Bilet Nr 969-Contabilitate Privind Accizele
-
Upload
rodica-alexandra-negrea -
Category
Documents
-
view
181 -
download
5
description
Transcript of Bilet Nr 969-Contabilitate Privind Accizele
C.E.C.C.A.R
Biletul nr. 969:
Cadrul legislativ şi studiu de caz privind: contabilitatea operaţiunilor privind accizele
Bucureşti 2013
Cuprins
1.Introducere............................................................................................ 2
2.Aspecte teoretice privind accizele…………………………..……….. 2
3.Obligaţiile plãtitorilor de accize ………………………..……………13
4.Exemple de calcul al accizelor…………….........................................20
5.Anexe ………………………………………………………………..27
6.Bibliografie .........................................................................................30
1
1.Introducere
Accizele sunt taxe speciale de consumaţie care se adaugă la preţul unor bunuri ce se
comercializează în interiorul ţǎrii şi care sunt nominalizate prin Codul Fiscal.
Ele fac parte din categoria impozitelor indirecte care se percep în cadrul unui singur
stadiu al circuitului şi anume în sfera producţiei pentru bunurile de provenienţǎ autohtonǎ şi la
intrarea în ţarǎ pentru bunurile de import.
Aceste taxe se percep asupra unor produse care se consumã în cantitãţi mari şi care nu
pot fi înlocuite de cumpãrãtori cu altele, pentru ca în acest fel impozitul sã aibã în mod
constant un randament fiscal cât mai ridicat.
Drept urmare, accizele se instituie asupra produselor care au o cerere inelasticã, cum
sunt: vinul, cidrul, berea, apele minerale (în Franţa); tutunul, cafeaua, zahãrul, ceaiul (în
Germania); produsele petroliere, tutunul, uleiurile vegetale, produsele industriei chimice,
produsele textile şi din iutã (în India); spirtul, produsele petroliere, bãuturile nealcoolice şi
cimentul (în Thailanda), etc.
Calculul accizelor se face fie în sumã fixã pe unitatea de mãsurã, fie în baza unor cote
procentuale aplicate asupra preţului de vânzare. În mod normal, produsele provenite din
import trebuie impuse cu aceleaşi taxe ca şi produsele indigene, iar cele destinate exportului
de regulã nu sunt impozitate. Nivelul cotelor utilizate pentru calculul accizelor diferã de la o
ţarã la alta şi de la un produs la altul.
2.Aspecte teoretice privind accizele
2.1 Sfera de aplicare
Potrivit articolului 206^2 din Codului fiscal, accizele sunt taxe speciale percepute
direct sau indirect asupra urmãtoarelor produse:
-alcool şi bãuturi alcoolice ( bere, vinuri, bãuturi fermentate, altele decât bere şi vinuri,
produse intermediare, alcool etilic);
-tutun prelucrat (ţigarete, ţigãri şi ţigãri de foi, tutun de fumat);
2
-produse energetice şi electricitate (benzinã cu plumb, benzinã fãrã plumb, motorinã,
kerosen, pãcurã, gaz petrolier lichefiat, gaz natural, cãrbune, cocs, energie electricã).
Articolul 207 din Codul fiscal prevede cã sunt supuse accizelor şi urmãtoarele
produse:
-cafea verde, cu codurile NC 0901 11 00 şi 0901 12 00;
-cafea prăjită, inclusiv cafea cu înlocuitori, cu codurile NC 0901 21 00, 0901 22 00 şi
0901 90 90;
- cafea solubilă, inclusiv amestecuri cu cafea solubilă, cu codurile NC 2101 11 şi 2101
12;
-berea/baza de bere din amestecul cu băuturi nealcoolice, la care ponderea gradelor
Plato provenite din malţ, cereale malţificabile şi/sau nemalţificabile este mai mică de 30% din
numărul total de grade Plato;
-băuturile fermentate, altele decât bere şi vinuri, prevăzute la art 206^12, la care
ponderea de alcool absolut (100%) provenită din fermentarea exclusivă a fructelor, sucurilor
de fructe şi sucurilor concentrate de fructe este mai mică de 50%.
2.2 Faptul generator
Codul fiscal prevede:
Produsele accizabile sunt supuse accizelor la momentul:
a) producerii acestora, inclusiv, acolo unde este cazul, la momentul extracţiei acestora,
pe teritoriul Comunităţii;
b) importului acestora pe teritoriul Comunităţii.
Faptul generator reprezintã orice acţiune care genereazã supunerea produselor
regimului accizelor şi intervine la momentul producerii, extracţiei sau importului produselor
accizabile pe teritoriul comunitar, Producţia de produse accizabile reprezintã orice operaţiune
prin care acestea sunt fabricate sau procesate, în cadrul unui antrepozit fiscal, de cãtre un
antrepozitar autorizat.
3
Antrepozitul autorizat este persoana fizicã sau juridicã autorizatã de autoritatea
competentã sã producã, sã transforme, sã deţinã, sã primeascã sau sã expedieze produse
accizabile în regim suspensiv de accize într-un loc autorizat, numit antrepozit fiscal.
Producţia sau deplasarea acestora se face în regim suspensiv, acesta reprezentând un
regim fiscal conform cãruia plata accizelor este suspendata pe perioada producerii,
transformãrii, deţinerii şi deplasãrii produselor.
Trebuie menţionat cã un antrepozit fiscal poate fi folosit numai pentru producerea
şi/sau depozitarea de produse accizabile, fiind exclus ca acesta sã fie folosit pentru vânzarea
cu amãnuntul a produselor accizabile.
Sunt exceptate de la regimul suspensiv urmãtoarele produse:
-bere, vinuri, bãuturi fermentate produse în gospodãrii individuale pentru consum
propriu (obligaţia fiind doar cea a înregistrãrii);
-energie electricã, gaz natural, carbine, cocs, etc.
În orice altã situaţie, producerea de produse accizabile în afara regimului suspensiv
este interzisã.
2.3 Eliberarea spre consum
Articolul 206^7 din Codul fiscal prevede:
,,(…) eliberarea pentru consum reprezintã:
a) ieşirea produselor accizabile, inclusiv neregulamentară, dintr-un regim suspensiv de
accize;
b) deţinerea de produse accizabile în afara unui regim suspensiv de accize pentru care
accizele nu au fost percepute în conformitate cu dispoziţiile prezentului capitol;
c) producerea de produse accizabile, inclusiv neregulamentară, în afara unui regim
suspensiv de accize;
d) importul de produse accizabile, chiar şi neregulamentar, cu excepţia cazului în care
produsele accizabile sunt plasate, imediat după import, în regim suspensiv de accize;
4
e) utilizarea de produse accizabile în interiorul antrepozitului fiscal altfel decât ca
materie primă.”
În acest caz, importul reprezintã orice intrare de produse accizabile din afara
teritoriului intracomunitar, dacã acestea nu sunt plasate în regim vamal suspensiv în România,
în zone libere, porturi libere, sau antrepozite libere sau nu fac obiectul distrugerii sub
supravegherea autoritãţii vamale. Reprezintã importuri şi urmãtoarele situaţii: scoaterea
produselor accizabile din regim vamal suspensiv (dacã produsul rãmâne în România) sau
utilizarea în scop personal, în România, în cadrul regimului suspensiv.
Pe lângã cele enumerate, se considerã ca reprezentând eliberare pentru consum ,
conform Codului fiscal, şi deţinerea în scopuri comerciale de cãtre un comerciant de produce
accizabile, produse care au fost eliberate în consum în alt stat membru sau au fost importate în
alt stat membru şi pentru care acciza nu a fost plãtitã în România.
Pentru a complete cele prezentate, Codul fiscal vine cu o lãmurire privind situaţiile în
care produsele accizabile nu sunt considerate ca eliberate pentru consum, şi anume în cazul
mişcãrii produselor accizabile din antrepozitul fiscal cãtre:
,,a) un alt antrepozit fiscal în România sau în alt stat membru;
b) un destinatar înregistrat din alt stat membru;
c) un teritoriu din afara teritoriului comunitar.” (art 2067-(4))
Totodatã, nu se considerã eliberare pentru consum distrugerea de produse accizabile
într-un antrepozit fiscal, datoratã unor cazuri fortuite sau de forţã majorã, evaporãrii sau altor
cauze care reprezintã rezultatul natural al producerii, deţinerii sau deplasãrii produsului,
neîndeplinirii condiţiilor legale de comercializare, sau în alte condiţii stabilite prin ordin al
ministtrului finanţelor publice.
Pentru ca în cazul produselor accizabile aflate în una din situaţiile de mai sus sã nu se
datoreze accize, trebuie sã se îndeplineascã mai multe condiţii. În primul rând, trebuie sã se
prezinte imediat autoritãţii vamale teritoriale dovezi suficiente despre evenimentul produs şi
cantitatea de produs care nu este disponibilã pentru a fi folositã. Totodatã, trebuie sã poatã fi
doveditã prin procese verbale înregistrarea distrugerii totale sau a pierderii iremediabile şi în
final sã fie evidenţiatã în înregistratã în contabilitate.
2.4 Exigibilitatea
Codul fiscal prevede:
5
,,(1) Accizele devin exigibile în momentul eliberării pentru consum şi în statul
membru în care se face eliberarea pentru consum.
(2) Condiţiile de exigibilitate şi nivelul accizelor care urmează să fie aplicate sunt cele
în vigoare la data la care accizele devin exigibile în statul membru în care are loc eliberarea
pentru consum.” (art 2066)
Exigibilitatea reprezintã data la care statul este îndreptãţit sã solicite încasarea accizei,
iar momentul exigibilitãţii accizei este:
-data eliberãrii pentru consum în România;
-data constatãrii pierderii care nu se încadreazã în limitele specificate în normele
tehnologice sau a lipsei produselor accizabile;
-data schimbãrii destinaţiei iniţiale, pentru produsele accizabile scutite de la plata
taxei.
Termenul de platã a accizelor este:
-data de 25 a lunii urmãtoare celei în care acciza devine exigibilã;
-ziua urmãtoare recepţiei produselor accizabile pentru destinatarii înregistraţi
-momentul înregistrãrii declaraţiei vamale de import, pentru importul de produse
accizabile care nu sunt plasate în regimuri suspensive.
2.5 Exemplificare privind calculul accizelor
Accizele se împart în:
-specifice: euro/unitatea de mãsurã;
-ad valorem: procent din baza de calcul
Cursul de schimb utilizat pentru transformarea în lei a accizelor specifice a fost stabilit
la 1 octombrie 2012 pentru tot parcursul anului 2013 şi este de 4,5223 lei/euro.
Calculul accizelor la tutun şi ţigarete
Codul fiscal prevede:
,,Se consideră ţigarete:
a) rulourile de tutun destinate fumatului ca atare şi care nu sunt ţigări sau ţigări de foi,
în sensul alin. (3);
6
b) rulourile de tutun care se pot introduce într-un tub de hârtie de ţigarete, prin simpla
mânuire neindustrială;
c) rulourile de tutun care se pot înfăşura în hârtie de ţigarete, prin simpla mânuire
neindustrială;
d) orice produs care conţine total sau parţial alte substanţe decât tutunul, dar care
respectă criteriile prevăzute la lit. a), b) sau c).” (art 20615 alin 2)
,,Se consideră ţigări sau ţigări de foi, dacă, având în vedere proprietăţile acestora şi
aşteptările obişnuite ale clienţilor, pot şi au rolul exclusiv de a fi fumate ca atare, după cum
urmează:
a ) rulourile de tutun cu un înveliş exterior din tutun natural;
b) rulourile de tutun cu umplutură mixtă mărunţită şi cu înveliş exterior de culoarea
obişnuită a unei ţigări de foi, din tutun reconstituit, care acoperă în întregime produsul,
inclusiv, după caz, filtrul, cu excepţia vârfului în cazul ţigărilor de foi cu vârf, dacă masa
unitară, fără a include filtrul sau muştiucul, nu este mai mică de 2,3 g şi nici mai mare de 10
g, şi circumferinţa a cel puţin o treime din lungime nu este mai mică de 34 mm;
c) produsele alcătuite parţial din substanţe altele decât tutun şi care îndeplinesc
criteriile prevăzute la lit. a) şi b);” (art 20615 alin 3)
,,Se consideră tutun de fumat:
a) tutunul tăiat sau fărâmiţat într-un alt mod, răsucit ori presat în bucăţi şi care poate fi
fumat fără prelucrare industrială ulterioară;
b) deşeuri de tutun puse în vânzare cu amănuntul care nu intră sub incidenţa alin. (2) şi
(3) şi care pot fi fumate. În sensul prezentului articol, deşeurile de tutun sunt considerate ca
fiind resturi de foi de tutun şi produse secundare obţinute la prelucrarea tutunului sau
fabricarea produselor din tutun.
c) orice produs care constă total sau parţial din alte substanţe decât tutunul, dar care
îndeplineşte, pe de altă parte, criteriile prevăzute la lit. a) sau b).”( art 20615 alin 4)
,,Se consideră tutun de fumat fin tăiat, destinat rulării în ţigarete:
a) tutunul de fumat aşa cum este definit la alin. (4), pentru care mai mult de 25% din
greutate o reprezintă particulele de tutun ce au o lăţime de tăiere sub 1,5 mm;
b) tutunul de fumat pentru care mai mult de 25% din greutate o reprezintă particulele
de tutun care au o lăţime de tăiere mai mare de 1,5 mm sau mai mult, dacă tutunul de fumat
este vândut ori destinat vânzării pentru rularea în ţigarete.” (art 20615 alin 5).
Pentru ţigarete, acciza datoratã se calculeazã astfel:
Acciza ţigarete = Acciza specificã + Acciza ad valorem
7
Din anul 2013, începând cu data de 1 aprilie a fiecãrui an, structura accizei totale se
modificã potrivit unei hotãrâri a Guvernului.
Acciza nu poate fi mai micã decât acciza minimã care, potrivit anexei 3, este în 2013
de 79 euro/1000 ţigarete.
Nivelul accizei specifice, exprimat în euro/1000 ţigarete, cu aplicabilitate de la 1
aprilie 2013 pânã la 31 martie 2014 inclusiv, a fost determinat utilizând urmãtoarea formulã:
Acciza specificã = acciza totalã la 1 aprilie 2013-(acciza ad valorem la 1 aprilie 2013
x WAP aferent anului 2012)
unde:
Acciza totalã la 1 aprilie 2013 =81,78 euro/1000 ţigarete conform Anexei 3
Acciza advalorem la 1 aprilie 2013 = 19%
WAPAn2012 = Preţ mediu ponderat cu amãnuntul calculat cf. art 177 alin 5 din Codul fiscal
WAPAn2012 = 131,9539 euro/1000 ţigarete (respectiv 11,9347 lei/pachet)
Drep urmare, nivelul accizei specifice aferent perioadei 1 aprilie 2013-31 martie 2014
este:
Acciza specificã = 81,78-(19%*131,95)
Acciza specificã =56,71 euro/1.000 ţigarete
Formula de calcul a accizei la ţigãri şi la tutun de fumat este:
Acciza =Acciza unitarã x Cursul de schimb (lei/euro) x Cantitatea (unitãţi de 1000 buc
ţigarete, respectiv kg)
Pentru ţigãri şi ţigãri de foi acciza unitarã este în 2013 de 64euro/1000 ţigarete iar
pentru tutun de fumat 81 euro/kg.
Calculul accizelor la alcool
a.Bere
Este supusã accizãrii berea ce are o concentraţie alcoolicã mai mare de 0,5% în volum.
Pentru berea produsã de micii producãtori independenţi şi care deţin instalaţii de
fabricaţie cu o capacitate nominalã ce nu depãşeşte 200.000 hl/an, se aplicã accize specifice
8
reduse. Acelaşi regim se aplicã şi pentru berea provenitã de la micii producãtori independenţi
din statele membre cu o capacitate nominalã ce nu depãşeşte 200.000 hl/an.
Beneficiazã de nivelul redus al accizelor toţi operatorii economici mici producãtori
care îndeplinesc cumulativ urmãtoarele condiţii:
-sunt operatori economici producãtori de bere care, din punct de vedere juridic şi
economic, sunt independenţi faţã de orice alt operator economic producãtor de bere;
-utilizeazã instalaţii fizice distincte de cele ale altor fabrici de bere;
-folosesc spaţii de producţie diferite de cele ale oricãrui alt operator economic
producãtor de bere;
-nu funcţioneazã sub licenţa de produs a altui operator economic producãtor de bere.
În situaţia în care antrepozitarul autorizat ca mic producător de bere îşi măreşte
capacitatea de producţie prin achiziţionarea de noi capacităţi sau extinderea celor existente,
acesta va înştiinţa în scris autoritatea vamală teritorială despre modificările produse, va
calcula şi va vărsa la bugetul de stat accizele, în cuantumul corespunzător noii capacităţi totale
de producţie, începând cu luna imediat următoare celei în care a avut loc punerea în funcţiune
a acesteia.
Mărirea capacităţii de producţie ca urmare a achiziţionării de noi capacităţi sau a
extinderii celor existente va fi notificată la autoritatea vamală teritorială în termen de 5 zile de
la producerea acesteia.
În situaţia în care antrepozitarul autorizat ca producător de bere îşi diminuează
capacitatea de producţie sub 200.000 hl/an prin dezafectarea sau vânzarea unei părţi din
capacitatea totală de producţie, acesta va înştiinţa în scris autoritatea vamală teritorială despre
modificările produse. Acest antrepozitar autorizat poate beneficia de nivelul redus de acciză
numai dacă îndeplineşte condiţiile prevăzute pentru micul producător de bere. În acest caz,
nivelul redus de acciză se va aplica începând cu luna imediat următoare celei în care a avut
loc constatarea faptică de către autoritatea vamală teritorială a veridicităţii informaţiilor
aferente modificărilor aduse.
Dacã diminuarea capacităţii de producţie se realizează prin dezafectarea instalaţiilor de
producţie, acestea vor fi sigilate de către autoritatea vamală teritorială
Este exceptatã de la plata accizelor berea fabricatã de persoana fizicã şi consumatã de
cãtre aceasta şi membrii familiei sale, cu condiţia sã nu fie vândutã.
9
Acciza la bere se determinã pe baza urmãtoarei formule:
A = C x K x R x Q,
unde:
A = cuantumul accizei
C = numărul de grade Plato
K = acciza unitară, în funcţie de capacitatea de producţie anuală, prevăzută la nr. crt. 1 din Anexa 1
R = cursul de schimb leu/euro
Q = cantitatea în hectolitri
Gradul Plato reprezintă greutatea de zahăr exprimată în grame, conţinută în 100 g de
soluţie măsurată la origine, la temperatura de 20 grade/4 grade C.
Concentraţia zaharometrică exprimată în grade Plato, în funcţie de care se calculează
şi se virează la bugetul de stat accizele, este cea înscrisă în specificaţia tehnică elaborată pe
baza standardului în vigoare pentru fiecare sortiment, care trebuie să fie aceeaşi cu cea
înscrisă pe etichetele de comercializare a sortimentelor de bere. Abaterea admisă este de 0,5
grade Plato.
Pentru anul 2013 acciza unitarã la bere este de 0,8228 euro/hl grad Plato şi de 0,473
euro/hl grad Plato pentru micii producãtori.
b.Vin
Codul fiscal prevede:
,,(…) vinurile sunt:
a) vinuri liniştite (…) care:
1. au o concentraţie alcoolică mai mare de 1,2% în volum, dar care nu depăşeşte 15%
în volum, şi la care alcoolul conţinut în produsul finit rezultă în întregime din fermentare; sau
2. au o concentraţie alcoolică mai mare de 15% în volum, dar care nu depăşeşte 18%
în volum, au fost obţinute fără nicio îmbogăţire şi la care alcoolul conţinut în produsul finit
rezultă în întregime din fermentare;
10
b) vinuri spumoase, (…) care:
1. sunt prezentate în sticle închise, cu un dop tip “ciupercă”, fixat cu ajutorul
legăturilor, sau care sunt sub presiune datorată dioxidului de carbon în soluţie egală sau mai
mare de 3 bari; şi
2. au o concentraţie alcoolică care depăşeşte 1,2% în volum, dar care nu depăşeşte
15% în volum, şi la care alcoolul conţinut în produsul finit rezultă în întregime din
fermentare.” (art 20611-alin 1)
Sun exceptate de la plata accizelor bãuturile fabricate de persoana fizicã şi consumate
de către aceasta şi membrii familiei sale, cu condiţia să nu fie vândut.
Pentru vinuri spumoase, băuturi fermentate spumoase şi produse intermediare formula
de calcul a accizei este:
A = K x R x Q,
unde:
A = cuantumul accizei
K = acciza unitară prevăzută la nr. crt. 2.2, 3.2 şi 4 din Anexa 1.
R = cursul de schimb leu/euro
Q = cantitatea în hectolitri
În anul 2013 acciza unitarã acciza unitarã este de 0 lei la vinurile liniştite şi de 34,05
euro/hl pentru cele spumoase.
c.Bãuturi fermentate
Codul fiscal prevede:
,,(…)băuturile fermentate, altele decât bere şi vinuri, reprezintă:
a) băuturi fermentate liniştite (…) având:
1. o concentraţie alcoolică ce depăşeşte 1,2% în volum, dar nu depăşeşte 10% în
volum; sau
2. o concentraţie alcoolică ce depăşeşte 10% în volum, dar nu depăşeşte 15% în
volum, şi la care alcoolul conţinut în produsul finit rezultă în întregime din fermentare;
11
b) băuturi fermentate spumoase (…) care sunt prezentate în sticle închise, cu un dop
tip “ciupercă”, fixat cu ajutorul legăturilor, sau care sunt sub presiune datorată dioxidului de
carbon în soluţie egală sau mai mare de 3 bari şi care:
1. au o concentraţie alcoolică care depăşeşte 1,2% în volum, dar nu depăşeşte 13% în
volum; sau
2. au o concentraţie alcoolică care depăşeşte 13% în volum, dar nu depăşeşte 15% în
volum, şi la care alcoolul conţinut în produsul finit rezultă în întregime din fermentare.” (art
20612-alin 1)
Calculul este asemãnãtor celui de la vin spumos.
În anul 2013 acciza unitarã este de 100euro/hl pentru bãuturile fermentate liniştite şi
de 45 euro/hl pentru cele spumoase.
d.Alcool etilic
Este supus accizelor numai cel care are o concentraţie mai mare de 1,2% în volum.
Alcoolul destinat consumului propriu al gospodãriilor individuale, în limita unei
cantitãţi echivalente cu cel mult 50 litri de produs pentru fiecare gospodãrie individualã pe an
cu concentraţia alcoolicã de 100% în volum se accizeazã prin aplicarea unei cote de 50% din
cota standard a accizei aplicatã alcoolului etilic, potrivit prevederilor din norme.
Pentru alcoolul etilic produs în micile distilerii, a cãror producţie nu depãşeşte 10 hl
alcool pur/an se aplicã accize specifice reduse. Beneficiazã de nivel redus al accizelor micile
distilerii care sunt independente din punct de vedere juridic şi economic de orice alte
distilerie, nu funcţioneazã sub licenţa de produs a unei alte distilerii şi îndeplinesc condiţiile
prevãzute de norme.
Pentru alcool etilic formula de calcul este:
A = (CxKxRxQ)/100
unde:
A = cuantumul accizei
C = concentraţia alcoolică exprimată în procente de volum
12
K = acciza specifică, în funcţie de capacitatea de producţie anuală, prevăzută la nr. crt. 5 din Anexa 1
R = cursul de schimb leu/euro
Q = cantitatea în hectolitri
În 2013 acciza unitarã este de 750 euro/hl alcool pur.
e.Cafea
Cafeaua este inclusã în categoria altor produse accizabile. Aceasta are acelaşi regim
din punctul de vedere al plãtitorului de accize, al exigibilitãţii şi al termenelor de platã ca şi
celelalte produse prezentate mai sus.
Acciza specificã este de 153euro/tonã pentru cafeaua verde, de 225 euro/tonã pentru
cafeaua prãjitã şi de 900 euro/tonã pentru cafeaua solubilã.
3.Obligaţiile plãtitorilor de accize
3.1 Plata accizelor la bugetul de stat
Accizele sunt venituri la bugetul de stat. Termenul de plată a accizelor este până la
data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care accizele devin exigibile, cu urmãtoarele
excepţii:
- în cazul furnizorilor autorizaţi de energie electrică sau de gaz natural, termenul de
plată a accizelor este data de 25 a lunii următoare celei în care a avut loc facturarea către
consumatorul final.
-în cazul importului unui produs accizabil, care nu este plasat într-un regim suspensiv
momentul plăţii accizelor este momentul înregistrării declaraţiei vamale de import.
-livrarea produselor energetice prevăzute la art. 206^16 alin. (3) lit. a) -e) din
antrepozite fiscale ori din locaţia în care acestea au fost recepţionate de către destinatarul
înregistrat se efectuează numai în momentul în care furnizorul deţine documentul de plată
care să ateste virarea la bugetul de stat a valorii accizelor aferente cantităţii ce urmează a fi
facturată. Cu ocazia depunerii declaraţiei lunare de accize se vor regulariza eventualele
13
diferenţe dintre valoarea accizelor virate la bugetul de stat de către beneficiarii produselor, în
numele antrepozitului fiscal ori al destinatarului înregistrat, şi valoarea accizelor aferente
cantităţilor de produse energetice efectiv livrate de aceştia, în decursul lunii precedente.
-în termen de cinci zile de la data la care au devenit exigibile în urmãtoarele situaţii:
a.în cazul pierderilor înregistrate într-un antrepozit fiscal autorizat pentru producţia
şi/sau depozitarea de produse accizabile cu nivele diferite de accize, acciza aferentă
pierderilor calculatã cu cota cea mai mare practicată în antrepozitul fiscal respectiv.
b.în cazul unui produs energetic pentru care acciza nu a fost anterior exigibilă şi care,
prin schimbarea destinaţiei iniţiale, este oferit spre vânzare sau utilizat drept combustibil ori
carburant, acciza devine exigibilă la data la care produsul energetic este oferit spre vânzare,
obligaţia plăţii accizei revenind vânzătorului, sau la data la care este utilizat drept combustibil
sau carburant, obligaţia plăţii accizei revenind utilizatorului.
c.în cazul pierderilor de produse intervenite pe parcursul transportului intracomunitar
al produselor accizabile în regim suspensiv de accize, la sosirea produselor în România, pe
baza documentelor justificative prezentate de primitor, autoritatea vamală teritorială va stabili
natura pierderilor şi regimul de admitere al acestora.
3.2 Depunerea declaraţiilor de accize
Orice plătitor de accize are obligaţia de a depune lunar la autoritatea competentă o
declaraţie de accize, indiferent dacă se datorează sau nu plata accizei pentru luna respectivă.
Prin excepţie, destinatarul înregistrat care primeşte doar ocazional produse accizabile
are obligaţia de a depune declaraţia de accize pentru fiecare operaţiune în parte.
Declaraţiile de accize se depun la autoritatea competentă, de către plătitorii de accize,
până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei la care se referă declaraţia.
Prin excepţie, orice persoană aflată în una dintre situaţiile prevăzute la art. 206^7 alin.
(7), (8) şi (9) din Codul fiscal are obligaţia de a depune imediat o declaraţie de accize la
autoritatea competentă.
14
În cazul deţinerii de produse accizabile în afara unui regim suspensiv de accize pentru
care accizele nu au fost percepute conform Codului fiscal şi în cazul producerii de produse
accizabile, inclusiv neregulamentarã, în afara unui regim suspensiv de accize, trebuie sã se
depunã imediat o declaraţie de accize la autoritatea fiscalã competentã, plata acesteia fãcându-
se în ziua lucrãtoare imediat urmãtoare celei în care a fost depusã declaraţia.
3.3 Documente fiscale
Orice plătitor de acciză care livrează produse accizabile unei alte persoane are
obligaţia de a-i emite acestei persoane o factură. Această factură trebuie să respecte
prevederile art. 155 din Codul fiscal. În cazul antrepozitarilor autorizaţi, destinatarilor
înregistraţi sau al expeditorilor înregistraţi, aceștia au obligaţia de a înscrie în facturi codul de
accize, la rubrica aferentă datelor de identificare.
Pentru livrările de produse accizabile efectuate din antrepozitele fiscale, cu excepţia
livrărilor în regim suspensiv de accize, factura trebuie să cuprindă distinct valoarea accizei
pentru fiecare produs sau, dacă nu se datorează accize în urma unei exceptări/scutiri,
menţiunea «exceptat/scutit de accize».
Pentru livrările de ţigarete, factura va cuprinde şi o rubrică aferentă preţului de vânzare
cu amănuntul declarat.
În cazul produselor accizabile, cu excepţia situaţiei în care produsele circulă în regim
suspensiv de accize, la transportul acestora de la antrepozitul fiscal către alte locuri proprii de
depozitare ale antrepozitarului autorizat, se va utiliza avizul de însoţire, în care se va înscrie și
valoarea accizei aferente cantităţilor de produse accizabile transferate.
Transportul produselor accizabile de la locul de recepţie deţinut de destinatarul
înregistrat către alte locuri proprii ale acestuia va fi însoţit de avizul de însoţire a mărfii în
care se va înscrie «accize percepute».
Avizul de însoţire în care acciza se evidenţiază distinct se utilizează și în cazul
produselor accizabile pentru care acciza devine exigibilă la momentul ieșirii din antrepozitul
fiscal, atunci când nu se emite factura la momentul expedierii către clienţi.
15
Avizul de însoţire în care se va înscrie «accize percepute» se utilizează și în cazul
livrării de produse accizabile pentru care acciza devine exigibilă la momentul primirii
acestora de către destinatarul înregistrat, atunci când nu se emite factura la momentul
expedierii către clienţi.
Mișcarea produselor accizabile în regim suspensiv de accize este însoţită întotdeauna
de documentul administrativ electronic tipărit.
Pe parcursul circulaţiei intracomunitare a produselor achiziţionate în România, pentru
care acciza a fost plătită în statul membru de expediere, documentele care vor însoţi
transportul sunt factura și documentul de însoţire reglementat la pct. 102 din normele de
aplicare a Codului fiscal sau un alt document comercial care să conţină aceleași informaţii din
documentul de însoţire.
3.4 Responsabilitãtile plãtitorilor de accize
Orice plătitor de accize poartă răspunderea pentru calcularea corectă şi plata la
termenul legal a accizelor către bugetul de stat şi pentru depunerea la termenul legal a
declaraţiilor de accize la autoritatea competentă, conform prevederilor Codului fiscal şi celor
ale legislaţiei vamale în vigoare.
Antrepozitarii autorizaţi pentru producţie şi pentru depozitare sunt obligaţi să depună
la autoritatea competentă o situaţie care să conţină informaţii cu privire la produsele
accizabile: stocul de materii prime şi produse finite la începutul perioadei de raportare,
achiziţiile de materii prime, cantitatea fabricată în cursul perioadei de raportare, stocul de
produse finite şi materii prime la sfârşitul perioadei de raportare şi cantitatea de produse
livrate, la termenul şi conform modelului prezentat în normele metodologice ale Codului
fiscal.
3.5 Contravenţii şi sancţiuni
Constituie contravenţii şi se sancţionează cu amendă de la 2.000 lei la 5.000 lei
următoarele fapte prevãzute în Codul fiscal la art 221^3:
a) nedepunerea la termenele prevăzute de lege sau depunerea cu date incomplete ori
nereale a situaţiilor de raportare;
b) neanunţarea autorităţii competente în termenul legal, potrivit prezentului titlu,
despre modificările aduse datelor iniţiale avute în vedere la eliberarea autorizaţiei;
16
c) schimbarea destinaţiei produselor accizabile deplasate în regim suspensiv de accize
cu nerespectarea condiţiilor prevăzute de lege;
d) refuzul operatorilor economici de a prelua şi de a distruge cantităţile confiscate de
tutun prelucrat, în condiţiile prevăzute de lege;
e) nerestituirea în vederea distrugerii a marcajelor neutilizate în termenul prevăzut în
prezentul titlu unităţii specializate pentru tipărirea acestora;
Următoarele fapte constituie contravenţii:
a) deţinerea de produse accizabile în afara unui regim suspensiv de accize pentru care
accizele nu au fost percepute în conformitate cu prezentul titlu;
b) deţinerea în afara antrepozitului fiscal sau comercializarea pe teritoriul României a
produselor accizabile supuse marcării, fără a fi marcate sau marcate necorespunzător ori cu
marcaje false;
c) practicarea, cu excepţia situaţiilor prevăzute de lege, de către producători,
importatori, operatori economici care realizează achiziţii intracomunitare sau de către
persoane care comercializează, sub orice formă, de preţuri de vânzare mai mici decât costurile
ocazionate de producerea, importul sau desfacerea produselor accizabile vândute, la care se
adaugă acciza şi taxa pe valoarea adăugată, dacă fapta nu a fost săvârşită astfel încât să
constituie infracţiune;
e) neutilizarea documentelor fiscale prevăzute în Codul fiscal;
f) neefectuarea, prin unităţi bancare, a decontărilor între operatorii economici plătitori
de accize şi operatorii economici cumpărători de produse accizabile, ca persoane juridice ce
desfăşoară operaţiuni cu produse accizabile;
g) amplasarea mijloacelor de măsurare a producţiei şi a concentraţiei alcoolice pentru
alcool etilic şi distilate în alte locuri decât cele prevăzute expres în prezentul titlu;
h) nesesizarea autorităţii competente în cazul deteriorării sigiliilor aplicate de către
aceasta;
17
i) transportul de produse accizabile în regim suspensiv de accize care nu este acoperit
de documentul administrativ electronic sau, după caz, de un alt document utilizat pentru acest
regim prevăzut în Codul fiscal;
j) primirea produselor accizabile în regim suspensiv de accize cu nerespectarea
cerinţelor prevăzute în prezentul titlu;
k) comercializarea în vrac şi utilizarea ca materie primă pentru fabricarea băuturilor
alcoolice a alcoolului etilic cu concentraţia alcoolică sub 96,00% în volum;
l) fabricarea de alcool sanitar de către alte persoane decât antrepozitarii autorizaţi
pentru producţia de alcool etilic;
m) denaturarea alcoolului etilic şi a altor produse alcoolice cu nerespectarea condiţiilor
şi procedurilor prevăzute în prezentul titlu;
n) comercializarea în vrac, pe piaţa naţională, a alcoolului sanitar;
n^1) utilizarea alcoolului scutit de la plata accizelor într-un alt scop decât cel pentru
care a fost acordată scutirea;
o) circulaţia şi comercializarea în vrac a alcoolului etilic rafinat şi a distilatelor în alte
scopuri decât cele expres prevăzute în prezentul titlu;
p) nerespectarea procedurii privind sigilarea şi desigilarea instalaţiilor de fabricaţie a
alcoolului şi distilatelor, prevăzută în prezentul titlu;
q) vânzarea ţigaretelor de către orice persoană la un preţ ce depăşeşte preţul de vânzare
cu amănuntul declarat;
r) vânzarea de către orice persoană a ţigaretelor pentru care nu s-au stabilit şi declarat
preţuri de vânzare cu amănuntul;
s) desfăşurarea activităţilor de distribuţie şi comercializare angro a băuturilor alcoolice
şi tutunului prelucrat cu nerespectarea obligaţiilor şi condiţiilor prevăzute în prezentul titlu;
ş) desfăşurarea activităţilor de comercializare în sistem angro şi/sau en detail a
produselor energetice - benzine, motorine, petrol lampant şi gaz petrolier lichefiat - cu
nerespectarea obligaţiilor prevăzute în acest sens în prezentul titlu;
18
t) comercializarea, prin pompele staţiilor de distribuţie, a altor produse energetice
decât cele din categoria gazelor petroliere lichefiate, benzinelor şi motorinelor, petrolului
lampant, precum şi a biocombustibililor, care corespund standardelor naţionale de calitate;
ţ) valorificarea produselor accizabile într-un antrepozit fiscal pentru care autorizaţia a
fost revocată sau anulată, fără notificarea autorităţii competente cu privire la virarea accizelor
la bugetul de stat;
u) vânzarea cu amănuntul din antrepozitul fiscal a produselor accizabile, cu excepţiile
prevăzute de lege;
v) achiziţionarea produselor accizabile de la persoane care desfăşoară activităţi de
distribuţie şi comercializare angro a băuturilor alcoolice şi tutunului prelucrat, respectiv
comercializare în sistem angro a produselor energetice - benzine, motorine, petrol lampant şi
gaz petrolier lichefiat - şi care nu respectă condiţiile sau obligaţiile prevăzute la art. 206^69
alin. (2) şi (4) din Codul fiscal, după caz;
w) deţinerea în scopuri comerciale, cu neîndeplinirea cerinţelor prevăzute în prezentul
titlu, a produselor accizabile care au fost deja eliberate pentru consum într-un alt stat membru.
x) producerea de vinuri liniștite, sub limita de 1.000 hl de vinuri liniștite pe an, fără
înregistrarea la autoritatea vamală teritorială.
(3) Contravenţiile prevăzute la mai sus se sancţionează cu amendă de la 20.000 lei la
100.000 lei, precum şi cu:
a) confiscarea produselor
b) confiscarea cisternelor, recipientelor şi mijloacelor de transport utilizate în
transportul produselor accizabile;
c) suspendarea activităţii de comercializare a produselor accizabile pe o perioadă de 1
- 3 luni, în cazul comercianţilor în sistem angro şi/sau en detail, pentru situaţiile prevăzute la
lit. b), s), ş) şi t);
d) oprirea activităţii de producţie a produselor accizabile prin sigilarea instalaţiei, în
cazul producătorilor, pentru situaţiile prevăzute la lit. h), n), o) şi p).
19
Contravenientul poate achita, pe loc sau în termen de cel mult 48 de ore de la data
încheierii procesului-verbal ori, după caz, de la data comunicării acestuia, jumătate din
minimul amenzii prevăzute la art. 221^3, agentul constatator făcând menţiune despre această
posibilitate în procesul-verbal.
4. Exemple de calcul al accizelor
a.Exemplu de calcul privind accizele la bãuturi spirtoase:
Să se determine acciza datorată pentru o cantitate de 15.000 sticle de 0,7 litri de rachiu
cu o concentraţie alcoolică de 25%. Determinaţi acciza de platã.
Rezolvare:
Datã fiind concentraţia alcoolicã, rachiul se încadreazã la categoria alcool etilic
potrivit art. 206^14 din Codului fiscal. Acciza se calculeazã astfel:
Acciza pt alcool etilic = Acciza unitarã x Concentraţia alcoolicã x Cursul de schimb x
Cantitatea
Acciza unitarã = 750 euro/hl
Concentraţia alcoolicã = 25%
Cursul de schimb = 4,5223 lei/euro (curs stabilit la 01.10.2012 pentru tot parcursul
anului 2013)
Cantitatea (hl)= (15.000 x 0,7 l ) / 100 l/hl = 105 hl
Acciza pt alcool etilic = 750 euro/hl x 25% x 4,5223 lei/euro x 105 hl
Acciza pt alcool etilic = 89.032,78 lei
Înregistrarea accizei:
20
Sume Simbol şi denumire cont D Simbol şi denumire cont C Sume
89.032,78 lei
635
Cheltuiala cu alte impozite, taxe şi alte vãrsãminte
asimilate
=
446
Alte impozite, taxe şi alte vãrsãminte asimilate
89.032,78 lei
b.Exemplu de calcul privind accizele la bere
Să se determinare acciza în cazul berii cunoscând următoarele date: eliberarea în
consum are loc în luna martie 2013, cantitatea 1.500 sticle a 0,33 litri, numărul de grade
Plato 8. Acciza unitară este cea aplicabilã pentru micii producãri independenţi şi cursul de
schimb este cele prevăzut de Codul Fiscal.
Rezolvare:
Potrivit Codului fiscal, acciza se calculeazã astfel:
Acciza pt bere =Numãrul de grade Plato x Acciza unitarã x Curs valutar x Cantitatea
în hectolitri
Numãrul de grade Plato = 8
Acciza unitarã = 0,473 euro/hl (valabilã doar pt. micii producãtori, adicã pentru acei
producãtori ce deţin instalaţii de fabricaţie cu o capacitate nominalã ce nu depãşeşte 200.000
hl/an)
Curs valutar = 4,5223 lei/euro (curs stabilit la 01.10.2012 pentru tot parcursul anului
2013)
Cantitatea (hl) = (1.500 sticle * 0,33 l)/100 l/hl = 495 l/100 l/hl = 4,95 hl
Acciza pt bere = 8 x 0,473 euro/hl x 4,5223 lei/euro x 4,95 hl
Acciza pt bere= 84,71 lei
Înregistrarea accizei:
21
Sume Simbol şi denumire cont D Simbol şi denumire cont C Sume
84,71 lei
635
Cheltuiala cu alte impozite, taxe şi alte vãrsãminte
asimilate
=
446
Alte impozite, taxe şi alte vãrsãminte asimilate
84,71 lei
c. Exemplu de calcul privind accizele la vin
O societate comercială A produce o cantitate de 3.000 sticle de vin spumos a 0,75
l/sticlă la un preţ de producţie de 11 lei/sticlă şi o concentraţie alcoolicã de 11%. Societatea A
vinde către societatea B cele 3.000 de sticle în luna aprilie 2013. Determinaţi valoarea accizei
şi a TVA aferente lunii aprilie pe care trebuie să le declare societatea la administraţia
financiară, dacă aceasta nu mai realizează nici o altă operaţiune în luna aprilie 2013.
Rezolvare:
Potrivit Codului fiscal, acciza se calculeazã astfel:
Acciza pt vin spumos = Acciza unitarã(euro/hl) x Curs valutar x Cantitatea în
hectolitri
Acciza unitarã = 34,05 euro/hl pt vinurile spumoase
Curs valutar = 4,5223 lei/euro (curs stabilit la 01.10.2012 pentru tot parcursul anului
2013)
Cantitatea (hl) = (3.000 x 0,75 l/sticlã ) / 100 l/hl = 2.250 l/100 l/hl = 22,5 hl
Acciza pt vin spumos = 34,05 euro/hl x 4,5223 lei/euro x 22,5 hl
Acciza pt vin spumos = 3.464,65 lei
Înregistrarea accizei:
22
Sume Simbol şi denumire cont D Simbol şi denumire cont C Sume
3.464,65 lei
635
Cheltuiala cu alte impozite, taxe şi alte vãrsãminte
asimilate
=
446
Alte impozite, taxe şi alte vãrsãminte asimilate
3.464,65 lei
TVA colectatã= Baza de impozitare x Cota TVA
Baza de impozitare = (Cantitatea vândutã x Preţul de vânzare ) + Acciza pt vin
spumos
Baza de impozitare = (3.000 sticle x 11 lei/sticlã ) + 3.464,65 lei
Baza de impozitare = 36.464,65 lei
TVA colectatã = 36.464,65 lei x 24%
TVA colectatã = 8.751,52 lei
d. Exemplu de calcul privind accizele la tutun
Un agent economic produce în august 2012 un numãr de 20.000 de pachete de
ţigarete a 20 de ţigarete fiecare. Preţul maxim cu amãnuntul declarat de agentul economic
este de 18 lei/pachet. Determinaţi acciza totalã.
Rezolvare:
Acciza totalã = Acciza specificã + Acciza ad valorem
Acciza specificã = Acciza unitarã x Cursul de schimb x Cantitatea
Acciza unitarã = 53,18 euro/1000 ţigarete (valoare stabilitã pentru perioada
01.07.2012-30.03.2013)
Cursul de schimb = 4,3 lei/euro (curs stabilit la 01.10.2011 pentru tot parcursul anului
2012)
23
Cantitatea =unitãţi de 1.000 buc de ţigarete = (20.000 pachete *20
ţigarete/pachet)/1.000 buc ţigarete
Cantitatea = 400.000/1.000
Cantitatea =400 unitãţi de 1.000 buc ţigarete
Rezultã cã:
Acciza specificã = 53,18 euro/1.000 ţigarete x 4,3 lei/euro x 400
Acciza specificã = 91.469,6 lei
Acciza ad valorem = procentul legal x preţul de vânzare cu amãnuntul al ţigaretelor
eliberate pt consum x numãrul de pachete
Procentul legal = 20% (valoare stabilitã pentru perioada 01.07.2012-30.06.2013)
Preţul de vânzare= 18 lei/pachet
Numãrul de pachete = 20.000
Acciza ad valorem = 20% x 18 lei/pachet x 20.000 pachete
Acciza ad valorem = 72.000 lei
Acciza totalã = Acciza specificã + Acciza ad valorem
Acciza totalã = 91.469,6 lei + 72.000 lei
Acciza totalã =163.469,6 lei
Înregistrarea contabilã:
24
Sume Simbol şi denumire cont D Simbol şi denumire cont C Sume
163.469,6 lei
635
Cheltuiala cu alte impozite, taxe şi alte vãrsãminte
asimilate
=
446
Alte impozite, taxe şi alte vãrsãminte asimilate
163.469,6 lei
e.Exemplu de calcul privind accizele la cafea
Un agent economic produce 500 kg de cafea verde şi o tonã de cafea prãjitã.
Determinaţi acciza de platã.
Rezolvare:
Acciza pt cafea verde=Acciza untitarã (eur/tonã) x Cursul de schimb x Cantitatea
Acciza unitarã = 153 euro/tonã pt cafeaua verde
Curs valutar = 4,5223 lei/euro (curs stabilit la 01.10.2012 pentru tot parcursul anului
2013)
Cantitatea (tone) = 500 kg/1.000 kg = 0,5 tone
Acciza pt cafea verde = 153 euro/t x 4,5223 lei/euro x 0,5 tone
Acciza pt cafea verde= 345,96 lei
Sume Simbol şi denumire cont D Simbol şi denumire cont C Sume
345,96 lei
635
Cheltuiala cu alte impozite, taxe şi alte vãrsãminte
asimilate
=
446
Alte impozite, taxe şi alte vãrsãminte asimilate
345,96 lei
Acciza pt cafea prãjitã=Acciza untitarã (eur/tonã) x Cursul de schimb x Cantitatea
Acciza unitarã =225 euro/tonã pt cafeaua prãjitã
Curs valutar = 4,5223 lei/euro (curs stabilit la 01.10.2012 pentru tot parcursul anului
2013)
25
Cantitatea (tone) = 1 tonã
Acciza pt cafea prãjitã = 225 euro/t x 4,5223 lei/euro x 1 tonã
Acciza pt cafea prãjitã= 1.017,52 lei
Sume Simbol şi denumire cont D Simbol şi denumire cont C Sume
1.017,52 lei
635
Cheltuiala cu alte impozite, taxe şi alte vãrsãminte
asimilate
=
446
Alte impozite, taxe şi alte vãrsãminte asimilate
1.017,52 lei
26
5.Anexe
ANEXA 1 Nr. crt.
Denumirea produsului sau a grupei de produse
U.M.Acciza (echivalent
euro/U.M.)0 1 2 3
Alcool și băuturi alcoolice1 Bere din care: hl/1 grad Plato 1) 0,8228
1.1. Bere produsă de micii producători independenți
0,473
2Vinuri
hl de produs2.1. Vinuri liniștite 0,002.2. Vinuri spumoase 34,05
3
Băuturi fermentate, altele decât bere și vinuri
hl de produs3.1. liniștite 100,003.2. spumoase 45,00
4 Produse intermediare hl de produs 165,00
5Alcool etilic
hl de alcool pur 2)750,00
5.1. Alcool etilic produs de micile distilerii 475,00Tutun prelucrat
6 Țigarete 1.000 țigarete 48,50 + 22%*)7 Țigări și țigări de foi 1.000 bucăți 64,00
8Tutun de fumat fin tăiat, destinat rulării în țigarete
kg 81,00
9 Alte tutunuri de fumat kg 81,00Produse energetice
10 Benzină cu plumbtonă 547,00
1.000 litri 421,19
11 Benzină fără plumbtonă 467,00
1.000 litri 359,59
12 Motorinătonă 391,00
1.000 litri 330,39513 Păcură 1.000 kg
13.1. utilizată în scop comercial 15,0013.2. utilizată în scop necomercial 15,00
14 Gaz petrolier lichefiat 1.000 kg14.1. utilizat drept combustibil pentru motor
128,26
14.2. utilizat drept combustibil pentru încălzire
113,50
14.3. utilizat în consum casnic*3) 0,0015 Gaz natural GJ
15.1. utilizat drept combustibil pentru motor
2,60
15.2. utilizat drept combustibil pentru încălzire
27
15.2.1. în scop comercial 0,1715.2.2. în scop necomercial 0,32
16 Petrol lampant (kerosen)*4)16.1. utilizat drept combustibil pentru motor
tonă 469,89
1.000 litri 375,9116.2. utilizat drept combustibil pentru încălzire
tonă 469,89
1.000 litri 375,9117 Cărbune şi cocs GJ
17.1. utilizat în scop comercial 0,1517.2. utilizat în scop necomercial 0,30
18 Energie electrică MWh18.1. utilizată în scop comercial 0,5018.2. utilizată în scop necomercial 1,00
1) Gradul Plato reprezintă greutatea de zahăr exprimată în grame, conținută în 100 g de soluție măsurată la origine la temperatura de 20°/4° C.
2) Hl de alcool pur reprezintă 100 litri alcool etilic rafinat, cu concentrația de 100% alcool în volum, la temperatura de 20° C, conținut într-o cantitate dată de produs alcoolic.
3) Prin gaze petroliere lichefiate utilizate în consum casnic se înțelege gazele petroliere lichefiate, distribuite în butelii tip aragaz. Buteliile tip aragaz sunt acele butelii cu o capacitate de până la maximum 12,5 kg.
4) Petrolul lampant utilizat drept combustibil de persoanele fizice nu se accizează.
ANEXA 2 Nr. Crt.
Denumirea produsului sau a grupei de produse U.M. Acciza- euro/U.M. -
1. Cafea verde tonă 1532. Cafea prăjită, inclusiv cafea cu înlocuitori tonă 2253 Cafea solubilă tonă 9004 Bere hl de produs 105 Băuturi fermentate, altele decât bere şi vinuri hl de produs 25
.
28
ANEXA 3
Data de implementare
2013 2014 2015 2016 2017 2018
1aprilie
1aprilie
1aprilie
1aprilie
1aprilie
1aprilie
1 2 3 4 5 6 7
Acciza minimă (euro/1.000 țigarete)
79,00 81,50 84,00 86,50 89,00 90,00
Acciza ad valorem % 19 18 17 16 15 14
Acciza totală (euro/1.000 țigarete)
81,78 84,37 86,96 89,55 92,14 93,18
Acciza specifică (euro/1.000 țigarete)
X1) X1) X1) X1) X1) X1)
1) Se determină în funcție de prețul mediu ponderat de vânzare cu amănuntul aferent anului precedent, acciza ad valorem și acciza totală.
29
6. Bibliografie
a.Răileanu, V., Răileanu A. -,,Abordări contabile şi fiscale privind impozitele şi taxele”
Ed. Economică, Bucureşti 2009, pg. 121-133
b.Ţâţu L. şi colectiv - ,,Fiscalitate de la lege la practică”
Ed. C.H. BECK, Bucureşti 2010, pg. 113-127
c. www.anaf.ro
d.www.tribunaeconomica.ro
30