Conceptul de gen i violena bazat pe genProbleme legate de conceptele de „gen” i „violen bazat pe gen”
PRO VITA Bucureti (www.asociatiaprovita.ro) este o organizaie care îi propune promovarea unei culturi a vieii,
bazate pe respectul pentru demnitatea uman i drepturile omului. PRO VITA îi urmrete obiectivele prin
educaie, cercetare i consiliere juridic i litigii precum i prin asisten umanitar i advocacy. PRO VITA
(Bucureti) este membr asociat a SALLUX (fosta Fundaia pentru Politici Cretine în Europa). Se numr printre
organizaiile consultate în procesul legislativ intern i a intervenit în diverse litigii pe lâng instanele naionale
sau internaionale, inclusiv pe lâng Curtea European a Drepturilor Omului.
Noiunea de gen (gender) îi are originile în marxism i definete relaia dintre sexe
ca pe o „construcie social”. Teoria consider c aceast relaie conine în mod
inerent raporturi de putere inegale, favorizante pentru brbai.
Acest concept este unul artificial i nu îi gsete reprezentarea în realitate, întrucât
rolurile sociale de gen nu pot exista izolat de sexul biologic (deci nu sunt
„construcii”, ci realiti obiective).
Ideea combaterii violenei contra femeii pe baza abordrii de gen, dei popular la
birocraii europeni i la grupurile feministe, este prtinitoare i ideologizat.
În plus, ea nu d rezultatele scontate întrucât ignor motivele adevrate ale violenei
domestice, precum abuzul de alcool, decderea general a instituiei familiei sau
sexualizarea imaginii femeii în mass-media i prin pornografie.
„Gen” este un termen relativ nou, ale crui origini stau în unele teorii psiho-sociologice i care
ocup un loc special în al doilea i al treilea val de concepte feministe. Trebuie subliniat faptul
c acest termen are o puternic încrctur ideologic. În ciuda numeroaselor îndoieli i
obiecii împotriva ideii de sex îneleas ca gen în literatur, acest concept a fost inclus în
curentul oficial al discuiilor din instituiile internaionale. Este prezent în mod deosebit în
documentele cu caracter neobligatoriu - în ciuda lipsei unui sprijin larg al rilor membre
pentru acest concept. Lipsa definiiei clare i a limitrilor de aplicare a acestei categorii,
precum i înlocuirea progresiv a conceptului clasic de „sex” cu „gen”, ridic îndoieli
semnificative.
În literatur se indic faptul c „genul” este un construct, o definiie social dat femeilor i
brbailor; este proiectarea social a sexului biologic, determinat de concepia cu privire la
sarcini, funcii i roluri atribuite femeilor i brbailor în societate i în viaa public i
privat. De asemenea, se subliniaz în mod obinuit c ideea de „gen” include relaii de putere
inegale. Pentru susintorii acestui concept, rolurile de gen existente i diferenele dintre
femei i brbai rezult din opresiunea creia femeile i-au czut victime de-a lungul istoriei.
Dup cum putem citi într-un raport al unui grup de experi al Consiliului Europei privind
abordarea integrat a genului, „Genul nu este doar o definiie construit social a femeilor i
brbailor, ci este o definiie construit social a relaiei dintre sexe. Aceast construcie
conine o relaie de putere inegal cu dominaia masculin i subordonarea femeilor în
majoritatea sferelor vieii”1.
Ideea de gen îi are, aadar, originile în construcionism i marxism. În primul rând, definete
sexul ca pe o construcie social, ignorând dimensiunea sa biologic. În al doilea rând,
folosete concepte dialectice, vizibile în special în doctrina marxist. Diferena const în
trecerea centrului de greutate de la lupta de clas la lupta „etern” între sexe, care poate fi
încheiat doar prin eliminarea diferenelor dintre sexe. Trebuie subliniat faptul c conceptul
de gen este o consecin natural a doctrinei individualiste, potrivit creia o persoan poate
fi cu adevrat liber numai atunci când este eliberat de toate normele sociale impuse. În
conformitate cu doctrina feminist, una dintre aceste norme sociale este ideea de sex. Rolurile
legate de acesta precum i relaiile inegale în ceea ce privete procreaia trebuie s fie unul
dintre principalele motive ale discriminrii structurale împotriva femeilor, care are loc de
secole.
activities of the Group of Specialists on Mainstreaming (EG-S-MS), Strasbourg: Directorate General of Human
Rights 2004, p. 8
3
Constructul gen a fost utilizat la o scar mai larg pentru prima dat în timpul Conferinei
Mondiale a Femeilor din 1985, desfurat la Nairobi, unde a aprut de mai multe ori în
documentul de încheiere a Conferinei (Strategii de perspectiv)2, dei nu era înc folosit în
mod interschimbabil cu conceptul de sex. Textul menioneaz natura structural a
discriminrii împotriva femeilor, precum i afirmaiile c diferenele fiziologice dintre femei i
brbai nu ar trebui s justifice existena unor roluri diferite pentru acetia. Înc din
Introducerea cu privire la istoricul problemelor femeilor, autorii indic faptul c inegalitile
dintre sexe sunt de natur structural i, prin urmare, sunt necesare schimbri sociale i
economice profunde pentru a le combate3. Termenul discriminare bazat pe gen apare în
seciunea 6. Definind egalitatea, autorii documentului indic faptul c „pentru femei în special,
egalitatea înseamn realizarea drepturilor care le-au fost refuzate ca urmare a discriminrii
culturale, instituionale, comportamentale i atitudinale45. Seciunea 21 a documentului,
referindu-se la teoriile feministe, indic faptul c este necesar schimbarea condiiilor i
structurilor inegale actuale care înc îi definesc femeii un „rol de susinere”.
Astfel, autorii subliniaz în mod direct c feminitatea este un construct social i situeaz
problema discriminrii femeilor nu în sfera combaterii patologiilor, ci o asociaz cu
necesitatea remodelrii societii în ansamblu. Feminitatea ca atare nu exist, putem vorbi
doar despre definiia femeii creat de societate, iar aceast definiie în sine este de natur
opresiv.
Cel mai important eveniment pentru promovarea conceptului de gen i a ideologiei feministe
a fost Conferina mondial cu privire la femei, desfurat în 1995 la Beijing. Dezbaterea în
jurul documentului de încheiere a conferinei - Platforma de aciune6 - a fost plin de
controverse i definiia genului a ridicat numeroase îndoieli în rândul statelor deliberatoare.
În acest sens, la insistena unui grup mare de state membre ONU, preedintele Conferinei a
subliniat în mod clar c „termenul gen este folosit în sens obinuit, general acceptat, în care
apare în documentele ONU”, conform cu rezoluiile non-obligatorii de la începutul anilor 1990,
anexate la documentele finale ale conferinelor Naiunilor Unite. În poziia menionat mai
sus s-a subliniat, de asemenea, c „nu se inteniona s se dea termenului un sens nou care s
difere de cel comun acceptat. În perspectiva acestor numeroase controverse, definiia genului
2 Nairobi Forward-looking Strategies for the Advancement of Women, Adopted by the World Conference to review
and appraise the achievements of the United Nations Decade for Women: Equality, Development and Peace, held
in Nairobi, Kenya, 15-26 July 1985 3 Ibidem, Par 3. 4 Ibidem. 5 Ibidem, Par 11. 7 Section 5. General recommendation No. 28: “[S]ocially constructed identities, attributes and roles for women
and men and society’s social and cultural meaning for these biological differences resulting in hierarchical
relationships between women and men and in the distribution of power and rights favouring men and
disadvantaging women.” 7 Section 5. General recommendation No. 28: “[S]ocially constructed identities, attributes and roles for women
and men and society’s social and cultural meaning for these biological differences resulting in hierarchical
relationships between women and men and in the distribution of power and rights favouring men and
disadvantaging women.”
4
trebuia specificat în art. 7 seciunea 3 din Statutul de la Roma al Curii Penale Internaionale,
unde s-a stabilit c termenul de gen se refer la sexul masculin i la cel feminin, inând cont
de contextul social. În prezent se încearc abolirea acestei definiii i deschiderea conceptului
de gen la un spectru mult mai larg de desemnri (de exemplu, ca urmare a deliberrilor asupra
unui nou tratat privind urmrirea crimelor împotriva umanitii, pregtit de Comisia de Drept
internaional, precum i prin intermediul definiiei genului inclus în Convenia de la Istanbul).
Tendinele în interpretarea conceptului de gen sunt relevate de documentele unei agenii a
ONU. Comitetul care monitorizeaz punerea în aplicare a Conveniei privind eliminarea
tuturor formelor de discriminare împotriva femeilor (CEDAW) din 1979, fr a avea
autoritatea relevant la nivelul dreptului internaional, decide, în seciunea 5 din
Recomandarea general CEDAW nr. 28/2010, c termenului de sex ar trebui s i se dea i
sensul de gen. În acelai timp, definiia genului inclus în aceast recomandare îi manifest
înc o dat natura semantic puternic marcat de politic i ideologic. În perspectiva acestei
definiii, termenul de gen se refer la identiti, atribute i roluri construite social pentru femei
i brbai i la semnificaia social i cultural data de societate acestor diferene biologice,
care rezult în relaii ierarhice între femei i brbai, în distribuirea puterii i în favorizarea
brbailor fa de femei7.
În cele din urm, direcia interpretrii conceptului de gen, care indic natura sa ideologic,
este determinat de Convenia Consiliului Europei privind prevenirea i combaterea violenei
împotriva femeilor i a violenei domestice din 2011 sau Convenia de la Istanbul. Deja în
Preambulul Conveniei se indic faptul c „violena împotriva femeilor este o manifestare a
relaiilor de putere inegale din punct de vedere istoric între femei i brbai, care au condus la
dominarea i discriminarea femeilor de ctre brbai i la prevenirea progresului deplin al
femeii”. În acelai timp, Preambulul proclam „natura structural a violenei împotriva
femeilor ca violen bazat pe gen”, recunoscând c „este unul dintre mecanismele sociale
cruciale prin care femeile sunt forate într-o poziie de subordonare fa de brbai”. Prin
urmare, Convenia presupune c modul cultural de exprimare a feminitii în viaa social
(existena diferenelor între femei i brbai) exprim în mod inerent ideea inferioritii
femeilor i constituie cauza violenei fa de acestea. Din acest motiv, Convenia include
obligaia ca statele-pri s schimbe modelele sociale i culturale existente de comportament
ale femeilor i brbailor.
Este, în mod evident, un angajament care nu poate fi îndeplinit de autoritatea de stat decât
printr-o inginerie social (msura necesar pentru a promova „schimbri în tiparele sociale i
7 Section 5. General recommendation No. 28: “[S]ocially constructed identities, attributes and roles for women
and men and society’s social and cultural meaning for these biological differences resulting in hierarchical
relationships between women and men and in the distribution of power and rights favouring men and
disadvantaging women.”
ideologice exprimate de Convenie.
Convenia de la Istanbul percepe violena împotriva femeilor ca pe un fenomen condiionat
de categoria de gen, astfel cum este specificat în art. 3 lit. d: „violena care este îndreptat
împotriva unei femei deoarece este femeie sau care afecteaz femeile în mod
disproporionat”. În conformitate cu ideea violenei bazate pe gen, a fi femeie (i mai precis a
fi „feminin”, adic în perspectiva definiiei din articolul 3 lit. c, asumarea de roluri construite
social prin aciuni, comportamente sau atribute pe care o societate le consider adecvate
pentru femei) este un factor generator de violen.
În opinia noastr, termenul „gen”, aa cum este specificat în Convenia de la Istanbul i în
sensul postulat prin recomandrile CEDAW .a. nu trebuie folosit. În primul rând, acest
concept nu îi gsete reprezentarea în realitate, întrucât rolurile sociale de gen nu exist
izolat de sexul biologic, aa cum sugereaz în mod eronat ideea de gen. Realizrile tiinifice
moderne, în special cele genetice, favorizeaz o surs biologic pentru sexualiatea uman, i
nu una „social”.
În al doilea rând, acest concept indic faptul c rolurile sociale i culturale ale brbatului i
femeii ar fi doar rezultatul culturii i, prin urmare, ele ar putea fi schimbate printr-o „revoluie
cultural” de sus în jos, forat de stat. În faa realitii, aceast presupunere eueaz.
Deoarece rolurile sociale ale femeilor i brbailor nu difer în culturile din întreaga lume, ele
sunt marcate de omogenitate, indiferent de locul geografic, religie, etnie sau limb9. Însui
faptul diferenierii între sexe în ceea ce privete îmbrcmintea, coafura, numele etc. în culturi
diferite este cât se poate de evident. Într-adevr, societatea i cultura atribuie sexelor anumite
modele specifice de comportament; totui, acest fenomen nu este o construcie „de sus în
jos”, ci o evoluie spontan, de jos în sus, a societii i se bazeaz pe particulariti biologice.
În cele din urm, din cauza caracterului su prtinitor i ideologizat, conceptele de gen i
violen bazat pe gen ignor sursele reale ale violenei, cum ar fi abuzul de alcool i droguri,
atomizarea social, decderea general a instituiei familiei, sexualizarea imaginii femeii în
mass-media i obiectificarea ei prin pornografie.
Ineficiena politicii anti-violen bazat pe paradigma de gen se reflect în cercetarea care va
fi discutat mai jos.
8 „Msurile necesare pentru a promova schimbrile în modelele sociale i culturale de comportament al femeilor
i brbailor, în vederea eradicrii prejudecilor, obiceiurilor, tradiiilor i a altor practici, care sunt bazate pe
ideea inferioritii femeilor sau pe roluri stereotipe pentru femei i brbai.” (Convenia de la Istanbul, art. 12 (1)) 9 Într-adevr, exist comuniti primitive în care exist abateri de la regula diviziunii sexuale. Cu toate acestea,
fenomenele din aceste comuniti constituie doar exemple interesante de excepii, numrând zeci sau sute de
indivizi; sunt, prin urmare, absolut nereprezentative la scara umanitii.
6
împotriva femeilor i a violenei domestice
Dup cum este precizat în „foaia de parcurs” care st la baza acesteia, anunata iniiativ
legislativ a Comisiei Europene cu privire la violena bazat pe gen10 trebuie s se bazeze pe
perspectiva de gen.
Iniiativa are rolul s îndeplineasc obiectivele specifice ale Strategiei Uniunii Europene pentru
Egalitate de Gen 2020-202511 i în acelai timp s exprime angajamentul Comisiei ctre
adoptarea (ratificarea) Conveniei de la Istanbul de ctre Uniunea European12.
Punctul de plecare al iniiativei ar trebui s fie un studiu din 2014 realizat de Agenia pentru
Drepturi Fundamentale, care a artat c 33% dintre femeile din UE au declarat c au suferit
abuzuri fizice i/sau sexuale, 22% - violen intim i 55% - hruire sexual.
Îns autorii foii de parcurs nu au tras concluziile corecte din studiile menionate chiar de ei,
desi le-au prezentat, în mod incorect, ca temei pentru un document juridic obligatoriu la
nivelul Uniunii Europene.
Atât cercetarea Ageniei pentru Drepturi Fundamentale menionat, cât i studii mai recente
efectuate de OECD arat în mod distinct c o politic de combatere a violenei bazat pe
perspectiva de gen este ineficient. Cele mai ridicate rate de violen împotriva femeilor se
înregistreaz în rile care au adoptat perspectiva violenei bazate pe gen cu mult vreme în
urm (Danemarca - 52%, Finlanda - 47%, Suedia - 46%). Potrivit studiilor FRA, cea mai sczut
rat de violen împotriva femeilor a fost gsit în Polonia (19%), care - paradoxal - este
acuzat c nu a pus în aplicare prevederile Conveniei de la Istanbul i c nu ofer soluii
suficiente pentru protejarea femeilor împotriva violenei. Trebuie subliniat faptul c în rile
nordice rata de raportare a incidentelor de violen împotriva femeilor este sub 20%, în timp
ce în Polonia este de aproximativ 30%13. Aceasta înseamn c femeile poloneze au
experimentat violena cel mai puin frecvent în întreaga Europ i c nivelul de încredere în
forele de ordine i cultura polonez sunt favorabile combaterii fenomenului inacceptabil al
violenei.
https://ec.europa.eu/info/law/better-regulation/have-your-say/initiatives/12682-Preventing-and-combatting-
content/EN/TXT/?uri=COM%3A2020%3A152%3AFIN 12 European Commission, Combating…, p. A. 13 J. Banasiuk, A. Stpkowski, Teoretyczne zaoenia koncepcji gender-based. Violence w wietle danych
empirycznych, “Przegld Sejmowy”, no. 3, 2018, issue 146, pp. 21–38.
7
Paradigma violenei bazate pe gen vede cultura i tradiia în care este înrdcinat ca fiind
sursa potenial a violenei. Îns, legturile familiale puternice protejeaz eficient împotriva
fenomenelor negative, care apar mai rar în familiile nucleare decât în alte tipuri de relaii.
Acest lucru a fost confirmat în mod regulat. De exemplu, un studiu al Departamentului
american de justiie realizat între 1993-2010 arat c femeile necstorite au suferit mult mai
frecvent acte de violen (de patru ori mai des) decât femeile cstorite. În ceea ce privete
gospodriile cu copii, discrepana a fost i mai evident - violena intim împotriva femeilor
necstorite a avut loc de 12 ori mai des14.
În rile care au respins adoptarea Conveniei de la Istanbul din cauza caracterului extrem de
ideologizat i a ipotezelor eronate ale conceptului de violen bazat pe gen, rata violenei
împotriva femeilor este mai mic decât în rile menionate anterior: Bulgaria (28%), Ungaria
(28%), Slovacia (34%). În Polonia, care a ridicat, de asemenea, obiecii serioase la Convenia
de la Istanbul i a lucrat la un document alternativ, non-ideologic, care s identifice corect
sursele de violen, rata de violen din acest sondaj a fost cea mai mic dintre toate rile
studiate, 19%, ceea ce reprezenta mai puin de jumtate din rata din rile scandinave.
Cercetarea Ageniei pentru Drepturile Fundamentale arat, de asemenea, c, în ri unde
paradigma violenei bazate pe gen este mai bine stabilit, rata femeilor care declar c se tem
c ar putea suferi abuzuri fizice sau sexuale din partea unui strin a fost de 27% în Suedia, 26%
în Finlanda, 24% în Danemarca, 23% în Marea Britanie, comparative cu abia 10% în Polonia15!
Mai mult, rata femeilor care se tem de abuzurile fizice sau sexuale de la cineva cunoscut este
mult mai mic în Polonia (8%) decât în ri precum Finlanda (18%), Olanda (18%) sau Frana
(17%)16. Datele indic faptul c soluiile propuse de Convenia de la Istanbul nu contribuie la
combaterea violenei contra femeii i nu poate fi exclus ca acestea s o amplifice de fapt,
întrucât ignor sursele reale ale fenomenului!
Nici datele europene, nici cele globale nu confirm teza Conveniei de la Istanbul conform
creia sursa violenei const în diferenele de gen i sex între femei i brbai. Perspectiva
violenei bazate pe gen ignor disfuncionalitile sociale, problemele individuale i
dependenele, consider violena un fenomen structural i presupune c sursa sa inerent st
în structura social, tradiie, cultur - i în simplul fapt biologic c femeile i brbaii difer.
Nevoia de protecie împotriva violenei este o provocare serioas - prea serioas pentru a o
folosi cu scopul de a impune societii înc o ideologie. Aa cum arat datele menionate mai
sus, implementarea conceptelor ideologizate nu faciliteaz prevenirea violenei, ci este un
obstacol în calea unor soluii cu adevrat eficiente.