþii “Alexandru Ioan Cuza”.

A urmat o pauzã de 15 minute,dupã care au mai fost invitaþi ladiscuþii Domnul Iulian Emil Bãsu,Preºedintele Arris Association NGO,Doamna Dana-Ionela Ghineþ,Manager Acces Project Investiments,Domnul Petru Bogdan Secarã, ªefulCompartimentului de dezvoltareumanã de la Active Business Plus ºiDomnul Marius Alexa, dinConducerea Companiei Arhipelago,

coorganizator al Conferinþei.Dupã masa de prânz au urmat

discuþii bilaterale între oamenii deafaceri români ºi austrieci, tratative,schimburi de experienþã ºi interviuri.

Domnul Av. Silvius Buimistrudin Iaºi, manager ºi consultant deafaceri al Companiei Italtex Ltd. –care a venit la Forum, însoþit departenerul sãu de afaceri italian MattiaLorenzon, la întâlnirea cu oamenii deafaceri din Austria – mi-a acordat uninterviu în exclusivitate pentrutelevizuiunea Diaspora TV, caretransmite în Austria, Italia, România.

Forumul „Invest in Iaºi“, de laViena va continua cu o întrevedere cureprezentanþi ai conduceriiUniversitãþii din Viena ºi cureprezentanþi ai Ministerului Federalal Economiei din Austria.

Mihai ANTHONY RTV Unirea-Austria

Fotografii: Marius Soroceanu

Forum „Invest in Iaºi“

C M Y K

Institutul Cultural Român de la Viena – 10 anide activitate

Credincioºii catolici din Austria au serbat, înziua de 28 Septembrie, Duminica popoarelor2014, sub lozinca “Împreunã pentru o lumedreaptã”, aceastã sãrbãtoare fiind denumitã ºiAusländersonntag. Slujba festivã, celebratã deEpiscopul Dr. Franz Scharl, împreunã cu unsobor de preoþi de la celelalte culte, a avul loc înCatedrala Sf. ªtefan din centrul Vienei ºi a fostorganizatã de Biserica austriacã, împreunã cualte 12 comunitãþi religioase – albanezã, cehã,croatã, englezã, francezã, italianã, maghiarã,polonezã, românã, slovacã, slovenã ºi spaniolã–, ai cãror credincioºi ºi-au gãsit în Austria o adoua patrie. Dupã slujbã a urmat o masã festivã,organizatã în curtea diocezanã, la care auparticipat sute de oameni. Mâncarea ºi bãuturaaduse de credincioºi au fost însoþite de cântece ºidansuri originale din locurile de baºtinã aleorganizatorilor. Cu toate cã maghiarii au servitbunãtãþi tradiþionale ungureºti, croaþii ºialbanezii au avut cele mai deosebite vinuri ºiprãjituri, polonezii ºi francezii au prezentat mai

multe produse din carne ºi brânzeturi, iar italieniiau avut, pe deasupra, ºi diferite sortimente deîngheþatã, cel mai vizitat stand a fost cel alBisericii greco-catolice române, foarte apreciat,în special de toþi preoþii, care au gustat din cele600 de sãrmãluþe calde, din cozonacii delicioºi,ºi au degustat renumita palincã ardeleneascã ºicelebrele vinuri de export, aduse din þarã.

Devenitã deja tradiþionalã, Duminicapopoarelor oferã anual credincioºilor din diferiteþãri posibilitatea de a sãrbãtori, împreunã cuaustriecii, o zi a prieteniei, a bunei înþelegeri, apãcii ºi a bunei convieþuiri, într-o Europã unitã,liberã ºi ocrotitoare.

Corespondenþã transmisã deAgnes ORBAN

Duminica popoarelor 2014,la Viena

Pagina 10

Învãþ româneºte … repede ºi bine la cursurile InstitutuluiCultural Român Bruxelles

60 ore pe an universitar - 2 ore pe sãptãmânã - cursuri desearãl

Cursurile încep din octombrie 2014Orar: A1 - joi de la 18h30 la 20h30A2 - luni de la 18h30 la 20h30B/C – marþi de la 18h30 la 20h30Niveluri propuse : A1 , A2, B1, B2, C1, C2 Grupele vor fi constituite dacã se înscriu cel puþin 5

persoane pe nivel.Adresa cursurilor: 12 rue Montoyer 1000 BruxellesTaxa de înscriere: 300 euro/nivelCurs demonstrativ gratuit (nivel A1) ºi reuniune de

informare: luni 29 septembrie 2014, ora 18h30 la 107 rueGabrielle, 1180 Uccle.

Înscrierile se fac pânã la data de 30 septembrie 2014Pentru a vã inscrie, completaþi formularul de înscriere din

ataºament, achitaþi taxa de înscriere în contul indicat înformular ºi trimiteþi-l la secretariatul ICRB, pe adresaor.rci@sellexurb

Pentru informaþii suplimentare de ordin administrativ(înscriere, certificate de limbã etc.), contactaþi secretariatul:

Telefon: 02.344.41.45 Email: or.rci@sellexurb

Condiþii de retragere de la curs* Dacã anunþaþi echipa ICR, în scris, înainte de începerea

cursului, vã va fi rambursatã integral suma achitatã (minuseventuale comisioane bancare pentru viramente bancareinternaþionale).

* Dacã anunþaþi echipa ICR, în scris, în prima sãptãmânãde la începerea cursului, vã va fi rambursatã suma achitatã,minus 50 euro, taxã administrativã de înscriere

* Dupã aceastã perioadã nu se mai efectueazã rambursãri.Pentru informaþii referitoare la conþinutul cursurilor pe

nivel:Email: or.rci@sellexurbTestele de evaluare a nivelului de cunoaºtere a limbii pot

fi solicitate la secretariatul lCRB prin email sau pot fidescãrcate direct de pe site-ul web al ICRB (v. mai jos).

Descriere orientativã a cursurilor:Cele ºase niveluri (conform Cadrului European Comun

de referinþã) îºi propun sã abordeze ansamblul competenþelorlingvistice: înþelegerea (dupã auz ºi a textului scris), producþiaoralã (conversaþie ºi exprimare oralã) ºi exprimarea în scris.

Calitatea predãrii/învãþãrii este asiguratã atât prindimensiunea redusã a grupelor care favorizeazã interacþiunea,cât ºi prin experienþa profesorilor.

Pentru autoevaluarea nivelului de competenþã în limbaromânã, puteþi consulta site-ul web al Institutului LimbiiRomâne la rubrica Aplicaþii lingvistice.

Veþi gãsi aici numeroase exemple de teste de autoevaluare,precum ºi toate testele din sesiunile precedente organizate încadrul diferitelor institute culturale române din strãinãtate sauîn România.

Institutul Cultural Român este membru în reþeaua EUNICîn Bruxelles, asociaþia institutelor culturale europene ºi celmai mare furnizor de cursuri de limbi strãine la nivel mondial.

Sursa: icr.ro

ICR Bruxelles a readus liricaromâneascã în transportul în comundin Bruxelles, în cadrul proiectuluiTranspoesie. Poeþii Doina Ioanid(România) ºi Vasile Gârneþ(Republica Moldova) fac parte dinacest program de anvergurã, la careparticipã treizeci de poeþi din totatâtea þãri. În fiecare an, temapoeziilor coincide cu cea a anuluieuropean, în 2014 aceasta fiind“miºcarea”.

Aflat la cea de-a patra ediþie,Transpoesie este un proiect organizat deEUNIC Bruxelles (reþeaua europeanã ainstitutelor culturale naþionale dinBruxelles), care pune în luminã poeziaeuropeanã.

Cãlãtorii belgieni sau strãini au pututciti în românã, francezã ºi neerlandezãpoezia Doinei Ioanid, scrisã specialpentru aceastã a patra ediþie afestivalului, dar ºi poezia „Peisaj înmiºcare” a lui Vasile Gârneþ (traduceride Jan H. Mysjkin). Prin participareapoetului Vasile Gârneþ, liricabasarabeanã a fost reprezentatã înpremierã în proiectul Transpoesie.

Asocierea Institutului CulturalRomân Bruxelles la acest proiect a vizatatât creºterea vizibilitãþii poeziei, aculturii ºi a limbilor strãine în rândulpublicului larg, cât ºi accentuarea roluluifundamental al traducãtorilor.

Transpoesie a debutat joi, 25septembrie, la Bozar, cu lecturi depoezie ºi muzicã, la care au participat ºiDoina Ioanid. Vernisajul expoziþiei de

poeme a avut loc vineri, 26 septembriela Galeria Anspach ºi a celebrat Ziuaeuropeanã a limbilor. Seri literare au fostorganizate la Institutul Balassi si lasediul librãriei Passa Porta, în prezenþapoeþilor din Austria, Estonia, Franþa,Italia, Lituania, Portugalia, Slovacia,Slovenia, Spania, Turcia ºi Ungaria.

Pentru mai multe detalii despreprogramul Transpoesie ºi poemeleexpoziþiei din Galeria Anspach, vizitaþipaginile web: transpoesie.eu,brussels.eunic-online.eu saupassaporta.be.

Date ºi locaþii:- Ceremonia de deschidere, Joi 25

septembrie 2014, 20h, Bozar (RueRavenstein 23)

- Vernisajul expoziþiei, Vineri 26septembrie 2014, 12h, Galeria Anspach(Bd Anspach 30)

- Searã literarã, Joi 9 octombrie2014, 20h, Institutul Balassi(Treurenberg 10)

- Searã literarã, Joi 23 octombrie2014, 20h, Passa Porta (Rue AntoineDansaert 46)

Sursa: icr.ro

Curs de limbaromânã 2014 - 2015

Poeþii Doina Ioanid ºi VasileGârneþ în luna poeziei europene

Directorul celuimai mare festivalinternaþional depoezie din EuropaOccidentalã, PoetryInternational FestivalRotterdam, aparticipat la FestivalulInternaþional dePoezie de la Sibiu, în perioada 18-20 septembrie 2014, cusprijinul Institutului Cultural Român Bruxelles.

Cea de-a treia ediþie a Festivalului Internaþional dePoezie de la Sibiu, organizatã de revistaTransilvania Sibiu,a gãzduit lecturi de poezie în treisprezece limbi ºi a avutinvitaþi din treisprezece þãri, de pe trei continente. În treiani, festivalul de la Sibiu a devenit cel mai amplufestivalului internaþional de poezie din România.

Bas Kwakman este programatorul FestivaluluiInternaþional de Poezie de la Rotterdam de 11 ani. Poeþiiromâni Doina Ioanid ºi Daniel Bãnulescu au fost incluºi înprogramul acestui festival în 2011, respectiv în 2013.

Prin participarea lui Bas Kwakman la festivalul de laSibiu, ICR Bruxelles sprijinã schimburile literareinternaþionale ºi participã la consolidarea comunitãþii detraducãtori de literaturã românã.

Sursa: icr.ro

Festival Internaþionalde Poezie la Sibiu

Poeta Doina Ioanid ºitraducãtorul Jan H. Mysjkin la

Poëziecentrum din GentMiercuri 24 septembrie 2014, Poëziecentrum (Gent) a

gãzduit un dialog liric între poeta româncã Doina Ioanid ºitraducãtorul literar flamand Jan H. Mysjkin, cu sprijinulInstitutului Cultural Român Bruxelles.

Au fost prezentate cu acest prilej cele douã antologiide poezie româneascã în traducere neerlandezã realizatede Jan H. Mysjkin ºi publicate de Poëziecentrum cuconcursul ICR.

Momentul literar s-a desfãºurat pe ritmuri muzicaleasigurate de ansamblul folcloric al Centrului de CreaþieArta ºi Tradiþie „Mugurel”, coordonat de artista NinaDimitraºco din Republica Moldova.

Doina Ioanid este una dintre cele mai convingãtoarevoci ale poeziei româneºti contemporane. Multiplelecolaborãri cu traducãtorul Jan H. Mysjkin au dus laapariþia mai multor volume ale sale în neerlandezã ºi înfrancezã, la edituri din Belgia ºi Olanda.

Jan H. Mysjkin este poet ºi traducãtor literar. În 2012,a câºtigat prestigiosul premiu oferit de fundaþia Dr. EllyJaffe, pentru traducerea în neerlandezã a romanuluiContele de Monte-Cristo de Alexandre Dumas.

Dialogul literar dintre scriitorii români ºi traducãtoriide literaturã românã a fost unul dintre pilonii strategieiInstitutul Cultural Român Bruxelles, în vederea facilitãriiaccesului la operele literare româneºti pentru publicul dealtã limbã.

Sursa: icr.ro

Pagina 12 octombrie - noiembrie 2014

C M Y K

Douã prezentãri de carte cu citire înlimba românã ºi limba germanã

Sifora Sava ºi Dr. Hans Dama în Institutul Cultural Român de la

Viena, Argentinierstraße 39, 1040Wien

Mijloace de transport: Tranvaiul Dºi metroul U1 (staþiaTaubstummenengasse)

Luni 20 Octombrie 2014, ora18:00

Organizat de: Asociaþiile culturale HORA în

Viena Schwabi din Banat în Austria În cooperare cu: Institutul Cultural

Român (RKI) , Societatea Româno –Austriacã, Asociaþia Unirea

Program Cuvânt de salut: Mag. Lukas Vosicky, Secretar

General al Societãþii Româno -Austriece din Viena

Prezentare de carte în limbaromânã:

Sifora Sava: „LabirintulCuvintelor“ (Arad, 2014)

Prezintã: Dr. Hans DamaCiteºte: Sifora SavaPrezentare de carte în limba

germanã:

Hans Dama: „Im Werden reiftVergehen“(Wien, 2013)

Prezintã: Dipl.- Ing. Remo Neusatz Citeºte: Hans DamaPartea muzicalã:Mezzosopran: Mihaela

Ungureanu-BinderBass, Violonist: Liviu BurzAcompaniament la pian: Prof.

Andrei RothModerator:Dr. Laura CheieSifora Sava: Autoarea, de profesie

Tehnician textil: ?coala ProfesionalãM.I.U, Modã ºi Design, Liceul IoanSlavici, studiazã la ªcoala Popularã deArtã, literaturã ºi teatru în Arad,România.

Din 1991 s-a stabilit în Austria.Aici face studii de limba germanã ºiinformaticã. Din anul 2000 ia parte laviaþa culturalã din Viena, face parte dinasociaþii româneºti Astra, ColoanaInfinitului, din 2006 preºedintaasociaþiei Hora, în programul deintegrare culturalã coopereazã cu:Cultura Vienezã M7, M17, AsociaþiaSchwabilor Bãnãþeni din Austria,Societatea Româno - Austriacã, cuTeatrul Pygmalion, Uniunea ScriitorilorCatolici din Austria, Centrul Cultural

Slovac din Viena. Organizeazã în accestsens concerte, seri literare, expoziþii,festivitãþi interculturale.

Debuteazã în 2005 cu vol. deversuri Ramuri de luminã(Lichtzweige), Viena, Labirintulcuvintelor / Labirint des Wortes, 2014,Viena. Din 2005 publicã în ziare ºireviste literare.

Hans Dama, Mag. et Dr. phil.Nãscut la (Sânnicolau-Mare/Großsanktnicolaus, Banat, România),Studii de Germanisticã, Romanisticã,Pedagogie, Geografie ºi Economie laTimiºoara, Bucureºti ºi Viena.Odinioarã romanist la Institutul deRomanisticã al Universitãþi din Viena.În nenumãrate reviste literare ºiantologii îºi publicã Hans Dama lirica,proza scurtã ºi eseuri, precum ºitraduceri din poeþi români ca: LucianBlaga, George Bacovia, NichitaStãnescu, Octavian Doclin, LaurianLodoabã, Adriana Weimer, GeorgeAchim, George Vulturescu, AngelDumbrãveanu etc.

Volume de poezii: Paºi/Schritte,Viena ( 1.Ediþie 1980; 2. Ediþie 1990);Jocul gândurilor/Gedankenspiele laFrankfurt/Main, 1990; Rostogolireadestinului/Rollendes Sicksal,

Frankfurt/Main, 1993; Târziu citesc/Spätlese 1. Ediþie la Dublin - NewYork - Wien, 1999; 2.Ediþie, Wien,2012; Ecouri singuratice/VereinsamtesEcho, Klausenburg /Cluj, 2002; Launendes Schicksals / Capriciile destinului,Wien, 2006; Zeitspanne/ Întindereatimpului, Wien, 2008, Im Schatten derZeit / În umbra timpului, Wien 2011, ImWerden reift Vergehen (Wien 2013).Prosa: Unterwegs, Cãlãtorii/Klausenburg / Cluj, 2003.

Mihaela Ungureanu-Binder –Mezzosopranã, pianistã. Absolventã aConservatorului Universitãþii GheorgeDima din Cluj / Klausenburg,

RumänienMag. Liviu Burz – Solist, violonist.

Absolvent al Academiei de, PedagogieMuzicalã, vioarã ºi solisticã în Cluj /Klausenburg, România. Din anul 2000,se stabileºte la Viena - Austria. Solist încorul operei din Viena.

Prof. Andrei Roth – Pianist, tenordin Oradea / Großwardein, România.Absolvent al Academiei de MuzicãGheorge Dima din Cluj / Klausenburg,România . Profesor corepetitor,pianist, dirijor de cor ºi orchestrã. Dinanul 1989 se stabileºte la Viena –Austria.Membru în corul ArnoldSchonberg.

INVITAÞIE la o searã literarã ZZiiaarr ddiissttrriibbuuiitt îînn AAuussttrriiaa,, BBeellggiiaa GGeerrmmaanniiaa ººii OOllaannddaa

Institutul Cultural Românde la Viena împreunã cuAmbasada României la Viena aorganizat concertul extraordinaral Corului Naþional de CamerãMadrigal la Catedrala Sf. ªtefan,în data de 10 octombrie, de laora 20.30, sub conducereaartisticã a dirijoarei AnnaUngureanu. Repertoriulconcertului a cuprins lucrãri dePalestrina, Monteverdi precumºi o selecþie de muzicaromâneascã ºi universalãcontemporanã.

Înfiinþat în anul 1963 decãtre dirijorul Marin Constantin,Corul Naþional de CamerãMadrigal este un etalon mondialal muzicii corale camerale.Ansamblul muzical a susþinutpeste 4000 de concerte pe celemai prestigioase scene dinEuropa, America ºi Asia.

În anul 1992, corul a fostinclus pe lista UNESCO avalorilor patrimoniului imaterialmondial. În cadrul celei de-aXXI-a ediþii a FestivaluluiInternaþional „George Enescu“

(2013), Corul Madrigal a primitdin partea FederaþieiAsociaþiilor, Cluburilor ºiCentrelor pentru UNESCO dinEuropa ºi America de Nord,Diploma ºi Trofeul UNESCO„50 de ani de excelenþã înpatrimoniul muzical universal“.

Specializatã în artadirijoralã sub îndrumarearenumiþilor muzicieni MarinConstantin ºi Sharon Hansen(SUA), Anna Ungureanu asusþinut concerte în România,Germania, Rusia, Japonia,Turcia, Serbia, Cehia,Macedonia, Bulgaria, Polonia ºiBelgia.

Corul Naþional de CamerãMadrigal, cu sprijinul ICR, asusþinut, în anul 2014 concerte laRiga ºi Vilnius.

Institutul CulturalRomân de la Viena

Argentinierstr. 39, 1040Tel./fax: +431 319 10 81

E-mail: [email protected]

www.facebook.com/RKIWien.ICRViena

În Sala Augustinus, încãrcatã de istoriesecularã, a Mãnãstirii Klosterneuburg de lângãViena a avut loc, la început de octombrie,Adunarea generalã a IDM pentru anul 2014, lacare au participat cca. 80 de membri ai acesteiorganizaþii a Þãrilor dunãrene, alãturi deinvitaþi de onoare ºi ziariºti.

Abtprimas Can. Reg. BernhardBackovsky – conducãtorul Ordinului SfântulAugustin al cãlugãrilor romano-catolici dinMãnãstirea Klosterneuburg, edificiu ridicat deContele Leopold al III-lea (1073-1136), dindinastia Babenberg – a oficiat serviciul degazdã, felicitând conducerea IDM pentrumunca depusã ºi pentru serviciile adusesocietãþii, ºi a urat mult succes lucrãrilorAdunãrii generale IDM din acest an.

Adunarea generalã anualã a IDM a fostprezidatã de Dr. Erhard Busek, PreºedinteleIDM, din anul 1995, Mag. Dr. Susan Milford,Directoarea IDM, din anul 2007 ºi de Mag.Dr. Andreas Breinbauer, Rector al FH bfi dinViena ºi Secretar general al IDM.

De menþionat cã IDM – Institut fürDonauraum und Mitteleuropa (Institutulpentru Zona Dunãreanã ºi Europa de Mijloc) –fiinþeazã din anul 1993 ºi are ca prim-plancolaborarea strânsã, prieteneascã, în domeniuleconomic ºi cultural, între þãrile riveranefluviului Dunãrea.

Dunãrea, dupã cum ºtim, este al doileafluviu european, ca lungime (dupã Volga),fiind singurul fluviu european ce curge de lavest la est. Dunãrea izvorãºte din munþi

Pãdurea Neagrã (Germania), curge pe odistanþã de aproximativ 2.860 km cãtre sud-estprin 10 þãri (Germania, Austria, Slovacia,Ungaria, Croaþia, Serbia, România, Bulgaria,Republica Moldova, Ucraina), are afluenþi înalte ºapte þãri ºi trece prin patru capitale de stat:Viena, Bratislava, Budapesta ºi Belgrad, iar lavãrsarea în Marea Neagrã formeazã DeltaDunãrii, declaratã Monument al Naturii.Dunãrea este un foarte important drum fluvialinternaþional.

Adunarea generalã anualã a IDM aanalizat activitatea Institutului pe anul 2014,evidenþiind buna colaborare dintre þãrile dunã-rene, importantele proiecte de cercetare ºtiin-þificã privind spaþiul dunãrean, europa de mij-loc ºi de sud-est, interesantele întâlniri ºi mani-festaþii organizate în ultimul an, diversitateapublicaþiilor (reviste, studii ºi lucrãri ºtiinþi-fice), editate sub titlurile: „IDM-Info”, „IDM-Info Europa”, „Der Donauraum”, „IDM-Studien”, „IDM-Info Europa Sonderheft –Kulturführer Mitteleuropa 2014”. A fostamintit ºi premiul „Danubius Award 2014”obþinut anul acesta de cãtre Prof. Univ. Dr.András Inotai, conducãtorul Grupului strategicpentru integrare din cadrul Uniunii Europene.

Ordinea de zi a Adunãrii generale a IDMs-a încheiat cu o dezbatere pe probleme destrategie politico-economicã europeanã,intitulatã „Krisenmanagement gefragt?”, ºimoderatã de Mag. Dr. Andreas Breinbauer,Secretar general al IDM, dezbatere la care aufost învitaþi sã discute:

Ambasadorul elveþian Dr. FriedrichTanner, de la OSZE Wien,

Prof. Univ. maghiar Dr. András Inotai,conducãtorul Grupului pentru integrare alU.E.,

Scriitorul ucrainean Jurko Prochasko,cecetãtor ºtiinþific ºi traducãtor,

Cercetãtorul ºtiinþific de la Institutulaustriac pentru politicã internaþionalã, Dr.Vedran Dzihic, originar din Bosnia-Herzegovina,

Prof. Univ. Dr. Erhard Busek, Preºedin-tele IDM, fost Vicecancelar al Austriei.

În cadrul discuþiilor au fost analizatemãsurile ce se impun pentru ieºirea din crizaeuropeanã ºi mondialã generatã de situaþiaeconomicã internaþionalã ºi de conflictelearmate din estul Europei (Ucraina/Rusia) ºi dinAsia de sud-vest (Siria/Iran; Israel/Palestina),zone situate la numai câteva ore distanþã deAustria.

Adunarea generalã anualã a IDM s-aîncheiat cu o masã festivã care a oferitparticipanþilor prilejul de a discuta ºi cu altepersonalitãþi prezente la acest eveniment,precum E.S. Doamna Elena Shekerletova,Ambasadoarea extraordinarã ºi plenipotenþiarãa Bulgariei în Austria, Domnul Cãtãlin VictorArjoca, Ministru-consilier pe lângã AmbasadaRomâniei în Austria, Mag. Lukas MarcelVOSICKY, Secretarul General al SocietãþiiAustro-Române.

Corespondenþã transmisã de Mihai ANTHONY ºi Ioan GODJA

Concert extraordinar al CoruluiNaþional de Camerã Madrigal laCatedrala Sf. ªtefan din Viena

Adunarea generalã a IDM

C M Y K Pagina 13

Preºedintele Traian Bãsescu a declarat, vineri 12septembrie, la Centenarul Olimpismului Românesc,organizat de COSR, cã îºi aminteºte momentul cândIolanda Balaº înregistra recordul mondial, când IvanPatzaichin a vâslit cu pagaia ruptã sau nota 10 luatã deNadia Comãneci la Montreal. ”Este un momentaniversar extrem de important, 100 de ani de lamomentul la care România ºi-a construit structuracare sã-i permitã sã creeze condiþii pentru ca talentulromânilor sã se poatã manifesta în cea mai marecompetiþie a lumii: Jocurile Olimpice”, a spus ºefulstatului. ”Citeam statistici înainte de acest evenimentºi, când vezi 302 medalii olimpice, este impresionant.Iar când le vezi ºi separat, câte de aur, câte de argint,câte de bronz, iarãºi este un lucru care teimpresioneazã când raportezi succesele sportivilorromâni ºi antrenorilor români la numãrul populaþieiRomâniei în raport cu alte þãri. Oricât ai vorbi despreolimpicii români, gândul te poartã la marii antrenori,la marii sportivi ºi de cele mai multe ori rãmâi cu oimagine”, a declarat Traian Bãsescu.

Preºedintele a afirmat cã îºi aminteºte, dincopilãrie, când Iolanda Balaº înregistra recordulmondial. “Îmi aduc aminte, eram copil, ºi þin minte1,91 m, nu era înãlþimea Iolandei Balaº, ci era recordulei mondial”, a spus ºeful statului.

”Eram mai mare ºi m-a impresionat pânã laemoþia supremã, la lacrimi, vãzându-l pe IvanPatzaichin vâslind cu pagaia ruptã, cum este de neuitatpentru noi când aparatura electronicã de la Montrealnu putea sã scrie 10. Ce tehnologie? Aveam un omdeasupra tehnologiei pregãtite pentru JocurileOlimpice. Sunt greu de uitat performanþele lui GabiSzabo, performanþele din toate domeniile”, a afirmatºeful statului. Preºedintele a amintit gimnastica,atletismul, boxul, luptele, caiacul, caiac-canoe, scrimaºi toate disciplinele olimpice.

”Trebuie sã nu uitãm cã începutul acestor medaliia fost pus cândva, în 1924, când România obþinea laolimpiadã prima medalie, prin echipa de rugby, careobþinea bronzul. Mulþi dintre dumneavoasrã, sportiviºi antrenori, aþi ajuns eroii la care noi ne raportam cânderam mai mici sau cei precum ne-am fi dorit sãdevenim în domeniile noastre, dupã ce am devenitmai mari, dar toþi la un loc aþi fãcut un lucruextraordinar, aþi scris istoria sportului românesc ºi aþiadãugat gloria dumneavoastrã printre cele mai marifrumseþi ale acestei naþiuni”, a mai declarat Bãsescu.

ªeful statului a mulþumit sportivilor pentrudevotament, pentru performanþe ºi gloria pe care auadus-o ºi o vor aduce României ºi în continuare. ”Îmiimaginez ce plãcut trebuie sã fie când fiecare dintredumneavoastrã vã întâlniþi ºi vã aduceþi aminte demomente de glorie. Aº vrea sã le pot trãi, alãturi dedumneavoastrã, dar cei care cu adevãrat le pot trãi suntchiar cei care au urcat pe podium, cei care au avutºansa sã participe la Jocuri Olimpice” a mai spus ºefulstatului, precizând cã la fel de importanþi sunt ºi ceicare au fost aproape ºi nu au reuºit sã ajungã pe po-dium. ”Le datorãm respect ºi celor care au fost acolo,au participat ºi au luptat pentru gloria României”, acontinuat el. În cadrul ceremoniei, preºedintele TraianBãsescu a conferit Ordinul Meritul Sportiv clasa IComitetului Olimpic Român, cu ocazia aniversãrii a100 de ani de activitate olimpicã.

Sursa: mediafax.ro

“Vorbim de medici rezidenþi primari ºispecialiºti care lucreazã în medicina deurgenþã, în special în UPU-SMURD. Deasemenea, am trimis asistenþi medicali,paramedici ºi studenþi. Este o echipã mare,

dar ºi Congresul european de medicinã deurgenþã, organizat de SocietateaEuropeanã de Medicinã de Urgenþã, estefoarte important.La eveniment participãpeste o mie de medici din Europa ºi

America, iar medicii români sunt prezenþicu numeroase lucrãri”, a precizat dr. RaedArafat, secretar de stat în MinisterulAfacerilor Interne ºi fondator alServiciului Mobil de Urgenþã Reanimareºi Descarcerare (SMURD).

Arafat a subliniat cã acest congres esteal doilea la care participarea personaluluidin sistemul de urgenþã românesc esteasiguratã din sumele adunate prinredirecþionarea a 2% din impozitul pevenit cãtre Fundaþia pentru SMURD.

“Dorim ca medicii din sistemul deurgenþã sã fie pregãtiþi ºi sã participe lacongrese internaþionale din banii colectaþiprin 2% pentru SMURD, ºi nu prinsposorizãri de la firme. Avem echipe binepregãtite, care pot participa la oricecompetiþie ºtiinþificã internaþionalã”, aadãugat secretarul de stat.

Echipa medicalã din Româniaparticipã la Congresul european demedicinã de urgenþã, organizat laAmsterdam, pânã în 1 octombrie.

Sursa: mediafax.ro

Bãsescu, la 100 de anide olimpism românesc:M-a impresionat pânãla lacrimi Patzaichin,

cu pagaia ruptã

Arafat: 100 de cadre medico-sanitare ºi studenþi, la congres în

Olanda, din 2% pentru SMURD

O sutã de cadre medico-sanitare ºi studenþi români au participat vineri,26 septembrie, în Olanda, la Congresul european de medicinã deurgenþã, cheltuielile fiind acoperite din redirecþionarea a 2% din

impozitul pe venit cãtre Fundaþia pentru SMURD, a declarat, pentruMEDIAFAX, secretarul de stat Raed Arafat.

Scurtmetraje mute din Statele Unite aleAmericii, Chile, Olanda ºi România, a cãrorcoloanã sonorã este interpretatã live, vor fiproiectate la “Silent Film Night”, care a avutloc la sala ArCuB din Capitalã, în cadrulFestivalului de Arte Noi InnerSound.

Potrivit unui comunicat remisMEDIAFAX, cea de-a treia ediþie aFestivalului de Arte Noi InnerSound sedesfãºoarã la ArCuB, la UniversitateaNaþionalã de Muzicã Bucureºti, InSpayerBatiºtei, Modulab ºi Centrul Naþional alDansului Bucureºti (CNDB).

Juriul care a realizat selecþia pentru “SilentFilm Night” a fost format din regizorulClaudiu Mitcu, monteurul Cãtãlin Cristuþiu ºiAndrei Buticã. Toate compoziþiile muzicalesunt prezentate în premierã absolutã.

Nouã muzicieni din tânãra generaþie decompozitori ºcoliþi pe bãncile universitãþilorde muzicã din þarã ºi strãinãtate realizeazãcoloanele sonore pentru fiecare film înparte, într-un dialog interdisciplinar careaduce împreunã rigoarea mediuluiacademic ºi fantezia experimentului, iar

interpretarea live aparþine ansambluluiSonoMania.

Filmele care au rulat la “Silent FilmNight” au fost “Burn Baby, Burn” (animaþiestop motion, România), regizat de Ana-MariaCântãbine, “Dream Shreds” (animaþie,Olanda), regizat de Mira Chendler, “Threeminutes to eight” (film, România), regizat deRãzvan Dima, “Unlucky Charms” (film,SUA), regizat de David S. Dawson ºi BryanKeith Davis, “This Room” (performance/video art, România), regizat de DianaGheorghiu, “M A I” (video art, România),regizat de Monica Vlad, “În Cerc” (film,România), regizat de Gabriel Durlan,“Dulceaþã de trandafiri” (film, România),regizat de Mirona Radu, “The Gift” (animaþie,Chile), regizat de Julio Pot.

Scurtmetrajele reflectã tema acestei ediþiia Festivalului Internaþional de Arte NoiInnerSound: Vortex - spirala ritmuluiaccelerat al lumii în care trãim devine sursã deinspiraþie pentru artiºti.

Coloanele sonore pentru fiecare film înparte sunt realizate de compozitorii Gabriel

Almaºi, Gabriel Mãlãncioiu (Timiºoara),Vlad Maistorovici (Londra), ªerban Marcu(Cluj), Sebastian Androne, Mihai Mãniceanu,Mihai Murariu, Adina Sibianu ºi SabinaUlubeanu (Bucureºti) ºi interpretate live deansamblul Sono Mania (ªtefan Diaconu -flaut, Mihai Pintenaru - clarinet, RalucaStratulat - vioarã, Tamara Dica - violã, Eugen-Bogdan Popa - violoncel), sub baghetadirijorului Gabriel Bebeºelea.

“Numãrul neaºteptat de mare de filmeînscrise în competiþie se distinge prin inedit,curaj ºi imaginaþie. Criteriile principale aleselecþiei au fost legãtura profundã cu temafestivalului, precum ºi muzicalitatea lorinstrinsecã, ce se va concretiza cu siguranþã încreaþii camerale valoroase ale tinerilorcompozitori români”, a declarat ClaudiuMitcu, regizor, membru al juriului “SilentFilm Night”.

În ultima zi a festivalului a avut loc gala depremiere, unde au fost decernate trofeulInnerSound, conceput de sculptorul LiviuMarcu, precum ºi premiul publicului.

Sursa: mediafax.ro

Scurtmetraje mute din SUA, Chile, Olandaºi România, la “Silent Film Night”

“Agricultura este una dintreoportunitãþile României, daragricultura înseamnã tehnologieînaltã, educaþie, tehnologii noi,infrastructurã, avem nevoie desisteme de stocare ºi de a transportabunurile de la ferme la piaþã. S-ademonstrat cã existã potenþial înRomânia, dar pentru a beneficia,pentru a realiza acest potenþial estenevoie de o strategie clarã, deinvestiþii, este nevoie sã vãreformaþi sistemul legislativ. Aºmenþiona numai sistemul cadastral,este esenþial pentru fermieri sã aibão imagine clarã asupra proprietãþii,terenurilor, sã aibã actele deproprietate clare pentru cã altfel nu

pot obþine credite de la bãnci, spreexemplu”, a declarat miercuriambasadorul Olandei în România,Johannes Hendrik Mattheus VanBonzel, la Forbes CEE Forum.

El a arãtat cã un alt aspectimportant pentru îmbunãtãþireacompetitivitãþii României îlreprezintã utilizarea fondurilorUniunii Europene, recomandândcheltuirea banilor alocaþi pentrudezvoltare, pentru construirea uneiautostrãzi care sã lege Ungaria deRomânia. “Dacã România nucheltuieºte jumãtate din sumaalocatã, oamenii din þara mea(Olanda – n.r.), de exemplu, se vorîntreba de ce sã se mai aloce

fonduri pentru România pentru cã,aparent, nu are nevoie de ele,pentru cã nu le-a folosit. Fondurileneutilizate de România ar putea fifolosite în altã parte. Noi, caUniune Europeanã, am decis caaceºti bani sã meargã în România,datoritã dezvoltãrii uriaºe pe care oputem vedea aici, de exemplucreând autostrãzi din Ungaria înRomânia, ar avea un avânteconomic uriaº, dar dacã nu seconstruieºte, evident consecinþelesunt de creºtere economicã scãzutã,contribuþii fiscale mai mici ºicontribuabili întrebându-se de cenu se face nimic cu banii puºideoparte”, a spus Van Bonzel.

Ambasadorul a precizat cã ºi încazul construcþiei de autostrãzi suntnecesare un sistem al cadastrului ºiunul de achiziþii publice care sãfuncþioneaze bine, iar autoritãþiletrebuie sã se asigure cã proprietarulterenului expropriat primeºte ocompensaþie adecvatã ºi nu maimult ºi cã toate sistemelefuncþioneazã. El a fãcut referire ºila reformele fiscale necesare înRomânia, punctând cã economia

subteranã repezintã între 30% ºi50%, potrivit diferitelor estimãri,pierzându-se astfel câteva miliardeprin neplata impozitelor, bani carear putea fi utilizaþi în sãnãtate saueducaþie. “Am vãzut cã în România30%-40%, unii zic chiar 50%,economia nu este înregistratã, deciam putea sã ne imaginãm câtemiliarde se pierd prin neplataimpozitelor ºi vedem cã sistemulde sãnãtate, de învãþãmânt nuprimesc ceea ce le trebuie pentru aþine pasul cu cerinþele tehnologice,ale cetãþenilor. Acestea suntcondiþii de care mediul competitivtrebuie sã þinã cont, prin urmarereforma fiscalã este una crucialã”, a

adãugat ambasadorul.El a mai atras atenþia cã, pentru

sporirea competitivitãþii, legiletrebuie sã fie clare, sistemul dejustiþie sã funcþioneze bine ºi sã nuexiste corupþie. Totodatã, arecomandat oamenilor de afaceri sãaibã un dialog deschis cuautoritãþile, întrucât ei reprezintãmotorul economiei, plãtescimpozite, iar dupã ce le plãtesc audreptul sã cearã politicienilor sãfacã ceea ce trebuie, astfel încâtmediu de afaceri sã poatã crealocuri de muncã, produse ºi sãcontribuie la dezvoltareaeconomicã.

Sursa: mediafax.ro

octombrie - noiembrie 2014Pagina 14 ZZiiaarr ddiissttrriibbuuiitt îînn AAuussttrriiaa,, BBeellggiiaa GGeerrmmaanniiaa ººii OOllaannddaa

Ambasadorul Olandei: România trebuie sãprofite de potenþialul agriculturii, dar e nevoie

de strategie ºi legi clareRomânia are un potenþial “uriaº” de

dezvoltare prin agriculturã, însã domeniulare nevoie de tehnologii noi, infrastructurã,educaþie, precum ºi de o strategie clarã, cu

investiþii ºi o reformare a sistemuluilegislativ, cu clarificarea titlurilor de

proprietate, apreciazã ambasadorul Olandei.

Ambasadorul Olandei la Bucureºti, Matthijs vanBonzel, considerã cã România a fãcut un progres mare înceea ce priveºte exproprierea ºi confiscarea, în cazurile decorupþie, fãcând referire la cazul lui Dan Voiculescu.

“Este un exemplu foarte bun ºi ne-a arãtat ºi nouã, înOlanda, cum sã ne ocupam de expropriere ºi deconfiscare, de aceste probleme de confiscare. E vorba deproprietatea oamenilor, a contribuabililor. Aici am vãzutcã s-a fãcut un progres mare, acum dl Voiculescu a fostsupus unui tratament de confiscare ºi proprietatea sa va fi

datã oamenilor”, a declarat oficialul olandez, sãptãmânatrecutã, la la conferinþa “Regula de aur a bunei guvernanþeºi a luptei împotriva corupþiei: împletirea armonioasã apoliticilor ºi a acþiunilor de implementare”,potrivit Agerpres.

Matthijs van Bonzel este de pãrere cã politicieniitrebuie sã fie atenþi la modul în care se ocupã de luptaanticorupþie, “nu numai cu vorba, ci ºi cu fapta”.

De asemenea, ambasadorul a spus cã România arenevoie de investiþii strãine (europene ºi internaþionale) ºi,în acest sens, iar autoritãþile ºi procuratura trebuie sãsprijine companiile strãine în cazurile de corupþie ºi sãfacã în aºa fel încât acestea sã se simtã sigure ºi sã aibãacces la achiziþiile publice.

Sursa: evz.ro

Compania Discovery Communi-cations este interesatã sã cumpere cele treiteleviziuni deþinute de grupul SBSBroadcasting în Olanda.

Compania SBS Broadcasting dinOlanda - care este deþinutã de SanomaPublishing (douã treimi din acþiuni) ºi decompania de producþie Talpa amagnatului de media olandez John deMol (o treime din acþiuni) - deþine înprezent trei televiziuni: SBS 6 (caredifuzeazã programe de divertisment,filme, seriale ºi sport), Net5 (transmitefilme ºi seriale) ºi Veronica (programe dedivertisment, filme de acþiune americaneetc.), potrivit broadbandtvnews.com.

“Surse bine informate” au declaratpentru cotidianul olandez De Telegraaf cãgrupul Discovery Communications esteinteresat sã cumpere operaþiunile dinOlanda ale SBS Broadcasting.

Anul trecut, magnatul de mediaolandez John de Mol a fãcut o ofertã de373 de milioane de euro pentru a preluaacþiunile deþinute de Sanoma în SBS, însãcompania - care la nivel internaþionaldeþine mai multe operaþiuni în presa scrisã- a declarat cã nu este interesatã sã vândã.

Potrivit De Telegraaf, situaþia nu s-aschimbat. “Strategia noastrã se adreseazãconsumatorilor de media din Finlanda ºiOlanda ºi acest lucru nu s-a schimbat”, adeclarat un purtãtor de cuvânt al Sanoma.

La rândul lor, reprezentanþiicompaniei Talpa au spus: “Acþiunilenoastre nu sunt de vânzare”.

În ultimii doi ani, grupul DiscoveryCommunications a fãcut mai multeachiziþii foarte importante, la nivelinternaþional. Astfel, în decembrie 2012,Discovery Communications a anunþatîncheierea unei înþelegeri definitivepentru cumpãrarea de la ProSiebenSat.1,pentru o sumã de aproximativ 1,7miliarde de dolari, a operaþiunilor SBSNordic, care includ 12 televiziuni ºi 19posturi de radio din Norvegia, Suedia,Danemarca ºi Finlanda.

De asemenea, Discovery Communi-cations a finalizat în acest an preluareapachetului majoritar de acþiuni alEurosport International, cel mai maregrup media de sport din Europa,adãugând astfel în portofoliu ºase noiteleviziuni (Eurosport, Eurosport HD,Eurosport 2, Eurosport 2 HD, EurosportAsia-Pacific ºi Eurosportnews).

Potrivit unui comunicat remisMEDIAFAX pe 2 iunie, Discovery ºi-amãrit participaþia în cadrul Eurosport dela 20% la 51%, devenind astfel acþionarmajoritar, ca parte a unui parteneriatstrategic cu TF1 Group, care a început îndecembrie 2012. Preþul final pentruEurosport International a fost determinatavând la bazã o evaluare a grupuluiEurosport de 902 milioane de euro(aproximativ 1,2 miliarde de dolariamericani), rezultatã din evaluareainiþialã, care a fost ajustatã pentru areflecta preluarea controlului asupracompaniei. Din aceastã evaluare a

grupului a fost dedusã valoarea EurosportFrance (85 milioane de euro, aproximativ115 milioane de dolari).

Totodatã, Discovery Communica-tions a cumpãrat anul trecut companiaSwitchover Media din Italia, care deþinecinci televiziuni, în urma acestei achiziþii,Discovery devenind cel de-al treilea celmai important jucãtor de pe piaþa deteleviziune italianã, dupã cum relata înianuarie 2013 variety.com.

Discovery Networks Europa Centralã& de Est, Orientul Mijlociu & Africa(CEEMEA) este o divizie a DiscoveryCommunications, cea mai importantãcompanie de televiziuni Pay-TV dinlume, care ajunge la peste 2,7 miliarde deabonaþi în peste 220 de þãri ºi teritorii.Discovery Networks CEEMEA le oferãoamenilor posibilitatea de a-ºi explorauniversul ºi de a-ºi satisface curiozitatea,prin intermediul celor 12 branduri deteleviziune, în frunte cu DiscoveryChannel, TLC, Animal Planet, DiscoveryScience ºi Discovery HD Showcase, darºi prin intermediul produselor ºi servicii-lor sale comerciale ºi educaþionale.Programele Discovery sunt difuzate în 19limbi, ajungând la peste 261 de milioanede abonaþi din 105 þãri, de pe treicontinente. În România, DiscoveryNetworks distribuie în prezent mai multeteleviziuni, între care Discovery Channel,TLC, Animal Planet ºi Animal PlanetHD.

Sursa: mediafax.ro

Discovery vrea sã cumpere televiziuniledin Olanda ale grupului SBS Broadcasting

Ambasadorul Olandei: Amvãzut cã dl Voiculescu afost supus unui tratamentde confiscare. S-a fãcut

un progres mare.


FADERE cere MinisteruluiAfacerilor Externe din România sãasigure posibilitatea de a votatuturor cetãþenilor care sunt în afaraþãrii, cu prilejul alegerilorPrezidenþiale 2014. Cerem deasemenea ampliarea numãrului desecþii de vot pentru românii dinDiaspora.

În urma anunþului Ministeruluicã în strãinãtate vor fi organizate294 de secþii de votare, un numãregal cu cel de la alegerile din 2009,precizãm cã este o eroareraportarea la datele anterioare. Estebine cunoscut faptul cã numãrulromânilor din diaspora a crescut

din 2009 pânã în 2014 cuaproximativ 20%. Numãrulsecþiilor de vot ar fi trebuit sã fie celpuþin dublu evitând astfel sãasistãm la scene de violenþã ca ceadin 2007, când românii supãrati cãnu au putut vota au scos dinbalamale, efectiv, poartaAmbasadei Române din Madrid.

De asemenea dacã MinisterulAfacerilor Externe, nu are încã datecu privire la numãrul românilor dinafara þãrii, FADERE pune ladispoziþia Ministerului lista oficialãa românilor din Spania ºi localizarealor geograficã. Asociaþiile deromâni se luptã an de an sã

conºtientizeze printre româniimportanþa votului. Nu am vrea camunca noastrã sã fie îngreunatã delipsa urnelor de vot.

“Dacã românii din diaspora nuvor putea sã-ºi exercite votul dincauza lipsei urnelor, FADERE vaface plângere penalã responsabililordin Ministerul Afacerilor Externeînsãrcinaþi cu organizarea alegerilorîn diaspora, pentru încãlcareaConstituþiei” a declarat Daniel Þecu,preºedinte FADERE- Federaþiaasociaþiilor de români din Europa.

Presa FADEREFederaþia asociaþiilor de

români din Europa

RRoommâânniiii ddiinn DDiiaassppoorraa cceerrmmaaii mmuullttee sseeccþþiiii ddee vvoott

ARTISTA CORINAUNGUREANU-KISS DIN NOU

PE SCENA FILARMONICII DINDÜSSELDORF

Corina Ungureanu-Kiss, muzicianãcunoscutã în sfera artisticã ca ºi pianistã, dar ºi cuun timbru vocal deosebit, s-a aflat din nou pescena Filarmonicii din Düsseldorf sub baghetarenumitul dirijor englez Sir Neville Marriner (90ani) în „Missa în tempore belli” de J. Haydn,cunoscutã ºi sub numele de Paukenmesse.

Participarea artistei Corina Ungureanu-Kissla cele trei concerte (24,26 ºi 27 septembrie a.c.)s-a datorat atât iubirii sale pentru muzica luiJoseph Haydn, a partiturii cu caracter simfonicde o deosebitã profunzime ºi frumuseþe, cât ºirespectului pe care îl poartã dirijorului.

Sir Neville colaboreazã încã frecvent cuorchestre renumite din Europa dar ºi cu orchestraAcademy of St. Martin în the Fields înfiinþatã dedomnia sa în 1958, cu care a înregistrat muzicafilmelor Amadeus ºi Titanic.

Rexlibris Media Group

INTRUSUL sau PLÃCINTÃ CUMERE

de Isaac Buton, Regia: Dan TudorPiesa debuteazã ca o comedie în toatã

regulã.În casa familiei Bungalor (Polonia)

soseºte un necunoscut, aparent aiurit, care îlroagã pe domnul Josef Bungalor sã-l înveþecui ºi cum sã dea spagã, pentru a-ºi recãpãtapãmânturile pãrinþilor, deportaþi de naziºti întimpul rãzboiului. Lecþia de „dat spagã“ estede un umor savuros.

E clar cã lucrurile funcþioneazã ºi astãzica ºi atunci, cu influenþe, interese mercantileºi rubedenii.

Povestea devine tragicã atunci cândintrusul Nok îºi descoperã adevãrataidentitate.

Ce vor face Nok, Josef ºi Veronika maideparte în acest thriller comic, veþi afla venindla spectacol.

... Un spectacol profund, unde tragicul ºi

comicul se împletesc în interpretarea deexcepþie a celor trei mari actori.

Distribuþia:Josef Bungalor COSTEL CONSTANTINVeronika Bungalor ADELA MÃRCU-

LESCUNok DAN TUDOR- Miercuri, 3 decembrie, ora 20.00,

Internationales Theater, FRANKFURT -Hanauer Landstrasse 7-9, telefon069/4990980.

- Vineri, 5 decembrie, ora 19.30,Karlstorbahnhof, Karlstor 1,HEIDELBERG,Tel. 0622-783797, 0173-8564601.

- Sâmbãtã, 6 decembrie, ora 19.30,Sporthalle Botnang, Kauffmannstraße 39,70195 STUTTGART telefon (0711)8661238; 0176- 83165478.

- Duminicã, 7 decembrie, ora 19.00,Gasteig, Rosenheimer Str. 5 , MÜNCHEN,Tel. 089//548181-81.

- Luni, 8 decembrie, ora 19.00,

Sportgastst. Stätzling, AUGSBURG, Tel.0821/78345

OASPEÞII NOªTRI CÃTREÎNCHEIEREA ANULUI:

Adela Mãrculescu – Lebãda albã ateatrului românesc

Q Magazine,....... „din culisele unei vieþitrãite având teatrul ca unic mod de viaþã!

Poate cea mai frumoasã femeie a teatruluiromânesc spunea, de curând: „actul trei alvieþii mele e bine scris”. Ce-l face, oare, atâtde meºteºugit?! Amintirile tinereþii sauînþelepciunea anilor de acum?!“

Costel Constantin„ .......A avut multe roluri bune în filme,

dar n-am sã-i uit interpretarea deosebitã din“Zbor deasupra unui cuib de cuci”, la TeatrulNaþional. O voce sonorã, timbratã, ointerpretare complexã a rolului lui McMurphy.“ (din Facebook, Rose)

Dan Tudor .... Îl cunoaºtem cu toþii, nebucurãm sã-l revedem.

INVITAÞIE LA TEATRU

Dragi prieteni ai DIALOGULUI,D I A L O G

Deutsch-Rumänischer KulturkreisKöln Cercul Cultural Româno-German

www.kulturkreis-dialog-koeln.devã invitã în ziua de duminicã, 26 octombrie

2014, ora 16:00 la Melanchthon-Akademie,Kartäuserwall 24 b, 50678 Köln, sala U 3 la oîntîlnire cu tema:

”Impresii dintr-o cãlãtorie prin Þinuturilede chihlimbar. Un periplu baltic: Letonia,Lituania, Estonia”.

Referenþi: Alexander ºi Renate

TimoschenkoDeºi considerate aproape întotdeauna ca un

întreg, cele trei þãri baltice – Estonia, Letonia,Lituania – au pe lângã asemãnãrile datoritãpeisajului geografic fiecare un caracter specific,legat de istoria, cultura, limba proprie.

Istoria ultimelor douã secole le-auapropiat însã mult pe cele trei mici popoare cadestine, ca voinþã de libertate, deindependenþã ºi de a-ºi pãstra fiinþa naþionalã,opunându-se sub cele mai diferite formeoricãrei opresiuni strãine, iar acum depunândtoate eforturile într-o evoluþie paºnicã ºi

democraticã în cadrul unei Europe unite.Atenþia mass-mediei le-a readus în ultimultimp în actualitate datoritã evenimentelor peplan geopolitic din acest an.

Vom prezenta impresiile noastre în urmaunei cãlãtorii fãcute în august-septembrie 2014,însoþind prezentarea cu proiecþii – fotografii,secvenþe filmate în cursul cãlãtoriei, precum ºivideoclipuri cu aspecte din regiunea respectivã.

Pentru întrebãri ºi discuþii vã stãm cuplãcere la dispoziþie!

Intrarea: 4,- euroManifestare în limba românã

Invitaþie la DIALOG-26.10.2014


SUDOKU

INTEGRAMÃ

Vorbesc douã prietene:- Am fãcut cunoºtinþã pe net cu

trei bãrbaþi: primul este bogat, aldoilea – deºtept iar al treilea esteun dansator desãvârºit. Pe care sã-l aleg?

- ªtii, dragã, cred cã cel maiuºor e sã-l înveþi pe primul sãciteascã ºi sã danseze.

******Canibalul cãtre copiii sãi:- Copii, sã fiþi cuminþi anul

ãsta, cã, dacã nu vine MoºCrãciun, n-avem din ce facefripturã!

******Trei scheleþi mergeau pe

stradã. La un moment dat unul îlpipãie pe cel de lângã el ºi zice:

- Ia uite ce oase tari ai! Când aimurit?

- In 70’ zice scheletul. Eh… semânca sãnãtos atunci. Dar tu cândai murit?

- Pãi în 90’, dar ºi atunci se

mânca încã sanatos.- Da se vede cã si tu ai oase

tari..calciu… ce sã mai.- Când ai zis cã ai murit? îl

intrebarã curioºi pe al treileaschelet.

- Bã, eu n-am murit! Suntstudent ºi mã duc la cursuri.

******O femeie de 47 de ani, goalã în

uºa de la baie, îºi întreabã soþul:- Tu crezi cã-mi arãt vârsta?Soþul îi rãspunse:- Dacã mã uit la pãrul tãu, îþi

dau 25; la bust 30; pentru talie 35;la picioare 30…

- Mulþumesc iubitule, chiarcrezi asta?

- Stai aºa, cã n-am terminat deadunat…

******- Bulã, am fost la ghicitoare ºi

mi-a spus cã nu mã mai iubeºti!- De ce dai banii pe prostii?

Asta puteam sã-þi spun si eu!

Gratis…******

Un român se duce sã vizitezeVaticanul. Dupã un timp i se facefoame ºi începe sã caute unrestaurant.

În timp ce cãuta îl acosteazã unproxenet:

- Hei! Una ragazza, blonda,bella!

Românul cum nu ºtia italianaîncearcã sã îi explice cã el cautã unrestaurant sã mãnânce:

- Papa, papa…Dupã un timp apare proxenetul

din nou:- Hei! Una ragazza bruna,

bella!Românul în continuare

preocupat de problema lui:- Papa, papa…Dupã un alt rãstimp apare

proxenetul din nou:- Hei! Papa dice che no, ma io

ho trovato due cardinali…

BBAANNCCUURRII ,, GGLLUUMMEE.. .. ..

Îmi dã prin cap anul acesta

De-aºa scumpete-n prãvãlii,

Sã-mi iau costum, sã le fac festa,

Sã-i sperii ºi eu pe copii;

Când vor veni de Halloween

S-apar în faþa lor mascat,

Sã-i vad cum fug ºi nu mai vin,

Trei nopþi sã facã pipi-n pat ;

Dar ce costum i-ar îngrozi?!

Copiii azi, fãrã tromboane,

Mascat în drac, vampir, ce-o fi,

Nu scap pân' nu le dau bomboane,

Ce Baba-cloanþa! Te joci, frate?!

Dracula poartã azi scufiþã (!)

Astea-s poveºti de ei fumate

Din primul an de grãdiniþã,

Cãci zilnic, la televizor,

Privind a' lumii tragedii,

N-am sã gãsesc nici de-am sã mor

Costum sã-i sperii pe copii...

S-apar ca Sadam Hussein,

Ar râde-n hohote de mine,

Sau Gheorghe Bush, cu-n M sixteen,

M-ar lua de fraier... ce ruºine!

Ori mã gândesc, plin de frisoane,

În Michael Jackson cum mi-ar sta...

Mai bine le voi da bomboane,

Eu... greu mã pot decolora...

M-ar aranja-n Robert Mugabe...

Doar chestia aia, bat-o vina (!)

Nu-i ca a lui, mi-au spus trei babe

Pânã acum cã-i.... made-n China...

Poate-n Madonna, cã, parol!

Cu faþa ei i-aº termina...

Nu þine, cã la trupu-mi gol

Vreun câine mi-e cã va turba ;

Nici în Celline Dion mascat,

Cum sunt tenor, eu, irlandez,

Cântând, ajung iar arestat

Învinuit c-o plagiez....

Într-un bancher ce a speriat

Lovelele din bãnci prin lume (?!)

Mai bine nu, de-s confundat

Femeile vor face spume,

ªi nici sã fiu plãtit mãcar

N-aº apãrea ca cerºetor,

Vor crede cã-s parlamentar

Sau cel puþin vreun senator....

Ca matelot, nu am chelie,

În doctor nu, pe ei am boalã....

Ce-ar fi s-apar ca o stafie

Pe criza asta mondialã (?!)...

I-aºtept disearã ca sã vinã,

Fãrã bomboane, curajos,

Le-arãt chitanþa de benzinã

ªi buzunarele pe dos!

FOLCLOR INTERNET-IST ROMÂNESC


C M Y K

HALLOWEEN

Pagina 17octombrie - noiembrie 2014

C M Y K

TALON DE CONCURSPoþi câºtiga un abonament ANUAL la ziarul VOCEA TA dacã vei

rãspunde corect la urmãtoarea întrebare:

Întrebare:

Cum se numeºte candidata care a reprezentatGermania la concursul Lady Callatis 50+?

Rãspuns:_______________________________________________

_______________________________________________

Nume__________________________________________;

Prenume _______________________________________;

Adresa _________________________________________

Telefon ________________________________________;

42

Talonul va fi trimis pânã cel târziu ultima zia lunii în curs pe adresa redacþiei:

DACIA e.V., Petersauracher Straße 39, 90449 Nürnberg

Câºtigãtorul dinnumãrul trecut

este EUGENSTOICA-

OFFENBACH

Rulouri cu scoþiºoarã din pâineTimp de preparare: 40 minGata in: 40 min

Ingrediente12 felii paine alba proaspata200 g unt moale150 g zahar1 ceasca scortisoara

PreparareÎnvaþã sã prepari rulouri cu scorþiºoarã din pâine, ca în þãrile nordice

fãrã prea multe ingrediente. Se pot consuma la cafea sau ceai ºi suntsuper gustoase.

Taie coaja de la o felie de pâine albã ºi ruleazã cu sucitorul pânãdevine foarte subþire.

Unge abele feþe ale feliei cu unt topit, scorþiºoarã ºi zahãr, pânãacoperi întreaga suprafaþã.

Îndoaie pãtratul de aluat pe din douã ºi ruleazã într-un fel de ruloudulce delicios.

Pune ruloul într-o formã de brioºã sau dacã vrei sã le împãtureºtialtfel, le poþi plasa pe o foaie de copt într-o tavã întinsã.

Repetã procedeul în funcþie de cantitatea de rulouri doritã ºi coacerulourile timp de 15-20 de minute la cuptor, sau pânã se rumenesc.

Poftã bunã!

REÞETA LUNII

Jneapãnul, jep, catun (Pinus mugo Turra,Pinus montana Mill) este un arbust cu tulpinãculcatã sau ascendentã, ramificatã, cu crengileplecate la pãmânt; scoarþa este cenuºie-brunã,crãpatã în plãci neregulate; cu frunze aciculate,câte douã, rigide, îngrãmãdite câte douã sprevârful lujerului, în coadã de vulpe, adeseaîncovoiate spre lujer în formã de secerã, de unverde viu ºi cu olungime de 3-8 cm. Conurilesolitare sau câte douã - trei aproape sesile,ovoide, sau sferice, de 2-6 cm lungime, cuumbelic central, scurt mucronat, înconjurat deun inel negru. Maturitatea este timpurie, la 6-10ani, iar periodicitatea fructificaþiei anualã.Jnepeniºurile se gãsesc în zone unde stratul dezãpadã este prezent 80-160 zile pe an, astfel cãperioada de vegetaþie de 5-6 luni pe an oferã operioadã de creºtere ºi maturizare a lemnului demaxim 3-4 luni pe an.

Este un conifer, care creºte sub formã dearbust la altitudini montane situate între 1500-2300 m. Este considerat un pin târâtor. Se mainumeºte ºi pin de piatrã, jip mare, cetinã strâmbã.Este o relicvã glaciarã, considerat monument alnaturii, fiind interzisã distrugerea lui din floraspontanã. Înfloreºte în perioada iunie - august,conurile rãmân pe lujeri mai mulþi ani.Elasticitatea tulpinilor oferã o rezistenþã deosebitãîmpotriva avalanºelor, viscolelor ºi stratului grosde zãpadã. Zãpada poroasã, conþinând un marevolum de aer, care acþioneazã ca termoizolant, areun important rol protector, faþã de temperaturilefoarte coborâte. Jnepeniºurile constituie un sistemde apãrare împotriva avalanºelor, protejândpãdurea din vale.

Partea utilizatã. RecoltareSe utilizeazã mugurii, recoltaþi înainte de a

se desface, în lunile martie, aprilie. Mugurii se

rup cu rãmurica de susþinere pânã la 3 cm. Seusucã la umbrã ºi cât mai rapid, pentru a nu sedesface.

Principii activeCetina ºi mugurii conþin ulei volatil, alcooli,

tanin, rezine, substanþe minerale, vitamina C.

Efecte farmacologiceDin muguri, sau vlãstarii tineri, se obþin

substanþe cu efect antiinflamator, regenerator alþesutului osos în procesele de decalcifiere.Indicat în anumite forme de reumatism, artrozã,osteoporozã.

Mod de utilizareSe pot folosi urmãtoarele preparate:PENTRU UZ INTERN:

Infuzie (o linguriþã la canã), 2 - 3 cãni pe zi;Sirop pectoral din 100 g muguri zdrobiþi,

maceraþi 12 ore în 100 ml alcool, peste care setoarnã 1/2 l apã clocotitã ºi se strecoarã dupã 6ore, adãugându-se 650 g zahãr care se dizolvã lacald, completându-se cu apã pânã la 1 litru.

PENTRU UZ EXTERN:Bãi antireumatismale cu infuzie;Loþionãri ale tenului, de asemenea cu

infuzie.Tot sub denumirea de jneapãn existã ºi

Juniperus communis, Pinus montana (Pin montan)

SÃNÃTATE ADEVÃRATÃ DIN NATURÃ

Jneapãnul, regeneratoral þesutului osos


Nu sunteþi atât deavantajaþi cât sperapersoana, care se vadovedi foarte curând

profitoare. Plini de ei, aceºtinativi vor fi la sfârºitulintervalului un pic vulnerabili,pe plan afectiv. Ei vor sãmascheze ezitãrile din acestplan..

La locul de muncã,se ajunge la o ame-liorare a situaþiei,dacã acceptaþi

discuþii lãmuritoare ºi reluareaunor studii sau perfecþionãri.Nativii vor renunþa la posturilipsite de importanþã socialã.

Cei care au cooperatcu dumneavoastrã ºicare încã susþin cãfac acest lucru se

dovedesc adevãraþi escroci.Trebuie sã fiþi permanentvigilent pentru a nu fi pãcãlit.Drumurile lungi ºi cãlãtoriilepeste hotare vã avantajeazã.

Nativii suntcooperanþi ºideschiºi la oriceactivitate care le

pune creativitatea la încercare.Ei vor ceda în faþa persoaneloriubite, ba chiar le vor faceconcesii ºi adversarilor.

Nativii plãtescscump faptul cã s-au dãruit cus i n c e r i t a t e .

Persoana iubitã se dovedeºterigidã, criticã ºi bârfitoare.Echilibrul psihic este fragil, iarRacilor nu le vine sã creadã cacei dragi îi abandoneazã. Dinpunct de vedere profesional,situaþia rãmâne înfloritoare ºiacest lucru îi ajutã sã seechilibreze cât de cât.

Se poate instala ostare de teamãn e j u s t i f i c a t ã .Nativii îºi ascund

starea sub o alurã agreabilã ºiamabilã. Sunt atraºi de cuvintelede duh, de glume ºi de tandreþe.

Nativii þin sã-ºidovedeascã din plincompetenþa, pe planprofesional. Ei îºi

valorificã toate capacitãþile ºicalitãþile personalitãþii lor ºi sesimt mari oratori. Luna aceastase risipesc toate neºansele, iarfalºii prieteni sunt, în sfârºit,demascaþi.

Aceºti nativi trãiesco stare de revoltãcontinuã faþã de toþiºi de toate. Au

tendinþa de a-ºi exprima directpretenþiile financiare ºi obþinmai mult din ce sperã.

Pot sã aparã micig h i n i o a n ereferitoare laachiziþionarea total

neinspiratã a unor obiecte. Toþidin anturaj se mirã de acceselede timiditate ale acestor nativi.Acest comportament nu le estecaracteristic ºi va dispãrearapid.

Nonºalanþa ºi plã-cerea de a trãi s-arputea sã-i facã penativi sã ia calea

spitalelor. Crizele biliare sau destomac pot reapãrea în oricemoment. Sunt avantajaþi toþi ceicare dau examene. La serviciu,se normalizeazã relaþiile cucolegii ºi cu ºefii direcþi.

Pot apãreaaccidente banale,dar invalidante.

Elementelor mãrunte li se dã oimportanþã disproporþionatã.Nativi nu mai suportã pe nimeniîn preajma lor, fiindcã s-ausãturat sã fie în centrul atenþiei.

Riscul pentrusãnãtate care apareluna aceasta ºi carese manifestã printr-

o erupþie sau alergie se vadovedi de lungã duratã. Nativiisunt solicitaþi din punct devedere profesional în mai multepãrþi ºi uneori nu prea mai ºtiucum sã facã faþã.

Vând casã în Fãgãraº zona centralã (Str.Libertãþii nr.20), 2 camere, parchet, sobeteracotã, bucãtãrie mare, antreu, baie. Terentotal 312 mp Curte, grãdinã, beci, suprafaþãfolosibilã 65 m.p., zonã liniºtitã. Telefon: 085187951. Familia Bartesch.

Vând apartament 2 camere decomandate -suprafaþa utilã 50 mp - Bucureºti, zona foartebunã - Bucur Obor -(maximum 15 minute pânãla Universitate) ) Toate facilitãþile în proximitate- hipermaket Klaufand, Piaþa ºi MagazinulBucur Obor, vis-a vis de bloc exista ºcoala,grãdiniþã, 2 policlinici. Apartamentul este recentzugrãvit, tâmplãrie termopan; mobilã nouã/modernã. Informaþii suplimentare - Tlf 0753-351.783 email: [email protected]

Vând casã cu curte ºi grãdinã 1500 m.p înoraºul Agnita, jud. Sibiu, str. Mihai Viteazul nr66. Totul este renovat, 3 camere ºi bucãtãrie.Telefon: 0911 6588352

Schimb apartament cu 3 camere, 70 m.p.,parter, balcon, cu aprobãri pentru spaþiucomercial în Râmnicu Vâlcea, cu apartament înzona Nürnberg ºi împrejurimi cu 2 camere. Tel.015143464072, 0040.745.611.162.

Vând teren în Sibiu, ªura Mare, 1029 demetri pãtraþi, teren cu toate facilitãþile. Situat înCartier de Case. Telefon: 0049 1711208253

Închiriez apartament cu 2 camere înFrankfurt am Main, complet mobilat ºi utilat,zonã centralã, în apropiere de gara centralã.Relaþii la telefon: 015784523637 sau015143435201. Rog seriozitate.

Vând casã în Reºita: 6 camere, 2 bãi,încãlzire centralã gaz, curte, garaj, anexe,grãdinã 540 Mp. Ioan Draia. Telefon:+40744615904.

Închiriez apartament cu 2 camere înFrankfurt am Main, complet mobilat ºi utilat.Zonã centralã, în apropiere de gara centralã.Telefon: 015784523637 sau 015143435201. rogseriozitate.

Vând apartament 3 camere, parchet, 2bucãtãrii, geamuri termopan, o baie, hol, coridorlung, 2 boxe, garaj în curte, încãlzire proprie pegaz. Informaþii la telefon: 0257 281 996

Trupã muncitori, cãutãm de lucru înGermania în domeniul demolãrii. Am mai lucratun an în Hamburg. Telefon: 0040 75862803.

Tâmplar, tapiþer, paturi, canapele,fotolii,montaj parchet clasic, cu experienþã vastãîn România ºi strãinãtate,caut de muncã îndomeniu (sau ºi altceva,decent ) sau cautpartener de afaceri cu mic spaþiu propriu pentrua deschide un mic atelier de mobilã -tapiþerie înGermania. Ma puteþi contacta pe skypemario.mario1975 sau [email protected]

Profesoarã de limba englezã cu experienþãîn predare în România ºi Germania, ofer oreparticulare de limba englezã pentru nivel deîncepãtor, mediu ºi mediu-avansat. Informaþii latel. fix 0911 3150856 sau mobil 0178 5169460, e-mail [email protected], Nürnberg.

Colegiul femeilor de la MehrGenerationHaus din Schweinauer Hauptstr. 31, vã pune ladispoziþie cursuri de croitorie. Aici vã învãþãmcum sã faceþi din hainele VECHI, NOI. Gratuit,în fiecare zi de MARÞI între orele 17- 19.Contact: Anemarie Hock, telefon: 0174 7188127.

Ofer servicii de manichiurã, pedichiurã ladomiciliul clientei, în Nürnberg, Fürth, Stein.Telefon: 0175 8353537.

MUZICÃ LIVE pe gustul tãu!!!!Aniversare, nuntã, botez, chef sau oriceeveniment , poate fi deosebit dacã esteacompaniat de NOI. Sunaþi la 01521 2247227.

Vrei o paginã web realizatã pe gustul tãu,iar asta într-un timp scurt? Ai nimerit undetrebuie! Telefon: 0160 3373128. Preþuri pentrutoate buzunarele!

Eºti pensionar, locuieºti în zona Nürnbergºi ai nevoie de o persoanã care sã te ajute ladiverse lucruri?Nu îþi cunoºti drepturile înGermania? Vrei sã ai pe cineva care sã-þi facãclipele de singurãtate mai frumoase? Ai nevoie deun consilier în vederea integrãrii în sistemulsocial etc? Noi ºi specialiºtii noºtri te putem ajuta.Este de ajuns sã ne contactaþi ºi vom gãsi soluþiaîmpreunã ( în limba maternã- românã) de a vãintegra mai uºor. Telefon: 0160 33 73 128-

Tânãr cãsãtorit 40 ani, locuiesc înNürnberg, mecanic de meserie, posesor permisde conducere categoriile: B, C, E caut loc demuncã. Telefon: 0151 71 305 930

Tânãr 26 ani, doresc de lucru în domeniulconstrucþiilor. Amenajãri interioare ºi exterioaresau în agriculturã. Telefon: 004 0729582400

Tânãr, caut de lucru în Germania în oricedomeniu. Telefon 0040749225241

Tânãr 32 ani, caut de lucru în oricedomeniu. Locuiesc în Nürnberg. Am lucrat ca:electrician, tehnician sisteme alarmã, fotograf.Înþeleg ºi vorbesc puþin germanã, dar vorbesc ºiscriu foarte bine engleza. Telefon: 01522 9649376.E.mail: [email protected]

"Adriana Touristik Gmbh" angajeazãºofer de autocar, part time, domiciliu în zonaAugsburg. [email protected],Telefon: 0177 65 83 836"

Doamnã, îmi ofer serviciile pentru îngrijitbãtrâni sau în agriculturã. Telefon: 0175 907 1210 Nürnberg.

Cetãþean român, doresc sã lucrez înGermania la o familie. Ajutor în gospodãrie,pãsãri, animale etc. Dacã e necesar pentru menajpot veni ºi cu soþia. Vorbim puþin germana. Posedpermis conducere B,C.Tel: 0746144539 sau0267708065.

Ai terminat o ºcoalã de moaºe? Cunoºtilimba românã ºi germanã bine? Avem nevoie dedumneavoastrã! Telefon: 0160 3373128Nürnberg

Caut un loc de muncã în domeniulfabricilor de producþie sau firmelor de curãþenieîn zona Nurnberg. Lb. germanã la nivelconversaþional. Bozan Eugen Sebastian. Tel:015141305791

Doamnã 41 ani din Würzburg caut demuncã în domeniul curãþeniei, dimineaþa.015166207380 Radoveanu Adriana.

Român, caut de lucru în Germania laferme sau instalaþii de abºare, vopsitorie.Telefon: 004 0758 628039.

Cãutãm urgent de muncã. Suntem doibãieþi cu vârsta de 27 ºi 28 ani, ºi acum neaflãm în Italia fãrã nicio ocupaþie. 1 ( Candidat). Mã numesc Bordea Vasile ºi suntdin Piatra Neamþ ºi am 27 de ani. Am lucrat îndomeniul construcþiilor exterior ºi interior ºi amurmãtoarele experienþe de 4 ani: finisãri, zugrãvie,rigips, plaster, gresie, faianþã. Sunt foarte motivatîn a colabora cu voi pentru cerinþeledumneavoastrã. Telefon: 0040 7586280392 ( Candidat). Mã numesc Calestru AndreiCosmin ºi sunt din Petroºani. Am fãcut ªcoalaProfesionalã ºi am diplomã de sudor. Am 28 deani, permis de conducere categoria B (Luat înItalia), am atestat european pentru magaziner înfabricã ºi pentru uz de stivuitor. Dorec sãcolaborãm, având urmãtoarele experienþe îndomeniul construcþiilor: 5 ani montaj de plãci demarmurã ºi polistiren pe exterior, de faþadã, suntcapabil ºi de amenajãri interioare ºiexterioare.Telefon: 0040 758628039.

Mã numesc Laura sunt cãsãtoritã ºi am doicopii. Îmi doresc cu ardoare sã ajung înGermania împreunã cu soþul sã îmi gãsesc delucru orice, undeva în gastronomie, soþul îndomeniul tâmplãriei deoarece este calificat înacest domeniu ºi plus de asta, cunoaºte limbagermanã. ªtiu cã nu este uºor, însã viaþa dinRomânia este greu de descris in cuvinte! Dacãcineva cu suflet mã va putea ajuta cu orice, chiarºi cu un sfat, mã puteþi gãsi la nr de tel:0761800263 sau 0766844432 .

Tânãr, 34 ani din Nürnberg, sudorprofesionist, caut de lucru în domeniu sau ºoferpânã în 3, 5 t. Am cunoºtinþe medii de limbagermanã. Telefon: 0175 8353537.

Tânãrã cu domiciliul în Nürnberg, caut delucru în domeniile: gastronomie, curãþenie,îngrijire bãtrâni sau copii. Telefon: 01758353537.

ADV Allrond AG cautã ºofer profesionistclasele CE. Cunoscãtor de limba germanã, nivelminim. Telefon: 0172 9596897 sau e.mail:[email protected]

Doamnã 35 ani, serioasã, cetãþean româno-german, îmi ofer serviciile pentru a ajuta bãtrâniila: plimbare, cumpãrãturi, rezolvarea deprobleme la Instituþiile germane, consultanþepsiho-sociale etc. Informaþii la numãrul detelefon: 0160 33 73 128

Bãrbat caut loc de muncã în construcþii sauîngrijitor de animale sau în agriculturã. Rogseriozitate. Telefon: 0911 7429052 sau 10512079331

Doamnã. Caut loc de muncã caîngrijitoare la bãtrâni în Nürnberg sauîmprejurimi. Rog seriozitate. Telefon: 09117429052 sau 1051 207933114

Tânãrã 30 ani, caut spre îngrijirebãtrân(ã) în zona Nürnberg. Nutrebuie oferitã cazare ºi masã.

Telefon: 0160 33 73 128.

LOCURI DE MUNCÃ

Tânãr 35 ani, cu experienþã îndomeniul construcþiilor, amenajãri ºifinisaje interioare ºi exterioare, îmiofer serviciile în domeniu în zona

Nürnberg. Telefon: 0160 33 73 128 .Calitate ºi comfort!

Doamnã cu studii psiho-sociologice.Caut persoane care au nevoie de

consultanþã psiho-socialã, cu sau fãrãdizabilitãþi din zona Nürnberg/

Erlangen/ Fürth. Sunt cetãþean românºi german, vorbesc ambele limbi bine.

Telefon: 0160 33 73 128.

SERVICII

IMOBILIARE

octombrie - noiembrie 2014Pagina 18 ZZiiaarr ddiissttrriibbuuiitt îînn AAuussttrriiaa,, BBeellggiiaa GGeerrmmaanniiaa ººii OOllaannddaa

MMMMIIIICCCCÃÃÃÃ PPPPUUUUBBBBLLLL IIIICCCCIIII TTTTAAAATTTTEEEE MMMMIIIICCCCÃÃÃÃ PPPPUUUUBBBBLLLL IIIICCCCIIII TTTTAAAATTTTEEEE MMMMIIIICCCCÃÃÃÃ PPPPUUUUBBBBLLLL IIIICCCCIIII TTTTAAAATTTTEEEE

Materialele din aceastã paginã suntpublicitare. Rãspunderea pentru conþinutul

lor NU aparþine ziarului VOCEA TA.

Talon pentru abonament (valabil pentru Germania)

Nume_______________________________________;

Prenume ____________________________________;

Adresa ______________________________________

_____________________________________________

Telefon _____________________________________;

Doresc un abonament la ziarul VOCEA TA pentru

6 luni 12 luni

(30 euro, transport inclus) (55 euro, transport inclus)

PLATA SE VA FACE ÎN CONTULDACIA e.V..

VR-Bank NürbergKonto: 1932497; BLZ: 760 606 18

Talonul va fi trimis pe adresa redacþiei:DACIA e.V., Petersauracher Straße 39, 90449 Nürnberg

42

Numai pânã la sfârºitul lunii AUGUST plãteºti un an ºi primeºti abonamentul un an ºi jumãtate.

octombrie - noiembrie 2014 Pagina 19ZZiiaarr ddiissttrriibbuuiitt îînn AAuussttrriiaa,, BBeellggiiaa ººii GGeerrmmaanniiaa

Familie de tineri, 30 respectiv 34 ani, cu uncopil, cãutãm urgent în zona Nürnberg câte un jobstabil pe o perioadã între minim 6luni-1an, îndomeniile: gastronomie, hotelier, restaurant,fabricã de ambalat mezeluri, fabricã de conserve,murãturi sau orice alt domeniu în care am putealucra fãrã drept de lucru (încã nu îl deþinem!). Ebine venitã orice ofertã decentã!!! Putem ficontactaþi la orice orã la nr. de tel.015775185775.Vãmulþumim!

Caut loc de muncã ca: Lagerarbeiter mitGablerstaplerschein, Mitarbeiter inIndustrieproduktion, küchenhilfe oder Barman, îngastronomia italianã sau germanã. Telefon: 015120931404.

Caut loc de muncã pentru mine ºi fiul meu învârstã de 21 ani. A terminat liceul în domeniulelectric. Eu am 42 ani ºi am terminat liceul demeserii. Momentan lucrez într-un restaurant laStuttgart. Telefon: 015143619133.

Doamnã 34 ani din Braºov. Caut loc demuncã în domeniile: curaþenie, ajutor în bucãtãriesau îngrijire copii. Informaþii la telefon: 01634638763.

Tânãr 21 de ani caut urgent loc de muncã îndomeniul construcþii, ca ajutor sau orice alte muncidure, la ferme sau orice altceva. Sunt un tânãrserios ºi cu dorinþa de a lucra cinstit. Am condiþiefizicã bunã, cunosc limba germanã la nivel deconversaþie. De preferabil prin zona regiuniiHessen sau în apropiere. Telefon: 015213547564.

Caut urgent loc de muncã ca spãlãtor de vasesau femeie de serviciu în zona Frankfurt am Mainsau lângã. Mã puteþi contacta la numãrul detelefon: 015213547564

Doamnã 43 ani, locuiesc în Germania, cautde lucru în orice domeniu. Domiciliez în HöhrGrenzhausen, am permis auto. Prefer în zonã.Telefon: 015779590541.

Caut loc de muncã, ºofer profesionistA,B,C,E, ospãtar barman, în construcþii, instalatorsanitar ºi termic, spaþii verzi, ajutor bucãtar.Numele meu este Claudiu, telefon de contact0034622830039 sau 0034942134088. Vorbesc limbaromâna, spaniolã, italianã ºi puþin englezã. Vãmulþumesc!

Bunã! Suntem douã fete serioase cu vârsta de23 respectiv 24 de ani,vorbitoare de limba germanãla nivel de conversaþie (am fãcut un curs de limbagermanã 3 luni). Cãutãm un loc de muncã zonaFrankfurt am Main. Pentru început e bine venitorice (ajutor în bucãtãrie, femeie de serviciu) sauorice altceva decent! Ne puteþi contacta la numãrulde telefon: 015213547564.

Femeie serioasã, 56 de ani, caut spre îngrijirebãtrâni, preiau ºi funcþiile gospodãreºti, precum:curãþenie, cumpãrãturi, etc. Doresc cazare ºisalariu la înþelegere. Am cunoºtinþe de limbagermanã, începãtor. Mã puteþi contacta la Nr. Tel.:0621- 7895893.

Sudor calificat, 3 ani ºcoala profesionalã îndomeniu construcþii metalice ºi maºini de ridicat, cuexperienþã 25 ani în România, 10 ani în Spania,actualmente rezident în Spania, doresc foarte multloc de muncã în domeniu. Vã mulþumesc anticipat!Telefon: 015253945176.

SALON COSMETIC - cautã cosmeticianãromâncã (cu diplomã în domeniu), care sã aibãexperienþã în manichiurã, pedichiurã ºi cosmeticã.Salariul este calculat la realizãri. Informaþii la tel :0157 88536398

FIRMÃ DE CURÃÞENIE - cautã persoanecu experienþã pentru curãþenie. Vârsta minim 30de ani. Informaþii la tel : 0157 84663115

Tânãr 43 ani, cetãþean german, 1.76, caut sãcunosc o domniºoarã cu vârsta pânã în 45 de ani(poate avea ºi copii) pentru a întemeia o relaþiebazatã pe prietenie, dragoste ºi respect reciproc.Telefon: 0152 08251134

Domn vãduv 66 ani român-ungar, stabilit înGermania, caut o doamnã serioasã între 60-70 deani pentru o relaþie serioasã ºi stabilã. Telefon:015166235056

Doamnã drãguþã 1.70, 70 kg, 60 ani, dorescsã cunosc un domn cu vârsta între 57-65 ani pentruprietenie, bazatã pe înþelegere ºi respect reciproc.Telefon: 015771784263. Vorbesc limba germanã ºiromânã.

Român 66 ani, stabilit în Germania-Stuttgart, caut o partenerã pentru o relaþie stabilã,bazatã pe seriozitate ºi respect reciproc. Telefon:0152 169 27088.

Doamnã serioasã 65 ani, caut spre îngrijirebãtrâni sau copii ( experienþã 45 ani educatoare).Preiau ºi funcþiile de curãþenie, cumpãrãturi etc.Cunoºtinþe minime de limba germanã. Doresccazare ºi salariu la înþelegere în zona Nürnberg.Telefon: 0911 32 16 21 89 sau 160 5755898.

Doamnã 79 ani, româncã, locuiesc înMannheim, doresc sã cunosc o persoanã apropiatãvârstei mele care vorbeºte limba românã pentrupetrecerea timpului liber împreunã. Telefon: 015787 33 27 04.

Domn 55 ani, 1,80 m, 82 kg, german,nevorbitor de limba românã, caut o româncã între40-50 ani, suplã, pentru o relaþie serioasã, eventualcãsãtorie. Locuiesc în Bad Staffelstein. Telefon:01522 1603200.

Doamnã drãguþã minionã, doresc sã cunoscun domn cu vârsta între 60-70 ani pentru prietenie,eventual cãstãtorie. Cunosc limba românã ºiitalianã. Telefon: 004 0721 933638.

Doamnã atractivã, modernã, minionã, 60ani, doresc sã întâlnesc un domn serios, care sãvorbeascã limba românã, pentru o relaþie deprietenie, bazatã pe înþelegere ºi respect reciproc.Telefon: 004 0721 711182

Cetãþean german- vorbesc limba românã, 38ani, 1.80m, 76 kg, sportiv, din familie deosebitã,serios, bun dansator. Iubesc înotul, muzica, filmeleºi excursiile. Doresc pentru cãsãtorie o fatã (femeie)serioasã ºi hotãrâtã pentru a face o familie.Condiþii: slabã, pânã în 35 ani. Telefon: 0162 57 91438

Doamnã atractivã 46 ani, doresc sã cunoscun bãrbat în vederea unei relaþii stabile ºi serioase.Telefon: 015739173555.

Ardelean, cu cetãþenie românã ºi germanã,cu vârstã peste 60 ani, 1,72m, 78 kg, caut opartenerã serioasã pentru a ne oferi respectreciproc ºi care doreºte o schimbare în viaþã,eventual cãsãtorie,a proape de Stuttgart. Telefon:0174 3164182

Domn 65 ani, român, stabilit în Germania,caut o partenerã stabilitã în Germania pentru orelaþie stabilã, bazatã pe respect reciproc. Telefon:0151 21858148

Sunt român, cu cetaþenie austriacã, doresc sãcunosc o partenerã cu simþul seriozitaþii, care sã deaun sens frumos vieþii mele. Sunt zodia Leu, amprobleme cu aparatul locomotor, mã deplasez cucârje Telefon: 0043767/ 5840747

Sunt o româncã în vârstã de 46 de ani ºi de 13ani locuiesc în Germania. Dupã o cãsãtorie eºuatãde 9 ani cu un bãrbat german îmi doresc sã iauviaþa de la început. Doresc sã cunosc un bãrbatserios care sã vrea sã îºi schimbe ºi el viaþa. Ca zodiesunt Rac. E.mail dorinaelama@ yahoo.de

Cetãþean român- 1,70 m, 75 Kg, 47 ani,serios, munictor, fãrã obligaþii. Caut o partenerãpentru o relaþie bazatã pe respect reciproc ºiprietenie, eventual cãsãtorie. Preferabil sã fie între36-45 ani, slãbuþã. Telefon: 0151 45230 790-(Mihail)-München.

Vând autoturism marca ALFA ROMEO 156,an fabricaþie 2000, TAV nou, motor benzinã 1997 cm.Schimbat recent telescoape. plãcuþe ºi discuri defrânã. Închidere centralizatã, alarmã, jante aliaj,oglinzi electrice ºi încãlzite, geamuri electrice faþã ºispate, climã. Preþ: 1800 Euro Telefon: 0175 8353537

Doreºti sã ajuþi conaþionali de-ai tãi donândlucruri care þie nu îþi mai trebuiesc, dar au ei oacutã nevoie? Sunã ºi împreunã îi vom putea facefericiþi. telefon: 0160 33 73 128

Ofer masã ºi cazare gratuit unei pesoane desex feminin cu vârtsa între 40-60 ani, contraîntreþinerii gospodãriei în zona Frankfurt.Informaþii la telefon: 069 880621

Radio R România www.RadioR.eu , cusediul la Nürnberg cautã redactori muzicali dinGermania- în sistem de voluntariat. Nu trebuie sãlocuieºti în apropiere. Este suficient sã doreºti a faceparte din echipa noastrã, iar de restul ne ocupãmîmpreunã (iniþiere, programe etc) Telefon: 015229028 630

DIVERSE

Tânãr 45 ani, cetãþean german, 1.75, 85 kg,caut o partenerã pe lângã zona Bamberg-

Erlangen- Nürnberg, care sã cunoascã limbagermanã pentru prietenie, eventual cãsãtorie.

Exclus cele materialiste ºi aventurierele.Telefon: 0152 08251134

MATRIMONIALE

Cãsuþa redacþionalã

Director:Ionela van Rees-Zota

Director adjunct:Berthold J. Staicu

Redactor-ºefi:Adriana-Lucia CiugudeanLiliana Moldovan

Senior editor:Emil Mateiaº

Redactori:Ionela IfrimViorel MaierClement LupuIoana DiaconuViorel BãetuElena Cesar von SachseAustria: Ioan Godja Mihai Anthony Belgia:Cornel Radu LoghinLiviu Hopârtean România:Elena Chiriþã (Membrã

a Uniunii ZiariºtilorProfesioniºti din România)

Redactor economic:Sever Diculescu

Tehnoredactor:Neluº Nãstãsoiu

Ziar editat de:Ionela van Rees- Zota

Petersauracher Straße 39,90449 Nürnberg

Mobil 0049 160 33 73 128E-mail: [email protected]

Tipar executat la:TIPOGRAMM Braºov – RO

• Rãspunderea pentru conþi-nutul articolelor publicateaparþine, conform art. 206Cod Penal, în exclusivitate

persoanelor care le semneazã.

Ziar distribuit pe teritoriulGermaniei, Austriei, Belgieiºi Olandei. Pentru publici-

tate ºi abonamente vãrugam sã ne contactaþi lanumerele de telefon din

cãsuþa redacþionalã.

ISSN 2191-7272

MMIICCÃÃ PPUUBBLL IICC IITTAATTEE MMIICCÃÃ PPUUBBLL IICC IITTAATTEE

Stimaþi cititori,Pentru cã ni s-a cerut de mai multe ori sã înfiinþãm o rubricã de micã publicitate, vã oferim

oportunitatea de a ne trimite anunþul dumneavoastrã absolut gratuit. Vã aºteptãm!

Talon pentru anunþ gratuit - PENTRU PERSOANE FIZICE -

Nume___________________________________;

Prenume ________________________________;

Adresa __________________________________

Telefon __________________________________;

Text anunþ:

_________________________________________

_________________________________________

_________________________________________

_________________________________________

_________________________________________

_________________________________________

Talonul va fi trimis pe adresa redacþiei:DACIA e.V., Petersauracher Straße 39, 90449 Nürnberg

sau scrieþi-ne anunþul dvs. pe e-mail: [email protected]

Rubrica:

vânzãri-cumpãrãri cereri-oferte muncã matrimoniale diverse

Doreºti sã faci parte din membriiAsociaþiei DACIA e.V. din

Nürnberg? Eºti o persoanã cuambiþii ºi doreºti sã faci cevapentru comunitatea românã?

Atunci sunã la numãrul detelefon: 0049 160 33 73 128 sau

scrie-ne pe adresa: [email protected]. Vom gãsi împreunã o

metodã de a colabora!

42

Materialele din aceastãpaginã sunt publicitare.

Rãspunderea pentruconþinutul lor NU aparþine

ziarului VOCEA TA.

C M Y K Pagina 20

Ziar distribuit în Austria, Erscheint in: Belgien...

Documents

Transcript of Ziar distribuit în Austria, Erscheint in: Belgien...