Vreau Bilet - Numarul 06

Prima revist\ de cultura spectacolului

Nr. 6 Martie 2007 oferta pe care nu o po]i refuza

DOREL VI{AN:„Realitatea e maitic\loas\ decâtTIC|LO{II”

3www.VREAU BILET.ro

VREAU BILET.ro

Fac aici o afirma]ie riscant\: institu]iile de teatrusubven]ionate de Ministerul Culturii [i Cultelor audevenit cea mai mare piedic\ `n calea proprieimeniri, aceea de a respecta testamentul lui IancuV\c\rescu („V-am dat teatru, vi-l p\zi]i/ Ca pe unl\ca[ de muze,/ Cu el curând ve]i fi vesti]i/ Prinve[ti departe duse”). Adic\ de a `ncuraja [i de apromova orice ini]iativ\ teatral\, cu atât mai multatunci când e aduc\toare de bani. Poate c\ nutoate. ~mi cer scuze pentru cele care fac excep]iede la aceast\ jalnic\ regul\ [i chiar a[ fi bucuross\ le g\zduiesc dreptul la replic\... Dar iat\ careeste „regula”: directorii de teatre (de stat) se plâng- [i pe bun\ dreptate - de insuficien]a subven]iilor.Nu fac `ns\ nimic (cum spuneam, cu unele rareexcep]ii) pentru a gestiona pu]inele fonduri primatede la buget [i nici de a exploata cuviincios oportu-nit\]ile. Iar oportunit\]ile vin din partea hulitelorcompanii private. Acestea din urm\ organizeaz\ [iproduc spectacole chiar cu actorii din teatrele destat, oferindu-le o surs\ suplimentar\ de câ[tig.Mai mult, pentru c\ ace[ti produc\tori nu au propri-ile lor s\li de spectacole (toate sunt la stat), le`nchiriaz\ de la directorii de teatre. Evident, contraunei sume de bani. Ei bine, ce crede]i c\ fac ace[ti„manageri” ai institu]iilor de stat? Jecm\nesc! Iarcuvântul nu este cel mai explicit cu putin]\. Adic\,dup\ ce c\ li se ofer\ posibilitatea de a-[i u[uracheltuielile curente, dup\ ce c\ au asigurat\ oparte din repertoriu, dup\ ce c\-[i adjudec\, `n cali-tate de gazd\ [i sprijinitor, spuma spectacolelor declas\ (d\ bine la imagine, nu?), taxeaz\ f\r\ mil\pe cei care le organizeaz\. Peste 30% din `ncas\rir\mân `n teatru. Nici o `n]elegere, nici o facilitate,nici o umbr\ de recuno[tin]\ pentru un spectacolcu care tot ei se laud\. {i mai beneficiaz\ [i deinvita]ii de protocol pe care le dau la oficialit\]i.Ave]i aici explica]ia complet\ a pre]urilorustur\toare a unor bilete de spectacol. Acestaspect al show-biz-ului completeaz\ nefericit`ntreaga fenomenologie a anormalului, `n carebiletele, din ce `n ce mai scumpe, sunt cump\ratede oameni din ce `n ce mai s\raci. Cei cu pozi]iisociale `nalte [i cei cu for]\ financiar\ primesc invi-ta]ii de protocol. Iar managerii teatrelor fac friptur\din g\ina care face ou\ de aur.

De cce ssuntscumpe

spectacolelePepino Popescu

Director eeditorial:MIRON [email protected]

Redactor-[[ef:Dana Andronie

Editoriali[ti:Tudor Gheorghe, ClaudiaD\boveanu, C\t\lina Iancu,Dan Toma Dulciu

Art ddirector:Florin M\[email protected]

Editor:S.C. Vreau bilet S.R.L

Director ggeneral:Pepino Popescu

Director mmarketing:Alexandru Valerian Popescu

Director sstrategie:Daniela Elena Popescu

PR MManager:Ionu] Pavel

Adresa:Str.Traian nr. 206, Sector 3,Bucure[ti,Tel/Fax: 021-642-5830web: www.vreaubilet.roe-mail: [email protected]

TTiippaarr::SSCC UUNNIICCAARRTT PPRROODDUUCCTTIIOONN

CUVÂNTUL EDITORULUI

4www.VREAU BILET.ro

~nc\ din primii ani de activitate aTeatrului Na]ional din Bucure[ti se pun`n scen\ aproape toate piesele reperto-riului european de succes, `ncepând cudramele shakespeariene preferate deactorii italieni, de multe ori `ntr-oadaptare similar\ celei jucate de ace[tia,[i cu melodrama „Dou\ orfeline” a luiD’Ennery, reprezentat\ la `nceputul sta-giunii 1877-1878 `n traducerea lui M.Pascaly. ~n prim\var\, la Teatrul Na]ionalse joac\ „Ludovic al XI-lea” de CasimirDelavigne, unul din succesele turneuluiefectuat de Ernesto Rossi cu numaidou\ luni `nainte.

I.L. Caragiale: „Preferim peManolescu”

Prima stagiune a Teatrului Na]ional din Bucure[ti se`ncheie cu spectacolul „Roma `nvins\” de Parodi,citat de istoricii literaturii române drept momentulcând este remarcat tân\rul I. L. Caragiale, autorultraducerii.Urmeaz\ piesele autorilor francezi Sardou,Pailleron, Dumas-fils, Augier. „Dama cu camelii” sejoac\ `n 1884, cu pu]in `nainte de premiera „Scrisoriipierdute”. Interpretarea rolurilor shakespeariene pescenele române[ti pare s\ fi fost marcat\ decisiv deprezen]a actorilor italieni `n România. „Noi nu amavut ocaziunea de a vedea pe scena TeatruluiNa]ional pân\ acum decât trei actori cu reputa]iunistabilite care au jucat pe Hamlet. Ace[tia suntr\posatul Pascaly [i marii arti[ti italieni ErnestoRossi [i Tommaso Salvini” - scria D.C. Oll\nescu-Ascanio, `n 1884, cu ocazia primului spectacolromânesc cu Hamlet, `n interpretarea lui GrigoreManolescu. Iar alte trei versiuni sunt puse cât sepoate de corect `n ecua]ie: „Salvini se silea a punemai ales partea realist\ a rolului [i scenele brutalela vedere (...) Rossi ne d\dea un Hamlet vis\tor,pl\pând, ofilit de arsura unei nem\rginite dureri. (...)Rossi ne-a dat pe Hamlet des\vâr[it, `ntreg ca suflet[i ca inim\, caracter deplin. Salvini ne d\dea o partea caracterului eroului, iar Pascaly abia o umbr\, ostatu\, un tablou, o fotografie. Iat\ propor]iunea.”Memorabil\ r\mâne `ns\ interven]ia lui Caragiale `nap\rarea lui Gr. Manolescu, interpretul lui Hamlet:actorul urm\rise crearea „unei figuri shakespearienepline de adev\r, `ncercând s\ ias\ de sub fascina]iamodelului cabotin reprezentat de Ernesto Rossi.Gustul teatral al lui Caragiale refuza manierismulfundamentat pe abilit\]i de ordin tehnic. El scrie `ncronica publicat\ `n „Voin]a na]ional\” la 18octombrie 1885: „Rossi este un virtuos; el joac\ peHamlet [i pe Romeo cu o interpretare miraculoas\.Ce folos `ns\? E o cavatin\ de Rossini cu ruladele,pichetatele [i fioriturile ei, executat\ exact [i bine,dar... de un trombon. Nu, asta nu ne poate da o

Istoria teatrului românesc (IV)

R\zboiul[colilor de teatru

Teatrul românesc a fost influen]at, chiar de la `nceputul dez-volt\rii sale, de dou\ mari tendin]e: cea a verismului (realismu-lui) italian, cu stilul de interpretare bazat pe efecte exterioare [ipe feti[izarea comportamentului cotidian, [i [coala francez\ deteatru, `n care interpretarea se baza pe declama]ia solemn\, `nrespectul textului marilor autori. Am preluat, pentru ilustrareaconfrunt\rii acestor curente `n perioada de la sfâr[itul secoluluial XIX-lea [i `nceputul secolului XX, câteva fragmente dininteresantul studiu al Corinei Popescu, intitulat „Verismul ita-lian [i literatura român\”.

Ernesto Rossi[i TomassoSalvini

5www.VREAU BILET.ro

mul]umire artistic\ deplin\; [i de aceea preferim peManolescu.”

Liviu Rebreanu: „O melodram\distrug\toare de nervi [i

batiste”~n 1887 se va juca „Nerone”, `n traducerea actoruluiGrigore Manolescu. Piesa avea s\ reziste `n reper-toriu aproape dou\ decenii. Evident, ceea ce lajum\tatea secolului trecea drept o mare `ndr\zneal\c\zuse de acum `n desuetudine. ~n ianuarie 1904,criticul M. Dragomirescu afirma cu severitate: „...dis-cursuri lungi [I zgomotoase, dar lipsite de via]\;situa]iuni numeroase [i false, pictur\ de caracterf\r\ caracter, dram\ f\r\ dramatism [i chiar istorief\r\ istorie, iat\ ce este Nerone a lui Pietro Cossa.(...) Autorul se pare c\ n-a avut cea mai mic\ ideede ce este adev\rul `n teatru”. Piesa rezist\ totu[iconfrunt\rii cu publicul. ~n 1911, la Paris, tân\raMarioara Ventura interpreteaz\ cu mult succes, `ntravesti, rolul lui Nero. Un succes nea[teptat [i controverse pe m\sur\avea s\ genereze piesa lui Giacometti, „Moarteacivil\”. Ea s-a men]inut `n repertoriul teatrelorromâne[ti mai ales datorit\ virtuozit\]ii actorilor careurmau modelul interpret\rilor italiene, `ns\ prestigiultextului pare s\ fie `nc\ intact la 1903. Astfel, `ntr-ocronic\ la spectacolul dat la Craiova de actorulState Dragomir (autor, de asemenea, al traducerii)se sus]ine: „Piesa lui Giacometti, de un dramatismzguduitor, a fost redat\ a[a de natural [i cu om\iestrie uimitoare, `ncât ai fi crezut c\ e[ti `n fa]arealit\]ii. Nu mai vorbesc de valoarea literar\ [iartistic\ a piesei, Giacometti fiind un autor celebru,f\r\ `ndoial\, trebuia s\ creeze ceva de merit”. Un

deceniu mai târziu [i din perspectiva unui spirit emi-namente modern, lucrurile se v\d cu totul altfel.Astfel, pentru E. Lovinescu, performan]eleactorice[ti nu pot disimula calitatea inacceptabil\ atextului. Iar pentru Liviu Rebreanu, de pild\, piesava fi privit\ ca o curiozitate muzeal\: „De pies\ ces\ mai vorbim? C\ e o melodram\ distrug\toare denervi [i de batiste, f\r\ nici un con]inut sufletesc,urzit\ pe combina]ii speculative [i pentru sus]inereaunei teze?... Dar piesa `n sine nici nu mai intere-seaz\ pe nimeni [i se men]ine `n bagajul ambi]iiloractorice[ti numai pentru Conrado, care e un prilejpentru virtuo[i de a ar\ta ce pot.” („Sbur\torul”,noiembrie 1919)

Un factor de progres devenitfactor de stagnare

~n afar\ de „Moartea civil\” `n ultimul deceniu al se-colului trecut se mai pun `n scen\ la Teatrul Na]ionaldin Bucure[ti [i alte piese de rezisten]\ ale reperto-riului verist: `n 1891 se joac\ „Shylock” deShakespeare, `n traducerea lui Scarlat Ghica, iar `n1892, „Cavaleria rustican\” (Cinstea ]\r\neasc\),tradus\ de Gr. Ventura. Criticul M. Dragomirescuavea s\ propun\ [i el o traducere proprie, câ]iva animai târziu. Al\turi de piesele „Adriana Lecouvreur”,„Tereza Raquin” [i „Magda”, impuse de succesulEleonorei Duse, se mai joac\ [i piesele autorilorveri[ti italieni: G. Rovetta („Necinsti]ii”, `n 1898,tradus\ de Aristizza Romanescu),G. Giacosa(„Amoruri triste” `n 1899, „M\[tile” [i „Cad frunzele”`n 1901, „Drepturile sufletului”, `n 1903 - toate `n tra-ducerea actorului Petre Sturdza-Doria), R. Bracco(„M\[tile”, `n 1901, „Sacrificiul” `n 1903), MarcoPraga („Aleluia”, 1905).P\trunderea acestor texte `n repertoriul actorilorromâni nu se face `ns\ f\r\ rezisten]a for]elor con-servatoare ale criticii. Astfel, M. Dragomirescu, depild\, comenteaz\ rezervat spectacolul „Aleluia” deMarco Praga. Piesa i se pare „o dram\ curioas\,care te zguduie f\r\ s\ te mi[te [i te intereseaz\f\r\ s\-]i plac\”. Ceea ce pare s\ repugne criticuluieste `n primul rând efectul „cotidian” al teatruluiverist: „Lipsa de art\ a acestor acte face ca toat\ac]iunea `nnodat\ cu m\iestrie (...) s\ ia aparen]aunui fapt divers [i s\ ne emo]ioneze ca o realitatepenibil\, iar nu ca o realitate tragic\”.Interpretarea verist\ este respins\ decis ca fiind oeroare de gust, iar vocile care se ridic\ `n ap\rareaacestui stil sunt incomparabil mai pu]ine [i de foartemodest\ autoritate. Contrapunerea stilului de jocbazat pe efecte exterioare, cum era el practicat deactorii italieni, [i declama]ia solemn\, `n respectultextului marilor autori, care f\cea gloria [coliifranceze de actorie, nu reprezenta o noutate `nmediul culturalromânesc. {iiat\ c\, dup\[ase deceniide contacte cuteatrul italian,ceea ce fu-sese ini]ial unfactor de pro-gres deveniseun factor destagnare.

Mihai Pascaly

Eleonora Duse, `ntr-un rol tragic

6www.VREAU BILET.ro

Forma]ia argentinian\Rafaga - una dintre celemai reprezentative inter-prete de cumbia argenti-nian - [i-a `nceput turneulprin România cu un recitalla Pite[ti (Casa de Cultur\ aSindicatelor). La 9 martie,Rafaga a concertat `n Bucu-re[ti, la Sala Palatului - re-cital de care ne vom ocupamai `ndeaproape - , la 10martie a fost la Bra[ov(Club Discover), ultimulconcert fiind sus]inut laTimi[oara (11 martie).

Sud-americanii n-au venit pentruprima dat\ `n România. M\rturi-sesc, eu, personal, i-am v\zut pe o scen\ prima oar\. {i am avutsenza]ia - dac\ nu revela]ia - c\, odat\ cu vremurile, se schimb\ [iobiectul pasiunilor. Un anumepunct `n timp na[te idoli. Dac\, la`nceputul anilor ‘90, MichaelJackson f\cea fetele s\ plâng\ [is\ urle, dezn\d\jduite, când acestase retr\gea de pe scen\ -„Michaeeel, nu plecaaa!”- la Sala Palatului amasistat la „isteria”numit\ Rafaga. Aminforma]ii conformc\rora, la

cluburile unde b\ie]ii [i-au anun]atreprezenta]iile, doamnele [idomni[oarele `[i rezervaser\ rapidlocuri, nu care cumva s\-i rateze.La Sala Palatului, au venit„pu[toaice” de la 4 ani… pân\ laorice v\rst\ muzica latino te ridic\din fotoliu [i te face dependent deritmurile `ndr\cite. {i, `ntr-un fel, am`n]eles [i de ce acum e vremeaRafaga. Muzica lor sun\ peste tot,de la petrecerile firmelor - fie ele desfâr[it de an sau doar banale teambuilding-uri -, pân\ la discoteci `naer liber [i coloana sonor\ a unortelenovele. E ritm, e pasiune, ebucuria vie]ii, oricând ai chef s\ tesim]i bine. Vre]i o arie mai mare deacoperire a gusturilor? La Bucure[ti, cel pu]in, show-ul afost incendiar. Atmosfera a fost`nc\lzit\ de trupa Mandinga, apoi avenit rândul sud-americanilor s\r\peasc\ inimile admiratoarelor.RA-FA-GA!, au scandat `mpreun\muzicienii [i miile de spectatoare.~nve[mânta]i `n alb, din cap pân\-npicioare, mai pu]in solistul, care apurtat un costum bleu, interpre]ii decumbia argentinian n-au fost sl\bi]io clip\ de fete. Cele mai mici aufost [i cele mai `ndr\zne]e: au

urcat pe scen\ [iau dansat

al\turi deei.

M\micile [i bunicile lor au r\maspe lâng\ scen\ [i s-au mul]umit s\danseze [i s\ cânte (pe bune,majoritatea [tia cuvintele melodii-lor!) [i, chiar dac\ unele erau totalpe lâng\ ritm sau complet afone,s-au sim]it exact ca la un super-party organizat `n cinstea lor.Ritmuri [i piese mai vechi sau mainoi, „Mentirosa”, melodia-emblem\a grupului [i… b\ie]ii [i-au luat larevedere de la românce. Nu `naintede a face o promisiune [i de afrânge câteva (sute) de inimi: vormai veni `n România, pentru c\ leplace. To]i (cic\) sunt `ndr\gosti]Ide românce [i poate-poate, uniidintre ei se vor [i `nsura cu ele.Doamne, ce-nseamn\ s\ (nu) te fiuitat la suficiente telenovele! Celecare s-au sim]it vizate (cite[tepân\-n 20 de ani), le-au f\cutprin]ilor exotici poze cu telefonulmobil (s\ aib\, pesemne, ce ar\tape-acas\ când vor fi luate la`ntreb\ri de p\rin]i) [i le-au strecu-rat `n palme, atunci când au datmâna, la final, m\r]i[oare. Atent`nvelite-n ]ipl\ [i ([i mai atent)prinse de cartona[e pe carenotaser\, ca din `ntâmplare, unprenume [i (ce `ntâmplare!) un

num\r detelefon…

Cronic\ de spectacol

Prin]ii sud-americaniau frânt inimileromâncelor

Claudia D\boveanu

7

8www.VREAU BILET.ro

Cine-i n\scut `n martie...

Cu „Nota zero la purtare”,tân\rul Traian St\nescu(avea doar 21 de ani atunci)a sus]inut primul „examen”pe scena TeatruluiTineretului din Piatra Neam].

Au urmat apoi „Domni[oaraNastasia”, „Menajeria desticl\” [i „Orfeu `n infern”,spectacole care au con-tribuit la „[colirea” lui TraianSt\nescu.

„Cel bun a fost bun [i`nainte, este [i

acum”~n ‘44-’45 a locuit la Lugoj, vizavide tribunal. „Lugojul a avut marenoroc. Oamenii de aici au r\mas`n esen]\ aceia[i. Ei s-au schim-bat mai pu]in decât oamenii dinalt\ parte. S-au stricat mai pu]in.Pentru c\, trebuie s-o recunosccu triste]e, oamenii au fost `ntr-adev\r strica]i. A[a c\, din neferi-cire, omul nou exist\. Iar acestom nou nu e deloc om”, spune,cu am\r\ciune, actorul. Iar `nlumea teatrului „omul nou” `[ig\se[te mai `ntotdeauna un locimportant `n distribu]ie, apelând la„pile”. Traian St\nescu estedezam\git [i optimist `n acela[itimp. Nu `n ceea ce-l prive[te (seconsider\ totu[i un actor care aapucat s\-[i dea m\sura valorii),ci `n privin]a situa]iei din teatre, `ngeneral.„Pilele merg, deocamdat\ - spuneactorul. Dar, `ncet-`ncet, sita sestrânge din ce `n ce mai tare,

dezam\gituloptimist

Dana Andronie

Traian St\nescuS-a n\scut la 27 martie 1940, `ntr-un sat de le-gend\, F\get. A `nv\]at lec]ia… teatrului de laregizorii Moni Ghelerter, Radu Penciulescu,Lucian Giurchescu, Sanda Manu, Ion Cojar,Cornel Todea [i Alexandru Tocilescu. Nume decontact: Traian St\nescu. Acum este societar de onoare al Na]ionaluluibucure[tean unde, `n 1969, [i-a `nceputconsacrarea.

TraianSt\nescu[i GinaPatrichi,`n „Joculielelor”

9www.VREAU BILET.ro

adic\ ochiurile sunt din ce `n cemai mici. Cel care a fost slab`nainte, e slab [i acum. Cel bun, afost bun [i `nainte, este [i acum.Pe aceasta trebuie s\ se mearg\.Trebuie s\ se termine cu cadrele,cu originea, c\ tu e[ti copilulcut\ruia [i de ce s\ faci. Nu.Dac\ e[ti bun, s\ faci, dac\ nu,po]i s\ fii [i copilul pre[edintelui]\rii ori al primului-ministru. Dinnefericire, `nc\ nu se `ntâmpl\a[a. Este totu[i `mbucur\tor faptulc\ au ap\rut studiourile particu-lare” - m\rturise[te actorul.

Distribuit `n istoriateatrului

Omul simplu din F\get, cuprenume de pre[edinte, TraianSt\nescu, [i-a construit cariera,c\r\mid\ cu c\r\mid\. „~]i parer\u când un spectacol n-a ie[it.Din nefericire, scenari[tii [i dra-maturgii, atunci când spectacoluliese bine, spun c\-i datorit\ lor,iar când iese prost, este dincauza noastr\. Or, nu e deloc

a[a”. Se pare c\-n treatru esteca-n… fotbal. Când meciul ecâ[tigat, tr\iasc\ antrenorul [ijuc\torii pe lâng\ el. Când sepierde, s\ moar\ antrenorul!Exist\ totu[i o diferen]\: `n fotbalse investesc bani pentru c\ secâ[tig\ bine! „Bani au fost, banisunt. Dar sunt ori prost`ntrebuin]a]i, ori fura]i. Sigur c\,`nainte, pomana eramare de tot. Mult preamare. Banul trebuie s\fie chivernisit. Profesianoastr\ este, `n primulrând, o meserie. Pentrucel care o ridic\ la rangulde art\, e cu totul altce-va, dar prima dat\ tre-buie s\ o iei ca pe omeserie [i ca pe oafacere. ~n Occident, unspectacol sau un filmreprezint\ o afacere `ncare se investesc ni[tebani, [i care nu c\ tre-buie sco[i, dar trebuiecâ[tigat ceva pe dea-

supra. La noi, dac\ nu e banult\u, nu e[ti motivat, nu te intere-seaz\, dai cu ei de-a surda”,declar\ Traian St\nescu,„juc\torul” din prima lig\ a teatru-lui. Traian St\nescu a primit [i eldestul de la Dumnezeu pentru a fidistribuit… `n istoria teatruluiromânesc. „Eu cred c\ tot ceeace am jucat, [i mai bine, [i maiprost, face parte din carier\. ~]ipare r\u când un spectacol n-aie[it... Rolurile unui actor sunt ca[i copiii lui. Dac\ un copil e maiurât sau mai pu]in dotat, `l iube[ti[i pe el, nu?”

Ilinca Tomoroveanu:„Pu]ini renun]\ laturnul de filde[pentru agora”

Actri]a Ilinca Tomoroveanu,so]ia lui Traian St\nescu, estenepoata lui Octavian Goga. Ca[i so]ul lei, este marcat\ dedimensiunea sacr\ a profesieide actor, de misiunea cultural\a acesteia. Actori de frunte aiTeatrului National din Bucure[ti,amândoi fac parte dintr-o ge-nera]ie stralucit\ de slujitori aiscenei române[ti. Au jucat `npeste 25 de filme [i `n sute depiese de teatru. „Sunt pu]ini cei care au putereade a se sacrifica pentru ceilal]i,de a renun]a la turnul lor defilde[ pentru agora... Eu perso-nal am avut noroc c\ am f\cutteatru `ntr-o perioad\ `n care`nc\ erau [i jucau cei mai mariactori ai ]\rii, c\ am jucat al\turide ei, c\ am avut noroc de roluribune, de regizori buni. Restul ede la Dumnezeu”, m\rturise[teIlinca Tomoroveanu.

`n „Castiliana”

Traian [i Ilinca

10www.VREAU BILET.ro

ROLURI ~N TEATRU:

Teatrul de Stat Piatra Neam]:- Vulpa[in `n „Domni[oaraNastasia”, regia C. Todea - Tom `n „Menajeria de sticl\”,regia C. Todea - „Jocul dragostei [i al`ntâmpl\rii”, regia L. Giurchescu- „Orfeu `n infern”, regia CornelTodea [i Mi[u Felecan- „Nota 0 la purtare”, regia G.NegriTeatrul C.F.R. Giule[ti:- „B\iat bun, dar cu lipsuri”- „Billy mincinosul”- „P\durea `mpietrit\”

Teatrul Mic:- Gheorghi]\ `n „Baltagul”, regiaR. Penciulescu- „Richard al II-lea”, regia R.PenciulescuTeatrul Na]ional Bucure[ti:- Don Pedro `n „Castiliana”, regiaH.Popescu- Logodnicul `n „Nunta `nsânge-rat\”, regia M. Niculescu- Gheorghe `n „N\pasta”, regia M.Niculescu- Doctorul `n „Seringa”, regia M.Ghelerteer- „Un minut de adev\r”, regia M.Berechet

- „Doamna lui Ieremia”, regia N.Toscani- „Enigma Otiliei”, regia I. Cojar- „Pisica `n noaptea Anului Nou”,regia H. Popescu- „Al patrulea anotimp”, regia M.Berechet- „Regele Lear”, regia R.Penciulescu- „~mblânzirea scorpiei”, regia M.Berechet- „Richard III”, regia H. Popescu- „Danton”, regia H. Popescu- „A treia ]eap\”, regia SandaManu- „Harap Alb”, regia GrigoreGon]a- „Mo[tenirea”, regia H. Popescu- „Familia lui John”, regia I.Helmer- „Cine are nevoie de teatru”,regia Andrei {erban- „Ondine”, regia H. Popescu- „Strigoii”, regia N. Scarlat- „Numele trandafirului”, regia

Grigore Gon]a- „Aman]ii `nsângera]i”, regia Al.Tocilescu- „Crim\ pentru p\mânt”, dup\romanul omonim al lui DinuS\raru, dramatizare [i regieGrigore Gon]a- „Ma[in\ria Cehov”, de MateiVi[niec, regia Cristian Ioan

TELEVIZIUNE:

- „Mama”, de K.Chapek, regiaP.B\leanu- „Suflete tari”, de C.Petrescu,regia M.Niculescu- „Jocul ielelor”, de C.Petrescu,regia Dan Nec[ulea- „Cuza”, regia E.Todoran- „Stâlpii societ\]ii”, de H.Ibsen,regia Dan Nec[ulea- „Ochii care nu se v\d”, regiaDan Nec[ulea- „Tandre]ea l\custelor”, regiaDan Nec[ulea

FILM:

- „Dragoste lung\ de-o sear\”,regia H.Popescu- „Castelanii”, regia Gh.Turcu- „De trei ori Bucure[ti”, regiaH.Popescu- „Surorile Boga”, regia I.MihuSeria „M\rgelatu”, regiaD.N\stase [i Gh.Vitanidis- „Probleme personale”, regiaD.Reu- „Orgolii”, regia M.Marcus

Cine-i n\scut `n martie...Traian St\nescu, dezam\gitul optimist

Traian St\nescu -fi[\ de identitate

Membru UNITER, MembruUCIN, distins cu medalia „MihaiEminescu”STUDII:Institutul de Art\ Teatral\ [iCinematografic\ Bucure[ti,promo]ia 1961, clasa prof.G.D.Loghin

Locul cel mai faindin lumede George Pruteanu

La Monte Carlo sau la Nisa,la Acapulco sau la Canneso fi grozav, da-i plicitiseal\:c\ nu sunt Mi[u [i Traian!

Miami Beach, ca [i PoianaBra[ov, ce-[i laud\ lumini[u’or fi teribile, da’ nu faccât face un Traian [i-un Mi[u!

Predeal, Neptun [i alte locuripentru vl\dic\ sau opinc\,or fi somptuoase, dar sunt fade:c\ nu au Mi[u, nici Ilinc\!

Toate sta]iunile numite,v-o spun la modul cel mai sec:chiar dac\ vor s\ str\luceasc\,nu str\lucesc, fi’n’c\ n-au Bec1!

Mihai St\nescu,fiul lui Traian [ial Ilinc\i

1). Bec e câinele (brac german cu p\rulscurt ca al lui Mi[u [i picioare rare) al

familiei St\nescu-Tomoroveanu

cu Olga Tudorache `n „Baltagul”


Galeria cu mon[tri sacri

„Marele star al fetelor gola[e de la «C\r\bu[» a]inut s\ m\ l\mureasc\ de ce `mi schimbasenumele. Mi-a rostit ritos: «Fato, nu merg doi…T\nase!» «Coane Costic\, om vede!”. Acestevorbe `i apar]in unui T\nase mult mai mare [i degenul feminin: Maria T\nase.

Constantin T\nase s-a n\scut la 5 iulie 1880,`ntr-o cas\ ]\r\neasc\ din ora[ul Vaslui. Familia

era foarte modest\: tat\l, Ion T\nase, laborant defarmacie, copilul T\nase - elev eminent la muzic\

[i sport.

Constantin T\naseucis de aspirine sau de Armata Ro[ie?

Dasc\l la 18 aniPrima „`ntâlnire” cu teatrul a avutloc la Gr\dina „P`rjoala”, unde sejuca teatru popular, cu actori pre-cum Zaharia Burienescu [i I.D.Ionescu. T\nase a r\mas profundimpresionat de „P`rjoala” [i atransformat (pe rând) beciulcasei, hambarul [i poiata `nscen\. ~n scurt timp, s-a n\scut un grupde actori amatori (din care f\ceauparte prietenii lui Constantin) caresus]inea reprezenta]ii din piesele„Me[terul Manole”, „C\pitanulValter M\r\cineanu” sau„Constantin Brâncoveanu”. Prima experien]\ profesional\notabil\ ca actor a fost `n cadrul

trupei de teatru de limba idi[, con-dus\ de Mordechai Segalescu.Aveau nevoie de un actor pentruun spectacol `n Vaslui [i a fostales tân\rul T\nase, care eradeja nelipsit de la repeti]ii. ~n1896 termin\ gimnaziul [i, `nciuda dorin]ei sale de a deveniactor, s-a `nscris la liceul militardin Ia[i. Aici a fost respins la exa-menul medical (singura prob\unde nu-[i f\cuse griji), `nfavoarea unui fiu de colonel.Dezam\git, s-a `ndreptat spreBr\ila, unde a intrat la Liceul„Nicolae B\lcescu”. ~ns\, dup\câteva s\pt\mâni, a renun]at la[coal\, din lips\ de bani. De[i nimeni nu se a[tepta caT\nase s\ ajung\ dasc\l, iat\ c\

la doar 18 ani prime[-te, din partea scriitoru-lui Ion Adam, catedradin Curse[ti, Rahova.~n scurt timp `ns\Constantin T\nasereu[e[te s\ intre `nconflict cu directorul [icâ]iva profesori. Tot cuajutorul prietenului s\u,scriitorul Ion Adam, pri-me[te un alt post, laHâr[oveni, Poene[ti,unde `nv\]ase poetulAlexandru Vlahu]\.

Celebrul costum cup\tr\]ele

T\nase [i-a dezvoltat repede pro-priul stil de predare, aducândmuzica [i gimnastica pe primulloc. P\rin]ii elevilor au fost deasemenea implica]i `n activit\]ile[colare, prin excursii `n aer liber,unde preda istorie [i geografie.Ajuns foarte repede un personajiubit `n localitate, atrage `ns\antipatia notarului [i a câtorvaavoca]i care nu-i apreciaumetodele, astfel c\, `n cele dinurm\, este dat afar\. Se pare c\T\nase a fost `n egal\ m\sur\iubit [i urât. Dou\ sentimenteumane rare, de care marele per-sonaj al teatrului românesc s-abucurat din plin!

„~n ]ara asta, ]ara pâinii,S\ aib\ pâine pân\ [i câinii,Guvernul nostru ne oblig\S-avem o zi de m\m\lig\.Lor, ce le pas\ cum e traiul,Scumpir\ trenul [i tramvaiul,Scumpir\ tot, la cataram\,Pân\ [i pâinea, [i tutunul, {i când `njuri pe [leau demam\Ei, cic\, eu fac pe nebunul”

(Constantin T\nase)

Dana Andronie


La 14 octombrie 1899 s-a `nrolatvoluntar la Regimentul 1 Geniu,Bucure[ti. Dup\ efectuarea sta-giului militar s-a `nscris la cursu-rile Conservatorului de Art\Dramatic\. ~ncepe s\ lucreze `nteatru, iar `n 1917 se c\s\tore[tecu Virginia Niculescu.~n 1919 a pus bazele trupei deteatru C\r\bu[, `n Bucure[ti.Constantin T\nase a creat un tipde personaj, acela al cet\]eanuluisimplu, umil [i nec\jit, mereu `ncontradic]ie cu birocra]ia aparatu-lui de stat. Personajul s\u, unic `ncostumul s\u clasic, cu p\tr\]ele,crizantem\ la butonier\ [i bas-tona[, s-a f\cut purt\torul de cu-vânt al unei `ntregi categorii so-ciale, ceea ce-l va aduce, de ne-num\rate ori, `n vizorul cenzurii.~mpreun\ cu teatrul „C\r\bu[”, af\cut numeroase turnee prin ]ar\[i cel pu]in un turneu `n Turcia.T\nase a jucat de asemenea [i laParis. O surs\ men]ioneaz\operele de caritate ale actorului:trei [coli primare [i o biseric\.

Cu umorulprin spitale

La „C\r\bu[”, T\nase lanseaz\carierele a numero[i arti[ti, pre-cum Maria T\nase [i Horia{erb\nescu. Maria T\nase aparepentru prima dat\ pe 2 iunie 1934`n revista „C\r\bu[-Express”, cupseudonimul Mary Atanasiu,d\ruit de Constantin T\nase.

„Marele star al fetelor gola[e a]inut s\ m\ l\mureasc\ de ce `mischimbase numele. Mi-a rostitritos: «Fato, nu merg doi…T\nase!». «Coane Costic\, omvede!», i-a zis cealalt\ T\nase(Maria T\nase), dup\ ce [i-af\cut bocceaua de plecare,scutindu-l totodat\ de riscul con-curen]ei. Al\turi de Maria T\nase, GeorgeEnescu, Ionel Perlea [i GeorgeVraca, T\nase a colindat spitalelepline de victime ale r\zboiului,f\cându-i pe feciorii de ]\rani careerau cu moartea `n suflet s\ maiuite de bubuitul tunurilor [i zborul[rapnelelor.

„De la Nistru pân’ laDon/ Davai ceas,

davai palton”T\nase a murit `n Bucure[ti la 29august 1945. Avea 65 de ani.Exist\ zvonuri conform c\roraactorul ar fi fost ucis de ArmataRo[ie invadatoare, din cauzasatirei la adresa solda]ilor ru[icare aveau obiceiul s\„rechizi]ioneze” toate bunurilepersonale purtate la vedere, maiales ceasuri, pe care le cereauspunând „Davai ceas”. T\nase acompus urm\torul cuplet: „R\uera cu «der, die, das»./ Da-i mair\u cu «davai ceas»/ De la Nistrupân’ la Don/ Davai ceas, davaipalton,/ Davai ceas, davai mo[ie/Hara[o, tov\r\[ie”. Dup\ maimulte reprezenta]ii a fost arestat[i amenin]at cu moartea, apoi i s-a ordonat s\ nu mai joace piesa.Dar T\nase nu era omul u[or deintimidat. La urm\torul spectacola ap\rut pe scen\ `ntr-un parde-siu imens, cu mâinile „bandajate”cu ceasuri de mân\. Spectatorii l-au aplaudat frenetic la apari]ie,de[i actorul nu a scos nici un

cuvânt. Apoi [i-a deschis parde-siul, sco]ând la iveal\ un imensceas cu pendul\. Ar\tând c\treacesta, a spus doar: <<El tic, eutac, el tic, eu tac>>. Dou\ zile maitârziu marele actor a murit. Totu[ise pare c\ T\nase a fost r\pusde un blocaj renal, `n urma unuitratament cu 20 de aspirine pe zi.

Mare nedreptateRegele teatrului de estrad\din România, Constantin T\-nase, [i-a cump\rat, prinanii ‘30, vreo trei pogoanede teren (15.000 mp) la S\f-tica, unde a construit [i unimobil denumit - cum altfel?- Casa C\r\bu[. Din p\cate,actorul nu prea a avut multtimp s\ se bucure de propri-etate. De altfel, nici so]iaacestuia nu a avut parte deterenul de la S\ftica: `n 1956a fost alungat\ din cas\ deSecuritate. Statul comunist apreluat prin decret doar imo-bilul, nu [i terenul respectiv,adic\ livada de pomi ce se`ntindea pe circa 4 hectare.~ns\, prin anii ‘60, `n vecin\-tatea livezii, s-a instalat sta-]ia UBN, apar]inând ~ntre-prinderii de Radiocomunica-]ii. ~n scurt timp, proprieta-tea familiei T\nase a fostparcelat\ de angaja]ii `ntre-prinderii respective. Dup\1989, fiul actorului, TraianT\nase, a redobândit dreptulde proprietate, conform Le-gii fondului funciar. Ulterior,mo[tenirea i-a adus fiuluinumai necazuri. Dup\ sutede termene de judecat\,hot\râri definitive atacate,sentin]e contradictorii, Tra-ian T\nase a decedat, `n1997.

„Teoria mea-i u[oar\,Toat\ via]a e o scar\Care, pe rând, ca [i la moar\,To]i o urc\ [i-o coboar\”

(Constantin T\nase)

„Sinceritatea este un pericolnumai pentru ignoran]i”.

(Constantin T\nase)

„Idealurile se aseaman\ custelele: nu po]i ajunge la ele, `nschimb te pot orienta”.

(Constantin T\nase)

Mo[tenireaDou\ case de cultur\ din Vaslui`i poart\ ast\zi numele, iararhivele sale personale [i multedintre obiectele care i-auapar]inut au fost donate deso]ia actorului muzeuluijude]ean Vaslui. Din anul 1970la Vaslui are loc un festival deteatru de comedie sub condu-cerea lui Valentin Silvestru.Festivalul, devenit unul interna-]ional de caricatur\, atragecomedian]i din toat\ ]ara.

Filmografie:„Peripi]iile c\l\toriei lui Rigadinde la Paris la Bucure[ti” (1924,film mut) „Visul lui T\nase” (1932) „R\bdare T\nase!” (1943)

14

Premier\ mondial\ la Bucure[ti!

„Carmina Burana” „Faptul c\arti[tii spanioliau fost foartebine primi]i depublicul spec-tator de la noia stat la bazadeciziei caRomânia s\fie ]ara `ncare va avealoc premieramondial\ aspectacolului

lor” - declar\Pepino Popescu,produc\torul spectacolu-lui, `n leg\tur\ cu pre-miera mondial\ a specta-colului „Carmina Burana”,pus `n scen\ de celebracompanie de dans BalletFlamenco de Madrid.

„Este pentru prima oar\ când areloc `n România o premier\ mondi-al\ de acest gen [i asta este `nc\o dovad\ c\ avem o ]ar\ cu

poten]ial cultural [i cu specta-tori interesa]i de eveni-

mente de calitate.”Dansatorii com-

paniei spaniolevor aduce

`n fa]apu-

blicului român o oper\ ce afost folosit\ ca intro sau cafinal `n concertele unor trupesau arti[ti de renume,precumThe Doors sauMichael Jackson.Interpretarea de la Bucure[tiva respecta linia melodic\ aoperei clasice.Direc]ia artistic\ [i coregrafiaspectacolului de la SalaPalatului sunt semnate deLuciano Ruiz [i Sara Lezana,dou\ nume mari din lumeaspectacolelor de flamenco.Pe Sara Lezana am avutpl\cerea s\ o vedem [i la Bu-cure[ti, cu o interpretarememorabil\, la prima venire`n România a companieiBallet Flamenco de Madrid.Este un spectacol la care s-amuncit foarte mult, un spectacolcare celebreaz\ dragostea [ibucuria de a tr\i.

Carmina Burana reprezint\ ocolec]ie de poeme, cânteceprofane [i scurte piese deteatru, g\sit\ `n 1803 laBENEDIKTBEUERN, o m\n\s-tire benedictin\ aflat\ la 100 dekilometri sud de Munchen. ~n 1847, Johann Andreas Sch-meller, un librar din Munchen,publica pentru prima dat\aceast\ colec]ie,dându-i numele latinCarmina Burana,ceea ce s-arputea traduce

prin „cântecele de la Beuren”sau, mai exact, „cântecele dela Benediktbeuren”. Cele maimulte dintre textele originalesunt scrise `n latin\, limb\ cereprezenta, la acea vreme, unstandard `n lumea literar\.Pe baza acestor scrieri, muzi-cianul german Carl Orff a com-pus una dintre cele mai apreci-ate opere muzicale, a c\reiprim\ reprezenta]ie a avut loc`n anul 1937.Opera lui Orff con]ine25 de poeme, realizatepe baza unor extrasedin textul mai amplual manuscrisului.

Bileteleau pre]uri

cuprinse intre60 si 185 de

RON si se gasescla casele de bilete

VREAU BILET.ro dinUnirea Shopping

Center - et.2,Carrefour Orhideea,Carrefour Feeria, la

Sala Palatului,Magazinul Muzica,Teatrul National si

pewww.vreaubilet.ro

`n varianta interpretativ\ a companiei de dans BBaalllleett FFllaammeennccoo ddee MMaaddrriidd


1860-1945 Procesul de modernizare a C\iiVictoriei a afectat [i proprietateaLahovary. ~n locul reziden]ei de lux,devenit\ caduc\, terenul a fost uti-lizat pentru noi func]iuni. CasaGhica a fost `nchiriat\ pentru insti-tu]ii sau comer]: Clubul tinerimii,Partidul Na]ional de peste Carpa]i,Societatea Mercur, ber\rie [ibodeg\ important\ etc.

O interven]ie mai important\ a fostvânzarea (sau `nchirierea) a dou\parcele de pe latura de nord, unde afost construit, c\tre Calea Victoriei,un imobil `n care `[i are sediul, `nperioada interbelic\, celebra gazet\L’Independance Roumaine (la alc\rui etaj au avut loc primeleproiec]ii cinematografice) [i maga-zinul de muzic\ Orfeu.Restructurarea major\ a propriet\]iis-a produs la `nceputul sec. XX. Dinini]iativa lui Emil Lahovari, arhitectulGrigore Cherchez a conceput unansamblu arhitectural de avengur\:Teatrul Comedia, situat pe laturadinspre str. Academiei, dar cufa]ada orientat\ c\tre CaleaVictoriei, flancat de dou\ corpuri la-terale, c\tre nord magazine [iapartamente, iar c\tre sud HotelulMajestic. Teatrul a fost inaugurat `n25 decembrie 1911, urmat de aripilelaterale independente - HotelMajestic [i corpul nordic cu aparta-mente [i magazine, configurândastfel cele dou\ pasaje.Teatrul a suferit unele transform\ric\tre jumatatea secolului, amplifi-

carea s\lii, `n\l]area scenei [i intro-ducerea unor corpuri de leg\tur\ cuaripile laterale - anexe ale scenei -peste cele dou\ pasaje.Bombardamentele din 1945 auafectat atât teatrul, cât [i corpurilelaterale, `n special cel nordic, care afost par]ial ref\cut.

1947 -2003Pân\ `n anii ‘60, ansamblul [i-ap\strat integritatea fizic\, `ns\ cuschimbarea func]iunilor. Fosta cas\a fost transformat\ `n libr\ria CarteaRus\, iar Hotelul Majestic a fostscos din func]iune.~n anii ‘70, `ntr-o campanie de reno-vare a fostelor hoteluri, Majestic [i-arec\p\tat func]iunea originar\.~n anul 1974, Sala Comedia aTeatrului Na]ional devine SalaMajestic a Teatrului Giule[ti, teatrucare, `n anul 1990, `[i schimb\ de-numirea `n Teatrul Odeon.~n anii ‘80, pe locul r\mas gol prindemol\ri, a fost construit un imobilc\tre Calea Victoriei, pe latura denord, [i s-a amenajat alveola creat\`n fa]a teatrului. ~n anul 2002, cl\direa TeatruluiOdeon este renovat\ aproape `n`ntregime. S-a ref\cut podeauascenei, scaunele din sal\ au fostschimbate, tencuiala pere]ilor interi-ori a fost dat\ jos pân\ la stucatur\[i refacut\. A fost reparat sistemultehnic de glisare al tavanului. Aufost ref\cute sc\rile interioare [iexterioare cu piatr\ din carieraVlatza (Bulgaria).

ODEONun teatru r\s\rit dintr-o curte domneasc\

~n zona actual\ a Teatrului Odeon se afla, `n sec. XVII, proprietateasp\tarului Dumitrache Ghica, primit ca zestre de la Maria

V\c\rescu. Prima atestare documentar\ a unei case boiere[tidateaz\ din anul 1768. ~n 1807, proprietatea a fost divizat\ prin

mo[tenire, terenul revenind lui Costache banul.

~n anul 1813 Ioan Caragea a `nchiriat proprietatea Ghica pentru ainstala Curtea domneasc\. Ulterior, Caragea a `nchiriat [i casaSl\tineanu, folosit\ pentru divanul domnesc (aflat\ pe locul actualu-lui imobil Cap[a, inclusiv cl\direa de pe Calea Victoriei 38). Statutulde Curte domneasc\ a fost men]inut pân\ `n anul 1825.Curtea domneasc\ a lui Caragea cuprindea, dup\ diferite descrieri,re[edin]a - fosta cas\ Ghica - [i anexele: grajduri `n zona dinsprestr. Academiei [i c\tre sud (pe actualul corp al Hotelului Majestic).Casele Ghica au fost cump\rate `n 1860 de Nicolae Lahovary, familiamen]inându-[i proprietatea pân\ la na]ionalizarea din 1948.

www.VREAU BILET.ro

„Hamletmachine este un text scurtcare repoveste[te [i reinter-preteaz\ tragedia shakespearian\,nu actualizând-o, în nici un caz, ciprelungind-o [i demonstrându-iimplicit actualitatea. Este un textviolent [i ap\sat politic, foarteinteresant la lectur\, care las\câmp deschis ideii regizorale. Ideepe care Drago[ Galgo]iu a avut-o.Plecând de la textul pe care l-ap\strat aproape integral (dar f\r\s\ respecte [i toate indica]iile -didasc\lii, propriu-zis, nu sunt), aconstruit o bijuterie de spectacolexpresionist, înc\rcat de imaginide o plasticitate tulbur\toare aconstruc]iei, a gestului [i a expresiei corporale, o suit\ detablouri rafinate în care actorii evolueaza\ - la modul cel maipropriu: nu joac\, evolueaz\ - într-un decor fastuos, în cos-tume opulente, într-o lumin\ întunecat\, pe un fond muzicaleclectic - poate prea tare uneori, acoperind vocile -, mergândde la Bach la arii de café-concert de anii ‘30 [i muzica decirc. Drago[ Galgo]iu î[i urmeaz\ de mult\ vreme un pro-gram estetic al lui de la care nu se abate decâtarareori. În tot ce face, ilustreaz\ consecventacest gând al lui Müller care b\nuiesc c\ nuîntâmpl\tor a fost inclus în caietul program:«Teatrul are nevoie s\ fie frumos. Chiar [iatunci când prezint\ oroarea [i atrocit\]ile,trebuie s\ fie frumos». Firesc, nu toateîncerc\rile i-au reu[it egal lui Drago[Galgo]iu. Dar acum, da, cu prisosin]\ -chiar dac\ uneori am avut senza]ia c\imaginile sunt un pic prea aglomerate pentru scena mic\ a Odeonului. Totul este îns\ atât de frumos [ilucrat în filigran la spectacolul acesta, începând cu caietul program [i pân\ la ultima scen\. {i e o minunec\ i-a reu[it, pentru c\ actorii români joac\ de obicei realism psihologic, nu prea [tiu s\ joace masc\,expresionism. Spuneam la început c\ este un alt fel de teatru decât cel cu care este obi[nuit spectatorul dela noi. Ce bucurie c\ se mai face [i a[a ceva în Bucure[ti! Da, nu e pentru toat\ lumea. Dar e Poezie [i eTeatru. {i e, cu siguran]\, un spectacol de v\zut neap\rat. {i de premiat”.

Liviu Ornea - Teatrul Azi, decembrie 2006

17

„Hamletmachine” - la ODEON

O pies\ care nu epentru toat\ lumea

Hamletmachine de Heiner Müller

Regia, light design [i coloana sonor\: Drago[Galgo]iu.Costume: Doina Levintza.Coregrafia: R\zvan Mazilu.Cu: Marius St\nescu (Hamlet), Oana {tef\nescu(Gertrude), Antoaneta Zaharia (Ofelia), IonelMih\ilescu (Polonius), Traian Vlas (Horatio), Gelu

Ni]u (Claudius), Ionu] Chivu (Laertes), TiberiuAlmosnino (Stafia Regelui), Mugur Arvunescu (Osric),Gabriel Pintilei (Rosenkrantz), Paula Niculi]\(Guildenstern), Marian Ghenea (Gropar), Lauren]iuLaz\r (Gropar), Bogdan Alexandru, Claudiu Buldan,Marius Andrei, Dobrin R\zvan Pop (Martorii), YoungBrass Quintet (Marius Hoghi, Paul Aniculaiesei,Cristian Costache, Bogdan Octavian, Marius Suciu).Fotografii: Mihaela Marin. Grafica: Sabina Sp\tariu.Editor: Tamara Susoi.


Dup\ 34 de ani `n slujba cântecului, ZoiaAlecu a avut, `n sfâr[it, curajul s\ fac\ un„copil” muzical. „Copilul” se nume[te„Vino aici”, un album care con]ine zecepiese de folk „altfel”. Zece piese scrise deautoare cu sufletul.

„Zece ani am bântuit prin lume,`mpreun\ cu Sfinx”

Primele versuri le-a scris la 9 ani. Pe la 15 ani a sim]itnevoia s\ [i cânte. S-a dus pe ascuns s\ donezesânge pentru a câ[tiga ni[te bani. Avea nevoie de eica s\-[i cumpere o chitar\, f\r\ s\ [tie p\rin]ii. I-acunoscut pe Marcela Saftiuc [i Doru Stanculescu [i asim]it c\ [i ea are ceva de d\ruit prin muzic\. Acum, lamaturitate, a sim]it c\ are datoria de onoare s\ scoat\primul album. A sosit vremea s\ nu se mai risipeasc\.S-a adunat `n zece buc\]i (una [i una): „Vino aici”, „S\fi fost”, „Ploua”, „Ou\ de rou\”, „Nimic”, „Las\-]imâna-n mâna mea”, „~nc\ un tren”, „Trei galo[i”,„Alo, Cristina” [i „A fost odat\”… Pentru primul „copil” s-a antrenat 34 de ani. „Zece aniam bântuit prin lume, `mpreun\ cu Sfinx. Deci nu sepun. Iar pân\ `n 1986 era foarte greu s\-]i sco]i un pro-dus…”, se explic\ Zoia. A sim]it c\ mai are de spusni[te lucruri care `nc\ n-au fost rostite `n lumea muzicii.De aceea, a `ndr\znit s\ scoat\ la lumin\ „Vino aici”.Orice pies\ pe care o compune trebuie s\ treac\ prin

filtrul sufletului s\u. Cânt\ numai pe pilot automat.Altfel nu merge! Muzica trebuie s\ vin\ din suflet.Toat\ via]a ei a[a a func]ionat. De câte ori avea opies\ nou\ o cânta pe scen\ doar atunci când era100% sigur\ c\ o [tie pe dinafar\ [i dac\ cineva otrezea din somn. Cântecul trebuie s\ fac\ parte din ea,din universul ei interior…

Un um\r pe care s\-]i pui capul...„Vino aici, spune-mi tot ce ai/ {i de ce nu po]i s\ maistai/ Las\ tot ce e trist `n tine,/ Vino aici, vino lâng\mine/ Tu doar `nchide ochii/ {i las\-te pe um\rul meu/~nchide ochii/ {i las\-mi mie tot ce e greu, prietene/Plânsul t\u po]i s\ mi-l dai mie,/ ~l primesc chiar cubucurie,/ Vom tr\i totul `mpreun\/ {i mereu vom trecede furtun\”. ~n momentul `n care Zoia Alecu a scris ver-surile avea mare nevoie de un um\r pe care s\-[ipun\ capul [i s\ uite pentru o vreme de plata facturilor,de hâr\, de ur\ etc… Aceasta este starea pe care areu[it s\ ne-o transmit\. Primul care i-a spus „vino aici” a fost Ovidiu Komornyc,cel care a crezut c\ merit\ s\ o lanseze cu un albumde autor, la casa lui, OVO MUSIC. „Ai reu[it s\ trans-mi]i pace! Din tine curge lini[te sufleteasc\. Când teaud, parc\ simt c\ plutesc”. A[a a r\spl\tit-o OvidiuKomornyc pe Zoia Alecu. Cu vorbe bune. Iar ea,artista, `i r\spl\te[te pe cei care au urechi s\ aud\ culini[te sufleteasc\. E atât de scump\, dar iat\ c\ poatefi cump\rat\ cu doar 150 RON de la orice magazinmuzical.

Zoia Alecu:„Vino aici”Zoia Alecu:„Vino aici”

Dana Andronie

„{tiai tu, M\rie,/ C\ roua e vie/ C\-n zori face ou\/ {i ies pui derou\?”… Proprietarul de drept al unor „ou\ de rou\”, Zoia Alecu,

are un pui de... album. Vino aici… [i ascult\!


Testamentde Iancu V\c\rescu

V-am dat teatru, vi-l p\zi]i Ca pe un l\ca[ de muze.Cu el curând ve]i fi vesti]i Prin ve[ti departe duse.

~n el n\ravuri `ndrepta]i, Da]i ascu]iri la minte,Podoabe limbei noastre da]iCu române[ti cuvinte.

Ultima or\de Ion Minulescu

La Circ ...Un accident banal -Un acrobat,Un salt mortal{i ...Acrobatul nu s-amai sculat ...

Al\murile dinorchestr\ au t\cut,Iar clovnii din aren\au ]ipat ...

Dar publicul din staluri n-a crezutC\ poate fi [i-un accidentadev\rat{i-a fluierat ...Zadarnic -Mortul n-a mai `nviat ...

P\cat de el!...Era un tân\r acrobat frumos,Cu corpul tatuat de sus[i pân\ jos,De care publicul se minuna,Când `l vedea-ndoit ca un inel,Sau când pe bara fix\ se-nvârteaCa o mori[c\ de cafeaCu balerina lâng\ el!...Dar balerina nu-l iubea!...

Povestea lui?Hm!...Povestea mea -A mea,A ta[i-a altora!...

Acela[i accident de circ, banal ...O zi „relache”,[i-apoi, la fel,Cu-aceea[i balerin\ lâng\ el,Alt acrobat...Alt salt mortal...

Simpozionde Radu Stanca

Tocmai `n zori se sfâr[i acel chef.Nu mai aveam nici un picur

`n cupe.Era plin\ doar amfora grea

de sidef,Dar nici unul din noi nu [tia

s-o destupe.

{i veni-n zbor paharnicul mor]iidin cer

{i-o deschise c-un gest funerar,dintr-o dat\.

Vinul negru din ea curse-n cupesever

{i b\ur\m [i amfora-aceeamai toat\.

Istovi]i, pr\bu[i]i pe `naltele trepte,N-am mai fost dup-aceea `n stare

s\ bem.Dar paharnicul mor]ii, deprins s\

a[tepte,A[tepta sus, pe-un soclu, t\cut

[i solemn.

~n gr\din\ p\leau cupidoniide piatr\

{i ghirlandele verzi de pe grinzilunecau.

B\utura pesemne era fermecat\C\ci `n juru-ne to]i, rând pe rând,

adormeau.

{i-adormir\m [i noi pân-la urm\de vinul

Pe care `n zori `ndr\znisems\-l bem.

Doar paharnicul mor]ii, el singur,seninul,

Sta treaz, sus pe soclu, t\cut[i solemn.

Galatheeade Virgil Carianopol

Statuia se `nal]\ s\ priveasc\.Oricare lovitur\-i chin.Sufere piatra dar frumosul ieseDin adâncimea gândului deplin.

~ncet, `ncet `[i scoate`mbr\c\mintea,

{i-arat\ gâtul, umerii [i sânii,Tr\gând ~n jos ve[mântul

ca s\-[i vad\Nerabd\toare puritatea mâinii.

~[i dezvele[te mijlocul [i [oldulCu zâmbet cald [i ochiul sfiicios.Cu cât coboar\ `ns\ c\tre coapseCu-atât `[i las\ pleoapele `n jos.

Ar `ncerca s\ nu se mai dezbraceDa-i [i dorin]a ei de-a se vedea.Cu orice ]ip\t ce i-l smulge dalta,Femeia cre[te [i mai mult `n ea.

La na[terea Oaneide Amza Pellea

Te-ai `ntrupat din stele, din pulbere, din vânt, din gândurile mele, din ap\, din p\mânt [i din iubirea noastr\ clocotitoare, vie ... Ai `nflorit, albastr\, ginga[\ bucurie.

Poezia teatrului / Teatrul poeziei


De ziua Eide Radu V. Pandele

O spun, f\r\ dubii: Femeiae-n toate.

Istoria Ei se afl\-n Eden.Când caut\ pace, r\zboiu-i

pe roate…{i-[i leag\n\ mersul când lumea

e-n plen.

~[i vântur\ p\rul, [i-a[eaz\ dulama,~[i drege reverul din col]ul `n dungi{i-[i las\, v\zut\, `n piept,

mamograma…Tu vrei s-o apropii, Ea vrea

s-o alungi.

Apoi se `ntoarce cu gestu-i sub]ire {i-ajungi, f\r\ [tire, mergând

pe poteci,Te scoate din „pepeni”, te scoate

din fire,Ce greu este, Doamne, s\ po]i

s-o-n]elegi!

~[i pune `n scen\ [i râsul, [i drama,B\rbatul [i-l face s\-i stea

`n genunchiAtunci când [i-arat\, din plin,

panorama:Sculptur\ divin\ - perfectul Ei

trunchi.

A[a te incit\ [i-]i macin\ dorulDe-a strânge-o `n bra]e, exact,

cum te-a vrut.Lipindu-i la piept, cu drag, m\r]i[orulPrime[ti, recompens\, un simplu

s\rut.

Cu mama...despre copil\rie

de Radu V. Pandele

C\zuse neaua parc\ f\r\ tihn\ Ca [i când V\rs\torul se gr\beaS\ intre `n concediu de odihn\,De[i opt zile, `nc\, mai avea.

Pe vremea asta-am ap\rut pe lume,~mi povestea m\icu]a uneori{i `mpletea, `n vorbe, al meu nume De seara pan\ diminea]a-n zori.

Aveam p\tu] (o târn\ de nuiele)Ce-aducea-n gr\din\ lâng\ ea S\ nu-mi rup degetele printre eleAtâta timp cât la p\mânt muncea.

Când tata trebuia la câmps\ mearg\

~[i ]es\la juncanii `n co[ar,De praf, c-o cârp\, `ncepea

s\-i [tearg\Dându-le fân, `n iesle, din fânar.

Ziua se strecura spre asfin]ite,El preg\tea c\ru]a pentru mers;Stelele `nca erau a]ipite {i se l\sa t\cerea-n univers.

Atunci m\ lua `n bra]e s\ m-a[ezePe fundul carului umplut cu fân,Cu cerga m\-nvelea… Peste

spetezeZicea s\-mi scuip de trei ori `n sân.

Nu-l `ntrebam de ce `mi spunea astaAflat-am, mai târziu, de la vecini:Numai a[a po]i s\-]i alungi n\pasta {i-apoi, cu mâna dreapt\,

s\ te-nchini.

La r\s\rit de soare-ajuns pe glie Cu ochi miji]i de somn [i r\sf\]at,Urechea-mi se-alungea spre

ciocârlie{i-auzu-mi r\mânea nes\turat.

Priveam la ea cum urc\ treapt\-ntreapt\

Pân\ la cer `ntr-un continuu cânt,Dar, dintr-o dat\, Lia se `ndreapt\Ca o s\geat\ vie spre p\mânt.

Trecur\ anii cum se-nvârte roata {i-am mers [i eu cu plugul pe ogor,(A[a cum `nv\]asem de la tata)Sim]ind r\coarea brazdei pe picior.

Prin [coli am fost [i lumeaam umblat-o

S\ v\d ce-a mai r\mas de lastr\buni.

Chiar, Dumnezeu, dac-ar fiblestemat-o

N-ar fi atâta droaie de „nebuni”.

Alearg\ to]i cu sufletul la gur\ Dup\ avere, dup\ gologaniSe bat prieteni, fra]ii se `njur\…Ce genera]ie de mitocani!

Unii se mai dezbrac\ [i de „hain\”Sf\dindu-se, la parlament, `n jil]{i-[i preg\tesc atacurile-n tain\La un pahar „de vorb\”-n

Golden Blitz.

Ma `ntorc la clipele de dinainte,La puritatea anilor „pitici”,Când, lâng\ sob\, adormeam

cuminteAl\turi de culcu[ul cu pisici.

O, cât\ fericire, Doamne, esteS\-]i aminte[ti de via]a de-alt\dat’,Ce mult ar spune scurta mea

poveste,Dar lacrima durerii m-a-necat.

Mi-au disp\rut p\rin]ii [i m\ cheam\S\ merg la ei cu flori, s\ le vorbesc,~ns\ rostind, sfios, cuvântul MAM|,Mi-e team\, nu cumva,

s\-nnebunesc.

E unica fiin]\ care doare Mai r\u ca orice boal\ ce-o sim]im.Când pleac\ Ea, oricât ai fi

de „mare”Nu mai avem cu ce s-o-nlocuim.

Aluneci ca o raz\ de soare juc\u[, e[ti apa dintr-o raz\, e[ti pumnul meu, c\u[, din care, `nsetat, sorb via]a-adev\rat\ [i bucurie mult\, [i lacrima curat\, [i muntele, [i-oceanul, [i cerul `nstelat ... Prin tine-ntind o mân\ spre-nalt, spre infinit,iar tu te legi prin mine de cei care-au murit. Prin tine devin ve[nic [i cap\t sens [i ]el, prin tine sunt puternic, sunt piatr\, sunt o]el [i, datorit\ ]ie, feti]a mea cea mic\, de-acuma lui taticu’de moarte nu-i e fric\!

Nea M\rine,Nea M\rine(balad\ de Tudor Gheorghe)

I-a fost drag pe lumea asta Calul, pu[ca [i nevasta Vinul zaib\r, noaptea scurt\ Omul bun, cu vorb\ mult\ Prim\vara timpurie, Vântul barba s\-i mângâie. Nea M\rine, Nea M\rine, M\-ntreab\ Jiul de tine C\ te-a[teapt\ suspinând Din B\ile[ti s\ vii râzând, Nea M\rine, Nea M\rine ...

{i c\tre-nceput de iarn\ }i-ai `ntins o ghear\, doamn\, {i l-ai luat pe drumu-\l mare Nici cu pu[ca, nici c\lare Ni l-ai r\stignit sub stele Târf\ neagr\ [i-n putere! Nea M\rine, Nea M\rine, Ce-a avut moartea cu tine? C\ te-a scos din rod, din via]\ Rupe-i-s-ar coasa-n bra]\ Nea M\rine, Nea M\rine ...

Amza, suflet de haiduc Se-ndulce[te frunza-n nuc {i de verde-amar\ cum e Lacrimile-i cad pe strune Mi se-ncheag\ glasu-n gur\ Ca sângele-n t\ietur\. Nea M\rine, Nea M\rine,M\-ntreab\ Jiul de tine Strânge-]i ceata c\l\toare {i pe sub p\mânt c\lare Rotunje[te-]i c\utarea Pâna sim]i pe frunte marea Mun]ii ]\rii-n pumnul drept {i Oltenia pe piept, Nea M\rine, Nea M\rine ...


Ultimul meu spectacol, „CândDumnezeu era mai jos”, con-tinu\ seria reconstituirii aceluiunivers pierdut pe care, `ntr-osintagm\ inspirat\, Dinu S\rarul-a numit „civiliza]ia rural\”.~ntr-o perioad\ cumplit descurt\, ]\ranii no[tri vor tre-bui s\ devin\, inevitabil, fer-mieri! Asta n-ar fi r\u; r\ul ec\ renun]\ de pe acum,inexplicabil de u[or, la obi-

ceiurile lor str\vechi, latradi]iile lor, de fapt la ei `n[i[i!Ne-am mândrit mult cu for]a [ifantezia creatoare a acesteiclase sociale, chinuit\,muncit\, umilit\ o istorie`ntreag\!!!Azi, suntem obliga]i s\ nuuit\m, s\ nu banaliz\m, s\ nudistrugem prin mistific\ri„zestrea” cultural\ pe care ei

ne-au l\sat-o mo[tenire, f\r\nici o clauz\...Voi face tot ce pot - [i tot ce voifi l\sat s\ fac - prin harul pecare bunul Dumnezeu mi l-adat, ca frumuse]ile inestimabilepe care le-am descoperit cu

mult\ str\danie, s\ le transmitnealterate [i contemporanilormei debusola]i, [i celor care neurmeaz\, [i celor care - suntsigur - se vor mira de bog\]iaspiritual\ a str\mo[ilor [i sevor mândri.~n acest concert, fac o temerar\`ncercare de a introduce spec-tatorul [i `n lumea povestirilor,a epicului. „Petrecerea cu

taraf” [i „Tudor Gheorghe tri-mite vorb\” au fost dou\ spec-tacole-concert `n care poemelesoresciene din epopeea „Lalilieci” se relogodeau fericit culirica popular\ din sudul ]\rii.~ntre „Voica `n Nadolie” (`n

Anatolia, mai exact), baladafantastic\ atemporal\ caredeschide o serie de frumuse]ipoetice de `nalt\ emo]ie, [i„Ciobanul care [i-a pierdutoile” ve]i putea trece prinmomente de bucurie, detriste]e, de medita]ie, ve]i puteaplânge sau râde din tot sufletul,ascultând tulbur\toare poemesoresciene [i fascinante ver-suri populare... De asta v\ asi-gur eu, care m-am zb\tut acum,când Dumnezeu e sus, sus r\ude tot, s\ `n]eleg de ce nu maiare ochi s\ ne vad\ ca atuncicând - vorba lui Sorescu, luat\din popor - „Dumnezeu era maijos” [i ne mai vedea [i pe noicând eram nec\ji]i!...

Mo[teniref\r\ nicio clauz\

Tudor Gheorghe


Vreme de unsfert de secol luiNicolaeCeau[escu is-au ridicatosanale [i i s-audedicat omagii.`n ultimii 15 ani,acela[i personaja fost ]inta unoranalizeinteligente, dar[i a delimit\rilorneverosimile saua nostalgiilorgrote[ti. Acum,o adev\rat\echip\ de [oc,reunit\ la Teatrul Mic,schimb\ macazul [i adopt\un cu totul alt ton: `ncer-când s\ recupereze imagi-nea epocii de aur, regizorulAlexandru Tocilescuredescoper\ vodevilul.Pamfletul lui DenisDinulescu, „O zi din via]a luiNicolae Ceau[escu”, adevenit un „spectacol desunet [i lumini” `n careFlorin C\linescu `l inter-preteaz\ pe odiosul regretat,Coca Bloos - pe sinistra luiso]ie, Nicu Alifantis salveaz\nestematele folcloruluicomunist, iar scenografulPuiu Antemir [i artistul plas-

tic Mircea St\nescu `mpa-cheteaz\ totul `n culoareapartidului.Pentru cei care au tr\it acelevremuri, e o bun\ ocazie dea-[i confrunta amintirile,pentru cei care nu le-auprins e un prilej de a vedeacum a fost.

Denis Dinulescu:„A crescut produc]ia

de B\ie]i”„Numai Burebista [i-a `nchipuit c\f\r\ B\ie]i poate aplica temuta lui«ordonan]\» conform c\reia peteritoriul Daciei nimeni nu maiavea voie s\ bea vin, pentru c\datorit\ be]iei locuitorii nu maiputeau ]ine `n mân\ mistria, tele-

comanda, Operele tovar\[uluiNicolae Ceau[escu, lopata,tineretul, mass-media, muzicau[oar\, armata [i biserica.Gre[eala s-a `ndreptat odat\ cusosirea «Armatei Ro[ii elibera-toare», când `n România au luatfiin]\ [coli pentru B\ie]i. Subsupravegherea B\ie]ilor, `n 50 deani, poporul român [i-a dat dru-mul la tradi]ii, originalitate [i apti-tudini copiind de la ru[i CasaScânteii, manuale [colare, filmeartistice, piese de teatru, indus-trie, armat\, ]oale, cântece,«soli[ti» de muzic\ popular\,colectivizare, politicieni, regizori,diziden]i, literatur\, umori[ti,antrenori de fotbal [i «ghizi ONT».Produc]ia autohton\ de B\ie]i acrescut dup\ 1989, a `ntrecut

„O zi din via]a luiNicolae Ceausescu”

un prilej de a confrunta amintirile~n rolurile principale:Florin C\linescu - Nicolae Ceau[escuCoca Bloos - Elena Ceau[escuMihai Dinvale - B\iatul

Autor: Th. Denis DinulescuRegia: Alexandru TocilescuScenografia: Puiu AntemirCostumele: Irina KatselInstala]ie foaier: Mircea St\nescuMuzica original\: Nicu AlifantisMi[care scenic\: RoxanaColceag


orice previziune «la hectar» sau«pe cap de locuitor», pentru c\via]a social-politic\ a Românieis-a diversificat, a c\p\tat noivalen]e [i dimensiuni de ascun-dere a realit\]ii [i al banuluiob]inut pe c\ile «cinstite» aleafacerilor. Astfel c\ B\ie]ii trebuies\ fie acum anali[ti politici,oameni de afaceri, [efi de trusturimass-media, «români stabili]ipeste Ocean», candida]i indepen-den]i, fe]e biserice[ti [i trebuieneap\rat s\ aib\ grij\ ca CNSAS-ului s\ i se asigure un deodorant`mpotriva «transpira]iei». Piesa noastr\, «O zi din via]a luiNicolae Ceau[escu», nu estedecât un moment din activitateaunui B\iat. `ns\, pentru a `n]elegemai bine impactul B\ie]ilor asuprasociet\]ii române[ti ar trebui s\ne uit\m mai atent [i la vie]ilenoastre”.

Alexandru Tocilescu:„Nu simt decât

nevoia s\ m\ amuzpe seama acestor

personaje”„M-am n\scut `n socialism. ~n1946 lucrurile `ncepuser\ s\mearg\ `n aceast\ direc]ie. Ni seluase totul: casele, p\mânturile,dar nimeni nu a `ncercat, `n fami-lia mea, s\ m\ influen]eze `nvreun fel, s\ m\ trimit\ `n vreodirec]ie, adic\ nu a existat unsentiment de revan[\. A[a c\ eun-am [tiut mare lucru pân\ târziu.~n adolescen]\ am fost la un liceude nomenclaturi[ti, ceea ce mi se

p\rea foarte normal, am jucat fot-bal cu Gheorghiu Dej [i cu ChivuStoica, nu era nimic deosebit. Cucât trecea vremea vedeam c\lucrurile nu sunt a[a cum cre-deam [i a[a cum ne fuseser\ar\tate `n [coal\ [i c\, de fapt,totul era o mare fars\, o marep\c\leal\. Din cauza asta, `ntr-unfel m-am distan]at de via]a«politic\» a ]\rii. Nu m\ interesa.Sunt un om care nu a fost nicio-dat\ la o defilare, niciodat\ la o[edin]\ de `nv\]\mânt politic,niciodat\ la o adunare de partidsau de UTC, n-am fost membrude partid, nu m-a interesat. N-amurm\rit ziarele, n-am urm\rit con-ferin]ele de la televizor [i, peundeva, m\ sim]eam foartedeparte de oamenii \[tia. Dup\aia, problemele pe care le-amavut `n via]\ au `nceput s\-mi

demonstreze c\ r\ul vine, nuneap\rat numai de aici, dar deaici pornesc lucrurifoarte rele, care-mi`ncurc\ mieexisten]a, `mi distrugcariera, care `miz\d\rnicesc munca [i`mi opresc accesul lainforma]ie, care erafoarte important pen-tru mine. F\r\ ca eus\ am o atitudinepersonal\ fa]\ deaceste personaje pecare le prezent\maici. Au existat pri-eteni buni care m-ausf\tuit s\ m\ `mpri-etenesc c-un securist

pentru c\ o s\-mi fie mai bine, auexistat prieteni buni care m-ausf\tuit s\ fiu atent ce vorbesc,pentru c\ dosarul meu e câtcasa, nimic `ns\ nu m-a determi-nat s\ iau vreo atitudine sau s\m\ hot\r\sc la ceva. Pur [i sim-plu m-am p\strat departe deaceast\ lume [i am tr\it cu filmelede la video, cu revistelefran]uze[ti pe care le maiprimeam, cu discurile pe care le`mprumutam de la unul [i de laaltul, deci o via]\ pe care m-amc\znit s\ mi-o fac cât se poate denormal\ [i cât se poate de liber\.Spun liber\, pentru c\ n-am vruts\ m\ las cotropit de aceast\chestiune. {tiam c\ sunt securi[ti`n jurul meu care m\ toarn\, darnu m\ interesa. Nu voiam s\-miurâ]esc via]a gândindu-m\ lalucruri nepl\cute. {i pân\ la urm\am sc\pat cu bine cu to]ii dinchestia asta. Acum privirea astape care o arunc `n urm\, eu nu osimt decât ironic\. Nu simt decâtnevoia s\ m\ amuz pe seamaacestor personaje - pentru c\ ur\nu am. Dispre]ul `l adresezi unoregali, drept care lor nu le r\m`nedecât hazul. S\ m\ amuz pesocoteala lor ca [i când ar fi ni[tepersonaje dintr-un film de deseneanimate, pe care m\ distrezpunându-le s\ fac\ diversechestii. Sunt desenatorul desenu-lui animat [i le pun `n situa]ia de ase pocni `n cap unul pe altul, dea-[i pune piedici, de a-[i facediverse chestii [i sentimentul meueste unul de lini[te. Nu-mi producnici una din variantele pe carele-ai propus, ci m\ amuz\, m\distreaz\ [i nu pot s\ spun c\ m\simt r\zbunat, c\ nu am cer\zbuna. Personajele au devenitale mele, sunt `n clipa asta propri-etatea mea [i eu fac ce vreau cuei. Ceea ce e satisf\c\tor”.


Când cinematografiaromâneasc\ era realmentelipsit\ de orice sprijin, ci-nea[tii se plângeau c\ n-aubani. Acum, când exist\subven]ii (282 de miliarde!),se ceart\ pe ele. ~]i vine s\te `ntrebi: nu e mai binef\r\? Adic\ s\-[i g\seasc\cinea[tii singuri subven]iile,s\ conving\ vreun investi-tor, vreun sponsor, s\ bagebanii `ntr-un film? A `ncercat{erban Marinescu `n 1992,cu firma Electronum, [ichiar a f\cut un filmde excep]ie, „Celmai iubit dintrep\mânteni”.Din p\cates-a `mpot-molit ladifuzare, carei-a pus condi]iiatât de aspre,`ncât produc\torul,Marin Tudor, le-arefuzat.

La Hollywood nuexist\ CNC

Acum condi]iile de difuzare suntmult mai relaxate, dar nu preamai exist\ cinematografe.Americanii au [i filme, [i s\li decinema [i sunt cei mai tari `n pro-

duc]ia de filme, de[i n-au CNC.Sau poate tocmai de aceea...C\ci, iat\ cum se deruleaz\lucrurile `n Lumea Nou\: scena-ristul se duce cu proiec-tul la un produc\tor.Acesta analizeaz\scenariul, eva-lueaz\ dac\este o

investi]ierentabil\ [i

decide. Dac\ eDA, tot ce urmeaz\

intr\ sub responsabili-tatea [i autoritatea sa. El

este cel care caut\ regizorul, el

face rost de credite de la b\nci, elgestioneaz\ investi]ia. Regizorul,la rândul lui, vine cu proiectul deregie [i-l propune produc\torului.Abia dup\ aceea se d\ drumul laproduc]ie. Regulile jocului suntnemiloase, iar creditele sereturneaz\, c\ci acolo nu exist\CNC sau o alt\ plas\ de sigu-ran]\. „America n-are, `ntr-adev\r,

dar Europa are - spune Eugen{erb\nescu. Aproape toate

]\rile Europei au structuriasem\n\toare care prote-

jeaz\ produc]ia defilme. Exist\ [i o aso-

cia]ie a acestorstructuri, numit\

Eurimage.CNC-ulseam\n\ cel

mai mult custructura similar\

din Fran]a. Doar c\la francezi, ca [i la ger-

mani, banii pe proiecte nusunt rambursabili, ca la noi.

Din acest punct de vedere, legeanoastr\ seam\n\ cu cea irlan-dez\, unde produc\torii trebuie,`ntr-un fel sau altul, s\-ireturneze”.

B\t\lia pentru„ca[caval”

Returnarea `mprumutului de laCNC nu este `ns\ de natur\ s\-isperie pe regizori sau pe pro-

CNC - institu]ie de binefacere?

„Ca[cavalul”hran\ pentru pe[tii mici

14 lung metraje, 8 scurt metraje, 11 filme documentare [i deanima]ie, 8 proiecte de dezvoltare [i 8 lung metraje de debutau fost aprobate la ultimul concurs organizat de CNC. Totalsubven]ii: 282 de miliarde. Dar, conform unui comunicat alCentrului Na]ional al Cinematografiei, fondul cinematograficdin care se subven]ioneaz\ filmele nu e alimentat cu bani dela buget, ci din contribu]iile directe ale unor operatori eco-nomici: televiziuni, operatori de cablu, jocuri de noroc etc.

Miron Manega

Eugen{erb\nescu,

directorulgeneralal CNC


duc\tori, atâta timp cât nu risc\nimeni, nimic. Procedura esteurm\toarea: toate `ncas\rile dindifuzare se `mpart `ntre CNC [iproduc\tor, conform procentelorinvestite de fiecare partener.Dac\ dup\ 10 ani produc\torul nureturneaz\ creditul, drepturile deproprietate asupra filmului revinautomat CNC-ului. Deci, practic,produc\torul nu pierde decât cen-a avut. C\ci partea de investi]iea acestuia, de regul\, nu exist\,filmul f\cându-se strict din baniiacorda]i de CNC (uneori cu ju-m\tate din ei sau chiar mai pu]in).Lipsa de resposabilitate (determi-nat\ de lipsa de control a cheltu-ielilor) constituie, de fapt, motivulprofund al precarit\]ii filmelorromâne[ti [i al interminabilelorscandaluri. ~n termeni colocvialise nume[te „b\t\lia pentruca[caval”. Cristi Puiu, de pild\, aob]inut, `n 2005, 9 miliarde de leivechi pentru filmul „Hran\ pentrupe[tii mici”, de care nu s-a apucatnici acum. A declarat c\ mailucreaz\ la scenariu. Mai nou,amenin]\ mereu c\ va returnacele 4,5 miliarde luate de la CNC,`n semn de protest fa]\ de juriul [ijurizarea de la ultimul concurs.Din toate acestea se insinueaz\deja r\spunsul la o `ntrebarefireasc\: de ce nu se implic\ ma-rile firme sau b\nci `n produc]iade filme? Iar acest r\spuns, con-firmat [i de concluziile lui RaduNicolau (directorul pentru Europade Est al re]elei de distribu]ieNew Films) [i ale regizorilor IoanC\rm\zan [i Petre N\stase, estede o claritate nemiloas\: NUINTERESEAZ| PE NIMENI!Cinematografia româneasc\ nuare credibilitate [i for]\ (de pres-tigiu nici nu poate fi vorba) pentrua drena credite de la marile firme.Cine [i cum `i va da `napoi? Cas\ nu mai vorbim de aspectul c\o firm\ serioas\ nu-[i face recla-m\ printr-un agent derizoriu. „Ci-nematografia se abordeaz\ `ndou\ feluri - subliniaz\ Radu Ni-colau. Ori ca o afacere serioas\[i grea `n care investe[ti ca s\sco]i profit, ori ca o surs\ de traiboieresc timp pentru câteva lunipe an. La noi func]ioneaz\ adoua variant\”.

„Tanti Geta” a r\mas„Dup\ blocuri”

Concursurile de proiecte cine-matografice se organizeaz\ dedou\ ori pe an, fiecare concurs

având un alt juriu. Prima faz\ aconcursului este secretizat\,comisia jurizând doar scenarii sauproiecte de dezvoltare, nu numede creatori sau produc\tori. Fazaa doua a concursului const\ `nadi]ionarea de puncte proveninddin succesele interne [iinterna]ionale ale regizorului [iproduc\torului. Dac\ un proiectjurizat la faza `ntâi nu a `ntrunitmedia peste 7, autorul sau regi-zorul nu mai poate participa la

faza a doua. Deci, dac\ este unregizor cu palmares, el nu maipoate valorifica, prin puncteleacordate ca bonus, crediteleinterne [i interna]ionale. Cam a[aceva s-a `ntâmplat cu Cristi Puiu,care a ob]inut media 5,75 la„Dup\ blocuri” [i 5,50 la „TantiGeta” (ambele la sec]iuneaproiect dezvoltare). Urmarea afost revolta regizorului, care acontestat sistemul de jurizaresecretizat, componen]a juriului [ipe Eugen {erb\nescu, directorulgeneral al CNC.

„Legea lustra]iein-are ce c\uta `ncinematografie”

Se vorbe[te de un r\zboi civil`ntre „dinozauri” [i „lupii tineri” dincinematografie. Adic\, veziDoamne, „dinozaurii” ar trebui s\se cam dea la o parte, s\-i mailase [i pe al]ii!... Ideea nu eagreat\ de noul director al CNC.„Niciodat\ nu voi accepta vreodepartajare pe criterii de vârst\ [ide orice alt\ natur\ decât celestrict cinematografice - declar\Eugen {erb\nescu. Adic\ s\resping sau s\ restric]ionez euparticiparea lui Dan Pi]a la com-peti]ie, doar pentru c\ nu a maiscos capodopere `n ultimii ani?Probabilitatea de a repeta succe-sul este, la el, foarte mare, pentruc\ a dovedit-o cu prisosin]\ (Leulde Argint, `n 1992). Legealustra]iei n-are ce c\uta `ntr-unasemenea context...”

Trei pagini de 200de milioane

Sec]iunile concursului sunturm\toarele: proiect fic]iunelung metraj; proiect fic]iune lungmetraj debut; proiect film docu-mentar [i anima]ie; proiectfic]iune scurt metraj; proiectdezvoltare lung metraj fic]iune,anima]ie [i documentar.Aceast\ ultim\ sec]iune este,de fapt, un sinopsis de 2-3 pa-gini care, dac\ reu[e[te s\conving\ juriul, prime[te de laCNC o sum\ de aproximativ200-300 de milioane lei pentruelaborarea scenariului cine-matografic propriu-zis (80-100de pagini). Cu acest scenariu,regizorul sau produc\torul se vaprezenta la urm\torul concurs,la sec]iunea fic]iune lung metraj.Dac\ va câ[tiga concursul, vaprimi [i miliardele pentru film.Dac\ nu, va da `napoi baniiprimi]i pentru scenariu.

Petre N\stase: „Broa[tele fac g\l\gie [ibarza le m\nânc\”

„P\rerea mea este c\ e mult mai greu s\ convingi spectatorii decâtcriticii [i c\ o cinematografie care nu aduce spectatorii `n sal\ nuexist\. {i mai cred c\ str\in\tatea se uit\ la noi cu mil\ [i ne d\ pre-mii de `ncurajare. De aproape 20 de ani, noi nu mai exist\m pe pia]aeuropean\ a filmului. ~n leg\tur\ cu recentul scandal al concursurilorde scenarii, ce s\ zic?Noi, de fapt, ducemlips\ de scenari[ti.Scandalul f\cut deCristi Puiu n-are nici onoim\ decât dac\ areel vreo dovad\ c\ lajurizare s-au f\cutjocuri [i `n]elegeri.Dar, dup\ câte [tiu,scenariile au fostsecretizate. Pe scurt,lucrurile stau cama[a: broa[tele facg\l\gie [i barza lem\nânc\”.

Regizorii Petre N\stase [i Ioan C\rm\zan

www.VREAU BILET.ro

Reu[it\ dramatic\ despreo via]\ sexual\ nereu[it\

Cronic\ de spectacol

Claudia D\boveanu

O femeie tân\r\ c\reia i-ai spune mai degrab\„domni[oar\”, dar nu pentru cât de tân\r\ (sauinocent\) pare a fi. Poate din cauza… costuma]iei?Nu poart\ pur [i simplu haine, ci un fel de deghiza-ment care ar trebui s\-l duca pe client - fatalucreaz\ la o tejghea, fie ea [i ultrasofisticat\(mas\, fotolii, protocol: cutie cu bombonele [i ap\ ladiscre]ie) [i în ton cu… obiectul activit]\]ii comer-ciale - cu gândul la t\râmul pl\cerilor accesibile con-tracost. Pe scurt, Dorina, personajul Taniei Popa,

este o fat\ obi[nuit\, tr\indpovestea clasic\:

s-a n\scut cufoarte pu]in

înainte de‘90 [i

ptovinedintr-o

fami-lie

obi[nuit\, modest\, dar cinstit\. Cum era de a[tep-tat, adolescen]a [i prima tinere]e tr\ite în libertate oarunc\, victim\ sigur\, în bra]ele unui june om deafaceri, Aurelian - Silviu Biri[ - nu atât canalie, câtadaptat timpului pe care îl tr\ie[te. Om însurat [i custatut social, nu vrea s\ se complice cu f\tucaîndr\gostit\ [i z\lud\ care nici n-a vrut s\ aud\ deavort [i i-a turnat un copil pe care nu-l las\ s\-lvad\. Omul, responsabil, îi ofer\ o pâine:vânz\toare în sex-shopul lui. Mai mult, ca s\-i poat\da un ban în plus la leaf\, instaureaz\, pentru ea,tura de noapte. Pretext bun pentru autor s\ aduc\ acum la ramp\exemplare din a[a-zisa noastra lume real\: Marcel,un bodyguard - Daniel Badale - (ratat deocamdat\,dar un tân\r cu speran]e: suflet ingenuu, dar tentatde neocapitalism, vrea o afacere din care s\ câ[tigevânzând, nu iarna liliac alb, ci vara ghiocei [i topo-ra[i), îndragostit de colega lui; o pereche de droga]i- R\zvan Oprea [i Maria Gârbovan - (copii de banigata, ea eventual prostituat\, cu sentimente e[uateîn consumism, tineri care ar fi avut, într-o conjunc-tur\ favorabil\, [ansa de a evolua normal [i pe alteritmuri decât manele); un tat\ (al ei) - ConstantinDinulescu - cic\litor, nostalgic dup\ vremea comu-nismului în care munca era munc\ [i banul muncitera respectat, iubitor [i în]eleg\tor, curios (la unmoment dat) s\ vad\ ce este acela un magazincu lucruri de care ar trebui vorbit doar în [oapt\;dou\ manechine umane ([i asta e o pâine demâncat, oricum, cinstit\, nu-i dai nimanui încap) - Tunde Baczo (care semneaz\ core-

grafia) [i Istvan Teglas -, prezentândlenjerie intim\. Muzica, punctând excelent,

dup\ p\rerea mea, îi apar]ine lui VlaicuGolcea. {i, în sfâr[it, un personajextrem de interesant, [i ata[ant, Tase,îndr\gostit f\r\ speran]\ - VitalieBichir - , care viseaz\ la o via]\ nor-

mal\ [i care romantizeaz\ cu fatala fel de neputincios-tandru caMiroiu din „Steaua f\r\ nume”, un(aproape) b\rbat care î[i trans-fer\ dorin]a de dragoste miculuiecran cu filme porno închiriate dela magazinul unde… o poveste arputea începe. To]i o vor peDorina: s\ le fie mam\ la copil,iubit\, partener de sex pervers,fiic\ [i chiar nevast\: „Ei suntprea mul]i, iar eu sunt una sin-

28


Duminic\, 11 februarie, ora11,00, la Sala Amfiteatru, aavut loc cea de-a 100-areprezenta]ie cu marelesucces al Teatrului Na]ionalBucure[ti, „Egoistul”.

Ultima pies\ a lui Jean Anouilh. Opies\ autobiografic\. Am puteaspune, o pies\ testament… O vizi-une lucid\, pu]in cinic\, despre via]\[i moarte, despre iubire [i c\snicie,despre p\rin]i [i copii, despres\n\tate [i boal\, despre prietenie,egoism [i generozitate [i…despreteatru [i dramele lui contemporane.Toate acestea cu un umor exploziv,o replic\ str\lucitoare [i o elegan]\verbal\ rar întâlnite de care, ast\zi, e

mare nevoie. În rolul principal, maestrul scenei

române[ti, RADU BELIGAN, carepare c\ [i-ar fi scris singur replicileiar Anouilh n-ar fi decât pseudonimuls\u literar. Al\turi de el, mari actoriai Na]ionalului bucure[tean: CAR-MEN ST|NESCU, DAMIANCRÂ{MARU, MARIN MORARU,SANDA TOMA, MIHAI NICULESCU,

LAMIA BELIGAN, MARIN MORARU,CESONIA POSTELNICU, ILEANAOLTEANU, SILVIU BIRI{. Confirmarea publicului care a umplutsala pân\ la refuz la fiecare din cele100 de reprezenta]ii de pân\ acumne îndrept\]e[te s\ credem c\„Egoistul” se va bucura în continuarede acela[i uria[ succes [i înurm\toarele stagiuni.

gur\”, `[i urla ea disperarea.Piesa scris\ de Cornel George Popa a primit PremiulUNITER pentru cea mai bun\ pies\ a anului 2004, iarceea ce am v\zut de curând pe scena S\lii „LiviuRebreanu” a Na]ionalului bucure[tean este pariulcâ[tigat de tân\rul regizor Sorin Militaru. Clar, nu esteun spectacol destinat snobilor. Nici ipocri]ilor. Nici tutu-ror acelora care strâmb\ din nas la tot ceea ce estefiresc. Este un spectacol la care vii s\ în]elegi de ce [itu te sim]i singur. S\ vezi c\ triste]ea - iremediabil\,vorba poetului - care te apuc\ f\r\ motiv este un senti-ment comun. C\ Iubirea e un lucru foarte mare,aproape imposibil de întâlnit în stare pur\. DecorurileAlinei Herescu, stiliz\ri grote[ti ale obiectelor învestitecu destina]ie sexual\ - asemenea obiecte sunt desti-nate actului mecanic al sexului, desf\[urat în absen]aactului sufletesc al iubirii - dezvolt\ un contrapunctspectaculos în progresia dramatic\. „Via]a mea sexual\ n-a prea fost, nu este, dar… cine[tie?”, spune Dorina, în final, cu un fel de speran]\resemnat\. Este un spectacol aproape trist, care nespune, [i în felul lui, c\ nu avem dreptul s\ judec\m penimeni.

EEGGOOIISSTTUULL 100

de spectacole!

„Din nou, Radu Beligan construie[te un rol fascinant. Cu un rafinatumor ce aten]ioneaz\ asupra sensurilor ce le ascund multe replici, cuinteligen]\, maestrul ofer\ portretul complex al vârstnicului care areu[it în via]\ împlinirea [i ironic, mali]ios pote privi la zbaterile clorapropia]i, ahtia]i s\ se înfrupte din realiz\rile sale. Un rol de zile mari,este destoinic particularizat de Radu Beligan [i adaptat la condi]ia deast\zi a celui pentru care statutul atins cu trud\ îi aduce [i necazuri dinpartea celor ce bântuie în preajma sa”.

(Ileana Lucaciu, România Liber\, 2004)


„La Cap[a, unde vin to]i seniorii,Local cu douã mari despãr]ituri;

|ntr-una se mãnâncã prãjituri,{i-ntr-alta se mãnâncã... scriitorii”

N. CREVEDIA

Casa Cap[a la 1900

La Cap[a, unde vin to]i seniorii (II)

Nostalgia `nceputurilorDan Toma Dulciu

~n ziua de 6 iulie 1852peste drum de BisericaZl\tari, `n Hanul Damari,se inaugura o nou\ firm\de comer], purtând titlul -„La doi fra]i Anton [iVasile Cap[a”.

La numai 8 ani de la `nfiin]are,firma Cap[a servea deja `nsaloanele Domnitorului AlexandruIoan Cuza, semn c\ era pe cale

s\ câ[tige `n disputa cu con-curentul s\u cel mai prestigios:Fialkowski. Mai mult, `n 1865,Grigore Cap[a, care avea deja oexperien]\ de 10 ani `n labora-toarele fra]ilor s\i, pleac\ la Paris la specializare, devenindelevul celebrului cofetar [i patisierparizian, Boissier. Dup\ un stagiude 2 ani, Grigore Cap[a seremarc\ atât de mult `ncât esteselec]ionat s\ participe laExpozi]ia Universal\ de la Paris,

unde ob]ine o „Men]iune” [i chiarpromisiunea `mp\r\tesei Eugeniade a-l numi furnizor al Cur]iiImperiale.

Ai no[tri tineri`nv\]au la Cap[a

~n doar câteva decenii, CasaCap[a `ncepe s\ adune numeroa-se distinc]ii - „Medalia de aur pen-tru merit”, conferit\ de juriulExpozi]iei Interna]ionale de la


Viena, „Medalia de Aur aExpozi]iei din Paris” (1873 [i1875), precum [i trei medalii deaur [i dou\ „Grand Prix”, dobân-dite la Marea Expozi]ie Universal\de la Paris (1900). Elevii talenta]i ai firmei sunt trimi[i[i ei la preg\tire `n Fran]a: printreace[tia `l amintim pe Jean Nestor,devenit mai târziu patronul unei lafel de celebre cofet\rii, ce-i vapurta numele, pe buc\tarulTheodor Gal [i patisierul Gh.Oprescu (Du]\). La Cap[a `ntâlneai elita politic\ [iartistic\ a României. Tinerii talen-ta]i, reveni]i de la studii `nstr\in\tate, se sim]eau bine aici,ei reg\sind atmosfera rafinat\ alocalurilor din capitaleleeuropene, de a c\ror nostalgie`ncepeau s\ sufere. ~n 1886, se `nfiin]eaz\ Hotelul [iRestaurantul Cap[a. Hotelul s-ainaugurat sub direc]ia francezuluiBourdell, fost director al celebrului„Caffé Anglais” din Paris. CasaCap[a va prelua antreprizaRestaurantului HotelululuiCaraiman din Sinaia (1907), pre-cum [i restaurantul [i Hotelul„Palace” din acela[i ora[ (1912).Restaurantul de la AthénéePalace [i bazinului Lido dinBucure[ti vor beneficia, deasemenea, de serviciile deexcep]ie ale Casei Cap[a (1933). La rândul s\u, „CafeneauaCap[a” a devenit un fel de anex\a Parlamentului [i redac]iilorbucure[tene. Parlamentarii [ipoliticienii prezen]i la Cap[aveneau aici pentru a „pune ]ara lacale”.

Pr\jituri cu nume deroluri

~n anul 1901, a c\lcat pragulCap[ei Gabrielle Réjane, inter-pret\ consacrat\ a repertoriuluiteatral modern, str\lucitoare maiales `n „Madame San-Gene” deVictorien Sardou [i Emile Moreau.~n bun\ tradi]ie, elevii lui GrigoreCap[a au botezat minun\]iile lorde [ocolat\ cu denumiri sonore,evocând roluri antologice jucatede diva parizian\: „San-Gene”,„Sapho”, „La Douloureuse” orichiar `nghe]ata „Réjane”. ~n prim\vara anului 1902, JaneHading uimea publicul din capita-la ]\rii, interpretând pe scen\roluri antologice `n „Sapho” de A.Daudet, „Les Demi-vierges” deMarcel Prevost, spectacolele fiind`ncheiate la Cap[a cu copioase

„supeuri”. Tot cam pe atunci, un renumitactor francez al vremii, consideratun arbitru incontestabil al modeipariziene, Charles Le Bargy,atr\gea `n sala de spectacol aTeatrului Na]ional tot ce avea maielegant [i mai gra]ios `nalta socie-tate româneasc\. Jachetele,vestele [i cravatele junelui actordin ]ara Coco[ului Galic, simbol alelegan]ei scenice, primeau careplic\ str\lucirea toaletelor,fracurilor [i bijuteriilor celor veni]ila spectacol. ~n feericele luminiale teatrului sau ale separeurilorde la Cap[a, puteai admirab\rba]i maniera]i, cu o ]inut\impecabil\, din a c\ror vestimen-ta]ie nu lipseau: p\l\ria `nalt\,jacheta „foncée”, c\ma[a cu gulerdrept, cravata „noeud marin”,man[ete scrobite, m\nu[isuedeze, pantalonii „fantaisie”,ghete, baston...

Parlez-vous français?Privind lista arti[tilor str\ini, afla]ipe la `nceputul veacului trecut `ncapitala ]\rii (Suzanne Despré,considerat\ cea mai bun\ inter-pret\ a dramei moderne, DeFernade, Cora Lapercerie,Silvain, Blanche Toutain sau Cléode Merode, celebr\ dansatoare aOperei Mari din Paris), consta-t\m, de bun\ seam\, `n cedirec]ie se `ndrepta simpatia [iinteresul artistic al publiculuiromânesc. Fran]uzirea repertoriului teatral,

urmând capriciile publicului, acto-rilor sau conduc\torilor TeatruluiNa]ional, era trec\toare. ~nschimb, la Cap[a, franceza era oprezen]\ statornic\ fiindc\, de lapaznic [i pân\ la casier\, seauzea limba vorbit\ pe malurileSenei. Nomenclatorul produselor sale decofet\rie (Charlotte, Joffre,Caramel, Savarine, Brioche,Merengues, Petit Fours,Chanticler, Langue de Chat,Foursec, Coupe Jacques,Biscuits, Triangle, PaillesParmesan, Parfait praliné,Gaufrettes, Truffes de Chocolat)meniurile, termenii profesionalisau de gastronomie erau prilejuride `nv\]are a limbii franceze, evo-catoare `n plan lingvistic a uneialte civiliza]ii.

Sarah Bernhardt:„Iubesc poporulromân atât de

artist...”P\str\toare a tradi]iei, CasaCap[a etaleaz\ `n saloanele saletabloul unei celebrit\]i a lumiiteatrale pariziene, `ndr\gostit\ deromâni: Sarah Bernhardt.Tragedian\ f\r\ egal, „un patri-moniu de glorie al artei dramaticefranceze”, aceasta f\cea s\lipline, de fiecare dat\ când juca `nRomânia. Constantin Bacalba[a`[i amintea c\ au fost femei din`nalta societate care [i-au ipotecatcasele pentru a-[i putea cump\radiamante, toalete ori a-[i pl\ti loja`n care s\ fie prezente la specta-colele celei pe care `ntreaga lumeo numea „Divina”. La `ncheiereareprezenta]iei, marea actri]\, carelocuia de fiecare dat\ la HotelulCap[a, `[i primea admiratorii `nsaloanele cofet\riei. Gândurile sale la adresa poporu-lui român, p\strate de c\treCartea de Onoare a CaseiCap[a, sunt extrem de gr\itoare:„Sunt profund admiratoare `n fa]aacestui ora[. Iubesc poporulromân atât de artist, patriot,`n]elept [i puternic. SarahBernhardt, 1908.” Cap[a a g\zduit [i alte numecelebre: Josephine Baker,dansatoare [i cânt\rea]\ ameri-can\, Eugene Ysaye, violonistbelgian, unul dintre cei mai mariinterpre]i ai epocii interbelice,Pietro Mascagni, Hary Bauer,actor de film, Joseph Schmidt,cânt\re] de oper\ [i operet\.

(Va urma)

Sarah Bernhardt


MIERCURI 21 MARTIE12.00 Conferin]\ de pres\

SÂMB|T| 24 MARTIE18.30 Teatrul de Comedie, Sala Mare deschiderea festCO 2007 19.00 Teatrul de Comedie, Sala Mare Sânziana [i Pepelea de VasileAlecsandri, regia Dan Tudor Teatrul Na]ional „I.L. Caragiale”Bucure[ti

DUMINICA 25 MARTIE11.00 Studioul Casandra ~ncepem [i Conu’ Leonida fa]\ cureac]iunea de I.L. Caragiale Universitatea de Art\ Teatral\ [iCinematografic\ „I.L. Caragiale”Bucure[ti - spectacol coupe prezentat`n afara concursului 12.00 Teatrul de Comedie, Sala Studio Fasole b\tut\ m\r - dramatizare dup\Marin Sorescu - Universitatea „SpiruHaret” De demult, mai demult de I.L.Caragiale - Universitatea Hyperion spectacol `n afara selec]iei Comedia româneasc\ [i [colile deteatru - `ntâlnire cu studen]i [i profesoriai Facult\]ilor de Teatru din cadrulUNATC „I.L. Caragiale”, Universitatea„Spiru Haret” [i Universitatea Hyperion 17.30 Teatrul de

Comedie, SalaStudio Adio, Carmen! de Mimi Br\nescu,regia Titus Scurt Teatrul de Comedie - proiectul COME-DIA }INE LA TINEri 19.00 Teatrul de Comedie, Sala Mare D’ale carnavalului de I.L. Caragiale,regia Matei Varodi - spectacol `n limba sârb\, supratitrat `nlimba român\ Teatrul Joakim Vujic, Kragujevac,Serbia 21.30 Teatrul de Comedie, Sala Studio Fir'mituri de Lia Bugnar, regia DorinaChiriac Teatrul Luni de la Green Hours

LUNI 26 MARTIE17.00 Teatrul de Comedie, foaier Lansare carte - Omul-pubel\, Femeiaca un câmp de lupt\ de Matei Vi[niecEditura Cartea Româneasc\, 2006 17.30 Teatrul de Comedie, Sala Studio Voci `n `ntuneric dup\ „Teatrul descom-pus” de Matei Vi[niec, regia EricDeniaud - spectacol de anima]ie cup\pu[i - spectacol `n limba francez\ Drolatic Industry - Paris, Fran]a 18.30 Teatrul de Comedie, Sala Studio Teatrul de anima]ie [i p\pu[i - `ntâlnirecu arti[tii din acest domeniu `n prezen]alui Matei Vi[niec [i a invita]ilor dinFran]a

MAR}I 27 MARTIE16.00 Teatrul de Comedie, foaier Clubul de lectur\ festCO Divort `n direct de Horia Gârbea - pre-miul III la Concursul de ComedieRomâneasc\, edi]ia a II-a 17.30 Teatrul de Comedie, Sala Studio Voci `n `ntuneric, dup\ „Teatruldescompus” de Matei Vi[niec, regiaEric Deniaud - spectacol de anima]ie cup\pu[i - spectacol `n limba francez\ Drolatic Industry - Paris, Fran]a 19.00 Teatrul de Comedie,Sala Mare

Cuvântul pro-gres spus de mama sun\ teribil

de fals de Matei Vi[niec, regia ErsiVassilikioti - spectacol `n limba greac\,supratitrat `n limba român\ Compania Piramatiki Skini, Salonic,Grecia 21.30 Teatrul de Comedie, Sala Studio Buzunarul cu pâine de Matei Vi[niec,regia Mona Gavrilas, Teatrul deComedie, proiectul COMEDIA }INE LATINEri

MIERCURI 28 MARTIE16.00 Teatrul de Comedie, foaier Clubul de lectur\ festCO Revolu]ia textil\ de Diana Manole - pre-miul II la Concursul de ComedieRomâneasc\, edi]ia a II-a 17.30 Teatrul de Comedie, Sala Studio

Crize sau `nc\ o poveste de dragostede Mihai Ignat, regia m. chris. nedeea,Teatrul Imposibil - Cluj19.00 Teatrul Na]ional Bucure[ti, Sala Atelier Comedie ro[ie de Constantin Turturic\,regia Alexandru Tocilescu, TeatrulNa]ional „I.L. Caragiale” Bucure[ti 21.30 Teatrul de Comedie, Sala Studio 1 aprilie de I.L. Caragiale - TrupaArgos a {colii Centrale O soacr\ dup\ Ion Luca Caragiale -Trupa Step a Clubului Copiilor Sector 5(spectacole câ[tig\toare ale premiului„festCO” `n cadrul Festivalului de Teatrupentru Liceeni „Jos P\l\ria”, edi]ia a IX-a,2006, prezentate `n afara concursului

JOI 29 MARTIE16.00 Teatrul de Comedie, foaier Clubul de lectur\ festCO Blocaj `n trafic de Bogdan Costin - pre-miul I la Concursul de ComedieRomâneasc\, edi]ia a II-a 17.30 Teatrul de Comedie, Sala Studio Telefonu’, omleta [i televizoru’, dup\basme populare române[ti [i o istoriepolonez\, regia Alexandru Dabija Teatrul „Anton Pann” Rm. Vâlcea 19.00 Teatrul de Comedie, Sala Mare No One text [i regie Carmen Vioreanu Teatrul Tineretului Metropolis 21.30 Teatrul de Comedie, Sala Studio St\ s\ plou\ - text [i regie Lia Bugnar Teatrul Luni de la Green Hours

VINERI 30 MARTIE17.00 Teatrul de Comedie, foaier Clubul de lectur\ festCO - Yorick deIon Chelaru lansare de carte Dialoguri dramatice deIon Chelaru, Editura Phoebus,Bucure[ti, 2007 19.00 Teatrul Na]ional Bucure[ti, SalaMare O scrisoare pierdut\ de I.L. Caragiale,regia Tompa Gabor spectacol `n limba maghiar\, supratitrat`n limba român\ Teatrul Maghiar de Stat Cluj

SÂMB|T| 31 MARTIE17.00 Teatrul de Comedie, Sala Studio Delir `n doi de Eugene Ionesco, regiaClaudiu Goga Teatrul de Comedie 20.00 Gala Comediei Române[ti, edi]iaa II-a. Vor fi decernate premiileFestivalului Comediei Române[ti, edi]iaa V-a [i premiile Concursului ComedieiRomâne[ti, edi]ia a II-a

festCO 2007

edi]ia a IV-a

FESTIVALUL COMEDIEIROMÂNESTI


C u o zi `nainte de premiera filmului„Tic\lo[ii”, Radu Moraru, unul dintre„personajele” filmului, a avut inspirata

idee de a-I aduce `n platoul de la B1 Tv peactorii din film, fa]\-n fa]\ prototipurile lor dinrealitate (o parte dintre ace[tia): Ioan Talpe[,Mugur Ciuvic\, Cozmin Gu[e etc. Cei dinurm\ (cu excep]ia lui Gu[e) au `ncercat s\sus]in\ ideea c\ realitatea politic\ nu-i chiara[a neagr\ cum e prezentat\ `n film, c\ maiexist\ [i oameni politici de treab\, care chiar`[i fac datoria, care chiar pun um\rul, carechiar se implic\ bla, bla, bla…„Domnule Dandu - i s-a adresat «Na[ul» luiDorel Vi[an, dup\ numele din film - , eu cred c\a]i realizat cel mai bun rol de om de afaceri ve-ros care s-a f\cut pân\ acum `n România post-decembrist\. Dumneavoastr\ cum vede]i rapor-tul dintre realitate [i fic]iunea `n care a]i jucat?”.Dorel Vi[an, care a stat destul de retras `nrestul emisiunii, a dat un r\spuns f\r\ echivoc:„Filmul e dep\[it de via]\. Eu am spus-o [ila conferin]a de pres\: realitatea este maitic\loas\ decât «tic\lo[ii» din film. B\nu-

iesc c\ peste tot `n lume suntoameni politici corup]i, dar cred c\la noi se compromit mai u[or [imai repede decât `n alt\ parte. Iar`n România nu se compromit doaroamenii politici, se compromit [ioligarhii. E o treab\ care pe minem-a fr\mântat mult [i `nc\ m\fr\mânt\. {i eu am cochetat cupolitica, dar mi-am amintit de ovorb\ a mamei: «M\i, copile,gânde[te-te c\ toat\ via]a nu te aidecât pe tine. F\ cumva, cum po]i,s\ te compromi]i cât mai pu]in».Sunt cuvinte de mare `n]elepciune,despre un lucru de care nu mai]ine cont românul la aceast\ or\,mai ales cel care tinde spre ciolan.Indiferent dac\ e vorba de oamenipolitici sau oligarhi.{i aceasta esteproblema societ\]ii noastre c\ci,vorba domnului Talpe[, nu se vedealbul, fir-ar s\ fie! Dar nu de film evorba aici, ci de via]\, de soci-etatea `n care tr\im. Nu se vedealbul [i nici posibilitatea de a ie[idin aceast\ situa]ie. Sus]in `n con-tinuare c\ filmul e dep\[it de reali-atea politic\”.Cu pu]in timp `nainte de aceast\ emi-siune, Dorel Vi[an ne f\cuse o decla-ra]ie similar\, dar `n al]i termeni:„~n film e o replic\: «Când bagimâna acolo unde o b\g\m noi, nu[tii peste mâna cui dai». Eu opropusesem altfel, mai explicit:«Când bagi mâna `n gr\madaho]ilor, s-ar putea ca mâna pestecare dai s\ te oblige s\ spui: S\tr\i]i dom’ prim ministru!. Lumeadespre care vorbe[te filmul \sta eatât de `ncâlcit\, `ncât, dac\ vreis\ tai r\ul din ea, nu mai po]i.Pentru c\ tot organismul e stricat,e ca o metastaz\ generalizat\”

(Miron Manega)

Realitatea e mai tic\loas\ decâtDorel Vi[an:

„TIC|LO{II”

34

Realitatea e mai tic\loas\ decât TIC|LO{II

„Tic\lo[ii” este un film-radiografie. {i`nc\ una f\r\ menajamente, a clasei

politice de dup\ decembrie ‘89.Unele scene sunt atât de real(ist)e,

`ncât ai impresia c\ te ui]i la unfilm documentar sau la [ti-

rile de pe nu [tiu ce postde televiziune. Toate-sdecupate din via]\, cu

precizie de b\trân biju-tier chinez. Dac\ v-a]i

aflat printre cei care auluat parte la premiera

filmului, `n holul sau `nsala Cinematografului

Studio, nu miza]i pefaptul c\ nu sunte]i

persoane publice, pen-tru a v\ p\stra anoni-

matul. ~n urm\torul filmal lui {erban Marinescu

v-a]i putea (re)g\si.

Claudia D\boveanu

Premier\ cu taraf

Cornel Diaconu, pierdut `n mul]ime

{tefan Iordacheaplaudându-[i colegii


A[a e cazul oamenilor de televiziuneDan Diaconescu [i Radu Moraru. Aisenza]ia c\ au coborât din televi-

zoare [I au nimerit ca din `ntâmplare pemarele ecran. Numai c\ ei doi, ca-n banculcu prafurile pentru poten]\, n-au venit laceremonia de lansare a filmului. ~n schimb,f\r\ covor ro[u, f\r\ icre negre `nfulecate culingura de ciorb\ ori somon `n aspic stropitcu mujdei sau m\car cu [ampanie, oameniicare au f\cut ca acest film s\ existe ausosit la premier\. Cineva a venit la bra]uluneia dintre fiice - cea mic\ - `nve[mântat `nnegru, de la p\l\ria de fetru, pân\ laghetele de boier. {i chiar p\rea un boier de]ar\, venit din vremuri de alt\dat\. L-amnumit pe acela care a transformat, `n anii‘80, bezna `n focuri de artificii, la cârmaTeatrului Mic. Acela[i care a scris singurulroman politic de dup\ ‘89, „Ciocoii noi cubodyguard”, dup\ care a f\cut adaptarearegizorul {erban Marinescu. {i el, oprezen]\ extrem de discret\ la ceremonie.Dou\ pete de culoare: doamna Laura,amfitrioana unei locante din centrul

Dorel Vi[anacoperind... ceva

Doamna [i domnul Papaiani

Nelu Ploie[teanu f\când„revista presei”

Dinu S\raru cu p\l\rie [i f\r\... body-guard

R\zvan Vasilescu(generalul din film)

Orchestra„{arpele Ro[u”


Bucure[tilor de odinioar\ (Jari[tea),unde s-au turnat unele dintre celemai savuroase scene ale filmului, [iNelu Ploie[teanu, un gitan de…m\tase `n film [i-n via]\, [eful tarafu-lui de l\utari care te `ntâmpina laintrarea `n cinematograf, pe ritmurilesacadate ale unui mar[ de pe vre-mea vizitelor oficiale ale [tim-noi-cui… Apoi, Dorel Vi[an, aliasbog\ta[ul Dandu Patricianu, celcare-[i permite s\ pompeze bani `nstânga [i-n dreapta, inclusiv `n prim-balerina Operei, iubita lui oficial\.Am numit-o pe Monica Davidescu,pe care silueta de silfid\ [i formafizic\ excelent\ din ultima vreme opropune `n roluri de dansatoare [Ibalerin\ `n teatru, film sau seriale.Monica - numai zâmbet [i flori rare -s-a fotografiat lâng\ amantul ei (dinfilm, desigur!) Dorel Vi[an, `mbr\cat`ntr-un smoking indian de culoareauntului, cu revere gen cazac\ [i fire-turi. Printre marii absen]I de la cere-monia de lansare a „Tic\lo[ilor” I-ammai aminti pe Hora]iu M\l\ele (inter-pretul prim-ministrului) [i GheorgheDinic\ (un fost securist) [i MirceaAlbulescu (un om de `ncredere al…oricui e puternic). N-a putut lipsi{tefan Iordache: adic\ Didi Sfiosu,revolu]ionarul ajuns `ntr-un post-cheie - consilier preziden]ial. Adic\Maestrul. F\r\… Margareta.

Fotografiile de la paginile 33-36, inclusivcoperta, sunt f\cute de CORNEL LAZ|R

Realitatea e mai tic\loas\ decât TIC|LO{II

{erban Marinescu [i„Dandu Patricianu”

O „balerin\” [i un„securist”:

Monica Davidescu [iCornel Diaconu

Cucoana [i boierul:Laura ot Jari[tea

[i Dinu S\raru

38

Istoria filmului românesc (III)

Primul film despreEminescu

a ie[it la iveal\ dup\ 92 de ani

www.VREAU BILET.ro

Dan Toma Dulciu

La capitolul filme cu sau despre Eminescu st\m ru[inos de prost.Cu excep]ia a trei documentare [i a dou\ încerc\ri de fic]iune(„Luceaf\rul”, în regia lui Emil Loteanu, [i „Eminescu versus

Eminem”, regizat de Florin Piersic Jr), nu prea avem nimic. S-adescoperit îns\, în Arhiva Na]ional\ de Filme, o pelicul\ de 21 de

minute, realizat\ în 1914, care este primul film documentar destinatvie]ii lui Eminescu.

Filmul se nume[te „Eminescu, Veronica, Creang\” [i a fostrealizat de unul dintre cercet\torii controversa]i ai vie]ii luiEminescu. Numele lui : Octav Minar. De[i circula de mult\vreme pe internet, filmul nu a fost men]ionat pân\ acum în

nici un document public.Este o m\rturie extraordinarde valoroas\, atât pentruistoria literaturii, cât [i pen-tru istoria cinematografieiromâne[ti.

Gheorghe Eminovici [i fiul s\u Mihai(Eminescu). Aceast\ fotografie nu a mai fost

publicat\ niciodat\ pân\ acum. Ea este„capturat\” din filmul lui Octav Minar.

39

„Parada regal\ de 10mai 1897”

De[i revista VREAU BILET.ro af\cut deja o prezentare a începu-turilor cinematografiei române[ti,relu\m contextul acelei perioade,pentru a în]elege mai bine impor-tan]a primului film despre poetulnostru na]ional. Pe 27 mai 1896,la doar 7 ani de la moartea luiEminescu, au loc primele proiec]iicinematografice, într-o sal\improvizat\, de pe CaleaVictoriei, la sediul ziaruluiL’Indépendance Roumaine. Dac\ar mai fi tr\it, cu siguran]\ c\Poetul ar fi consemnat p\rerea sadespre „Lanterna Magic\”, a[acum f\cuse cu ani în urm\ desprespectacolele de teatru [irecitalurile de muzic\.Edwin Schurmann, impresarulactri]elor Adelina Pati [i EleonoraDuse, faciliteaz\ echipei mobile afirmei Lumière prezentarea laBucure[ti a primelor produc]ii ci-nematografice: Un dineu, Lec]ii demers pe biciclet\, Sera, Plecareaenoria[ilor de la o mess\, Micdejun pe iarb\, Pia]a Operei,Bufetul, Sosirea unui tren în gar\.Opticianul [i fotograful Paul Menu(1876-1973) realizeaz\ pentrucasa Lumière primele film\ri înRomânia: „Parada regal\ de 10mai 1897/ Majestatea Sa RegeleC\lare, ocupând locul peBulevard pentru a prezida defi-larea”.

LaboratorulCarmen Sylva

În decurs de 60 de zile, au fostrealizate alte 16 scurte filme deactualit\]i: Târgul Mo[ilor,Hipodromul [i cursele de laB\neasa, Terasa cafeneleiCap[a, Inunda]iile de la Gala]i,Exerci]iile marinei terestre, Vaseleflotilei de pe Dun\re etc. A[adar, începuturile filmului

românesc stau sub semnul aus-piciilor generoase ale CASEIREGALE:La Expozi]ia Jubiliar\ din 1906 a

fost creat „PavilionulCinematografiei”, o cl\dire con-struit\ special pentru proiec]ii defilm. Primul cinematografic dinBucure[ti, aflat pe stradaDoamnei, se inaugureaz\ în1909, purtând numele „Volta”.Premizele industriei filmuluip\reau de bun augur, c\ci augus-ta regin\ Elisabeta inaugura, în1910, un prim Studio,„Laboratorul Carmen Sylva”. Aiciurmau s\ se imortalizeze reporta-je princiare, documentare fol-clorice, cu priz\ la imaginea idil-ic\ a României, dar [i un film defic]iune „Dragoste la mân\stire”(1912), scenariul fiind semnat deprolificul Victor Eftimiu [i sensi-bilul poet Emil Gîrleanu.

„Amor fatal”, primulfilm artistic

În 1912, ca o replic\ a demersuluioficial, dar [i ca o reac]ie la con-curen]a cinematografiei str\ine,reprezentat\ la Bucure[ti princunoscuta cas\ de filme „Pathé,se na[te primul studio cine-matografic românesc: „Filmul deArta Leon M. Popescu”, dup\modelul celebrei societ\]i cine-matografice, „Le Film d’art” , afra]ilor Lafitte. Primul film artistic, „Amor fatal”,

prezentat în premier\ la 18Septembrie 1911, cu LuciaSturdza, Tony Bulandra, AurelianBarbelian, Constantin Neam]u-Ottonel [i Grigore Brezeanu,avându-l ca regizor pe tân\rul [italentatul Grigore Brezeanu,

www.VREAU BILET.ro

O alt\ imagine document:Eminescu `n ultimul

an de via]\.Fotografia este f\cut\,

probabil, `n curteaspitalului {u]u.

Casa de la Ipote[ti, a[a cum ar\ta ea `n 1914

imaginea fiind semnat\ de Victorde Bon (din partea casei de filme„Pathé”) s-a pierdut. Aceea[isoart\ trist\ au avut [i alteasemenea produc]ii.

„R\zboiul deIndependen]\”

Dorin]a lui Leon Popescu a fostaceea de a promova filme cucaracter na]ional, cum a fost fil-

mul-epopee „Independen]aRomâniei” (1912). Generoasa saini]iativ\ a fost sprijinit\ de acela[iGrigore Brezeanu (regizor), FrankDaniau (operator francez),Corneliu Moldoveanu (coscena-rist), Petre Liciu, C. Nottara [iAristide Demetriade, debutantaElvira Popescu, precum [i întrea-ga trup\ de actori ai TeatruluiNa]ional.Considerat printre primele filmeistorice din lume, „R\zboiul deIndependen]\” este o adev\rat\superproduc]ie holywoodian\: înfa]a camerei de filmat defileaz\regimente de elit\ ale armateiromâne (80.000 de figuran]i,inclusiv veterani de la 1877).Rolul lui Carol I era jucat deAristide Demetriad. Regele însu[ia vizionat filmul, înainte de pre-

miera de la 1 septem-brie, 1912.Succesul de public,presa favorabil\, darmai ales contextuleuropean (R\zboaieleBalcanice, în careRomânia avea s\ fieimplicat\) fac din acestfilm un adev\rat docu-ment artistic, istoric dar[i de interes militar.Filmul nu asupravie]uit vitregiilorvremurilor decât subform\ fragmentar\.

Octav Minar, uncreator nedrept\]it

Istoria filmului românesc estedominat\, îns\, în perioada deînceput, de un film monumental,ignorat inexplicabil [i pe nedreptîn zilele noastre.Din fericire filmul, realizat în 1914de controversatul Octav Minar,intitulat „ Eminescu, Veronica,

Creang\”, crea]ie de oînsemn\tateexcep]ional\, s-ap\strat pân\ în zilelenoastre, fiind conside-rat\ una dintre celemai valoroase pieseaflate în tezaurulArhivei Na]ionale deFilme. Pelicula, recuperat\ [irecondi]ionat\ integral,în format alb/negru, cudurat\ de aproximativ20 de minute, estecrea]ia Casei de Filme„Pathé”. Imaginea estesemnat\ de acela[i

Victor de Bon, care realizeaz\ ocrea]ie extrem de interesant\: unfilm documentar, având scenelirice, interpretate de arti[ti profe-sioni[ti. Partea de crea]ie lirico-scenic\, poeme eminescieneecranizate artistic, a fost filmat\ înstr\in\tate: Italia [i Egipt ! Acest film a fost ignorat timp demulte decenii de istoricii literari,

mai ales de c\tre eminescologi,inclusiv de istoricii filmului dinRomânia, de[i virtu]ile sale suntde net\g\duit. F\r\ a intra în detalii, ne re]inaten]ia imagini autentice, filmatela începutul veacului trecut, ce potfi denumite cu adev\rat docu-mente istorice, înf\]i[ândmeleagurile natale ale Poetului,diferite fotografii ale lui Eminescu,inclusiv o controversat\ poz\ aPoetului, împreun\ cu tat\l s\u,Casa lui Aron Pumnul dinCern\u]i, unde a locuit Eminescu,imagini ale Ia[ului, precum [icâteva cl\diri pe unde pa[ii aces-tuia au poposit (BibliotecaCentral\, „Bolta Rece”, localul„Trei Sarmale” etc), rudele aces-

tuia (Arhimandritul IoachimIura[cu), Mormântul lui Eminescude la Cimitirul Bellu, busturile luiEminescu de la Dumbr\veni,Boto[ani, din fa]a Ateneului,fotografiile Veronic\i Micle, Teiullui Eminescu, Gr\dina Copou,Mân\stirea V\ratec, MormântulVeronic\i Micle, rudele în via]\ale lui Creang\.Dac\ acest film ar fi fost studiatcu aten]ie, reconstituirea caseimemoriale a lui Eminescu de laIpote[ti ar fi fost cât se poate deaproape de realitate ! În al doilea rând, filmul acesta,avându-l ca autor pe mult hulitul[i blamatul Octav Minar, printrecele mai elocvente documentecinematografice p\strate înîntregime, este prima încercare dea reda cu mijloacele specificecelei de a 7-a arte crea]ia emi-nescian\. În acest fel, Octav Minar, penedrept acuzat c\ a mistificatbiografia poetului, numit cumali]iozitate de unii critici un veri-tabil „necrofor”, este reabilitatpentru vecie.


Ilustrare mut\,cu actori, apoeziei„Luceaf\rul”

Filmare f\cut\ la Vene]ia, specialpentru realizarea documentarului

Sora luiCreang\,

`n 1914

Ion Creang\ -ultima fotografie

www.VREAU BILET.ro

Muzica: Gioacchino RossiniLibret: Jacopo FerrettiPremiera: Roma, 25 ianuarie, 1817

Foarte popular\ în secolul XIX,dar aproape uitat\ mai târziu,aceast\ comic\ repovestire abasmului a reînceput s\ intre înaten]ia publicului abia decurând. Cenerentola este soravitreg\, s\rac\, la mila lui DonMagnifico [i a celor dou\ surori,Clorinda [i Thisbe. Când prin]ulRamiro, deghizat [i prezentân-du-se ca valetul Dandini, o vedepe Cenu[\reasa cei doi seîndr\gostesc aproape instantaneu. Cenu[\reasareu[e[te s\ ajung\ la bal, ca o misterioas\doamn\, iar Prin]ul îi declar\ din nou iubirea sa,dar Cenu[\reasa dispare, l\sând în urm\ una din-tre br\]\rile sale, f\r\ a uita s\ îi spun\ s\ og\seasc\, dac\ o iube[te atât de mult. Mai târziu,când Prin]ul îl viziteaz\ pe Don Magnifico, vede pebra]ul Cenu[\resei o br\]ar\ identic\, iar adev\ruliese la iveal\, spre furia neputincioas\ a surorilor.

PersonajeAngelina - Cenerentola Prin]ul Ramiro Dandini (valetul Prin]ului) Alidoro (filosof [i tutorele Prin]ului) Don Magnifico (tat\l vitreg alCenu[\resei) Clorinda (Fata cea mare a lui DonMagnifico) Tisbe (Fata cea mic\ a lui DonMagnifico)

Rolul principal este de]inut deRuxandra Donose, care va evolua din

12 aprilie a.c.

Pe 25 martie, la Opera Na]ional\ din Bucure[ti

Cenu[qreasa(La Cenerentola)

41


Pe 5 [i, respectiv, 6 aprilie, celebrul chitaristaustralian Frank Gambale se va afla `nRomânia pentru a sus]ine dou\ concerte.Primul, programat pe 5 aprilie, va avea loc `nnoul club Becker’s Guitar Center, situat `ncl\direa fostului club Eclipse (Why Not), dinstrada Turturelelor nr.11. Noul club, Becker’s Guitar Center, va fi unuldintre cele mai mari cluburi de gen (jazz &rock) din Europa, local `n care ve]i putea s\vede]i [i s\ asculta]i pe cei mai `n vog\arti[ti locali sau interna]ionali ai momentului.

Atât la Bucure[ti (5 aprilie), cât [i la Sala Thalia dinSibiu (6 aprilie), Frank Gambale va fi `nso]it deNatural High Trio, grup din care mai fac parte al]i doimuzicieni de geniu: Alain Caron (Canada) - chitar\[i Otmaro Ruiz (Venezuela) - pian.N\scut la 22 decembrie 1958, Frank Gambale esteun chitarist de jazz [i fusion, fiind cunoscut pentrutehnica „sweep-picking”. Dup\ ce a absolvit GuitarInstitute of Tehnology din Hollywood, FrankGambale a `nceput s\ cânte prin cluburi [i a publicatprima carte, intitulat\ „Speed Picking”. ~n 1986, el a

semnat un contract pe 3 albume cu cei de laLegato. La scurt timp, a plecat `n turneu al\turi deJean-Luc Ponty. Dup\ turneul cu Ponty, Gambale adat probe cu celebrul Chick Corea. A[a a `nceput ocolaborare de 6 ani `ntre Gambale [i trupa lui ChickCorea, perioada care a `nsemnat cinci albume [i unpremiu Grammy. Tot `n 1986, Frank Gambale semneaz\ un contractcu produc\torul Ibanez. Celebra firm\ lanseaz\ pepia]\ modelul de chitar\ Frank Gambale. Pe lâng\cariera muzical\, chitaristul a fost [i Pre[edinte alSec]iei chitar\ din cadrul Academiei de Muzic\ dinLos Angeles. ~n 2004, el a cântat din nou al\turi deChick Corea `n turneul european al acestuia. De-alungul carierei, Frank Gambale a lansat 16 albume.

O chitar\ celebr\ peStrada Turturelelor

Biletele au un pre] general de 80 RON [i seg\sesc `n re]eaua de vânzare www.bilet.ro ,atat pe internet, cât [i la casele proprii debilete din re]eaua de magazine DIVERTA -MALL VITAN, PLAZA MALL, UNIREA SHOP-PING CENTER, SCALA [i la ber\ria german\Becker Brau.Informa]ii la 335.56.75/335.56.48 si0722.440.862


INTERV

IU

Thomas Karlsson„Eminen]a cenu[ie” a trupei THERION

C\t\lina Iancu

„MirceaEliade estesurs\ deinspira]ie pentrumine”

S-ar putea spune c\-[i p\streaz\ aura demister [i de „om din umbr\”, c\ci rareori `lpoate prinde cineva s\-i pun\ `ntreb\ri.Printr-o minune, sau [ans\ extraordinar\,cum vre]i s\-i spune]i, l-am `ntâlnit `nStockholm, [i ne-a acordat un interviu.

~n România i se spune „Eliade al Suediei”. C\ci,`ntr-adev\r, opera lui Mircea Eliade este una din-tre sursele sale de inspira]ie. Thomas Karlsson,„vocea [optit\ de pe «Ljusalfheim»”, este emi-nen]a cenu[ie din spatele trupei Therion. Fiindc\,de mai bine de 10 ani, scrie versurile forma]ieiamintite. Are propria trup\ - Shadowseeds, estefondatorul Dragon Rouge, cercet\tor, scriitor [ispecialist `n istoria religiilor.


„Eu [i Christofer necunoa[tem de când

aveam 18 ani”- Scrie]i versurile pentru Therionde mai bine de 10 ani. Cum a`nceput colaborarea cu trupa?- Eu [i Christofer Johnsson (li-derul Therion) ne cunoa[tem decând aveam 18 ani. Intereselecomune ne-au apropiat: mitologia,religia, magia, filosofia. Christofera scris textele pentru primeledou\ albume. Eu am colaborat la„Vovin”, iar de la „Theli” `ncolo amfost singurul autor al versurilorTherion. - Potrivit lui Christofer, muzica ecompus\ `ntotdeauna `nainteatextului. V\ cere el o tem\anume, sau alegerea v\apar]ine? - Deseori, `n discu]iile noastre,subiectele vin oarecum de la sine,deoarece avem acelea[i subiectede interes. Astfel, o tem\ care nepreocup\ pe amândoi poatedeveni surs\ de inspira]ie pentruo pies\ [i chiar pentru un disc`ntreg. De exemplu, ultimul album,„Gothic Kaballah”, s-a n\scut dinstudiul nostru aprofundat al teori-ilor lui Johannes Bureus, unocultist suedez din secolul alXVII-lea. Christofer a devenit [i elinteresat de operele acestuia [ine-am gândit c\ asta ar fi o tem\interesant\ pentru urm\toareaproduc]ie Therion. Deseori se`ntâmpl\ astfel: eu vin cu o idee,sau Christofer vine cu o idee, pecare le discut\m `mpreun\.

„Sper s\ g\sesc un tra-duc\tor `n limba român\

pentru c\r]ile mele”- Se poate spune c\ CD-urile sunto extensie a c\r]ilor dvs.?- Atât albumele Therion cât [ic\r]ile mele sunt la rândul lorextensii ale temelor [ipreocup\rilor noastre din cadrulDragon Rouge. - C\r]ile dvs. se adreseaz\`ncep\torilor sau avansa]ilor?- Pot fi abordate [i de `ncep\tori,dar nu sunt pentru omul de pestrad\. Cine cite[te trebuie s\ fie`ntr-adev\r interesat de subiect.Totu[i, ultima apari]ie,„Adulrunan…”, se adreseaz\ dejacelor avansa]i. - A]i fost tradus `n englez\, `n ger-man\ [i italian\. Exist\ [ansa s\v\ citim [i `n român\?- Sper c\ `n viitor acest lucru va fiposibil. ~ns\ este nevoie s\g\sesc un traduc\tor pe m\sur\.

„Culianu mi se pare [i elun specialist foarte bun”- A]i studiat istoria religiilor. Undea]i plasa opera lui Eliade [i a dis-cipolului s\u, Culianu?- L-am studiat foarte mult peEliade. Academicianul român esteuna dintre cele mai importantesurse de inspira]ie pentru mine. ~nceea ce-l prive[te pe Culianu amcitit excelenta sa carte „Eros [imagie `n Rena[tere. 1484” [i mise pare de asemenea un specia-list foarte bun. - ~n mitologii dep\rtate `n timp [ispa]iu g\sim elemente similare,precum Ymer la nordici [i omo-logul s\u babilonian Kingu. Cumse explic\?- ~n opera sa, Eliade a insistatasupra acestui subiect. Cred c\explica]ia are de-a face cu ideeade-a fi uman, de-a tr\i pe aceast\planet\. Experien]ele celor careau consemnat aceste mituri aufost ele `nsele similare. ~n DragonRouge consider\m c\ exist\ unlimbaj universal, care nu estelegat de un loc sau de un timpanume, ci de specia uman\ caatare. ~nsu[i ordinul nostru a fostdenumit dup\ un astfel de simbolrecurent [i universal. ~n limbilegermanice, „a colora `n ro[u” [i„putere” au, etimologic, or\d\cin\ comun\.

„Omul a pierdut leg\turacu for]ele care-l fac

spiritual [i impredictibil”- ~ntr-o lume plin\ de materialism[i dominat\ de ma[ini, mai esteloc pentru GOTA (acronimdesemnând, `n englez\, cabalagotic\, runosofia odinic\, tantra [ialchimia)?

- Acum, mai mult ca oricând, e [iloc [i nevoie. Din secolul XVII`ncoace, omul a devenit din ce `nce mai dependent de ma[ini. Iarde curând [i de computere. Apierdut leg\tura cu acele for]ecare-l fac s\ fie spiritual [i impre-dictibil, a[a cum ma[ina nu va finiciodat\. GOTA e o cale de`ntoarcere la apari]ia acelui haos,acelui element care l-a f\cut peom mai viu, mai puternic.

„Am vizitat CasaPoporului [i câteva

biserici”- A]i pus bazele Dragon Rouge.Ce aduce el nou fa]\ de alteordine?- Ne concentr\m aten]ia pe`ndelung uitata tradi]ie nocturn\.~n ultimele dou\ milenii ideologiiles-au focalizat pe „zona luminii”,sub influen]a simbolismului pla-tonician [i sub cea a iudeo-cre[tinismului. ~ns\, `n tradi]iile[amanice, dimpotriv\, zona`ntunecat\ era cea mai impor-tant\ parte a universului care tre-buia explorat\. Dragon Rouge`ncearc\ s\ re`nvie atitudineavechilor [amani [i s-o adaptezetradi]iei esoterice occidentale. - A]i fost la Bucure[ti al\turi deTherion toamna trecut\, cândtrupa a sus]inut un concert cari-tabil, al\turi de 170 de muzicieniromâni. Ce impresie v-a]i f\cutdespre România? - Am stat doar dou\ zile [i n-amputut vedea prea mult. Am vizitat`ns\ Casa Poporului [i câteva bi-serici. A[ vrea s\ revin `nRomânia. Ca romantic, evident c\Transilvania va fi unul dintreobiective.

46

Cronic\ de Videofil

www.VREAU BILET.ro

Diavolul se `mbrac\ de la Yeyo’sLexa Axinte

~ntr-adev\r, Diavolul este urât, foarte urât,mai ales atunci când e femeie (MonicaCervera - „20 centimeters”, „Searching For

Love”), o cheam\ Lourdes [i este foarteamorezat\ [i constant respins\…Obiectul dragostei sale este Rafael(Guillermo Toledo - „Voices In The Night”,„The Two Sides of The Bed”), un foarte afe-meiat vânz\tor la un magazin de confec]ii(Yeyo’s ), infatuat peste limita bunului sim][i aspirant la onorabila titulatur\ de „[ef deraion”. Whatever.

Ce au `n comun aceste dou\ personaje ? Ce poateuni mai bine doi oameni extrem de diferi]i [i incom-patibili, decât complicitatea la crim\? Crima careaduce mai mult a accident, dar asta e irelevant `npovestea noastr\, mai ales pentru `mpieli]ata deLourdes. Ea este expert\ `n tran[area cadavrului cupricina (Fernando Tejero) [i `n terorizarea sus]inut\a consortului proasp\t ademenit `n pânza V\duveiNegre.

Background britanic, feedbackspaniol, succes interna]ional

Este incredibil cum un personaj, altmiteri detestabil,reu[e[te s\-]i devin\ simpatic `ntr-un timp atât descurt. Cum ajungi s\-l comp\time[ti sau chiar s\empatizezi cu el... Cât de tare `]i dore[ti ca unnenorocit de manipulator s\ scape de Bestia ceaMare [i Urât\ care se hr\ne[te cu zilele [i nervii lui!Wow ! Adesea, realizarea unei pove[ti const\ `nprezentarea unei transform\ri majore a personajuluicentral, `ntr-un timp extrem de scurt, ca rezultat alsupunerii acestuia la diverse [i foarte grele

`ncerc\ri. Marea realizare a unui film este transfor-marea radical\ a emo]iilor spectatorului, manipulatecu neru[inare [i m\iestrie incontestabil\.O comedie neagr\ reu[it\ este mereu binevenit\,

mai ales asezonat\ cu sos spaniol. „Crimaferpect\” regizat\ de Alex de la Iglesia(„Alex din Biseric\”, autorul unor filme dereferin]\, precum „800 bullets”, „CommonWealth” sau „The Day of The Beast”) esteviolent\, vulgar\, sexual\, tr\znit\ si pericu-los de comic\.Aceast\ fascina]ie a cineastului pentrucrim\ se va concretiza din nou, foartecurând, `n proiectul numit „Oxford Murders”,o fascinant\ istorisire a `ncerc\rilor unuiprofesor [i a unui proasp\t absolvent de astopa o serie de crime corelate prin straniisimboluri matematice. Background britanic,feedback spaniol, succes interna]ionalgarantat!

Material furnizat de www.videofil.ro

O crim\ferpect\

Alex de La Iglesia,regizor

RECLAMAUNICART


Din paginile vremii

Foto

graf

ie fu

rniz

at\

de P

asse

-Par

tout

DP

Unirea Shopping Center - etajul 2 (lâng\ magazinul House of Art)Program: Luni - sâmb\t\; orele: 11:00 - 20:00Telefon: 0720.153.350

Carrefour OrhideeaProgram : Luni - vineri; orele 11:00 - 20:00Sâmb\t\; orele 10:00 - 21:00Duminic\; orele 10:00 - 20:00Telefon: 0729.309.900; 0720.153.350

Carrefour Feeria - ZONA GALERII - CASA CENTRAL|Program: Luni-duminic\; orele 10:00 - 20:00Telefon: 0765.567.916Pentru coresponden]\ electronic\: rezerv\[email protected]

Concept editorial [i grafic: Miron Manega

www.VREAU BILET.ro52

Vreau Bilet - Numarul 06

Documents

Transcript of Vreau Bilet - Numarul 06