7/25/2019 IC-bilet 3

1/58

COMPLEX TOPICS FOR WRITE EXAM NO.3

BILET COMPLEX PENTRU EXAMEN SCRIS NR.3

Preliminar:PRINCIPIUL TRANSFERULUI ENERGETIC si cicll s!lar "n#amen$al%BET&E'.

(.)alrile Marii Ne*re. Gene+a si $i,ri #e -a+a.SPECTRUL ENERGETIC UUAL.

/.0inamica $armli r!manesc in +!na Fale+a S#.

3.SISTEMUL BRA1E. C!nce,$e si "en!mene #e -a+a.

2. GULF STREAM. Genesis an# n!rmala-n!rmal -e4a5i!r.

Preliminar:PRINCIPIUL TRANSFERULUI ENERGETIC si ciclul solarfundamental(BETE!"

Transferuri ener#etice

Relatiile dintre oameni si #ru$uri de oameni (su%ete si com$le&e de su%ete!sunt manifestate $rin transferuri ener#etice' care actiea)a dierse$otentiale ale matricei $lanului *)ic" Transferurile $ot * de mai multe feluri'dintre care mentionam aici transferul de #anduri ($rin tele$atie! si transferulsentimentelor+emotiilor ($rin em$atie!"

In acest fel se e&$lica cum uneori stim ce urmea)a sa ne s$una cinea saucum uneori ne simtim intr,un anumit fel atunci cand $reluam emotiile celorde lan#a noi" Transferam ener#ie $ermanent' indiferent daca suntemconstienti sau nu des$re aceasta" Pentru a eolua s$iritual in conditii o$time'este necesar sa deenim constienti de aceste transferuri ener#etice' sa stimcand sa acce$tam si cand sa res$in#em ceea ce se transfera catre noi"

Transferul ener#etic intre su%ete conduce a$oi la mai multe dinamici $osi-ile'cum sunt adau#area' modi*carea' inte#rarea' re.ectarea' de%ectia'

transmutarea sau ini)i-ilitatea fata de ener#ia res$ectia" In insemnarile$recedente $e tema dinamicilor ener#etice au fost discutate re.ectarea'de%ectarea' transmutarea si ini)i-ilitatea fata de ener#ia transferata" Inaceste ca)uri' ener#ia trimisa catre un su%et nu a deenit $arte inte#ranta amatricei sale ener#etice"

7/25/2019 IC-bilet 3

2/58

In ca)ul $roceselor de adau#are' modi*care si inte#rare' ener#ia trimisacatre un su%et (sau #ru$ de su%ete! deine $arte inte#ranta a matriceiener#etice a su%etului res$ecti"

a! adau#area ener#iei

Se $etrece atunci cand acce$tam ener#ia transferata si o incor$oram incam$ul nostru ener#etic" Acesta este ca)ul standard de $reluare a ener#iiloraltcuia" /e o-icei creea)a stari de confu)ie si ameteala cu e&ce$tia ca)uluiin care ener#ia $rimita este com$ati-ila in totalitate cu a noastra"

Aem de e&em$lu situatii in iata cand oamenii din .urul nostru nu sunt 0112asa cum ne,am dori (un sef autoritar' un sot+sotie ce doresc sa controle)e'cole#i sau ecini de factura foarte diferita! dar cu care tre-uie sa neinterfatam cuma' ceea ce im$lica acce$tarea unor ener#ii nu tocmaiconforme cu con*#uratia noastra ener#etica" Sa ii s$unem armoni)are" Inaceste situatii' este -ine sa ne reamintim inatatura care s$une: 3 Fii inaceasta lume dar nu a$artine ei3" Cu alte cuinte armoni)area este redusa laminimum necesar c4estiunilor esentiale" 5editatiile si te4nicile de $uri*care$eriodice a.uta de asemenea foarte mult" Si nu in ultimul rand' tre-uie sa$riim si in interiorul nostru sa edem ce mai e de indecat $e acolo"

-! modi*carea ener#iei

/aca aem su*cienta constienta' $utem modi*ca ener#ia transmisa $entru ase im-ina mai frumos cu matricea ener#etica $ersonala" In ca)ul in care maiaem in su%et $ro#rame si conditionari ne#atie' este $osi-il sa modi*camener#ie $o)itia transmisa catre noi $entru a se conforma ne#atiitatii dininterior" Un e&em$lu ar * atunci cand cinea doreste cu adearat sa ne a.ute'dar noi o luam dre$t critica si .udecata"

E&ista $osi-ilitatea sa modi*cam ener#ie ne#atia trimisa catre noi astfelincat sa o $reluam fara a ne atama" 5ulti dintre noi facem asta din cand incand atunci cand $reluam cate un $ic din 6arma colectia" Un e&em$lu ar *

atunci cand $reluam o $arte din furia cuia si o $lasam in aura noastra intr,un fel care sa nu ne $roduca atamari"

In ca)ul lucram intr,o institutie cu se* autoritari' $utem modi*ca aceastaener#ie in asa fel incat sa ne faca mai $uternici si mai calmi in fata lor" Atuncicand reusim sa edem $erfectiunea /iina si frumosul in orice situatie(a)and $o)a mai mare a lucrurilor!' modi*cam ener#ia ne#atia a situatiei

7/25/2019 IC-bilet 3

3/58

intr,o ener#ie mai armonioasa in aura noastra' cu $otentialul de a modi*ca sistarea de s$irit a 3a#resorului3 (nu este #arantat ca se intam$la asa si $entrua#resorul ener#etic' de$inde de li-erul lui ar-itru!"

c! inte#rarea ener#iei

La un moment dat' deenim ca$a-ili sa inte#ram ener#ia transferata' cu saufara a * modi*cata' in matricea ener#etica a su%etului nostru" In aceastasituatie' ener#ia inte#rata nu mai $oate * recunoscuta ca si ener#ie strainain aura" Putem de e&em$lu sa adau#am ener#ie transmisa de un alt su%et'sa o modi*cam si sa o inte#ram in *inta noastra intr,un mod care sa *e-ene*c atat $entru noi cat si $entru su%etul res$ecti"

Fiinte de Lumina din $lanurile Celeste si /umne)eiesti transfera ener#ie sicunoastere catre cei ce sunt desc4isi $rin $rocesul inte#rarii" Procesul nu

tre-uie confundat cu dorinta de control sau s$alare de creier" In acesteca)uri' cel care trimite ener#ia incearca sa o forte)e sa intre in matriceaener#etica a destinatarului' deseori cu sco$ul de a declansa un anumitras$uns sau reactie (seamana cuma cu reclamele din mass media 7!" Intr,untransfer ener#etic iluminat' sco$ul este radianta de Lumina' Iu-ire siCom$asiune' cu res$ectarea Li-erului Ar-itru"

Uneori' ne dam seama -rusc ca aem cunoastere de care nu eram constientiinainte" Acesta este un $osi-il semn ca am inte#rat ener#ie transmisa de#4i)ii nostri de Lumina ($ac4ete ener#etice cu informatie!" /esi in modul cel

mai inalt' toata cunoasterea e&ista in inre#istrarile A6as4a din $lanurilecau)ale' din $ers$ectia mintii' cunoasterea este do-andita $rin contacttele$atic cu *inte din diferite $lanuri si dimensiuni (inclu)and as$ectelenoastre su$erioare' cele denumite Su$ra Eu!"

888Adau#at de mine888

Ener#ia

9rice #est' oricat de neinsemnat' necesita un consum de ener#ie: a$rinderea luminiiori mancatul de ciocolata $resu$un un consum de ener#ie" La fel mersul cu masinasau aler#atul $e o distanta de 11 de metri" Pe Pamant' Soarele este sursa$rimordiala de ener#ie" /aca ener#ia e&ista $retutindeni' daca ea este cau)a afoarte multe efecte' a o de*ni nu este usor" In termeni #enerali' se numeste ener#ieceea ce $oate $roduce un lucru mecanic" ;antul inarte $aletele unei instalatiieoliene: antul este in acest ca) o sursa de energie mecanica" Rasnitul cafelei cuo rasnitoare conectata la o $ri)a de current $resu$une utili)area ener#iei electrice"Cu a.utorul luminii' $lantele $roduc frun)e' %ori si fructe: lumina este o sursa

7/25/2019 IC-bilet 3

4/58

de energie radianta. Aceste e&em$le ne arata ca ener#ia $oate e&ista su- diferiteforme: mecanica' electrica' radianta "Cea mai micamodi*care $oate duce la rea$aritia ei su- o forma actia" /aca' de $ilda' se taieca-lul' #reutatea ridicata de macara cade si $oate s$ar#e un $lafon" In acest ca)'*)icianul a s$une ca s,a eli-erat ener#ia cinetica' sau ca ener#ia $otentiala s,atransformat in ener#ie cinetica" /e fa$t' atat ener#ia $otentialacat si ener#iacinetica sunt doua forme ale aceleiasi ener#ii' ener#ia mecanica" /e *ecare datacand ener#ia mecanica determina miscare' aceasta este in mod inaria-il insotitade frecare"Aceasta frecare duce la de#a.area de caldura" Astfel' stran#erea unei

frane $e roata unei -iciclete $roduce incetinirea (consumare de ener#ie mecanica!si incal)irea $atinei franei (a$aritia ener#iei termice!" In acest ca)' ener#ia termicanu a $roduce un lucru mec4anic' ci este doar eli-erata in atmosfera"

Conservarea energiei

Ener#ia se transforma' dar ea nu $oate * nici creata nici distrusa: acesta este$rinci$iul conserarii ener#iei' $rinci$iu fondat de Antoine Laurent de Laoisier(0?@,0?! c4emist france) si fondatorul c4imiei moderne" El este autorule&$resiei =nimic nu se $ierde' nimic nu se crea)a>" Uniersul contine o cantitatedata de ener#ie' care ramane constanta"Pe $arcursul diferitelor transformari'

cantitatea de ener#ie *nala' ramane e#ala cu cantitatea de ener#ie initiala"

Ener#ia mecanica

Uniersul este alcatuit din cor$uri a%ate in miscare" Pamantul se roteste in .urulSoarelui' oamenii se de$lasea)a cu masina< C4iar si o-iectele care $ar immo-ile'cum ar * o carte ase)ata $e masa' sunt in realitate formate din$articule ini)i-ilea%ate intr,o $ermanenta i-ratie"

7/25/2019 IC-bilet 3

5/58

Ciclul solar

Ciclul solar sau ciclul actiitii solare este o ariaie $eriodic a radiaieisolare' ariaie care determin sc4im-ri climatice $e PmDnt"

Ciclul solar are o durat medie de 00' ani' ns se cunosc i cicluri solare cudurate ntre H i 0 ani" Se $resu$une c un ciclu solar este determinat decDm$ul ma#netic al Soarelui' care se inersea) o dat la 00 ani' un cicluma#netic com$let durDnd de fa$t de ani" Actiitatea solar estecaracteri)at $rin numrul de $ete solare' numrul de eru$ii solare iradiaia solar" Cel mai -un indice este considerat cel al radiaiei de 'H G)'adic al radiaiei cu lun#imea de und de 01'? cm"

Jn afar de ciclul cu durata de de ani e&ist i ariaii cu $erioad mare detim$" Jn *#ura alturat se o-ser scderea numrului de $ete solare n adoua .umtate a secolului al K;II,lea"

Corelaia dintre radiaie, numrul petelor solare, erupiile solare i radiaia din banda de

10,7 cm.

7/25/2019 IC-bilet 3

6/58

Numrul petelor solare n ultimii 400 de ani.

Al ,lea ciclu solar

Al ,lea ciclu solar este al ,lea ciclu solar de du$ 0?' cDnd a nce$utnre#istrarea o-seraiilor astronomice asu$ra $etelor solare" Este ciclul solarcurent' el a nce$ut la H ianuarie 11H" 5a&imum solar al acestui ciclu este$ro#no)at n 10@"

Subiectul 1

1.Valurile Marii Negre. Geneza si tipuri debaza.!ECT"#$ ENE"GET%C #'$.

;alul este unda format la su$rafaa mrilor sau oceanelor $rin micareaoscilatorie a a$ei' datorit Dntului sau cutremurelor"

Un al (sinonim tala)! este o ondulaie a unei su$rafee ntinse de a$ (lac'mare' ocean!' ca re)ultat al micrilor de oscilaie determinate de aciuneaDntului' de cutremure' de ariaia -rusc a $resiunii atmosferice' de atracia

Lunii i Soarelui i de de$lasarea unei nae $rin a$"

(up) cauzele care le dau na*tere, deosebim+

a! aluri de Dnt

-! aluri seismice

7/25/2019 IC-bilet 3

7/58

c! aluri anemo-arice

d! aluri de maree

e! aluri de na"

;alurile de Dnt se formea) n urma aciunii intermitente a Dntului asu$rastratului de a$ de la su$rafaa mrii a%at n stare de re$aus" Aceastaciune const ntr,o a$sare' concomitent cu frecarea maselor de aer nmicare de $articulele de a$' care sunt scoase din $o)iia de ec4ili-ra ideterminate s e&ecute o micare de oscilaie" Iniial se formea) ncreiturimici' numite Maluri ca$ilare3 care' la ncetarea Dntului' se amorti)ea)datorit tensiunii su$er*ciale" /ac Dntul se intensi*c i acionea) untim$ mai ndelun#at' dimensiunile alurilor cresc' ele transformDndu,se naluri #raitaionale"

Valurile gravitaionale sunt denumite:

a! aluri li-ere (free aes!' care du$ ncetarea Dntului i micorea)tre$tat dimensiunile' consumDnd ener#ia nma#a)inat n $rocesul de frecarentre ele a moleculelor de a$ i

-! aluri forate (forced aes!' care continu s se de)olte' ca urmare a$ersistenei i intensi*crii Dntului' transformDndu,se n Maluri de furtun3"

La alurile de furtun' crestele sunt s$ul-erate de Dnt' iar $e $antele lor

a$ar $ete al-e de s$um numite M-er-eci3 (4ite 4orses! nce$Dnd cua#itaia de #radul 01' crestele alurilor foarte nalte cad s$re nainte(deferlea)! cu )#omot caracteristic' asemntor unui mu#et $uternic" /u$ncetarea Dntului' alurile de furtun trec ntr,o fa) de sta-ili)are' cDndforma lor deine re#ulat' iar dimensiunile lor nu se modi*c un tim$ maindelun#at aceste ondulaii re#ulate formea) o a#itaie a mrii numitM4ul3"

(in punctul de vedere al formei, valurile pot -+

a! -idimensionale O la care crestele sunt foarte lun#i i $aralele ntre ele

-! tridimensionale O care n afar de creste lun#i se caracteri)ea) i $rintr,o lun#ime mare i

c! i)olate O la care creasta are form de cu$ol' *ind li$site de sco-ituri"

Mai deosebim+

7/25/2019 IC-bilet 3

8/58

7/25/2019 IC-bilet 3

9/58

;alorile ma&ime ale lun#imii alurilor determinate $e -a)a unor numeroaseo-seraii sunt urmtoarele:

0?1m n -a)inul nordic al 9ceanului Atlantic

0 m n -a)inul sudic al aceluiai ocean@@ m n 9ceanul Paci*c

@ m n -a)inul sudic al 9ceanului Indian"

!erioada valului(n en#le) ae $eriod! este interalul de tim$ contat nsecunde n care dou creste succesie de al trec $rin dre$tul unui $unct *&de o-seraie sau tim$ul necesar ca o creast de al s $arcur# o distane#al cu lun#imea alului"

"e0eia valurilor(n en#le) ae re%e&ion! este fenomenul de res$in#erea alurilor de ctre $eretele ertical al construciilor 4idrote4nice sau alfale)elor a-ru$te n )one cu adDncimi mari" Jn cadrul acestui fenomen are loccom-inarea alurilor re%ectate cu cele incidente' lund natere o a#itaie$uternic numit Mcla$oti3 sau Mresac3' deose-it de $ericuloas n unele-a)ine $ortuare' $entru naele staionate la c4eu" Re%e&ia alurilor are loc in )ona central a unui ciclon tro$ical' unde se $roduce o a#itaie a mriifoarte $uternic din cau)a alurilor care se $ro$a# din direcii diferite"

"efracia valurilor(n en#le) ae refra&ion! este sc4im-area direciei de

$ro$a#are a alurilor ori de cte ori frontul acestora se a$ro$ie de liniacoastei su- un un#4i de nclinare" Jn cadrul acestui fenomen are loc omodi*care a lun#imii alurilor' a cror creast n *nal ca$t o orientare$aralel cu linia coastei"

7/25/2019 IC-bilet 3

10/58

7/25/2019 IC-bilet 3

11/58

7/25/2019 IC-bilet 3

12/58

Potenialul energetic al valurilor marine

;alurile marine sunt re)ultatul com-inaiei dintre aciunea Dnturilor' a#raitaiei i a tensiunii su$er*ciale de la su$rafaa mrii"

7/25/2019 IC-bilet 3

13/58

Ener#ia alurilor marine este o form indirect de ener#ie solar" Jncl)ireadiferit a unor mase mari de a$ din oceanul $lanetari din su$rafaauscatului conduce la a$ariia Dnturilor" ;Dnturile care su% $este marintinderi de a$ transmit o $arte din ener#ia lor acestora' #enerDnd alurilecare se formea) la su$rafaa mrilor i oceanelor i se ndrea$t s$re rm

'vanta2ele energiei valurilor+

Este o forma de ener#ie re#enera-il i ine$ui)a-il

;alurile nma#a)inea) un imens $otenial ener#etic

Are un caracter ne$oluant

Nu $re)int #reuti deose-ite n e&$loatare

Este #ratuit' $oate * folosit de oricine' oriunde $e su$rafaa oceanului$lanetar

Nu necesit c4eltuieli im$ortante de trans$ort i distri-uie nainte de a *folosit

Este nma#a)inat n cele 011 milioane de miliarde de tone de a$ careaco$er dou treimi din su$rafaa Pmantului

Reali)area centralelor marine nu im$lic scoaterea din u) a terenurilora#ricole' industriale sau a ae)rilor umane' utili)Dnd astfel )one $ractic

nentre-uinate"

(ezavanta2ele energiei valurilor+

Are un caracter aleator' manifestat $rin ariaia continu a elementelorcaracteristice alurilor

Este de$endent de anotim$ i de am$lasament

Are' deocamdat' un $re ridicat n com$araie cu ener#ia $roenit dinsursele clasice

Are un im$act i)ual i *)ic asu$ra 4a-itatului marin

Pot e&ista anumite scur#eri to&ice ale lic4idelor folosite la construciadis$o)itielor de ca$tare

Con%ictul cu naele comerciale"

7/25/2019 IC-bilet 3

14/58

Potenialul teoretic #lo-al este de H&01 T4+an' ceea ce re$re)in) de 011de ori cantitatea de ener#ie care ar $utea * $rodus anual de amena.rile4idroener#etice conenionale"

Potenialul mondial' e&$rimat ca $utere dis$oni-il' este de circa T' cu

@1 G n Euro$a" /in acest $otenial teoretic s,ar $utea alori*ca su-form de ener#ie electric cam 01 """ 0 2" C4iar n aceste condiii ns'ener#ia alurilor marine tot ar * su*cient $entru aco$erirea necesarului$lanetar de ener#ie electric "

333'daugat de mine333

7/25/2019 IC-bilet 3

15/58

7/25/2019 IC-bilet 3

16/58

7/25/2019 IC-bilet 3

17/58

7/25/2019 IC-bilet 3

18/58

7/25/2019 IC-bilet 3

19/58

7/25/2019 IC-bilet 3

20/58

7/25/2019 IC-bilet 3

21/58

2.Dinamica tarmului romanesc in zona Faleza

Sud.

7/25/2019 IC-bilet 3

22/58

7/25/2019 IC-bilet 3

23/58

7/25/2019 IC-bilet 3

24/58

7/25/2019 IC-bilet 3

25/58

7/25/2019 IC-bilet 3

26/58

7/25/2019 IC-bilet 3

27/58

7/25/2019 IC-bilet 3

28/58

7/25/2019 IC-bilet 3

29/58

7/25/2019 IC-bilet 3

30/58

7/25/2019 IC-bilet 3

31/58

7/25/2019 IC-bilet 3

32/58

7/25/2019 IC-bilet 3

33/58

7/25/2019 IC-bilet 3

34/58

7/25/2019 IC-bilet 3

35/58

7/25/2019 IC-bilet 3

36/58

7/25/2019 IC-bilet 3

37/58

7/25/2019 IC-bilet 3

38/58

7/25/2019 IC-bilet 3

39/58

7/25/2019 IC-bilet 3

40/58

7/25/2019 IC-bilet 3

41/58

7/25/2019 IC-bilet 3

42/58

7/25/2019 IC-bilet 3

43/58

7/25/2019 IC-bilet 3

44/58

7/25/2019 IC-bilet 3

45/58

7/25/2019 IC-bilet 3

46/58

7/25/2019 IC-bilet 3

47/58

7/25/2019 IC-bilet 3

48/58

). *!"F ST$E%. *enesis and

normal+abnormal be,aviour.

---%daugat de mine---

7/25/2019 IC-bilet 3

49/58

7/25/2019 IC-bilet 3

50/58

7/25/2019 IC-bilet 3

51/58

7/25/2019 IC-bilet 3

52/58

---%daugat de mine---

7/25/2019 IC-bilet 3

53/58

EnglezaThe Gulf tream, together 4ith its northern etension to4ardsEurope, the North 'tlantic (rift, is a po4erful, 4arm, and s4ift'tlantic ocean current that originates at the tip of lorida, andfollo4s the eastern coastlines of the #nited tates andNe4foundland before crossing the 'tlantic 5cean. The process of4estern intensi-cation causes the Gulf tream to be a north4ardaccelerating current o6 the east coast of North 'merica. 't about7898:N ;898:.B9 carr9in* 6arm 6a$er n!r$4eas$ acr!ss $4e A$lan$ic8 i$

ma@esWes$ernan# es,eciall9 N!r$4ern Er!,e6armer $4an i$ !$4er6ise 6!l# -e.

&!6e5er8 $4e e?$en$ !" i$s c!n$ri-$i!n $! $4e ac$al $em,era$re #i""eren$ial -e$6een

N!r$4 America an# Er!,e is a ma$$er !" #is,$e8 as $4ere is a recen$ min!ri$9 !,ini!n

6i$4in $4e science c!mmni$9 $4a$ $4is $em,era$re #i""erence %-e9!n# $4a$ case# -9

c!n$ras$in* mari$imean#c!n$inen$al clima$es' is mainl9 #e $! a$m!s,4eric 6a5es

crea$e# -9 $4e R!c@9 M!n$ains.

istor/

https://en.wikipedia.org/wiki/Boundary_current#Western_intensificationhttps://en.wikipedia.org/wiki/North_Atlantic_currenthttps://en.wikipedia.org/wiki/North_Atlantic_currenthttps://en.wikipedia.org/wiki/Thermohaline_circulationhttps://en.wikipedia.org/wiki/Henry_Stommelhttps://en.wikipedia.org/wiki/Western_Europehttps://en.wikipedia.org/wiki/Northern_Europehttps://en.wikipedia.org/wiki/Northern_Europehttps://en.wikipedia.org/wiki/Maritime_climatehttps://en.wikipedia.org/wiki/Continental_climatehttps://en.wikipedia.org/wiki/Continental_climatehttps://en.wikipedia.org/wiki/Gulf_Stream#cite_note-10https://en.wikipedia.org/wiki/North_Atlantic_currenthttps://en.wikipedia.org/wiki/Thermohaline_circulationhttps://en.wikipedia.org/wiki/Henry_Stommelhttps://en.wikipedia.org/wiki/Western_Europehttps://en.wikipedia.org/wiki/Northern_Europehttps://en.wikipedia.org/wiki/Maritime_climatehttps://en.wikipedia.org/wiki/Continental_climatehttps://en.wikipedia.org/wiki/Gulf_Stream#cite_note-10https://en.wikipedia.org/wiki/Boundary_current#Western_intensification

7/25/2019 IC-bilet 3

54/58

7/25/2019 IC-bilet 3

55/58

%nt,on/ Todd4 secretar/ o( t,e #ritis, Post >Kce4 but it

5as ignored b/ #ritis, sea ca'tains.

Fran:lin8s *ul( Stream c,art 5as 'ublis,ed in 1??L in

England4 5,ere it 5as mostl/ ignored. SubseMuentversions 5ere 'rinted in France in 1??A and t,e !.S. in

1?A@. It too: man/ /ears (or t,e #ritis, to (ollo5

Fran:lin8s advice on navigating t,e current but once t,e/

did4 t,e/ 5ere able to gain t5o 5ee:s in sailing time.

Formation and be,aviour

% river o( sea 5ater4 called t,e %tlantic =ort, EMuatorial

Current4 No5s 5est5ard oJ t,e coast o( nort,ern %(rica.

,en t,is current interacts 5it, t,e nort,eastern coast o(

Sout, %merica4 t,e current (or:s into t5o branc,es. >ne

'asses into t,e Caribbean Sea4 5,ile a second4 t,e

%ntilles Current4 No5s nort, and east o( t,e est Indies.6117 T,ese t5o branc,es re

7/25/2019 IC-bilet 3

56/58

t,e 5estern boundar/ o( t,e ocean basin4 out5eig,ing t,e

eJects o( (riction 5it, t,e 5estern boundar/ current

:no5n as t,e "abrador current.61@7 T,e conservation o(

'otential vorticit/ also causes bends along t,e *ul(

Stream4 5,ic, occasionall/ brea: oJ due to a s,i(t in t,e*ul( Stream8s 'osition4 (orming se'arate 5arm and cold

eddies.61?7 T,is overall 'rocess4 :no5n as 5estern

intensiOcation4 causes currents on t,e 5estern boundar/

o( an ocean basin4 suc, as t,e *ul( Stream4 to be stronger

t,an t,ose on t,e eastern boundar/.

%s a conseMuence4 t,e resulting *ul( Stream is a strong

ocean current. It trans'orts 5ater at a rate o( 3L million

cubic meters 'er second 3L sverdru'sG t,roug, t,e

Florida Straits. %s it 'asses sout, o( =e5(oundland4 t,is

rate increases to 10L million cubic metres 'er second.617

T,e volume o( t,e *ul( Stream d5ar(s all rivers t,at

em't/ into t,e %tlantic combined4 5,ic, barel/ total L.@

million cubic metres 'er second. It is 5ea:er4 ,o5ever4

t,an t,e %ntarctic Circum'olar Current.

T,e *ul( Stream is t/'icall/ 1LL :ilometres @2 miG 5ide

and ALL metres 24@LL (tG to 142LL metres 34LL (tG dee'.

T,e current velocit/ is (astest near t,e sur(ace4 5it, t,e

maimum s'eed t/'icall/ about 2.0 metres 'er second

0.@ m',G.6217 %s it travels nort,4 t,e 5arm 5ater

trans'orted b/ t,e *ul( Stream undergoes eva'orative

cooling. T,e cooling is 5indHdrivenB ind moving over t,e

5ater causes eva'oration4 cooling t,e 5ater andincreasing its salinit/ and densit/. ,en sea ice (orms4

salts are le(t out o( t,e ice4 a 'rocess :no5n as brine

eclusion.6227 T,ese t5o 'rocesses 'roduce 5ater t,at is

denser and colder or4 more 'recisel/4 5ater t,at is still

liMuid at a lo5er tem'eratureG. In t,e =ort, %tlantic

7/25/2019 IC-bilet 3

57/58

7/25/2019 IC-bilet 3

58/58