Parte Gen Boroi Teste

81
36G Curs c⅛ drept civil Partea gc-neralS

Transcript of Parte Gen Boroi Teste

36G Curs c⅛ drept civil Partea gc-neralS

ANEXĂ

Teste grilă

I. Caracterizare generalã a dreptului civil

1. Printre principiile generate ale dreptului civil se numără:a) principiul consensualismului prívind forma actului juridic civil;b) principiul garanlătii şi ocrotirii dreplurilor subiective civile;c) principiul bunei-credinţe.

2. Principiile generale ale dreptului civil:a) includ şi principiul supravieţuiríi legii vechi;b) sunt aplicabile luturor ramurilor de drept;c) cuprind şi principiul îmbinării intereselor individuate cu interesele

generale.

3. Constituie un príncipiu general al dreptului civil:a) principiul proprietâlii;b) principiul libertăţii de volnţă;c) principiul egalitãţii în fata legii civile.

4. Principiul bunei-credinţe:a) priveşle nu numai exercitarea drepturilor subieclive civile, ci şi exe-

cularea obligaţiilor civile;b) constituie un príncipiu general al dreptului civil;c) este reglementat de Codul civil numai pentiu anumite materii.

5. Constituie izvoare ale dreptului civil romān:a) convenţiile internaţionale la care Romania a devenit parte prin ratifi-care;b) paclclc şi tratatelc la care Romania cstc pane, dar numai în māsura in

care acestea privesc drepturile fundamentale ale omului;c) jurisprudents Curţii de Justiţie a Uniunii Europene.

6. in materiile reglementate de Codul civil, se aplicâ prioritar;a) tratatele privitoare la drepturile tundamentale ale omului. la care

Romania este parte, în ipoteza în care există neconcordanţe între acestea şi dispoziţiile Codului civil, chíar daca' acesta din urmă conţine dispoziţii mai favorabile;

b) reglementãrile instituţiilor Uniunii Europene, inditerent de calitatea sau statutul părtilor;

c) dreptul Uniunii Europene, dar numai în raportuhle ce se stabilesc între

pcrsoanclc )uridicc.

7. Uzanţele;a) sunt recunoscute ca izvor de drept civil numai in măsura în care nu

contravin ordinii publice şi bunelor moravuri;b) sunt reglementate prin acte normative;c) se aplicâ în cazunlo ncprcvāzute de lego.

8. Ca izvor al dreptului civil, uzantele:a) se aplícã numai in cazurile prevāzute de lege:b) se aplicâ şi in materiile reglementate de lege, dar numai in măsura in

care legea trimite expres la acestea;

c) se aplicâ, in príncipiu, numai dacă paríea interesatā face dovada existenţci şi conţinutului lor.

9. Principiile generale ale dreptului:a) se aplicâ în materiile nereglementate de lege sau de uzanţe, în care

existâ dispoziţii legate asemānâtoare;b) nu constituie izvor at dreptului civil;c) constituie izvor de drept numai în acelo situaţii nereglementate de lege

ori de uzanţe pentru care nu oxistā dispoziţii legate asemānātoare.

10. Normele dispozitive:a) sunt de ordine privată;b) se impart în norme permisiv9 şi norms supletive;c) impun subiectelor de drept civil o anumitã conduitã.

11. Normele permisive: a) sunt norme speciale;

TestegtilS ÎO7 368 Curs <te drept civil. Partea generals

b) conferă subiectelor de drept posibilitatea de a avea o anumităcond<jjtā;

c) sunt întotdeauna norme de ordine privată.

12. Nomiete imperative:a) predominâ in dteptul civil:b) pol ptevedea fie o acţiune obligalorie, lie obligatea la o abstenţiune;c) sunt întotdeauna norme de ordine publică.

13. Norme!e onerative:a) pot lí şi norme de ordine privată;b) interzic expres o anumită conduitā a pãriilor;c) prevăd oxprcs obligaţia pontru pãrţi de a avea o anumită conduitā.

14. Normele juridice civile de ordine privată:a) urmăresc ocrotirea unui interes individual;b) sunt norme dispozitive;c) pot ti şi norme imperative.

15. Normele juridice civile generale:a) derogā de la normele civile speciale, atunci când sunt ulterioare

acestora;b) pot moditica expres şi direct o normã jundicā specială anterioara;c) se aplică în toate şi in once malerie. daca o dispoziţie legalã nu prevede

altlel.

16. Normele juridice civile speciale:a) în phncipiu. nu pot ti aplicate prín analogie;b) nu se aplică prioritar faţă de normele juridice generale;c) sunt norme juridice de ordine publică.

17. Legea nouă:a) se aplicâ, în phncipiu, atăt situaţiilor juridice născute inainte de intra-rea

ei în vigoare. cat şi etectelor viitoare ale acestora;b) nu poate atecta validitatea actelor juridice încheiate înainte de intra-rea

ei în vigoare;c) se aplicâ numai facta lulura.

18. S-ar atribui elect retroactiv legii noi daca aceasta ar (i aplicatā:a) pentru stabilirea cotelor succesorale în cazul moştenirilor legale deschise

înainte de intrarea ei în vigoare;

b) sítuaţiilor juridice în curs de formare la momentul intrărií ei în vigoare;c) etectelor viitoare ale situaţiilor juridice născute anteriot intrãrii ei în

vigoare. derivate din raporturile de proprietate.

19. in cazul succesiunii legílor în timp. condiţiile angajării răspunderiicivile delictuale se apreciazā in raport de legea in vigoare la momentul:

a) săvârşirii faptei prejudiciabile;b) producerii prejudiciului;c) la care victima a cunoscut paguba şi pe eel care rāspunde de aceasta.

20. Cu excepţia cazurilor în care prin lege se dispune alttel, Codul civil

din 2009 se aplícã şí:a) uzucapiunilor începute şi neímplinite la data intrãrii sale în vigoare;b) etectelor viitoare ale situaţíilor juridice nãscute anterior intrãrii sale in

vigoare, derivate din raporturile de vecinătate, dacă aceste situaţii juridice subzistă dupã intrarea sa în vigoare;

c) etectelor actelor juridice încheiate înainte de intrarea sa în vigoare, însă numai dacā aceste efecte se vor produce dupã intrarea sa in vigoare.

21. Ultraactivitatea legii civile:a) constitute o aplicare a principiului aplicării imediate a legii civile;b) îşi găseşte aplicare numai în cazul normelor permisive;c) prcsupuno, íntrc altclc, intrarea în vigoare a unci legi civile noi.

22. Interpretarea oficială:a) cuprinde şi interpretarea etectuatā de cãtre avocat in pledoariíle sale,

fiind realizatā în cadrul olicial al şedinţei de judecatã;b) are caracter general obligatoriu;c) provine de la însuşi organul de stat care a edictat norma juridicã supusă

interpretārii.

23. Interpretarea judicíarā:a) ca regulā, este general obligatorie;

Testc grilă ÎO9 J7O Curs dp drcp< civil. Paitea generals

b) provine de la o instanlā judecătorească sau de la un alt organ care, potrivit logii. are şi atríbuţli jurisdictionale;

c) se realizeazā. ca regulă, numai ?n scopul aphcārij legii in cazul de-dus judecălíi.

24. Interptelatea literalã:a) presupune utllizarea regulllor grarnaticii limbii romãne;b) se mai numeşte şi interpretare declarativă;c) nu csto susceptibilā a fi data unci norme juridice co confine o enu-

merare limitative.

25. Interpretatea extensive:a) nu poate fi utilizată in cazul normelor juridice civile care conţin enu-

merâri limitative;b) esto (olositā in cazul in care intre tormularoa textului legal şi cazurile de

ap!icare nu existā concordanţā, fcrmularea textului tiind mai latgā decât ipotezele ce se pot incadra în text

c) este aplicabitā şi normelor juridice speciale. în cazurile expres pre-vāzute de lege.

26. Constítuie o regulă de interpretars logică:a) ubi lex nan distlngu)t, ncc nos distngucre dcbemus;b) resoluto iure danlis, resoivitur lus accipientis;c) ubi cessal ratio legis. ibt cessal lex.

27. Regulile de interpretare logică includ:a) error communis tacit ius;b) cessante ratione legis, cessat e)us dispositio:c) exceptio est strictissimae interpretationis (et aplicationis).

28. Printre argumentele de interpretare logicã se numãrã:a) spedalia generalibus deroganţb) per a contrario,c) reductio ad absurdum.

29. Ïn anul 1988, X i-a vãndut lui V o construcţie, actul nefiind însâincheiat în tormã autenticā şi fãrā a e:<ista autorizatia administrativã deinstrãinare, cerinţe prevăzute de tosta Lege nr. 59/1974 sub sancţiunea

nulităţii absolute. In anul 1990, dispoziţiile Legii nr. 59/1974 care impu· neau existenţa autorizaţiei şi forna autenticã au lost abrogate. Intr·un liti· giu declanşat dupā intrarea in vigoare a Codului civil din 2009 (care cere forma autenticā pentru încheierea valabilā a actelor juridice intre vii prin care se înstrāineazâ un imobil). s-a ridicat problema dacā Y a dobāndit în mod valabil acea construcţie de la X. în speţâ:

a) Y a devenii proprietar al constructiei în anul 1990, abrogarea dispo-zíţiilor restrictive din Legea nr. S9'1974 validând contractul încheiat Ïn anul 1988. iar art. 1244 C.civ. din 2009 nu poate (i aplical retroactiv;

b) Y nu a devenit proprietar al constructiei. deoarece legea în vigoare la data soluţionării litigiului pretinde forma autenticã ad validitatem pentru instrāinārile imobiliare;

c) Y nu a devenit proprietar al constructiei. deoarece nulitatea este supusă legii în vigoare în momentul încheieríi actului, Hind fărā relevant faptul că o lege ulterioară suprimã condiţííle de validitate nerespectate la încheierea actului.

30. Primus a cerut instanţei să constate revocatâ de drept pentrusurvenienţă de copil donaţta pe care í-a fācut-o lui Secundus la data de24.06.2006. arătând şi dovedind că i s-a riāscul un copil la data de20.11.2011. Secundus s-a aparal arâlând ca prevederile Codului civil din1864 referitoare la revocarea donaţiei pentru survenienţâ de copil nu aumai fost menţinute de Codul civil din 2009. intrat in vigoare la 1 octombrie2011, in sensul cā acestea nu mai reglementeazã acest caz de revocarea donaţiei.

Instanţa:a) va admite cererea lui Primus, deoarece, ca regulă, revocarea este

guvernată de legea în vigoare la data irtcheierii actului juridic:b) va admite apărarea lui Secundus şi va respinge cererea lui Primus,

deoarece, ca regulā. Ineficacitatea unui act juridic este guvemată de legea în vigoare la data la care a avut loc cauza de ineficacitate:

c) va admite apărarea lui Secundus şi va respinge cererea lui Primus, în(rucât copilul s-a născut după intrarea în vigoare a Codului civil din 2009.

31. La 20 septembríe 2011. Primus i-a vândut lui Secundus un anumitbun individual determinat. părţile stabilind cā acesta va fi predat cumpă-

rp$tc gtiiā '71 J72 Curs <le drcpt civil Partea gcneisiă

rātorului la data de 20 octombrle 2011, cãnd va fi plātit şi preţul. La 10 octombrio 2011 bunul rcspectiv a pierit fortuit. Riscul pieirii tortuite va ti suportat de cātre:

a) Primus, deoarece la data pieirii fortune erau deja ín vigoare dispo-ziţiile legale potrivit cârora riscul este suportat de debitorul obligaţiei de predare;

b) Primus, deoarece pieirea fortuilâ este guvernată de legea în vigoare la data la care Irebuia sâ aibă loc predarea;

c) Secundus. deoarece dispoziţiile legale în vigoare la data încheierii contractului prevedeau câ riscul it suportâ partea care avea calitatea de proprietar la momentul pieirii tortuite.

32. La 11.11.2011. Primus l-a chemat în judecata pe Secundus. pentrua (i obligat sâ i plălească o datorie care a devenit scadentā la 30.10.2008.Pârâtul a invocat excepţia de prescripţie extinctivă. în combalerea acesleiexcepţii. reclamantul a arâtat şi dovedit ca prin notilicarea comunicată ladata de 10.10.2011 prin intermediul unui executor judecătoresc a ceailpiata datoriei de la Secundus, asttel încât prescripţía a tost întreruptâ.

Cu privire la excepţia de prescripţíe extinctivă. instan\a:a) o va admite. întrucãt prescripţia extinctivā este guvernatā, ca regula, de

legea în vigoare la data la care a început cursul ei. iar in reglementarea anterioarā notilicarea nu constituia o cauză de întrerupere a prescripţiei;

b) o va respinge, deoarece, ca regulă, prescripţiilor neîmplinite la data Intrării în vigoare a Codului civil din 2009 li sc aplicā dispoziţulc accstuia;

c) o va respinge. întrucãt notilicarea a tost făcută înainte de imptinirea prescripţiei şi dupã intrarea în vigoare a Codului civil din 2009.

33. Moştenirea de pe urma lui X, decedal la data de 11.05.2011, esteacœptata de Y, în calilate de soţie supravieţuitoare. precum şi de Z. incaiitate de frate al detunciului. La data de 3.10.2011, Z solicită instanţei sâo declare nedemnă de a moşteni pe Y, deoarece, la data de 1306.2011,cu rea-credinţă, a distrus lestamentul olograt prin care X l-a instituit calegalar cu titlu universal pe Z, tapt dovedit cu martori.

Cu privire la cererea de declarare a nedemnitãţii judiciare, instanţa: a) o va respinge, cu motivarea cã la data distrugerii testamentului nu

era in vigoare art. 959 alin. (1) lit. b) C.civ. din 2009. iar Codul civil din1864 nu prevedea un asemenea caz de nedemnitate;

b) o va respinge. cu motivarea cã la data deschiderii moştenirii nu era în vigoare art. 959 alin. (1) lit. b) C.civ. din 2009, iar Codul civil din 1864 nu prevedea un asemenea caz de nedemnitate;

c) o va admite, cu motivarea cã art. 959 alin. (1) lit. b) C.civ. din 2009 a intrat în vigoare la 1 octombrie 2011, deci anterior sesizãrii instanţei.

34. Proprietarul unui teren infundat, care doreşte sã obţină o hotărāreprin care sã i se permită trecerea pe terenul vecinului sãu pentru a aveaacces la calea publicã, îşi va întemeia cererea, în ipoteza in care situaţiaexista şi înainte de intrarea în vigoare a Codului civil din 2009, pe dis-poziţi<!e:

a) Codului civil din 2009. în cazul în care cererea este lormulatã dupã Intrarea acestuia în vigoare;

b) Codului civil din 1864, chiar şi în cazul în care cererea este for-mulata dupâ 1 octombrie 2011;

c) (ie ale Codului civil din 1864. lie ale Codului civil din 2009, la ale-gerea sa.

II. Raportul jurídic civil

35. Drepturíle absolute:a) se pot realiza numai cu concursul unei alte persoane;b) cuprind toate drepturíle patrimoniale;c) au drept obligaţie corelativă o obligaţie opozabilă erga omnes.

36. Categoria drepturilor absolute include, între altele:a) dreptul de retenţíe;b) dreptul de abitaţie;c) dreptul izvorãt din clauza penalā.

37. Categoria drepturilor relative include:a) toate drepturile de creanţã, indiferent dacã sunt principale sau acce-sorii;b) ipotecile mobiliare;c) şi dreptul nãscut din gestiunea de alaceri.

38. Dreptul real şi dreptul de creanţã se aseamānã, printre altele. prinaceea cã:

a) au determinate atãt subiectul activ, cat şi subíectul pasiv;

TestegtilS

b) sunt evaluabile pecuniar;c) sunt însoţite de prercgativa proforinţei.

39. Spre deosebire de dreplurile reate, dreplurile de creanlă:a) nu se bucurâ de prerogaliva urmăririi;b) sunl limitale ca numânc) lac pane din calegoria dreplurilor absolute.

40. Prerogaliva urmăhri (dreptul de urmārire):a) constā in posibilitalea tilularului oricãrui drepl patrimonial de a pre-l·nde

restiluirea tucrului dela orice persoană care l-ar define;b) consta in posibiiiiaiea tituiaruiui drepiului real de a-şi reaiiza drepiui

respec(iv cu prioriiale laţâ de titularii al(or drepluri;c) esie specilicā drepiului real, nu şi dreptului de creanţã.

41. Dreplurile reale acc3sorii:a) inciud. înlre altele, dreptul de uzutruct;b) presupun, ca drept principal, un drept de creanţā;c) inciud, între altele, dreplul de gaj.

42. Se supune aplicārii principiului accesoríum sequitur principals.

a) dreptul de a pretindearvuna;b) dreptul de creanţa nãscut din plata nedatoratã;c) dreptul de uz.

43. Dreptul de ipotecã:a) garantează un drept relativ;b) constituie un bun imobil sau, dupã caz, mobil prin determinarea legíi;c) este un drept real principal.

44. Abuzul de drept subiectiv civil:a) înseamnă depāşirea limitelor exteme, de ordin material sau juridic. ale

dreptului respectiv:b) constituie o excepţie de la principiul pacla sunt servanda\c) presupune. printre atele, exercitarea drepiului subiectiv cu rea-cre-dinţâ.

374_________________Curs de drept civil Partea gen⅝tata' ____________________

45. Pnn obligate de a da se înţelege îndatorirea:a) de a preda un lucru;b) de a transmite sau de a constitui un drept real;c) de a transmite un drept de creanţ⅛.

46. Constituie o obligaţie de mijloace:a) obiigalia pe care şi-o asumă medicul de a depune toatâ priceperea sa în

tratarea pacientulul;

b) obligaţia de a câştiga un anumit proces, asumată de avocat taţâ de

clientul sãu;c) obligaţia de a preda un anumit lucru.

47. Obligaţia de a preda bunul vândut este:a) o obligaţie de a da;b) coreiativâ unui drept de creanţã;c) o obligaţie de mijloace.

48. Obligaţia scnptae in rem:a) se mai numeşte şi obligaţie realâ;b) incumbâ şi tituiaruiui actual al dreptului real, chiar dacâ acesta nu a

participat direct şi personal la tormarea raportului obligaţionai;c) se mai numeşte şi obligaţie opozabilâ şi terţílor.

49. Obligaţia propler rem:a) are ca izvor legea sau convenţia pārţilor:b) se transmite odată cu bunul. f3ră a fi revoie de vreo formalilate specialã.c) constă în îndatorirea de a transmite sau de a constitui un drept real.

50. Obligaţia perfectă:a) se mai numeşte şi obligaţie naturală;b) se valorificā. de regulā, pe cale de excepfe;c) oterā posibilitatea creditorului do a recurcc la torţa coercitivā a sta-tului

pentru a obţine executarea ei.

51. Obligaţiile naturale:a) se mai numesc şi obiigaţii imperíecte;b} pot fi valoriticate numai pe cale de excepţis (apãraro);

373

TestegtilS 373 374 Curs c⅛ drept civil Partea gcneral5

b) sunt evaluabile pecuniar;c) sunt însoţite do prerogaliva preferinţei.

39. Spre deosebire de dreplurile reate, drepturile de creanlă:a) nu se bucurā de prerogaliva urmãririi;b) sunl limilale ca numār;c) lac pane din calegoria dreptunlor absolute.

40. Prerogaliva urmāririi (dreptul de urmārire):a) conslă în posibilitalea lilularului oricărui drepl patrimonial de a pre-tmde

restiluirea tucrului de la orice persoană care l-ar define;b) conslă în posibililatea titularului dreptului real de a-şi realiza dreptul

respectiv cu prioritale fata de titularii altor drepturi;c) este specilicâ dreptului real, nu şi dreptului de creanţã.

41. Drepturile reale accesorii:a) mciud. între altele, dreptul de uzutruct;b) presupun, ca drept principal, un drept de creanţă;c) includ, între altele, dreptul de gaj.

42. Se supune aplicarii principiului accesoríum sequitur principals.a) dreptul de a pretínde arvuna;b) dreptul de creanţa nãscut din plata nedatoratã;c) dreptul deuz.

43. Dreptul de ipotecã:a) garantează un drept relatív;b) constituie un bun imobll sau, dupa caz, mobil prin determinarea legii;c) este un drept real principal.

44. Abuzul de drept subiectiv civil:a) înseamnă depãşirea limite!or exteme, de ordin material sau juridic. ale

dreptului respectiv:b) constituie o excepţie de la principiul pacla sunl servan<Ja\c) presupune. printre altele, exercitarea dreplului subiectiv cu rea-cre-

dinţã.

45. Prln obligate de a da se înlelege îndatorirea:a) de a preda un lucru;b) de a transmite sau de a constitui un drept real;c) de a transmite un drept de creanţa.

46. Constituie o obligaţie de mijloace:a) obligaţia pe care şi-o asumă medicul de a depune toata priceperea sa în

tratarea pacientului;b) obligaţia de a câştiga un anumit proces. asumatã de avocat taţâ de

clientul sau;c) obligaţia de a preda un anumit lucru.

47. Obligaţia de a preda bunul vândut este:a) o obligaţie de a da;b) coreiativâ unui drept de creanţã;c) o obligaţie de mijloace.

48. Obligaţia scnpiae in rema) se mai numeşte şi obligaţie reala:b) incumba şi titularului actual al dreptului real, chiar daca acesla nu a

participat direct şi personal la tormarea raportului obligaţionai;c) se mai numeşte şi obligaţie opozabilã şi terţilor.

49. Obligaţia propterœm:a) are ca izvor legea sau convenţia pārţilor:b) se transmite odata cu bunul. fară a fi nevoie de vreo (ormalitate

speciala;c) constă în îndatorirea de a transmite sau de a constitui un drept real.

50. Obligaţia perfectă:a) se mai numeşte şi obligaţie naturală;b) se valohtícă, de regulā, pe cale de excepţie;c) oterā posibililatea creditorului dc a recurgc la torţa coercitivā a sta-tului

pentru a obţine executarea ei.

51. Obligaţiile naturale:a) se mai numesc şi obligaţii imperfecte;b) pot fi valohficate numai pe cale de excepţie (apărare);

TestegtilS 375 Ï7& Curs <⅛ drept civil. Partea generals

c) suni Ïndatoríri care decurg din bunele moravuri (din regulile de con-vioţuirc socială).

52. Fac(e) parte din categoria bunurílor imobile pnn natura lor:a) terenurile, ízvoarele şi cursurile de apâ;b) oríce alle lucrari fixate in pãmânt cu caracler lemporar;c) dreptul de ipolecă asupra unei construcţii.

53. Constitute bunuri imobile pnn destinaţie:a) materialele separate in mod provizoriu de un imobil. pentru a fi din nou

íntrebuinţale, chiar dacā nu şi-au pastrat forma;b) părţile integrante ale unuí imobil care sunt temporar detaşale de acesta.

dacā sunt destinate spre a fi reintegrate;c) lucrările fixate in pãmânt cu caracter permanent.

54. Materialele aduse pentru a fi folosite in locul ceior vechi devinbunuri imobile:

a) de la data incheierii contractului de vãnzare prin care au fost achi-ziţionate;

b) din momentul in care au dobāndit această destinaţie;c) din momentul Ïncorporārii Ïn bunul imobil.

55. Suni incluse in categoria bunuriíor mobile prin determinarea legii:a) toate drepturíle de creanţā;b) drepturile de proprielate industrialã;c) fructele şi recoltele neculese incă.

56. Bunurile fungibile:a) pot li considerate nefungibile, in temeiul voinţei părţilor;b) pot fi inlocuite unele cu altele in executarea unei obligaţii;c) sunt producātoare de fructe.

57. In cazul aclclor ]ur;dicc intre vii translative, dreptul de proprietateasupra bunuriíor fungibile se transmite. ca regulā, din momentul:

a) individualizării, afarã de cazul cānd pãrţile au prevãzut altfel;b) realizării acordului de voinţă:c) semnării înscrisului ce constală contractul.

58. in ceea ce priveşte bunurile nefungibile (individual determinate):a) in lipsâ de stipuiaţie contrarā. dreptul real se transmite in momentul

individualizării;b) riscul pieirii lortuite înaínte de predare, in cazul actelor juridíce

translative de proprietate. este suportat de cãtre instrãínãtor;c) predarea lor se face la domiciliul (sediul) debitorului.

59. Bunurile cons urn ptibile:a) implicã fie consumarea substanţei bunurílor, fie instrāinarea lor;b) nu pot fi considerate neconsumptibile prin voinţa pârţilor;c) sunt. ca regulā. bunuri nefungibile.

60. Fructele civile:a) se dobãndesc prin percepere;b) se dobãndesc zi cu zi (prin simpla scurgere a timpului);c) sunt foloasele rezultate in urma consumãrii substanţei unui bun.

61. Este un bun incorporal:a) dreptul de proprietate:b) dreptul de a pretinde arvuna;c) dreptul la domiciliu.

62. Bunurile divizibile:a) pot fi considerate, prin voinţa părţilor oxprimatā Ïntr-un act jurídic,

indivizibile;b) pot face obiectul unui partaj in natură;c) nu pot fi împărlite fārā a-şi schimba destinaţia economicā.

63. Caracterul de bun accesoriu:a) este stabilit de cãtre propriotarul bunului principal şi al bunului acce-

soriu;b) dispare in urma separării, chiar temporare, de bunul principal;c) in lipsâ de stipuiaţie expresã in sens contrar, atrage aplicarea regi-mului

juridic al bunului principal, inclusiv in caz de înstrāinare sau de gre-vare a acestuia.

64. Dcvālmāşia:a) nu poate ínceta prin partaj;

Testegrt⅛ 377 378 Curs <ie drept civil. Partea generals

b) are ca oblect numai un lucru determinal;c) reprezintā o forma a proprietã)ii comuno.

65. Spre deosebire de devălmā$ie. coproprietatea:a) presupune deţinerea in proprietate de cãtre mai mulle persoane a unei

universalitãţi da bunuri;b) încetează prin partaj;c) este o forma a proprietăţii comune pe cote-părfi.

66. Asemănātor devălmăşíei, copropríetalea:a) repreziniâ o forma de proprietale comuna;b> presupune câ niciunul dintre coproprietari nu are un anumít lucru sau

anumite lucrurí privite în materialilatea lor din universalilatea respec· tivă;c) presupune en tiocaro coproprietar arc prcclzalā cota-parte idcalã şi

abstractã din dreptul de proprietale.

67. Obligaţia conjunctã:a) presupune cã datoria sau, dupã caz, creanţa este divizibilã;b) se mai numeşte şi obligaţie solidară;c) existâ. in cazul pluralrtāţii active, numai dacă a fost prevazutā expres in

actul juridic civil.

68. Solidarítatea activă:a) poate avea ca izvor numai un act juridic;b) presupune posibilitatea oricăruia dintre creditori de a pretinde

debitorului plata intregii creanţe;c) se transmite şi succesorilor.

69. în cazul solidaritãţii active:a) creditorul ce a íncasat toatā creanla este obligat sâ o impartă cu ceilalţi

credilori;

b) fiecare credíor este indreptă(il sâ pretindă de la debitor numai partea sa:c) debitorul care a plătit întreaga datorie unuia dintre credilori este liberal şi

faţā de ceilalţi creditori.

70. Solidarítatea pasivă:a) se transmite şi succesorilor;b) are ca izvor fie legea, fie un act juridic;c) reprezintā o forma a pluralităţii subiectetor în cazul raporturilor obll-

gaţionale.

71. In cazul solidaritãţii pasive:a) izvorul acesteia este legea sau natura obieclului obligaţiei;b) creditorul este îndreptăţit să solicile oricăruia dintre codebitori plata

întregii dalor i;c) se menţine solidaritatea în raporturile dintre debitorul care a plătit

întreaga datorie şi ceilalţi codebitori.

72. Indivizibilitatea:a) reprezintă o forma de pluralitate a subieclelor n cazul raporturilor reale;b) presupune câ fiecare dintre debiton sau succescrii acestora poate fi

constrâns sa execute întreaga prestaţie:c) se naş:e fie din convenţia pârtilor. fie din natura cbiectului obl·aaţieí.

73. Spre deosebire de solidaritate. indivizibilitatea:a) nu se prezumă;b) poate avea ca izvor şi convenţia pârţilor;c) se referă. în pnnciptu, la obiedul obligaţiei.

74. Consiituie o modalitate de schimbare a creditorului:a) cesiunsa de creanţă;b) subrogaţia personalā;c) preluarea datoriei cu consimţamāntul creditorului

75. Ccsiunea de crcanţã:a) stinge, ca regulă, garanţiile ce însoţeau creanla cedatã;b) are ca pãrţi doar pe cedent şi pe cesionar;c) presupjne posibilitatea cesionarului de a solicita debitorului cedat va-

loarea nominală a creanţei, chiar dacā cesiunea s-a fācut cu titlu gratuit.

TestegtilS 379 380 Cu is d⅜ drept civil Psnca generatâ

76. Subfogaţía personalâ:a) constituie o modalitate de schimbare a subiectului pasiv în cadtul

raponurilor juridice obligaţionaie;b) reprezímă o modalitate de uansmitere a creanţeí către sotvens. care a

fācut plala creditoruluí initial (accipiens)\c) petmile schimbarea subiectului acliv în cadrul raporturilot juridice avānd

ca obiect un drept real.

77. Asemănatot novaţiei, cesiunea contracts ui:a) poale duce la schimbarea subiectului activ al raportului juridic obli-

gaţional;b) poate duce la schimbarea subiectului pasiv al raportului juridic

obligaţional;c) nu poate avea loc in absenţa cons Imţā manful ui debitorului cedat.

78. Preluarea datoriei:a) produce etecte numai in cazul existenţei consimţâmântutui credilorului;b) implică naşterea unei noi obligaţii;c) presupune. ca regulâ. Iransmiterea câtre noul debitor a accesoriilor şi

garanţiiior obligaţiei.

79. 5tipulaţia pentru altul:a) se mai numeşte şi contractul în tolosul unei terţe persoane;b) presupune naşterea unui drept de creanţă atectat de condiţia rezo-

lutorie a neacc⅜plârii lui de câtre terţul bene(iciar;c) reprezintă o modalitate directa de schimbare a debitorului.

80. Poprirea:a) reprezintā o modalitate de schimbare doar a creditorului;b) are ca etect naşterea unui raport juridic ooligaţional între creditorul

popritor şi terţul popril;

c) reprezintã o modalitate de schimbare doar a debitorului.

81. X, profesor de matematicâ. se înţelege cu Y să îl pregătească peliul acestuia la matematicâ în vederea susţinerii examenului de bacalaureat. Aşa cum au convenit părţile. au lost efectuate 40 de şedinţe de pre-gâiire a cāte 2 ore tiecare, iar pentru tiecare şedintă s-au plătit 50 de lei.

Fiul lui Y nu a luat examenul de bacalaureat. neobţinānd notā de trecere la matematicâ şi la tizicā. Pentru acest motiv, Y l·a chemal în judecatā pe X, solicitând ca acesta sā îi restituie suma de 2.000 lei. Instanţa:

a) va admite cererea. cu excepţia cazului în care X va dovedi cā a depus toate dlligenţele în vederea atingerii rezultatului precomzat;

b) va respinge cererea. afarâ de cazul când Y va dovedi câ X nu a depus toale deligenţele necesare pentru îndeplinirea obligaţiilor asumate;

c} va respinge cererea. intrucât. chiar dacâ ar (i luat notâ de trecere la matematicâ, fiul lui Y tot nu ar îi promovat examenul de bacalaureat.

82. Primus şi Secundus, atlaţi în concediu. convin sâ joace douâ par-tide de şah, câştigãtorul urmând a primi de la învins 1.000 de lei. Primaparlidă s-a încheiat remizâ şi a doua a lost câştigatâ de Primus, iar Se-cundus i-a plãtit de indată 400 de lei, urmând ca diferenţa sâ o achitedupa intoarcerea din concediu. Ulterior, Secundus nu a mai plãtit, motivpentru care Primus l-a chemat în judecatã. solicitând obligarea acestuia laplata sumei de 600 lei.

Instanţa:a) va admite cererea, obligându-l pe Secundus sā îi plāteascã lui Primus

600 de lei;b) va admite in parts cererea, obligându-l pe Secundus sā ii plāteascā lui

Primus 100 de lei;c) va respinge cererea.

83. X ii constituie lui V un drept de uzufruct asupra unui teren agrkx>l insuprafaţā de un hectar, cu preţul de 40.000 de lei. în contract parţile nu auprevāzut nimic in legãturã cu recolta neculeasā atlatã pe acel teren. Dupāce Y a cules recolta respectivă, X I-a chemat in judecatã, solicitând sâ tieobligat la plata contravalorii rccoltci respective.

Instanţa:

a) va admite cererea. deoarece contravaloarea recoltei. fiind truct civil, se

cuvine nuduluí proprietar;b) va respinge cererea. deoarece, în lipsâ de stipulate contrarâ în contract,

recolta existentâ şi neculeasā la începutul dreptului de uzutruct. (iind fruct industrial, se cuvine uzutructuarului care a cules-o;

c) va admite cererea. deoarece in contract nu s-a prevâzut drep!ul uzufructuaailui de a dobãndi recolta existentâ, dar neculeasâ la începutul dreptului de uzutruct.

",.■.:,■.■■:!.>Ï8l 382 Cur; de drept civil. Partea goneralâ

84. La 1 noiembne 2008, X îí închiriazā lui Y o toculnţă, în schimbul unei chirii lunsre de 500 de lei, durata contractului fiirxJ de 3 ani. La 1 sep!embrie 2009, X constiiuie un uzutruct viagei în tavoarea lui Z asupra locuin\ei respective, (ărã ca in acest contract să se menţíoneze ceva in legaturā cu chiria restantā datorata de Y şi nici cu chiria care va deveni scadentâ in viitor.

La 31 octombrie 2011. Z ii cheamă in judecată pe Y, soiicitãnd obli· gareo acestuia sā Ti plăteascã suma de 18.000 lei. reprezentānd chiria pe cei 3 ani. Din probclc administrate a rezultat cā Y nu a plātit nicio chine.

Instanţa:a) îl va obliga pe Y să îi plăteascã lui Z suma ⅛ 18.000 lei;b) il va obiiga pe Y sa ii piateasca lui z suma cte l3.uuo lei;c) va respinge cererea, deoarece chiria i se cuvine lui X.

85· Pnn contract încheiat on-line, Primus a cumpărat de la Secundus un anumit teleton pentru preţul de 699 de lei, pitta preţului tãcându-se cu cardul de debil, iar telefonul urmând a Ii livrat pnn poştă în eel mult 48 de ore. La primirea coletului, Primus a constatat că i-a tost livrat un art model de teleton. motiv pentru care a refuzat sā reţinâ teletonul respectiv şi i-a cerul de îndatâ lui Secuncfus să îi restitute suma plătită, precum şi comi-sionul bancar aferent operaţiunii respective. Secundus nu a tost de acord. susţinând că i-a livrat un telefon mai scump cu 150 lei şi mai pertormant decât eel comandat de Primus (procesor mai puternic şi camera (oto). aşa îrvcât acesta din urmă nu are decât să vinâ sã îşi ridice personal teletonul vândut.

Susţinerea ui Secundus este:a) întemeiatã, deoarece i-a livrat un produs mai scump decât eel co-

mandat târā a-i pretinde diferenţa de preţ;b) întemeială, deoarece produsul comandat şi produsul livrat tac parte din

aceeaşi specie de bunuri;c) neîntemeiată, întrucāt cele douã produse nj sunt (ungibile între ele.

86. X I-a chemat in judecatã pe Y, soiicitãnd, pe temeiul gestiunii inte-reselor altei persoane, obligarea acestuia sã îi pāteascã suma de 10.000 lei, reprezentãtd contravaloarea Tmbunătăţirílor aduse de redamant imo-bilului pãrâtulu.

Y a susţinu: că nu poate ti obligat la plata întiegii sume, arâtând şi do-vedind că nu este proprietar exclusiv al imobilului respectiv, ci doar copro-

phetar, având o cotă de 1/2 din dreptul de proprietate, cealaltã cotă de 1/2 aparţinând lui Z.

Instanţa îl va obliga pe Y sã îi plăteascā lui X:a) 5.000 lei, întrucãt cbligaţia ce incumbã coproprietarior este divizi-bilã;b) 10.000 lei, întrucãt obligaţia ce incumbã coproprietarilor este soli-dară;c) 10.000 lei. întrucâl obligaţia ce incumbâ coproprietarilor este indivi-

zibilă prin nalura ei.

87. Primus, Secundus şi Tertius săvârşesc împreună o taptã ilicită,care produce un prejudiciu in cuantum ae is.uou lei lui Quatius.

Primus, care i-a plātit lui Ouartius întreaga sumă. este îndreptāţit să pretindâ de la Secundus:

a) 10.000 lei;b) 5.000 lei. cu excepţia cazului în care Tertius este inso⅛abil;c) 7.500 lei, în cazul în care Tertius este Insolvabil.

88. X şi Y se obliga in solidar sā îi plăteascã lui Z suma de 24.000 lei.inainte de scadenţa acestei obligaţii, X decedează, moş:enirea de peurma lui (iind acceptată de M şi N. Dupã scadenţā, Z îl cheamă în jude·cată pe N, soiicitãnd obligarea acestuia la plata întregíi sume.

Instanţa ii va obliga pe N sâ ii plăteascã lui Z:a) 6.000 lei;b) 12.000 lei;c) 24.000 lei.

89. Ca urmare a unui accident de circulate imputabil în mod egal luiPrimus şi Secundus, i s-a cauzat lui Tertius un prejudiciu de 20.000 lei. Lascurt timp după accident. Primus decedează, moştenirea tiind acceptatăde unicul sâu succesibil, anume Ouartius.

Tertius este îndreptâţitsã pretindâ:a) 20.000 de la Secundus;b) 10.000 de la Quartivs,c) 20.000 de la Quartos.

90. La data de 03.10.2011, X íl împrumutâ pe Y cu suma de 5.000 delei. suma urmând a Ii restluitā la data de 20 decembrie 20' I, La data de

TestegtilS 383 384 Curs de drept civil. Partea generate

11.11.2011, X transmite lui Z creanţa sa faţā de Y, fārã insã a-i aduce la cunoştinţă în vreun tol cesiunea. La scadcnlā, Z Ïi solicitā lui Y rostituirca sumei împrumutate. Y refuzā să îi plãteascā, susţinãnd cā el este Ïn conlj-nuare obligal sã Ii reslituie suma de 5.000 lei lui X.

Susţinerea lui Y:a) este întemeiaiã. deoarece cesiunea de creanţā nu es!e valabilâ fâră

consimlământul debiloailui cedat;b> esle întemeiaiã, deoarece cesiunea de creanţâ nu i-a devenit opo-

zabiiã;c) este neíniemeiatã, deoarece cesiunea de cteanţă este un mijloc juridic

direct de schimbare a creditorului.

91. Suma de 10.000 lei, pe care X o datora lui Y, îi este plătrlâ acestuiadin urmā de către 2. Conoomilent cu primirea plāţií, Y îi transmite lui Z toa-te drepturile pe care le avea împotriva lui X. Ulterior. Z ÎI cheamā în jude-catâ pe X, solicitând obligarea acestuia la plata sumei de 10.000 lei. X seapară. susţinând că nu existã vreun raport juridic între el şi Z.

Apãrarea lui X:a) esle întemeiatã. deoarece X nu a consimţit ca datoria pe care o are faţā

de Y sa tie plātitâ de altcineva;

b) este întemeiatã, deoarece actul juridic intervenit înire Y şi Z nu putea

naşte vreo obligaţie In sarcina lui X, care este terţ faţā de acest act;c) este neintemeiată, deoarece în speţã a operat o subrogaţie per-sonală

convenţionaiã.

III. Actul juridic civil

92. Este vorba de un act juridic declarativ în cazul:a) actului confirmaiiv;b) cesiunii de creanţâ;

c) convenţiei de ipotecă.

93. Contractul de împrumut de folosinţã este un act juridic:a) real;b) inseparabil de modal itāţi;c) nenumit.

94. Contractul de donaţie este;a) un act juridic consensual, ca regulă;b) o liberailtate:c} un act juridic unilateral.

95. Convenţia de ipotecă este un act juridic:a) real;b) accesoriu;c) coostitutiv.

96. Capacitatea de a încheia actul juridic civil este:a) o stare de drept, spre deosebire de discernămānt, care este o stare do

fapt;b) o parte a capacitāţii civile de exerciţiu;c) o condiţie de fond, esenţială, de validitate şi generalã a actului juridic

civil.

97. Incapacităţile relative de folosinţã:a) atrag, în cazul nerespectãrii lor. sancţiunea nulitâţii relative, in toate

cazurile;b) nu permit încheierea valabilă a actului juridic de cãtre incapabil cu o

anumitā persoanā sau cu anumite persoane;c) nu pot fi aplícate prin analogic.

98. Constituie cerinţe alo valabilitãţii consimţamantului:a) sã provină de la o persoană cu capacitate de exerciţiu;b) sã fie exprimat în cunoştinţā de cauzâ;c) sã fie serios.

99. Ca regulã, viciile de consimţâmânt:a) atrag fie nulitatea absolută, fie nulitatea relativă;b) atrag nulitatea relativă;c) nu afecteazā valabílitatea actului juridic.

100. Nu există un element obicctiv în structura:a) erorii;b) dolului;c) violentei.

TestegtllS i8¾ 386 Curs de drept civil. Partea gereralã

101. in (uncţie de consecinţele care intervin. eroarea se clasificā in:a) eroare esenţiaiâ şi eroare neesenţială;b) eroare indifereniă şi eroare lezionarâ;c) eroare de fapl şí eroare de drept.

102. Este vorba de un víciu de consimţămãnt in cazul în care:at lipscşte discernământul;b) manifestarea de voinţā esle prea vagã;c) partea a avut, la încheierea actului jurídic. o falsa reprezenlare a

calilāţilor substanţiale ale obiectului material al preslaţiei.

103. Falsa reprezentare a realitãţii la încheierea actului jurídic atraoenulitatea relativă a accstuia în cazul în care priveşte:

at identitatea fizicā a obiectului material al prestaţiei;b) natura actului juridic;c) o normā juridicâ consideratā de pârţi ca determinants pentru încheierea

actului. chiar şi a:unci când norma este accesibilâ şi previzibilă.

104. Eroarea asupra persoanei cu care s-a contraciat:a) atrage nulitatea absolutã a actului jurídic;b> este. în toate cazurile. vtciu de consimţãmânt;c) poate atrage anularea actului juridic, în condiţiíle legii.

105. In cazul crom lezionarc sunt aplicabilc rcgulilc de la:a) leziune ca viciu de consimţãmânt;b) eroare (error in substanliam), liind vorba despre o talsă reprezentare

asupra calităţilor obiectului material al contraprestaţtei;c) starea de necesrtate

106. In ipoteza erorii esenţiale asupra naturíi actului juridic:a) partea aflată în eroare poate solicita fie constatarea nulitãţii actului, fie

adaptarea acestuia;b) este necesar ca fiecare parte contractantă să se găsească în eroare

asupra unei împrejurãri esenţiale avute în vedere la data încheierii con-tractului;

c) dreptul de a obţine anularea se stinge data executarea actului s-a realizat, în termen de 3 luni de la notificare, aşa cum il înţelesese partea aflatã in eroare.

107. Adaptarea contractului în cazul erorii esenţiale:a) poate interveni după trecerea a 3 luni de la data phmirii cererii de

chemare în judecatâ, chiar dacã nu s-a dispus anularea contractului;b) nu poate interveni atuncí când riscul de eroare ar fi trebuit asumat de

catre partea ce o invocă;c) poate interveni atunci când eroarea prweşte simplele motive ale

contractului, dacã acestea au tost considerate determinante prin voinţa părţilor.

108. in cazul dolului:a) elementul obiectiv poate consta numai într-o acţiune;b) este vorba de 0 eroare provocatã:c) sancţiunea incidentã este nulitatea absolutã.

109. Dolul:a) este aplicabil şi actelor juridice unilaterale;b) nu afecteazã valabilitalea contractului atunci când províne de la repre·

zentantut cocontractantului;c) nu se presupune.

110. Dolul prin reticenţă:a) atrage anularea actului juridic, chiar şi atunci când eroarea nu a fost

esenţiaiā;b) atrage nulitatea absolutã sau, dupâ caz. nulitatea relative a actului juridic

civil;c) constâ într-o faptă omisivâ.

111. Spre deosebire de eroarea esenţialâ. dolul:a) atrage nulitatea relativă a actului jurídic civil;b) angajează rãspunderea autorului sãu pentru pre)udiciile cauzate;c) este alcãtuit dintr-un element subiectiv şi un element obiectiv.

112. Pentnj a se dispune anularea contractilui, dolul:a) poate proveni de la un terţ. dar numai dãcã ceafaltă parte a cunos-cut

sau. după caz, ar fi trebuit să cunoască dolul la încheierea actului;b) trebuie. în toate cazurile. să provinâ de lacealaltâ parte;c) poate proveni şi de la reprezentanlul, oomitentul ori gerantul afa-

cerik>rceleilaltepârti.

TestegrllS J87 388 Cuts de drept civil. Partea generate

113. in cazul vicului de consimţământ al violenţei:a) temerea insjtlalâ trebuie să priveascā numai viaţa, petsoana.

onoarea sau bunurie pãrţii ameninţate;b) ameninţarea se poate referi şí la o vãtãmare viitoare, daca lemerea este

actualâ;c) temerea ínsuflatâ celui ameninţat trebuie să fie considerabilâ şi actualâ.

114. în maleria violenţei. ca viciu de consimţământ;a) existenţa acesteia se apreciazã ţinānd cont de vârsta. slarea so-cialā,

sãnãlalea şi caracterul petsoanei ameninţale, acesle criierií fund expres şi limilatív prevãzute de lege;

h) porsoana amnninlstS poa⅛ sotíorta, Ïn eadml ac»loiaşí actiiini. at⅜t anularea actului, cat şi plata despãgublrilor;

c) ameninţarea poate privi şi exercitarea unui drept, dacă cste realizatã in scopul obţinerii ds avantaje injusle.

115. în cazul în care o parte a profitat la Ïncheierea contractului deslarea de necesitate in care s-a aflat cealalta parte:

a) sunt aplicabile regulile de la violenţă;b) contractul cste lovit dc nulitato absolutã, pentru cauzã ilicită şi imo-rală;c) sunt aplicabile regulile de la leziune.

116. Partea al cârei consimţãmãnt a fost surprins prin dol sau violenţã:a) nu poate soicila anularea actului dacã a cerut repararea preju-diciului

cauzat prin dol sau violenţă;b) nu a renunlat tacit la drcptul de a cere daunc-mtoresc atunci cãnd a

confirmat tacit actul lovit de nulitato relativã;c) poate solicita reducerea prestaţiei sale cu valoarea daunelor-intere-se la

care ar fi indeptăţită. numai subsidiar exercitării acţiuiii în despă-gubirt.

117. Leziunea:a) in cazul majouluí, este aplicabilã şi actelor juridice bilaierale de dis-

pozíţíe;b} presupune, în toate cazurile, o disproporţie evidentā de valoare între

prestaţii;

cţ se aplicā tuturor actelor juridice încheiate de cătte minoril între 14 şi 18 ani, fãră hcuviinţaroa ocrotitorului legal.

118. Leziunea in cazul minorului:a) intervine şi atunci cãnd minorul îşi asumā o obligate excesivā prin

raportare la starea sa palrimonială;b) at rage anulabilitatea actului doar dacă la momentul incheierii sale

leziunea depăşea jumãtate din valoarea pe care o avea prestaţia promisă de minor;

c) se apreciazã şi în funcţie de natura şi scopul con:ractului încheiat.

119. Acţiunea în anularea pentru leziune a unui act incheial de un minor:a) so v? 3<imitP chíar riar⅛ in Ïnchoif>roa artnlni juridic minorul ft croat.

prin mijloace viclene. aparenţa că este major;b) sc va 'cspinge ca inadmisibilă dacă disproporţia dintre prestaţii nu exista

la data introducerii cereni de chemare in judecatā;c) se va lespinge in cazul în care, prin intermediul ei, se atacă un act juridic

aleatofiu.

120. Acţiunea in anularea pentru leziune a unui act încheiat de unmajor:

a) poate fi formulată numai subsidiar faţă de acţunea în reducerea obligaţiilor sale cu valoarea daunelor-interese;

b) poate `i respinsâ dacă cealalta parte oferã o reducere corespunză-toare a propriei prestaţii în termen de eel mult 3 luni de la data comunicării cererii de chemare în judecată;

c) este imprescriptibilă extinctiv dacā este opusă pecale de excepţie.

121. Obiectul actului juridic civil:a) constāîn drepturile şi obligaţiile parţilor;b) trebuie, printre altele, sā fie determinat;c) constã in scopul urmărit la Ïncheierea actului juridic.

122. Penlru a fi valabilă, cauza actului juridic civil trebuie să fie, printrealtele:

a) mora⅛

b) explicits;c) posibilă.

Teste grilâ

389 390 Curs <ie drept civil. Partea generals

123. Cauza aclului juridic civil nu existâ atunci cănd:a) aciul juridic este utilizal pentru a eluda aplicarea unei norme legale

imperative;b) existâ eroare esenţialā asupra motivului deierminani;c) panea nu ate discemāmānt.

124. Cauza aclului juridic civil esle iliciiā:a) când este prohibitã de lege sau coniravine ordinii publice ori bunelor

moravuri;b) şi alunci când actul juridic esle doar mijlocul pentru a eluda apli-

carea unei norme legale imperaiive;c) numai atunci când este contrarã ordinii publice, iar cealaltã pane a

cunoscut sau trebuia să cunoascā această ímprejurare.

125. in materia cauzei actulul juridic civil, intervine nulitatea relativâ:a) atunci când partea s-a atlat într-o eroare esenjialâ asupra existenţei

cauzei;b) ori de cãte ori cauza nu indeplineşte toate cerinţele de validitate;c) când cauza este contrarã ordinii publice.

126. Forma cerută ad valldltatem:a) constâ, in toate cazurile, in întocmirea unui inserts autentic;b) este incompatibilã cu manitestarea tacitā de voinţã;c) atrage nulitatea absolutã.

127. Nerespectarea (ormei cerute de lege ad valîditatem pentru în-cheierea aclului juridic:

a) trebuie invocatā de instanţâ din oficiu;b) poate fi invocatâ de instanţâ din oticiu, fãră ínsă a existâ o obligaţie

in acest sens:c) nu poate fi invocatâ de instanţâ din o(iciu in nicio situaţie in care

parlea inleresatā a invocat un alt motiv de nulitate.

128. Forma este cerutâ ad validitatem in cazui:a) contractului de întteţinere;b) fideiusiunii;c) contractului de depozit.

129. Nerespectarea tormei aclului juridic civil cerute ad probationem.a) atrage nulitatea relativâ a actului juridic:b) atrage nulitatea parţialã a actului juridic;c) nu afectează valabilitatea actului juridic.

130. Forma esle cerutā ad probationem in cazul;a) contraclului de arendare;b) contraclului de iranzacţie;c) convenţiei matrimoniale.

131. Nu constituie o modalitate a aclului juridic civil:a) termenul;b) capacilatea;c) condiţia.

132. Termenul degraţie;a) esle un termen legal şi suspensiv in lavoarea debitorului;b) este un termen jurisdicţional şi suspensiv in favoarea atât a

credito-rului, cat şi a debitorului;c) nu este dc naturā sā impiedice compensaţia.

133. Instanţa va pulea stabili termenul, la cererea uneia dintre pãrţi:a) atunci când pârţile au convenit sã amãne stabilirea termenului;b) ţinând seama doar de natura obligate! şi de situaţia pārţílor;c) atunci cānd obligaţia presupune prin natura sa un termen şi nu

existâ nicio convenţie prin care acesta sā poatã fi determinat.

134. Termenul suspensiv:a) amānã naşterea dreptului subiectív civil şi a obliga]iei corelative;b) are ca efect intârzierea exercítãrii dreptului subiectiv civil şi a

inde-plinirii obligaţiei corelative;c) duce la stingerea dreptului subiectiv şi a obligaţiei corelative.

135. inainte de împlinitea termenului suspensiv stipulal in favoareadebitorului:

a) credilorul poate exercita acţiunea revocalorie;b> creditorul este ir⅛dreptājit sâ refuze primir⅞a plâţii înainte de scadenţâ;

Teste grilâ

J9l 332 Curs c⅛ drept civil Partea gc-neralS

c) riscul pieirii fortuite a bunului cert este suportat de cãtre ínstrāinātor, chiar dacā proprlclatca a tost transferatā dobândltorului.

136. Condiţia (ca modalitate a aciuluí juridic) a cârei realizare depindede voinţa uneía díntre parţi şí de voinţa unei persoane delerminale este:

a) mixlă;b) potestativă simplâ;c) pur potestativă.

137. Condiţia (ca modalitate a aclului juridic) a cârei realizare depindede voinţa uneia dintre părţi şi de voinţa unei persoane nedeterminate este:

a) mixtā:b) pur poleslativă;c) potestativâ simplâ.

138. Condiţia (ca modalitate a aclului juridic) a cârei realizare depindeexclusiv de voinţa unei terţe persoane este:

a) mixlâ;b) poteslativã simplâ;c) cazualã.

139. Condiţia negativā:a) se socoteşte îndeplinitâ dacă termenul a expirat fâră ca evenimentul sâ

se ti produs:b) nu se poate considera îndeplinitâ in nicio situaţie înainte de împli-nirea

lermenului;c) se socote⅞le îndepliniiâ dacâ debitorul. obligal sub condiţie. a împie-

dicat reaiizarea ei.

140. in cazul condiţiei suspensive, pendenle conditione:a) preschpţia extinctivă nu începe să curgâ;b) obligaţia se siinge prín compensaţie;c) se produce efeclul iranslativ in cazul actelor juridice translative de

drepturi real©.

141. in cazul condiţiei suspensive, pendenle conditione:a) dacâ debitorul plăleşte. el nu este îndreptâţit sâ solicite restituirea piaiii;

b) riscul pieirii fortuite a bunului cert este suportat, de regulă, de cãtre dobânditor;

c) dobāndilorul dreptului real imobiliar este indreptāţit sā îl înscrie provizoriu în cartea f unciarā.

142. in cazul în care s-a realízal condiţia rezolutorie:a) aclul juridic se consolideazâ retroactiv. a(arã de cazul când partite au

prevâzui aitfel;b) ca reguiâ, pârţile trebuie să îşt restiiuie presiaţiile eleciuaie;c) fructele care au fost culese de dobânditor trebuie restituite.

143. în caz de neexecutare a sarcinii:a) esle atectalâ doar eficacilatea aclului juridic civil;b) sancţiunea produce elecie numai pentru viiior;c) actul juridic este lovlt de nulitate.

144. Spre deosebire de condiţia suspensivā, sarcina:a) produce etecte retroactiv;b) esle întâlniiã numai în cazul liberalitâţilor;c) poale alrage. în cazul neîndeplinirii ei. nulilalea actului juridic.

145. Spre deosebire de sarcina, condiţia:a) opereazā de drept;b) poate fi stabilită prin convenţia pãrţilor;c) poate fi constatată ca indeplinită sau. după caz, neirvdeplinitã printr-o

acţiune imprescriptibilã cxtinctfv.

146. Este vorba de o excepţie de la principiul pacla sunt servanda incazul:

a) încetãrii contractului de íntreţinere încheiat pe duratã determinatā din cauza morţii credirentierului, dacă aceasla a survenit după expirarea duratei contractului;

b) în care s-ar acorda prín lege un termen de amânarc gencralā a exe-cutārii unor obligaţii contractuale de cãtre o anumită categorie de debitori;

c) încetãrii (ideiusiumi prin decesul fideiusorului, chiar dacã existã stipulate contrară.

Teste grilâ

393 Í9- Curs <⅛ drept civil. Partea generală

147. Revizuirea electelor actelor juridice. în cazul impreviziunii:a) poate avea loc. în tuncţie de împrejurări, şi în cazul contractelor

sinalagmatice. cu tiiiu oneros, comutatíve şi cu executare uno ⅛/u;b) poate inierveni şi atunci cãnd debitorul şi-a asumat riscui schimbarii

imprejutãrilor;c) poate fi dispusă numai dacã debitorul a încercat. înlr-un termen

rezonabil şi cu bunâ-credinţā, negocierea adaptării rezonabile şi echitabile a actului juridic.

148. în cazul impreviziunii, inslanţa poale dispune adaptarea sau,dupã caz, incetarea contraclului dacã, printre allele:

a) debitorul nu şi-a asumal riscui schimbarii împrejurãrik>r;b) creditorul a Incercat, într-un termen optim şi previzibil, dar nu mai tãrziu

de inceperea executării contraclului, negocierea adaptării rezonabile şi echitabile a contraclului;

c) schimbarea imprejurārilor a intervenit după încheierea contraclului.

149. in cazul impreviziunii, revizuirea condiţiilor sau a sarcinilor careafecteazã o liberalitate:

a) poate fi dispusă dacă indeplinirea condiţiilor sau executarea sarcinilor a devenrt excesiv de oneroasă pentru beneficiar din cauza unor si-tuaţii imprcvizibile şi imputabile accstuia, survenite ulterior acccptārii liberal ităţii;

b) poate fi cerută indiferent dacã acestea au fost stabilite printr-o do-naţie sau printr-un legat:

c) presupune posibilitalea inslanţei sesizate cu o astlel de cerere de a dispune modificāri cantitative sau calitative ale condiţiilor sau ale sarcinilor care afecteazã liberalitalea.

150. Categoria excepţiilor de la irevocabilitatea actului juridic unilateralinclude, printre altele:

a) revocarea donaţiei între soţi;b) retractarea renunţării la moştenire după expirarea termenului pentru

exercitarea dreptului de opţiune succesoralâ:c) revocarea promisiunii publicc de recompensã.

151. Constituie excepţie de la irevocabilitatea actului juridic bilateral:a) încelarea contraclului de depozit la cererea deponenlului;

b) incetarea mandatului din cauza morţii mandatarului;c) denunţarea contractual de locatiune, de către locator, Ïnainle de

împlinirea termenului stabilit.

152. Constituie excepţie de la irevocabilitatea actului juridic bilateral:a) renunţarea mandatarului la mandat;b) retractarea dispoziţiei de revocare a testamentului;c) revocarea, în toate cazurile, de către stipulant a stipulaţiei pentru altul

inainte ca acceptarea beneficiarului sã ajungã la promitent.

153. In categoria avãnzilor·cauză trebuie incluşi, printre alţii:a) reprezentanţii conventional i ai părţilor;b) toţi cci care, ulterior încheierii actului juridic, au contractat cu pārţilc

acestuia;c) succesorii cu titlu universal ai părţilor.

154. Dobânditoful unui drept subiecliv (privit ul singuh) are calitatea deavând-cauză taţâ de:

a) actul juridic prin care a dobândit acel drept:b) actele juridice încheiate anterior de eel de la care a dobândit dreptul

respectiv, insã numai dacã sum în legãtură cm acel drept şi au fost res-pectate formal itãţile de opozabílitate laţã de terţi;

c) toate actele juridice încheiate anterior de eel de la care a dobândit acel drept.

155. Constituie o excepţie aparentā de la principiul relativitāţii actuluijuridic civil:

a) preluarea datoriei. cu consimţāmântul creditorul ui;b) situaţia succesorilor universal! ai părtilor actului juridic:c) simulaţia.

156. Asemãnãtor rezoluţiunii, nulitatea:a) atrage inefícacitatea actului juridic;b) se aplicā numai contractelor sinalagmatice;c) este, în toate cazurile, supusă prescripţiei extinctive.

157. Spre deosebire de rezoluţiune, nulitatea:a) produce etecte retroactiv;

Tcste f>riiā 395 39G Curs de drept civil. Pariea general*

b) se aplicā numai actelor cu executare succesivă;c) cslo supusā altor reguli ín coca ce privcşlc prcschpţja extinctivă.

158. Spre deosebire de caducitale. nulitalea:a) presupune un act juridic nevalabil Incheiat;b) produce elecle numai penltu viilor;c) presupune o cauză existenlă la momeniul încheierii aclului juridic.

159. Esle consideratā nescrisă:a) dispoziţia prin care se impune donalaailui raponul ín nalură;b) clauza prin care se prevede o condiţie imposibilā;c) stipulaţia conform cāroia subrogaţia at opera fărã consimţāmântul

debitorului.

160. Esle consideratā ca fiind nescrisã:a) clauza prin care ac(iunea in anularea unui act juridic este declaratā

imprescriptibilã exiinctiv;b) clauza prin care creditorul întreţlneril se obliga la prestarea unor servicii;c) clauza de anlihrczā.

161. Este lovít(ā) de nulilale absolulã:a) coniraclui de fiducie prin care se realizeazã o liberalitate indirectā in

lolosul beneficiamlui;b) testamenlul reciproc;c) once convenţie care prevcdo că suportarea cficlluiclilor cāsālorici rovine

doar unuia dintre soţi.

162. Intervíne nulitalea absolutā in cazul:a) neexecutārit cu intenţie a obligaţiei asumate prin contract;b) partajului tăcut fără participarea tuturor copropríelarilor;c) lipsei cauzei.

163. Intervíne nulitatea relativã in cazul:a) lipsei discemāmãniulul in momentul incheterii actului juridic;b) clauzeí prin care pārţile instituie o altā cauzā de nulitate în atara celor

stabllite de lege;c) încalcarii oricărei prevederi legale reteritoare la capacitatea civilă.

164. Intervine nulitatea relativã în cazul:a) predecesuiui legatarului:b) neetectuārii formaiităţilor de pubiicitate imobiliară;c) viciílor de consimţãmânt.

165. Nulitatea relativã:a) poate fi confirmată şi tacit;b) intervine şi în cazul fraudei la lege;c) presupune o cauză ulterioară íncheierii actului juridic.

166. Asemănător nulrtăţii absolute, nulitatea relative:a) poate fi invocatã. în principiu. şi de cãtre instanţă din oficíu;b) desfiinţeazã c(cctclc actului juridic cc contravín normclor juridice

cdiclate pentru incheierea lui valabilā:c) este imprescriptibilã extinctiv in toate cazurile în care se invocă pe cale

de excepţie.

167. Spre deosebire de nulitatea relativã, nulitatea absolulã:a) este supusã altor reguli privind suspendarea prescripţiei extinctive;b) poate fi invocatã de cãtre persoana al cãrei interes a fost nesocotit la

momentul íncheierii actului juridic civil;c) nu poate fi, in principiu, acoperită prin confirmare.

168. Dacā se invocā mai multe cauze de nulitate în privinţa acoluiaşiact juridic:

a) trebuie analizate cu prioritate cauzele de nulitate absolută;b) trebuie analizate toate cauzele de nulitate. afară de ipoteza în care

părţile convin altfel;c) este suficient ca instanţa să gâseascã o cauză de nulitate înte-meiatã,

devenind inutilã cercelarea celorlalte cauze de nulitate.

169. Confirmarea actului juridic lovit de nulitate:a) este posibilă numai în cazul nulitāţii parţiale;b) produce efecte retroactiv (ex tune);c) se realizeazã prin intermediul unui act recognitiv.

170. Actui jundic de confirmare:a) este o conventíe prin care se ratrfică un act juridic anulabil;

Teste rjrilâ

397 398 Curs de drept civil. Partea gererala"

b) valideazā retroactiv actul juridic anulabil;c) presupune rolacoroa aclului juridic anulabil.

171. Efectele nulităţii:a) nu diferă dupã cum aclul juridic a fosl sau nu execulal pãna in mo-menlul

declarãrii nulităţii;b) sunl aceleaşi indilerent de nalura interesului octolil prin dispoziţia legalâ

ce stabileşte condiţia de validilate nerespectatâ la încheierea actu-lui juridic;c) se produc numai pentru viílor, afarã de excepţiile expres prevăzute de

lege.

172. In ceca ce prive⅛te rcpunerca pārtilor !n siluaţia antorioarā in-cheierii actului juridic desfiinţat:

a) acţiunea (cererea) in restituirea prestaţiilor execulale nu se con-fundâ cu acliunea (cererea) In nuiilale;

b) inslanţa câreia i s-a solicilat doar desfimţarea aclului juridic Irebuie să díspunā, chiar şi din aticiu. resliluirea prestaţiilor executate in baza aœstuia:

c) instanţa va dispune repunerea ambelor pârţi in siluaţia anterioara. chiar dacâ cealaltă parte nu a solicitat expres restituirea prestaţiei sale.

173. In caz de anularea actului:a) părţile sunt de drept (ope teg/5) repuse in situaţía anterioara;b) tructele culese pãnă la data intentării cererii de anulare de posesorul do

bunā-crcdinţā nu SG restituie;c) nu poate fi opusā uzucapiunea.

174. Alunci cānd restituirea prestaţiilor. e!ectuate in temeiul unui contract care a fost desfiinţat pentru o cauzã de nulitate absolutā. se face prinechivalent, deoarece prestaţiile privesc servicii deja efectuate. valoareaacestora se apreciaza pnn raportare la momeniui:

a) introducerii ccrcrii dc chemare în judccatā;b) primirii de cātre debitor a prestaţiei supuse restituirii;c) punerii în întârziere a debitorului.

175. Cheltuielile etectuate cu restituirea prestaţiilor se suportă:a) de ambele pârţi în mod egal, cu excepţia cazului în care părţile pre-vãd

altfel;b) ca regulã, de ambele părţi. proportional cu vak>area prestaţiilor care se

restituie;c) integral de partea culpabílã pentru desliinţarea actului juridic.

176. Categoria excepţiilor de la principiul anulării actului subsecvent caurmare a anulării actului initial include, intre altele:

a) conversiunea aclului juridic civil;b) cazul subdobãnditorului de bunā·credinţā şi cu titlu gratuit al unui drept

real imobiliar, dupã trecerea a 5 ani de la data înregtstrãrii cererii de inscriere in cartea funciară;

c) cazul în care terţul subdobãnditor ar putea invoca uzucapiunea.

177. Conversiunea actului juridic;a) înlãtura electele nulităţii;b) implica refacerea actului juridic lovit de nulitate;c) presupune validarea actului juridic prin confirmare.

178. Efectele nulitāţii sunt ínlăturate de:a) principiul restilutio in integrum;b) excepţia error communis facit ius:c) pnncipiul resoluto iure dantis resolvîtur ius accipienlis.

179. Excepţia error communis tacit ius:a) nu cunoaşte nicio aplicare legalā;b) nu este aplicabilă în materia cărţii funciare;c) are ca elect menţinerea unui act juridic încheiat într-o situaţie de eroare

comună şi invincibilă.

lau. Primus le-a vāndut lui Secuna`us şi lertius o bijutene, predarea bunului vândut şi plata preţului având loc chiar la momentul incheierii contractului. Ulterior, Primus a solicitat anularea contractului de vãnzare, arãtãnd că la încheierea acestuia a fost în eroare cu privire la calitatea de soţi a cumpărătorilor, abia ulterior allând că aceştia erau divorţaţi.

TestegtilS J99 4OO Curs c⅛ drept civil. Partea general⅝

Instanţa:a) va rcspingc acţiunea, deoarece oroarca asupra stārii civile a cum-

pārātorilor nu poate constitui moliv de anulare;b) va admile acţiunea. întrucâl calilalea de soli a cumpârăionlor este un

elemenl determinant pentru încheierea contractului. având in vedere obiectul derivat al acestuia:

c) va respinge acţiunea. întrucât executarea contractului a conlirmat tacit nulitatea relativă.

181. X a cumpărat de la Y o geanlā cu preţul de 1.000 lei. Z, parte~nerul de viaţã al lui X. a solicitat anularea aceslui contract pentru dol, sus-bnând cã Y i-a ascuns cu bunã-ştiinţâ lui X lapiui că geanta nu este dinpiele naturală, ci din piele sintetică.

Instanţa:a) va admite acţiunea în anulare, daca Z dovedeşte susţinerile sale;b) va respinge acţiunea în anulare ca nefondată. deoarece în speţa nu

este vorba de un element esenjial pentru încheierea contractului;c) va respinge acţiunea în anulare ca liind introdusă de o persoanâ farâ

calitate procesualã activâ.

182. X. persoanâ juridică, a cerut anularea pentru violenţă a contractului de antreprizā încheiat cu Y. persoanâ juridicā, arātānd (şi dovedind)cã, pe parcursul executārii aceslui contract, reprezentantul legal al lui Y aexercitat ameninţări la adresa reprezentantul ui legal al lui X, obţinândastfel plata înainte de termenul convenit.

Instanţa:a) va respinge cererea, deoarece numai persoanele tizice pol invoca viciul

de consimţâmânt al violenţei;

b) va respinge cererea, întrucâl cauza de nulitate trebuie sa existe la

momentul incheierii actului jurídíc;c) va admite cererea, d-eoarece şi plata este un act juridic.

183. X, unicul moştenitor al lui Y, a solicitat în contradictoriu cu Z anularea contractului prin care Y i-a transmis dreptul de proprietate asupraunui imobil lui Z, în schimbul înlreţinerii prestate de acesta din urmă pânâla s(ârşitul vieţii lui Y. în rnotivare. reclamantul a aratat că autorul lui. dincauza stării de sãnâtate şi a vârstei inaintate, a avut o anumită temere

subiectivă, în sensul că a apreciat că singurul care îl poate ajuta în starea în care se atla era pârâtul.

In speţã, faţã de motivul invocat, contractul de întreţinere este:a) lovit de nulitate relativă pentru eroare esenţială;b) lovit de nulitate relativă pentru violenţă morală;c) valabil.

184. Primus a cerut anularea pentru leziune a contractului prin care i-avāndut lui Secundus un anumit imobil pentru preţul do 60.000 lei, preţ plā-tit la momentul incheierii contractului. In motivarea cererii de chemare injudecatā, reclamantul a aratat (şi dovedit) că la încheierea contractului seafla într-o stare de nevoí acutâ, în sensul câ se apropia scadenţa uneidatorii de 50.000 lei pe care o avea fata de un terţ creditor al său. iar cum-păratorul a profitat de această stare de nevoi, obligându-1 să accepte unpre) vădit mai mic decât valoarea de circulate a imobilului. care era de100.000 lei.

Instanţa:a) va respinge cererea de chemare în judecatâ ca neîntemeiatâ;b) va constata leziunea şi va majora preţul la 100.000 lei, obligându-l pe

Secundus sā îi plāteascā lui Primus suma de 40.000 lei;c) va constata nulitatea absolutã pentru cauzã imoralã, dispunãnd re-

stabilirea situaţiei anterioare.

185. Prin înscris sub semnăturâ privată încheiat la data de 10.112011,Primus I-a împrumutat pe Secundus cu suma de 10.000 lei, sumã ceurmasãfie restituita la 24.12.2011. Pārţileau ir»serat în inserts şi oclauzãpotrivit cāreia, pānā la restituirea sumei imprumutate. Secundus constituieîn favoarea lui Primus o garanţie reală asupra autoturismului său, careînsă va rămāne in tolosinţa prophetarului. Această clauză:

a) a dat naştcre unui drept de ipotecā asupra autoturismului;b) a dat naştcre unui drept de gaj asupra autoturismului;c) nu a dat naştere, in mod valabil, unui drept real de garanţie asupra

autoturismului.

186. Prin inscrisul dactilografiat, semnat la 25 martie 1992 de M.V. intaţa secretarului primāriei comunei P., judeţul laşi şi intitulat „testament~,M.V. a aratat cã lasă după moartea sa o casă de locuit şi un teren fiuluisāu, M.C., cu condiţia ca acesta sā î l ingri]eascā p ã nā la deces, iar dupa

TestegtilS 401 402 Curs <⅛ drept civil. Partea generals

derea succesiunii de pe urma lui M.V., M.A., în calitate de soţie supravie-luiloatc, a solicital in contradíctorju cu M.C.. îniro altele, dcstiinţaroa tos-lamentului.

în spelă, testamentul înlocmit la 25 martie 1992:a) esle valabil ca testament olograt;b) este valabil ca testament autentic;c) este lovit de nulitate absolutâ pentru lipsa (ormei cerute ad vatkfi-

lalem.

187. La data de 3 octombrie 2011, Primus a cumpărat de la Secundusun anumit tablou {bun individual determinat), părţile stabilind cã acesta vaH predat cumpârătorului la dala de 31 octombrie 2011, când va fi plătit şipreţul de 20.000 lei. La data de 29 octombrie 2011. tabloul a pient lortult.L-a data de 7 noiembrie 2011, Secundus l-a chemat în judecatâ pe Primus, solicitând oblígarea acestuia la plata sumei de 20.000 lei. cu titlu depreţ. Pârãtul a cetut respingerea acţiunii, deoarece rectamantul nu îşi poa-te executa obligaţia de predare a bunului vândut, trebuind deci să suporteriscul pieirii fortuite.

Instanţa:a) va respinge acţiunea, deoarece riscul contractului sinalagmatic se

suportā de debitorul obligaţiei imposibil de executat;b) va admite acţiunea în pane, obligând pe pârât sâ plāteascã recla-

mantului suma de 10.000 lei, deoarece riscul trebuie suportat de ambele parti. în mod cgal;

c) va admite acţiunea, obligând pe pārât sã plăteascã reclamantului suma de 20.000 lei, deoarece pãrâtui era proprietar al bunului la momen-tul pieirii fortuite, iar riscul pieirii fortuite a bunului se suportã de proprie-tarul acestuia.

188. X îi doncazā lui Y un imobil, partite stipulând. întro altclc. obligaţialui Y de a plãti în favoarea lui Z, nepotul de frate al lui X, suma de 5.000lei anual, până când Z îşi va (inaliza studiile universitare de licenţā.

Dupâ finalizarea studiilor, Z îl cheamâ In judecată pe Y. solicitând revocarea donaţiei. invocând (şi dovedind) neexecutarea obligaţiei asu-mate de Y în favoarea sa.

Instanţa:a) va admite cererea, neexecutarea obligaţiei de câtre donatar consli-

tuind motiv de revocare a donaţiei;

b) va respinge cererea, deoarece Z nu poate cere revocarea donaţiei;c) va respinge cererea, deoarece donaţiilc sunt irevocabile.

189. X şi Y incheie un contract de arendare. pe o durată de 3 ani,avãnd ca obiect un teren arabil în suprafaţa de 10 hectare, in schimbulunei arende reprezentând jumâtate din conlravaloarea recoltei ce se vaculege. Ulterior, arendaşul Y încheie un contract de subarendare cu Z. X îlcheamã in judecată pe Y, solicitând instanţei declararea nulitāţii absolutea contractului do subarendare.

In raport doar cu acesle date ale speţei, instanţa:a) va respinge cererea ca neîntemeiată;b) va respinge cererea. întrucât nu a fost introdusã împotriva ambelor

părţi ale contractului de subarendare;c) va admite cererea.

190. Primus l-a chemat in judecatâ pe Secundus. pentru a fi obligat laplata preţului apartamentului pe care i l-a vândut prin înscris sub sem-nâturã privatā încheiat la data de 3.10.2011. Deşi legal citat, pârãtul nu adepus întâmpmare şi nici nu s-a prezentat spre a se apăra.

Instanţa:a) va admite cererea de chemare în judecală;b) va respinge cererea de chemare în judecatâ şi va constata. în dis-

pozitivul hotârârii, nulitalea absolutâ a vânzării pentru lipsa formei auten-flce;

c) va respinge cererea de chemare in judecată şi doar în conside-rentele hotārārií (in motivare) va arăta ca vãnzarea este lovitā de nulitate absolutâ.

191. Primus l-a chemat în judecală pe Secundus. pentru a se dispunerezoluţiunea. pentru nepiata preţului. a contractului de vãnzare intervenitînire cei doi. cu daune-interese. Fătă a formula cerere reconvenţionalã.Secundus a invocat (şi dovedit) cã a încheiat contractul sub imperiulviolenţei.

Instanţa:a) va respinge cererea de chemare în judecatâ. fără a anula contractul

de vãnzare;b) va respinge cererea de chemare în judecată şi va anula contractul

de vãnzare pentru violentã;

rp$tc gti ⅜ 4C3 .10'- Cur$ <w drept civil. Partea general*

c) va admits cererea de chemare Tn judecatã şi va dlspune rezoluţiu· nca, obligând pârâtul la plala de dauno-fitctcso.

192. X, în vârsta de 17 ani. îi vin<te un calculator lui Y, major, înschimbul preţului de 1.000 lei. La inch⅞ierea contractului, vãnzātorul i-aspus cumpărătorului că are vãrsta de 19 ani, prezentându-i in acest senscartea de identitate a fratelui sãu, mai mare ca el cu 2 ani. Din preţuloDţinut, X şi-a achitat o datorie de 400 lei, a tãcut prietenei sale un cadouin valoarc dc 350 lei, rcstul de bani fiindu-i furat.

Ulterior, X a solicilat în contradictoiiu cu Y anularea contractului de vânzare penlru lipsa capacităţii depline de exercîţiu a vânzătorului, cu repunerea părtilor în situaţia anterioară.

Instanţa:a) va dispune anularea, obligându·l pe Y să îi remită calculatorul lui X, iar

pe X să îí plāleascã lui Y suma de 400 lei;b) va respinge cererea de chemare în judecatã;c) va dispune anularea. obligându-l pe Y să îi remită calculatorul lui X. iar

pe X să îi piătească lui Y suma de 750 lei.

IV. Prescripţia extinctivã şi decãderea

193. Renunţarea la prescripţia extincivā:a) poate li expresã sau tacitã;b) produce etecte numai în privinţa celui care a tâcul-o;c) poate fi realizatā cat timp prescripţia nu a început sâ curgã.

194. Renunţarea la prescripţie:a) poate fi fācutā de cātre minorul cu capacitate restrãnsā de exerciţiu;b) fãcutã de cātre unul dintre codeoitorii unei obligaţii solidare nu îi

ímpiedicâ pe ceilalţi codebitori sã invoce preschpţia;c) poate fi făcută atāt cu privire la prescripţia împlinită, cat şi la benefl· ciul

termenului scurs pentru prescripţia începutā şi neîmplinitã.

195. Prescripţia dreptului la acţíune privind creanţa princípală;a) nu atrage şi stingerea dreptului la acţiunea ipotecarã, caz in care

creditorul ipotecar poate urmări oricare dintre bunurile debitorului, însā numai în limita valorii bunurilor ipotecate;

b) atrage, in principiu, prescripţia dreptului la acţiune privind drepturíle accesorii;

c) nu atrage şi stingerea dreptului de gaj.

196. Este imprescriptibilă extinctiv acţiunea:a) de partaj;b) intemeiată pe plata nedatoratā;c) negatohe.

197. Este prescriptibilã extinctiv acţiunea confesorie întemeiată pe:a) dreptul de superficie:bj dreptul de servitute; c) dreptul de abilaţie.

198. Este prescriptibilã extinctiv:a) acţiunea în revendicare imobiliară în cazul avulsiunii;b) acţiunea negatorie;c) acţiunea în constatare.

199. Este imprescriptibilă extinctiv:a) acţiunea în stabilirea filiaţiei faţā de mama, atunci când este pornitā de

moştenitorii copilului;b) acţiunea în stabilirea paterni⅜ţii introdusă în timpul vieţii copilului:c) acţiunea în tāgada patemităbt introdusă de soţul mamet.

200. Este supusã prescrípţiei extinctive:a) acţiunea in revocaroa judecātorcascā a legalului;b) excepţia de reducţiune a liberalitãţilor excesive;c) petiţia de eredilate.

201. Jn cazul dreptului afectat de o condiţie rezolulorie. preschpţiaextinctivã:

a) începe sâ curgâ de la data când obligaţia de a da sau de a face a devenit exigibilâ şi debitorul trebuia astfel sã o execute;

b) este suspendatâ eveniente condilione;c) începe sã curgă de la data realízării condiţiei.

TestegtilS 4Q5 4QG Curs c⅛ drept civil. Partea generals

202. Ptescripţia dteplului la acţiune în tepatatea pagubei pricinuite prin

fapia iiiGi(â incepe sâ curgâ de la daia cãnd eel pãgublt:a) a descoperit prejudiciul;

b> a cunoscul sag trebuia sâ cunoască paguba şi pe eel care a cauzat-o; c) a cunoscul sau irebuia sā cunoascâ paguba şi pe eel care rāspunde deea,

203. Prescripţia extjnctívă a acţiunii In anulatea aclului jutidic pentruviolenţă începe să curgâ:

a) la data incetãri) violenleí;b) eel mai lârziu la împlmirea a 18 luni de la data încetārii violenţei;c) eel mai lârziu la !mplinirea a 16 luni de la data incheierii aclului juridic.

204. Prescripţia extinctivâ a acţiunii 7n anularea aclului juridic pentrudol incepe să curgã:

a) eel mai lârziu la împlinirea a 18 luni de la data încheierií aclului juridic;b) la data descoperirii dolului;c) la data la care eel îndreptāţit a cunoscul dolul. dar nu mai lârziu de

împlinirea a 18 luni din ziua incheierii aclului juridic.

205. Prescripţia extinctivā a acţiunii în declararea nulilâţii penlru eroareasupra calilâţilor substantiate die lucrului vârtdul Incepe sâ curgâ:

a) de la data incheierii coniraclului de vânzare-cumpărare;b) de la daia predării lucrului;c) de la data la care cumpărătorul a cunoscut câ a avul o falsa repre-

zentare a realitãţii. insā eel mai târziu la împlinirea a 18 luni de la daia incheierii contractului de vānzare·cumpãrare.

206. Prescripţia acţiunii in răspundere civilã pentru viciilc ascunse alelucrului începe sā curgâ:

a) de la data predării lucrului;b) în toale cazuríle de la data descoperirii viciilor;c) eel mai târziu de la data expirării termenului de garanţie.

207. Forţa majoră consliiuie o cauză:a) de suspendare a prescripţiei extínclive;

b) care justiticã repunerea în termenul de prescripţie extinctivā;

c) de suspendare a termenului do decādere.

208. Prescripţia extinclivā nu curge:a) între partenerii de viaţā;b) între rudele şi a(inii pâna la gradul IV. inclusiv;c) între soţi.

209. Nu consliiuie o cauzã de suspendare a cursului prescripţiei ex-linclive:

a) ascunderea de cãlre debitor, in mod deliberat, a existenţei sau exi-gibilitāţii datoriei;

b) logodna intorvenilã intro creditoare şi debitor;c) depunerea cererii de intervenţie în cadrul urmãririi silite pornite de alţi

creditori.

210. Exislã cauze speciale de suspendare a cursului prescripţieiextinclive:

a) în ma!erie succesoralâ;b) în maieria răspunderii pentru ţinerea de(ectuoasâ a cărţii (unciaœ;c) acţiunii în anularea actuluí juridic pentru dol.

211. Efectul special al suspendãrii cursului prescripţiei extinctive:a) so produce în loatc cazurile în care intervene o cauzā de suspendare;b) constă în amânarea implinirii termenului de prescripţie extinctivă in

cazurile prevăzute de lege;

c) se aphcā alunci când au rāmas mai pulin de 6 luni până la împlinirea

termenului. dacă acesia este mai mic de 6 luni.

212. Suspcndarea prescripliei extinctive:a) nu intervine dacā pãrţile au convenit cã nu va produce e(ecte

imprejurarea care, potrivit legii, ar conslitui cauză de suspendare;b) opereazā numai în cazurile expres prevâzute de lege;c) intervine în cazul în care det>itorul se atlă într-o situaţie de (orţā majoră.

TestegtilS 407 408 Curs <ie drept civil Partea generals

213. in privinţa cufsului prescripţiei extinctive:a) cauzele de suspendare, de ínlrerupere şí de repunere in lermen sunt

expres şi limitativ prevăzute de lege;b) clauza prin care păriile contractante ar stabili momeniul de la care incepe

sā curgā prescripţia, derogând astfel de la regula incidenlā mate-riei respective, nu este tovitā de militate absolută;

c) nu prezintă importanţă distincţia dinire torţa majoră şi cazul fortuit.

214. Repunerea în termenul de prescripţie extinctiva de drept comun:a) nu poale lí dispusã din ofíciu de organul de jurisdicţie;b) se dispune numai pentru cauzele enumerate limitativ de lege;c) operează de drept şi automat.

215. Predarea. la 30 de zile de la încheierea unei promisiuni bilateralede vãnzare in care nu s-a stipulat un termen pentru încheierea contractuluide vãnzare. a bunului cc tormeazā obiectul accstcla cātrc eel care urmcazāsã í I cumpere:

a) consti!uie o cauză care justrfică repunerea in termenul de prescripţie extinctiva a dreptului de a cere Încheierea contractului de vãnzare-cum-părare:

b) reprezintã executarea obligaţíei de a da;c) intrerupe cursul prescripts extinctive a dreptului celui care urmează sā

cumpere de a cere încheierea contractului de vãnzare.

216. Cererea de chemare în judecată introdusā de câtre creditor:a) are ca elect întreruperea cursuluí prescripţiei extinctive in toate situaţiile;b) reprezintã o cauză de suspendare a cursului prescripţiei extinctive;c) atribuie un caracter provizoriu şi conditional întreruperii cursului

prescripţiei extinctive.

217. Nu constiluio o cauzā de întreruperc a cursului prcscnpţici extinctive:a) constituirea ca pane civilã pe parcursul urmãririi penale:b) punerea in întârzíere a debitorului, dacã aceasta este urmată de

chemarea lui în judecatã în termen de 6 luni de la data implinirii termenul in de prescripţie;

c) punerea în intārziere a debitorului, dacā aceasta este urmatã de chemarea lui în judecatã in termen de 6 luni de la data punerii in întârzíere.

218. întreruperea prescripţiei extinctive:a) are ca elect înlăturarea prescripţiei extinctive scurse anterior mome-

ntului apariţiei cauzei de întrerupere;b) intervine numai în cazul recunoaşteríi exprese din partea debitorului;c) îşi produce efectele chiar dacă cererea de chemare în judecatã este

respinsã.

219. Repunerea în termenul de prescripţie extinctiva are ca elect:a) ştergerea prescripţiei extinctive scurse anterior momentului apariţiei

cauzei de repunere în termen;b) posibilitatea de a considera prescripţia extinctiva ca neîmplinitâ:c) oprirea cursului prescripţiei extinctive.

220. Termenul de preschpţíe extinctiva este de 3 aní in cazul:a) acţiuníi în revendicarea imobilului adjudecat;b) dreptului la acţiunea ipotecară;c) acjiunii în anulare pentru leziune.

221. In cazul termenului de decădere de ordine publică:a) instanţa este obligatã sā invoce şi să aplice din oficiu decăderea, dacā

este cazul:b) partea interesată poate să renunţe la termen doar după începerea

cursului acestuia;c) renunţarea anticipată la termen nu este posibilă decăl cu acordul tuluror

pârţi!or.

222. Constituie termen de decādere:a) termenul de 1 an aplicabil dreptului de opţiune succesoralā;b) termenul de 1 an penlru exercitarea acţiunii posesorii;c) termenul de 3 ani aplicabil acţiunii în revendicarea bunului mobtl pierdut

sau turat dc la posesorul de bunã-credinţā.

223. Clauza prin care părţile stabilesc un termen de decădere care arlace excesiv de di!icilâ exercitarea dreptului subiectiv:

a) esle, pe temeiul principiului libertăţii de voinţă. valabilâ;b) nu va produce efecte decât în cazul în care titularul dreplului subiectiv

dovedeşte vicierea consimţāmāntului sāu;c) este lovrtă de nulitate absolulâ.

TestegtilS 409 410 Curs cle drept civil. Partea generals

224. Un termer de decădere de o lunâ care a începul sā curgâ marţi31 ianuarie 2012 s-a împlinit:

a) joi 1 martie 2012;b)vinerí2martíe2OI2;c) miercufí 29 íebruarie 2012.

225. Un termer de decădere de o lună care a început sã curgā joi 31maí 2012 se va împlini:

a} sâmbătă 30 iunie 2012:

226. La data dc 1.0G.2006, Primus ii inchiriazã un apartament lui Sc-cundus pe o durată de cinci ani in schimbul unei chjrii lunare de 500 delei, liecare chine lind scadentã In ultima zi a fiecãrei luni. La 1.09.2011,Primus il cheamă în judecată pe Secundus. solicilând ins`anţei ca prinhotărârea ce o va pronunţa să îl oblige pe Secundus la plata sumei a<e·rente chiriilor neplātite de câlre acesta. Din probatohul admhistrat rezultâc3 Secundus nu a olâtil nick) chîrie de la data închirierii apartamentuiui.Secundus s-a aparat susţinând câ in speţă a intervenil prescripţia extinctivă. Instanţa:

a) va admite in parte cererea de chemare in judecatã şi il va oblíga pe Secundus sã ti plã!eascã lui Primus suma de 16.500 lei;

b) va admite cererea de chemare în judecatã şi il va obliga pe Secundus să ii plătească lui Primus suma de 30.000 tei;

c) va respinge cererea de chemare in judecată ca prescrisă.

227. La data o© 11.11.2007, Primus il imprumutã pe Secundus cu10.000 lei, partite convenind cã suma va ti restituitā la data de11.11.2008, precum şi o dobāndă lunarã de 0,5% pānā la restituirea efec-tivã. întrucāt Secundus nu a restituit suma imprumutatã şi rici nu a plātitvreo dobāndă, la data de 10.11.2011, Primus îl cheamă în judecată peSecundus, solicitând instanţei. prin capătul de cerere principal, obligatesµãidlului Id µldli3 MJIIIBÍ <JU 10.000 lei cu lillu <Je le⅛liluift; ?i iµiuinul. µie-cum şi, prin capătul de cerere accesoriu. obligarea pârătului la platasumei de 2.400 lei cu titlu de dobândã aterentă. Secundus a invocatprescripţia extinctrvā.

Instanţa:a) va rospinge atāt capătul de cerere principal, cat şi capātul de cerere

accesoriu ca prescrise;b) va oblíga pe pârât la plata către rec!amant a sumei de 10.000 lei cu titlu

de restituire împrumut, precum şi a sumei de 2.400 lei cu titlu de dnh⅜n7i:c) va obl·ga pe pârât la plata cātre rec!amant a sumei de 10.000 lei cu titlu

de resti:uire împrumut, precum şi a sumei de 1.850 lei cu titlu de do-bânzi.

228. La 10.10.2008, în cadrul unei emisiuni televi:ate, X, moderatorsemisiunii. îi adresează grave injurii şi calomnii lui Y. unul dintre invitaţii laacea emisiune. La 04.12.2008. Y depune o plângere penalā împolriva luiX, însă instanţa penală, constatând incidenţa art. 10 alin. (1) '''■ b)C.proc.pen.. pronunţâ o hotârâre de achitare. în plângerea penalã Y men-ţiona, ínlre altele. câ îşi rezervâ dreptul de a pretinde despâgubiri pentruprejudiciul cauzat dreptului său la imagine. La 14.11.2011, Y îl cheamâ îr*judecatã pe X, solicitând ínstanţei ca prin hotărârea ce o va pronunţa să íloblige pe pârât la plata sumei de 100.000 de lei cu titlu de despâgubiripentru prejudiciul moral pe care i l-a cauzat prin afirmaţiile fãcute cuocazia acelei emisiuni televizate. X se apãrã susţinãid cã acţiunea esteprescrisă.

Instanţa:a) va respinge excepţia de preschpţie extinctivă. deoarece dreptul la

imagine este un drept nepatrimonial, astfel încât repararea lui este im-prescript! bilã extindiv;

b) va admite excepţia de prescripţie extinctivã, corstatând cā termenul de prescripţe s-a împlinit la 10.10.201 Ldeci anterior sesizārii instanţei;

c) va respinge excepţia de prescripts extinctivă, deoarece plângerea penalâ a îni-erupt cursul prescripţiei exiinctive.

229. La 15.10.2006, X !i vinde lui Y o bijuterie. "nsā contractul esteullehor rezclvil pentru neplata preţului prin hotârâre râmasā delinitivă la12.03.2008.

La 17.04.2011, X îl choomã în judecatã pe Y, solicitând instanţei caprin hotãrârea ce o va pronunţa să îl oblige pe Y la restituirea bijuteriei ce a fãcut obiectul contractului desfiinţat. Y invocâ excep;ia de prescripţie extinctivă a acţiunii în restituirea prestaţíei executate în temeiul contractului desliinţat.

b>duminicâ 1 iulie2OI2; c) luni 1 iulie2OI2.

Testeeti⅛

411 412 Curs <⅛ drept civil Partea generals

Instanţa:a) va respinge acţiunea ca prescrísă. deoarece termenul de prescripţie de 3

ani pentru acţiunea în restituirea prestaţiilor s-a impiini! la 12.03.2011;b) va respinge excepţia de prescripţie, întrucât acţiunea in rcstituiroa

prestaţiilor. având caracler accesohu. este imprescriplibilă exlincliv ca şi acţiunea in re2oiuţiune:

c) va respinge oxcepţia de prcscripţic, deoarece, in spelā, acţiunea în restiiuirea preslaţiei executale de X are caraclerul unei acţiuni reale.

230. La 11.02.2008, X îi vinde prieienuiui său Y 0 bíjuterie în schímbuipreţului de 12.000 lei, care Irebuia plătil pânā la sfārşitul lunii. La15.05.2011. Y îl împrumulā pe X cu 25.000 lei. împrumul ce Irebuiaresliluil la 30.06.2011. După deleriorarea relaţiei de prietenie dintre ceidoi, la 30.09.2011, Y îl cheamā in judecată pe X, spre a fi obligat să îi plā-teascā suma de 25.000 lei cu tiltu de împrumut neresliluit. X se apărâinvocãnd compensaţia legalā. Y recunoaşte ca nu a achitat preţul pentrucontractul încheiat în tebnjarie 2008. susţinând însã ca a intervenitprescripţia exiinctivă a creanţei pe care X 0 avea faţã de el.

Instanţa il va obliga pe X sā íi plāteascã luí Y suma de:a) 13.000 lei, deoarece. în speţâ. creanţa lui X taţă de Y este valorili-cată

pe cale de excepţie, iar excepţiile sunt imprescriptíbile extinctív;b) 25.000 lei, deoarece creanţa pe care X o avea faţā de Y era pre-scrisă în

momentul în care s-ar fi putut opune compensaţia;c) 13.000 lei, deoarece relaţia de prietenie dintre cei doi a avut ca e(ect

suspendarea prescrípţiei creanţei pe care X o are taţă de Y.

231. La data de 06.05.2008, Primus a cumpãrat de la Secundus un ta-blou semnat de renumitul pictor „C.B.". La data de 30.06.2011, consultândun expert in materie. Primus a aflat că tabloul respectiv este doar o repro-ducere, astfel cã, prin cerere înregistrată la data de 01.09.2011. Primusl-a chemat în judecată pe Secundus, soiicitând anularea contractuluipentru eroaro esenţialā. Prin întāmpinaro depusā în termen legal, Secundus a solicitat respingerea acţiunii ca prescrisâ.

Instanţa:a) va soluţiona cauza pe fond, acţiunea nefiind prescrisâ;b) va respinge acţiunea ca presensa. deoarece au Irecul mai mult de 3 ani

de la íncheierea contractului;c) va respinge acţiunea ca prescrisâ, deoarece Primus nu a descoperit

faptut câ a tost în eroare până eel mai târziu la data de 06.11.2009.

232. Ca urmare a unor manopere dolosive săvârşite de X, acestacumpãrā de la Y un imobil la data de 8 octombne 2011. Presupunãnd câY va descoperi că a fost victima dolutui abia la data de 1 iunie 2013 şi cănu vor exista cauze de suspendare sau de întrerupere a prescripţiei. termenul de prescripţie a acţiunii în anularea contractului se va împlini ladata de:

a)8apnlie2Ol6;b) 1 iunie 2016;c) 8octombrie2OI4.

233. La 15.05.2008, autoturismul lui Pn'mus, aflat înir-o parcare, estelovit de un all autovehicul, dar nu este identificat şoferul acestuia. La datade 25.06.2008. Primus plāteşle 10.000 lei cātre service-ul care i-a reparatavariile cauzate prin acea tamponare. După 0 serie de ínvestigaţíi. la10.09.2008, Primus a aflat că la volanul autovehiculului care i-a tamponatautoturismul se afla chiar proprietary acestuia, anume Secundus.

La 5.09.2011, Primus il cheamâ în judecată pe Secundus, soiicitând obligarea acestuia să îi plăteascā suma de 10.000 de lei cu tillu de des-păgubiri pentru avariile cauzate autoturismului sãu. Secundus se apãrâ invocãnd excepţia de prescripţie extinctivã.

Instanţa:a) va respinge cererea de chemare în judecală ca prescrisâ, consla-tãnd că

termenul de prescripţie extinctivã s-a împlinit la data de 15.05.2011;b) va respinge excepţia de prescripţie extinctivã şi va soluţiona cererea de

chemare în judecatā pe fond;c) va respinge cererea de chemare în judecată ca presensă. consta-lãnd câ

termenul de prescripţie extinctivã s-a împlinit la data de 25.06.2011.

234. La 20.12.2006, X îl împrumutâ pe Y cu 10.000 USD. sumaurmând a fi restituită la 13.03.2007. La 13.10.2009. X se căsătoreşte cuY. Cei doi divorţează, de comun acord, la 16.05.2011.

Prescripţia dreptului la acliune al lui X de a pretinde de la Y restiiuirea sumei împnj mutate:

a) s-a împlinit la 16.11.2011;b) s-a împlinit la 13.03.2010;c) s-a împlini la 16.10.2011.

TestegtilS 41 í

235. Prin anteconlract de vânzare-cumpărare încheial în forma auten-lică la daia de 10 octombrie 2008, Primus s-a obl(gat sa ii ttansmitā luiSecundus drep(ul de proprietate asupra unui anumit leren pentai preţul de100.000 lei, din care 25,000 lei au tost p!ātiţi la încheierea antecon-tractului.

La data de 15 martie 2009, deşi incã nu se incheiase conlractul de vãnzare-cumpărare, Primus i-a predal terenui respecliv lui Secundus. fiind plātitā şi dilerenţa de preţ.

Ulterior, Primus a reluzat sâ încheie contractul de vânzare-cumpârare in tormă aulentică.

La data de 12 octombrie 2011, Secundus I •a chemat în judecatā pe Primus, solicilānd instanţei să pronunţe o hotãrâre care sâ ţinā loc de contract.

Pãrātul a invocat excepţia de prescripţie extinctivă.Instanţa:a) va respinge excepţia de prescripţie extinctívâ, întrucât dreptul de

proprietate este imprescriptibil extinctiv;b) va respinge excepţia de prescripţie extinctivă. întrucât prescripţia a fost

intreruptã;c) va admrte excepţia de prescripţie extinctivã. întrucât de la încheierea

antecontractului şi pãnâ la sesizarea instanţei au trecui mai mult de 3 ani.

236. La 1 octombrie 2011, X îi promrte lui Y că îi va vinde un anumitimobil în schimbul unui anumit preţ, pãrţile convenind cã vor încheiacontractul de vânzare în tormã aulenticâ la data de 31 octombrie 2011.Ulterior, X refuză sâ mai încheie contractul translativ de proprietate.

Presupunând cã nu existâ cauze de întrerupere şi suspendare, terme-nul de prescripţie extinctivă a dreptului lui Y de a solicita pronunţarea unei hotãrāri care să ţinã loc de contract se va împliní:

a)luni 3Oaprilie2OI2;b) vineri 31 octombrie 2014;c) miercuri2 mai 2012.

Raspunsun

I. Caracterizare generalā a dreptului civil

18.

19.

20.

21.

22.

23.

24.

25.

26.

27.

28.

I 29.30.31.32.33.

34.

1. b, c;

2. c:

3. a. c;

4. a.b;

5. a,c;

6. b;7. a. c;8. b. c;

9. c;10. a. b;

11. b,c;12. b;13. a, c,

14. a, c;

15. b.c;16. a;

17. b;

35. c;

36. a. b;

37. a. c;

38. b;

39. a;

40. c;

41. b.c;

42. a;

43. a, b;

44. c;45. b;

46. a;

II. Raportul juridic civil

59. a:

60. b;

61. b;

62. a.b;63. a. c;

64. c;65. c;66. a.b;67. a;

66. a,b;69. a.c;

70. b,c;71. b;

12. b,c;

73. c:

74. a,b;

75. b.c;

I. Actuljuridic civil

92. a:

93. a. b;

94. b;

95. b.c;96. a. c;

97. b.c;98. b,c;99. b;100. a;101. a;102. c;103. a.b;

104. c;

105. a;

106. c;

107. b.c;

108. b:

Rā⅝punsur(

76. b;

77. a,b;

78. a, c;79. a, b;

SO. b:

81. b;82 c;

83. b:84. b;

85. c;86. a;87. b.c;86 a;

89. a.b;

90. b;

01.----------------

c.

109. a, c;

110. a.c;

111. b.c;

112. a;113. b.c;

114. b.c;115. a;116. b;

117. a;118. a.c;119. c;120. b;

121. b;122. a;

123.

124.

b.c;

b;

125. a;

415416 Curs de drept civil Partea general*

126. b.c; 160. b.c;

127. a; 161. a.b;

128. a. b; 162. 3;

129. c; 163. a;130. b; 164. c;131. b; 165. a;132. c; 166. ⅜133. a. c; 167. c:134. b; 168. c;135. a.c; 169. 0;

136. a; 170. b;

137.

138.

c; 171.172.

b:

c; ¾, c;

139.

140.

a.c; 173.

174.

b;

⅛a;141. c; 175.

176.

b.c;

b.c;142. b;

143. 144. 145.

a; 177.178. 179.

Î, b; b.c;b; a,

c;146. b.c; 180. a;

147. a. c; 181. c;

148. a.c; 182. b;

149. b.c; 183. c;150. c; 184. a;151. a; 185. c;152. a; 186. c;153. c; 187. a;154. b; 188. t>;

155. a.b; 189. b:

156. a; 190. c;157. c; 191. a;

158. a.c; 192. ¾159. a. b;

R⅜⅛piínsun 417

IV. Prescripţia extinctivă şi decãderea

193. a.b;

194. b.c;195.

196.

b.c;

a.c;

197. b:

198. a;199. b;200. a;201. a;202. c;203. a;

204. b;

205. c;

206. c;

207. a.c;

208. c;

209. b.c;210. a.b;

211. b:212. b;213. b;214. a;

215. c;216. c;217.218.

b;

a;219. b;

220. a;

221. a;222. a, c;

223. c;224. c;225. c;226. a;

227. c;

228. b;

229. c;230. b;231. a:232. b.

233. b.

234. a;235. b

236. a;

__________