Secretarul Uniunii „Lucian Blaga”, Cornel Drinovan: „Vom ... · PDF...

Numărul 46909.07 - 15.07.2015

SĂPTĂMÂNALUL ROMÂNILOR DIN SPANIA

Distribución gratuitawww.noiinspania.com

EL SEMANAL DE LOS RUMANOS EN ESPAÑAEL SEMANAL DE LOS RUMANOS EN ESPAÑA

Pag. 7

GRATUIT

FADERE cere demisia

președintelui CNAS pentru

declarații jignitoare față de

diaspora

Pag. 3

Un grup de parlamentari cere

sprijin pentru românii decedați

și cei spitalizați în afara țării

Lucrătorii

pe cont propriu

nu pot încasa mai

mult de 2.500 de

euro cash

Pag. 4

Receptoare Digi HD la 80 € bucata Vindem receptoare Digi TV satelit la 60 € bucata Montăm și reglăm antene satelit Facem plăți și reconectări la Digi TV Reparăm și înlocuim receptoare defecte Digi TV

OFERTA VERII LA DIGI TV SATELIT! La 2 receptoare HD primiți GRATIS un receptor standard și un LNB dublu!Veți plăti doar un abonament pentru toate 3 receptoarele.Totul la numai 200 €, cu transportul inclus!

Relații, la telefon 642 729 552

PROGRAME ROMÂNEȘTI PRIN DIGI TV SATELIT

Conţinutul acestei publicaţii nu reprezintă poziţia ofi cială a Departamentului Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni

Secretarul Uniunii „Lucian Blaga”, Cornel Drinovan: „Vom avea grijă să reprezentăm valori”

Proiect fi nanţat de Ministerul Afacerilor Externe – Departamentul Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni în perioada 25 iunie 2015 - 31 octombrie 2015

Pag. 2

În ce condiții un

autónomo

poate să iasă la pensie

anticipat Pag. 4

132 7 ZILE 09.07 - 15.07.2015

Maria Mursa ne-a scris pentru a cere sprijin pentru a repatria corpul fi ului său, decedat în urma unei grele suferințe provocate de leucemie. „Vă aduc la cunoștință decesul fi ului meu pe nume Mursa Gheorghe, după cum se poa-te constata din actul de deces emis de statul spaniol pe care vi-l transmit în fotocopie. Moartea l-a răpit în urma unei suferințe dezastruoase cauzată de leucemie.

Nu ne-am dat bătuți în fața suferinței până în ultima clipă, a morții, trăind cu speranța că fi ul nostru va scăpa, dar leucemia nu iartă.

Având în vedere situația ingrată în care ne afl ăm, nedispunând de mijloace-le fi nanciare pentru a repatria corpul în țară, solicităm sprijinul statului român prin intermediul dumneavoastră, sperând că durerea mea și a celor din jurul lui Gheorghe să fi e ascultată de mai marii noștri, ca astfel corpul lui Gheorghe să fi e adus acasă.

Vă mulțumesc și vă mulțumim pentru înțelegere, Mursa Maria, mama lui Gheorghe”, ne-a scris compatrioata noastră, care locuiește în Alcalá de Hena-res.

Numerele de telefon la care poate fi contactată sunt 643 392 920 și 672 585 496.

Celor care au posibilitatea și doresc să o ajute pe Maria Mursa le scriem con-tul bancar în care pot depune o sumă de bani: 20382494923001131824 (Ban-kia). Titular: Maria Mursa

Apel umanitar

FADERE, Federația asociațiilor de români din Europa, cere demisia președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS), Vasile Ciurchea, pen-tru jignirea românilor din di-aspora. „Dacă domnia sa nu va avea decența să își dea demisia, cerem autorităților guvernamentale să îl demi-tă”, a transmis președintele FADERE, Daniel Țecu, într-un comunicat de presă.

Vasile Ciurchea a declarat săp-tămâna trecută unei publicații din țară că în perioada concediilor nu-mărul urgențelor din spitale crește din cauza românilor din diaspora care vin să se trateze în România, în ciuda faptului că ei nu ar contribui la bugetul de stat.

„Declarațiile președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate jignesc românii din diaspora suge-rând că ei sunt doar niște paraziți pentru țară.

Reamintim administrației de la București că românii din diaspora trimit foarte mulți bani în țară. Con-form Băncii Naționale, numai în ulti-mii 10 ani s-au trimis în România 54 de miliarde de euro, fără să se țină cont de banii cash cu care românii din străinătate vin acasă, care de cele mai multe ori sunt mai mulți decât cei transferați prin sistemul bancar.

Acești bani românii din străină-

FADERE cere demisia președintelui CNAS

pentru declarații jignitoare față de diaspora

tate îi folosesc pentru a-și construi case, a cumpăra hrană și haine pentru cei de acasă sau pentru a-și deschide o afacere. Toți acești bani sunt impozitați, iar statul îi folosește inclusiv pentru fi nanțarea domeniu-lui sănătății”, a atras atenția Daniel Țecu.

„Asistăm în ultima vreme la un scenariu ocult în care din când în când se trezește cineva care să deni-greze românii din diaspora. Ar fi mo-mentul ca statul român să își schim-be atitudinea față de noi și în loc să ne jignească, mai degrabă ar fi cazul să ne apere și să ne mulțumească pentru ceea ce facem pentru țară”, a declarat președintele FADERE.

Și Daniela Codescu, o cititoare fi -delă a săptămânalului nostru, ne-a scris pentru a-și exprima indigna-rea față de atitudinea președintelui CNAS față de diaspora. „Cei plecați afară vin în România pentru a re-zolva în sistem de urgență proble-

me medicale. Un fel de țepari… Un fel de țepari cei din diaspora? Nu cred. Țepari, cum obișnuiți să spuneți, nu suntem noi, ci voi, cei care doriți șpagă și ne jefuiți ca la drumul mare!”, transmite Daniela Codescu.

„Stimate domn, noi, cei din diaspora, venim cu lacrimile de bucurie pe obraz pentru a-i strânge la piept pe cei dragi și

plecăm cu inima sfâșiată de durere lăsând în urmă o fărâmă din sufl et, aparte banii munciți aici, care in-tră în conturile bancare românești. (…) Diaspora nu pătează obrazul nimănui. Vă garantez. Iar dreptul de cetățean român nu-l poate lua nimeni, cum nimeni nu poate lua dreptul unui fi u de a fi al mamei sale. Noi, diaspora, suntem români. Vă deranjează că nu plătim șpăgi când venim? Drepturile cuvenite nu ni le răscumpărăm. Dați voi impozite la șpaga pe care o luați! Și una peste alta, stimate domn, dacă nu vom mai veni să deschidem ușa unui ca-binet medical al sistemului de stat unde se cere șpagă, mergem la ca-binete private, aici nu se plânge ni-meni că suntem țepari. Plătim doar ce se cuvine. Dar cu siguranță avem și cardul european de sănătate, care are valabilitate și în țară. Informați-vă, și apoi luați frâiele conducerii!”, a scris Daniela Codescu.

Pictorul Tudor Șerbănescu și-a prezentat câteva lucrări în cadrul unei expoziții a unor artiști din Spania, ce s-a organizat la Stockholm în perioada 25 iunie-3 iulie.

În Spania Tudor Șerbănescu a expus în Madrid, la cen-trul cultural Ágata; în cadrul Asociației de Artiști „Carmen Holgueras”, la Centrul Cultural Lope de Vega; în San Martín de la Vega, în urma unui concurs organizat de Primăria acestui municipiu. Alături de alți artiști plastici și scriitori din cadrul Asociației Scriitorilor și Artiștilor Români din Spa-nia, a participat la a patra ediție a Întâlnirilor Internaționale ARTE Villa de Guil-lena (Sevilla), la care România a fost țară invitată.

Tablouri ale lui Tudor Șerbănescu

au ajuns și la Stockholm

3ACTUALITATE 09.07 - 15.07.2015

Cash & Carry Madrid, Av. de las Arboledas 11, Poligon Industrial Postura Valdemoro, tel: 0034 918 752 860, 0034 918 753 452, [email protected], www.produseromanesti.es

0,991,06EUR/buc

Foi De Viță Murat Întâiul 720ml

0,58

2,79

0,24

0,71

2,99

0,50

EUR/buc

EUR/buc

EUR/buc

Mălai Gata Mămăliga 1kg

1,39

0,36

0,61

1,99

0,50

0,89

EUR/buc

EUR/buc

EUR/buc

Vin Busuioacă de Bohotin Huși DVH

1,89

1,79

1,99

2,55

2,99

2,04

EUR/buc

EUR/buc

EUR/kg

Vin Sânge de Taur 700ml

2,39

1,69

3,11

2,39

EUR/buc

EUR/buc

Cafea Jacobs 250g Mici Valmar Porc Vită 900g 7 Days Croissant Dublu Vanilie-Vișine 80g

Grasă de Cotnari 750ml

Gogonele în Saramură Murat Întâiul 1700ml

Muștar Tuțu&Țuca Economic 300g

Zacuscă Tradițională Tuțu&Țuca 300g

Cabanos Curcan Kinga

Un grup de parlamentari cere sprijin pentru

românii decedați și cei spitalizați în afara țării Câțiva parlamentari au prezen-

tat o propunere legislativă prin care au cerut sprijin pentru ro-mânii decedați și cei spitalizați în afara țării. „S-a avut în vedere armonizarea legislației în vede-rea repatrierii românilor decedați ori a sprijinului oferit românilor aflați în situații deosebit de grave, în care sănătatea le este afectată,

inițiativa legislativă prevăzând sprijinul financiar pe care statul român ar trebui să-l ofere în cazul transportului către România, dar și al spitalizării cetățenilor români aflați în situații deosebit de grave, precum și sprijinul pentru trans-portul unui însoțitor atunci când cetățeanul român spitalizat nu poate lua decizii în nume propriu din cauza stării de sănătate deo-sebit de gravă, comă etc.”, a trans-mis deputatul pentru diaspora Aurelian Mihai, într-un comunicat de presă.

„Este necesar ca în cazul Ministe-rului Afacerilor Externe, minister însărcinat cu rezolvarea proble-melor românilor din străinătate, să-i fie atribuite fonduri pentru a face față acestor provocări, aces-tor probleme ale României, până la urmă.

Este știut faptul că în afara granițelor țării trăiesc milioane de cetățeni români, iar problemele pe care le ridică aceștia sunt în nu-măr foarte mare”, a atras atenția demnitarul.

„Din datele statistice furnizate de către Direcția pentru Evidența Persoanelor din Ministerul Aface-rilor Externe, după centralizarea actelor de stare civilă întocmite de instituțiile române competen-te, se înregistrează o medie anu-ală de circa 2.500 de decese ale cetățenilor români în străinătate, iar în privința costurilor, acestea se situează între 3.000-6.000 de euro pentru repatrierea unui corp în România din Europa de Vest, însă în zonele îndepărtate se poa-te ajunge la sume și mai mari, cu-prinse între 10.000 și 15.000 euro.

Ministerul Afacerilor Externe nu beneficiază însă de o atenție co-rectă, propunerea legislativă vine în sensul ca 10% din totalitatea taxelor să fie reținută de instituția amintită pentru a face față acestor necazuri atunci când familia celui decedat, în lipsa posibilităților

materiale, solicită statului acest sprijin.

De menționat, propunerea le-gislativă nu aduce o sporire a nu-mărului taxelor sau o diferență a cuantumului acestora, neexistând astfel un impact la nivel bugetar”, a mai transmis deputatul Aurelian Mihai.

„Cuprinzând cele prezentate, considerăm că această situație ingrată trebuie soluționată prin

repatrierea românilor decedați și care astăzi se află în afara granițelor statului român, atunci când familia nu poate face față cheltuielilor atât de mari pentru repatriere.

Considerăm că este de dato-ria statului român de a veni în sprijinul propriilor cetățeni ori-unde s-ar afla, la fel cum la nivel instituțional Ministerul Afacerilor Externe în acest caz ar trebui să

beneficieze de o atenție conside-rabilă din partea Parlamentului, armonizând legislația în acest fel pentru a înlesni operativitatea instituției în rezolvarea probleme-lor expuse mai sus.

Trebuie totuși readusă în atenție informația asupra aportului româ-nilor din diaspora care trimit anu-al peste patru miliarde de euro în România, o mare parte din aceste sume, circa un miliard de euro,

ajungând indirect la bugetul de stat. Românii din afara granițelor țării reprezintă și primul investitor al României, în fapt, singurul mare investitor care nu a cerut României nici un fel de sacrificiu, susținând dezvoltarea economico-socială a țării mamă în speranța bunăstării cetățenilor români care se află în România, ale căror priorități con-tinuă să fie ignorate de cei puter-nici”, a mai scris parlamentarul.

INFORMAŢII UTILE 09.07 - 15.07.20154

Lucrătorii pe cont propriu nu vor putea încasa mai mult de 2.500 de euro cash

Lupta împotriva economiei subte-rane ajunge la lucrătorii pe cont pro-priu, care nu vor putea încasa cash mai mult de 2.500 de euro pentru serviciile efectuate.

De pe 19 noiembrie 2012 fi rmele și magazinele nu pot accepta plăți cash mai mari de 2.500 de euro. Acum,

după aproape trei ani, această limita-re ajunge la lucrătorii pe cont propriu. Aceștia nu vor putea plăti sau primi mai mult de 2.500 de euro cash. Mă-sura va servi, conform Administrației, pentru abordarea problemei econo-miei subterane și a cumpărăturilor fără TVA, din a cărei cauză milioane de euro nu ajung la bugetul de stat.

Sancțiuni pentru cei care

nu respectă prevederea Fiscul le poate aplica sancțiuni

celor care decid să continue să folo-sească banii cash ca formă de plată. Concret, lucrătorii pe cont propriu care acceptă plăți mai mari de 2.500 de euro vor trebui să plătească 25% din banii pe care i-au încasat sau plă-

tit. Astfel, dacă un lucrător pe cont propriu a plătit „în mână” 3.000 de euro pentru un automobil la mâna a doua, Agencia Tributaria îi va aplica o amendă de 750 de euro pentru că nu a respectat normativa.

Fiscul nu îl va urmări doar pe cel care face plata, ci îl va sancționa și pe vânzător pentru că a acceptat acești bani cash. În acest caz, Hacienda poa-te decide plata în comun a amenzii. Revenind la exemplul anterior, fi ecare dintre părțile implicate în tranzacție va trebui să plătească 375 de euro.

Trei excepții

Hacienda stabilește excepții la normativa celor 2.500 de euro. Prima este cea care se referă la plățile între

persoane particulare, care pot opera fără nici un tip pe limită. Cu alte cu-vinte, o persoană particulară va pu-tea cumpăra o mașină second hand sau orice alt bun și să plătească cash 2.500 de euro sau mai mult.

Nici în cazul viramentelor bancare nu se va aplica vreo limită, deși trebu-ie să avem grijă pentru că Hacienda poate să ceară explicații cu privire la proveniența banilor.

În cazul turiștilor, limita plăților cash se ridică până la 15.000 de euro.

Cum va identifi ca Fiscul pe cei

care nu respectă normativa

Pentru Hacienda este complicat să descopere aceste operațiuni în care de obicei nu se țin evidențe

scrise. Pentru a identifi ca plățile cash de peste 2.500 de euro va apela la cetățeni, la fel cum se întâmplă în cazul fi rmelor.

Agencia Tributaria are deja fi gura denunțătorului fi scal, cel care merge la Hacienda și o pune la curent cu un anumit delict. Făcând acest lu-cru, acesta va avea avantajul că Fis-cul nu îl va sancționa dacă este una dintre părțile implicate. Însă pentru a benefi cia de această imunitate fi scală va trebui să denunțe fapte-le într-un termen de maximum trei luni de când au avut loc. Va trebui să prezinte dovezi ale infracțiunii, care să demonstreze că aceasta chiar s-a întâmplat.

Lucrătorii pe cont propriu se con-fruntă cu multe difi cultăți, de aceea fi ecare cheltuială pe care și-o pot deduce în fața Fiscului este de mare importanță. Vă prezentăm informații cu privire la condițiile pe care trebuie să le îndeplinească o factură pentru a fi deductibilă.

Sunt peste 26.704 de lucrători pe cont propriu români în Spania, iar nu-mărul acestora crește, conform statis-ticilor asociațiilor de profi l.

Cerințele pentru a se putea deduce facturile

Pentru a putea fi deductibile în ceea ce privește TVA, facturile lucrătorilor pe cont propriu trebuie să aibă urmă-toarele specifi cații:

- Să includă un număr și, în unele cazuri, o serie. În plus, toate facturile trebuie să fi e numerotate corelativ.

- Pe facturi trebuie să se menționeze ziua în care se emit.

- Trebuie să aibă numele și prenu-mele, denumirea (razón sau denomi-nación social), atât ale lucrătorului pe cont propriu, cât și cele ale destinata-rului facturii.

- numărul de identifi care fi scală (NIF) emis în Spania sau în alt stat membru UE, cu care lucrătorul pe cont propriu și-a realizat activitatea. În plus, este necesară includerea NIF-ului destina-tarului în următoarele cazuri:

1. Când este vorba de o înmânare de bunuri destinate să ajungă într-o altă țară scutită conform articolului 25 din Legea Impozitelor.

2. În cazurile în care destinatarul este subiectul pasiv al impozitului co-respunzător.

3. În operațiunile realizate pe Teri-toriul de Aplicare a Impozitului (TAI) și omul de afaceri sau lucrătorul pe cont propriu are reședința în acel teritoriu.

- Trebuie să includă și domiciliul atât al lucrătorului pe cont propriu, cât și pe cel al destinatarului.

- Descrierea activității sau

activităților ce s-au realizat specifi-cându-se prețul per unitate fără im-pozite, cât și orice tip de reducere sau exceptare neindicată în preț.

- Tipul sau tipurile de impozit apli-cate în operații.

- Este necesar să se țină cont de faptul următor: cota contributi-vă care repercutează trebuie să se menționeze separat.

- Va apărea și data la care s-au rea-lizat lucrările dacă acestea s-au făcut în alte zile decât cea a emiterii fac-turii.

- Dacă este vorba de o activitate scutită de impozite, trebuie să se jus-tifice conform legii.

Există programe ce ajută lu-

crătorii pe cont propriu în ceea ce

privește facturile

Sunt diferite soluții ce ajută siste-mul de facturare al lucrătorilor pe cont propriu. Diverse aplicații de software transformă tichetele de cheltuieli în facturi electronice deductibile, ușurând procesul de deducere a facturilor. În acest mod este mai simplu pentru au-tónomos să își deducă impozite precum IRPF sau TVA suportate în restaurante, taximetre, benzinării, parcări, șosele cu plată etc.

Lucrătorii pe cont propriu se pot pensiona anticipat în două modalități: voluntar și involuntar sau obligați de împrejurări.

În cazul primei opțiuni este necesar ca lucrătorul pe cont propriu să fi împlinit o vârstă cu doi ani sub etatea obișnuită de pensionare. Aceasta se va mări treptat câte o lună până în 2027, de exemplu, în 2015 ar fi de 63 de ani și trei luni, în timp ce în 2027 ar ajunge la 65 de ani pentru ca lucrătorii pe cont propriu să se poată pensiona.

Perioada minimă de cotizare trebuie să fi e de 35 de ani, fără să se includă plățile extraordinare și ținându-se cont de timpul în care s-a realizat serviciul militar obligatoriu cu o perioadă maximă de un an. La pensionarea anticipată poate să aibă acces orice profesionist din toate regimurile, iar pensia ce îi rezultă trebuie să depășească pensia minimă care i-ar corespunde pentru situația sa familială atin-gând vârsta de 65 de ani.

Când se stabilește pensia se aplică niște coefi cienți de reducere, care vor fi de 2% per trimestru pentru cei care au cotizați până la 38 de ani și șase luni; de 1,875% per trimestru pentru cei care au cotizați de la 38 de ani și șase luni până la 41 de ani și șase luni; de 1,750% pentru cei care acumulează între 41 de ani și jumătate și 44 de ani și șase luni în care au cotizat, în timp ce începând cu 44 de ani și jumătate se va aplica 1,675% per trimestru. În cazul lucrătorilor pe cont propriu care trebuie să se retragă din viața profesională înainte de vreme în mod involuntar sau dintr-o cauză forțată, vârsta trebuie să fi e mai mică cu patru ani față de vârsta obișnuită de pensionare, cu corespunzătoarea creștere treptată pe care o stabilește legea. În acest an ar fi de 61 de ani și trei luni, în timp ce în 2027 ar atinge 63 de ani. În ceea ce privește perioada minimă de cotizare, aceasta este de 33 de ani. Pentru a bene-fi cia de aceasta este obligatoriu ca lucrătorul pe cont propriu să fi e înscris ca fi ind în căutarea unui loc de muncă cel puțin în cele șase luni anterioare sau să existe cauze economice, de exemplu, pensionarea patronului, concedierea colectivă, o hotărâre judiciară, forță majoră, moarte sau violență de gen.

În ceea ce privește coefi cienții reducători, pot fi de 1,875% per trimestru (până la 38 de ani și jumătate), de 1,750% per trimestru (între 38 de ani și jumătate și 41 de ani și jumătate), de 1,625% (între 41 de ani și șase luni și 44 de ani și șase luni în care s-a cotizat) și de 1,5% pentru cei care au peste 44 de ani și jumătate cotizați. No există posibilitatea de a se pensiona înainte de 60 de ani.

Cum trebuie să fi e o factură pentru a fi deductibilă?

În ce condiții un autónomo

poate să iasă la pensie anticipat

5INFORMAȚII UTILE 09.07 - 15.07.2015

Modul în care fi rma comunică la SEPE cauza terminării contractului este crucial pentru șomaj

Dacă patronul îi oferă lucrătorului o prelungire a contractului său de mun-că, iar acesta o refuză, poate cere aju-torul de șomaj?

Pentru a putea încasa șomaj tre-buie să îndepliniți o serie de condiții, una dintre acestea fi ind să fi ți în așa-numita „situație legală de șomaj” (situ-ación legal de desempleo). Este vorba de situațiile în care lucrătorul își pierde în mod involuntar serviciul – o conce-diere individuală, un ERE (expediente de regulación de empleo), terminarea unui contract etc.

O baja voluntaria, de exemplu, nu ar fi o situație legală de șomaj și nu permite solicitarea ulterioară a ajuto-rului de șomaj.

Iar dacă lucrătorul respinge prelun-girea contractului temporar, nu este în situație legală de șomaj, neputând să solicite ulterior șomajul.

Certifi catul de fi rmă este cheia

Când un lucrător se prezintă la Ser-viciul Public pentru Muncă (Servicio Público de Empleo Estatal – SEPE, înainte INEM) pentru a cere un ajutor de șomaj, unul dintre documentele obligatorii este așa-numitul certifi ca-do de empresa. Este un document pe care fi rmele îl trimit direct la SEPE sau îl înmânează lucrătorului, în care se

indică, între alte date, motivul pentru care s-a produs încetarea relației de muncă.

SEPE verifi că declarația pe care fi r-ma o face în certifi cat, indicând moti-vul încetării contractului și, în funcție de ce declară fi rma, hotărăște dacă lucrătorul poate primi sau nu șomaj.

Comunicarea prin care fi rma explică terminarea relației de muncă se face prin intermediul unor coduri. Două dintre ele sunt codul 11 și codul 12.

Codul 11, Fin de contrato temporal, arată că încetarea relației de muncă s-a produs ca urmare a terminării con-tractului temporar, fără să fi existat posibilitatea unei renovări. Acest cod indică situația legală de șomaj.

Codul 12, Rechazo prórroga, sem-nalează că a avut loc din dorința lu-crătorului de a nu accepta prelungirea contractului și de aceea acesta nu este în situație legală de șomaj.

Când lucrătorul respinge prelungi-rea contractului temporar nu poate primi șomaj. Aceasta este, de exem-plu, decizia Tribunalului Superior de Justiție din Andalucía, sediul din Sevil-la, în sentința sa de pe 18 martie 2010, în care respinge recursul unui lucrător considerând că s-a demonstrat că adevărata cauză a terminării relației

de muncă este respingerea prelun-girii contractului din partea acestuia, motiv pentru care nu i se recunoaște dreptul la ajutorul de șomaj.

Ce se întâmplă dacă fi rma pune

codul 11 în loc de 12?

În cazul în care firma indică doar că s-a terminat contractul temporar și că lucrătorul nu a respins prelungi-rea (codul 11), acesta este în situație legală de șomaj și dacă îndeplinește restul condițiilor generale va putea cere ajutorul de șomaj. Acest lucru se întâlnește în practică, dar con-stituie o fraudă față de sistemul de Protecție Socială.

Dar dacă firma indică faptul că

lucrătorul a respins o prelungire a

contractului de muncă și acest lu-

cru nu este adevărat?

În cazul în care firma indică în certificatul de firmă că terminarea relației de muncă se datorează fina-lizării unui contract temporar ca ur-mare a voinței lucrătorului (rechazo prórroga) și în realitate niciodată nu s-a oferit prelungirea, certificatul de firmă este incorect. În fața acestui fapt se poate cere firmei să îl modifi-ce și să trimită motivul real al înche-ierii contractului. Dacă acest lucru nu se întâmplă, va fi necesar ca lu-

crătorul să dea firma în judecată, cu scopul de a demonstra cauza adevă-rată a terminării relației de muncă.

Deci pentru a evita neplăceri tre-buie să analizăm bine decizia de a nu renova un contract temporar și modul în care firma transmite cauza încetării contractului Serviciului Pu-blic pentru Muncă.

În cazul în care contractele tem-porare s-ar folosi corect, ar avea sens ca un lucrător care respinge prelungirea unuia dintre acestea să nu poată solicita ajutorul de șomaj.

Însă realitatea este că proasta folosi-re a acestui tip de contracte a afec-tat tot sistemul de relații de muncă.

În decursul lunii iunie, peste 80% dintre contractele semnate au fost cu caracter temporar. Dintre aces-tea, 33% nici măcar nu au fost cu normă întreagă. Sindicatele și în general toți experții atrag atenția că acest tip de angajare se folosește în mod fraudulos și că multe dintre aceste contracte temporare ar tre-bui să fie în realitate pe durată ne-determinată.

Este considerată victimă a violenței de gen femeia care este sau a fost obiectul unor acte de violență fizi-că ori psihologică, agresiuni față de libertatea sexuală, amenințări, con-strângeri sau privări de libertate exercitate de soț, fost soț, perechea din uniunea consensuală (pareja de hecho) sau fosta pereche, chiar dacă nu au locuit împreună.

Este victimă a violenței domestice bărbatul care suferă violență exerci-tată de soția sa, fosta soție, pereche sau fostă pereche, părinți sau copii și femeia ce suportă violență din partea părinților sau copiilor ei.

Ce puteți face dacă lucrați și

suferiți violență de gen?

Aveți posibilitatea să solicitați suspendarea temporară a relației de muncă rezervându-vi-se postul de muncă sau efectuându-se înche-ierea definitivă a acestuia.

Trebuie să prezentați la firma dvs. un ordin de protecție judiciar sau un raport de la Ministerul Fiscal care certifică indicii conform cărora asupra dvs. se exercită violență de gen.

Atât suspendarea, cât și încheie-rea contractului sunt considerate situație de șomaj involuntar, fapt ce vă permite să cereți și să primiți aju-torul contributiv sau subsidiul (dacă

nu ați cotizat sufi cient), cu condiția să îndepliniți restul condițiilor cerute cu caracter general.

Dacă după ce ați primit ajutorul de șomaj solicitați încheierea defi nitivă a relației de muncă din același motiv sau pentru că vi s-a terminat relația contractuală din orice cauză inde-pendentă de voința dvs., această perioadă de suspendare se va con-sidera de ocupare cotizată pentru recunoașterea unui nou drept în care nu se va ține cont de ce s-a pri-mit în cadrul ajutorului anterior.

Perioada pentru care puteți solici-ta suspendarea temporară a relației

Sunteți victimă a violenței de gen sau domestice?

Fie că lucrați, fi e că nu, sunteți protejatădvs. de muncă cu rezervarea postu-lui este de șase luni, putându-se pre-lungi pe perioade de trei luni până la atingerea a 18 luni, cu condiția ca autoritatea judiciară să dovedească necesitatea de a menține întrerupe-rea pentru garantarea protecției și siguranței dvs.

Este o perioadă de cotizare efec-tivă pentru pensie, incapacitate per-manentă, moarte sau supraviețuire, maternitate și șomaj.

Ce puteți face dacă sunteți în

șomaj și suportați violența de gen

sau domestică

Dacă sunteți victimă a violenței

de gen sau a celei domestice puteți accesa programul Renta Activa de Inserción de sprijin pentru integra-rea pe piața muncii a colectivelor cu difi cultăți speciale pentru încorpo-rarea pe piața muncii și în situații de necesitate economică.

Implică plata unui ajutor lunar și a unora suplimentare în anumite cazuri.

Formalitățile sunt realizate de Ser-viciul Public pentru Muncă (Servicio Público de Empleo Estatal – SEPE).

Informații pe larg despre Renta Activa de Inserción am publicat în numărul 467, pagina 4.

6 ÎN SPANIA 09.07 - 15.07.2015

Avem nevoie de 182 de zile de muncă pentru a plăti obligațiile către Fisc

Cetățenii din Spania trebuie să lu-creze în medie 182 de zile pe an pen-tru a-și plăti obligațiile către Fisc, con-form unui studiu al laboratorului de idei Civismo, prezentat cu ocazia Zilei Eliberării Fiscale, care se sărbătorește pe 1 iulie, după modelul american „Tax Freedom Day”.

Este vorba de o dată simbolică, fi ind ziua până la care se consideră că an-gajaţii muncesc strict pentru a-și plăti taxele la stat (impozite directe și indi-recte, cotizații la sistemul de Protecție Socială), din această zi ei începând să câștige bani pentru ei înșiși. Ea este calculată în fi ecare an, în diverse sta-te, de diverse institute și ONG-uri, pe baza datelor ofi ciale privind venituri-le și cheltuielile bugetare.

Un lucrător cu un salariu anual brut de 24.400 de euro are nevoie de 182 de zile (cu două mai puțin decât anul trecut) pentru a-și îndeplini obligațiile fi scale.

În prezent salariul mediu anual per lucrător în Spania este de 22.697 euro, conform datelor ultimei Analize Anuale a Structurii Salariale realizate de Institutul Național de Statistică.

Din analiza realizată de Civismo, un lucrător din Spania cu un salariu anual brut de 24.400 de euro ar avea nevoie de 182 de zile pentru a-și putea înde-plini obligațiile fi scale, dintre care 102 zile ar fi pentru plata cotizațiilor la Seguridad Social; 38, pentru IRPF; 25, pentru TVA; 11,5, pentru im-pozite speciale, și 5,5 pentru alte contribuții. Studiul spune că aceste 182 de zile ar reprezenta 15.775 de euro pentru plata impozitelor într-un serviciu al cărui salariu ar ajunge la 31.696 de euro.

„Efortul fi scal” ce se cere în Spa-nia crește în funcție de salariul brut, astfel încât Ziua Eliberării Fiscale pentru un venit de 15.500 de euro pe an ar fi 8 iunie, în timp ce un lu-

crător cu venituri de 40.000 de euro și-ar termina de plătit impozitele și cotizațiile pe 7 iulie.

Sunt diferențe și în funcție de comunitățile autonome, astfel încât lucrătorii din La Rioja, Navarra și País Vasco au nevoie de 179 de zile de muncă pe an pentru a-și plăti impozi-tele și obligațiile, în timp ce regiunea care solicită cel mai mare „efort fi scal”, 186 de zile, este Cataluña.

Reducerea IRPF, avansată în iulie Președintele Guvernului, Mariano

Rajoy, a anunțat, pe 3 iulie, că s-a avansat reducerea IRPF, care inițial fusese prevăzută pentru 1 ianuarie 2016.

Șeful Executivului a declarat că im-pactul acestei măsuri fi scale este de 1.500 de milioane de euro.

Reducerea IRPF, a cărei prime părți a intrat în vigoare la 1 ianuarie anul acesta, are în vedere o scădere me-die de 12,5% din impozitul pentru toți contribuabilii, care se ridică la 23,5% pentru cei care câștigă sub 24.000 de euro pe an, care sunt 72% din total, ce avea să se aplice între 2015 și 2016. Astfel, reducerea im-pozitului, care avea să lase în buzu-narele contribuabililor în acești doi ani aproximativ 6.000 de milioane de euro, acum se va aplica într-un singur an. Primul segment din IRPF (pentru venituri mai mici de 12.450 de euro) va trece de la 20%, cât s-a aplicat din ianuarie, la 19%, care se aplică deja de la 1 iulie și nu de la 1 ianuarie 2016, cum era prevăzut.

Și scăderea celorlalte segmente se

aplică mai repede cu jumătate de an, astfel încât a doua porțiune de impozit (pentru venituri între 12.450 de euro și 20.200 de euro) trece de la 25% la 24%; al treilea segment (pen-tru venituri între 20.200 de euro și 35.200 de euro) va scădea de la 31% la 30%; a patra porțiune (pentru ve-nituri între 35.200 de euro și 60.000 de euro) va scădea la 37% de la 39%, cât a fost până la 1 iulie. Veniturile peste 60.000 de euro sunt impozita-te din această lună cu 45%, față de 47%, cât era până acum.

Rajoy a declarat și că se va extinde pentru toți lucrătorii pe cont propriu tipul de reținere de 15% în IRPF, care până acum se aplica doar celor cu venituri sub 15.000 de euro. Această măsură va îmbunătăți lichiditățile și capacitatea de investiții a contribuabililor pentru activități profesionale, consideră Rajoy.

Președintele Guvernului a justifi cat avansarea acestei reduceri fi scale cu bunul mers al economiei. Rajoy a anunțat

și revizuirea în creștere a previziunii de creștere economică, care este de 3,3% pentru acest an (față de pre-viziunea anterioară, de 2,9%) și de 3% pentru 2016, tot față de calculul prevăzut de 2,9%. Declarația a fost făcută în discursul său la gustarea comemorativă a celei de a XXIX-a aniversări a ziarului de economie Ex-pansión, care a avut loc la Círculo de Bellas Artes din Madrid.

Șeful Executivului a asigurat și că obiectivul său este „să se ajungă la 20 de milioane de spanioli care lu-crează la sfârșitul viitoarei legislaturi. Provocarea noastră este să creăm două milioane de locuri de muncă în următoarea legislatură”.

Unde sunt amplasate

radarele mobile

Direcția Generală de Trafi c (DGT) a publicat, pe 2 iulie, 1.200 de porțiuni de șosea unde sunt amplasate radarele mobile pentru controlul vitezei de circulație. Acestea se adaugă la cele peste 300 de segmente de șosea din Castilla y León și Asturias care deja s-au făcut publice în luna mai, a informat instituția.

Lista porțiunilor de șosea controlate de radare mobile poate fi consultată, la fel ca și cele cu radare fi xe și alte dispozitive de control, pe pagina web a DGT (www.dgt.es) .

Ministerul de Interne, de care depinde DGT, a informat că decizia de a le pu-blica ține de intenția ca șoferii „să fi e foarte atenți la măsurile de precauție” când trec pe lângă acestea și „mai ales să respecte limitele de viteză stabilite în fi ecare dintre segmentele de șosea”.

„Criteriile pentru identifi carea acestor porțiuni pentru periculozitate și am-plasarea radarelor mobile sunt rezultatul analizării numărului de accidente grave, cu victime mortale sau răniți care au avut nevoie de spitalizare”, s-a in-dicat.

DGT a amintit că pentru șoselele convenționale (cele care au doar o bandă pe sens, fără separare fi zică între acestea) viteza limită este de 100 km/h, întot-

deauna când există o bandă de 1,5 metri (în caz contrar, este de 90 km/h). Vara trecută și-au pierdut viața pe șoselele spaniole 220 de persoane, o ci-

fră pe care cei de la Trafi c vor să o reducă în această vacanță prin campanii de conștientizare și mai mult control al vitezei cu radare mobile pe 1.500 de tronsoane de pe șoselele spaniole, care în iulie și august se estimează că vor suporta 81,5 milioane de călătorii. Este o cifră ce arată o creștere de 3,85% față de vara anului trecut, după cum a informat într-o conferință de presă directoa-rea generală a Direcției Generale de Trafi c, María Seguí.

Se vor face controale de viteză, consum de alcool și droguri, se va verifi ca starea autovehiculelor. Se planifi că ca 80% din timpul acordat de agenții de Poliție să fi e utilizat pe șoselele secundare, unde se înregistrează 80% dintre victimele mortale în accidente de circulație.

25 de persoane reținute

pentru că au falsifi cat

permise de conducere Guardia Civil din Ciudad Real, în cadrul operațiunii „Dolores AJ”, desfășurată

la nivel național, a arestat 25 de persoane și a acuzat alte 20 bănuite că ar fi realizat 62 de falsifi cări de documente publice și înșelăciuni și a dezarticulat un grup internațional „foarte specializat” ce sustrăgea autovehicule pe care ulterior le ducea în alte țări din Europa și nordul Africii.

Investigațiile au demarat în decembrie 2013, după un denunț despre o înșelăciune comisă prin internet, în vânzarea-cumpărarea unui autovehicul, a informat Delegația Guvernului, într-un comunicat.

Mai întâi a fost identifi cată și localizată persoana care a cumpărat mașina, plătind-o printr-un virament prin internet care niciodată nu a devenit realita-te, pentru că a fost făcut prin „demo”, o aplicație pe care o au unele organisme bancare pentru simulări cu scopul de a învăța cum se face un virament ban-car pe internet. Autovehiculele obținute astfel ajungeau în Maroc. Ca urmare a acțiunilor Gărzii Civile, infractorii au schimbat drumul de ieșire a mașinilor, ducându-le în Belgia, pentru ca ulterior acestea să ajungă în Senegal și Mauri-tania. Investigațiile au arătat că un funcționar din Jefatura Local de Tráfi co din Alcorcón i-a dat unui membru al organizației o ștampilă a acestei instituții și autorizații temporare de permise de conducere, ce apoi au fost falsifi cate și vândute în schimbul unor sume ce ar fi ajuns și la 2.400 de euro unor persoane care își pierduseră toate punctele de pe carnetul de conducere.

Organizația ce făcea trafi c ilegal de autovehicule a fost condusă de un marocan. Au fost arestați sau acuzați cetățeni de naționalitate si-riană, marocană, poloneză, spaniolă, italiană și mauri-tană.

7INTERVIU 09.07 - 15.07.2015

Secretarul Uniunii „Lucian Blaga” a scriitorilor și

artiștilor români în Spania, Cornel Drinovan:

„Vom avea grijă să reprezentăm valori” Despre importanța promovă-

rii culturii românești adevărate, a valorilor reale, despre faptul că prin acțiuni culturale seri-oase putem apropia mai mult cultura noastră de spanioli am discutat cu secretarul Uniunii „Lucian Blaga” a scriitorilor și artiștilor români în Spania, zia-ristul, fotograful și pictorul Cor-nel Drinovan.

Vă rog să ne prezentați Uniunea

„Lucian Blaga” a scriitorilor și artiști-

lor români în Spania. Ce este cel mai

important să știe cititorii noștri des-

pre această asociație?

În primul rând aș vrea să spun că ideea unei uniuni a scriitorilor și artiști-lor români în Spania am avut-o în pri-măvara anului 2012. Gheorghe Vințan, președintele Uniunii, a avut inițiativa, m-a contactat și ne-am hotărât să fa-cem această uniune a scriitorilor. Cu-noscând câțiva scriitori și artiști plastici, mai ales din Comunitatea Madrid, am trecut imediat la organizare. Știam că la început e mai greu să captezi membri din toată Spania, dar făcând un nucleu de scriitori și artiști în regiunea Madrid după aceea se poate înscrie oricine.

Nu suntem, nici nu am vrut să facem o uniune de scriitori și artiști care sunt membri ai unei academii, ci un pic mai la nivelul nostru, al celor care suntem aici, în Spania. Dar o condiție este să fi m recunoscuți, să avem cel puțin o carte publicată, câteva expoziții… Ideea a fost și este ca, după ce ne structurăm bine, și sper ca acest lucru să se realizeze după alegerile recente, să ne afi liem cu alte asociații de artiști, scriitori români sau spanioli, inclusiv din România.

O uniune de capete scoate mai mul-te idei, care să fi e bune și pentru tine ca persoană (cei care facem parte din această uniune să ne ajutăm între noi), dar să fi e utile și pentru cultura româ-nească, pentru comunitate.

Uniunea noastră a avut ședința de constituire pe 26 mai 2012, în muni-cipiul Camarma de Esteruela. Atunci ne-am gândit, ca structură, să fi e un președinte, doi vicepreședinți, și după aceea organizarea obișnuită – un se-cretar, un trezorier și ceilalți membri fondatori.

Ar fi fost bine dacă lucrurile ar fi continuat cum ar fi trebuit. Însă nu așa s-a întâmplat. Nu am avut prea multă activitate în prima perioadă de la con-stituire și din cauza faptului că cei doi vicepreședinți au părăsit Uniunea. Și apoi s-a înfi ințat o altă asociație. Lumea trebuie să știe că Uniunea a fost cea din-tâi constituită.

Uniunea „Lucian Blaga” a scriitorilor și artiștilor români în Spania și-a propus să contribuie la cultura românească din diaspora noastră din Spania prin editări de cărți, expoziții, conferințe, întâlniri cu alți scriitori, din România sau din Spania, ori din Italia, de exemplu, dacă doresc. Acestea sunt liniile generale la care ne-am gândit.

Ce are pe agendă noua echipă de

conducere a Uniunii „Lucian Blaga” a

scriitorilor și artiștilor români în Spa-

nia? La ce proiecte lucrați?

Văzând că nu am avut prea multă activitate și deja structura s-a dezmem-

brat, pe 13 iunie anul acesta am făcut o ședință extraordinară ca să o restruc-turăm în formă, fi indcă conținutul e același, și să-i dăm un nou impuls. Am pierdut doi membri din vechea consti-tuire, am câștigat un membru nou. Pri-mul lucru care cred eu că este cel mai bun pentru Uniune este să ne facem mai cunoscuți. Am făcut o pagină de Fa-cebook, voi încerca să o promovez mai mult și prin programul Horizontes Ru-manos – Orizonturi Românești pe care îl fac la Radio Tentación. Dorim și să în-cercăm să captăm noi membri, fi indcă

vom fi mai puternici, cu mai multe idei. După aceea, din septembrie, vom face câteva activități culturale. Nu trebuie să facem acțiuni doar cu membrii Uniunii. Putem face o expoziție, o masă rotundă și cu alte persoane, din Spania sau din România, Portugalia, Italia. Cunosc scri-itori și artiști români (pictori, muzicieni, fotografi ) în Valencia, Sevilla, Santiago de Compostela. Capacitând persoane din diferite zone ale țării, captându-le în Uniune, putem face activități în localitățile lor, fi ind reprezentați în zona respectivă.

Cum promovează Uniunea cultura

românească?

Ca să promovezi cultura româneas-că aici, în Spania, este foarte simplu. După cum am spus, trebuie să intrăm în legătură cu alte uniuni de scriitori și de artiști. Sunt și persoane de alte naționalități care cunosc foarte bine cultura românească, uneori chiar mai bine decât unii români. Invitându-i să expună în fața unor spanioli de aici au-tomat ajuți cultura românească.

Recent am scos primul număr din re-vista Dacica Latinitas. Ne-a ajutat ziarul Pașii profetului, o publicație de cultură din Alba-Iulia. Ne-au oferit patru pagini în care am publicat un material omagial pentru Lucian Blaga, la 120 de ani de la nașterea sa. În publicație apar sem-nături de prestigiu, ale unor profesori universitari din România și din Alcalá de Henares, care îl cunosc foarte bine pe Blaga. Ce promovare mai bună este decât această publicație bilingvă? Ne pregătim să scoatem numărul doi al revistei, va apărea în toamnă, și pentru România, și pentru Spania. Este o revis-

tă de cultură și artă serioasă, cu semnă-turi prestigioase și ale unor membri ai Uniunii noastre sau ale altor artiști din Spania care pot să scrie despre cultură, despre artă. Aceasta este o contribuție la promovarea culturii românești, pen-tru a fi cunoscută în Spania. Dacă vom reuși să o tipărim într-un tiraj sufi cient, poate vom reuși să trimitem câteva exemplare și în Portugalia și în alte țări. Nu vorbim doar de cultura românească din Spania, ci de cultura românească în general.

Sunt anumite evenimente punctu-ale din cultura românească la care putem să invităm doi-trei conferențiari, care să țină o prelegere, o dezbatere pe o anumită temă, despre anu-mite personalități ale culturii românești pe care vrem să le arătăm în Spania.

Cu ce organisme

colaborați?

Deocamdată am colaborat cu Universitatea din Alcalá de Henares, în ceea ce privește revista Dacica Latinitas, și cu Institutul Cultural Român de la Madrid, unde am organizat un omagiu pentru Lucian Blaga.

Din România până acum am colaborat cu Consiliul Județean din Alba-Iulia, cu biblioteca și Universitatea din acest municipiu.

Prin semnăturile care au apărut în revista Dacica Latini-tas avem legături și cu Univer-sitatea din Cernăuți, cea din Târgu Mureș și cea din Iași. În

revistă vreau să mențin nivelul acesta, de universitate. Asta nu înseamnă că noi, membrii Uniunii, care nu suntem universitari, nu putem să facem anumi-te lucruri aici – de exemplu, să prezen-tăm cărți, atât ale membrilor Uniunii, cât și ale altor persoane. Ceea ce este important este că trebuie să facem o selecție, acțiunile să fi e reprezentative.

Cultura românească nu este formată

doar din vârfuri. Nu numai Eminescu, Blaga reprezintă cultura românească. Pe lângă vârfuri există și o bază de alți scriitori, artiști, care și ei au meritul lor. Dacă nu ar fi această bază, nu ar ieși nici vârfurile în cultura românească.

Vom avea grijă în Uniune să nu de-gradăm lucrurile, să reprezentăm valori. Din păcate, în Spania există atât români, cât și spanioli care, în nume propriu, ne terfelesc, ne pervertesc cultura, sunt niște falși promotori ai unei false culturi românești, fac un deserviciu culturii noastre.

Cum evaluați viața culturală a ro-

mânilor din Spania?

Viața culturală a românilor din Spa-nia are trei fațete: oameni care fac cu adevărat cultură; persoane care au un nivel mai jos de universitate sau de Institut Cultural Român, dar care, la nivelul lor, ne promovează corect și onest cultura, dar și niște escroci culturali, care fac deservicii culturii, încearcă să se autopromoveze.

Se fac lucruri culturale la nivel de universități, cum ar fi cea din Ali-cante, cea din Salamanca, Institutul Cultural. Sunt muzicieni cunoscuți în mediile spaniole, au cântat în Or-chestra Națională a Radio-Televiziu-nii Spaniole. Aceștia sunt difuzori de adevărată cultură românească.

Avem și sculptori, pictori de icoa-ne, artiști folclorici, muzicieni foar-te buni, chiar dacă nu toți cântă în Orquesta Sinfónica de Radio y Tele-visión Española.

Aveți vreo acțiune pentru a doua

generație de români din Spania?

Este ceva personal, dar o fac în nume-le Uniunii. În cadrul programului meu de radio doresc să reiau o emisiune prin care, împreună cu echipa, să încerc să promovez tinerii care au înclinații artis-tice, culturale.

Mai mult, ar fi bine să încercăm să invităm tineri la activitățile pe care le fa-cem în cadrul Uniunii, fi indcă trebuie să încercăm să-i aducem pe tineri, ei pot continua pe această linie, să promove-

ze cultura noastră, pentru că mulți sunt valoroși, extraordinar de buni. Poate că noi, prin instituția noastră, dacă ne dezvoltăm bine ca Uniune, ne deschi-dem calea chiar spre mediile spaniole, fi indcă dacă noi cunoaștem din cultura spaniolă scriitori, pictori, poate reușim să facem ca și ei, la rândul lor, să promo-veze cultura românească.

Cum putem apropia mai mult cul-

tura noastră de spanioli?

A trecut epoca de început, entuzias-mul tuturor asociațiilor de a sărbători 1 Decembrie cu mici, cu sarmale… La mici și sarmale vin oamenii pe care oricum nu-i interesează ce le spui tu acolo… Prin acțiuni culturale serioase

putem apropia mai mult cultura ro-mânească de spanioli. Dacă un spaniol vine la o acțiune culturală serioasă, cu siguranță la următoarea mai aduce doi-trei prieteni cu el, de același nivel. El, la rândul lui, se transformă într-un difuzor al culturii românești.

Efuziunea de început a trecut. Deja lumea ne cunoaște, diaspora româ-nească din Spania are ani, e destul de așezată. Trebuie să contactăm mediile culturale spaniole, pentru ca ele, la rân-dul lor, să ne propage ideile, cultura.

Ana-Maria Cornilă

09.0

7 - 15

.07.

2015

9CU

LTUR

Ă RO

MÂN

EASC

Ă

„Înc

ă di

n an

ul

școl

ar

2010

-20

11 a

luat

naș

tere

par

tene

riat

ul

educ

ațio

nal

Cult

ură

și

spir

itua

-lit

ate

rom

ânea

scă,

în

chei

at

în-

tre

Inst

itut

ul L

imbi

i Ro

mân

e di

n Bu

cure

ști,

repr

ezen

tat

de V

anin

a-M

irela

Con

stan

tin-

Peța

, pr

ofes

or

în P

roie

ctul

de

Lim

bă,

cult

ură

și

Civ

iliza

ție

Rom

ânea

scă

(LCC

R)

care

ofe

ră g

ratu

it a

cest

cur

s în

ță

ri m

embr

e U

E, ș

i Par

ohia

Ort

o-do

xă S

finți

i Măr

turi

sito

ri d

in m

u-

nici

piul

Val

dem

oro,

rep

reze

ntat

ă de

păr

inte

le D

orin

Sas

. Pr

intr

e ac

tivi

tăți

le p

e ca

re l

e or

gani

zăm

de

-a l

ungu

l an

ului

se

num

ără:

m

anife

stăr

i cu

ltur

al-a

rtis

tice

, co

ncur

suri

, de

zbat

eri,

atel

iere

de

pict

ură

și a

rtiz

anat

, viz

ite

etc

.”, a

info

rmat

pro

feso

ara

într

-un

co-

mun

icat

, fo

losi

nd ș

i de

ace

astă

da

tă s

ăptă

mân

alul

nos

tru

drep

t ca

le s

uplim

enta

ră d

e a

ajun

ge la

el

evi,

„cop

iii m

ei”,

cum

îi n

umeș

te

mer

eu.

La

fin

ele

fiecă

rui

an

școl

ar

mun

ca

elev

ilor

din

part

ener

iat

a fo

st î

ncun

unat

ă pr

in î

nmân

a-re

a ad

ever

ințe

lor

de p

arti

cipa

re

la c

urs,

elib

erat

e de

Min

iste

rul

Educ

ație

i di

n Ro

mân

ia,

și a

di-

plom

elor

de

ex

cele

nță

pent

ru

pres

tați

ile

aces

tora

în

ca

drul

ac

tivi

tăți

lor

extr

acur

s.

„Dar

nu

în

aint

e de

ser

bare

a de

sfâ

rșit

de

an, d

in 2

1 iu

nie,

la c

are

au p

arti

ci-

8 -

pat,

în a

fară

de

copi

ii de

la c

ursu

l LC

CR

ce s

e de

sfăș

oară

în c

oleg

iile

Fray

Ped

ro d

e A

guad

o, V

icen

te

Ale

ixan

dre

și C

rist

o de

la

Salu

d (t

oate

din

Val

dem

oro)

și

de e

le-

vii

Școl

ii Pa

rohi

ale

din

loca

litat

e,

și p

ărin

ții c

opiil

or s

au e

nori

ași ș

i m

embr

i ai c

omun

ităț

ii lo

cale

din

m

unic

ipiu

l Va

ldem

oro,

pr

ecum

și

re

prez

enta

nți

ai

auto

rită

țilo

r lo

cale

”, a

spus

Va

nina

-Mire

la

Cons

tant

in-P

eța.

„Î

ncă

din

anul

șc

olar

tr

ecut

do

rinț

a no

astr

ă er

a în

ființ

area

un

ui a

nsam

blu

folc

lori

c pe

ntru

co

pii,

iar

în a

cest

an

școl

ar s

-a

reuș

it a

cest

luc

ru.

Și,

cum

nu

se

pute

a al

tfel

, unu

l din

tre

num

erel

e di

n sp

ecta

col e

ra d

ansu

l pre

găti

t de

„Mug

uraș

ii” n

oștr

i ins

trui

ți d

e do

amna

Ște

fani

a.U

n al

t nu

măr

, m

otiv

at

de

dori

nța

de

a fa

mili

ariz

a și

fa

-ci

lita

cont

actu

l co

piil

or

cu

un

pro

dus

spir

itua

l al

înț

elep

ciun

ii ro

mân

ești

, cu

m e

ste

cazu

l p

ro-

verb

ului

, a fo

st u

n m

inir

ecit

al d

e p

oezi

i di

n vo

lum

ul P

rove

rbe

cu

haz

și f

ără

neca

z al

Mar

iei

Chi

-to

acă,

car

e ex

plic

ă în

tr-u

n m

od

haio

s ce

le m

ai c

unos

cute

pro

-ve

rbe

rom

âneș

ti”,

a tr

ansm

is c

a-dr

ul d

idac

tic.

„Înc

ă di

n an

ii an

teri

ori

am

atra

s co

piii

căt

re a

cea

lum

e ca

re

îți p

erm

ite

să t

e vi

sezi

ori

ce, o

ri-

când

și o

ricu

m –

lum

ea te

atru

lui.

Înce

put

urile

tim

ide,

cu

măr

unte

și

div

erse

sce

nete

ce

deve

neau

di

n ce

în

ce m

ai î

ndră

zneț

e cu

fie

care

no

uă

rep

reze

ntaț

ie,

au

luat

ace

st a

n p

rop

orți

e și

au

cul-

min

at c

u o

rep

reze

ntaț

ie g

usta

tă

și a

pla

udat

ă de

pub

lic,

dar

cel

mai

îm

buc

urăt

or

pen

tru

min

e ca

pro

feso

r, gu

stat

ă și

put

erni

c si

mți

tă ș

i tr

ăită

de

cop

iii m

ei. Ș

i ci

ne p

utea

să

plac

ă m

ai m

ult m

ici-

lor

prot

agon

iști

pent

ru c

arac

teru

l cr

itic

și c

omic

al s

ituaț

iilor

pre

zen-

tate

, și,

mai

ale

s, pe

ntru

com

icul

de

limba

j? C

ine

altc

inev

a? C

arag

iale

. A

șada

r, ac

est

ultim

nu

măr

i-a

av

ut c

a pr

otag

oniș

ti pe

mic

ii, d

ar

sim

patic

ii ac

tori

care

, cu

fo

arte

m

ult

prof

esio

nalis

m,

am

put

ea

spun

e, a

u în

truc

hip

at p

erso

naje

de

leg

endă

ca

Mit

ică

sau

Esm

e-ra

lde

Pisc

opes

co,

zisă

și

Măn

di-

ca,

pe

sora

ei

Tinc

uța,

pe

Miț

a Pr

otop

opes

cu

ori

pe

invi

tatu

l af

lat

în m

are

strâ

mto

are,

car

e-l

într

uchi

pa p

e m

arel

e, g

enia

lul

și

mer

eu a

ctua

lul C

arag

iale

.Ia

r în

înch

eier

e, d

ați-m

i voi

e să

m

ă de

spar

t par

afra

zând

u-l p

e un

i-cu

l Car

agia

le: D

upă

lupt

e se

cula

-re

, car

e au

dur

at a

proa

pe t

reiz

eci

de r

ându

ri,

iată

, vă

tra

nsm

item

do

rinț

a no

astr

ă: V

acan

ță p

lăcu

tă

tutu

ror!

”, a

scri

s pr

ofes

oara

Van

i-na

-Mir

ela

Con

stan

tin-

Peța

.

Serb

are

de

sfâr

șit

de

an ș

cola

r în

Val

dem

oro

Tra

diţ

ii și

ob

ice

iuri

în lu

nile

iulie

și a

ug

ust

D

atin

ile

ne

amin

-te

sc

de

acas

ă,

păs-

trea

ză î

n no

i sp

iritu

l pă

mân

tulu

i un

de

ne-a

m n

ăscu

t. Vă

re-

amin

tim ș

i no

i câ

te-

va d

intr

e tr

adiți

ile ș

i ob

icei

urile

din

lun

ile

iulie

și a

ugus

t.

Luna

iu

lie

este

cu

nosc

ută

popu

-la

r și

su

b nu

mel

e de

„C

upto

r”,

„Lun

a fi e

rbin

țelil

or”

sau

„Lun

a co

acer

ilor”,

de-

oare

ce e

ste

cons

ide-

rată

ca

fi ind

cea

mai

că

ldur

oasă

din

an.

Cele

pa

tru

săpt

ămân

i al

e lu

i „C

upto

r” p

oart

ă și

ele

fi ec

are

câte

-o

denu

mire

, și

an

ume:

„S

ăptă

mân

a se

ceriș

ului

”, „S

ăptă

mân

a Pa

nte l

iilor

”, „S

ăptă

mân

a lu

i Sân

tilie

” și „

Săpt

ămâ-

na V

erii”

.Pr

in u

rmar

e pr

ima

săpt

ămân

ă a

luni

i iul

ie e

ste

dedi

cată

mun

cii a

gri-

cole

. Țăr

anii

mer

g la

câm

p de

la r

ă-să

rit p

ână

la a

pus.

Tre

buie

să

trei

ere

grân

ele

și s

ă se

îngr

ijeas

că d

e to

ate

cele

lalte

cul

turi.

Săpt

ămân

a ur

măt

oare

rep

rezi

ntă

zile

le „a

prig

elor

” su

rori

ale

Sfân

tulu

i Ili

e, z

eițe

ale

soa

relu

i ce

pot

trim

ite

arși

ță ș

i pot

pro

voca

ince

ndii.

În a

tre

ia s

ăptă

mân

ă a

lui „

Cupt

or”

cred

inci

oșii

îl ci

nste

sc p

e Sf

ântu

l Ilie

, re

spon

sabi

l de

ploi

înso

țite

de tu

ne-

te ș

i ful

gere

.

Cea

din

urm

a să

ptăm

ână

îi es

te

dedi

cată

cel

ui m

ai a

ștep

tat a

notim

p,

vara

.„C

upto

r” e

ste

luna

sec

eriș

ului

, dar

nu

treb

uie

să u

ităm

că

este

și o

lună

a

trad

ițiilo

r și a

obi

ceiu

rilor

. Iat

ă să

rbă-

toril

e, t

radi

țiil e

și

even

imen

tele

fol

-cl

oric

e ce

au

loc

în lu

na lu

i „Cu

ptor

” :

în M

oldo

va c

a să

rbăt

oare

a Fo

culu

i, pe

dat

a de

1 iu

lie

toar

e de

num

ită ș

i Cos

man

dinu

l, p

e 1

iulie

nișt

e di

vini

tăți

sola

re. P

rimel

e se

săr

-bă

tore

sc p

e 13

și 2

7 iu

lie, P

aliil

e, p

e 17

iul

ie,

iar

ultim

ele,

înt

re 2

0 și

22

iulie Tr

adiți

a sp

une

că d

acă

agric

ulto

rii

și s

ăten

ii nu

vor

să

piar

dă t

ot c

e au

ag

onis

it cu

tru

dă, a

tunc

i tr

ebui

e să

re

spec

te c

u sfi

nțe

nie

zile

le d

e să

rbă-

toar

e al

e lu

nii i

ulie

. De

aici

și c

reio

na-

rea

sup

erst

ițiilo

r lun

ii lu

i „ C

upto

r ” în

cu

ltura

rom

ânea

scă.

Ast

fel,

pe la

sat

e, s

e sp

un u

rmăt

oa-

rele

:

tor ”

, tot

atâ

t de

frig

va

fi și

în lu

na lu

i „F

ăura

r”;

vie,

raz

ele

soar

elui

vor

dog

ori p

este

ac

esta

din

urm

ă, ia

r ea

se v

a us

ca;

men

ii tr

ebui

e să

ci

nste

ască

și

pe

Fr

ații

Cosm

a și

Dam

ian;

roril

or l

ui S

ântil

ie, v

a av

ea p

arte

de

arși

ță ș

i rec

olte

pâr

jolit

e;

Cupt

or v

or a

vea

ca b

ogăț

ie d

oar s

en-

timen

tele

fru

moa

se c

are

i-au

adus

îm

preu

nă.

Pe lâ

ngă

mul

titud

inea

și d

iver

sita

-te

a de

legu

me

și fr

ucte

, lun

a au

gust

, „G

usta

r”, e

ste

și o

lună

ce

abun

dă în

tr

adiți

i, ob

icei

uri ș

i sup

erst

iții,

dato

-ra

te î

n m

are

part

e să

rbăt

orilo

r di

n ac

east

ă pe

rioad

ă.Ce

le m

ai im

port

ante

săr

băto

ri al

e lu

nii a

ugus

t sun

t:

pe 1

aug

ust

Față

, pe

6 au

gust

Mai

cii D

omnu

lui,

pe 1

5 au

gust

tolo

meu

, pe

25 a

ugus

t

teză

toru

l, pe

29

augu

st

Prim

a ju

măt

ate

a lu

nii a

ugus

t est

e re

prez

enta

tă d

e o

perio

adă

de p

ost,

cuno

scut

ă dr

ept P

ostu

l Sfi n

tei M

aria

M

are,

unu

l din

tre

cele

mai

mar

i pos

-tu

ri de

pes

te a

n.Se

spu

ne c

ă ac

est

post

est

e ru

pt

din

Post

ul P

aște

lui

care

, în

tre

cutu

l în

depă

rtat

, ar

fi

ținut

9 s

ăptă

mân

i. Cu

m p

rimăv

ara

este

o p

erio

adă

mai

să

racă

în a

limen

te, s

-au

mut

at d

ouă

săpt

ămân

i va

ra,

înai

ntea

săr

băto

rii

Ado

rmiri

i Mai

cii D

omnu

lui,

când

le-

gum

ele,

zar

zava

turil

e și

fruc

tele

sun

t nu

mai

bun

e de

mân

cat ș

i gus

tat.

Pe d

ata

de 1

aug

ust

oam

enii

stro

-pe

sc g

rădi

nile

și l

ivez

ile c

u ag

heas

-m

ă, s

fi nțe

sc g

râu

la b

iser

ică,

pen

tru

a-l a

mes

teca

cu

sem

ințe

le c

e ur

mea

-ză

a fi

sem

ănat

e, ia

r cei

car

e au

stu

pi

adun

ă m

iere

a de

oare

ce a

ceas

ta c

a-pă

tă p

uter

i mira

culo

ase

de v

inde

ca-

re. Pe

6 a

ugus

t, de

Pro

beje

nie,

fem

ei-

le a

dună

și u

sucă

pla

nte

și fr

ucte

de

leac

, oam

enii

înce

teaz

ă cu

scă

ldat

ul

în r

âuri,

iar

că l

ător

iile

treb

uie

amâ-

nate

pen

tru

că e

per

icol

de

rătă

ci-

re. Î

ncep

ând

cu a

ceas

tă z

i fr

ucte

le,

în s

peci

al s

trug

urii

și p

rune

le,

sunt

bu

ne d

e gu

stat

, deo

arec

e de

vin

pli-

ne d

e du

lcea

ță ș

i sav

oare

, exi

stân

d și

o z

ical

ă în

ace

st s

ens,

și

anum

e:

„boa

bă n

ouă

în g

ură

vech

e”.

În d

imin

eața

zile

i de

Sfâ

nta

Ma-

ria M

are,

15

augu

st, f

emei

le c

redi

n-ci

oase

mer

g la

bis

eric

ă cu

fru

cte

și

buca

te a

lese

pe

care

le v

or s

luji

și le

vo

r da

de

pom

ană

în c

inst

ea c

elor

m

orți.

De

asem

enea

exi

stă,

în a

ceas

-tă

zi,

supe

rstiț

ia c

onfo

rm c

ărei

a da

că

înfl o

resc

tr

anda

fi rii,

to

amna

va

fi

lung

ă.Lu

na a

ugus

t est

e, to

toda

tă, o

lună

a

sem

ănăt

urilo

r de

toa

mnă

, tim

pul

fiind

opt

im p

entr

u ac

este

act

ivit

ăți,

în s

peci

al d

upă

data

de

15 a

ugus

t. Pe

29

augu

st n

u se

măn

âncă

str

u-gu

ri ș

i nu

se b

ea v

in, d

eoar

ece

sunt

as

ocia

te c

u sâ

ngel

e și

am

inte

sc d

e tă

iere

a ca

pulu

i Sfâ

ntul

ui Io

an. T

oto-

dată

, nu

e bi

ne s

ă se

măn

ânce

fruc

-te

și l

egum

e ro

tund

e, c

are

ar p

utea

se

măn

a cu

un

cap

și n

u se

va

folo

si

cuți

tul l

a tă

iat,

pâin

ea ș

i alt

e al

imen

-te

rupâ

ndu-

se c

u m

âna.

Se

ține

post

.

10 ACTUALITATE 09.07 - 15.07.2015

Președintele Klaus Iohannis va veni pe 12 iulie la Madrid

Președintele României, Klaus Iohannis, va efectua o vizită ofi cială la Madrid în perioada 12-14iulie.

Pe 13 iulie va avea reuniuni de lucru cu MS Regele Felipe VI, la Palatul Zarzuela, și cu premierul Mariano Rajoy, la palatul La Moncloa. Apoi va fi un dejun ofi cial oferit de regii Spaniei în onoarea președintelui României și a Primei Doamne, la Pa-latul Regal. În seara zilei de luni Klaus Iohannis se va reuni cu reprezentanți ai comunității românești.

În ziua următoare va avea o reuniune de lucru cu președintele Senatului, Pio García Escudero, la sediul Senatului spaniol.

Este prima vizită ofi cială a președintelui Klaus Iohannis în Spania.

În turul 2 al alegerilor prezidenţiale din 2014, în Spania au votat 82.744 de români, 74.995 (90,63%) dintre aceștia optând pentru Klaus Iohannis pe buletinele de vot.

Un unic examen de spaniolă pentru toată planeta

Sunt 550 de milioane de vorbitori de spaniolă, dar nu exista nici un examen internațional care să certifi ce stăpânirea limbii. Această carență s-a remediat. Pe 1 iulie, la Antiguo Colegio de San Ilde-fonso, în Ciudad de México, regii Spa-niei au prezidat prezentarea Serviciului Internațional de Evaluare a Limbii Spa-niole (Siele), examenul ce va permite să se determine în orice punct de pe pla-netă gradul de cunoaștere a castilianei. Examenul este similar celor pe care le are engleza prin examenele Universității din Cambridge.

Inițiativa a fost dezvoltată de Institu-tul Cervantes (90 de centre în 44 de țări), Universidad Nacional Autónoma de Mé-xico (cea mai mare în care se vorbește spaniola) și Universitatea din Salamanca (cea mai veche).

Examenul va începe să se organizeze la începutul următorului an academic. Se prevede să se stabilească un mini-mum de 300.000 de candidați pe an, urmând să se ajungă la 750.000 în cinci ani. Atât înscrierea, cât și examenul se vor face prin mijloace electronice și cu conexiune în linie.

„Lipsea în universul învățării spaniolei ca a doua limbă sau limbă străină un cer-tifi cat rapid și de mare prestigiu, care să se situeze în linia celor pe care le oferă limba engleză. Echipele academice de la cele trei instituții au lucrat, cot la cot, la un nou tip de examen cu caracter pan-hispanic în linia deschisă de cele 22 de academii de limbă spaniolă. Ele au știut

să realizeze în noua lor gramatică unita-tea ce integrează diferitele variante ale spaniolei”, a afi rmat Felipe VI.

Certifi catul se va putea obține pe ori-care dintre cele cinci continente, însă cel mai mare efort se va concentra până în 2018 în trei giganți: Brazilia, care va avea 120 de centre de examen; Statele Unite ale Americii, cu 100, și China, cu 60. Peste 15 milioane de persoane studiază în pre-zent spaniola în aceste trei țări.

Siele va avea patru probe: Compren-sión lectora și Comprensión auditiva, ca-lifi cativele urmând să se dea imediat; Ex-presión și Interacción escrita y oral, care se vor evalua prin intermediul unor scale de către experți acreditați. Candidații vor putea alege dacă să se prezinte la tot examenul sau pe părți. Rezultatele se vor

cunoaște după trei săptămâni. Odată trecut examenul, se va obține un certifi -cat cu o valabilitate de doi ani.

„Siele nu este doar un examen de evaluare, ci un sistem de promovare a spaniolei, dar a spaniolei tuturor și pe picior de egalitate. Dorim ca la proiect să participe cele 900 de universități ibero-americane și toate ministerele Educației din arie”, a semnalat directo-rul Institutului Cervantes, Víctor García de la Concha.

„Dacă vrem ca limba noastră să se afi rme ca a doua limbă de comunicare internațională trebuie să depășim vi-ziunea limitată, centrată pe fi ecare, și să punem în comun resursele tuturor pentru a atinge un obiectiv care va fi în benefi ciul comun”, a spus Felipe VI.

Aniversare românească

în Quintanar de la Orden Asociația culturală hispano-română Gente a marcat a III-a sa aniversare pe 13 iu-

nie, în sala de expoziții La Ermitilla din localitatea Quintanar de la Orden (Toledo).„Acest eveniment a constat în inaugurarea unei expoziții deosebit de complete,

referitoare la traiectoria asociației Gente din ziua creării sale și până în prezent, în care ofi cialitățile spaniole, reprezentanți ai asociațiilor locale, reprezentanți ai presei și persoanele prezente au putut trece în vedere activitățile realizate. Portu-rile tradiționale, fotografi ile din România și Spania, tablourile pictorilor spanioli și români, atelierele de lucru manual, literatura, fi lmul intercultural, dar nu în ultimul rând colaborările avute de această asociație ne-au arătat legătura de prietenie în-tre poporul român și spaniol”, au transmis membrii asociației, într-un comunicat.

A III-a aniversare a asociației Gente a fost moderată de Antonio Zaragoza Ji-ménez. La eveniment au participat președintele asociației, Sorin Bălășcău; noul primar din Quintanar de la Orden, Juan Carlos Navalon Lopez-Brea; consilierul de cultură, José Angel Escudero, între alții.

Sorin Bălășcău a mulțumit Primăriei și asociației Kintafoto pentru ajutorul aces-tora la realizarea evenimentului. Juan Carlos Navalon a ținut să specifi ce gradul ridicat de integrare a comunității românești în spațiul socio-cultural spaniol și dis-ponibilitatea Primăriei de a ajuta în continuare această asociație, „ce este punct de referință în Quintanar de la Orden”.

Primarul s-a înscris în asociație, completând numărul tot mai mare al spaniolilor din acest grup intercultural.

„Un alt moment deosebit de important a fost înmânarea unei distincții de mulțumire, prima de acest gen, domnului Arturo Rojo Sierra, redactor la Radio Sur-co Castilla-La Mancha, pentru activitatea sa în a face cunoscută această asociație și România. Nu în ultimul rând, s-au înmânat noile carnete de membru Gente ca o nouă formă de a se identifi ca cu acest colectiv activ”, scrie în comunicatul primit la redacție. La fi nalul evenimentului s-a ciocnit un pahar de șampanie și s-au degus-tat mâncare și băutură românească.

Polonezii și românii, cei mai

numeroși europeni care au

dobândit cetăţenia altui stat

UE în 2013 Polonezii și românii sunt cei mai numeroși cetăţeni ai Uniunii Europene care

au dobândit cetăţenia altui stat UE în 2013, potrivit unui studiu publicat pe 1 iulie de Eurostat, relatează publicaţia electronică EUObserver.com.

Potrivit Eurostat, Spania și Marea Britanie au emis aproape jumătate dintre no-ile cetăţenii acordate la nivelul UE în 2013, iar comparativ cu nivelul populaţiei, Irlanda și Suedia se clasează pe primele locuri. Spania a acordat cetăţenie unui număr de 225.800 de persoane (23% din totalul la nivelul UE), iar Marea Britanie a acordat 207.500 de cetăţenii (21%).

Statisticile arată o creștere a numărului de persoane care obţin cetăţenia unui stat UE, în comparaţie cu anii precedenţi. În 2013, totalul a fost de aproape un milion de noi cetăţeni, o creștere de 20% faţă de 2012.

Polonezii și românii reprezintă cel mai numeros grup de cetăţeni europeni care au obţinut cetăţenia altui stat UE. Majoritatea polonezilor au ajuns în Marea Britanie sau Germania, în timp ce românii au primit în general cetăţenia Ungariei sau Italiei.

În ceea ce privește non-europenii, marocanii sunt pe primul loc, cu peste 86.000 de noi cetăţenii, majoritatea emise în Spania, Italia și Franţa. Aceștia sunt urmaţi de indieni (48.000), cei mai mulţi obţinând cetăţenie britanică, și turci (46.000), cei mai mulţi alegând naţionalitatea germană.

11ÎN ROMÂNIA 09.07 - 15.07.2015

Aeroportul Oradea va fi închis două

luni pentru construirea unei noi pisteAeroportul Oradea, care începând

de anul trecut se afl ă într-un program de modernizare, este închis din 6 iu-lie, pentru construirea unei noi piste, baza aeriană urmând să fi e din nou

operațională din 2 septembrie, când vor putea opera și avioane de mare

capacitate.Directorul operațional al

Aeroportului Oradea, Marian Ghițea, a declarat că noua pistă va avea 2.100 de metri, față de 1.800 de metri în

prezent, astfel că va permite ate-rizarea aeronavelor de mare capa-citate.

În februarie 2014, reprezentanții Ministerului Transporturilor și ai Aeroportului Oradea au semnat contractul de fi nanțare pentru proiectul „Extindere și moderni-zare suprafețe aeroportuare la

R.A. Aeroportul Oradea”. Proiectul a fost aprobat în cadrul Programului

Operațional Sectorial „Transport” 2007-2013 și are o valoare de 129.709.555 lei, din care 81.601.511 lei constituie finanțare nerambursa-bilă acordată de Comisia Europeană prin Fondul European de Dezvoltare Regională.

Pe lângă construirea noii piste, proiectul include realizarea unui sistem de balizaj luminos de cate-goria a II-a și a unei platforme de îmbarcare-debarcare care să poa-tă asigura staționarea unui număr de șase aeronave. Toate lucrările ar urma să fie încheiate în luna oc-tombrie.

Calea ferată are nevoie de investiții de 17,4 miliarde lei

Salariul minim brut pe ţară, 1.050 de lei Salariul de bază minim brut pe ţară

garantat în plată a crescut, din 1 iulie, de la 975 de lei la 1.050 de lei, majo-rare de care vor benefi cia aproape 1,5 milioane de salariaţi, din care aproxi-mativ 490.000 din sectorul bugetar.

Aceasta este a doua majorare din 2015, după cea din ianuarie, când

salariul minim brut garantat în pla-tă a fost majorat de la 900 la 975 de lei, modifi cările fi ind prevăzute în hotărârea de Guvern din decembrie 2014.

Astfel, din 1 iulie, salariul minim brut pe ţară va fi de 1.050 de lei, adică 6,225 lei pe oră, pentru un program

complet de lucru de 168,667 ore în medie pe lună.

De majorarea din luna iulie a sala-riului minim brut pe ţară vor benefi -cia aproape 1,5 milioane de salariaţi, dintre care aproximativ 490.000 din sectorul bugetar și peste 980.000 din sectorul concurenţial.

Compania Națională de Căi Ferate CFR estimează că infrastructura feroviară ar avea nevoie în acest an de investiții de 17,4 miliarde lei (3,9 miliarde euro), de aproape patru ori peste fi nanțarea alocată de Guvern, de 4,6 miliarde lei, subfi nanțarea urmând să afecteze compania și în anii următori.

Din suma totală necesară pentru principalele lucrări de reparații la infra-structura feroviara publică pe anul 2015, cea mai mare parte, de 10,408 mili-arde lei, ar fi direcționată în modernizări prin investiții pentru creșterea vitezei de circulație a trenurilor (grav afectate de restricțiile de viteză), se arată într-un document elaborat de CFR SA privind activitatea companiei, scrie Mediafax.

De asemenea, alte 5,719 miliarde lei ar fi necesare pentru reparații capita-le la infrastructura feroviară publică pentru recuperarea restanțelor la 1.000 km linii directe și curente, pentru refacerea liniilor și instalațiilor afectate de calamități, precum și pentru reabilitarea podurilor și tunelurilor.

În plus, reprezentanții CFR SA arată în document că pentru întreținerea lini-ilor și a instalațiilor și pentru reparațiile capitale la linii, poduri și instalații este nevoie de încă 1,331 miliarde lei.

„Sumele menționate reprezintă banii necesari companiei pentru executa-rea lucrărilor de mentenanță și reparații capitale la infrastructura feroviară publică. Aceste resurse fi nanciare trebuie alocate de la bugetul de stat, CFR SA fi ind compania care gestionează și administrează infrastructura feroviară publică, al cărei proprietar este statul român”, au declarat pentru Mediafax reprezentanții CFR SA.

Alocația bugetară pentru infrastructu-ra feroviară, aprobată la sfârșitul anului trecut pentru 2015, este de 4,609 mili-arde lei. Comparativ, investițiile CFR de anul trecut (2,317 miliarde lei) sunt la jumătate din suma alocată de Guvern în acest an. În 2016, CFR nu poate pri-mi mai mult de 5,54 miliarde lei pentru proiectele și investițiile de anul viitor, mai arată documentul.

Isărescu: Pentru trecerea la

euro trebuie să fi m pregătiţi,

inclusiv emoţional Trecerea la euro este un proces mult mai complicat decât denominarea mo-

nedei naţionale, care deși a fost doar un proces de simplifi care a creat anxi-etăţi în rândul societăţii, faţă de necunoscut, astfel că discuţiile pentru euro trebuie să fi e mai complexe, iar oamenii să fi e pregătiţi emoţional.

„Am văzut un sondaj la începutul anului 2005, înainte de trecerea la leul greu, ce părere au românii despre denominare. Două treimi spuneau că este o măsură bună, iar o treime manifesta frică, o plonjare în necunoscut. Această frică, rezervă, mai ales a celor care fuseseră martori ai unor schimbări cu carac-ter confi scativ – la noi n-a existat nici un proces de rotunjire, ci de tăiere de ze-rouri – această frică, care este iraţională, toate aceste anxietăţi au însemnat un risc. E o lecţie pe care trebuie s-o învăţăm, să luăm în calcul reacţia oamenilor”, a declarat marţi guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, la un seminar organizat împreună cu Ziarul Financiar pentru aniversarea a 10 ani de la denominare.

El a afi rmat că succesul unui astfel de proces depinde esenţial de o pregătire temeinică, referindu-se inclusiv la adoptarea euro, astfel că la momentul deci-ziei „trebuie să fi m siguri că suntem foarte bine pregătiţi, inclusiv emoţional”.

„Se demonstrează că un proces relativ mai simplu decât trecerea la euro, cel de denominare, care era de normalizare, de simplifi care, poate crea probleme, iar populaţia are involuntar emoţii. În consecinţă, pledez din nou că discuţiile legate de trecerea la euro trebuie să se menţină la o anumită complexitate, avem un defi cit în complexitate, cum spune un contemporan. Lucrurile tre-buie explicate pe diverse canale, dar trecerea la euro este un proces mult mai complicat”, a punctat Isărescu.

El a atras atenţia că eroarea cea mai mare ar fi ca populaţia să creadă că trece-rea la euro înseamnă doar o schimbare de monedă, de trecere de la bancnote de polimer înapoi la unele de hârtie, și că doar se schimbă la un anumit curs, „c-o fi de 4,1, 4,2 sau 4,5 lei pe euro”.

Guvernatorul a amintit că unul dintre motivele denominării a reprezentat pregătirea monedei pentru trecerea la euro, la momentul când România va fi pregătită pentru acest pas.

Isărescu a amintit că alţi factori care au stat la baza deciziei de a tăia patru zerouri au fost marcarea clară a încheierii unui ciclu infl aţionist lung, dar și a faptului că preţurile din România sunt la niveluri nominale uzuale în Europa, cum procedaseră deja Croaţia și Ungaria.

„La unele produse sunt în continuare preţurile mai scăzute la noi, la cursul de schimb. Comparaţia cu preţurile din alte stat se face foarte simplu. Până la urmă, integrarea în Europa înseamnă să te obișnuiești cu un anumit sistem de valori, iar preţurile reprezintă materializarea lor. În plus, indicatorii economici – PIB, PIB/cap de locuitor, consumul, producţiile în lei noi s-au comparat mult mai ușor cu ce se întâmpla în Europa”, a menţionat guvernatorul.

Patru medalii la Olimpiada de Informatică a Europei CentraleOlimpicii români au obţinut o me-

dalie de aur, două de argint și una de bronz la Olimpiada de Informatică a Europei Centrale, la care au participat 44 de concurenţi din 10 ţări, a infor-mat, pe 6 iulie, Ministerul Educaţiei și Cercetării Știinţifi ce (MECS).

Lotul de informatică al României a obţinut patru medalii la cea de-a

XXII-a ediţie a Olimpiadei de Informa-tică a Europei Centrale (CEOI), desfă-șurată în perioada 29 iunie-4 iulie, la Brno (Cehia).

Astfel, laureat cu argint la ediţia precedentă, Alexandru Velea, elev în clasa a XII-a la Liceul de Informatică „Tiberiu Popoviciu” din Cluj-Napoca, a cucerit în acest an medalia de aur.

Medaliile de argint au fost obţinute de Rareș-Darius Buhai, elev în clasa a XII-a la Colegiul Naţional „Liviu Re-breanu” din Bistriţa, și Valentin-Ma-rius Hârșan, elev în clasa a XII-a la Liceul Internaţional de Informatică din București. Medalia de bronz a fost câștigată de Andrei Popa, elev în clasa a X-a la Liceul Teoretic „Mihail Kogălniceanu” din Vaslui.

La ediţia din acest an a CEOI au par-ticipat 44 de concurenţi din 10 ţări. Conform regulamentului, fi ecare stat poate înscrie o echipă formată din maximum patru elevi a căror vârstă nu depășește 19 ani la data concur-sului. Prima ediţie a Olimpiadei de Informatică a Europei Centrale s-a desfășurat în 1994, la Cluj-Napoca, la iniţiativa României.

1212 09.07 - 15.07.2015SPORT

Moraru: Sunt șase-șapte antrenori care

vor să pregătească RapidulAcţionarul majoritar al FC Rapid,

Valerii Moraru, a declarat, pe 2 iulie, agenţiei Mediafax, că sunt șase-șapte tehnicieni care doresc să antreneze formaţia giuleșteană, dar a precizat că o decizie în acest sens va lua după 17 iulie, când se va aproba organigrama și bugetul de către administratorul judiciar.

„Sunt șase-șapte antrenori care și-au arătat intenţia de a antrena Rapidul, dar deocamdată așteptăm. Domnul Miriuţă este unul dintre cei șapte an-trenori, nu a căzut nici această varian-

tă. Dar nu vom ști decât după 14, sau mai bine zis după 17 iulie. Atunci se va cunoaște numele, pentru că atunci se va aproba organigrama și bugetul de salarii pentru viitorul sezon. Trebuie să știm pe ce ne putem baza, ce condi-ţii putem să oferim noului antrenor. Suntem în insolvenţă și sunt pași care trebuie urmaţi pentru fi ecare decizie pe care o luăm”, a afi rmat acţionarul grupării care a retrogradat în această vară în Liga a II-a.

Mihai Ianovschi, secund în staff -ul lui Cristiano Bergodi în sezonul tre-

cut, se ocupă de pregătirea jucătorilor până la numirea antrenorului princi-pal, a anunţat Valerii Moraru. „De pre-gătire și de lot se ocupă Mihai Ianov-schi. El va fi prezent și la reunirea din 14 iulie, de la Pro Rapid, când vor veni jucătorii tineri. Reunirea cu tot lotul este programată pe 20 iulie”, a adău-gat Moraru.

Gruparea giuleșteană a ajuns la un acord cu trei jucători de la Academica Argeș, Laurenţiu Venţer (mijlocaș, 23 de ani), Constantin Dedu (mijlocaș, 20 de ani) și Cristian Pușcaș (mijlo-

caș, 21 de ani) și cu unul de la Urban Titu, Cristian Ștefănescu (fundaș, 21 de ani). „Venţer, Dedu, Pușcaș și Ștefă-nescu sunt jucători cu care s-a ajuns la un acord, dar ei nu sunt jucătorii Ra-pidului pentru că nu au semnat încă nimic. Acum se negociază cu 23-25 de jucători tineri, o să vedem în zilele următoare cine rămâne exact”, a preci-zat acţionarul rapidist.

Stadionul Central al Academiei Hagi are aviz favorabil pentru Liga I

Stadionul Central al Academiei de Fotbal Gheorghe Hagi a primit aviz favorabil pentru găzduirea meciuri-lor din Liga I, ofi cializarea omologării având loc pe 8 iulie, informează aca-demiahagi.tv.

„Vineri a avut loc, la baza sportivă a Academiei de Fotbal Gheorghe Hagi, o inspecţie în vederea omologării

arenei Centrale de la Ovidiu pentru găzduirea meciurilor de Liga I. Au participat reprezentanţii Ligii Profe-sioniste de Fotbal, ai Inspectoratului de Jandarmi Constanţa, ai Inspec-toratului pentru Situaţii de Urgenţă Dobrogea, ai Direcţiei Judeţene pen-tru Sport Constanţa, ai fi rmei care va asigura paza, cât și reprezentanţii

clubului FC Viitorul. După ce s-au in-spectat toate zonele și sectoarele din incinta și exteriorul arenei Centrale a Academiei de Fotbal Gheorghe Hagi, FC Viitorul a primit aviz favorabil pentru găzduirea meciurilor de Liga I”, se arată pe site-ul Academiei Hagi.

FC Viitorul va juca în prima etapă a Ligii I pe teren propriu, sâmbătă, 11 iulie, în compania echipei CFR Cluj.

Pugilistul Lucian Bute a anunţat, pe 6 iulie, pe pa-gina sa de Facebook, că următorul său meci va avea loc în data de 15 august, la Montreal, el precizând că este foarte motivat, după aproape un an și jumătate de pauză.

„Voi boxa pe 15 august la # Montreal # CentreBell ... Foarte motivat după 17 luni de pauză...”, a notat Bute.

Pugilistul român a avut ultimul meci oficial în ianu-arie 2014, când a fost învins la puncte de canadianul Jean Pascal. Lucian Bute ar fi trebuit să boxeze în data de 6 decembrie 2014, cu argentinianul Roberto Bolon-ti, dar confruntarea a fost anulată după ce românul s-a accidentat la spate.

Lucian Bute va avea următorul său meci pe 15 august

El a adăugat că negociază și cu un jucător din prima ligă spaniolă. „Vor fi și străini în lotul pentru sezonul urmă-tor, chiar negociem cu un fotbalist din prima ligă spaniolă. Nu vreau să îi fac public numele deocamdată pentru că după aceea iar ne trezim că a semnat cu alt club. Se va anunţa atunci când va semna”, a mai spus Moraru.

Formaţia Rapid se va antrena la Pro Rapid până în 27 iulie, când este programată plecarea într-un stagiu de pregă-tire de două săp-tămâni la Poiana Brașov. Până la în-ceperea sezonu-lui Ligii a II-a este posibil ca lotul să efectueze și un cantonament în străinătate.

Primul român care a traversat

înot Canalul Mânecii Andrei Roșu a traversat înot Canalul Mânecii în cadrul competiţiei En-

duroman Arch to Arch, care presupune parcurgerea distanţei de 480 de kilometri dintre Londra și Paris în alergare, înot și pe bicicletă, sportivul în vârstă de 39 de ani fiind primul român care reușește această performanţă.

Roșu a alergat, pe 28 iunie, de la Londra Marble Arch la Dover, o distanţă de 140 de kilometri, în 16 ore și 53 de minute, apoi a înotat de la Dover la Calais, aproximativ 40 de kilometri, în 21 de ore. Pe 30 iunie el a atins ţărmul francez, sportivul disputând ultima parte a competiţiei, proba de ciclism, de la Calais la Arcul de Triumf din Paris (circa 300 de kilometri), din care a efectuat deja peste 50 de kilometri.

„Vă mulţumesc din suflet pentru urări și pentru sprijin! Pe parcursul pro-bei de înot, echipa de suport îmi citea mesajele primite = reenergizare in-stant. Au contat enorm încurajările voastre, într-o cursă în care am vomat de 42 de ori, din cauza răului de mare (organizatorii au ţinut evidenţa și mi-au spus ulterior că la 50 m-ar fi obligat să mă retrag), braţul stâng nu a mai fost funcţional după km 40, am trecut prin 2 «lanuri» de meduze-gigant roz și violet, apa a avut 13 grade în UK și 14 în Franţa, iar curenţii ne-au «ajutat» să parcurgem ultimii 4 km în... 8 ore!”, a declarat Roșu, pe contul său de Facebook, după traversarea Canalului Mânecii.

Economist de profesie, brașoveanul Andrei Roșu a intrat în 2012 în Car-tea Recordurilor, după ce a alergat 7 maratoane și 7 ultramaratoane pe 7 continente.

Designul medaliilor pentru

JO de iarnă pentru tineret din

2016, realizat de un român Ciprian Burzo, în vârstă de 20 de ani, a câștigat concursul pentru desem-

narea designului medaliilor ce vor fi decernate la Jocurile Olimpice de iar-nă ale tineretului din 2016.

Românul a câștigat competiţia cu medalia To the Top, la concurs fiind prezentate peste 300 de creaţii, a anunţat Comitetul Internaţional Olimpic (CIO) pe site-ul oficial.

„A fost un sentiment minunat când am fost anunţat câștigător. Este un moment deosebit, pentru că știu că designul meu va rămâne în istoria Jo-curilor Olimpice. Sunt foarte mândru de ceea ce am făcut”, a afirmat Bur-zo.

Sonali Prasad, reporter din India și membru al juriului, a declarat că Burzo a realizat o medalie unică: „Designul lui Burzo este unic și contemporan și păstrează spiritul Jocurilor Olimpice de tineret. Am căutat ceva diferit,

ceva care să reprezinte toate elemen-tele jocurilor, ceva ce să poţi duce aca-să nu doar ca simbol al victoriilor, dar și ca pe o amuletă care să amintească de timpul petrecut la Lillehammer în 2016. Sunt foarte bucuroasă că un tâ-năr de 20 de ani a reușit să surprindă aceste lucruri și chiar mult mai mult în designul său”.

Locul al doilea la concursul organi-zat de CIO a fost ocupat de medalia „Four Elements”, realizată de Dora Korponay, tot din România, iar locul al treilea a revenit creaţiei „And still I rise” a indianului Nikhil Bapna.

1309.07 - 15.07.2015 TURISM ACASĂ

Bisericuţa de lemn a lui Dragoș Vodă

de la Putna, cea mai veche din EuropaCunoașteți legenda care vorbește despre sfatul primit de marele domnitor

Ștefan cel Mare de la Daniil Sihastru de a ridica o mănăstire mândră și frumoasă în codrii întunecoși din nordul Bucovinei.

Acest lucru are legătură cu bisericuța lui Dragoș Vodă, știută de toată lumea pe-lerinilor drept cea mai veche biserică de lemn din Europa, datată 1346.

Iată ce s-a întâmplat cu necropola descălecătorilor Moldovei. La un an după cu-cerirea cetății Chiliei, stăpânită pe atunci de unguri, prin iunie 1466 marele nos-tru domnitor începe zidirea mănăstirii Putna, care avea să rămână în conștiința națională ca prima și cea mai cunoscută ctitorie a apărătorului Creștinismului (deși bisericuța de la Pătrăuți, altă ctitorie deosebită, este inclusă în patrimoniul mondial UNESCO).

Legende despre bisericuța lui Dragoș Vodă

Cât a durat zidirea mănăstirii Putna, Ștefan cel Mare a decis mutarea bisericii din bârne mari de stejar, de la Volovăț la Putna. Asta pentru că se temea de atacurile tot mai frecvente ale tătarilor și turcilor, în zona bogată și despădurită de la mar-ginea Obcinei Mari. Ascunsă iscoadelor, avea să fi e apărată și îngrijită între munții și pădurile Putnei.

Cu mutatul este altă poveste. Legendele vorbesc că aceasta a fost luată într-o noapte, urcată pe un car uriaș tras de 18 perechi de boi, și care au ajuns după trei zile și trei nopți în locul în care o găsim și astăzi, în mijlocul cimitirului din centrul satului.

Însă drumurile înguste de pe vremea aceea nu permiteau transportarea unei asemenea construcții, astfel că folcloriștii au cules altă legendă, ceva mai plauzi-bilă. Cică într-o noapte, au desfăcut meșterii bisericuța bârnă cu bârnă, le-au tăiat la capete pentru că erau prea lungi și le-au legat de cai, fi ind transportate lângă mănăstirea care se construia, devenind biserică pentru călugări, viitori slujitori la mănăstire, dar și pentru obștea în formare.

Deși a fost luată fără știrea sătenilor din Volovăț, aceștia nu s-au supărat, domni-torul construindu-le o biserică mai mare, din piatră, care stă în picioare și azi.

Descoperă Muntele Dragostei Muntele Găina, numit și Muntele Dragostei, se ridică spre nori până la 1500 m,

parcă un loc predestinat pentru sărbători câmpenești, folclorice, așa cum este și Târgul de fete.

Cum ajungi pe Muntele Găina

Muntele Găina este accesibil de pe drumul judeţean 762, din centrul satului Avram Iancu urmându-se un drum forestier marcat.

Târgul de fete de pe Muntele Găina, tradiţionala serbare populară naţională desfășurată în comuna Avram Iancu din Munţii Apuseni, are loc în fi ecare an în ziua de Sfântul Ilie (tradițional la 20 iulie) sau în cea mai apropiată duminică de ziua Sfântului Ilie. Anul acesta va fi în perioada 18-19 iulie.

Târgul de fete astăzi

Organizatorii au pregătit și în acest an un program divers pentru toate gusturile și pentru toate vârste-le, din care nu va lipsi tradiţionala paradă a portului popular, expoziţia meșterilor populari, spectacol folcloric, discotecă în aer liber, fi nala con-cursului „Cultură pen-tru cultură” și foc de tabără și artifi cii pe Muntele Găina. De asemenea, se anunţă și concerte cu trupele Voltaj și TODaY.

Locuri ce ajung la inimă

Fie că veți reveni acasă singuri, fie că veți aduce cu dumneavoastră prieteni spanioli, pe lângă întâlnirea cu cei dragi cu siguranță veți vrea să vă bucurați și de frumusețile țării noastre, descoperind fețe ale României pe care poate nu le cunoșteați. Vă recomandăm câteva destinații care vă vor ajunge la inimă.

Șapte biserici fortificate monumente UNESCO

Patrimoniul cultural mondial este lista de obiective a UNESCO pentru care se propune protejarea și con-servarea. Lista crește an de an, cu noi locuri și ţări, iar România nu este străină de prezenţa pe aceasta. Une-le dintre cele mai frumoase locuri ce

ajuns în atenţia Organizaţiei Naţiuni-lor Unite pentru Educaţie, Știinţă și Cultură sunt bisericile fortifi cate din Transilvania.

Biserica din Valea Viilor

Valea Viilor este un sat din judeţul Sibiu, ce se bucură de frumuseţea unei biserici fortifi cate datând din secolul XIV. Biserica din Valea Viilor a fost construită în stil gotic, după care

au fost adăugate fortifi caţiile.Biserica din Viscri

Una dintre cele mai frumoase bise-rici fortifi cate săsești din ţara noastră, Biserica din Viscri datează din secolul XIII. În satul cu același nume din ju-deţul Brașov, complexul se ridică im-

pozant deasupra celorlalte case și include biserica, zidurile, un drum de apărare, tur-nuri și bastioane.

Biserica din

Saschiz

În judeţul Mureș, comuna Saschiz, biserica fortifi cată este

cea mai impunătoare clădire. Aceas-ta a fost ridicată pe locul unei bazilici romane în anul 1493. Biserica din Saschiz a fost construită în stil gotic și este dedicată regelui Ștefan I al Un-gariei, fortifi caţiile fi ind adăugate în secolele XIV-XV.

Biserica din Prejmer

Biserica fortifi cată din Prejmer se afl ă în comuna cu același nume din

judeţul Brașov și datează din secolul XIII. Asemeni Bisericii din Viscri, com-plexul este format din biserică și for-tifi caţii, turnuri și drum de apărare.

Biserica din Dârjiu

Biserica Unitariană din Dârjiu, jude-ţul Harghita, este o biserică fortifi cată deosebită. Nu numai fortifi caţiile, ci și ansamblul de pictură murală interior și ceasul solar, ce datează din anul 1622, sunt cele care atrag turiștii aici.

Biserica din Biertan

Biserica fortifi cată din Biertan, ju-deţul Sibiu, este probabil una dintre cele mai cunoscute de pe lista noas-tră. Acest fapt se datorează și localită-ţii în sine, deosebit de bine conserva-te și o mărturie a trecutului, atestată documentar în anul 1224. Biserica a fost construită în stil gotic târziu în perioada 1490-1520.

Biserica din Câlnic

Biserica din Câlnic, alături de ce-tatea din comuna din judeţul Alba, formează un peisaj cu aer medieval pentru vizitatori. Se presupune că bi-serica fortifi cată datează din secolul XIII, însă fortifi caţiile au fost ridicate două secole mai târziu.

Peștera Comarnic,

cea mai frumoasă peșteră din BanatPeșterile din Apuseni sunt printre

cele mai vizitate și pentru că sunt de-osebit de multe la număr. Dar și Ba-natul are cu ce se lăuda atunci când vine vorba de subteranul spectacu-los: Peștera Comarnic. Cu ale sale săli monumentale și formaţiuni gigantice, Peștera Comarnic este considerată a fi cea mai frumoasă din Banat, fi ind și una dintre cele mai mari peșteri din ţara noastră, cu o lungime descope-rită până acum de peste 5 500 m, din care se pot vizita 1 750 m.

Localizare

Peștera Comarnic se afl ă în inima Munţilor Aninei, în apropiere de sa-tul Iabalcea, comuna Carașova, ju-deţul Caraș-Severin. Pentru a ajunge la aceasta, se urmează DJ 58B din Reșiţa spre Anina, până la Iabalcea. Din sat se urmează drumul forestier până la Cantonul Comarnic unde se afl ă și peștera. Este recomandat să lași mașina la Cantonul Padina Seacă, deoarece de aici drumul este unul difi cil, potrivit doar pentru ma-șini de teren.

Pentru cei care doresc să admire Cheile Carașului și celelalte obiec-tive turistice naturale din împreju-rimi, se poate opta și pentru trasee turistice mai lungi, care se încheie la Peștera Comarnic, cum ar fi : Bandă albastră: din Reșiţa (13 km) sau de la Lacul Gura Golumbului (24 km);

Cruce roșie: din Semenic, Vila Klaus (9 km); Triunghi albastru: din Carașova (9 km).

Vizitarea Peșterii Comarnic

Peștera Comarnic are un regim strict de vizitare. Se recomandă vizita în lunile mai-august, deoarece ploile din restul anului inundă peștera, iar drumul forestier devine impractica-bil. Peștera poate fi accesată de gru-puri în zilele de sâmbătă și duminică, sub conducerea unui ghid. În timpul săptămânii, vizitarea este posibilă numai cu rezervare prealabilă și pen-tru grupuri mai mari de 5 persoane.

Este recomandat să ai la tine o fron-

tală sau o lanternă și un aparat foto. De asemenea, încălţămintea trebuie să fi e una adecvată, iar hainele des-tul de groase, pentru că temperatura este scăzută în interior.

Ce mai poţi vedea în Peștera Co-

marnic

Ca în majoritatea peșterilor din Ro-mânia, și în Peștera Comarnic vei găsi o mulţime de formaţiuni ce au primit denumiri speciale datorită formelor lor unice și nu numai. Printre cele pe care le vei putea admira aici se numă-ră: Orga mică și Orga mare, Zidurile chinezești, Sala de cristal, Galeria co-tită, Fântâna lui Pluto și multe altele.

14 ANUNŢURI 09.07 - 15.07.2015

REDACTORI ȘI COLABORATORI:

Ana-Maria CornilăOvidiu ConstantinNeli Dancu Daniel Sorin Brumă

Design: GIG PressRedacţia săptămânalului nu poartă răspunderea pentru veridicitatea reclamelor şi anunţurilor publicate şi nu împărtăşeşte întotdeauna poziţiile exprimate în articolele publicate în paginile sale.

REDACŢIA:

Adresa: C/ Simancas, 3628491 Fuenlabrada (Madrid)Telefoane de contact: 916 156 384, 692 635 246Pentru cititori - de la ora 10 la 18 de luni până vineri e-mail: [email protected]ăptămânalul se tipăreşte în SpaniaImprenta: IMPRESA NORTE (Grafilan, S.L.)D.L. M-4212-2013Editat de Nova Duma S.L.ISSN: 1888-1173

Noi în Spania este membru al:Asociaţia pentru Cunoaşterea Populaţiei Imigrante (ACPI, Asociación para el Conocimiento de la Población Inmigrante), care promovează în fiecare an Studiul de Medii de Comunicare pentru Imigranţi (EMI, Estudio de Medios para Inmigrantes)

Asociaţia Spaniolă de Edituri de Publicaţii Periodice (AEEPP, Asociación Española de Editoriales de Publicaciones Periódicas) “Noi în Spania” este marcă rezervată.

Cum vă puteţi depune anunţul? 1. Sunând la numerele de telefon 916 156 384 şi 692 635 246, între orele 10.00-18.00, lunea, miercurea, joia şi vinerea. 2. Printr-un mesaj la adresa de e-mail: [email protected]

MUNCĂ

Oferte:

- Se oferă post de operator calcul în cadrul departamentului de Contabi-litate al unei firme din Comunitatea Madrid. Se apreciază experiența în domeniu și cunoștințele în utilizarea sistemului de operare Windows și a programului Microsoft Office. Tel.: 685 624 540. Puteți trimite CV-uri la adresa [email protected] - Angajăm 2 băieți la o spălătorie ecologică. Cerem și ofer seriozitate. Tel.: 642 241 138 - Firmă românească din Madrid caută instalatori. Trebuie să aibă cursul de 8 ore și cel de 20 de ore de Protecția muncii în lucrări noi. Admit și lucră-tori pe cont propriu. Tel.: 605 526 355

Cereri:

- Doamnă de 43 de ani, din Illescas, cu experiență în marketing de 11 ani în România, (în Spania sunt de 7 luni), caut de muncă. Mă adaptez repede și sunt o persoană serioasă și respon-sabilă. Am carnet de conducere și mașină. Mulțumesc anticipat pentru o posibilă ofertă. Tel.: 667 218 225 - Ospătar și bucătar, cu 10 ani de experiență, caut de muncă în dome-niu în Comunitatea Madrid. Tel.: 642 605 709 - Lucrător în construcții (gled, var lavabil, parchet), caut de muncă în domeniu, Comunitatea Madrid sau Zaragoza, sau la cules de cireșe, us-turoi etc. Tel.: 611 329 141 - Șofer profesionist, toate categori-ile, cu tarjeta CAP și tahograf, caut de muncă pe rute din Spania și internaționale. Locuiesc în Castellón. Tel.: 687 122 990 - Tâmplar profesionist, cu 22 de ani de experiență, caut de muncă în Comunitatea Madrid. Fac de toate – mobilă, parchet etc. Tel.: 722 734 150

ÎNCHIRIERI

Cereri:

- Caut apartament în Parla, zonă bună, de 100-120 mp, cu 3 camere, mobilat. Ofer o singură fianza. Tel.: 603 295 988, 911 739 171

Oferte:

- Închiriez cameră spațioasă, cu bal-con propriu, în Madrid, la 3 minute de stația de metrou Nueva Numan-cia, pt. o persoană sau o familie. Tel.: 640 347 552 - Închiriez cameră cu șifonier încor-porat, pt. o persoană, la un minut de stația de metrou Congosto. Aparta-ment cu două băi și sufragerie inde-pendentă. Încălzire centrală și par-chet. Tel.: 642 750 880

VÂNZĂRI

- Vând gospodărie, suprafață de 1.000 mp, aproape de București, sa-tul Bolovani, jd. Dâmbovița, la asfalt, compusă din casă cu 2 camere, hol mare, bucătărie și baie, încălzire cu centrală pe lemne, fântână, acoperiș și termopan recent puse, garaj nou, cuptor pentru pâine din cărămidă, 2 magazii de lemne. Preț negociabil, 20.000 euro. Tel.: 914 044 860 - Vând teren intravilan în satul Mătăcești, jud. Brăila. 2.700 mp, cu 4 euro/mp, negociabil, din care 1.350 mp sunt plantați cu viță-de-vie. Tel.: 642 712 662, 0040/743 145 596 - Vând capră tradițională, buhai, o tobă, 2 costume populare bărbătești din zona Ardeal și un steag cu emble-ma țării și ciucuri de mătase. Locuiesc în Guadalajara. Tel.: 627 047 978 - Vând apartament în Roșiorii de Vede, et. 1, dormitor, sufragerie, baie, bucătărie, cu balcon la dormi-tor, ferestre din termopan, mobilat, zugrăvit, cu centrală termică pe gaz. Preț: 17.000 euro. Tel.: 642 441 420, 0040/729 025 133 - Vând teren intravilan în cea mai frumoasă zonă din Dej. 3.750 mp, cu toate condițiile. Tel.: 627 047 978

MATRIMONIALE

- Bărbat, 49 de ani, șaten, 1,78 m, 78 kg, ochi verzi, fără vicii, divorțat, fără obligații, sunt OK, doresc să cunosc o doamnă deosebită, cu aspect plăcut, liniștită, pt. o nouă familie, iubitoare pentru jumătatea ei, pt. o relație serioasă, stabilă, cu scopul căsătoriei. Tel.: 642 680 447 (Digi) - Băiat liniștit, educat, 1,85 m, caut

fată din Comunitatea Madrid pen-tru prietenie. WhatsApp la 622 474 392 - Spaniol, divorțat, 53 ani, nu beau, nu fumez, caut o femeie de 35-50 ani pt. o relație serioasă. Tel.: 650 469 435 - Bărbat, 45 de ani, fără copii, fără vi-cii, caut femeie de 35-40 de ani, pt. a întemeia o familie. Tel.: 637 092 992 - Domn singur, caut o doamnă până în 42 de ani, pt. o relație de priete-nie. Comunitatea Madrid. Tel.: 642 111 876 - Domn singur, caut o doamnă până în 42 de ani, pt. o relație de priete-nie. Comunitatea Madrid. Tel.: 642 111 876 - Jur în fața lui Dumnezeu că te voi face fericită. Tel.: 697 726 258, 642 660 476. Amândouă numerele sunt Digi. - Am 40 de ani, îmi doresc să cunosc o femeie din Comunitatea Madrid, care să creadă în Dumnezeu, fru-moasă și care să vină devreme aca-să. Tel.: 672 334 099 - Bărbat divorțat, 42 de ani, 1,82 m, caut domnișoară/doamnă în vede-rea unei relații. Tel.: 642 728 159 - Tânăr fără obligații, caut o tânără de 30-38 de ani, pt. o relație serioa-să. Comunitatea Madrid. Cer și ofer seriozitate. Tel.: 642 906 579 - Tânăr, caut o fată din Comunitatea Madrid pentru prietenie. Tel.: 627 003 406 - Domn, 51 de ani, divorțat, 1,69 m, aș dori să cunosc o doamnă drăguță în vederea unei relații de prietenie sau căsătorie bazată pe sinceritate. Comunitatea Madrid. Tel.: 642 449 503 - Domn, 50 de ani, divorțat, fără nici un fel de probleme sau obligații, doresc să cunosc o doamnă bru-netă, serioasă, pentru a întemeia o familie (nu doar pentru prietenie). Rog maximă seriozitate. Tel.: 672 542 372 - Tânăr de 34 ani, simpatic, ochi că-prui, romantic, necăsătorit, aș dori să cunosc o fată cu aceleași calități pt. prietenie/căsătorie. Cine dorește să ne cunoaștem mă poate contac-ta prin telefon. Exclus aventurierele. Tel.: 642 239 913(WhatsApp) - Domn, 45 de ani, fără obligații, do-resc să cunosc o doamnă serioasă, care își dorește într-adevăr o relație serioasă. Tel.: 603 147 791 - Tânăr, 32 de ani, 1,66 m, 70 kg, vreau să-mi găsesc o fată pentru că-sătorie, care să vrea să locuiască cu mine. Tel.: 632 120 448 - Doamnă de 58 de ani, singură, fără obligații, caut un domn de vârstă apropiată pentru o relație serioasă. Rog multă seriozitate. Comunitatea Madrid. Tel.: 642 400 214 - Tânăr de 32 ani, liniștit,1,75 m, fără vicii, necăsătorit, aș dori să cunosc o fată cu aceleași calități, fără co-pii, între 26 și 33 de ani, din Ciudad

MAGAZINE ROMÂNEŞTI

O MARE VARIETATE DIN MÂNCAREA

TA ROMÂNEASCĂ FAVORITĂ

ÎN FIECARE ZI – PLĂCINTE CALDE!

ADRESE: C/ GUTENBERG, 5 - MADRID

M. MENENDEZ PELAYO - SALIDA GUTENBERGTel.: 667 226 708

TRANSPORT DE PACHETE ÎN ROMÂNIA

luni-vineri: 9.30 - 21.30 Sâmbăta şi duminica: 10.30-21.00

Prezentând acest talon ave ţ i 10% reducere** Nu se aplică pentru produse la ofertă

OFERTĂBRÂNZĂ DE VACI – 2,50 €/kg** La cumpărarea unei cutii de 8 kg

SE TRANSFERĂ (traspasa)

magazin în Fuenlabrada

Tel.: 690 676 326

Real, pt. relație serioasă/căsătorie. Exclus aventurierele. Dacă dorești să mă cunoști și cauți o relație,contactează-mă la tel.: 643 385 632 (WhatsApp)- Tânăr, 32 de ani, fără obligații, caut o fată pentru o relație serioa-să, eventual căsătorie. Tel.: 642 300 232 - Tânăr, 36 de ani, din Comunitatea Madrid, doresc să cunosc o tânără pentru o relație de prietenie, even-tual căsătorie. Tel.: 688 267 478 - Domn de 38 ani, din Comunitatea Madrid, aș dori să cunosc o doamnă pentru o relație sinceră de prietenie,

eventual căsătorie. Eu mă consider un om serios și aș dori ca și partene-ra să fie la fel. Tel.: 643 392 610

DIVERSE

- Doresc să găsesc două persoane pentru a merge în România pe ruta Alcalá de Henares (Madrid) - Tg. Mureș. Plecarea, pe 31 iulie; întoar-cerea, pe 28 august. Relații la tel. 687 319 620 după ora 19

644 406 602 bilet.avion

Bilete de avion Toate companiile

AGENȚIE DE CĂLĂTORII

15CASTELLANO09.07 - 15.07.2015

Mihnea Ignat está al frente de la Orquesta Filarmónica

de la Universidad de Alicante La Orquesta Filarmónica de la

Universidad de Alicante, que dirige Mihnea Ignat, es la segunda que actúa en Serenates con motivo de las jornadas SINERGIA, un proyecto de la Universitat de València para la creación de una red española de orquestas universitarias. El concierto ha tenido lugar en el Claustro de La Nau el 1 de julio.

La Orquesta Filarmónica de la Universidad de Alicante se creó en 2005 para la formación musical de los integrantes. Uno de sus objeti-vos principales es la contribución a la difusión del repertorio sinfónico universal en todos los ámbitos.

Integrada por 55 jóvenes músicos y dirigida desde su fundación por Mihnea Ignat, esta gran agrupación

musical ha actuado en todas las salas de la provincia de Alicante, ha parti-cipado en importantes festivales de ámbito nacional e internacional que la han llevado a grandes auditorios, como los de Murcia y Zaragoza, fue invitada por el Centro Nacional de Difusión Musical para la celebra-ción del Maratón Musical de junio de 2011 en el Auditorio Nacional de Música de Madrid, y compartió esce-nario, entre otras prestigiosas agru-paciones, con la Orques-ta Nacional de España. También ha sido invitada a participar en el Musi-cFest Perugia 2015.

La Orquesta Filarmó-nica de la Universidad de Alicante ha actuado con

solistas de gran renombre interna-cional, como Miguel Ángel Estavella, Silvan Negrutiu (jefe de la Cátedra de Piano de la Universidad de Mi-llikin, EE. UU.), Paula Corones o el joven violonchelista Stefan Cazacu; colabora estrechamente con la Es-cuela Superior de Música Reina Sofía de Madrid; y habitualmente ofrece conciertos benéficos.

Su director titular, Mihnea Ignat, nació en Craiova (Rumanía) en 1980.

Posiblemente es el representante más destacado de la generación nueva de directores de orquesta rumanos. Está al frente de la or-questa universitaria alicantina des-de su creación en 2005, por lo que compatibilizó durante la temporada 2009/10 este cargo con el de direc-tor asociado de la Orquesta Sinfóni-ca Nacional de la República Domini-cana.

Desde el año 2010 trabaja como asistente del famoso di-rector de orquesta ruso Dmitrij Kitajenko, con or-questas de talla de la Fi-larmónica de Berlín, por ejemplo, e igualmente trabaja como asistente del maestro Jesús López

Cobos, con agrupaciones como la Orquesta Nacional de España.

Se graduó en 2004 con las máxi-mas calificaciones en Dirección de Orquesta y Composición en la Universidad Nacional de Música de Bucarest, y seguidamente realizó el Máster en Dirección de Orquesta con el célebre director rumano Ho-ria Andreescu. Continúa ampliando su formación en la Universidad de Música y Bellas Artes de Viena.

Ha ganado el premio Especial de la Filarmonica Toscanini (2010) y ha sido galardonado en los concursos organizados por la RTÉ National Symphony Orchestra de Dublín (2005), Orquesta de Córdoba (2006) y Orquesta Sinfónica de Bilbao (2007).

Financial Times: Rumanía y Polonia van a superar a otras economías europeas

en los próximos dos años Todos los Estados miembros de la

UE registrarán crecimiento económi-co este año, por primera vez tras la cri-sis financiera, pero Polonia y Rumania continuarán sacando ventaja a otras economías europeas en los próximos dos años. El Banco Mundial espera que estos dos países registren un cre-cimiento del PIB por encima del 2,4 % en 2015, gracias a la demanda de los consumidores, el retorno paulatino de las inversiones y el crecimiento de las exportaciones, según escribe Fi-nancial Times, que ha consultado un informe con las últimas estimaciones del Banco Mundial, recoge la revista Capital.

Para la zona euro, el Banco Mundial pronostica un crecimiento del 1,5 % en 2015 y un avance del 1,8 % en 2016 al mismo tiempo que para la UE, en su conjunto, el Banco Mundial espera un crecimiento del 1,8 % este año, segui-do de un avance del 2 % en 2016. Se-gún este informe, el crecimiento real

de los salarios y los precios bajos de la energía van a propiciar un crecimien-to sólido del gasto de los hogares de toda Europa, aunque el consumo no volverá a los niveles de antes de la crisis por el momento.

“Las exportaciones han sido el principal factor de crecimiento para muchos de los Estados miembros de la UE como Polonia, Bulgaria y Ruma-nía. Aun así, con la caída de la inver-sión extranjera tras la crisis, es nece-sario que estos países se concentren en la mejora del medio empresarial, el desarrollo de la competencia, pro-mover la innovación, invertir en in-fraestructura y reducir las barreras en materia de regulación para motivar la inversión extranjera directa y el creci-miento de las exportaciones”, declaró el director del Banco Mundial para Europa Central y los países bálticos, Mamta Murthi.

A pesar de las perspectivas relativa-mente optimistas, el informe del Ban-

co Mundial llama la atención sobre las políticas monetarias de EE.UU. y Europa como también la alta volatili-dad de los mercados financieros. Asi-mismo, el informe pone en evidencia la presión sobre las finanzas públicas aparecidas por causa de la inflación reducida y el modesto crecimiento como también los efectos de las crisis de Grecia y Ucrania.

En Rumanía, el PIB fue mayor con 1,6 % en términos reales en el primer trimestre de este año, con respecto al IV trimestre del 2014, y comparando con el mismo periodo del año pasado registró un aumento del 4,3 % en la serie bruta y un 4,2 % en la serie ajus-tada, según los datos del INS.

A comienzos del mes de mayo la Comisión Europea mejoró lige-ramente las estimaciones sobre el crecimiento económico de Rumania en 2015 hasta el 2,8 %, frente al 2,7 % que preconizaba en el mes de fe-brero.

La concejala de Inmigración de Motril se reúne con el cónsul

rumano y diversas asociacionesLa concejala de Inmigración, Mercedes Sánchez, se ha reunido con repre-

sentantes del Consulado de Rumanía y diversas asociaciones motrileñas de inmigrantes y emigrantes para tener una primera toma de contacto y diseñar acciones comunes futuras.

“Nuestra intención ha sido conocer las necesidades de estos colectivos y ofrecerles asesoramiento en cuanto a subvenciones”, ha explicado Sánchez, quien en su reunión con el cónsul de Rumanía, en el Centro Intercultural de Los Álamos, ha afirmado que desea afianzar el servicio que se ofrece en este centro.

El Centro Intercultural de Los Álamos, ha asegurado Mercedes Sánchez, se-guirá ofreciendo atención, información y gestión de documentación consular a aquellos ciudadanos de toda la comarca de origen rumano que lo precisen y, así, evitar la molestia de tener que desplazarse hasta Sevilla.

Asimismo, los técnicos de la concejalía de Inmigración y de la Asociación Granadina de Emigrantes Retornados (AGER) también atienden en el Centro Intercultural a ciudadanos interesados en aquellos aspectos relacionados con la documentación y trámites relacionados con el retorno a España, tramita-ción de pensiones, prestaciones, subsidios, gestión de la convalidación de tí-tulos, traducción de documentos e información relacionada con la búsqueda de trabajo y voluntariado, en otros aspectos.

En estas reuniones, ha informado la edil, también se han tratado los progra-mas de colaboración entre el Ayuntamiento y las siete asociaciones de que existen en Motril. Entre las actividades que las asociaciones celebran están la del Día de la Madre, el Día del Amor y la Amistad, de la Hispanidad, Día del Niño etc.; además, de talleres donde se fomenta la acción voluntaria, el asociacionismo y los valores de la solidaridad y participación social entre la población inmigrante.

16 PUBLICITATE 09.07 - 15.07.2015

Secretarul Uniunii „Lucian Blaga”, Cornel Drinovan: „Vom ... · PDF...

Documents

Transcript of Secretarul Uniunii „Lucian Blaga”, Cornel Drinovan: „Vom ... · PDF...