Vreau Bilet - Numarul 03

VREAU BILET.ro3 Decembrie

AlinaCojocaruşi JohannKobborgreaducCOVENTGARDENla Bucureşti

Prim-balerinaCompaniei Regale de Balet

LaMul]iAni2007!

3www.VREAU BILET.ro

VREAU BILET.ro

A venit vremea bilan]ului. A bilan]ului pe 2006 [i abilan]ului `n general, pentru ceea ce mi-am propus s\fac, `ntr-un domeniu atât de imprevizibil ca show-biz-ul.Parc\ a[a `i zice, show-biz, nu? Nu e potrivit, dar a[aa intrat `n limbajul curent. La o adic\, nici cuvântulbilan] nu e potrivit, dar asta este, lucr\m cu cifre, cunum\r de spectatori, cu `ncas\ri, cu pierderi etc.Evalu\m impactul unui act artistic `n bilete vândute, nue nimic dezonorant `n asta, nu e nimic jignitor pentruart\. Dac\ Spectatorul (Dumneavoastr\, adic\) faceefortul financiar s\ pl\teasc\ acel bilet, `nseamn\ c\are nevoie de acel spectacol, ca de hran\. Iar dehran\ nu ne putem lipsi. Asta mi-am propus, de fapt.~ntr-un domeniu din ce `n ce mai asediat de subpro-duse artistice, uneori de artefacturi toxice, am dorit - [iam depus eforturi `n direc]ia asta - s\ men]in pe scen\respira]ia artistic\ a spectacolului. Am reu[it? N-amreu[it? Nu [tiu, dar am `ncercat. Dumneavoastr\,Spectatorii pentru care am f\cut toate acestea, sti]imai bine decât mine, pentru c\ era]i `n sal\. O s\ am trufia, acum, la sfâr[it de an, s\ fac bilan]ulde care spuneam la `nceput. A[adar, am bifat, `nagenda mea, ca „rezolvate”, adic\ aduse de mine pescen\, urm\toarele nume: Compania de dans EspanaBaila Flamenco, cu „The power of feeling” [i„Carmen” de Bizet, pe Tudor Gheorghe cu„S\pt\mâna Risipitorului de Frumuse]i” (7 zile cu 7spectacole), „Calvarul unei inime pribegi” [i „ColindeleMele”, forma]ia Phoenix cu „Baba Novak Tour” (turneuprin ]ar\ `ntre 11 [i 25 octombrie), „Cazacii Zbur\tori”,Johann Strauss Ensemble cu spectacolul „VienaSpirit” (`n cadrul conceptului „Cr\ciun Vienez”) [i DulcePontes cu „O coraçáo tem três Portas”.Poate s\ par\ infatuare sau grandilocven]\ aceast\`n[iruire de nume sonore, de a c\ror existen]\ nu m\fac cu nimic „vinovat”. Dar poate c\ nu e chiar lipsit deimportan]\ faptul c\ i-am convins s\ urce pe o scen\,`n fa]a Dumneavoastr\, iar pe Dumneavoastr\ s\veni]i `n sal\. Pl\tind, evident, un bilet. Gestul, efortulde a veni s\-i vede]i, m\ `ncurajeaz\ s\ cred c\ amf\cut un lucru bun. Am venit `n `ntâmpinarea uneidorin]e nerostite...A[adar, pot face pasul `n noul an cu mul]umire [irecuno[tin]\. Cu ajutorul Dumneavoastr\, cei c\rora leadresez aceste cuvinte, voi fi, poate [i mai inspirat. Nuv\ sfii]i s\ v\ manifesta]i dorin]ele, propunerile `nacest sens, pe adresa [email protected]. Voi fifoarte atent [i receptiv. V\ mul]umesc pentru bucuriape care mi-a]i f\cut-o `n 2006, onorându-mi spectaco-lele cu prezen]a Dumneavoastr\.S\ tr\i]i ferici]i [i frumo[i la suflet!La mul]i ani [i bine a]i venit `n Europa!

Bine aa]i vvenit`n EEuropa!

Pepino Popescu

DDiirreeccttoorr eeddiittoorriiaall::MIRON [email protected]

RReeddaaccttoorr-[[eeff::Dana Andronie

EEddiittoorriiaallii[[ttii::Ion Caramitru, Vasile Menzel,Ioana Bogdan, Lynne Parker, Alexandra Orban, PompiliuKostas R\dulescu

AArrtt ddiirreeccttoorr::Florin M\[email protected]

EEddiittoorr::S.C. Vreau bilet S.R.L

DDiirreeccttoorr ggeenneerraall::Pepino Popescu

DDiirreeccttoorr mmaarrkkeettiinngg::Alexandru Valerian Popescu

DDiirreeccttoorr ssttrraatteeggiiee::Daniela Elena Popescu

PPRR MMaannaaggeerr::Ionu] Pavel

AAddrreessaa::Str.Traian nr. 206, Sector 3,Bucure[ti,Tel/Fax: 021-642-5830web: www.vreaubilet.roe-mail: [email protected]

PPrreepprreessss [[ii TTiippaarr::SC RROMPITCOMIMPEX SSRL

Pia]a PPresei LLibere nnr.1, BBucure[ti Tel/Fax: 0021-3317.89.75

4

Dup\ ce a ajuns la Piatra-Neam] actor cunoscut [ise scria frumos despre

el, tat\l i-a spus cu oarecaremândrie: „Fiule, m\ bucur c\ aisucces. Dar de o meserie cândte apuci?”. Abia ast\zi Mitic\Popescu a `n]eles c\ „b\trânul”avea dreptate: „~n condi]iile deacum, era bine s\ fi avut omeserie br\]ar\ de aur, nu detinichea, ca a noastr\”.

A exersat rolulde logodnic~nc\ de la 20 de ani a jucatroluri de compozi]ie. S-aobi[nuit s\ fie b\trân de tân\r.S-a c\s\torit devreme… lab\trâne]e! „A[a a fost destinul.Dup\ [ase ani de stat `n Piatra-Neam], am venit `n Bucure[ti,la Teatrul Mic. Aici am cunos-cut-o pe doamna B\l\nu]\. Eaera singur\, eu eram singur.Ne-am cunoscut mai bine cândam jucat `mpreun\ `n «Matca»,unde i-am fost logodnic”. I-apl\cut atât de mult rolul (delogodnic), `ncât a cerut-o deso]ie, iar c\s\toria a durat 25

de ani. {i acummai poart\verigheta. „Nu maipot s\ o scot. Cândsunt pe scen\, punun leocoplast pesteverighet\. De cânda murit Leopoldinan-am mai scosverigheta. Cândam dus-o l-a spital,`n noaptea aia

nenorocit\, la lift m-a `ntrebatde ochelari [i de verighet\. Nua acceptat s\ fie dus\ la spitalpân\ nu i le-am adus. Deaceea, am `nmormântat-o cuochelarii [i verigheta”. Mitic\,familist la 40 de ani. „A fostextraordinar. M-am `n]eles binecu Leopoldina. Eu f\ceampia]a, ea g\tea. Ei `i pl\cea s\pescuiasc\, mie nu. Nu amavut copii, pentru c\ ea nuputea s\ r\mân\ `ns\rcinat\.Plus c\ nou\, actorilor, ne estefoarte greu s\ cre[tem o floare,la programul pe care-l avem. ~nziua `n care trebuia s\ m\c\s\toresc, s-a programat unspectacol. Bine`n]eles c\ n-amlipsit, dar am `ntârziat la `la cutricolorul pe um\r, care m\a[tepta pe sc\ri”. A ajunsginerele la timp la altar? „Ne-ac\s\torit tat\l Leopoldinei,`ntr-o noapte de Anul Nou,acas\. N-am mai fost la biseri-c\ pentru c\ ne-am jenat, lavârsta noastr\, s\ mai facempe tinerii `nsur\]ei. Eu aveam40 de ani, Leopoldina, 42.Pentru dragoste nu conteaz\

vârsta, dovad\ c\ am stat`mpreun\ 25 de ani, dar lumeate mai judec\. Am avut o via]\minunat\ al\turi deLeopoldina”.

Primul privatizat dinRomâniaLa Teatrul Armatei, unde af\cut figura]ie, Mitic\ Popescua cunoscut actori [i regizoriextraordinari. A[a s-a hot\râts\ dea la Institutul de Teatru [is\ urmeze o carier\ `n dome-niu. Dup\ atâ]ia ani de teatru,Mitic\ Popescu a devenit el

Cine-i n\scut `n decembrie...

Mitic\ Popescuşi ”brăţara de tinichea”

Mitic\ Popescu, pe numele real Dumitru Popescu, s-an\scut pe 2 decembrie 1936, `n Bucure[ti. Tat\l s\u eramuncitor la Fabrica de pantofi „Mociorni]a” [i antrenoral echipei de dansuri populare din aceea[i `ntre-prindere. Patronul trimitea de fiecare Pa[ti [i Cr\ciunpantofi [i ghetu]e copiilor salaria]ilor. Pe Mitic\ `lfavoriza pentru c\-l chema ca pe el, Dumitru.

www.VREAU BILET.ro

5www.VREAU BILET.ro

`nsu[i un model pentru actoriidin tân\ra genera]ie. A jucat pescena Teatrului din PiatraNeam], iar `n prezent sluje[tecu cinste scena Teatrului Micdin Bucure[ti. „Perioada de lateatrul din Piatra-Neam] coin-cide cu anii de tinere]e [i deelan. Eram veseli [i optimi[ti,s\raci ca Iov, dar plini deentuziasm. Aplauzele publiculuine ]ineau iarna de cald [i varade o bere rece. Teatrul eracasa noastr\, familia noastr\.Veneam diminea]a la repeti]ii,seara jucam, iar dup\ specta-col plecam `n grup s\ mânc\mceva la restaurantul de lâng\teatru. Foarte mul]i dintre noierau holtei [i nu ne a[teptanimeni acas\ cu masa `ntins\.Dar nevoia te `nva]\ [i-]i d\multe idei. ~ntr-o zi, m-am dusla directorul teatrului [i i-ampropus s\ transform\m sub-solul `ntr-un b\rule] pentruactori. Am cump\rat un frigider[i un aragaz, pe care s\fierbem crenvu[tii cump\ra]i dela o alimentar\ care eradeschis\ tot timpul. Masa eraastfel mai ieftin\ [i puteam`ntârzia `n bar, feri]i de ochiimul]imii care ne-ar fi comentata doua zi. Modalitate discret\[i rentabil\”. A[a a devenitMitic\ Popescu primul privati-zat din România! Barul senumea „{ase sa[i”. „«{asesa[i `n [ase saci» e testul dedic]ie cu care intri - ori e[tirespins - la Institutul de Teatru.Eu l-am preluat [i-l foloseam caprob\ eliminatorie pentru celcare, dupa câteva beri, nu-lmai putea rosti repede [i co-rect. Dac\ nu trecea examenul,nu-l mai serveam [i-l trimiteamla culcare. ~ntr-un local public,lumea te vede [i tecomenteaz\, n-ar fi dat binepentru imaginea teatrului nos-tru. Ca s\ fii respectat deoameni, trebuie mai `ntâi s\ terespec]i tu pe tine. S\ [tii s\ teridici de la mas\ la timp, f\r\s\ jigne[ti pe nimeni. E[ti per-soan\ public\, `]i por]i crucea.Noi, actorii, suntem ai tuturor [iai nim\nui”. Aceasta estecredin]a unui actor, care a intrat`n con[tiin]a românilor la fel deadânc precum personajul luiCaragiale. Mitic\ Popescu n-a

]inut cu orice pre] la iubireaoamenilor, ci la respectul lor.De aceea n-a f\cut - [i sper\c\ nu va face nici de aici `ncolo- concesii comerciale. Refuz\s\ apar\ la emisiuni de unanume gen, doar c\s\ fie v\zut de cât maimul]i telespectatori [is\ rosteasc\ un textce l-ar compromite.„De[i am crescut `nmahala, nu suport vul-garitatea [i mitocaniar\spândite azi `n toat\mass-media.Respectându-m\ pemine [i profesia mea,`mi respect publicul [idemnitatea de om. Euasta sunt [i n-am degând s\ m\ schimb lab\trâne]e. Sem\n cutata, om simplu, caren-ar fi ie[it `n lume cucapul descoperit [if\r\ cravat\, chiardac\ se ducea doarpân\ la col], la <Ra]aalb\>. Era una dintrecele mai vestite cârciu-mi ale cartierului nos-tru, Ap\r\torii Patriei.Ce vremuri, ce boem\!Am prins [i eu cine-matografele cu pro-gram de revist\, undedansau [i cântauactori ca Sandi Hu[i -viitorul AlexandruGiugaru, Titi Mih\ilescu [i al]ii.Se petrecea pe atunci frumos,cu l\utari [i arareori degeneraulucrurile. Cred c\ dac\ a[ aveaazi restaurantul meu, a[ fi ogazd\ bun\, care ar [ti s\imprime [i veselie, dar [i aerulnecesar de decen]\”.

Roluri, roluriMitic\ Popescu a jucat roluricomplexe de teatru, atât `ndrame, cât [i `n comedii, dar [i`n produc]ii cinematografice.Trebuie amintite: LodovicoNota, `n „S\ `mbr\c\m pe ceigoi”, de Luigi Pirandello, `nregia C\t\linei Buzoianu(1978), Func]ionarul, `n „O[ans\ pentru fiecare”, de RaduF. Alexandru, `n regia lui SilviuPurc\rete (1979), Koroviev `n„Maestrul [i Margareta”, deMihail Bulgakov (1980), N\i]\

Lucean `n „Ni[te ]\rani”, deDinu S\raru, un an mai târziu,[i }iclete `n „Ca frunza duduluidin Rai” de D.R. Popescu,toate `n regia aceleia[i C\t\linaBuzoianu. {i `n cinematografie

a avut succes. ~n 2003, a jucatal\turi de Gheorghe Dinic\ `ndrama „Dulcea saun\ a mor]ii”,`n regia lui Andrei Blaier, iar `n2005 `n „Sistemul nervos”,regizat de Mircea Daneliuc.Printre cele mai cunoscuteroluri se numar\ `ns\ cele din„Morome]ii” (1987),„Saltimbancii” [i „Un saltimbancla Polul Nord”, dar [i cel dinserialul TV „Fram”. ~n ultimiiani, pe scena Teatrului Mic ajucat `n „Cimitirul p\s\rilor”, deAntonio Gala, `n regia luiNikolov Perveli Vili, [i `n„Viitorul e maculatura”, de VladZografi, `n regia NoneiCiobanu, dar [i `n „Alex [iMorris”, de Michael Elkin, `nregia lui Gelu Colceag. ~nprezent actorul realizeaz\ [iemisiunea „D’ale lu’ Mitic\”, laTVR 2.

6www.VREAU BILET.ro

A ceste manifest\ri eraumenite s\ determine, prinprocedee de natur\

magic\, fertilitatea p\mântului,`mbel[ugarea traiului zilnic, s\consemneze momente calen-daristice sau ciclul evenimen]ialal vie]ii [i al mor]ii etc. Ele sedesf\[urau, dup\ `mprejur\ri,`n mijlocul naturii, `ntotdeauna`n prezen]a unui „public” intere-sat suflete[te de produc]iilerespective.

Primele pieseCea mai veche `ncercare dra-maturgic\ original\ cunoscut\pân\ ast\zi este cuprins\ `ntr-oscriere anonim\ (apar]inând,se pare, lui Samuil Vulcan),

descoperit\ de NicolaeDensu[ianu `n bibliotecaEpiscopiei Române dinOradea, datând din anii1778-1780 [i intitulat\ OccisioGregorii in Moldavia Vodaetragedice expressa (Uciderealui Grigore Vod\ `n Moldovaexprimat\ `n form\ detragedie). Manuscrisul estealc\tuit din scene disparate,câteva scrise `n alte limbi (opredic\ `n ]ig\ne[te, cântece `nlatin\ [i maghiar\).Din primii ani ai secolului alXIX-lea existau `n Moldova celetrei scene pentru teatrul dep\pu[i ale lui CostacheConachi, intitulate: Giudecatafemeilor [i Comediile banului

Constantin Canta ce-i zâcCabujan [i Cavaler Coco[.Aceasta din urm\, scris\ `ncolaborare cu Niculae Dimachi[i Dumitrache Beldiman,v\de[te certele `nclina]ii pentrudramaturgie ale autorilor, dar [ine`mplinirile lor.Dintre primele `ncerc\ri drama-tice române[ti men]ion\m unfragment din piesa `n versuriintitulat\ Serdarul din Orhei,descoperit\ de VasileAlecsandri, care estima c\dateaz\ din 1811 (con]inând,dup\ p\rerea „bardului de laMirce[ti”, o `ncercare de sati-rizare a parvenitismului), apoiprelucrarea dup\ Gessner [iFlorian, Mirtil [i Hloe a luiAsachi, dar mai ales pamfleteledramatice ale lui IordacheGolescu: Starea }\riiRumâne[ti acum `n zileleM\riei Sale lui Ioan CarageaVoievod (1818 ) [i, `ndeosebi,Barbul V\c\rescu, vânz\torul]\rii (probabil 1828 ).

Mae[triiPrincipala contribu]ie la dez-voltarea dramaturgiei originaleo aduce `ns\ Vasile Alecsandri(1821-1890), personalitatecomplex\ [i reprezentativ\ a

Istoria teatrului românesc (I)

De la Conachi la CaragialeDin cele mai vechitimpuri, locuitoriip\mântului româ-nesc de ast\zi ausim]it necesitateajocului teatral prac-ticând obiceiuri [irituri `n ale c\rorforme de mani-festare colectiv\deslu[im elementecu un evident ca-racter spectacular.

7www.VREAU BILET.ro

culturii na]ionale: poet, prozator, memori-alist [i dramaturg , animator de via]\ liter-ar\ [i teatral\. Alecsandri reprezint\punctul cel mai `nalt atins `n dezvoltareacomediei satirice la jum\tatea veacului alXIX-lea (1840-1879).A doua direc]ie de dezvoltare a dra-maturgiei originale oconstituie dramaistoric\ de inspira]iena]ional\. Momentulmaxim al afirm\riiacesteia i se datore-az\ lui BogdanPetriceicu Ha[deu(1838 - 1907) .Dup\ ce contribuiseprin numeroase arti-cole la `ndrumareateatrului, pledândpentru un repertoriuoriginal, pentru sin-ceritate [i firesc `ninterpretarea sce-nic\, el elaboreaz\drama Domni]aRuxandra [i trage-dia R\posatul postelnic, exerci]ii teatralef\r\ valoare deosebit\. Le urmeaz\ `ns\,`n 1867, poemul dramatic R\zvan [iVidra, rod al maturiz\rii artistice, al acu-mul\rilor importante la care ajunseser\cercet\rile sale istorice.Dezvoltarea dramaturgiei autohtoneromâne[ti din perioada 1877-1918 neapare dominat\ de trei personalit\]i mar-cante: Ion Luca Caragiale, AlexandruDavila [i Barbu Delavrancea. (Va urma)

Publicul dde iieri[i dde aast\zi

„Teatrul p\rea o cas\ de nebuni. Spectatoriiholbau ochii, strângeau pumnii [I scoteaustrig\te r\gu[ite. Oamenii str\ini se `mbr\-]i[au plângând, iar femeile se `ndreptau cl\-tinându-se, aproape le[inate, spre ie[ire!”.A[a descrie un contemporan atmosfera de lapremiera Ho]ii, de Schiller, la Mannheim. LaViena au avut loc adev\rate meciuri de box`ntre amatorii de bilete, `n fa]a casei teatruluiunde se juca piesa Câinele lui Aubrey. Coadala intrare se `ntindea pe mai multe str\zi.Când debuta la acela[i teatru spaniolulDamian Arias de Penafiel, cic\ se rupeauscândurile du[umelelor din sal\, lojile tros-neau [i directorul trupei nu mai avea unde s\]in\ banii proveni]i din `ncas\ri. ~n Spania,actri]ele Antansue [i Ruquelme eraudivinizate [i c\l\torii povesteau c\ poporul arfi preferat s\ rabde de foame decât s\ lelipseasc\ lor ceva. ~n ora[ul german

Gottingen, po[talionul cu care c\l\toriseHenriette Sontag a fost aruncat `n apele fluviului,ca nici un muritor s\ nu-l mai profaneze, c\-l\torind `ntrânsul. La Hamburg, tinerii `ndr\gosti]ide actri]a Starke p\strau o cutiu]\ cu p\mânt dingr\dina ei, p\mânt pe care divinizata c\lcase`ntâmpl\tor. Azi, entuziasmul publicului e multmai redus, `n unele teatre toscane sau castilene,spectatorii `[i manifest\ adesea indiferen]a stând`n picioare sau chiar [ezând cu spatele la scen\`n lojii, pentru a putea conversa mai u[or.Maiestatea sa publicul, aceast\ „hidr\ cu mii decapete”, se `mparte azi `n mai multe categorii:temutul [i blazatul public de premier\, cel maiinsuportabil, compus din spectatorii cu bilete defavoare, publicul vesel de sâmb\t\ seara, celentuziast de matineul de duminic\, cel repedeobosit de duminic\ seara etc. La noi, la specta-colele obi[nuite, din cursul s\pt\mânii, publicul eplacid. Abia dac\ mai insist\, uneori, pu]in pesteaplauzele catalogate de actori ca fiind „depolite]e”, la sfâr[itul actelor. E mai bine cunoscutpublicul care râde mult, se `nduio[eaz\ teribil,dar nu aplaud\! Vedetele cele mai apreciate,care `n str\in\tate ar fi fost primite cu ropote deaplauze de publicul lor, sunt primite aici, lafiecare apari]ie, cu circumspec]ie [i nu `nc\lzescpublicul decât treptat, trebuind [i-l cucereasc\ `nfiecare sear\. Spectatorii au aerul de a-[I spune:„Ia s\ vedem ce mai face [i \sta! Poate e prost`n rol!”. Au ceva, spectatorii no[tri, din englezulcare c\l\torea `mpreun\ cu un circ, `n speran]ac\ odat\ [i odat\ o s\-l vad\ pe dresor sfâ[iat devreun tigru…

Marius Petrescu,Almanahul revistei „Teatrul”, 1988

Iordache Golescu

Gheorghe Asachi

www.VREAU BILET.ro8

-

--

-

-

Cohello – un admirator total

---

-

-

-

-

--

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

--

-

-

-

-

-

-

-

-

9www.VREAU BILET.ro

10

Concert extraordinar cu o orchestr\ folcloric\de 55 de instrumenti[ti

Pe data de 22 Decembrie va avea loc la Sala Palatului un con-cert extraordinar al marelui noastru artist Gheorghe Zamfir. Pentruprima dat\ `n ultimii 36 de ani, vom avea pe scen\ o orchestr\ defolclor format\ din 55 de muzicieni. Aceast\ orchestr\ era visulMaestrului, un vis `mplinit `n ajunul Na[terii Mântuitorului. Vomavea ocazia s\ ascult\m `n premier\ suite folclorice, specialpreg\tite de Gheorghe Zamfir, precum [i compozi]ii alese ale aces-tuia. Este un spectacol de suflet românesc, un spectacol ce ne vaaduce `n aten]ie [i ni[te tineri elevi ai Maestrului.

Chiar dac\ `n ultima perioad\ Gheorghe Zamfir nu a avutfoarte multe apari]ii publice, asta nu `nseamn\ c\ nu a f\cut nimic.Ultimii doi ani au `nsemnat pentru el ani de acumul\ri [i triumf, aavut câteva spectacole de marc\ `n afara ]\rii, a sus]inut teza dedoctorat `n muzic\, unde a ob]inut calificativul „summa cum

laude”, a fost decorat de Pre[edinteleRomâniei, a predat ([i mai pred\)

cursuri de nai la Universitatea Valahiadin Târgovi[te, a avut spectacole de

succes `n ]ar\ cu o suit\ de com-pozi]ii proprii, a lansat un

album [i a lucrat intensla des\vâr[irea aces-

tui concert-eveni-ment.

Visul lui

www.VREAU BILET.ro

12www.VREAU BILET.ro

S-a n\scut la G\ie[ti, lâng\Bucure[ti, `n 1941. Tat\l s\u,un fabricant de vinuri, l-a dat laLiceul de Muzic\ la vârsta de14 ani. Micul aspirant la carieramuzical\ inten]iona s\ studiezeacordeonul dar, din motivetehnice, a fost acceptat laclasa de nai, unde, la aceavreme, era profesor F\nicaLuca. Sesizându-i imediat`nzestrarea ie[it\ din comun,Luca i-a f\cut cadou unul din-

tre cele trei naiuri pe careclasa le de]inea. Darul a fostde bun augur [i un impuls pu-ternic pentru studiu. GheorgheZamfir a intrat apoi laConservator, dup\ care a fostcooptat `n ansamblul„Ciocârlia”. De[i era foartetânar, geniul i-a permis s\ fac\fa]\ unor solicit\ri artistice dince `n ce mai mari, drept pentrucare a fost numit, pentru operioad\ de mai mul]i ani, diri-

jorul ansamblului~ncepând cu anii ‘70, Zamfirdecide s\ se `ntoarc\ la oform\ acustic\ mai simpl\, deaceea adun\ lang\ el câ]ivamuzicieni [i formeaz\TARAFUL.Fran]a `i cade la picioare `n1971, când sus]ine 45 dereprezenta]ii la TeatrulGaite-Montparnasse. Naiul luiGeorghe ZAMFIR seduce`ntreaga audien]\, concertele

Geniul naiuluiMass-media din `ntreaga lume a ales

ca unic sinonim pentru MAESTRULNAIULUI pe GHEORGHE ZAMFIR.


sale succedându-se`ntr-un ritm ame]itor. ~n aceea[i perioad\,artistul sus]ine un turneumondial de mare suc-ces, din America de Sudpân\ `n Japonia [i dinAustralia pân\ `nScandinavia, vr\jindlumea cu sunetele salemistice.~n paralel cu apari]iilediscografice, Maestrulcompune coloanasonor\ a mai multorfilme, cum ar fi celebrul -„Once Upon A Time inAmerica” al regizoruluiSergio Leone, sausoundtrack-ul din„Karate Kid”. Colabor\rile cu lumeafilmului continu\ [i `nziua de ast\zi, Zamfirfiind artistul preferat decelebrul QuentinTarantino pentru coloanasonora din Kill Bill.Duke Ellington spunea

odat\ despre el c\ e un muzi-cian atât de talentat, cu un stilatât de particular, `ncât intr\obligatoriu `n categoria arti[tilor`nzestra]i de Dumnezeu. ZAMFIR a primit, de-a lungultimpului, invita]ii s\ cânte de la~mp\r\teasa Japoniei, de laPapa Ioan Paul al II-lea [i dela alte personalit\]i ale lumii,[efi de state, prim-mini[tri saupersonalit\]i ale culturii. Pestetot pe unde a fost, nu [i-a uitatoriginile [i a fost un sus]in\toractiv al cauzei române[ti. Cu milioane de discuri vândutepe toate meridianele globului,cu sute de concerte cu casa`nchis\ `n cele mai mari [i mairenumite s\li de spectacole [istadioane, Gheorghe Zamfireste una dintre cele mai maripersonalit\]i muzicale de nivelmondial.

OMUL [i INSTRUMENTULNaiul este un instrument cares-a n\scut acum 6.000 de ani.De[i mitologia greac\ `l asoci-az\ cu Zeul Pan, putem g\si

instrumente asem\n\toarenaiului `n crea]ia folcloric\ aunor ]\ri ca Japonia, Peru,Columbia, Grecia [i România.Pasiunea lui Gheorghe Zamfirpentru revigorarea sunetuluimuzical l-a determinat s\ apro-fundeze studiul unor noi posi-bilit\]i de crea]ie la nai. S-astr\duit s\ descopere o moda-litate de a `mbog\]i c\ile de`ntrebuin]are a acestui instru-ment.Astfel, tradi]ionalul nai cu 20de tuburi a devenit pe rândunul cu 22, apoi cu 25, 28 [i, `nfinal, cu 30 de tuburi.Caracterul sunetului oarecumstrident de pân\ atunci alacestui instrument a fost ate-nuat [i datorit\ ajust\rii pentruun registru mai coborât, astfel`ncât a reu[it s\ acopere oplaj\ mult mai mare de reper-torii. ~n consecin]\, se pot cânta lanai doine, cântece de leag\n,bocete [i chiar se pot redaunele inflexiuni ale vociiumane. Ca estet al muzicii,ZAMFIR a ales lemnul de bam-bus pentru a fabrica tuburile.Apoi le acordeaz\ introducândcâteva pic\turi de miere dealbine `n l\untrul lor. Sunetuldevine astfel unic, fermecând[i emo]ionând. Simbioza om-instrument este astfel total\,vraja poate s\coboare …

ARTISTUL `nCONCERTS\ fii `n contact cupublicul este, pen-tru orice artist, unmoment privilegiat.Clipele dintr-unconcert ofer\ opor-tunitatea uneidedic\ri totale [i aunei comuniuniintime `ntre artist [ipublicul s\u. PentruGheorghe Zamfir`ns\, concertulreprezint\ mult maimult, un prilej deregenerare, o alt\

respira]ie. Cei mai cârcota[i sau ne[tiutoripot considera c\ un concert denai nu presupune cine [tie ceefort fizic. Gheorghe Zamfir nedezv\luie `ns\ câteva aspecteinedite ale str\duin]ei sale.Fiecare apari]ie este pentru el[i o experien]\ fizic\, având `nvedere „suflul” artistului [imi[c\rile mâinilor.Poate c\ termenul „comuni-une” pare oarecum exagerat,`ns\, `n timpul concertelor,Gheorghe Zamfir tr\ie[te [iexprim\ toate aceste senza]ii[i sentimente care determin\publicul s\ se simt\ conectat lace se `ntâmpl\ pe scen\.Artistul dore[te, de fapt, s\provoace emo]ia purific\rii,recitalurile sale putând fi com-parate cu o c\l\torie. Nu a fostpentru nimeni o surpriz\ s\afle c\ Gheorghe Zamfir esteun `mp\timit sus]in\tor [i prac-ticant al medita]iei [i al tehni-cilor yoga, dou\ `ndeletniciri pecare le practic\ zi de zi.Pentru Gheorghe Zamfirfiecare concert este ca unmiracol, `n care el se pre-supune c\ e Demiurgul.Consider\ fiecare reprezenta]ieca fiind cea din urm\ [i acestaeste motivul pentru care`ncearc\, ajutat de NAIUL s\u,s\ redea sentimentul eternit\]ii.


40.000 de spectatori,numai la spectacolele

din Bucure[ti

Ce poate fi mai frumos `npreajma s\rb\torilor deCr\ciun decât un concert decolinde simfonice? Sobrietateaorchestrei simfonice [i c\lduracolindului se armonizeaz\`ntr-un sunet unic.

Maestrul `ncheie, prin „Colin-dele mele”, un an ce s-a

dovedit a fi Anul TudorGheorghe, un an `n care amavut parte de o s\pt\mân\ devis cu [apte spectacole diferite[i de dou\ premiere. Peste40.000 de spectatori, numai laspectacolele din Bucure[ti, unfinal de an jucat cu casa`nchis\ [i un „turneu na]ionalpermanent” definesc personali-tatea neobosit\ a unui artist ce[i-a dedicat via]a cântecului [ipoemului românesc.Iarna Simfonic ne vorbe[tedespre adâncimea senin\t\]ii;

marea poezie îmbinat\ cu liricapopular\ din colinde va rezonaîn nuan]e unice,surprinz\toare, cu omare putere de su-gestie. Atmosferageneral\ a specta-colului esteîmbog\]it\ prin uneleaccente de gravi-tate, [i asta pentruc\ s\rb\torile deiarn\ nu au însem-nat întotdeauna oinvita]ie la fericire.

„Colindele mele”\ncheie „turneul na]ional permanent

Tudor Gheorghe”

www.VREAU BILET.ro

Nu a fost trecut sub t\cereCr\ciunul exilului [i suntprezente poeziile scrise înumbra dezn\dejdii.Fa]\ de proiectele simfoniceanterioare, de aceast\ dat\con]inutul muzical a suferitunele modific\ri structurale. Neafl\m în fa]a unei suite simfo-nice în cinci p\r]i, în care aufost integrate organic, pe lâng\poemele de iarn\, motivemelodice din sfera colindelortradi]ionale.

Demersul general este unulspecial, (diferit de cel dinPrim\vara sau ToamnaSimfonic), pentru c\ muzicas\rb\torilor de iarn\ reprezint\,în primul rând, o cale de aaccede la divin. Ne afl\m înfa]a unui posibil scenariu alsalv\rii prin muzic\. TudorGheorghe ne ofer\ un „ceva”t\m\duitor în care s\ credem.Iar acest „ceva” se întrupeaz\în muzic\ [i poezie, al c\rorunivers devine el însu[i oreligie, o eternitate pur\ [ipurificatoare.

Spectacolul „Colindele mele”va avea loc sâmb\t\, 23decembrie, la Sala Palatuluidin Bucure[ti

Biletele se g\sesc la caselede bilete VREAU BILET.ro dinUnirea Shopping Center - et.2, Carrefour Orhideea,Carrefour Feeria, la SalaPalatului, Magazinul Muzica,Teatrul Na]ional,www.bilete.ro [i pewww.vreaubilet.ro

15


Sigur c\ dup\ „Revizorul” creatîn 1972 de Lucian Pintilie, laBulandra, este greu, pentru ceicare au fos în sal\ la una din-tre cele trei reprezenta]ii, s\mai vad\ o nou\ versiune.For]a regiei lui Pintilie de azgudui con[tiin]ele a determi-nat interzicerea spectacolului,teama cuprinzând ierarhiileideologiei comuniste. Atunci,Lucian Pintilie[i Liviu Ciulei,directorulteatrului, însemn de re-volt\, au p\r\-sit România.Ast\zi nu nemai este tea-m\. Zeci demii de cuvinte,împr\[tiate înpres\ [i la te-leviziune,vorbesc în ter-meni duridespre noi în-[ine, despre corup]ie, insani-tate moral\, cinism, minciun\[i tr\dare. Spunem tot ce cre-dem, plin de curaj.O spune [i regizorul Hora]iuM\l\ele în acest nou „Revizor”cu o for]\ care, pe tine, om derând, te face s\ te cuprind\ oaltfel de team\.Teama c\ r\ul -în sens abolut - str\bate timpii[i spa]iile (piesa a fost scris\ înRusia anului 1835) f\r\opreli[ti, teama c\ maleficul ceizvor\[te din verbul „a avea”nu are leac pe planet\.Despre spectacol, despre regia

lui Hora]iu M\l\ele, despre dis-tribu]ia din care îi cit\m peGeorge Mih\i]\, {tefan B\nic\Jr, Delia Seceleanu, VirginiaMirea, Valentin Teodosiu,despre costumele Liei Man]oc[i muzica semnat\ de DorinaCri[an, sunt multe de spus.Dar ne vom opri doar la imagi-na]ia debordant\ a lui Hora]iuM\l\ele care a [tiut s\ încarce

de semnifica]ii, strat dup\ strat,cuvântul, textul lui Gogol, com-punând un amplu [i simboliclimbaj scenic care te inva-deaz\, te [ocheaz\, te scoatedin tine însu]i. Ca nimeni altul,M\l\ele a suprapus rostiriichipuri, ochi, m\[ti, peruci,redingote, muzic\ [i gesturi -toate „instalate” pe un corpusactoricesc ce se constituie,într-o sum\ hiberbolizat\ am\[tilor corup]iei [i degrad\rii,conduse spre perfec]iunea dia-bolicului de primarul urbei încare apare falsul revizor. Cât

de sugestiv\ este adun\tura,turma umil\, obedient\, degra-dat\ [i perfid\ ce „pic\” îngenunchi, la o comand\ inte-rioar\ automatizat\. {i ce ma-gnific este momentul în careGeorge Mih\i]\, mânat de ur\,tr\ie[te secundele descom-punerii tr\s\turilor, în care fa]ai se schimonose[te ca [i cumgrafica 3D a computerului ar fi

ac]ionat - cu for]aabsolut\ a R\ului- dezagregându-i,rupându-i, dizlo-cându-i mu[chiife]ei!Râsul î]i înghea]ãpe buze v\zândtrupurile schi-loade, coco[ate,burtoase sau pi-pernicite pe cares-au instalatm\[ti din ochiic\rora ]â[ne[teura, perversi-tatea, cinismul -

toate apanajul corup]iei,tic\lo[iei absolute.Sclipirile acestor priviri se mul-tiplic\, parc\, în oglinzi vr\-jitore[ti, le încasezi, le sim]i, înscaunul t\u, for]a emanatoarede r\u. {i-]i dore[ti s\ scapi deele ca de tot r\ul ce ne încon-joar\. Pleci totu[i, cu speran]a, c\ unasemenea spectacol magnificva zgudui con[tiin]ele, va în-toarce oglinzile spre adev\-ratele m\[ti ale tic\lo[iei ce sevor privi, poate, râzând.Râzând?

Un alt fel de„Revizor”

Alexandra Orban


„Te vei întoarce înGalapagos” de Nicole Du]u,regia Aurel Palade „Biloxi Blues” de NeilSimon, regia Iarina Demian „Vine barza!!!” de AndréRoussin, regia ConstantinDicu „Revizorul” de N. V. Gogol,regia Hora]iu M\l\ele „Delir în doi” de EugeneIonesco, regia Claudiu Goga „Doi tineri din Verona” deWilliam Shakespeare, regiaFelix Alexa „Hoa]ele” de Dario Fo, regiaDan Tudor

„Ce formidabil\harababur\!” de EugeneIonesco, regia Gelu Colceag „Edmond” de David Mamet,regia Marcel Top „Ferdinand al VIII-lea,Regele Spaniei” de N. V.Gogol, regia Iarina Demian „Avarul `ndr\gostit” deCristian Juncu, dup\Moliere, regia Vlad Massaci „Nepotu’” de Adrian Lustig,regia Hora]iu M\l\ele „Chiri]a of Bârzoieni” deVasile Alecsandri, regiaIarina Demian

„Poker” de Adrian Lustig,regia Alexandru Tocilescu „Poiana Boilor” de A. P.Cehov, regia Hora]iu M\l\ele „Marlene” de Pam Gems,regia C\t\lina Buzoianu „A douasprezecea noapte”de William Shakespeare,regia Gelu Colceag „...Escu” de Tudor Mu[ates-cu, regia Alexandru Dabija „Bani din cer” de RayCooney, regia Hora]iuM\l\ele

Regia: Aurel PaladeScenografia: ElenaCozlovschiCu: Simona Stoicescu,Dana Stroe, Andrei Barbu,Iulian Gli]\

Trei oameni tr\iesc [i v\dvia]a diferit. Fiecare a[teapt\.Fiecare combate altfelsuferin]a pe care le-o produceaceast\ a[teptare. Care din-tre ei e cel mai puternic?O nou\ pies\ despre com-peti]ie, selec]ie natural\ [ilupta cu sine.

„M-am apucat s\ scriu teatrudin nevoia imperioas\ deevaziune [i vindecare.Fiecare om pe care l-am întâl-nit p\rea urm\rit de persona-jul sau. {tiu c\ [i ceilal]i se

ascund ca [i mine [i c\aparent\ e numai povesteasub care vibreaz\ întreb\rif\r\ r\spuns. Marile melepariuri cu teatrul privesc per-sonajele pe care vreau s\ lecreez. Îmi doresc s\ le fac s\tr\iasc\ dincolo de barierelebanalului [i s\ dobândeasc\sensuri, pe care nici omultr\ind nu le realizeaz\”.

Nicole Du]u

„Spectacolul vorbe[te desprerenun]are ca form\ deprotest. Un univers al celor exclu[idin competi]ie care, într-un felsau altul, î[i duc existen]aprin a[teptare. A[teptare cepoate însemna speran]\ saumoarte....”

Aurel Palade

de Nicole Dutu

Teatrul de Comedie - Repertoriu

Te vei \ntoarce\n Galapagos


Î n 1914, la Bucure[ti se înfi-in]eaz\ un nou teatru.Acesta poart\ numele

actri]ei Maria Filotti [i î[i are sedi-ul în strada S\rindar. Dup\ cel

de-al doilea r\zboi mondial,teatrul devine o institu]ie de stat [ipoart\, pe rând, denumirileStudioul Actorului de Film„Constantin Nottara” [i Teatrulpentru tineret [i copii dup\ care,botezat în 1964 cu numele s\uactual, intr\ în familia teatrelormici din Eoropa. S-a schimbatîntre timp [i denumirea str\zii, dinS\rindar în strada ConstantinMille, dar sediul teatrului, acela[idin 1914, a devenit, [i datorit\tradi]iei, un loc iubit de publiculbucure[tean. Consolidarea repu-ta]iei teatrului se datoreaz\ îns\,bineîn]eles, performan]elor saleartistice. Textele jucate de-a lun-gul anilor la Teatrul Mic aucuprins tot diapazonul dra-maturgiei universale [i române[ti,de la clasici pân\ la moderni [icontemporani, de la mariletragedii pân\ la comedii de maresucces.Teatrul Mic î[i face un titlu deonoare din faptul c\ a lansat mari

regizori care au f\cut, ulterior,str\lucite cariere interna]ionale:Liviu Ciulei a debutat aici, RaduPenciulescu, Crin Teodorescu,C\t\lina Buzoianu [i SilviuPurc\rete au lucrat pe aceast\scen\ ani de zile. Tot aici s-aulansat [i o mul]ime de mari actori,dintre care nu-i vom numi, decâtpe „clasicii” în via]\ sau prezen]iîn memoria public\: Gh. IonescuGion, Ion Marinescu, OctavianCotescu, Olga Tudorache,Leopoldina B\l\nu]\, ValeriaSeciu, {tefan Iordache, Mitic\Popescu...

Multe dintre succesele TeatruluiMic, [i le vom aminti doar pe celemai r\sun\toare: Richard al II-lea,Doi pe un balansoar, Tango, Joculielelor, Nebuna din Chaillot, S\-iîmbr\c\m pe cei goi, Maestrul [iMargareta, Ivona, principesaBurgundiei, Richard al III-lea... aufost recompensate cu premiina]ionale [i interna]ionale.

HAMLET - ALBUMDE FAMILIE dup\Shakespeare/Muller/Rilke/Majakovski

un spectacol de Claudio CollovaPremiera: 6 Octombrie 2006

CUM GÂNDESTE AMYde David Hare Regia: C\t\lina Buzoianu Premiera: 26, 27 noiembrie 2005

O ZI DIN VIA}A LUINICOLAE CEAU{ESCU

de Denis Dinulescu

Regia: Alexandru Tocilescu Premiera: 17, 18 Februarie 2005

POVESTIRI DINCANTERBURY

dup\ Geoffrey ChaucerRegia: Nona CiobanuPremiera: 7, 10 Octombrie 2004

ALEX {I MORRISde Michael ElkinRegia: Gelu ColceagPremiera: 27, 28 Februarie 2004

CUM IUBE{TECEALALT| JUM|TATE

de Alan AyckbournRegia: Sanda ManuPremiera: 18 octombrie 2003

PE GAURA CHEIIde Joe OrtonRegia: Moshe YassurPremiera: 15 mai 2003

SPIONULBALCANICde Dusan KovacevicRegia: Claudiu GogaPremiera: 19 mai 2001

Teatrul Mic - Repertoriu

Aici a debutat

Liviu CiuleiLiviu Ciulei


Regia: Gelu ColceagScenografia: Liliana Cenean [i{tefan CaragiuAsistent regie: Camelia Gavril\

Distribu]ia: {TEFAN IORDACHE(Alex), MITIC| POPESCU(Morris), DANA DEMBINSKI -MEDELEANU (Rose)

Durata spectacolului: 2h 15 min.(cu pauz\)

Într-un sanatoriu geriatric, î[iîmpart camera doi batrâni, care armai vrea s\ vrea [i care î[i tr\-iesc împreun\ ultimele anotim-puri. Toate astea, într-o cascad\de jonglerii verbale ce te fac s\râzi cu lacrimi [i s\ plângi înhohote de râs... Alex e un orgolios pe cât deursuz pe atât de vorb\re]. Morris- un introvertit modest. Ei facschimb de bucurii, de triste]i, defire, de biografie...Catalizatorul acestei reac]ii ome-ne[ti este infirmiera (Rose), carereu[e[te s\ armonizeze lucruriledatorit\ nesfâr[itei sale capacit\]ide a în]elege, dar [i s\ induc\ unfrison de senzualitate real\ înlumea ]esut\ din fantasme a celordoi b\rba]i.„Alex [i Morris ne demonstreaz\c\ mai fiecare fiin]\ uman\, subînveli[ul de orice fel, ascunde unsâmbure de frumuse]e, c\oricând trebuie p\strat\ o spe-ran]\ [.a.m.d. Un hohot de râs, olacrim\, un zâmbet, o adiere detriste]e sunt întotdeauna priin-cioase spectatorului. {i cândacestea sunt d\ruite cu talent, deactori cu farmec (categorie din ce

în ce mai rar întâl-nit\ pe scenelenoastre), inima seînduio[eaz\ [i po]ipleca lini[tit la tre-burile tale anoste.

Floric\ Ichim

“Este un privilegiurar pentru un spec-tator din zilele noastre s\-i vad\împreun\ jucând, în aceea[ipies\, pe marii actori {efanIordache [i Mitic\ Popescu. C\ciai în fa]\ dou\ personalit\]i artis-tice, care au marcat destinulacestui teatru prin crea]iile lormemorabile. Înc\rc\tura emo]io-nal\ a acestui spectacol, regizatde Gelu Colceag, este neobi[-nuit\. De ce? Pentru c\, dincolode emo]iile pe care un mareactor, oricât de multe roluri ar juca[i oricât de st\pân ar fi pemijloacele artistice, în Alex [iMorris, {tefan Iordache [i Mitic\Popescu se întâlnesc din nou. Eiau mai jucat împreun\, pe cânderau foarte tineri, în piesa luiSlawomir Mrozek, Emigran]ii, înregia lui Mircea Daneliuc. Era în1977. Acum, ei joac\ din nou, înanul de gra]ie 2004 [i, uimitorlucru, ai impresia c\ timpul nu s-ascurs deloc”.

Irina Budeanu

„Un spectacol în regia lui GeluColceag. O alt\ variant\ a for-mulelor de doi actori, de studiuam\nun]it [i intim pe domeniulb\trâne]ii, problem\ la care regi-zorul revine mereu, cu umor [i cuun soi de libertate interioar\.Forma asta de studiu, intim\, este

cald\ [i uman\, profund uman\.Aici nu încap demonstra]ii [i nicivanit\]i. De nici un fel. Totul estedoar o lec]ie de actorie, un exer-ci]iu rafinat de imagina]ie - cumva fi atunci, la b\trîne]e - [i posi-bile r\spunsuri. Textul în sine nicinu se cere a fi o capodoper\, cipur [i simplu un pre-text pentruacceptarea investiga]iei, privitul îninterior, pentru r\scolirea asumat\a vârstelor, a strig\telor [i[oaptelor din fiecare. Un pretextca s\ putem vedea doi mari actori- {tefan Iordache [i Mitic\Popescu - din nou împreun\,dup\ întâlnirea de la Emigran]iidin 1977, de pe aceea[i scen\”.

Marina Constantinescu

ALEX {IMORRIS

de Michael Elkin


Dar cine sunt ei? InginerulConstantin Cihodariu a fostcoleg de [coal\ [i prieten

de-o via]\ cu eminentul profesorNicolae Iorga, pe care l-a sprijinit`n f\urirea Partidului Na]ional,`ndeplinind func]ia de secretar

general. Dar nucalit\]ile de politicianvreau s\ le relev aici, cipe acelea de inginerconstructor.

Nicolae Iorga:„Via]a lui e un

exemplu, soartalui o mustrare”

~ntors din America,unde a f\cut o vigu-roas\ propagand\na]ional\, Cihodariu afost ales `n guvernulTake Ionescu, ca s\`ndeplineasc\ func]iade Ministru deComunica]ii. Pe timpulcând era director alC\ilor Ferate Române,trimis `n Anglia, Fran]a,Italia, Germania,Ungaria, a f\cut studii[i cercet\ri `n domeniulconstruc]iilor pe carele-a publicat spre binele

societ\]ii inginerilor. Asocia]iaGeneral\ a Inginerilor dinRomânia `l alege director. Lamoartea sa, din 4 mai 1930, `ntr-ozi de duminic\ (ce coinciden]\ - zide odihn\!), Nicolae Iorga spuneaprintr-o scrisoare: „{i-a pierdut

s\n\tatea umblând pe jos prinz\pad\, `n timp ce al]ii, de lac\ldur\, speriau prin amenin]\riori seduceau prin minciun\, [i-lbiruiau. Via]a lui e un exemplu,soarta lui o mustrare”. A[ dori s\amintesc doar câteva dintre celemai importnate lucr\ri executatede Cihodariu: Cazarma Pipera(1925, Bucure[ti), Telegrafia f\r\fir H\r\str\u [i V\c\re[ti (1926 -Bucure[ti), Pavilionul Halta Grivi]a(1927 - Bucure[ti), DispensarulAsigur\rilor Sociale din stradaGeneral Lahovari (1929 -Bucure[ti), Dispensarul Steaua alCasei Muncii CFR (1929 -Bucre[ti), Palatul Ligii Culturaledin strada Schitu M\gureanu,care nu este altceva decâtcl\direa fostului Institut de Teatru„I.L.. Caragiale”, ce are la parterTeatrul „L.S. Bulandra”.

Sfetnicul Regelui FerdinandDac\ a[ mai aminti mirarea re-gelui Ferdinand de Hohenzollernal României referitoare la valoa-rea acestui „necunoscut” [i faptulc\ ulterior i-a devenit sfetnic,ne-am da seama, odat\ `n plus,de calit\]ile lui Cihodariu [idragostea lui fa]\ de ]ar\ [i decultura româneasc\. La funerariile

Dezv\luiri de familie cu Vasile Mentzel:

„Tat\l [i bunicul so]Teatrul Mic, Teatrul Giul

Cei care au auzit de mine [tiu c\ sunt artist. ~n aceast\ calitate,nu pot s\ nu-i pomenesc, cu adânc respect, pe cei c\rora noi,oamenii din cultur\ le dator\m enorm. Aduc astfel un omagiucelor doi care au plecat `ntr-o c\l\torie f\r\ de sfâr[it: bunicul

[i tat\l so]iei mele, Anca Menzel, n\scut\ Dimitriu.

Vasile Menzel (dreapta)al\turi de fratele s\u Eugen


sale, M.S. Regal\ Principesa-mam\ [i M.S. regele Mihai autrimis o coroan\ de liliac [itrandafir, iar profesroul Iorga, ocoroan\ cu inscrip]ia: „Amintiriscumpe”. Au mai participat printre mini[triT. Constantinescu, prof. Univ. G.Ta[c\ rector al Universit\]ii dinBucure[ti, ministrul României laBerlin, precum [i alte mari per-sonalit\]i ale vremii dintre careamintesc: Familia Mociorni]a,familia N.Teodorescu (dir.gen. alCFR), familia Argetoianu,N.P.{tef\nescu (dir. B\nciiRomâne[ti), Elia Câmpeanu (pro-topop), avocat doctor C. Ionescu([eful organiza]iei na]ionale dinBasarabia), doctor Negruzzi, pre-cum [i familia Dimitriu, din partearudelor. Din partea presei,reprezentan]i de la Curentul,Diminea]a, Adev\rul, Dreptatea,Neamul românesc etc. Portretuls\u, pictat de Costin Petrescu,cel care a f\cut superba fresc\din Ateneul Român din Bucure[ti,poate fi v\zut la Palatul {u]u dinCapital\.

~n acele vremuri, la scurt timpdup\ aceast\ pierdere uria[\, ceimai vesti]i antreprenori dinRomânia erau: Pragher, Ioanovici[i Vasile Dimitriu.

„Tata socru a construit[o[ele, poduri, g\ri,

caz\rmi, silozuri, uzine, case de b\trâni

[i TEATRE”Inginerul Dimitriu (socrul meu) afost un om fascinant care seexprima `ntr-un dulce graimoldovenesc. Extrem de binepreg\tit `n domeniu, dar [i cu un`nalt nivel de cultur\, era mareiubitor [i cunosc\tor de teatru,prieten cu mari scriitori [i actori aivremii. A fost un câ[tig pentrumine, `n cariera de actor. So]ia lui,Isabela, studiase Dreptul [iLiterele [i avea o memeorie fan-tastic\. Mama, cum `i spuneameu, mi-a tradus, printre altele, `nfrancez\ un volum de versuri.Mult\ vreme petreceam cu ea,discutând despre literatur\ [imuzic\ (era [i o bun\ pianist\ demuzic\ clasic\). A fost un ajutorimens `n cariera mea de scriitor [imuzician. Am iubit-o enorm. ~nasemenea `mprejur\ri am `nceputs\-l descop\r pe „tata socru”,inginerul Dimitriu, care era unmucalit, un haios, cum ar spunetineretul de azi (asta, ca s\ maisparg atmosfera). Am aflat c\ aconstruit [o[ele, poduri, fortifica]ii,g\ri, caz\rmi, silozuri, uzine,locuin]e, case de b\trâni, dar [iTEATRE. Uluitor, uluitor! A[ doris\ v\ prezint o scurt\ list\ delucr\ri mai importante realizate deel: Casa Autonom\ CFR (1930),

Cazarma G\e[ti, Azilul de b\trânide la Pas\rea, Gara Scrovi[tea,aripa Monet\riei Na]ionale dinBucure[ti (vizavi de Filaret), Casade Odihn\ a telefoanelor dinPucioasa, centrale telefonice laTârgovi[te, Aiud, Urziceni,Restaurantul Berlin din Bucure[ti,bloc `n strada Toamnei, TeatrulMic din Bucure[ti, Teatrul Giule[tidin Bucure[ti.

„M\ `nchin `n fa]a voastr\,domnilor Cihodariu

[i Dimitriu”Referindu-m\ la teatrele construi-te, `mi exprim regretul c\ nu amcolaborat cu nici unul dintre ele,dar `mi exprim [i mul]umirea c\mul]i colegi [i-au g\sit un refugiuunde s\ se `mplineasc\ artistic,având satisfac]ia c\ cei care le-auoferit ACOPERI{ au fost din fami-lia mea. Chiar [i voi, care nu sun-te]i din domeniu artistic, merge]ipe drumuri, trece]i peste poduri,ave]i unde s\ v\ odihni]i, s\ v\distra]i, oprindu-v\ `n g\ri, spre av\ duce la neamuri sau… cine[tie unde, [i datorit\ faptului c\ace[ti Oameni m\re]i [i mode[tiau existat, f\r\ s\ figureze `n to-pul Marilor Români. ~n speran]ac\ voi reu[i s\ las [i eu ceva bun`n urma mea, m\ `nchin `n fa]avoastr\ domnilor Cihodariu [iDimitriu [i sper c\ mai târziuajung [i eu al\trui de voi `n EDEN.Mul]umesc pe aceast\ cale so]ieimele care, din modestie, abiadup\ 40 de ani, mi-a pus la dis-pozi]ie toate documentele nece-sare.

Prof. Univ. Vasile Menzel

iei mele au construite[ti [i Teatrul Bulandra”


ManifestRadu V. Pandele

Atâtea hoarde ne-au c\lcat ]inutul{i-am fost „`ncorona]i” mereu cu spiniC\ nu [tiam cui s\-i mai d\m tributul{i care dintre noi suntem str\ini.

Am fost un timp Fanarul „Penelopei”,Mai de curând sub cizma lui bal[oi,Cândva am fost grânarul Europei{i-acum suntem o groap\ de gunoi?

Avem deja un pas `n Europa,De[i, pe hart\, ne situam `n ea.Mi-e team\ c-o s\ ne-nghi]im sincopaCu ap\ chioar\ scoas\ din ci[mea.

De ani de zile toate ni se toac\:{i fabrici, [i uzine, [i ogor,Nici pâinea-n ]est nu poate s\ se coac\ De-atâta jale pe acest popor.

Vin to]i cu minciunele [i-acadeleDin optze’[‘nou\, s\ le mirosim,Dar când apuci s\ folose[ti din ele…Vai ,mama noastr\, ce mult ne min]im !

S-au terminat porcine [i [epteluri{i ne-nglod\m, s\raci, `n socoteliDând bani pe „aviar\” [i mezeluriCu euri `ndopate, [i vopseli.

Mai nou, se-aude c\ [i de la munteCiobanii-s obliga]i s\ vin\ josC\ meseria lor de la cornute,Intrând `n U.E., este de prisos.

Ale[ii ne trateaz\ ca pe-o gloat\{i d\ri ne pun pe spate, `n desagi,Dac\ le ceri clemen]\, câteodat\Se umfl\-n bur]i [i te privesc posaci.

Trecur\ prin palate comisare{i-al]i demnitari, s\ ne `nve]e tot…Dar `n deriv\, ai no[tri, fiecare,Plutesc `n barca unui matelot.Negociind la Bruxelles doar cu „dosul”Stând sluj `n banca lor… {i-n somn u[orViseaz\ cum, `n ]ar\, tot folosulL-acoper\ vârtos pe turta lor.

Românii bravi sunt `ngr\di]i din fa[\{i huidui]i la patru ani, mereu.Averea r\mânându-ne gola[\Din ce `n ce, o ducem tot mai greu.

Veni]i la noi, europeni, acas\,Nu la cei care-ntruna ne-au min]it,S\ discut\m cu c\r]ile pe mas\Ce-avem de dat [i ce-avem de primit.

Egali `n drepturi, vrem s\ fim `n Cart\,Nu `mpro[ca]i cu bârfe [i noroi…Abia atunci, uitându-v\ pe hart\,N-o s\ mai vede]i groapa de gunoi,

C\ci nou\ misiunea ne revine,Când to]i „samsarii” pe care i-am vrutVor termina haznaua cu latrine,S\-ntindem ROMÂNIA peste Prut.

Colegial\de Ion Manu

Colega mea cea f\r\ team\Pe scen\ mult ne-am s\rutat;Nici ce sim]im, nici cum ne cheam\Noi `nc\ nu ne-am `ntrebat.

Spre ramp\-n loc de cer de stelePrivim jurându-ne amor,Ne dezbr\c\m de toate celeC-a[a vrea domnul autor.

Pompieri, recuziteri, mecaniciSufleuri, stati[ti [i regizoriRoiesc ca-n clipa unei panici{i fac ce fac de-atâtea ori.

~n fr\mântarea lor ciudat\{-atâtor mii de ochi din stal,Ce-ar fi dac-am fugi ofat\~n codrul des de pe fundal.

{i-acolo prin[i de dor de duc\ - Când inimile noastre ard - Tu s\ m\ mângâi pe peruc\{i eu s\ te s\rut pe fard.

Poezia teatrului / Teatrul poeziei


„~ntreaga lume-o scen\-i>roste[te Marele Actor ([i Autor):<{i to]i - b\rba]i, femei - i-s doaractoriiCe-[i au intrarea [i ie[irea lor{i joac\-n parte roluri diferite:Iar actele sunt cele [apte vârste>.

Actorul este el `nsu[i o lume.Este Lumea.Deci, Actorul - scena<Acestui vast [i-universal teatru>...El este Teatrul.Purt\tor de cuvânt- de tor]\ [i de for]\- al Autorului,f\r\ Eln-ar exista Spectacolul.Piesa- da.Poate.R\mas\ pe hârtie.Sau `ncuiat\-n carte:condamnat\ la somn cataleptic.Piesa nu poate fi Spectacol- Spectacolul- f\r\ gura Lui, care-i d\ruie glas;f\r\ memoria Lui, care-i confer\durat\;f\r\ inima Lui, care-i insufl\c\ldur\;f\r\ sufletul Lui, care-i inspir\sim]ire;f\r\ cugetului Lui, care-i d\ sens;f\r\ fiin]a Lui, care-i `mprumut\ personalitate;f\r\ prestan]a Lui, care-i h\r\ze[tegrandoare.

{tiu demult toate astea.Sau mi se pare c\ le [tiu:Pentru c\ sunt aproape truisme.Truismul - adev\r evident,Banalizat prin repetarea pân\ la sa]ietate...De aceea se evit\ rostirea lui.{i se uit\.Truismul - eviden]a uitat\.

Actorul poate fi `nsu[i un Personaj.Unul dintre innumerabilele luiPersonaje.Chiar [i Histrion:principiu de osând\ al Armoniei,

tulburând Actul Crea]iei prin bufonad\.Demon Cabotinterfelind, prin enorm\ Batjocur\,Arta,negând-oprin parodie [i prin maimu]\rire.Histrionul: Non-Actorul.Contemptorul.

Actorul poate fi `nsu[i Personajul.Dar, ca s\ fie,ca s\ existe,ca s\-ntruchipezeinfinitatea de ipostaze- posturi [i imposturi-ale Umanit\]ii,mai `ntâi de toate [i mai presus de orice,Actorul trebuie s\ fie El `nsu[i.s\ fie Om.s\ fie el `nsu[i Om.Rolul cel mai greu,pentru c\ nu l-a scris nimeni.{i-l scrie singur.

{i trebuie s\-l tr\iasc\ necontenit.Ca s\ le poat\ juca pe celelaltemereu.Ca s\ poat\ fi- pe rând [i pururi altfel - to]i oamenii,trebuie s\ fie- o dat\ [i bine - Unul.Actorul este un Om.A c\rui Meserie este Omul.A c\rui Art\ este Omenia.

Ne dezbr\c\m de povara patimilorp\mânte[tipunându-i zilnic `n spinare,ca unui Redemptor.Sacrificat sear\ de sear\,pies\ de pies\,rol de rol,ucis de ghilotina fiec\rei cortinefinale,pentru a-nvia a doua zidestinat reiter\rii unei mor]i defic]iune:care-l aproprie, adesea timpuriu- prin succesive-acumul\ri m\runte-

de finele ob[tesc.Un Prometeuai c\rui r\runchise refac `nc\ [i `nc\spre-a r\scump\ra- `n eternitate - focul sacru:flac\ra luine lumineaz\ [i ne-nc\lze[te.{i, câteodat\, ne cauterizeaz\plaga p\catelor.

I s-au consacratroluri [i piese, poeme [i studii,statui [i roman]e,tablouri [i dansuri.Hulit [i adorat de o potriv\,magnificat de unii, batjocorit de al]ii,dispre]uit cândva, `nnobilat altunde,Actorul-niciodat\ [i nic\ieri, de nimeni-n-a fost [i n-o s\ fie,nu este ignorat.Nu poate fi indiferent Lumii.Totdeauna, `n centrul aten]iei.`ntr-un focar:scena lumii nefiindcercul strâmt pe care-l b\nuim,ci armonioasa elips\.

Nu [tiu cât de fericit\ poate fivia]a unui omA actorului.Dar pe scen\- pe scena teatrului,cea sintetizândca o monad\,cealalt\ scen\,Theatrum Mundi-via]a Lui de câteva ore(aparent efemer\)este mai viedecât a multora dintre noi.Este mi[carea.Latinescul actor,<cel gra]ie c\ruia se producemi[carea>,vine de la agoverb (cu o pluritate de semnifica]ii)al ac]iunii.Este negarea iner]iei (...)

Thespis ori Despre Actor(fragment)

de Romulus Vulpescu


Cel mai lung monologshakesperean este cel al luiHamlet care are 11.610 decuvinte.

Prima companie de teatru deamatori care a pus `n scen\cele 37 de piese ale luiShakespeare a fost TheSouthsea Shakespeare Actors,`n 1947

Cel mai mare num\r despectacole `n premier\ a fostv\zut de Edward Sutro: aproxi-mativ 5.000 de reprezenta]ii `ncei 60 de ani de frecventatteatrul

Cel mai mare num\r despectacole a fost vizionat de H.Hughes din Texas care a v\zut

5.512 de reprezenta]ii `ntre1956 [i 1983

Cea mai lung\ perioad\ `ncare a fost jucat un musical s-a`nregistrat cu spectacolul TheBlack and White MinistrelShow. Num\rul spectacolelor afost de 6.464, iar al spectato-rilor, de 7.794.552

Cea mai lung\ carier\ deactor de teatru [iteleviziune a durat76 de ani [i `iapar]ine lui JackHowarth care ajucat `nte 1907 [i1984

Cel mai marenum\r de roluri -10.288 - a fostrealizat de KanmiFujiama, `ntre1966 [i 1983

Teatrul cu ceamai mare capaci-tate este Odeon,cu 3.483. Cea maimare scen\ dinMarea Britanieeste Opera House.Scena are 33 demetri `n\l]ime [icamere de machiaj pentru 200de arti[ti

Jesus Christ Superstar a fostjucat de 3.357 de ori `n fa]a a2.000.000 de oameni [i a fostpus `n scen\ `n 37 de ]\ri

Recordul pe Broadway `lde]ine Chorus Line cu 3.389de spectacole [i 22.300.000 de

spectatori.~ncas\rile s-au ridi-cat la 260.000.000milioane de dolari.

Cel mai scurttimp de vânzare abiletelor a fost`nregistrat de spec-tacolul BarryManllow In Concert.Biletele s-auepuizat `n patru ore,

`ncasându-se 500.000 de lireCel mai mare insucces a

fost `nregistrat de comediaBag, care `n 1983 s-a jucat cusala goal\.

Cea mai tân\r\ regizoare afost Maogo Feiden, care lavârsta de 16 ani [i 5 luni a pus`n scen\ musicalul Peter Pan,`n 1961

Cel mai lung spectacol deteatru a fost The Warp, jucat`ntre 18-20 ianuarie 1979, laInstitutul de art\ Modern\ dinLondra. A durat „doar” 18 ore[i 5 minute

Nestroy a creat, `n cinci ani,370 de roluri! TragedianaRistory a jucat de 381 de oriMedeea [i de 473 de ori MariaStuart. Irving l-a jucat peHamlet de 200 de ori `n [ir!Dar asta nu-i nimic pe lâng\piesele de mare succes dinvremea noastr\ jucate laLondra [i la New York ani de-alungul. Se spune c\ ar fi exis-tat actori ru[i care au jucattoat\ via]a - cutreierând Rusia- un singur rol! E poate o le-gend\ - dar Rusia e mare!

Cel mai, cele mai...

Jesus Christ Superstar -2.000.000 de spectatori

Opera House - cea mai marescen\ din Marea Britanie

25

Revelion 2007 la Opera Român\Revelion 2007 la Opera Român\Distribu]ia:

Eisenstein - Mihai Laz\rRosalinda - Roxana BribanFrank - Mihnea LamaticOrlofsky - Adrian George PopescuAlfred - Valentin RacoveanuFalke - Ionu] PascuBlind - Ion DimieruAdela - Bianca IonescuFrosch - Pavel Barto[Ida - Cristina EremiaConducerea muzical\:

WOLFGANG GROST

Opera Na]ional\ Bucure[tiorganizeaz\, pe data de 31decembrie 2006, RevelionulOperei.În program:- SPECTACOL cu opereta LILI-ACUL de Johann Strauss, cuîncepere de laora 18.00, cu plata biletelor deintrare pe urm\toarele cate-gorii:

Categorii I-II (stal [i lojilecentrale) - 25,2 RONCategoria III (balcon centralR 17-21) - 10,5 RONCategoria IV (balcon lateral,capetele de rând; R 19-22;R 24 si lojile de sus ) - 6,3RONCategoria V (R 17-18 bal-

con) - 4,2 RON

- TOMBOLA cu participareobligatorie. Pre]ul biletului detombol\ este de 10 RON/per-soan\.- PETRECERE, în foyerulOperei, între orele 23.00 -05.00. Costulparticip\rii este de 268RON/persoan\, [i includemasa tradi]ional\ de Revelion,muzic\, jocuri de lumini [i deartificii, DJ profesionist.

LILIACULde Johann Strauss

Detalii, rela]ii [i rezerv\rila Departamentul deComunicare [i Imagine,la telefonul: 311.52.54.

www.VREAU BILET.ro


„Dansândpentruzeul p\gân”

de Brian Friel

Distributia:

Jack GHEORGHE DINIC| Kate VIVIAN ALIVIZACHE Maggie CARMEN IONESCU Agnes CARMEN UNGUREANU Rose TANIA POPAChris RODICA IONESCU Gerry GAVRIL P|TRU Michael LIVIU LUCACIRegia artistic\ LYNNE PARKERScenografia {TEFANIA CENEANAsistent regie ANDREI MARINESCURegia tehnic\ PAUL T|NASE, ANDI

}UINEASufleur SIMINA SIMINIE

LYNNE PARKER este o regizoare irlandez\,co-fondator [i Director Artistic al CompanieiTeatrale Rough Magic din Dublin [i RegizorAsociat al Teatrului Na]ional Abbey dinDublin. A semnat regia a peste cincizeci despectacole de succes, din clasici [i contem-porani, la Charabanc Theatre Company, TheAbbey Theatre, Druid Theatre, The Almeida,The Bush, The Traverse, The Peter HallCompany, West Yorkshire Playhouse [i laRoyal Shakespeare Company. Dintre aces-tea, mai cunoscute la noi sunt: Troienele,Tartuffe, Evantaiul doamnei Windermere,Importan]a de a fi onest, Furtuna, Comediaerorilor, Îmblânzirea scorpiei, {coala bâr-felilor, Casa Bernardei Alba, Copenhagen(Premiul pentru cel mai bun spectacol acor-dat de Irish Times / ESB Irish TheatreAwards).


O pies\ desprefemeile care auluptat pentru noulStat Irlandez

Piesa lui Friel,un text dejaclasic al timpu-lui nostru, esteo provocarepentru oriceregizor, a[acum sunt, dealtfel, toatemarile piese.Ac]iunea areloc, aparent, înmemoria unui

povestitor, care vine [i ni se prezint\ a[a cum arface orice str\in. De-a lungul unei seri, acesta nepoveste[te frânturi din copil\ria sa, pe carerecunoa[te c\ s-ar putea s\ nu [i le aminteasc\întocmai, apoi ne dezv\luie destinul familiei sale prininforma]ii puse cap la cap, mult dup\ încheiereaevenimentelor de pe scen\. {i totu[i, nucleul piesei,inima acesteia, este întâlnirea plin\ de via]\ [i câtse poate de real\ cu femeile din familia Mundy [i cub\rba]ii a c\ror prezen]\ le afecteaz\ [i le schimb\vie]ile.Aceast\ minunat\ îmbinare de ac]iune dramatic\ [ipovestire necesit\ crearea unor lumi paralele cares\ fie redate cu mare convingere. Nu exist\ nimicneclar în ceea ce prive[te personajele lui Friel.Michael este absolut con[tient de contradic]iile pecare le implic\ mo[tenirea sa, îns\ el este înaceea[i m\sur\ produsul unui tat\ în[el\tor [ipierde-var\, cât [i al celor cinci femei puternice carel-au crescut. În Irlanda anilor treizeci, un copil nelegitim era oru[ine imens\ pentru o familie, în special o familiecare î[i trimisese unicul fiu s\ slujeasc\ biserica.Fapul c\ aceste femei accept\ [i pre]uiesc acestcopil este dovada t\riei lor de caracter. Acestea suntfemeile care au luptat pentru noul Stat Irlandez [icare au stat la baza form\rii lui, pentru c\ au crezutîn posibilitatea unei lumi post-coloniale mai bune.Ele cred cu pasiune, în ciuda s\r\ciei lor, în principi-ul responsabilit\]ii [i al bunei-rânduieli. Piesa este dedicat\ „acelor cinci femei brave dinGlenties” [i ea reprezint\ portretul foarte precis alunor vremuri, al unui loc [i al unor oameni. Mareaprovocare este de a aduce aceast\ familie profundirlandez\ în fa]a publicului român de ast\zi.Solu]ia, una complex\, este de a îmbina substan]aautentic\ a originalului cu teatralitatea imaginativ\ ateatrului românesc, atât din punct de vedere vizual

cât [i ca joc al actorilor, reprezentare [i ingenuitatelingvistic\. R\spunsul cel mai simplu este încrederea în ele-mente fundamentale, precum for]a narativ\, joculactoricesc profund implicat [i pasional [i un puternicsim] al ironiei, caracteristic românilor [i irlandezilordeopotriv\.Cât de bine am reu[it r\mâne s\ judeca]i dumnea-voastr\. Tot ce pot s\ spun este c\ lucrul la acestproiect, în toate sensurile transpunerii lui, a devenitpentru mine sursa unei autentice revela]ii personale.

Lynne Parker

Din acela[i aluatIon Caramitru

Pe BrianFriel l-amcunoscutpersonal. Nuînainte de a-ifi v\zut„Dancing atLughnasa” laLondra,spectacoladus peWest End dela Dublin.Am avut re-vela]ia uneiatmosfereautentic irlandeze, care p\rea [i româneasc\ înacela[i timp. Mai târziu, cunoscând Irlanda [icâ[tigându-mi prieteni, am realizat c\ irlandezii [iromânii par f\cu]i din acela[i aluat. Vioiciune, gândspontan, energie, spirit speculativ [i temperamentaproape identice. În poezie [i muzica popular\ suntasem\n\ri uluitoare. Cimpoiul cânt\ parc\ la fel [i lanoi ca [i la ei. Ne mai apropie un anumit spirit deautonomie [i independen]\, destinele ne apar simi-lare când e vorba de vecin\t\]i imperiale. {i, pân\la urm\, hazul de necaz, ca form\ extrem\ de rezis-ten]\ prin cultur\.În acest „Dansând pentru zeul p\gân” (traducereanoastr\ liber\ a titlului „Dancing at Lughnasa”, stra-niu chiar [i pentru englezi), Brian Friel vorbe[tedespre via]a la ]ar\ [i singur\tatea asumat\. Desprevia]a casnic\ [i virtu]ile imagina]iei. Despre femeie[i aspira]iile ei legitime. Despre s\lb\ticiuneaascuns\ în fiecare dintre noi. Despre misionarism [idespre naivitatea b\rbatului [i destinul lui dramaticîn lumea de dincolo de gardul casei p\rinte[ti. {ipâna la urm\ despre istoria [i via]a unei ]\ri aparte,cu triste]i metafizice, dar cu un destin care i-a rezer-vat o indemniza]ie compensatorie: aceea de a fiajuns, prin sacrificii, una dintre ]\rile de referin]\ înlumea economic\ [i cultural\ a secolului nostru.

www.VREAU BILET.ro28

În 2002 a dansat pentru prima dată pe o scenă românească

--

-

--

-

--

--

-

--

-

Johan Kobborg, un partener permanent

-

--

-

-

în Româniadin nou

Acompanii de balet din lume, fiind una dintre cele mai titrate

-


Caragiale se num\r\printre cei maiilu[tri ambasadori

români `n cultura univer-sal\ [i „inegalabilul ana-list” al metehnelor noastremorale. De aceea, operelesale transpuse pe suportDVD, ca de altfel orice felde crea]ie artistic\, cultu-ral\ [i de civiliza]ie,reprezint\, cu siguran]\, omodalitate de restituirecultural\, mai ales `n be-neficiul tinerilor. {i, poate,o invita]ie la studiu saulectur\, o invita]ie `n s\lilede teatru sau film...

Ne place sau nu,constat\m c\, maiales `n rândul tine-rilor, al copiilor [iadolescen]ilor, pasi-unea pentru lectur\a sc\zut `ngrijor\tor,op]iunea acestora`ndreptându-se sprealte zone de interes,spre alte forme deocupare a timpuluiliber. Fiecare dintrenoi are `ns\ un modpropriu de a seapropia de literatur\.Dintre to]i scriitoriiromâni, pe neneaIancu Caragiale eu `l]ineam permanentlâng\ inima noastr\.Poate pentru c\„miroase - mai mult-a om”, cum ziceaDem R\dulescu...

Treiargumente

{tiind c\ m\ ocup detranspunerea pe suport DVD aoperelor caragialiene, o pri-eten\ m\ `ntreba de curânddac\ sunt convins\ c\ecraniz\rile transpuse pe acestsuport modern [i nu literaturareprezint\, pentru noul mileniu,o manier\ potrivit\ decunoa[tere a lumii luiCaragiale. Da, cred c\ este omodalitate eficient\ `n contex-tul actual! Am trei argumenteconving\toare: unu - for]a depenetra]ie a textului, geniulmoralistului de a sesizaesen]a, substan]a fenomenelorsocial-politice române[ti, cares-au dovedit, din p\cate, tot

mai actuale; doi - copiii, elevii,studen]ii au la `ndemân\ televi-zorul sau computerul, fieacas\, fie la [coal\, fie `ncluburi; [i trei - calitatea [i ta-lentul regizorilor, scenografilor,operatorilor [i, `ndeosebi, aleactorilor care au creat acestefilme, piese de teatru sauscurte scenete ecranizate. ~n `nsemn\rile sale adunatesub titlul: „Texte desupravie]uire”, marele regizorJean Georgescu (pionier alcinematografiei române[ti,vedet\ european\ prin anii ‘30,pe când lucra `n Fran]a, al\turide Cristian Jaques [iFernandel), afirma: „Caragialeeste alfa [i omega spirituluicomic [i satiric al acesteina]iuni. Pe lâng\ calitatea deliterat, Caragiale a fost, s-arputea spune, [i un mare «sce-narist». Nuvelele lui, schi]ele,piesele de teatru sunt, `n fond,o suit\ de imagini conturate`ntr-o nara]iune foarte cine-matografic\. ~nainte de toateCaragiale este scenarist, elpoveste[te vizual. La 1900n\scocea scenarii f\r\ s\ [tiec\ vreodat\ schi]ele lui vor fif\cute film. E colosal cât demulte `]i poate sugera!”

Exerci]ii deimagina]ie[i atitudine~l va confisca, deci, computerulpe Cargiale, sco]ându-l dins\lile de teatru [i cinema saudin paginile c\r]ilor? Vreau s\cred c\ nu este vorba despre oconfiscare, ci de un alt mod dea-l citi pe Caragiale...Am dovezi c\ maturii [i vârst-

Caragiale pe DVD:

Reloaded sau Delete?Reloaded sau Delete?Ioana Bogdan


nicii doresc s\ revad\ acesteecraniz\ri, cu pl\cere, uniiretr\ind bucuriile tinere]ii lor…al\turi de actorii prefera]i.Primul pas de a transla `n altlimbaj aceste opere, dincolo detradi]ionala scen\ a teatrului,l-a facut Radioul, pe caleaundelor hertziene. Cu foartemare succes! Mii de ascult\toriromâni, din genera]iile miracu-loasei cutii de lemn sauebonit\, nu pot uita nici ast\zivocile actorilor interpre]i, [i nicivocea povestitorului care tre-buia s\ localizeze ac]iunea, s\descrie `nf\]isarea, gesturile [istraiele personajelor. A fost unprim exerci]iu democratic deimagina]ie [i atitudine, accesi-bil unui public de zeci [i sutede mii de oameni. Au urmatdiscurile din vinil. Filmul [imicul ecran au adus person-ajele - tot pe cale mediat\ -mult mai aproape de public, demarele public, contorizat `ntr-oaudien]\ cu cifre de milioanede persoane. Japonezii spunc\ impactul unui lucru „v\zut”este de 10 ori mai mare decâtimpactul unui lucru „auzit”. Sunt genera]ii care au nevoies\ li se ofere acest prilej decunoa[tere a lumii române[ti,tr\itoare la r\spântia dintreveacurile XIX [i XX. Deasemenea, este un prilej mi-nunat de a readuce `n „scena”aten]iei noastre pe uria[iiscenei române[ti: GrigoreVasiliu Birlic, AlexandruGiugaru, Carmen St\nescu,Marcel Anghelescu, RaduBeligan, Niky Atanasiu, IonLucian, Mircea Cri[an, CellaDima, Vasilica Tastaman,VasileTomazian, Iurie Darie, IonDichiseanu, Geo Barton, cuplulHoria {erb\nescu [i RaduZaharescu [i mul]i, mul]i al]ii.

Filmul nu `nlocuie[telectura, dar nici nu-id\uneaz\Am fost `ntrebat\ dac\ filmulred\ opera caragialian\ mai

bine decât lectura operelor. Nucred c\ maniera de abordare(literar\, teatral\ sau cine-matografic\) a operei cara-gialiene red\ mai bine sau maipu]in bine societatearomâneasc\ a acelor vremuri.Sigur c\ scriitura, cartea, lec-tura, te provoac\ la un dialogdirect cu autorul [i cu universullui. Cartea confer\ cititorului olibertate total\ de interpretare[i atitudine. Importante sunt`ns\ [i alte aspecte aleapropierii de opera luiCaragiale, [i anume atitudineafa]\ de opera, de contextul eiistoric, punctul pân\ la caremerge „originalitatea adapt\rii”,`n raport cu opera ini]ial\.

Geniul lui neneaIancu n-a mers pedetalii exterioareNu sunt sigur\ c\ aducerea `nscen\, `n jurul lui Trahanache[i Tip\tescu, a unor coman-douri anti-tero, avioane saualte simboluri specifice con-flictelor lumii contemporane,poate poten]a mai mult mesajuldecât textul [i regia imaginatede autor. Nu pentru c\ a[ finostalgic\, ci pentru c\ geniullui nenea Iancu nu a mers pedetalii exterioare, ci pe esen]ade caracter a personajelor… Sigur c\ filmul nu `nlocuie[telectura, dar noi miz\m pe fap-tul c\ vizionarea pe player saupe computerul personal, afilmelor lui Jean Georgescu,Sic\ Alexandrescu, GheorgheNaghi [i Aurel Mihele[, GeoSaizescu, a piesele de teatruregizate de maestrul Ciulei sauSorana Coroam\ Stanca, potconstitui o abordare comod\,dar [i un ajutor real pentrucunoa[terea clasicilor literaturiiromâne. DVD-urile aduc `ncasele oamenilor opera cara-gialian\ (ca de altfel a oric\ruialt scriitor), fie prin ecraniz\ricinematografice cu distribu]iide legend\, fie prin adapt\rilesuccesive care s-au f\cut pe

scândura scenei sau `n pla-tourile televiziunilor, cu ge-nera]ii succesive de actori.Impactul este important pentruc\ piesele, schi]ele [imomentele nemuritoarevorbesc despre... noi, desprefirea noastr\, despre via]anoastr\ de zi cu zi.

TargetulDVD-urilor cuCaragialeCa s\ construie[ti [i s\ fina-lizezi un asemenea proiect dea reconstrui universul creatacum mai bine de un secol deun dramaturg uria[, recunoscutpe toate continentele, trebuies\ crezi `n [ansa culturiiromâne[ti. Care este targetulacestor DVD-uri? P\i, folosindo expresie de-a lui neneaIancu, putem spune: „care vasa zic\”, toat\ suflarea ome-neasc\ apt\ sa fac\ haz denecaz. „Mi se pare c\ televiziunea anenorocit pu]in lumea. A legat-ode ea”- spunea cu umormaestrul Jean Georgescu. ~nfelul s\u, DVD-ul `ncearc\ s\lege lumea de micul ecran alplayer-ului sau al computerului,demonstrând c\, `n România,cultura se poate vinde, dac\este autentic\, de propria sub-stan]\. Mai ales dac\ benefici-az\ de performan]a interpreta-tiv\ a marilor arti[ti, zei tutelariai Olimpului teatrului româ-nesc. Ei pot s\ poten]eze lamaximum con]inutul, mesajuloric\rei opere. Cred c\ DVD-urile cu integrala operei cara-gialiene, ca [i cele dedicatealtor importan]i dramaturgi careau slujit scena noastr\na]ional\, n-ar trebuie s\lipseasc\ din nici o cas\ deromân! Ne reg\sim `n ele ca`ntr-o oglind\, cu toate bunele[i relele firii noastre, iar râsuls\n\tos sau zâmbetul melan-colic ne dau speran]a de a fimai buni... `ntr-o lume maibun\...

Frumuse]e [i destin

AnastasiaLazariucAnastasiaLazariuc„Pân\ lalacrimimi-edrag\via]a!”text de Miron Manega


| n spatele acesteiapari]ii, am b\nuit opoveste de via]\ spec-

taculoas\ [i pustiitoare, izbuc-nit\ ca o magm\ `n accentelecântecului „Pân\ la lacrimi mi-edrag\ via]a”.

La Chi[in\u, ca [i laBucure[ti, se intra tot cu pileS-a n\scut `n apropiere deChi[in\u, `n satul Bacioi, `ntr-ofamilie de oameni simpli. Tat\lera originar din Ardealul

ucrainian, iar mamamoldoveanc\. A fost ultimuln\scut dintre cei 11 fra]i, dincare mai tr\iesc patru. Nu s-agândit niciodat\ s\ se apuceserios de cântat, pân\ la 14ani, când a descoperit-o untân\r profesor de muzic\ (defapt, student la Conservator) [ia sf\tuit-o s\ se perfec]ioneze`n direc]ia asta. Dup\ liceu adat examen la {coala Muzical\„Neaga”, un fel de [coal\ po-pular\ de art\, unde n-a fostadmis\. La Chi[in\u, ca [i laBucure[ti, se intra tot cu pile.Dup\ mai mul]i ani a intrat laInstitutul de Arte „GavrilMuzicescu”, pe care l-a [iabsolvit. Vocea ei s-a f\cutrapid remarcat\. ~n scurt timp afost solicitat\ de Filarmonicadin Cern\u]i, apoi de cea dinChi[in\u. Apoi de orchestraRadioteleviziunii R.S.S.Moldovene[ti. ~ntre timp, s-am\ritat, `n 1976, cu inginerulGheorghe Crig\nu]\, iar `nanul urm\tor a f\cut primulcopil, pe Andrei. Pe Ileana an\scut-o ceva mai târziu, `n1982.

„Libertatea noastr\se oprea la Prut”

Cariera nu [i-a abandonat-o`ns\ nici o clip\. ~n 1983 [i1985 a imprimat, la Chi[in\u,primele dou\ discuri de vinil,„Prim\vara” [i „Cred `ndragoste”. FestivalulInterna]ional de la Soci, din1987, la care a ocupat loculdoi, a f\cut-o cunoscut\ pe te-ritoriul `ntregii Uniuni Sovietice,ceea ce i-a adus ca recom-pens\ imprimarea a `nc\ undisc, „Ochii mei”, de data astala Moscova. Au `nceputturneele de mare succes printoate statele URSS [i colabo-rarea cu marele compozitorEugen Doga (autorul muziciidin „{atra”). O propunerevenit\ din partea lui EmilLoteanu, de a juca `ntr-un filmal s\u, ar fi putut s\ o con-sacre definitiv, ca prestigiu [ipopularitate, pe un spa]iuimens, la r\s\rit [i la apus deUrali (cum s-a `ntâmplat, de

Distins\ [i seduc\toare `n acela[i timp,Anastasia Lazariuc surclaseaz\, prin pre-zen]\, voce, mi[care scenic\ [i frumuse]e,multe voci, multe imagini, multe femei. {ipentru c\ frumuse]ea nu-i o ru[ine dac\ sesus]ine prin valoare profesional\, ne-amgândit s\ `mpodobim paginile acestei re-viste cu chipul [i povestea ei


pild\ cu Sofia Rotaru).Ascensiunea ei se prefigura,a[adar, str\lucitoare, constant\[i sigur\. {i ar fi fost, f\r\`ndoial\ a[a, dac\ nu ar fiintervenit, `n 1988, un declic aldestinului, un eveniment ceavea s\-i schimbe radicaltraiectoria. „~n anul acela aavut loc, la Palatul Na]ional dinChi[in\u, o sear\ de crea]ieEugen Doga, cel care, printrealtele, a compus [i muzica la<Maria Mirabela>. Erau invita]i,din România, AndaC\lug\reanu, AlexandruAr[inel [i MihaiConstantinescu. Pentru primaoar\ `n via]a mea vedeam `ncarne [i oase arti[ti dinRomânia... Pentru c\, probabil[ti]i, noi, cei din Moldova,puteam c\l\tori oriunde `nlume, numai `n România nu.Libertatea noastr\ se oprea laPrut”.

„Poate e vina mea c\ num-am a[ezat `n lumina

care-mi apar]ine”~n 1990, când a cântat pentruprima dat\ `n România, al\turide Mihai Constantinescu,Anastasia era deja divor]at\.Povestea acestui divor] estedramatic\ [i `ncâlcit\, cu multeumbre [i multe r\ni. Cert e c\a r\mas `n România.„Repatrierea”, cum se numeala `nceput, avea s\ `nceap\ cuo mare dezam\gire: statutul demare vedet\, pe care `l avea `nUniunea Sovietic\, nu s-areeditat `n ]ara adoptiv\.Anastasia venea aici cu iner]iaatitudinii de personalitate.Atitudinea personalit\]ii carechiar era, `n fond. Adic\ nu s-adus s\ bat\ pe la u[ile televi-ziunilor [i a caselor deproduc]ie, a[tepta s\ fie solici-tat\. N-a solicitat-o nimeni, a[ac\ a trebuit s\ r\mân\ `numbra lui MihaiConstantinescu, a c\rui popu-laritate oricum apusese. N-areu[it, a[adar, s\ devin\ aicicea ce fusese `n Rusia, iaracolo n-a mai chemat-onimeni. „Poate e vina mea c\nu m-am a[ezat `n lumina

care-mi apar]ine. Sau poateam gre[it crezând c\ oameniiobi[nui]i ar trebui s\ [tie cinesunt eu. Nu mi-am dat seamala timp c\ lumea de aici nu arenici o vin\. Iar lumea care [tiecine sunt este acolo de undevin. Am fost, recunosc, pu]inexaltat\, am crezut c\ oameniide aici simt [i gândesc desprenoi, cei de dincolo de Prut,cum sim]eam [i gândeam noidespre cei de dincoace. To]iarti[tii români cunoscu]i erauextrem de populariza]i [idifuza]i pe posturile de radio [iteleviziune din Moldova.R\ceala cu care am fost primi-t\ aici, la radio sau televiziune,m-a f\cut s\-mi pun tot felul de`ntreb\ri. Sau, mai exact, s\-midau r\spunsuri: ori c\ nu suntatât de bun\, ori c\ nu suntinteresant\, ori c\ deranjez.Cred c\ ultimul e r\spunsulcorect”...

„Suma momentelor de fericireeste mai mare

decât la alte femei”Anastasia Lazariuc a `n]eles,din tot ce a tr\it, c\ via]a e maitrist\ decât ne-am dori-o, dar

mai frumoas\ decât suntemispiti]i s\ o calific\m atuncicând suntem jefui]i de senti-mente. {i a mai `n]eles ceva:„Pentru mine, un prieten estemai mult decât un so]. Pentruc\ unui prieten `i spui totul,unui so] nu. Pe prieten nu enevoie s\-l menajezi, de exem-plu, cum nici el nu te mena-jeaz\ pe tine dac\ e s\-]ispun\ adev\rul. De prieten nudivor]ezi, nici el de tine. Dinp\cate lucrul \sta l-am aflatmai târziu, când mi-am datseama c\ o femeie, persoan\public\, nu va [ti niciodat\dac\ are lâng\ ea prieteni sauoameni interesa]i. Acela[i lucruse `ntâmpl\ [i cu b\rba]iiboga]i: nu vor [ti niciodat\dac\ femeia de lâng\ ei iube[-te persoana lor sau banii lor”.Anastasia Lazariuc sepreg\te[te, cu optimism [i pru-den]\, pentru noi provoc\ri. Nuse consider\ câtu[i de pu]innedrept\]it\ de soart\, ba chiardimpotriv\: „Dac\ adun toateclipele frumoase din via]a mea,suma momentelor de fericireeste mai mare decât la altefemei”.


revine la Sala PalatuluiJohann Strauss Ensemble

- --

De la Mozart la Dvorak-

-

-

-

--

--


www.VREAU BILET.ro 35www.VREAU BILET.ro 35

Sala Palatului

D iva Garbo, a c\reimizantropie este celebr\,apare `n amintirile lui

Negulescu… aproape socia-bil\, obi[nuind s\ stea la taifascu un pahar de votc\ polonez\bine frapat\, s\ culeag\ porto-cale, s\ savureze mititei cuardei iute, s\ comande gula[ larestaurant. Marilyn Monroe i seplângea lui Jean Negulescu depre]urile la pe[te [i fructe care

cre[teau de la o zi la alta. Separe c\ vedeta f\cea pia]a `nfiecare diminea]\. SublimaMarilyn, filmând cu o docilitatenecaracteristic\, i-a vorbit regi-zorului despre un crenvu[t „dedimensiuni cinemascopice”.

Seara sp\la vase, ziua picta~n 1947, `n ferma lui JohnHuston s-a s\rb\torit o dubl\aniversare matrimonial\, la

care Negulescu a adus mân-care româneasc\: pulp\ demiel [i varz\ murat\ `n[ampanie. Bucate alese, lacare regizorul se pricepea atâtde bine, `ncât a scris [i c\r]idespre buc\t\ria noastr\româneasc\. Jean Negulesco s-a n\scut la26 februarie 1900. Talentulpentru art\ se arat\ de tim-puriu, când tân\rul Jean


Galeria cu mon[tri sacri

Calit\]ile luiJean Negulescu:

pictor talentat,buc\tar priceput,

regizor genial,oltean iste]

Calit\]ile luiJean Negulescu:

pictor talentat,buc\tar priceput,

regizor genial,oltean iste]

Pictor, scenarist, regizor, produc\tor, scriitor. 42 de lungmetraje, 25de scurtmetraje, nenum\rate expozi]ii, c\r]i de bucate. S-a n\scut`ntr-o cas\ modest\ din Craiova, de unde [i-a luat zborul direct spreParis, cu destina]ia Hollywood. A fost amantul frumoaselor staruriMarilyn Monroe, Greta Garbo, Sophia Loren, Leslie Caron, BarbaraStanwyck, pe care le-a prins pentru totdeauna `n mrejele (filmelor)sale. I-a avut prieteni pe Fred Astaire [i Richard Burton. Cine-i per-sonajul? Românul Jean (Iancu) Negulescu!

Negulescu, cerceta[ voluntarîn rândurile Crucii Rosii în tim-pul primului r\zboi mondial,schi]eaz\ un portret al luiGeorge Enescu. Se hot\r\stes\ devin\ pictor atunci cândmaestrul Enescu, c\ruia i-apl\cut desenul, i-l cump\r\ cuun pre] foarte ridicat. Cu toatec\ începuse s\ ia lec]ii de pic-tur\ la Bucure[ti, tat\l s\u îltrimite la Paris, s\ studiezeeconomia [i artele. Pentru ovreme frecventeaz\ cursurileAcademiei Julian, neglijândîns\ total stiin]ele economice.Ca atare, nu mai prime[te banide acas\. Pentru a-[i asiguraexisten]a în inima Fran]ei,munce[te seara în restaurante,sp\lând vasele, în timp ce ziuacopiaz\ operele marilormae[tri în muzee, copii pe carele vinde ieftin. În acest timp seîmprietene[te cu arti[tii avan-gardei pariziene, printre careBrâncusi, cona]ionalul s\u,Modigliani, Pascin, Soutine… De asemenea, frecventeaz\cercul dadai[tilor în frunte cuTristan Tzara, care exercit\ oputernic\ influen]\ asupra pic-turii sale. Pe la mijlocul anilordou\zeci se mut\ în sudul

Fran]ei, undezugr\veste peisajeleRivierei.„SingaporeWoman”, primuls\u lung-metrajÎn 1927 sec\s\tore[te cu otân\r\ american\ [ivine la New York,unde î[i organizeaz\o expozi]ie cu pic-turile sale. Doi animai târziu divor]eaz\[i se stabile[te înCalifornia. Este unmoment hot\râtor învia]a sa, c\ci acumse lanseaz\ laHollywood în lumeafilmului cine-matografic [i începes\ semneze:Negulesco. Scriescenarii [i este asis-tent de regie la filmele „CaptainBlood” [i „A Farewell To Arms”(dup\ romanul „Adio, arme” allui Ernest Hemingway). Feluls\u de a lucra l-a impresionatpe Benjamin Glaser, care-langajeaz\ la studiourile„Paramount Pictures” pentrutrei ani, mai întâi ca scenarist-colaborator, apoi ca directoradjunct de unitate [i, în sfâr[it,ca regizor. Regizeaz\ primuls\u film de lung metraj,„Singapore Woman” („Femeiadin Singapore”) pentru stu-diourile „Warner Brothers”, în1941, dar abia trei ani mai târ-ziu, în 1944, înregistreaz\ unsucces remarcabil cu filmul„The Mask of Dimitrios”(„Masca lui Dimitrios”), bazatpe subiectul unui roman deEric Ambler.În 1948, filmul „JohnnyBelinda” are un succes extraor-dinar, interpreta principal\,Jane Wyman, primind premiulOscar pentru cea mai bun\actri]\. Urmeaz\ drama „ThreeCame Home” („Trei se întorcacas\”, 1950) bazat pe opoveste real\ din timpulr\zboiului, cu ClaudetteColbert, apoi comedia „How tomarry a Millionaire” cu MarilynMonroe, prima pelicul\ în

tehnica cinemascope, precum[i filmul pe ecran lat „DaddyLong Legs” („Lungile picioareale tatei”, 1954), cu FredAstaire. Jean Negulesco intr\în studiourile „20th Century-Fox”, unde continu\ s\ lucrezepân\ în anul 1970, când rea-lizeaz\ ultimele sale filme,„Hello-Good-bye” [i „TheInvincible Six” („Cei [ase invin-cibili”). Cât despre scenariul„Titanicului” din 1953 alromânului Jean Negulescu,oscarizatul James Cameron nusufl\ o vorb\. Dar se vedeaproape cadru cu cadru. Sl\vitfie computerul!


Distinc]iiJean Negulesco a fost membru al„Academy of Motion Picture” [i a fost dis-tins cu „Silver Tray” de „InternationalExecutive Service Corporation” [i cu „TheLaurel Award” pentru întreaga saproduc]ie regizoral\. A fost membru deonoare în „American-Romanian Academyof Arts and Sciences” [i în anul 1983 i s-adecernat Diploma de Onoare a Academiei.În 1984 [i-a publicat memoriile sub titlul„Things I Did and Things I Think I Did”(„Lucruri pe care le-am f\cut si lucruri pecare gândesc c\ le-am f\cut”). JeanNegulesco a murit în urma unui atac car-diac la 18 iulie 1993, în Marbella (Spania).„Cum s\ te m\ri]i cu un mili-

onar” - regia, Jean Negulesco

Portretul pictori]ei chiliene Herminia Arrate,f\cut de Jean Negulescu


A st\zi, noi, contemporaniialtei vremi, am avut partede propria noastr\

bucurie! Tamara Buciuceanu arevenit pe scena teatrului cepoart\ numele primeiMamouret, pe aceea[i scen\,acum Sala Izvor a TeatruluiBulandra [i ne-a adus-o [inou\ pe bunicaMamouret. „Vreau s\ar\t caracterul aces-tui personaj foarteinteresant, plin deenergie, care-[iimpune întotdeaunapunctul de vedere”, egândul cu care ea teva-ntâmpina sear\ desear\. Voluntar gând!{i, nu [tiu de ce, `miaduce aminte tot deLucia SturdzaBulandra... Marile personalit\]i seatrag, sau doar o distribu]iebine alc\tuit\? N-am aflat [inici n-am de gând s\ cautr\spuns. Pentru c\ dincolo deo distribu]ie care se sus]ine [i`n sine, stau multe alte lucruri.Nu e suficient\ o sum\ deactori - de[i se spune c\ MoniGhelerter, mare f\uritor de dis-tribu]ii, mo]\ia `n sal\ la

repeti]ii, sigur pesemne peactorii s\i -, iar un spectacol deteatru nu e putere de convin-gere. E seduc]ie. E ca un mari-aj. Astfel stând lucrurile, nu-mir\mâne decât s\ identific„seduc\torii”. Dar m\ trezescr\sfoind caietul program... Nu,n-aveam `n gând o-n[iruire de

nume... A[a c\...Nu pot s\ spun decât c\ DinuCernescu „a pleznit-o”. ~mi cerscuze pentru limbajul colocvial,dar alt\ vorb\ n-am g\sit!Poate c\-n spirit DoamnaBulandra [i-a mai g\sit odat\rostul de a c\lca pe scena eidrag\ [i n-a sup\rat-o cu nimicadaptarea textului tradus de ea

pe care regizorul ag\sit de cuviin]\ s-ofoloseasc\. Poateluminile de multe orisurprinz\toare, createde Alexandru Darie

`nsu[i, s\-mi fi l\sat gustul de„a[ mai vrea”, decorul aproapeexpresionist prin simplitate allui Mihai M\descu sau cos-tumele Luanei Dragoescu...Sau s\ fie muzica lui GeorgeMarcu...Dar iat\-m\ c\utând iar „vino-va]i”... {i doar Dinu Cernescuspusese deja c\ este „o pies\

„Cazul Tamara”de la Bulandra

Pompiliu Kostas R\dulescu

~n iarna lui 1960, adic\ acum exact 46 de ani, Lucia SturdzaBulandra `[i cânta cântecul de leb\d\. „Am v\zut-o `ntr-unul dintreultimele sale spectacole”, avea s\ povesteasc\ abia de curândactri]a Irina Petrescu. Avea aproape 90 de ani. Era frig, r\cise [itotu[i a vrut s\ joace. „Era genial\. A jucat pân\ la ultima suflare,Mamouret”...

Mamouretde Jean Sarment

Regia: Dinu Cernescu Cu: Tamara Buciuceanu, Ion Cocieru,{erban Pavlu, Ioana Macaria, Marius Chivu,Manuela Ciucur, Ilinca Manolache,Alexandra Mur\ru[, Mihai Verbitchi, GabrielSpahiu, Gheorghe Ifrim, Dumitru Anghel,Daniela Nane, Andrei Runcanu, SilviuGeamanu, Teodor Danetti, Domni]aConstantiniu, Marian Simion, Drago[Silvestru


despre dragoste, despre bucu-ria vie]ii, indiferent de vârst\, opies\ blând\. Un spectacolsimplu, normal, punând înprim-plan actorii [i povesteapiesei”. Dar a[a sunt eu. Nuvreau s\ cred niciodat\ ceeace regizorul m\ `ndeamn\ s\cred! Pentru c\ [i eu, ca [iactorii din fa]a mea, suntemspectatorii aceleia[i piese, fiec\ ne d\m sau nu seama deasta. {i ne surprindem mereuunii pe ceilal]i. Pentru c\ atuncicând mirarea dispare, specta-colul a murit! Ori textul lui JeanSermet, de[i scris `n primajum\tate a secolului trecut,poart\ `n el semnul `ntreb\rii.Iar de-l `ndrep]i, g\se[ti excla-marea. Poate de aceea regi-zorul - sim] al comediei - nurateaz\ ocazia nici a unoru[oare aluzii politice `ntr-unspectacol viu de la cap lacoad\, trecând cu vederea -farmecul oric\rui prim specta-col - emo]iile premierei. De[i, ca s\ fiu totalmente sin-cer, n-a[ prea b\ga mâna-nfoc c\-i comedie... Poate s\spun\ Sermet cât pofte[te c\ aadus pe scen\ „o poveste careîi poate emo]iona pe to]i cei

care, dincolo deironia defensiv\,[i-au p\stratinima tân\r\ [ivesel\, o pies\comic\, clar\ [iaerisit\”, c\spectacolul luiDinu Cernescurefuz\ s\ intrecuminte `n case-tu]a lui. El evia]\! Po]i ie[idin sal\ crezândc-ai fost la unspectacol pl\cut,care nu te-aobligat s\gânde[ti, iar lajum\tatea dru-mului dintreteatru [i cas\ tesurprinzi(re)gândind totul. Ion Cocierust\pâne[te paradoxul,oferindu-ne `n esen]\ un gro-bian ipocrit, f\r\ alte valori `nafara câ[tigului imediat, dar curafinament, Marius Chivu `ntr-un rol nu de mare `ntindere, cuun filigran seduc\tor, `ns\,{erban Pavlu [i Ana IoanaMacaria, suferind de o oare[cerigiditate la capitolul

„inamorati”, te fac totu[i s\ le ]iipartea, un Teodor Daneti pecare nu po]i s\ nu-l iube[ti [iun Gheorghe Ifrim atât de viu[i plin de idei, `ncât uneorireplica `]i pare doar informa-tiv\. {i-apoi, Tamara... BunicaMEA Mamouret. Sau a ta.S\rut mâinile, doamn\!Da, `mi place Tamara! {i v\rog s\ nu continua]i rima luiAndrie[... A]i gre[i!


Nout\]i la TVR MEDIA

Prin]ii lqutqrieiVre]i s\ petrece]i ca niciodat\ S\rb\torile Cr\ciunului [i Anului Nou, `ncompania celor mai vesti]i interpre]i [i l\utari? TVRMEDIA ofer\ amato-rilor de muzic\ (garantat bun\!!!) DVD- ul intitulat CÂNTECE DE VIA}|LUNG|. Este vorba despre o riguroas\ selec]ie care cuprinde cele maivaloroase secven]e aflate `n Arhiva Televiziunii Române, extrase din pro-gramele de Revelion dintre anii 1970 - 1990.

Ioana Bogdan

E ste un regal de muzic\ [i voiebun\ pentru toate gusturile,chiar [i pentru cele mai rafi-

nate. Argumente? Str\dania marilorcânt\re]i, celebrit\]i provenite dintoate palierele muzicii române[ti(operet\, teatru de revist\, muzic\u[oar\, l\utari [i instrumenti[ti vir-tuozi) confer\ str\lucire de aur aces-tui gen special de muzic\.

C onjuncturale [i perisabile, cumle caracterizeaz\ unii cârco-ta[i, aceste cântece au traver-

sat veacurile. De-a lungul timpului,tr\itorii din spa]iul carpato-danubian-pontic le-au interpretat cu propriulglas sau i-au pus pe „me[teri” s\ lesusure la ureche, luminându-[iclipele de bucurie [i alinându-[iamarul, oftând din amor sau jucândcu veselie. Coborâte din c\r]ile luiAnton Pann `n saloane boiere[ti, saup\strate `n memoria afectiv\ de geni-ul muzical al genera]iilor de l\utari,colindând prin hanurile [i cârciu-mioarele târgurilor, prin localurilesatelor, ele au ajuns pân\ la noi`mbog\]ite continuu de alte [i altegenera]ii care au trecut [i ele prinmomentele fundamentale ale vie]ii:na[terea, botezul, nunta, pomenireamor]ilor, c\t\nia, munca zilnic\,s\rbatorile sfin]ilor [i, mai ales,


Cr\ciunul [i Anul Nou...Ve]ireg\si toate acestea `n DVD [i`nc\ ceva... maniera de a seprezenta pe scen\. Cu ele-gan]\, har, profesionalism,respect pentru `nainta[i, cupatos [i respect pentruascult\tori.

C ântecul era, pentrufiecare dintre ei, un felde oficiere solemn\,

amestecat\ cu seduc]iemagic\, fie c\ veneau de pescena operetei, a teatrului dra-matic sau de revist\, de princase de cultur\ sau din tarafu-rile l\ut\re[ti. F\r\mi]\, DonaSiminic\, `n ve[minte impeca-bile, apar ca ni[te prin]i aimuzicii l\ut\re[ti. De la ei am`nv\]at c\ pe scen\ importantesunt sinceritatea ver-sului, cur\]eniamelodiei, pozi]ia cor-pului, ]inuta [i`nc\l]\rile, neap\ratpantofii str\lucind caoglinda, papionul [idunga fin\ a pan-talonului, precum [ifelul de a ]ine micro-fonul. Toate acesteatrebuie s\ fie per-fecte, c\ci ele,spuneau ei, arat\respectul atistuluifa]\ de public.

I at\ [i dis-tribu]ia aces-tei „gale spe-

ciale” pregatit\ deTVRMEDIA pentrus\rb\torile românilor: GIC| PETRESCU,IOANA RADU,F|RÂMI}| LAM-BRU, ILEANAS|R|ROIU, DONADUMITRU SIMI-NIC|, DOINABADEA, {TEFANB|NIC|, MIA BRAIA,CONSTAN}A CÂM-PEANU, DORINADR|GHICI, EMILGAVRI{, GEORGEHAZGAN, DUMITRURUC|REANU,CLEOPATRA MELI-DONEANU, TONIIORDACHE, IRINA

LOGHIN, BENONE SINULES-CU, {TEFANIA RARE{, EMILGAVRI{, GABI LUNC|, ROMI-CA PUCEANU, GIGI MARGA,ION ONORIU, ILINCANI}ULESCU, TUDOR HEIC|. Au acompaniat orchestreleconduse de: IONEL BUDI{TEANU, EMILGAVRI{, PARASCHIV OPREA, ION ALBE{TEANU, ION ONO-RIU [i GEORGE CARABULEA.

M ulte dintresecven]ele antolo-gate nu au generi-

ce [i numele realizatorilor s-aupierdut `n anonimat. Am dedi-cat acest DVD memoriei lor [icelor al c\ror nume estep\strat de banda magnetic\:Dumitru Cihodaru, Mihai Miron,

Theodora Popescu, FlorentinaSatmari, Marin Traian. Au fost reproduse secven]e dinemisiuni aflate în ArhivaTeleviziunii RomâneSelec]ia [i coordonarea: IoanaBogdanGrafica: Constantin RomeoDragomir Documentarist: Rodica PavelEditor imagine: Lori SârbuO produc]ie TVR MEDIADurata DVD: 112 min

DVD-ul poate fi procurat dinmagazinele de specialitatesau prin telefon la nr. 021-317.45.91. TVRMEDIA v\dore[te Cr\ciun fericit [i unAn Nou mai bun, mai fru-mos, mai vesel [i mai spor-nic!

CÂNTECE DE PETRECERE, ROMANÞE ªI CÂNTECE LÃUTÃREªTI

Înregistrãri în studiourile Televiziunii Române între anii 1970 - 1990, cu:GICÃ PETRESCU, IOANA RADU, FÃRÂMIÞÃ LAMBRU, ILEANA SÃRÃROIU, DONA DUMITRU SIMINICÃ, DOINA BADEA,ªTEFAN BÃNICÃ, MIA BRAIA, CONSTANÞACÂMPEANU, DORINA DRÃGHICI, EMIL GAVRIª,GEORGE HAZGAN, DUMITRU RUCÃREANU,CLEOPATRA MELIDONEANU, TONI IORDACHE,IRINA LOGHIN, BENONE SINULESCU, ªTEFANIA RAREª, EMIL GAVRIª, GABI LUNCÃ,ROMICA PUCEANU, GIGI MARGA, ION ONORIU,ILINCA NIÞULESCU, TUDOR HEICA. Au acompaniat orchestrele conduse de:IONEL BUDIªTEANU, PARASCHIV OPREA, EMIL GAVRIª, ION ALBEªTEANU, ION ONORIU ºi ION CARABULEA. Au fost reproduse secvenþe din emisiuni aflate în Arhiva Televiziunii Române, realizate de:FLORENTINA SATMARI, MARIN TRAIAN,DUMITRU CIHODARU, MIHAI MIRON, THEODORA POPESCUSelecþia: IOANA BOGDAN

O producþie TVR MEDIA, 2005


Vineri 8 decembrie, a avut loc, la sediul CNC, ovizionare de prob\ a filmului „Vân\toarea”, aflat `nfaz\ terminal\. Varianta vizionat\ nu este neap\rat [icea care va ap\rea pe marele ecran, filmul fiind `nc\`n lucru. Au fost prezen]i Dorel Vi[an (unul dintre per-sonajele cheie), Dinu S\raru, Ion Cristoiu, DanDiaconescu, Radu Moraru, al]i ziari[ti [i prieteni.

Dup\ capodopera f\r\ destin de sal\ „Cel mai iubit dintrep\mânteni” [i dup\ succesul la public `nregistrat cu „Magnatul”,{erban Marinesu `ncearc\ o sintez\ a celor dou\ dimensiuni(artistic\ [i comercial\) prin realizarea filmului „Vân\toarea”.Ideea de la care a pornit a fost romanul lui Dinu S\raru „Ciocoiinoi cu bodyguard”. Reg\sim `n film toat\ „distribu]ia” circuluipolitic la care asist\m din 1990 `ncoace (Adrian N\stase, IonIliescu, Dan Iosif, Viorel Hrebenciuc, Dinu Patriciu, generalulFloric\, Virgil M\gureanu etc.), cu precizarea c\ personajelesunt, prin comportament [i psihologie, total independente deprototipurile lor, [i chiar fa]\ de personajele din roman. Filmulsurprinde momentul de maxim\ abjec]ie [i tensiune dintre per-sonajele politice `n b\t\lia lor dement\ pentru ciolan: acela `ncare `ncep s\-[i dea `n cap. Nimeni nu e curat sau m\car nor-mal, to]i sunt urâ]i, murdari, vicleni, `nsp\imânt\tori `n tic\lo[ialor. Exist\ [i un „accident” la vân\toare, `n care unul dintre per-sonajele politice, devenit periculos pentru cei de la putere, esteeliminat definitiv. Distribu]ia este grandioas\, pe m\sura personajelor interpre-tate: {tefan Iordache, Dorel Vi[an, Hora]iu M\l\ele, MirceaDiaconu, Gheorghe Dinic\, Mircea Albulescu etc. Finalul este o`ncununare a grotescului f\r\ limite al acestei lumi neofanari-ote: parastas cu taraf la groapa de gunoi Glina. L\utarii, `nfrunte cu Nelu Ploie[teanu, cânt\ din r\runchi „Am boal\ lap\rul cre]”, `n timp ce Dan Diaconescu transmite totul, „`n viu”.

Miron Manega

Parastas cu taraf, la groapa de gunoi

~n curând


Mai tr\ie[te Horia {erb\nescu?Ei bine, DA! Este `n continuareactor, dar la f\r\ frecven]\. Dece? Simplu: pentru UNIIprezint\ pericol de voie bun\!Pentru noi, publicul, a r\masacela[i Horia {erb\nescu. Seantreneaz\ continuu s\ fiemereu glume], pentru c\ „cineglume[te nu se `nr\ie[te!”.

- Ce mai face]i Horia{erb\nescu?- S\rut mâinile. Bini[or spre bine.Cu ce pot s\ v\ `nveselesc?- S\ schimb\m o vorb\, dou\,despre una, despre alta.- Aha, `n]eleg. ~nseamn\ c\ o s\facem o discu]ie, oarecum, pu-blicitar\. S\ nu mi-o lua]i `n numede r\u, dar la vârsta mea nu mai

am nevoie de reclam\. De[i estefoarte adev\rat c\ e r\u când sevorbe[te r\u despre un acor, dar[i mai r\u când nu se vorbe[tedeloc! Mie, deocamdat\, `miajunge ca, din când `n când, s\fiu b\gat `n seam\. - Nu v-am v\zut demult. Nici pescen\…- Ei, sunt nenorociri mai mari `n

INTERV

IU

Horia {erb\nescu:„Cât\ vreme po]i s\ zâmbe[ti, nu e[ti chiar a[a de b\trân”

Am avut onoarea s\ fiu servit\, de Horia {erb\nescu, cu un meniugeneros de umor de cea mai bun\ calitate… Am primit atât demult, `ncât am luat la pachet câteva por]ii zdrav\ne de râs.

Nu era frumos s\ las `n farfurie…Dana Andronie

www.VREAU BILET.ro

via]\. Pot s\ v\ spun c\, de cândam r\mas f\r\ Radu Zaharescu,dragul meu partener [i prieten de-o via]\, nu am putut [i nici n-amvrut s\-l `nlocuiesc cu nimeni. ~ilas pe cei de vârsta mea s\-[iaminteasc\ de noi doi a[a cumeram. Nici pe la televizor n-ammai ap\rut. Probabil c\ prezintpericol de voie bun\!

L-a sunat la interfon peSfântu’ Petru

- Ar\ta]i destul de bine.. Parc\sunte]i pu]in obosit!- Obosit? Normal, ca un om carevine de la drum lung…- ~n]eleg c\ a]i fost plecat.Departe? Pe la ce por]i a]i b\tut?- La Poarta Raiului. {i n-am b\tut.L-am sunat la interfon pe Sfântu’Petru, b\trân [i el, s\racul! Abiase mi[c\. Norocul meu a fost c\`n locul lui mi-a r\spuns Sfântu'A[teapt\! A[a c\ am a[teptatcâteva minute, pân\ mi-au pusdin nou `n func]iune inima, carese oprise. - Cui datora]i minunea?- Domnului profesor doctor IonCintoiu [i echipei sale de laSpitalul Militar Central. Lemul]umesc `n genunchi. Mi-auredat via]a [i, mai cu seam\,zâmbetul! Vede]i dumneavoastr\,cât\ vreme po]i s\ zâmbe[ti nue[ti chiar a[a de b\trân.

„N-am `ntâlnit `n via]a meaun [pri] pe care s\ nu-l

beau!”- ~nseamn\ c\ nu v-a]i predatvârstei!- Ah, nici vorb\ de predat! Oiubesc prea mult pe fiic\-mea, peIlincu]a, care la cei 16 ani ai ei,are nevoie, `nc\, s\ o `nv\] cum[i ce trebuie s\ fac\ `n via]\, cas\ nu regrete ca mine.- Ce regreta]i?- Atunci când eram tân\r, numi-am dat seama c\ sunt tân\r!Am fumat 50 de ani, câte dou\pachete pe zi. N-am `ntâlnit `nvia]a mea un [pri] pe care s\ nu-lbeau! Eram o]! Beam direct de lacram\… - Ce se cere ca s\ fii comic?- Nimica toat\! S\ fii comic f\r\s\ [tii c\ e[ti [i f\r\ s\ te faci a fi!Comedia ori o ai `n sânge, ori te

apuci de altceva. - ~n câte categorii se `mpartactorii?- Pe vremuri erau actori buni dedram\, actori buni de comedie [iactori buni de gur\. - {i `n zilele noastre?- Au r\mas dou\ categorii: ceicare se plâng c\ au lefuri preamici [i cei care se plâng c\pl\tesc impozite prea mari.

„Unde nu exist\ umor, nuexist\ nici umanitate”

- Cu ce v\ ocupa]i timpul?- Tot ca actor. Actor, dar la f\r\frecven]\. M\ mul]umesc s\ punpe hârtie, din când `n când, cevavesel. Nu m-am considerat nicio-dat\ umorist. Cel mult, povestitor. - Ce-i sf\tui]i pe cei tineri?- Singura obliga]ie a actorului decomedie este aceea s\ `nve]ecum s\ fac\ lumea s\ râd\. Eunu am studii superioare dar, slav\Domnului, am avut o via]\`ntreag\ de la cine s\ `nv\]!- Considera]i c\ umorul are vreunrol `n via]a noastr\ de toatezilele?- Umorul? Bine`n]eles c\ are. {i`nc\ unul foarte important.Parafrazând, se poate spune c\f\r\ umor, nimic nu e! {i acolounde nu exist\ umor, nu exist\nici umanitate. Cu certitudine,bunul Dumnezeu are sim]ulumorului. De aceea, l-a f\cut peom singura vietate care râde. {icare, mai ales, [tie de ce [i cânds\ râd\! - Care crede]i c\ este cel mai

important lucru pentru om?- S\ fie util! - Ce admira]i cel mai mult la unom?- Demnitatea!- Sunte]i fericit?- Fericirea este ceva care nuexist\ [i totu[i `ntr-o zi `nceteaz\de a mai fi. - Ave]i necazuri?- Bine`n]eles. Dar nu m\ plâng,pentru c\ `mi dau seama c\ `ntot-deauna exit\ [i mai r\u.

„La vârsta mea este indi-cat s\ ai femeile mai mult

`n cap decât `n bra]e”- Pe stadion v\ mai duce]i?- A[ vreau eu.- Auzisem c\ a]i fost centru-`nain-ta[!- Da’ de unde! - Dar ce-a]i fost?- Funda[-peluz\.- O `ntrebare curajoas\: cuamorul cum sta]i?- Ehe, la vârsta mea este indicats\ ai femeile mai mult `n capdecât `n bra]e. - De cine râde]i la ora actual\?- Am `nceput s\ râd de scumpete.La ora actual\ pre]urile au luat oasemenea propor]ie c\ nu maisperie, `ncep s\ amuze! Se vorscumpi gazele, lumina electric\,taxele… V\ da]i seama c\ acumvorbesc serios…- Dar dumneavoastr\ sunte]icunoscut ca un om glume]- M\ str\duiesc.- De ce?- Cine glume[te nu se `nr\ie[te!

47

Petre Gusti, Horia {erbanescu, Ion Luican, Bimbo M\rculescu


Un spectacol reconfortant:

"Lapte cald sau rece"

J oi 7 decembrie, pe scena Centrului Cultural al M.A.I., a avut loc premiera comediei„Lapte cald, sau rece” de Jules Cohn Botea, `n regia lui Marian Ciripan. Spectacoluleste produs de tân\ra Companie Teatral\ „CIVIC ART”. Regizorul Marian Ciprian (care

este, de fapt, actor) a cooptat `n acest proiect o echip\ de prieteni de la mai multe teatrebucure[tene: Alexandru Hasna[ (Teatrul Na]ional), Florina Luican (Teatrul „Ion Creang\”),Voicu Hetel („Ion Creang\”), Annemary Ziegler (Excelsior) [i Cristina Moldoveanu (CentrulCultural MAI). Piesa este o comedie care are, la baza conflictului, eterna nemul]umiregeloas\ a mamei, atunci când afl\ c\ fiului `ncepe „s\-i miroas\ a catrin]\”.Actorii se achit\ corect de sarcinile propuse de tân\rul regizor, ba mai mult, con[tientizândpermanenta actualitate a textului, printr-o interpretare mai mult decât onorabil\, ba uneorichiar ingenioas\ [i inventiv\, reu[ind s\ ob]in\ aplauze la scen\ deschis\.Un spectacol reconfortant, profesionist, care merit\ s\ fie v\zut. {i chiar rev\zut.

www.VREAU BILET.ro 49

Foto

graf

ie fu

rniz

at\

de P

asse

-Par

tout

DP

Vreau Bilet - Numarul 03

Documents

Transcript of Vreau Bilet - Numarul 03