Vreau Bilet - Numarul 07

Prima revist\ de cultura spectacolului

Nr. 7 Aprilie 2007 oferta pe care nu o po]i refuza

v\zut prinochii so]iei

GheorgheDinic\

3www.VREAU BILET.ro

VREAU BILET.ro

Mecena a fost un bog\ta[ roman din timpul luiOctavian Augustus. Din drag de cultur\, din snobismaristocratic sau din cine [tie ce frust\ri sau ne`mpliniri(n-are importan]\ motivul), el a fost un sprijinitor alartelor [i [tiin]elor. De altfel, cultura era la mare pre]`n Roma antic\. For]a [i longevitatea Imperiului s-abazat tocmai pe acest respect al culturii altora, pecare romanii `ncercau s-o asimileze, atunci când con-siderau c\ aceasta le consolideaz\ puterea. N-aveauorgolii m\runte [i pe termen scurt, c\ci m\re]iaRomei era pentru fiecare roman o chestiune aproapepersonal\. Mecenatul a fost <reinstitu]ionalizat> `nperioada Rena[terii [i reconsiderat `n termeni eco-nomici `n zilele noastre. Nu [i `n România. <Mecenatula disp\rut la noi, dar `n alte p\r]i func]ioneaz\ [iefectele se v\d - declara, recent, P`rvu Ionic\, direc-torul Centrului de Preg\tire Profesional\ `n Cultur\.La noi, siturile arheologice sunt abandonate sau dis-truse, cl\dirile vechi au ajuns o ruin\, nu le restaurea-z\ nimeni, bibliotecile [i alte institu]ii culturale tr\iescexclusiv din buget>. Iar la `ntrebarea: de ce s-ar impli-ca oamenii de afaceri `n cultur\?, P`rvu Ionic\ ne-adat urm\torul r\spuns: <Cultura asigur\ acces la pu-blicul ]int\, recunoa[tere social\, stabilitate [i perma-nen]\ `n afaceri. ~ntr-o lume normal\, cultura e sus]i-nut\ de `ntreaga societate, deci [i de oamenii deafaceri adev\ra]i. Nu din generozitate, ci din interes>.Mecenatul nu e o institu]ie `n România, este `n celmai bun caz un hobby, un capriciu sau o reac]ie deprotest. {i, dac\ e s-o lu\m pe domenii, cultura spec-tacolului autentic este cea mai neglijat\... Foarte pu-]ini au sim]it necesitatea demersului. Revista VREAUBILET.ro este o firav\ tentativ\ `n acest sens. La nivelde <mecenat sentimental> mai pot fi men]iona]i Ovidiu[i Nicole Tender, care <pierd> anual, prin sprijinireaarti[tilor [i a artei, peste 150.000 de euro. Pu]in\lume [tie ([i cei care [tiu nu prea spun) c\, din 2005,de când a luat foc sala Teatrului de Operet\, familiaTender i-a sus]inut, cu logistic\ [i bani, pe arti[tii dela <Ion Dacian>. Din p\cate, Tender nu a f\cut publicgestul, ca s\ fie urmat [i de al]ii…Din punctul nostru de vedere, sprijinirea culturii spec-tacolului este de interes na]ional, pentru c\ arta, deorice fel ar fi ea, confer\ prestigiu celui care osus]ine, iar prestigiul, pe termen lung, aduce bani.Ducând mai departe silogismul, putem spune c\,dac\ spectacolele aduc bani, au [i arti[tii. Iar f\r\arti[ti un popor se transform\ `ntr-o popula]ie debizoni.

DDeesspprreemmeecceennaatt[[ii bbiizzoonnii

Miron Manega

DDiirreeccttoorr eeddiittoorriiaall::MIRON [email protected]

RReeddaaccttoorr-[[eeff::Dana Andronie

EEddiittoorriiaallii[[ttii::Tudor Gheorghe, Claudia D\boveanu,Dan Toma Dulciu

AArrtt ddiirreeccttoorr::Florin M\[email protected]

EEddiittoorr::S.C. Vreau bilet S.R.L

DDiirreeccttoorr ggeenneerraall::Pepino Popescu

DDiirreeccttoorr mmaarrkkeettiinngg::Alexandru Valerian Popescu

DDiirreeccttoorr ssttrraatteeggiiee::Daniela Elena Popescu

PPRR MMaannaaggeerr::Ionu] Pavel

AAddrreessaa::Str.Traian nr. 206, Sector 3,Bucure[ti,Tel/Fax: 021-642-5830web: www.vreaubilet.roe-mail: [email protected]

Tipar: S.C. RROMPIT SS.R.L.Casa Presei, Nr. 1, Corp C, et. 1, cam. 34, tel.: 021/3178975

EDITORIAL

4www.VREAU BILET.ro

Ion Luca Caragiale (1852 - 1912) este conside-rat, al\turi de Mihai Eminescu [i Ion Creang\,unul dintre cei mai de seam\ scriitori români.

Valoarea operei sale rezult\, desigur, din ansamblulei (teatru, proz\, teorie [i critic\), dar, f\r\ `ndoial\,`n acest ansamblu predomin\ literatura dramatic\. Elaborat\ `n decursul a doisprezece ani, opera sadramatic\ cuprinde, `n ordine cronologic\, comediile„O noapte furtunoas\” (1879), „Conu Leonida fa]\cu reac]iunea” (1882), „O scrisoare pierdut\” (1884),„D’ale carnavalului” (1885) [i drama „N\pasta”(1890).Dac\ dezvoltarea comediei satirice ajunge cu operalui Caragiale `n faza clasic\ a dramaturgiei româ-ne[ti, evolu]ia dramei istorice de inspira]ie na]ional\atinge aceast\ culme prin contribu]iile lui AlexandruDavila [i Barbu {tef\nescu Delavrancea.Astfel, Alexandru Davila (1862 - 1929) contribuie la`nflorirea dramei de inspira]ie na]ional\ prin operasa de c\petenie, „Vlaicu-Vod\” (1902), considerat\cea mai valoroas\ dram\ istoric\ autohton\. Au trecut numai [apte ani de la premiera lui „Vlaicu-Vod\” [i cortina Teatrului Na]ional din Bucure[ti s-a

ridicat pentru a `nf\]i[a publicului un nou momentmemorabil din istoria românilor, prin pana unuia din-tre cei mai aprecia]i scriitori ai vremii, Barbu {tef\-nescu - Delavrancea (1858 - 1918). Este vorbadespre poemul dramatic „Apus de soare ”, reprezen-tat pentru `ntâia oar\ la 4 februarie 1909. Dramaturgia istoric\ a lui Delavrancea s-a bucuratde interpret\ri remarcabile `nc\ de la premierelepieselor: C. I. Nottara a realizat `n {tefan cel Mare [i`n Luca Arbore dou\ dintre cele mai importantecrea]ii ale sale. ~n deceniile mai recente, GeorgeCalboreanu, apoi Gheorghe Cozorici [i Teofil Valcuau reeditat emo]ionante interpret\ri `n rolul lui {tefan~nc\ de la `nceputul secolului XX apar `n literaturadramatic\ autohton\ semnele unor `nnoiri careaveau s\ semnifice `n perioada dintre cele dou\razboaie mondiale intrarea dramaturgiei `ntr-o epoc\aparte, a unei complexe modernit\]i: `n 1909, MihailSorbul scrie dramele istorice `n câte un act „Prazni-cul calicilor” [i „S\rmanul popa”, `n 1911 se repre-zint\ poemul feeric „~n[ir-te m\rg\rite”, de VictorEftimiu, `n 1915, din nou Mihail Sorbul scrie puterni-ca dram\ istoric\ „Letopise]i” [i, un an mai târziu,comedia tragic\ „Patima ro[ie”, pentru ca, tot`n1916, Camil Petrescu s\ dea prima variant\ a„Jocului ielelor”.

Alexandru Kiri]escu (1888 - 1961) face partedin aceea[i genera]ie cu Eftimiu [i Sorbul.Scriitor multilateral, el atac\ problematica

vie]ii sociale contemporane `n „trilogia burghez\” -„Marcel [i Marcel” (1923), „Florentina” (1925),„Gai]ele” (1932) - atingând cu cea din urm\ linia deculme a virulen]ei satirice mo[tenite de la Caragiale.

Camil Petrescu (1894 - 1957), una dintre per-sonalit\]ile proeminente ale literaturii româ-ne[ti din prima jum\tate a secolului XX, ocu-

p\ un loc de frunte [i `n istoria dramaturgiei dinaceast\ perioad\. Camil Petrescu este cel carecreeaz\ `n teatrul românesc drama de idei [i, impli-cit, drama intelectualului `n societatea vremii - „Joculielelor” (scris\ `n 1916).Alte crea]ii dramatice reprezentative pentru CamilPetrescu sunt: „Suflete tari” (1922), „Mioara” (1926),„Mitic\ Popescu” - 1926), „Act vene]ian” (1919).

Lucian Blaga (1895 - 1961) poet [i filozof de undeosebit prestigiu `n cultura na]ional\ româ-neasc\ [i-a `nchinat [i el o bun\ parte din

Istoria teatrului românesc (V)

DRAMATURGIIDezvoltarea dramaturgiei autohtone

romane[ti din perioada 1877 - 1918 neapare dominat\ de trei personalit\]i

marcante: Ion Luca Caragiale,Alexandru Davila [i Barbu

Delavrancea.

5www.VREAU BILET.ro

energia creatoare literaturii dramatice, oferind crea]iide cert\ valoare: „Zamolxe” (1921), „Tulburareaapelor” (1923), „Daria” (1925), „Me[terul Manole”(1927), „Cruciada copiilor” (1930) .

George Mihail - Zamfirescu (1898 - 1939)este continuatorul speciei inaugurat\ `n dra-maturgia român\ de Mihail Sorbul, comedia

tragic\, prin „Domni[oara Nastasia” (1927), „Idolul”[i „Ion Anapoda”.

Victor Ion Popa (1895 - 1946), om de teatru [iliterat polivalent a adus, prin opera sa drama-tic\, regizoral\ [i pedagogic\ o contribu]ie `n-

semnat\ la evolu]ia teatrului românesc dintre celedou\ razboaie mondiale. Din variata lui crea]ie dra-maturgic\ se desprind câteva lucr\ri care relev\preocuparea pentru drama [i pentru comedia senti-mental\: „Mu[cata din fereastr\” (1928), „Take,Ianke [i Cadâr” (1933).

Gheorghe Ciprian (1883 - 1968), actor defrunte al scenei romane[ti, `[i revendic\ un locaparte `n istoria dramaturgiei autohtone, prin

izbutitele comedii „Omul cu mâr]oaga” (1927) [i„Capul de r\]oi” (1940).

Tudor Mu[atescu (1903 -1970) s-a bucurat cel mai mult dintre confra]iis\i de aprecierea unanim\ [i constant\ a pu-

blicului spectator. Opera sa cuprinde aproape 60 depiese originale de toate genurile. ~n fruntea lor sesitueaz\ ne`ndoielnic „Titanic - vals” (1932) [i

„...Escu” (1933), satire virulente la adresa politicia-nismului, a parvenitismului [i a farsei electorale.Dintre celelalte piese ale scriitorului cit\m: „Sosescdesear\” (1932), „Visul unei nop]i de iarn\” (1937),„Geamandura”, „Madona”, „Al optulea p\cat”, „}arafericirii”.

Mihail Sebastian (1907 - 1945) exprima `nopera sa dramatic\, redus\ cantitativ dincauza mor]ii premature, revolta `n fa]a unei

lumi nedrepte, prin dorin]a de evadare din aceast\lume: „Jocul de-a vacan]a” (1938), „Steaua f\r\nume” (1944).

Mircea {tef\nescu (1898 - 1982), remarcabiltehnician al scrisului dramaturgic, a creatnumeroase piese care se `nscriu `n aria dez-

baterii problemelor de via]\: „Roba alb\ (1924)”,„Comedia zorilor” (1928),„Re]eta fericirii” (1946),„Micul infern” (1948), „Rapsodia ]iganilor” (1948),„C\ru]a cu paia]e” (1951), „Cuza - Vod\” (1959).

Aurel Baranga (1913 - 1979) a dovedit multtalent `n domeniul comediei, satirizând biro-cra]ia („Mielul turbat”, 1953), practica [per]ului

(„Adam [i Eva”, 1963), imoralitatea `n via]a de fami-

lie („Re]eta fericirii”, 1957);„Fii cuminte Cristofor!”,1964; „Sfântul Mitic\Blajinul”, 1965; „Opinia pu-blic\”,1967).

Teodor Mazilu (1930 -1980) abordeaz\ co-media amar\ `n „Mobi-

l\ [i durere” (1979).A doua vârst\ a comediei semanifest\ sub condeiul nou-lui val de dramaturgi ap\rutpe la mijlocul deceniului 7:Paul Everac („Via]a ca unvagon”, 1973; „Un fluture pelamp\”, 1972; „Ordinatorul” -1980), Suto Andras („Formi-dabilul Ghedeon”, 1967),Dorel Dorian („Ninge laEcuator”, 1964; „Corigent\ ladragoste”, 1967), ValentinMunteanu („Hotel ZodiaGemenilor”, 1975), Ion

B\ie[u („Pre[ul”, 1972), Mihai Ispirescu („Concediunelimitat”, 1978 ; „Tr\sura la scar\”, 1983 ), TudorPopescu („Paradis de ocazie”, 1979; „Concurs defrumuse]e”, 1979; „Milionarul s\rac”, 1983; „Ho]ul desentimente”, 1988).

Barbu {tef\nescuDelavrancea

Camil Petrescu

Mihail Sebastian Tudor Mu[atescu

Lucian BlagaSüto Andras

6www.VREAU BILET.ro

Ultimul meu spectacol, „CândDumnezeu era mai jos”, con-tinu\ seria reconstituirii aceluiunivers pierdut pe care, `ntr-osintagm\ inspirat\, Dinu S\rarul-a numit „civiliza]ia rural\”.~ntr-o perioad\ cumplit descurt\, ]\ranii no[tri vor tre-bui s\ devin\, inevitabil, fer-mieri! Asta n-ar fi r\u; r\ul ec\ renun]\ de pe acum,inexplicabil de u[or, la obi-

ceiurile lor str\vechi, latradi]iile lor, de fapt la ei `n[i[i!Ne-am mândrit mult cu for]a [ifantezia creatoare a acesteiclase sociale, chinuit\,muncit\, umilit\ o istorie`ntreag\!!!Azi, suntem obliga]i s\ nuuit\m, s\ nu banaliz\m, s\ nudistrugem prin mistific\ri„zestrea” cultural\ pe care ei

ne-au l\sat-o mo[tenire, f\r\nici o clauz\...Voi face tot ce pot - [i tot ce voifi l\sat s\ fac - prin harul pecare bunul Dumnezeu mi l-adat, ca frumuse]ile inestimabilepe care le-am descoperit cu

mult\ str\danie, s\ le transmitnealterate [i contemporanilormei debusola]i, [i celor care neurmeaz\, [i celor care - suntsigur - se vor mira de bog\]iaspiritual\ a str\mo[ilor [i sevor mândri.~n acest concert, fac o temerar\`ncercare de a introduce spec-tatorul [i `n lumea povestirilor,a epicului. „Petrecerea cu

taraf” [i „Tudor Gheorghe tri-mite vorb\” au fost dou\ spec-tacole-concert `n care poemelesoresciene din epopeea „Lalilieci” se relogodeau fericit culirica popular\ din sudul ]\rii.~ntre „Voica `n Nadolie” (`n

Anatolia, mai exact), baladafantastic\ atemporal\ caredeschide o serie de frumuse]ipoetice de `nalt\ emo]ie, [i„Ciobanul care [i-a pierdutoile” ve]i putea trece prinmomente de bucurie, detriste]e, de medita]ie, ve]i puteaplânge sau râde din tot sufletul,ascultând tulbur\toare poemesoresciene [i fascinante ver-suri populare... De asta v\ asi-gur eu, care m-am zb\tut acum,când Dumnezeu e sus, sus r\ude tot, s\ `n]eleg de ce nu maiare ochi s\ ne vad\ ca atuncicând - vorba lui Sorescu, luat\din popor - „Dumnezeu era maijos” [i ne mai vedea [i pe noicând eram nec\ji]i!...

Mo[teniref\r\ nicio clauz\

Tudor Gheorghe

8www.VREAU BILET.ro

S-a n\scut la Turda, la 30 aprilie 1926. Voias\ se fac\ aviator dar, printr-o `ncurc\tur\ adestinului, a ajuns din `ntâmplare s\ deaconcurs de admitere la Art\ Dramatic\.A absolvit Academia Regal\ de Muzic\ [iArt\ Dramatic\ din Bucure[ti, la clasaMarioarei Voiculescu, `n 1947. Unul dintreprimii s\i profesori a fost Victor Ion Popa,om de teatru [i literat polivalent.~n perioada 1948-1971, interpreteaz\ roluri `nmai mult de 50 de piese montate pe scenede renume: Teatrul „Radu Stanca” din Sibiu

(`n „Gai]ele”, de Alexandru Kiritescu,„Burghezul gentilom”, de Molière), Teatrul„Lucia Sturdza-Bulandra” (`n „Un omobi[nuit”, de Leonid Leonov), TeatrulNa]ional din Bucure[ti [i din Cluj, TeatrulMic, Teatrul „Ion Creang\” din Capital\,Teatrul „I. D. Sarbu” din Petro[ani, Teatrulde Nord din Satu Mare, Teatrul „Sic\Alexandrescu” din Bra[ov etc.

Roluri [i parteneriA fost distribuit al\turi de nume r\sun\toare aleteatrului românesc, precum Lucia Sturdza-Bulandra,{tefan Ciubot\ra[u, Clody Bertola, Fory Etterle,Beate Fredanov, Mircea Albulescu, Tantzi Cocea,Marcela Russu, ca s\ cit\m numai câ]iva dintrecolegii s\i. Nu pot fi uitate rolurile pe care le-a creat`n „R\zvan [i Vidra”, de Bogdan Petriceicu Ha[deu;`n „Trei genera]ii”, de Lucia Demetrius; `n „Horia”, deMihail Davidoglu; `n „Hanul de la R\scruce” [i„Febre”, de Horia Lovinescu; `n „Toate pânzele sus”,de Radu Tudoran; `n „Hamlet” [i „Cum v\ place”, deShakespeare, `n „Don Carlos” [i „Maria Stuart”, deSchiller; `n „Cezar [i Cleopatra” [i „Candida”, deBernard Shaw; `n „Nora” [i „Constructorul Solness”,de Ibsen; `n „So]ul ideal”, de Oscar Wilde; `n„Menajeria de sticl\”, de Tennessee Wiliams; `n„Moartea lui Danton”, de Georg Büchner etc.Septimiu Sever are, de asemenea, o bogat\ carier\cinematografic\. Astfel, `n 1953, a primit Premiul deStat clasa I [i Medalia de Aur pentru rolul din„Mitrea Cocor”, dup\ romanul cu acela[i nume deMihail Sadoveanu. Roluri remarcabile a creat `n„Citadela sf\râmat\” (1957), `n „La vârsta dragostei”(1963), apoi `n „Dacii” [i `n „Mihai Viteazul” (1970).

Cine-i n\scut `n aprilie...

SEPTIMIU SEVER:„Ar fi timpul sq mqopresc din \ntinerit”

~n 1971, la un an dup\ ce jucase `n filmul„Mihai Viteazul”, marele actor Septimiu

Sever a emigrat `n Canada `mpreun\ cu so]iasa, Herastia Peretz. De atunci locuie[te la

Quebec, unde a reu[it s\-[i continue carieraartistic\, atât `n teatru, cât [i `n film. Are 81

de ani [i continu\ s\ se ocupe de teatru.

9www.VREAU BILET.ro

Profesor `n România[i `n Canada

Septimiu Sever nu a ocolit nici profesiunea de profe-sor de art\ dramatic\. ~n România, a fost asistentullui George Vraca la Institutul de Art\ Teatral\ [iCinematografic\ din Bucure[ti, iar la Montreal [i-acontinuat menirea la Colegiul Brebeuf [i la ColegiulNotre-Dame. So]ia sa, Herastia (Tia, pe numele dealint), i-a fost al\turi pe toate planurile, fiindu-i toto-dat\ [i criticul cel mai fidel. Pân\ `n 2002, SeptimiuSever a fost pre[edintele Teatrului Marieville,Quebec, unde a jucat [i a regizat spectacolele: „Lespieds nus” [i „Ah! Six bons moines!”. Talentul [imunca sa au fost r\spl\tite cu un premiu Chicago [iun Génie, la Toronto.~n urm\ cu cinci ani, Septimiu Sever a fost invitat `nRomânia de Ion Caramitru, pre[edintele UNITER, lagala c\reia i s-a oferit Diploma de onoare a TeatruluiNa]ional din Bucure[ti. La Montreal, actorul SeptimiuSever este mereu prezent `n urma solicit\rilor pecare le prime[te privind activit\]ile culturale alecomunit\]ii române[ti.~n urm\ cu un an, când a acordat un interviu `n limbaromân\ reporterilor de la AD-HOC Image (firm\ deproduc]ie video [i impresariat artistic), ace[tia [i-auexprimat admira]ia pentru vioiciunea [i tinere]eamaestrului. Septimiu Sever a replicat cu umor: „Ar ficazul s\ m\ opresc din `ntinerit, nu-i a[a?”.

CE BRAD - SEVERmarelui actor SEPTIMIU SEVER,la `mplinirea vârstei de 80 de ani

Era o vreme când plângeau stejarii.Era o vreme când ploua cu timp.Era o vreme când d\deau barbariiCu târn\coape-n marele Olimp.

Septimiu Sever vine de departe.El dintre prim\veri ni s-a n\scut,Ca o legend\ `ntr-o sfânt\ carteCe n-are `nceput - [i nici trecut.

Cântau gorunii singuri, printre stele{i }ara mea, cu lacrima-n boccea,Se chinuia, prin dalbe menestrele{i ca o muic\ plâns\ - ne plângea.

Veni]i cu mine, bunii mei români!Veni]i cu mine, haide]i s\ r\zbim,Veni]i, avem vigoare `n pl\mâni,Veni]i! - prin prim\veri s\ `nflorim.

Ce limpede porunc\-i e cuvântul,Ca prim\vara ce-i r\sun\-n glas.Cu el e }ara-nmirezmând p\mântul~n care doar credin]a ne-a r\mas.

Din trilurile calde, preaTurdeneNoi ne-am f\cut un imn de libertateCusut cu deste vii de cosânzenecare ne-au dat un prin], ce ne e frate.

Nu-s neguri s\ ne bat\ prin aiurea.L-avem pe Sever - prea sever cu noi;El ne aduce prim\vara, dorulPrin care emigran]ii curg [uvoi.

{i plângem cu o clip\, cu cealalt\El ne treze[te - nu face]i popas!{i ne treze[te-n via]a ce ne ceart\:Copiii mei - umbla]i cu lupta-n glas !

... A[a se face c\ prin tânguireNoi n-avem somn [i r\t\ci]i vis\mUn imn de-a pururi, despre-o prim\var\~n care cutez\m s\ cutez\m.

Septimiu Sever curge din cetateCa prin]ul unor mari cuget\tori{i-atunci sim]im c\-n inimi ni se zbateUn zeu carpatic - nins de s\rb\tori.

Poemul meu e scris cu neodihn\,La lumânarea dintre str\-str\buniCe n-au avut pe brazd\ pic de tihn\Sub abumbrirea sfin]ilor goruni.

Septimiu Sever, mai r\mâi pe-afar\,Mai d\-ne vlag\ s\ nu ne murimCând vii cu prim\vara peste }ar\{i pro[ti - ne emigr\m `n velerim...

George Filip („Observatorul” - Montreal, 21.05.2006 )

Bibliografie: „Tribuna noastr\”, „Oservatorul”, www.adhoc-

roumanie.com

Filmografie canadian\:Un signe de feu (1991) La Source du mal (1988) Le Matou (1987) Rachel et Réjean Inc. (1988) Sophie, Lilianne et Normand (1986) Manon (1987)Jeunes en liberté (I) (1979) Jeunes en liberté (II) (1980) Marisol (1983) Faut le faire (1977) Grand-papa (1976)

10www.VREAU BILET.ro

Mar]i 3 aprilie, `n s\pt\mâna `ncare credincio[ii catolici [iortodoc[i a[teptau mareas\rb\toare a ~nvierii Domnului IisusHristos, iar iudeii tr\iau bucuriaPesach-ului, Compania Civic Art aorganizat [i prezentat publiculuibucure[tean, la Sala de Marmur\a Cercului Militar Na]ional, unspectacol de excep]ie prin ]inuta [imesajul s\u. Actorul MarianCiripan, realizatorul spectacolului,a alc\tuit o distribu]ie care a evi-den]iat [i sus]inut titlul propus:„Fereastr\ c\tre Acela[iDumnezeu”. Tenorului mexicanHector Lopez i-au stat al\turi, `npioasa manifestare, doi „mon[trisacri” ai teatrului românesc: LuciaMure[an [i Constantin Codrescu,sus]inu]i de tân\ra sopran\Daniela Chihaia [i pianistaAndreea Buzatu. Corala CatedraleiCatolice „Sf. Iosif”, dirijat\ de prof.Marcel Costea, [i Corala „DivinaArmonie”, dirijat\ de Marius Firca,având ca soli[ti pe AneliaVivinova, C\t\lin Musta]\ [iRoxana Burlan, au `ntregit meri-tuos prestigioasa distribu]ie. Aumai pus um\rul la reu[ita acestuiact artistic Paula Ciuclea, CristinaMoldoveanu, Mariana Chihaia [i,nu `n ultimul rând, Voicu En\ches-cu, directorul Centrului de Art\„Tinerimea Român\”.

„„FFeerreeaasstt rr\\ cc\\tt rree AAccee llaa[[ ii DDuummnneezzeeuu””

Lucia Mure[an, ConstantinCodrescu [i tenorul mexicanHector Lopez au deschis o...

Lucia Mure[an, ConstantinCodrescu [i tenorul mexicanHector Lopez au deschis o...

Lucia Mure[an

Constantin Codrescu


Galeria cu mon[tri sacri

La `nceputul deceniului 6 alsec. XX debuta `n teatrul româ-nesc Grigore Vasiliu, la TeatrulIon Iancovescu. Radu Beligana jucat mult al\turi de Birlic.„De câte ori m\ aflam pescen\, lâng\ el, se petrecea odedublare. Pe de-o parte erapartenerul care `ncerca s\ fiela `n\l]imea genialului artist [ipe de alt\ parte era… admira-torul, care se uita fascinat latot ce f\cea pe scen\ acestactor. De altfel, fenomenul \stami s-a petrecut de mai mult orilâng\ marii actori, lâng\ caream avut fericirea s\ joc:Calboreanu, Aura Buzescu, IonManolescu, Storin, IonIancovescu, Timic\… Eramfericit s\ respir acela[i aer cuei, c\ m\ accept\ `n acel cercmagic pe care-l crea prezen]alor pe scen\. ~ntr-adev\r `nacel deceniu 6 al secolului XX,a fost o pleiad\ de actori, cumnu cred c\ s-a mai `ntâmplats\ existe `n toat\ istoria teatru-lui românesc. Dar, m\ rog, ces\ mai vorbim, vorba luiSimone Signoret «Nici nostal-gia nu mai e cum era»,conchide Beligan”.

O nedreptatecosmic\

~n ce consta originalitatea luiBirlic? O `ntrebare pertinent\ pecare foarte mul]i colegi, critici sauadmiratori [i-au pus-o la unmoment dat. Iat\ ce r\spuns aoferit maestrul Radu Beligan:„Vede]i, Grigore Vasiliu avea unfizic `mpotriva tuturor canoanelorprofesionale. Era un om m\run]el,insignifiant, cu o figur\ caricatu-

ral\, iar `n mijlocul acestei fe]ehilare se aflau doi ochi de oinfinit\ triste]e, doi ochi de câineb\tut. Acest contrast crea un soide tensiune care era `ns\[iesen]a artei lui. El juca precum unechilibrist care merge pe-o sârm\,atent s\ ]in\ aceast\ cump\n\fragil\ `ntre tragic [i comic. S\ v\dau un exemplu concret: `n«Revizorul» lui Gogol, `nmomentele cele mai teribile defars\, el juca cu o convingere, cu

O fa]\ hilar\, cu doiochi de câine b\tut

Birlic. Acest cuvânt vine de la jocul de c\r]i, pseudoni-mul asului `n argoul cartoforilor. {colarii modoveni `lfoloseau `n glum\ pentru a defini nota 1 (unu) din cata-log. Ins\, din anul 1934, toate aceste sensuri, careoricum nu mai aveau circula]ie `n limba vorbit\, ausecat. Iar substantivul comun a devenit propriu, atributal unei persoane, r\mânând s\ indice `n istoriile teatru-lui românesc, `n dic]ionarele universale de specialitate[i `n alte c\r]i de referin]\, unul dintre cei mai maricomici ai secolului XX: Grigore Vasiliu BIRLIC.

BIRLIC

Birlic [i Giugaru,`n „D’ale Carnavalului”


o `ncrâncernare de parc\ jucacea mai mare tragedie…A fost unun actor uria[. Eu l-a[ pune lâng\Chaplin, Buster Keaton. Este omare nedreptate, a[ zice onedreptate cosmic\ faptul c\acest actor nu a trecut dincolo degrani]ele ]\rii”.Cum era Grigore Vasiliu `n „civil”?Se pare c\, spre deosebire deunii comici care, `n via]a de toatezilele, sunt taciturni (vezi, Timic\),Birlic tr\ia o stare continu\ defrenezie. I se mai `ntâmpla [i lui,totu[i, s\ fie surprins `ngândurat.~ntrebat odat\ de ce este posac,`n timp ce pe scen\ este a[a decomic, Birlic a r\spuns: <Acumm\ odihnesc>… „Avea uneori unumor surrealist - spune RaduBeligan. El a fost, `n principal, unactor de teatru. ~mi aduc amintede o vorb\ pe care mi-a spus-oLaurence Olivier: «Actorulsculpteaz\ `n z\pad\»…>. A[as-a `ntâmplat [i cu Birlic. El [i-asculptat `n z\pad\ marile roluri”...

„Am un calcâ[tig\tor. Mucles,

s\ nu se-aud\!”Marele Birlic a avut [i un sf\tuitor.Un impresar, care va s\ zic\. Erael artist al poporului, dar aveanevoie [i de pu]intic\… publici-

tate. Ca s\ [tie poporul unde s\vin\ s\-[i vad\ artistul. GabyMichailescu este impricinatul.Avertisment! Sceneta careurmeaz\ a fost jucat\ pe scenavie]ii: „Devenindu-i impresar,`ntr-un ajun de trap, `n pauza uneirepeti]ii, m\ ia deoparte [i-migr\ie[te confiden]ial: «Ai bani?».«Ce-i asta?», `i r\spund intrigat.«Dac\ n-ai, f\ rost, `mprumut\-tede cât mai mult. ~]i dau mâine latrap un cal sigur câ[tig\tor, s\ teprocopsesc!». «Ce cal?».«Secret. }i-l voi spune la hipo-drom, o dat\ cu cursa». Sfâr[it\repeti]ia, intru cu el la Cap[a. Lao mas\ `nfuleca pateuri, unul

dup\ altul, astrul cânt\re]ilorno[tri de Oper\, Goang\.Bucuros, ne pofte[te la mas\:«Bine a]i venit!». Nu ne a[ez\mbine [i Birlic `l ia `n primire:«Bebe, ai bani?». «Cu ceocazie?...». «Norocul t\u, curselede trap de mâine. Am un calsigur, pe care ]i-l voi da pe fa]\,ca pe un as câ[tig\tor...».«Mucles, s\ nu se aud\, c\ numai d\ cot\. Mâine la câmp».Ridicându-ne s\-l conduc pescumpul Grigore pân\ acas\ -locuia `ntr-un apartament dea-supra Romartei din CaleaVictoriei, col] cu Regala -, ne iese`n drum, c\lcând sigur [i ap\sat,Puiu Iancovescu. Dup\ mâinistrânse, Birlic nu scap\ s\-l asi-gure: «Nene Iancule, a dat noro-cul peste mata, c\ ne-ai `ntâl-nit...». «Cu ce prilej?». «Aibani?». «Sunt lefter sadea...».«Nu e nimica, jefuie[te-o pecoana Tota de resurse. Mâine lacurse, la trap, `]i dau un cal sigurcâ[tig\tor, s\ te procopse[ti pevia]\». «Ce cal?». «Nu ]i-ldescop\r pân\ mâine, secretmajor!»”, consemneaz\ impre-sarul Gaby Michailescu.

Amintiri, noti]e„Prin 1919 eram elev la Liceul din F\lticeni. Circul anun]a serie dereprezenta]ii, la care eu am asistat, absolut la toate, intrând triumfal pesub pânza de cort. M\ `nchipuiam jucând `n locul clovnului, al trapezis-tului, al `mblânzitorului de lei. ~mi intrase `n cap s\ m\ fac artist de circ.Casa noastr\ o transformasem `ntr-un teren propice viitoarei mele pro-fesiuni. Chinuiam cu un ciomag c\]elul ca s\ sar\ peste un baraj de unmetru. Dou\ mese al\turate erau paralele, la ele `ncercam figuri noi,dup\ care m\ alegeam cu diverse cucuie [i vân\t\i. Zvârleam cucu]itele de buc\t\rie `n u[\, pân\ când m-a lecuit tata, surprinzându-m\`n «activitate»... Dup\ câteva piese `n care am jucat, trecând mai multsau mai pu]in neobservat, s-a hot\rât de c\tre Direc]ie reprezentareapiesei «Birlic», care avea s\ fie consacrarea mea. Dup\ premier\,lumea, oamenii culiselor nu mai vorbeau decât despre \la din «Birlic».Erau `ncânta]i c\ se descoperise... un actor. M-am hot\rât s\ profit [i,`ntr-o zi, am strecurat `ntr-o noti]\ care trebuia s\ apar\ `n ziar, ca ogre[eal\, `n loc de Breloc... Birlic… Am convingerea c\ prilejurile de ainterpreta repertoriul caragialian au constituit pentru mine o adev\rat\[coal\ a m\iestriei actorice[ti, pentru c\ personajele caragiale[ti suntchintesen]\ de teatru. Omagiez pe Caragiale [i pe savanta lui art\ acuvântului, de câte ori ajung s\ rostesc o anume replic\ pe care CoanaEftimi]a o spune Conului Leonida: «Ei..., cum le spui, dumneatabobocule, mai rar cineva». Eu, `n acele clipe, adresez cuvintele repliciimaestrului, `n etrernitate, `n [oape de tain\, cu evlavie, cu venera]ie…Spre deosebire de arta scriitorului, a pictorului [i a muzicantului, artaactorului este, din p\cate, perisabil\! Din crea]ia lui nu r\mâne nimic.Cinematograful biruie astfel o fatalitate dând actorului un pic de accesla nemurire... M\ gândesc la retrospectiva filmului care va avea loc `nanul 2000 cu titlul «Documentar». Se vor auzi destui spectatori care,v\zându-m\ `n «Dou\ lozuri», vor exclama… «Uite-l pe Birlic. Tata vor-bea `ntruna de el»”. Birlic

Fi[\ de identitate

Data na[terii: 24 ianuarie 1905 Localitatea: F\lticeni, jude]ulSuceava Studii: Facultatea de Drept [iConservatorul de art\ dramatic\ FILMOGRAFIE:Corigen]a domnului profesor (1966) Serb\rile galante (1965) Steaua f\r\ nume (1965) Mofturi 1900 (1964) Titanic vals (1964) .... SpiracheNec[ulescuLumin\ de iulie (1963) Pa[i spre Lun\ (1963)Doi b\ie]i ca pâinea cald\ (1962)

Drum nou (1961)Post-restant (1961)Aproape de soare (1960)B\d\ranii (1960)B\ie]ii no[tri (1959) Telegrame (1959)D-ale carnavalului (1958) Doi vecini (1958) Dou\ lozuri (1957) Directorul nostru (1955)O scrisoare pierdut\ (1953) Arenda[ul Roman (1952)Lan]ul sl\biciunilor (1952)Vizita (1952)Via]a `nvinge (1951)Doamna de la etajul II (1937) Bing Bang (1935)


Claudia D\boveanu

Cea mai bun\ prezentare ascriiturii lui Wright o face`ns\[i regizoarea, carem\rturise[te c\ momentulcel mai emo]ionant al cari-erei ei a fost `ntâlnirea cuautorul, cu ocazia premiereispectacolului „Marchizul deSade”, montat la acela[iteatru.

Beatrice Rancea:„Doug a avut atâta`ncredere `n mine”

„Faptul c\ el a fost prezent -spune Beatrice - c\ a fost entuzi-asmat de montarea mea, a`nsemnat enorm pentru mine. A[a

a `nceput «povestea noastr\ dedragoste». Ne-am re`ntâlnit cuocazia proiectului ARTE, când amlucrat `mpreun\ chiar textul defa]\. Magia cu care scrie m-af\cut s\-i iubesc piesele de laprima lectur\. Aceasta ar fipovestea `ntâlnirii noastre, `ncâteva cuvinte [i mult teatru. (…)Re`ntâlnirea cu unul dintre cei maiimportan]i dramaturgi contempo-rani este un privilegiu pentru oriceslujitor al scenei. (…) Cu toate c\piesa a fost scris\ pentru a fijucat\ de un singur actor, Doug aavut atâta `ncredere `n mine, `ncâtmi-a `ng\duit s\ o adaptez, caaceasta s\ fie jucat\ de mai mul]iinterpre]i. Mai mult decât atât,Doug este de acord s\-[i inter-preteze propriul personaj [i apare

`n spectacol, `n imagini filmate.Emo]ionant\, dar grea `ncercarepentru mine!”.

„Tu ar fi trebuit s\ tena[ti femeie, iar eu

b\rbat!”Cu asemenea premise nu te po]ijuca, pe scen\ sau `n afara ei:grea a fost atât misiunea IoaneiIeronim, de a traduce piesa, cât [i`ncercarea g\sirii unui actor cares-o `ntruchipeze pe „b\rbata”Charlotte von Mahlsdorf, n\scut\Lothar Berfelde. Ambele, `ncu-nunate de succes [i `nc\rcate deemo]ie. Actorul MirceaConstantinescu - dup\ p\rereasubsemnatei, cu resurse artisticeneexploatate pân\ acum laadev\rata lor for]\ - este

„Sunt propria mea so]ie”identitatea dintr-o

oglind\ paralel\Din repertoriul recent al TeatruluiOdeon face parte [i spectacolul „Suntpropria mea so]ie”, regizat de BeatriceRancea. O poveste tulbur\toare pentrucare Doug Wright, dup\ ce s-a`ncumetat s-o scrie, a primit PremiulPulitzer `n 2004.

La teatrul ODEON


Charlotte. O fiin]\ h\ituit\ [ih\r]uit\, care s-a luptat toat\via]a, pân\-n anul mor]ii, 2002,pentru supravie]uire. Am spusfiin]\ pentru c\, `nc\ din copil\rie,nu [tie dac\ s\ fie Lothar sauCharlotte. Ambiguitatea situa]iei eadâncit\ de o m\tu[\ lesbian\,care-l surprinde pe adolescentulLothar probându-i una dintrerochii: „~]i dai seama c\ natura a`ndr\znit s\ ne joace o fars\? Tuar fi trebuit s\ te na[ti femeie, iareu b\rbat!”. O identitate incert\,dublat\ de spaima fa]\ de un tat\nazist abuziv, pe care-l omoar\, `lizoleaz\ pe Lothar `ntr-o tab\r\de deten]ie pentru minori.

Acuzat\ de o rela]ienepotrivit\

cu poli]ia secret\ aGermaniei de Est

La finele celui de-al doilea r\zboimondial, Lothar devine „oficial”Charlotte, homosexual [i travestit,care a fugit de teroarea nazist\ [ide hula contemporanilor care seconsiderau normali. Spre sfâr[itulvie]ii, Charlottei i se `ntâmpl\dou\ lucruri care o vor propunedrept o celebritate controversat\a Germaniei. Iubitoare de frumos,se ocup\ de un muzeu cu mobil\,fonografe, cutii muzicale [i alteobiecte de valoare. Un punct deatrac]ie pentru to]i aceia careapreciau artefactele germaneinterbelice [i un motiv `n plus pen-tru a fi acuzat\ de o rela]ie…nepotrivit\ cu poli]ia secret\ aGermaniei de Est. Apoi, `ntâlnireasa cu Doug Wright. Pentru c\, da,Charlotte a devenit doar cuaceast\ ocazie un personaj. Ea aexistat `n realitate. „She doesn’trun a museum, she is one” (Eanu conduce un muzeu, ci esteunul), spune autorul. Aceastaeste concluzia a 10 ani de core-sponden]\ [i `ntâlniri. „Drag\Charlotte von Mahlsdorf, vizitând

recent Berlinul, am avut ocazia s\te `ntâlnesc”, `[i `ncepea, la 3 sep-tembrie 1992, Doug Wright primascrisoare c\tre Charlotte. „Dup\ce am citit despre muzeul t\u dinBerlin von Hiten [i `n Jurgen, am[tiut c\ o vizit\ lui Mahlsdorf eraesen]ial\. Am petrecut o sear\minunat\ `n compania ta,

admirându-]i colec]ia de mobil\,varietatea n\ucitoare de fono-grafe… La finalul serii, am stat `nacel minunat bar de la subsol [ine-ai spus pove[ti despre via]ata. Am fost mi[ca]i (…) Avem atâtde pu]ine ocazii s\ afl\m desprepropriul nostru trecut ca homo-sexuali!... Ai reu[it s\ ne`mp\rt\[e[ti, cu gra]ie [i expe-rien]\, lucruri care au r\masascunse sau au fost ignorate. Amsim]it, când am plecat, c\ `]idator\m un lucru foarte special”. Cât de special este lucrul care aie[it pe scena Odeonului v\l\s\m pe voi s\ aprecia]i. Maispunem doar c\ acest spectacolde teatru, care-]i `nroureaz\ ochiide-atâta frumuse]e, a fost d\ruitcu decorul lui ConstantinCiubotariu [i cu costumele AlineiHerescu.

Distribu]ia:

Charlotte von MahlsdorfMIRCEA CONSTANTINESCU AlfredSORIN GHEORGHIU JohnDIMITRII BOGOMAZ Ziggy FlußMARIAN LEP|DATU MinistrulMIRCEA N. CRE}U

Tante LuiseBIANCA ALEXANDRACRISTEACopilulVLAD TRONCEARegia, mi[carea scenic\ [iilustra]ia muzical\:BEATRICE RANCEADecorul:CONSTANTIN CIUBOTARIU Costumele:ALINA HERESCU

www.VREAU BILET.ro

A sosit ora s\ ne desp\r]im, el ca s\moar\, noi ca s\ tr\im. A[a cumspunea Platon, Gil Dobric\ a plecat,iar noi am r\mas. Avem datoriamoral\ s\-i cinstim memoria.

Dana Andronie

„Sufletist pân\ la prostie”, Gil n-a avut copii,n-a fost c\s\torit [i nici nu a fost trecut pestatul de plat\ la stat. Avea doar darulnepre]uit de a cânta [i de a fermeca oamenii.„Am avut o via]\ foarte grea. Dup\ 1989, penoi, vârstnicii muzicii române[ti, ne-au raspu[tii care au plonjat direct `n MTV. Pur [i sim-plu, «Mamaia» a ras toate doamnele [i senioriicântecului românesc. Ar trebui s\ se ocupecineva [i de noi, ca s\ avem cu ce ne pl\ti`ntre]inerea”, declara Gil acum ceva vreme.Artistul [i-a purtat cu stoicism crucea pân\când a fost chemat „acas\”. De mai bine de 16ani, Gil suferea de gut\ cronic\, iar pneumoniadubl\ i-a „suflat” via]a. „Hit the road Jack” afost ultima pies\ pe care a `nregistrat-o RayCharles al românilor. Cu pu]in timp `n urm\, Gil Dobric\ spunea:„Nu-mi vine s\ cred c\ mai exist”. Peste patrudecenii de cânt\ri prin cluburi [i baruri, noaptede noapte, pân\ la orele dimine]ii, [i-au spusspus cuvântul.A avut o copil\rie „dumnezeiasc\”, printre oi,vaci, cai, ra]e, gâ[te [i peisaje minunate. La 14ani, fratele mai mare l-a dus `n Craiova, la[coala de meserii, de unde a ie[it strungar.Doar c\ „Gilache” - cum `i spuneau prietenii - aales microfonul. A `nceput s\ cânte `n ‘63, la 17ani, pe gratis, laclubul Uzinei „7noiembrie”,debutând cupiese rock [isoul. Prima luitrup\ s-a numit„14 karate”. Avenit apoi `nBucure[ti, undei s-au deschisu[ile localurilorcelebre de atun-ci: Atlantic,Athenée Palace,Continental [iDoina. A colabo-

rat o perioad\ [i cu trupa „Sfinx”. Nu „s-aiubit” prea mult cu regimul „de trist\ amintire”,pentru c\ refuza s\ `nchine ode la cerere. Aavut `ns\ un succes nebun `n CenaclulFlac\ra. Dar succesul `[i cere `ntotdeaunadrepturile. Gil nu [i-a `ntemeiat o familie, [tiindfoarte bine c\ via]a sa agitat\ ar fi putut facemai mult r\u decât bine unui alt suflet care s-arfi apropiat de el. A[a c\ a r\mas singur, pentrua nu produce „pagube”. A fost iubit de to]i românii, de la muncitoripân\ la `nal]i demnitari. ~nsu[i (ex)pre[edinteleB\sescu s-a `nscris pe lista fanilor s\i. GilDobric\ a plecat, la doar 61 de ani, s\-i cântepu]in [i lui Dumnezeu. Nou\ ne-a r\mas impri-mat\ pe band\ vocea lui Gilache, [i de câte orivom sim]i nevoia s\-l ascult\m nu avem nimicaltceva de f\cut decât s\ ap\s\m butonul„play”… „Hai acas\, hai cu mine./ Hai cu mines\ pornim la drum./ Ne a[teapt\ casa noastr\drag\,/ Iarba verde [i poteci de drum…”.

In memoriam

Hai acas\, Gil Dobric\!

Gil Dobric\ a fost unul dintre arti[tii ajuta]i`n timpul vie]ii de familia Tender. A doua zidup\ ce artistul a trecut `n nefiin]\, OvidiuTender s-a dus personal [i i-a `nmânatsurorii lui Gil un plic cu o sum\ de banicare s\ acopere cheltuielile de `nmor-mântare. „E dureros [i revolt\tor - ne-adeclarat Nicole Braun Tender, so]ia luiOvidiu - s\ vezi cum, dup\ moartea unuiartist, toat\ presa d\ buzna s\ fac\ [tiri [ireportaje [i apoi s\ arate lumii ce bun [i cemare a fost acel artist. Nu era mai frumos,mai moral, s\-l laude `n timpul vie]ii?”

17


tate. Supradoza de fals.Supradoza de s\n\tate.Vitaminele, lumea `n care AnaM\rgineanu [i Vera Ion ne-au`ndopat p`n\ la demen]\. Da]i-neexit [i pleca]i. Spre Teatrul FoarteMic. Nu [tii dac\ e[ti prezent la opies\ de teatru sau `ntr-un showde televiziune. Nu [tii dac\ se daureplici `ntre personaje sau e func]iadenotativ\ a limbajului pe buzelelor. Nu se poate povesti, e ca [icum ai desena o vitamin\. Seadministreaz\ pe cale oral\. Sebag\ [i-n ochi, dac\ nu pricepi. Se

duce pe creier: pata. Pata care teface s\ faci nef\cutul. S\ o rupi curitmul, cu normalul, cu via]a taobosit\ [i de cacao. Pata te facede tot.Constantin Vic\, Suplimentul decultur\, decembrie 2005

Vitamine de Vera IonDesigur, exist\ [i `n teatru, ca [i `ncelelalte domenii ale boemului, o`ncercare de a cobor` arta `nstrad\, [i exist\ diferite moduri dea `n]elege umanizarea asta, cumar fi la noi, `ncercarea de a cobor`

Distrugeconven]ia,recurge la tehnica cine-matografiei, ironizeaz\, caricatu-rizeaz\, colaboreaz\ cu publicul. Unspectacol ce ofer\ o imagine cuprinz\toare a„lumii” `n care tr\im, o lume `n care sloganurile nesufoc\, shopping-ul tv acapareaz\ media, show-ul[i telenovela ne ]in captivi `ntr-un univers fictiv. Ocritic\ fin\ la adresa uniformiz\rii, standardiz\rii,specializ\rii [i ce efecte au acestea asupra vie]ii defamilie. Scenele se combin\ ca `ntr-un puzzle `ncare actorii joac\ `n chei [i tempo-uri diferite. Autehnic\, au ritm, sunt inventivi, iar jocul lor teprovoac\ [i te `ndeamn\ s\ meditezi.

VITAMINEDistribu]ia:

Tat\lGHEORGHE VISUMamaMARIA PLOAEBroTOMA D|NIL|AndreeaKATIA PASCARIUSurdo-mutaM|D|LINA GHI}ESCUAndreea M.ISABELA NEAM}UC\t\linLAUREN}IU B|NESCUPoli]istul CRISTIAN RADU

Regia: ANA M|RGINEANUScenografia: INA ISB|{ESCUMuzica: PETRU

M|RGINEANUCoregrafia: ANDREEA DU}|Light design, concept video:LUCIAN MOGA

Lua]i Vitamine.Pentru c\ merita]i

}i s-a f\cut ru[ine de tot ceea ceai râs? Te-ai `mp\cat `n direct la«Iart\-m\”? Te-ai `ndr\gostit de ohandicapat\ la McDonald’s? Vreis\ pui pere]i de sticl\ `n toat\casa? Ai 40 de ani, doi copiioarecare [i vrei s\ ]i-o pui cu ovedet\? Sau ai o [ef\ careseam\n\ cu Andreea Marin [i`]i aduce un toaster cadou?Minunat, dac\ ai r\spuns da latoate acestea, ai c`[tigat un pre-miu-surpriz\. Dac\ ai r\spunsnu, `nseamn\ c\ [i tu ai fost cunoi la piesa Vitamine. {i ]i s-af\cut grea]\ de tot ceea ce con-tribuie la consumul vie]ii tale `nexces, aici, pe P\mânt. Iar voi,cei cu premiul-surpriz\, l\sa]idracului sinceritatea acas\, c\nu e bun\ de nimic. Un singurlucru conteaz\: vitaminele.Explozia. Supradoza de reali-

La Teatrul Foarte Mic

arta `n strad\ prin a urca-o cu lif-tul `n apartamentele de bloc. {ieste l\udabil c\ se `ncearc\ oruptur\ de vechile tradi]ii teatrale[i o apropiere de un anumit firescal interpret\rii. La fel de l\udabileste faptul c\ Vitamine are unmesaj clar [i (poate) `ncearc\ s\trag\ un semnal de alarm\. Darpentru asta am senza]ia c\ nutrebuie s\ merg la teatru ca s\v\d piesa Verei Ion. Fiindc\ piesaVerei Ion nici m\car nu este a ei,ci o tot scriem cu to]ii, de vreo 15ani.

Radu Nichitescu,mar]i.ro, 24 ianuarie 2006

19

REPERTORIU

TEATRUL MIC

R|ZBOI CU TROIA NU SEFACEdup\ Jean GiraudouxUn spectacol de Florin C\lines-cuPremiera: 20, 21 Ianuarie 2007 HAMLET - ALBUM DE FAMILIEdup\ Shakespeare/ Muller/Rilke/Majakovskiun spectacol de Claudio CollovaPremiera: 6 Octombrie 2006 CUM GÂNDE{TE AMYde David Hare Regia: C\t\lina Buzoianu Premiera: 26, 27 noiembrie2005 O ZI DIN VIA}A LUI NICOLAECEAU{ESCUde Denis DinulescuRegia: Alexandru Tocilescu Premiera: 17,18 Februarie 2005 POVESTIRI DINCANTERBURYdup\ Geoffrey ChaucerRegia: Nona CiobanuPremiera: 7,10 Octombrie 2004 ALEX SI MORRISde Michael ElkinRegia: Gelu ColceagPremiera: 27,28 Februarie 2004 CUM IUBE{TE CEALALT|JUM|TATEde Alan AyckbournRegia: Sanda ManuPremiera: 18 octombrie 2003 PE GAURA CHEII de Joe OrtonRegia: Moshe YassurPremiera: 15 mai 2003 SPIONUL BALCANICde Dusan KovacevicRegia: Claudiu GogaPremiera: 19 mai 2001

TEATRUL FOARTE MIC

SADO-MASO BLUES BAR de Maria Manolescu Regia: Gianina C\rbunariu

Premiera: 25 Martie 2007MOJO - O POVESTE CUGANGSTERIde Jez Butterworth Regia: Radu DragomirescuPremiera: 21 Octombrie 2006{I NOI {I EA... de Emanuel P`rvu [i OresteTeodorescuRegia: Emanuel P`rvuPremiera: 13 Mai 2006 C|UTÂND SEMNE DE VIA}|INTELIGENT| ~N UNIVERS de Jane WagnerRegia: Liana CeterchiPremiera: 1 Aprilie 2006NOAPTEA ARAB|de Roland SchimmelpfennigRegia: Theodora Herghelegiu Premiera: 2 Februarie 2006VITAMINEde Vera IonRegia: Ana M\rgineanuPremiera: 14,15 Ianuarie 2006 DOMNI{OARA DIN AMHERSTde William Luce Regia: Moshe YassurPremiera: 15 decembrie 2005 TERORISMde Oleg [i Vladimir Presniakov Regia: Gianina C\rbunariu Premiera: 30 noiembrie 2005FLUTURII SUNT LIBERI de Leonard Gershe Regia: Diana IliescuPremiera: 30 octombrie 2005M| TOT DUC...adaptare liber\ dup\ WilliamShakespeare, Marc DoreCu: Oana Pellea [i Mihai GruiaSanduPremiera: 10,12 decembrie2004MADY-BABY.EDUde Gianina C\rbunaruRegia: Gianina C\rbunariuPremiera: 11 noiembrie 20048PT N9U|, 89... FIERBINTEDUP| ‘89 proiect de promovare a dra-maturgiei române[ti contempo-raneRegia: Ana M\rgineanuPremiera: 15, 16 octombrie2004

Intersectie cu vitamineSpectacolele regizate de Ana M\rgineanuîn ultima vreme demonstreaz\ f\r\ urm\de dubiu apeten]a acesteia pentru dra-maturgia nou\ autohton\. (...)Vitamine, recenta produc]ie de la TeatrulFoarte Mic, este înc\ un exemplu. Dedata aceasta, textul este semnat de VeraIon, dramaturg debutant [i regizor îndevenire (...). De altminteri, piesa chiarface parte din recolta de texte pe caredramAcum o strânge anual [i onoreaz\încrederea acordat\ genera]iei sub 26 deani. Este un text plin de nerv, cu sceneextrem de scurte, secven]e aproape.

Relativa unitate de loc - majoritatea întâm-pl\rilor se petrec în apartamentul familieiS - nu implic\ nicidecum [i unitatea deac]iune. Dimpotriv\, locul are mai degrab\statut de intersec]ie. Gânduri, atitudini,st\ri, puncte de vedere, senza]ii, aspira]ii,idealuri etc. Trec unele pe lâng\ altele, seîntretaie uneori sau se întâlnesc o clip\.Insuficient pentru a cristaliza o baz\comun\. Alta decât cea formal\ - cadrulfamiliei. Acesta este luat ca atare [i parestabil. O aparen]\ care nu rezist\ îns\ laconfruntarea cu nimic altceva decât îns\[ivia]a.

Eugenia Anca ROTESCU,Observator cultural, 16-22 martie 2006

www.VREAU BILET.ro


„Teatrul Nottara prezint\, ast\zi,comedia «Scandal la oper\!», deKen Ludwig, `n regia lui PetreBokor, la o zi dup\ premiera unuispectacol pe acela[i text laTeatrul Maghiar de Stat din Cluj.«Scandal la oper\!» a fost dis-tins\, printre altele, cu dou\ pre-mii Tony `n Statele Unite [i trofeeOuter Critics Circle - o asocia]ie acriticilor de teatru care scriudespre spectacole din New York.De asemenea, piesa a fost nomi-nalizat\ la Premiul Olivier.«Comedia anului». Ea s-a dovedita fi una dintre cele mai popularecomedii din ultimele dou\ decenii,fiind tradus\ `n 17 limbi [i jucat\

`n peste 30 de ]\ri”. Simona Tudorache / CurierulNational, ianuarie 2006

„Una dintre comediile care aducepublicul `n sala teatrului de pebulevard este cea scris\ de KenLudwig, «Scandal la Oper\».Traducerea [i adaptarea precum[i regia sunt semnate de PetreBokor, unul dintre pieteniiTeatrului Nottara. Dar nu numaiPetre Bokor este prietenul teatru-lui, ci [i autorul. ~ntr-o scrisoare, chiar a mul]umitconducerii c\ a fost de acord s\-imonteze piesa. Trebuie s\spunem c\ montarea este oreu[it\, mai ales c\ adun\ `n dis-tribu]ie nume importante ale aces-tei scene: de la Mircea Diaconu,Raluca Gheorghiu, VictoriaCocia[, Lumini]a Erga, pân\ laCerasela Iosifescu, Valeriu Preda,Ion Grosu [i Adrian V\ncic\”.Mariana Cri[, Azi - februarie 2006

Spectacole

SCANDAL LA OPER|,de KEN LUDWIG

NEMURITORUL,de Gheorghe S\s\rman

BILLY SCHIOPUL,de Martin Mc Donagh

TITANIC VALS,de Tudor Mu[atescu

HANGI}A,de Carlo Goldoni

LEONCE SI LENA,de Georg Buchner

VARIA}IUNI ENIGMATICE,de Eric Emmanuel Schmitt

P|DUREA,de A.N. Ostrovski

NU SE {TIE CUM,de Luigi Pirandello

PETRECERE INTR-UNPIAN CU COAD|

de Mihai Ispirescu

Teatrul Nottara

Scandal la Oper\!Comedie de KEN LUDWIG

DISTRIBU}IA:(`n ordinea intr\rii `n scen\)

Max - ADRIAN V|NCIC| Maggie - RALUCA GHEORGHIU Saunders - MIRCEA DIACONUTito Merelli - ALEXANDRU JITEAMaria Merelli - LUMINI}A ERGALiftierul - ALEXANDRU

GHEORGHIUDiana - CERASELA IOSIFESCUJulia - VICTORIA COCIA{Un spectacol de: PETRE

BOKORDecorurile: PUIU ANTEMIRCostumele: ANCA MARCUConsilier muzical: CONSTAN}A

CÂMPEANU


Poezia teatrului / Teatrul poeziei

~n ]ara surâsuluiPentru Dorin Teodorescu

Tu ai plecat pe drumul nev\zutCa un arhanghel trist, chemat de DumnezeuS-a tras cortina peste „Timpul” t\u

Cu lacrimile nemachiateCu suflete îndoliate Noi am r\mas atât de tri[ti [i-ndurera]iA[a nedumeri]i…atâta de speria]i

Ce brad s-a frânt?Ce s-a întâmplat?Cine-a trecut pe lâng\ noi?Cine te-a luat?Unde-i c\rarea ta? Pe care drum?Unde-i ]ara ta în care e[ti acum?

Poate „}ara surâsului” …e ]ara taPoate o muzic\ divin\ te-a fermecat [i luat la ea.

De ce încep s\ în]eleg C\ dâra de lumin\ Te-a dus cu pa[ii tremurând Spre flac\ra divin\?

De ce încep s\ în]elegC\ sus spre nesfâr[itul cer Vr\jit de Slava Sfânt\ Tu ai plecat la El.

Cleopatra Melidoneanu, 4 aprilie 2007

Curtezan la cele[apte arte

Maestrului Tudor Gheorghe~nchinareAtât din cobz\ cât, la fel, din graiRidic\ [i coboar\ lin vocala,Aidoma cu sunetul de nai{i salt\ `n picioare toat\ sala

Ierta]i-mi, v\ implor, pu]in umorul,Voi pentru mine a]i fi toate apteDac\ n-ar fi m\ria-sa, Actorul~mbr\]i[ându-v\ pe toate [apte

De[i, cu voi, ar vrea s\ se `nsoareVedete g\g\u]e, ciupercate,Ce-au ap\rut ca „boii-popii”-n soare,Artistul, `ns\, le a[az\-n spate.

Pe scen\ el tr\ie[te `nc-o dat\,E personajul c\ruia-i d\ via]\,Sau cânt\ [i recit\ o balad\Filtrând-o fin prin vorb\, ori musta]\.

~i zice-ntotdeauna din l\ut\Venind, din timpuri, cu-alte menestrele{i persifleaz\ muzic-aia slut\Cu iz de Orient [i de manele

F\-i plec\ciune, tinere, [i-ascult\{i tu, b\trâne, ce-abia-]i duci necazul,C\-n glasul lui durerea noastr\, mult\St\ la un loc cu zâmbetul [i hazul.

Ve[nic `ndr\gostit de-a voastr\ art\V-a[ fredona mereu o serenad\,Dar nu mi-a]i l\sat cheia de la poart\{i nici talent s\ mânui o balad\.

Radu V. Pandele

Mi[u Fotino `n ritmde Goga

De va veni la tine Mi[uDe sub cenzura st\nescian\1,Tu readu-l `n lumini[u’Unde e vodca suveran\; De va veni la tine-n goan\, Purtând durerea sa amar\,Tu vodc\ grup s\-i dai, „Herman\”{i-atunci nici capu’ n-o s\-l doar\!{i las\-l poanta s\-[i reverse,Ca bun\voia-n draci s\ curg\:De hohote vor fi averse -C\-n râs e-o for]\ demiurg\.Umor e-n Mi[u cu barilul,Cu [aga poa’ s\ te [i-mbete,C\-i mucalit cât 5 gazete,{i hazului `i [tie [pilul.

George Pruteanu

1) ~n obi[nuitele conversa]ii de la mas\, TraianSt\nescu ori `l `ntrerupea pe Mi[u Fotino când `iera poanta mai drag\, ori `l contrazicea pân\-laducea `n pragul disper\rii - prag pe care totu[iMi[u nu-l trecea.

N-am fost învinsÎn lutul greu din care am plecat Am fr\mântat sim]ire.Din ur\ am cl\dit iubire. Între seninul din Înalt {i jalnicul de jos Mereu m-am întors În lutul greu din care am plecat. N-am fost învins, dar nici n-am câ[tigat. Mi-e barba alb\, încâlcit\, roas\. P\rinte, o s\ vin curând acas\.

Ernest Maftei


Caramitru,„Revizorul”

de la UNITERPrintre oaspe]i deseam\, show-uri de cali-tate [i, pentru prima oar\,deschiderea oficial\ c\treEuropa, [i-au f\cut loc [icâteva nemul]umiri iterate`nc\ de la deschidereaFestivalului, de actorul [idirectorul George Mih\i]\, laadresa institu]iei UNITER [ipre[edintelui acesteia, actorulIon Caramitru. Ca de la profe-sionist la profesionist, Mih\i]\ -directorul de teatru - i-a repro[atlui Caramitru - pre[edintele - c\forul pe care-l p\store[te i-a ocolitcu regularitate l\ca[ul de cul-tur\ de care seocup\ - Teatrulde Comedie

-,spectacole

foarte bunemontate `n

ultima vremefiind trecute cuvederea „abil”de membrii criti-cii de speciali-tate, componen]iai juriului de no-minaliz\ri. A datun exemplu con-cret, „Revizorul”, deGogol, `n regia luiHora]iu M\l\ele. Pebun\ dreptate, oexcelent\ produc]ie aTeatrului de Comedie,vitregit\ de juriu.Mih\i]\ a declarat c\Ion Caramitru este`nsu[i „Revizorul”UNITER [i c\ nominali-z\rile [i premiile se cam`ntâmpl\ „`n familie”. Dar,la Gala Festivalului deComedie, a ad\ugat c\ arfi fericit s\-i acorde un pre-

miu lui Caramitru, ca actor,c\ci acesta este realmente

un mare actor. Dar, `n calitatede pre[edinte UNITER...

r\mâne cum a scris Gogol... Sim]ind nevoia s\ se apere,

Caramitru s-a ar\tat nedumerit deasemenea acuze, spunând c\

domnia-sa nu influen]eaz\ `n nici un

Zâmbind`n piroane, lafestCO

2007

Zâmbind`n piroane, lafestCO

2007

Cea de-a cincea edi]ie a Festivalului ComedieiRomâne[ti s-a desf\[urat sub semnul premierelor,surprizelor pl\cute [i - ca s\ nu ne vin\ r\u de-atâtadulce mioritic - al s\rii `n bucate pres\rate dedirectorul festCO, George Mih\i]\, pestedelicatesa cuiz european,numit UNITER…

Claudia D\boveanu

www.VREAU BILET.ro

fel decizia juriilor UNITER [i c\ unele performan]eactorice[ti, ca aceea a Sandei Toma, din „Comediero[ie” de la TNB, sau spectacolele lui Ciulei de laBulandra, „{ase personaje `n c\utarea unui autor” [i„Henric al IV-lea” au fost date uit\rii de juriu.

Matei Vi[niec,vedeta festCO 2007

Mult zgomot pentru nimic, ar spune Marele Will [i[i-ar `ndrepta aten]ia c\tre arlechin. S\ intre actoriila festCO 2007, s\ (ne) vedem `n oglinda lumii!Dintre nout\]ile salutare a[ men]iona faptul c\ trupede teatru din Fran]a, Grecia [i Serbia s-au al\turatteatrelor independente [i de stat din România. Amavut parte, astfel, de o s\pt\mân\ a comedieiromâne[ti interpretat\ `n patru limbi de circula]ieinterna]ional\. Spectacolele, sesiunile zilnice de lec-tur\ de dramaturgie, dezbaterile tematice, ca [ispectacolul de deschidere, Gala Comediei [idecernarea premiilor Concursului de Comedie au`ntregit, `ntre 24-31 martie, universul festCO.F\r\ doar [i poate, vedeta festCO 2007 a fost dra-maturgul Matei Vi[niec. ~ntr-un perpetuu periplu cul-tural pe mapamond, Vi[niec a poposit `n ]ara natal\cu acest prilej. Spectacolul de anima]ie cu p\pu[i„Voci `n `ntuneric”, dup\ Teatru descompus, deMatei Vi[niec, jucat `n francez\, [i alte dou\ specta-cole având la baz\ textele sale, rostite `n greac\ [iromân\, au fost doar câteva dintre cadourile cu carene-a r\sf\]at.

Cic\ ni[te cronicariLa edi]ia trecut\ a festCO, unul dintre membrii juriu-lui - nu spui cine, persoan\ important\… - declarac\ n-au prea avut de unde s\ aleag\ spectacolecare s\ participe la festival, pentru simplul motiv c\texte române[ti care s\ aib\ ([i) umor sunt foartegreu de g\sit, dac\ nu imposibil. I-a[ sugerarespectuos doamnei critic mai multe lucruri. Unul arfi c\ texte cu umor exist\ puzderie, doar cu umorulunora dintre membrii juriului st\m mai prost. Apoic\, dac\ s-a referit la tinerii dramaturgi, exist\ nufoarte mul]i, dar nici pu]ini cei care au [i talent, [iumor. I-a[ enumera, printre al]ii, pe Mimi Br\nescu,Peca {tefan, Lia Bugnar, Carmen Vioreanu.Spectacole dup\ textele lor se joac\ bine-mersi,mult [i bine `n cluburi. Iar unele au „nimerit”, iat\,chiar [i-n festCO! {i nimeni n-avea aerul c\ asist\la vreo `nmormântare. ~n caz c\ f\cea referire la cla-sici, nici aici observa]ia distinsei cronic\rese nu st\-npicioare. A fost nevoie de viziunea regizoral\ a luiDan Tudor, pentru a actualiza scrierea clasic\ a luiVasile Alecsandri, „Sânziana [I Pepelea”; de geniul[i profunzimea lui Tompa Gabor, pentru a da „Scri-sorii pierdute” a lui I.L. Caragiale sensuri neb\nuiteale comicului de situa]ie [i de (sic!) personaje; decapacitatea de a face haz de necaz [i de uitareaunor vremuri nu demult apuse, pe care a mizatTocilescu, atunci când a montat „Comedie ro[ie”. {iexemplele pot continua.Oricum, nu-mi propun s\ dau lec]ii nim\nui. Un fes-tival de comedie o dat\ `ncheiat, nu putem decât s\ne gândim, zâmbind `n… piroane, precum trofeulfestCO imaginat de Hora]iu M\l\ele, la cea de-a[asea edi]ie.

23

Radu Beligan,al\turi deTraianPetrescu, directorul economic alTeatrului deComedie

GheorgheDinic\ [iDumitruRuc\reanu

Ion Lucian,George Mih\i]\ [i

Nicu Constantin

Iurie Darie,Anca Pandrea

[i Marin Moraru

Vladimir G\itan [i{erban Ionescu

Foto

graf

ii de

:Cor

nel L

az\r


Laurea]iifestCO20071. Marele premiu - spectacolul„Comedie ro[ie” de ConstantinTurturic\ - Teatrul Na]ional „I.L.Caragiale”, Bucure[ti 2. Premiul special al juriului -Ion Lucian pentru rolul„Cârceanu”, din spectacolul„Comedie ro[ie”, de ConstantinTurturic\, Teatrul Na]ional „I.L.Caragiale” Bucure[ti 3. Premiul pentru regie - TompaGábor, pentru spectacolul „Oscrisoare pierdut\” de I.L.Caragiale - Teatrul Maghiar deStat Cluj 4. Premiul pentru scenografie -Milivoje Štulovic, pentru decorulspectacolului „D’ale carnavalului”,de I.L. Caragiale - Teatrul „JoakimVujic” Kragujevac, Serbia 5. Premiul pentru cel mai bunactor `n rol principal - BácsMiklós, pentru rolul Zoe din spec-tacolul „O scrisoare pierdut\”, deI.L. Caragiale - Teatrul Maghiarde Stat Cluj 6. Premiul pentru cea mai bun\actri]\ `n rol principal - SandaToma, pentru „Nevasta”, din spec-tacolul „Comedie ro[ie”, de

„O scrisoare pierdut\”, `n travesti - varianta `n limba maghiar\ a lui Tompa Gábor

Sanda Toma [i Ion Lucian

Constantin Turturic\ - TeatrulNa]ional „I.L. Caragiale”, Bucure[ti 7. Premiul pentru cel mai bunactor `n rol secundar - ex-aeqvo - Silviu Biri[ pentru „L\cust\ Vod\”,din spectacolul „Sânziana [iPepelea”, dup\ Vasile Alecsandri -Teatrul Na]ional „I.L. Caragiale”Bucure[ti - Marius Manole pentru „Paul”, dinspectacolul „St\ s\ plou\”, de LiaBugnar - Teatrul LUNI de la GreenHours 8. Premiul pentru originalitate -

Eric Deniaud, pentru spectacolul„Voci `n `ntuneric”, dup\ MateiVi[niec - ExtraMuros, cu spijinulDrolatic Industry Paris, Fran]a 9. Premiul pentru tineri creatori -realizatorilor spectacolului „Adio

<Jos p\l\ria!>pentru

VREAU BILET.ro

festCO a acordat [i o diplom\ deexcelen]\, intitulat\ <Jos P|L|-RIA>, revistei VREAU BILET.ro(prima revist\ de cultura specta-colului), din urm\toarele motive:

Pentru campania de recucerire apublicului de sal\

Pentru lupta `mpotriva conceptuluide target [i repunerea `n drepturi ano]iunii de public

Pentru adânca reveren]\ pe care oface `n fa]a culturii `n general [i a cul-turii spectacolului `n special

Pentru c\ nu se pune mai presusde ceea ce serve[te: lumea specta-colului

Pentru c\, fiind <o revist\ `n frac>,avea nevoie de un joben

25

Carmen” - (produc\tori: Teatrul deComedie [i Clubul Unesco `n cadrulproiectului COMEDIA }INE LATINERI) dramaturgul Cornel MimiBr\nescu, regizorul Titus Scurt,scenograful Magdalena Ciubotariu,actorii: Andreea Gr\mo[teanu,Adelaida Zamfira, Mirela Ze]a [iDoru Bem

10. Premiul pentru debut - Andrei{erban, pentru rolul „Vio”, din spec-tacolul „No One”, de CarmenVioreanu - Teatrul TineretuluiMetropolis Premiu oferit de Studio Caligraf

Anul acesta, Premiul deExcelen]\ a fost oferit de Teatrulde Comedie actorului Ion Lucian.

SandaToma,

`n„Comedie

ro[ie”

Fotografii de: Cornel Laz\r


Teatrul Na]ional dinBucure[ti este oadev\rat\ uzin\, `n care

lucreaz\ 480 de angaja]i.Ace[tia s-au organizat `n treisindicate: Sindicatul Liber,care cuprinde 30-40 deactori [i 110 func]ionari,Sindicatul tehnic de scen\(110 angaja]i din sectorultehnic [i, mai nou,Sindicatul angaja]ilor de laatelierele teatrului.

Pe considerentul c\ salariileangaja]ilor sunt mici (lucru perfectadev\rat), pe lâng\ organizareasindical\, li s-a permis celor dinsectorul tehnic (lumini, sunet,ma[ini[ti etc) s\-[i creeze unSRL propriu, condus de „TataVlad” (regizorul tehnic VladSt\nescu), care s\ negociezedirect cu companiile private.Acest SRL activeaz\ `n incinta [i

cu dot\rile teatrului. Gestfilantropic, nimic de zis,doar c\ lucrurile au sc\patpu]in de sub control. Unsunetist ajunge s\ cear\ [i900 de lei pe spectacol,pentru o activitate pe careoricum ar desf\[ura-o la unspectacol al teatrului, [ipentru care are deja unsalariu lunar. Dac\ o com-panie privat\ sau un orga-nizator de spectacole vreas\ `nchirieze sala, condu-

cerea impune o chirie ustur\toa-re, cuprins\ `ntre 6.000-12.000 delei (1.800-3.600 euro) pe specta-col. Da, dar `n aceast\ sum\ nuintr\ [i serviciile. Acestea senegociaz\ cu „Tata Vlad”.Iar `n zilele de luni, pentruc\ e relache, suma se camdubleaz\... De underezult\ un indice de autofi-nan]are destul de bun:11,5%. Adic\, la osubven]ie de la MCC de19.000.000 de lei, cât aavut pe 2006, TNB a rea-lizat, din venituri proprii,2.200.000 de lei.

Taxe [i impozitede peste 70%

Dup\ modelulbucure[tean, re]eta a`nceput s\ fie practicat\ cusucces [i la teatrele dinprovincie. Una peste alta, ocompanie privat\, carevrea s\ prezinte un specta-

col de calitate, pe o scen\ adec-vat\, pl\te[te urm\toarele taxe [iimpozite: aproximativ 30% din`ncas\rile pe bilete, 5% impozitpe spectacol, 5% timbru teatral,8,5% drepturi de autor, 2%impozit pe suma `ncasat\ [i 19%TVA. Dac\ sala este [i patrimoniumuzeal (cum e Sala Palatului) semai pl\tesc 2%. ~n total, 71,5%, lacare se adaug\ plata angaja]ilordin teatru. Din ce r\mâne, com-pania privat\ trebuie s\ pl\teasc\arti[tii, transportul acestora,cazarea etc. Este imposibil s\desf\[ori cinstit o afacere `n acestdomeniu, „penaliz\rile” fiind atâtde drastice, `ncât compania pri-vat\ e `mpins\ spre evaziune fis-

Spectacolele private, impozitate mai r\u ca jocurile de noroc

Relu\m, ceva mai nuan]at, o problem\abordat\ `n editorialul din num\rul trecut,

[i anume brutalitatea taxelor impuse deteatrele de stat spectacolelor private.~ncerc\m astfel s\ d\m [i un r\spuns

analitic la `ntrebarea: de ce sunt atât descumpe spectacolele private?

Mircea Diaconu

Ion Caramitru


cal\. Asta `n cazul `n care are ces\ mai „evazioneze”.

O lege comunist\Mircea Diaconu, directorul Teatru-lui Nottara considera, cu cevatimp `n urm\, c\ principalul vino-vat de contraperforman]a teatrelorde stat este Legea Teatrelor. „A[putea realiza acelea[i rezultatecu jum\tate din personalul de 140de oameni pe care `l am - declaradomnia sa, cu un an `n urm\, `n«S\pt\mâna Financiar\» -m\rindu-le acestora salariile lanivelul de merit. Din p\cate, legeateatrelor nu ne permite. Din acestpunct de vedere, tr\im `nc\ `ncomunism”. La fel de adev\rateste `ns\ c\ aceea[i lege le asi-gur\ [i un oarecare confort finan-ciar: MCC [i Prim\riile nu cerdecât acoperirea a 10% din sub-ven]ie. ~n felul acesta, teatrele potpune un pre] de vânzare abiletelor de 10-12% din pre]ulreal, ceea ce constituie un argu-ment de atractivitate pentru pu-blic. Ar r\mâne, deci, cu o strate-gie de marketing inteligent\ [iactiv\, loc [i condi]ii de perfor-man]\.

Mircea Corni[teanu:„Ne-am creat singuri

privilegiile”La acest capitol exceleaz\ TeatrulNa]ional din Craiova (directorMircea Corni[teanu) [i Teatrul deComedie din Bucure[ti (directorGeorge Mih\i]\). Na]ionalulcraiovean este cel mai titrat teatrudin România ultimilor 16 ani. Aparticipat la peste 140 de turnee[i festivaluri, `n 50 de ]\ri. Anultrecut, de pild\, a fost la [aptefestivaluri interna]ionale, ob]inând

trei premii. Participarea n-a fostpl\tit\ de teatru, ci de organiza-tori. Reputa]ia mondial\ ainstitu]iei este dublat\ [i de efi-cien]a investi]iei `n mont\ri,aceasta f\cându-se nici cuzgârcenie, dar nici cu risip\. Iarindicele de autofinan]are esteunul dintre cele mai mari: 12,9%.Cel mai scump spectacol a fost„Cum dori]i sau Noaptea de laspartul târgului”, de Shakespeare,`n regia lui Silviu Purc\rete.Montarea a costat 98.000 de lei(32.660 de euro), care, de altfel,s-au [i recuperat, din cele 70 dereprezenta]ii de pân\ acum (20 `nstr\in\tate). Comparativ, la„Burghezul gentilom” (pies\ cupriz\ la public, montat\ de TNB),numai decorurile au costat1.000.000 de lei (303.000 euro).„Nu am fost cu nimic privilegia]ifa]\ de alte teatre - declar\Mircea Corni[teanu, directorulTeatrului Na]ional din Craiova.Ne-am creat singuri privilegiile.Anul trecut, la FestivalulShakespeare din Anglia, unde amparticipat cu piesa «Cum dori]isau Noaptea de la spartul târgu-lui», numai onorariul teatrului nos-tru a fost de 30.000 de euro. Cas\ nu mai pun la socoteal\, trans-portul oamenilor, al decorurilor,diurna [i toate celelalte cheltuielisuportate de organizatori”.

Zona liber\de UNITER

~n general, institu]iile culturalecaut\ s\-[i deschid\, pentru amai avea cât de cât o surs\ supli-mentar\ de venit, tot felul dechio[curi, buticuri, baruri etc.George Mih\i]\ este, probabil,singurul director de teatru care,

din acelea[i ra]iuni economice, atransformat barul existent `n sal\de spectacole (actuala Sal\Studio). La Teatrul de Comedie,atragerea tinerilor are pondereaunei veritabile misiuni. De altfel,George Mih\i]\ a [i ini]iat, `ncolaborare cu Prim\ria Capitalei,proiectul „Comedia ]ine la tineri”,care are ca scop promovarea [isus]inerea tinerilor absolven]i deteatru (actori, regizori,scenografi). O alt\ tehnic\ deseduc]ie a publicul tân\r estemontarea unor piese vechi(„Chiri]a of Bârzoieni”, „Adou\sprezecea noapte”) cu o dis-tribu]ie pe gustul noii genera]ii(Tudor Chiril\, {tefan B\nic\ Jr,Emilia Popescu etc.) Astfel,teatrul func]ioneaz\ cu o prezen]\general\ a publicului de 90%, laambele s\li, la un pre] al biletelorde 10 [i 15 lei. Dar cea maiampl\ ini]iativ\ a lui GeorgeMih\i]\ este Fesivalul Comediei,a c\rui a cincea edi]ie tocmai s-a`ncheiat. La deschidere, GeorgeMih\i]\ a declarat Teatrul deComedie „Zon\ Liber\ deUNITER”.

Un amic din Londra al lui RaduBeligan `l `ntreba de ce, dup\atâta timp de la schimbarearegimului, `n România nu exist\`nc\ teatre private. R\spunsul laaceast\ mirare este faptul c\teatrele, spre deosebire de altestabilimente, nu s-au privatizat.Faptul `n sine ar putea fi pozitiv,dac\ `ntre timp teatrele n-ar fidevenit, `mpotriva propriei meniri,factori de spoliere a ini]iativei cul-turale. Mai exact, cu uneleexcep]ii, s-au transformat `ngazde cu ora sau cu ziua a spec-tacolelor private, dar la pre] dehotel de cinci stele.

MirceaCorni[teanu

George Mih\i]\

Foto

graf

ii de

:Cor

nel L

az\r


Teatrul Na]ional - Sala Atelier

Data primei reprezenta]ii: 24 ianuarie 2004; Data premierei: 5 februarie 2004;Durata spectacolului: 1 h 35 min

Eugen {erb\nescu: „Piesa din aceast\ sear\ face vorbire [i sim]ire despre singur\tatea n\scut\ din iubire [idespre iubirea n\scut\ din singur\tate. În acela[i timp, se - [i v\ - întreab\ dac\ ero-tismul exacerbat ucide sau revigoreaz\ iubirea, ucide sau revigoreaz\cuplul, nu oricând, ci acum, la începutul secolului 21, cu localizare nuoriunde, ci aici, la Bucure[ti. (...)Pe scurt - în problematica erotic\ nuexist\ tipuri, exist\ doar cazuri. Exist\ un singur tip: partenerii seiubesc (altfel nu avem erotic\, avem doar anatomie) - [i exist\milioane de cazuri de exprimare [i neîn]elegere a sentimentuluireciproc. Sonat\ pentru Saxofon [i Eva este unul dintre acestecazuri, un dublu gest de iubire, poate [ocant, poate neverosimil,dar decupat dintr-o mi[care mai ampl\ a lui homo eroticus,dintr-un perpetuum mobile care vine din trecutul cel maiîndep\rtat [i merge în viitorul cel mai îndep\rtat, func]ionând înpofida tuturor legilor fizicii. Un perpetuum mobile de cea maiviabil\ spe]\, cea... metafizic\. Este un gest disperat al unuib\rbat care î[i calc\ în picioare demnitatea spre a nu sedesp\r]i de o femeie, urmat, în pandant, de gestul dis-perat al femeii care î[i calc\ în picioare demnitateaspre a nu se desp\r]i de el. Ambele pot fi privitedintr-un unghi liric sau dintr-un unghi cinic saudintr-un unghi ludic,dar nu pot fi igno-rate”.

MihaiManolescu:„Piesa de fa]\ este o povestede dragoste în care un cuplu modern deîndr\gosti]i e pe cale de a fi dezbinat dec\tre un intrigant, ca în orice pies\ cu subiectamoros din literatura dramatic\ tradi]ional\.Piesa noastr\ nu este îns\ tradi]ional\ pentruc\ ea propune o inova]ie posibil\ numai încontextul contemporan al unei lumi fulgeratede tensiuni interioare distructive: intrigantuleste una [i aceea[i persoan\ cu îndr\gosti-tul.(...) Personajul nostru este modificat depropria func]ie social\: om politic fiind, ajunges\ îndr\geasc\ metoda manipul\rii, metod\care în politic\ îi asigur\ puterea, [i, dorin-du-[i suprema]ia [i în amor, transfer\ modali-tatea din domeniul politicii în cel sentimental.Sfâ[iat între iubire si orgoliu, ca un personajshakespearian, politicianul nostru, aflatîntr-un moment de glorie, descoper\ c\ po-sesiunea în iubire nu înseamn\ iubire [i c\orgoliul însingureaz\ iar s\rb\toarea nu aresens decât împ\rt\[it\ fiind”.

Sonat\ pentru saxofon [i EvaCu :

MARIUS BODOCHITEODORA MARE{

Regia: MIHAI MANOLESCUDecoruri [i costume: DIANA IOANMi[carea scenic\: ALEXA

MEZINCESCUMuzica: NICOLAS SIMION


„La Cap[a, unde vin to]i seniorii,Local cu douã mari despãr]ituri;

|ntr-una se mãnâncã prãjituri,{i-ntr-alta se mãnâncã... scriitorii”

N. CREVEDIA

La Cap[a, unde vin to]i seniorii (III)

Povestiri [i `ntâmpl\ri comentate la CAP{ADan Toma Dulciu

Gloria CASEI CAP{As-a n\scut o dat\ cucartea lui Max Rosetti, „Între CAP{A [i Palat”(1875), oper\ insignifi-ant\, din care posteri-tatea a re]inut doartitlul. Sintagma aceastas-a transmis pân\ înzilele noastre, cu sem-nifica]ia oarecum ezo-

teric\ a unei rela]iioculte dintre cei cea[teapt\ puterea [i celce o d\; o a[teptareînfrigurat\, n\scut\ încreuzetul speran]elor [ial deziluziilor, marcat\de m\rinimia unei pu-teri spirituale, pe carenumai CAP{A o poateconferi.

Pân\ dup\ Primul R\zboiMondial, CAP{A a fost ozon\ tabu pentru mul]idintre români, aici putândp\trunde doar oamenipolitici, de la „ministru [i5000 de hectare în sus”.Dar vremurile nu stau peloc iar anii de dup\ r\zboiaduc cu ei o schimbareradical\ a statutului s\u.Din Imperiu al latifundiari-lor cosmopoli]i, al prin]ilorde sânge, cu nume încru-stat cu demnitate într-unAlmanah Gotha, CAP{Ase transform\ înRepublic\ a oamenilor despirit, teritoriu privilegiatal arti[tilor [i scriitorilorîndeosebi.Bârfe literare, de un exoticdâmbovi]ean, cancanurimustind în licori edulco-

rate în arom\ de „schwartz”g\seau aici o cutie de rezonan]\de o perfec]iune neegalat\.

„Am în]eles s\-mi ieinevasta, dar [i halatul

[i papucii ?!?”Întâmpl\rile oculte din cetatealiterelor se cometau cu voluptateîn saloanele de consuma]ie, cusavori de dulceg\rii nevinovate.[uetele nesfâr[ite m\cinau tim-pul, desf\când în patru firelev\zute [i nev\zute ale unor faptedemne de poveste. Câte nu s-au spus aici, laCAP{A! Poate c\ [i întâmplareade mai jos a f\cut, la vremea ei,furori. Povestit\ de domnul GabiMich\ilescu, ar suna astfel:Constantin Notarra, bun prietencu Caragiale, c\ruia i-a pus înscen\ „O Noapte furtunoas\” [i„D’ale carnavalului” (ba chiarinterpretându-i cu talent neuitatelepersonaje numite Chiriac sau NaeGirimea) n-avea deloc noroc înc\snicie. Prima sa so]ie, actri]acam nurlie Amelia Wellner, bineapreciat\ chiar de VasileAlecsandri, se cam deda la„tradus”. Odat\, pe când so]ul eraplecat în ob[tescul turneu, eaeste protagonista unei întâmpl\riaduc\toare de hohote de râsprintre bârfitorii de la CAP{A.Gr\bit s\ vin\ în Bucure[ti,fiindc\ spectacolul de la Ploie[tise anulase, C. Notarra deschide

GabiMich\ilescu

www.VREAU BILET.ro

u[a casei sale, p\trunde în salon[i… acum s\ te ]ii comedie: înfa]a sa, o scen\ tare: Caragiale,în halatul [i cu papucii so]uluiaflat în „delega]ie”, împreun\ cu„adorata” Amelie pe sofa, într-un„tête à tête” lipsit de echivoc!Replica tragedianului a f\cut deli-ciul „url\toarei” de pe Str. EdgarQuinet, col] cu Calea Victoriei,mai mult decât orice pr\jitur\coapt\ de maestrul GrigoreCAP{A: „Am în]eles s\-mi ieinevasta, dar [i halatul [ipapucii?!?”

„M\i Mi[ule, e atât debun\ poanta ta, încâttrebuia s-o spui eu”

Un alt r\sf\]at al CAP{EI a fostmarele actor Puiu Iancovescu,considerat de contemporanii s\i,pe drept cuvânt, cel mai popularactor al scenei române[ti… dup\C. T\nase. Despre el, un ziaristitalian a spus: „doar dou\ lucrurimi-au pl\cut la Bucure[ti: BisericaStavropoleos [i Puiu Iancovescu”.S\-l rug\m pe patriarhul impre-sarilor în via]\ din România [i din-totdeauna, maestrul GabiMich\ilescu, s\ ne istoriseasc\ [iaceast\ scen\, cum a f\cut-o deatâtea ori: cam a[a ar\ta un dia-log la CAP{A între Mi[u Fotino,nefericit director deteatru, [i PuiuIancovescu:Mi[u Fotino: „M-amplâns lui VirgilMadgearu, ministrude finan]e, c\ nuîmparte corect sub-ven]iile teatrale:Teatrul Mic a primit300.000 de lei, iarTeatrul Bulandra3.000.000.”Virgil Madgearu(acru): „În]elegedrag\, Bulandra e unteatru mai vechi, a

adus servicii mai mari culturii”.Mi[u Fotino: „Dar, domnule mi-nistru, Titulescu nu este mai vechiministru decât Dumneavoastr\ [in-a adus servicii mai mari ]\rii [icu toate acestea ave]i aceea[ileaf\.”Madgearu a râs în hohote dar n-adat nici o le]caie în plus lui Mi[uFotino. Concluzia lui Iancovescu:„M\i Mi[ule, e atât de bun\ poan-ta ta, încât trebuia s-o spui eu”.

„Când o fi s\ cad, v\anun] eu cu [ase luni

înainte!”Aici se comentau cu nesa] întâm-pl\rile politicienilor. Iat\ doar câte-va: Aflat la tribuna Parlamentului,dr. N. Lupu este interpelat de unadversar politic, sub motiv c\ ar fif\cut niscaiva afaceri necurate.Sup\rat, dr. Lupu î[i scoate plinde indignare portmoneul [i-larunc\ demonstrativ în fa]a sa,spunând : „Eu am avere ? C\uta]iîn pung\. Nu g\si]i decât doipoli!”. Deodat\, o voce din rân-durile din fa]\ spuse:„{i P\mântul are tot doi Poli [itotu[i se învârte”. Era nimeni altuldecât A.C.Cuza!Tot la CAP{A,cineva îiaducea elogiilui JeanLahovary,spunânddespre acesta:„Avea virtu]iatât de mariîncât, dac\ ar fiavut [i câtevavicii, ar fi ajunscel mai mare om politic al ]\rii!”Comentarii suculente trezeau însaloanele CAP{EI replicile unorpoliticieni ai zilei, de exemplu Gh.T\tt\rescu care, întrebat frecventde ziari[ti cât mai rezist\ în frun-

tea guvernului,acesta r\spundeasec: „Când o fi s\cad,… v\ anun] eucu [ase luniînainte!” În sfâr[it, iat\ oîntâmplareistorisit\ de unb\trân ziarist,Clarnet, membrual clubului seniori-lor de la CAP{A:„Cu mul]i ani înurm\, pe când stu-diam în Fran]a,

mergeam adesea la cafeneaua«Vachette», unde poposeauVerlaine, Moréas, Mallarmé,Clemenceau ori, în tinere]e, I.G.Duca, N. Titulescu dar mai alesIon Minulescu. Pentru a puteavie]ui la Paris, mai ciuguleam unban de la fraierii boga]i, româniproasp\t sosi]i în capitala Fran]ei,c\rora le vindeam, pe pre]uri denimic, autografe rare ale unor

celebrit\]i ale vremii, oameni cucare chipurile eram prieten latoart\.

Într-o bun\ zi, un astfel deg\g\u]\ cu bani mi-a oferitcu mare zgârcenie 70 defranci pentru „autografeleoriginale” ale lui AnatoleFrance, Paul Bourget [iOctave Mirbeau. Puteams\ refuz o asemeneaocazie? Dar, spre nenoro-cirea mea, un amic îi spusefraierului c\, vai,semn\turile sunt false. V\da]i seama ce scandal s-aiscat ! Norocul meu c\ am

g\sit repede explica]ia: - Ce vrei domnule, pentru câ]ivafranci, ai preten]ia s\ fie origi-nale?”Dar despre alte asemenea pove-stiri, în episodul urm\tor .

GrigoreGafencu

VirgilMadgearu

IonMinulescu

A.C. Cuza

31

~n cursul lunii mai, Casa Cap[a vag\zdui decernarea unor premii deexcelen]\ acordate de publica]ianoastr\ unor mari arti[ti care [i-audedicat via]a actului cultural.Funda]ia MATHESIS [i revistaVREAU BILET.ro o vor omagia pesteaua muzicii de operet\Cleopatra Melidoneanu, pentru`ntreaga activitate. Pe lâng\ dis-tinc]ia `n sine, marea sopran\ vaprimi [i un premiu `n bani (2.000 delei) din partea funda]iei MATHESIS.


În drapelul unei na]iuni flutur\ sufletul colectiv alneamului.Numai dup\ invidia altora î]i dai seama deadev\rata ta valoare. Invidia vorbe[te cu buzele tivite. Lan]urile au redactat defini]ia libert\]ii. Plictiseala lunge[te ziua [i scurteaz\ via]a. Fiind atât de pre]ioas\, via]a trebuie pl\tit\scump. Nu sparge]i vechile statui fiindc\ de pe urmavoastr\ nu vor r\mâne decât socluri. O plant\ care provoac\ insomnii unora: laurii alto-ra. Adev\rul circul\ numai cu fruntea sus. Când [i-opleac\, a trecut de partea advers\. Minciuna premeditat\ nu mai e chestiune de fan-tezie, ci de caracter. Când lup]i numai pentru tine, ri[ti s\ devii pri-zonierul tuturor. Egoistul:... cel ce începe de la el [i se termin\ deunde a plecat. Adev\ra]ii cai de curs\ nualearg\ pentru premii, ci numaica s\-[i pun\ sângele înmi[care.Gloria, când moare, nu face tes-tament în favoarea nim\nui. În ziua victoriei, nu uita s\-]iaminte[ti [i de înfrângerile ante-rioare. Nu gloria este efemer\, ci numaicei ce o au. Amintirile unora se numescremu[c\ri. Fiecare inim\ are podul ei cuvechituri, pe care nu se îndur\s\ le arunce niciodat\, dar lescutur\ din când în când. Amintirile sunt asemenea c\r]ilordin biblioteca ta. Cau]i câte unacând nu mai ai nimic nou de citit. Ultimii ani din via]\ tr\iesc din primii. Un om f\r\ amintiri e ca un cimitir în care numelemor]ilor lipsesc de pe cruci. Când meseria atinge arta, e una. Dar când artadevine meserie, e cu totul altceva. O literatur\ nu tr\ie[te prin cei ce scriu, ci princeea ce scriu. N-am cerut vie]ii nimic. Tot ce am avut i-am smuls[i tot ce n-am avut, mi-a furat. Înainte de a vedea ce n-au f\cut al]ii, uit\-te binece ai f\cut tu.

Protesteaz\, dar nu cârâi. Când iei via]a peste picior, î]i pune piedici. Ia via]a de piept. Nu ca s-o trânte[ti, ci ca s\-iauzi mai bine inima cum bate. Cu vremea s\ mergi în pas, nu la pas.

Când te apropii de sfâr[itul dru-mului, nu te gândi cât ai umblatpân\ atunci. Gânde[te-te numaicât mai ai de mers. Una e s\ crezi [i alta e s\ fiicredul. Una e s\ ceri, alta s\ cer[e[ti, [icu totul altceva s\ revendici. Amabilitatea adev\rat\ trebuies\ fie, în primul rând, ochestiune de caracter [i apoiuna de educa]ie. Nu plânge f\r\ motiv [i, maiales, nu plânge când ai motive. Când ]i se cuvine ceva, s\ nuceri. Pretinde. Viitorul unui om, ca [i al uneilumi, se construie[te, nu seviseaz\. Te-ai întrebat vreodat\ câtemâini au f\cut pâinea, pe care,cu una singur\, o duci la gur\?

Lene[ul are prea pu]in timp pentru cât ar vrea s\piard\. F\r\ mâna omului, omenirea ar fi tr\it în patrulabe. Cea mai scump\ bijuterie a omului e mâna lui deaur. Cele mai obositoare zile sunt cele în care nu ainimic de f\cut. Nu regret nimic din ce-am f\cut în via]\. Înschimb regret tot ce n-am f\cut.

33

Confesiune

Misterioasa so]ie a lui Gheorghe Dinic\a acceptat, `n sfâr[it, s\ vorbeasc\. Nu

despre sine, ci despre b\rbatul s\u: cum l-acunoscut, cum s-a ata[at de el, cum tr\iesc [i ce schimb\ri a adus pentruamândoi aceast\ c\snicie. ~n orice caz, câteva nout\]i de ultim\ or\, `nceea ce-l prive[te pe Gheorghe Dinic\, ar fi acelea c\ e pe cale de a intra`ntr-un sindicat canadian, ACTRA (Alliance of Canadian Cinema,Television and Radio Artists) c\ lucreaz\ cu un impresar din SUA, c\ vajuca `ntr-un film (american) f\cut la Budapesta (<The House of Terror>) [ic\ i-a crescut vertiginos cota interna]ional\, de[i el nu vorbe[te decâtlimba român\. O alt\ noutate este aceea c\, `n ultimii ani, Gheorghe Dinic\a mai jucat `n dou\ filme str\ine, <Palme albe> (produc]ie maghiar\, nomi-nalizat\ la Oscar) [i <Un om gr\bit> (film de televiziune francez, `n care l-aavut ca partener pe Anthony Delon). Faptul c\ aceste nout\]i ajung s\ fiecunoscute publicului român se datoreaz\ so]iei sale Gabriela Georgeta,care a acceptat s\ ne fac\ aceste m\rturisiri.

v\zut prinochii so]ieiv\zut prinochii so]iei

GheorgheDinic\

GheorgheDinic\

Miron Manega

www.VREAU BILET.ro34

~n primul rând vreau s\ v\atrag aten]ia c\ nu voi spunenimic despre mine, oricât a]i

insista. Eu sunt so]ia luiGheorghe Dinic\ [i atât. Faptulc\ el este so]ul meu `nseamn\c\-l merit, iar faptul c\ sunt so]ialui `nseamn\ c\ m\ merit\.A[adar, s\ vorbim despre so]ulmeu.

Când am revenit eu `nRomânia, am deschis osal\ de bingo. Aici aveam

un director pe nume Kovasnian,care fusese operator la Buftea.Acesta `ntârzia mereu la sal\,scuzându-se aproape de fiecaredat\ c\ a stat s\ vad\ un film cuGheorghe Dinic\. Antena 1difuza, atunci, masiv filmeromâne[ti. }in minte c\ l-am `nju-rat foarte mult pe Gheorghe, dincauza `ntârzierilor lui Kovasnian…~ntr-o zi i-am spus: <Ia cheam\-l,m\i, pe Dinic\ aici. Cheam\-lacum, la un [pri]. Vreau s\-lcunosc [i eu>. Pe vremea aiaaveam [i un bistro [i o gr\din\ devar\. Kovasnian se uita la ceas [ispunea: <E nou\. Nu-mi pot per-mite s\-l deranjez la ora asta>.

Eram din ce `n ce mai intrigat\de acest Dinic\ pe care

prietenii

nu-[i permiteau s\-l deranjeze, lao or\ civilizat\, totu[i. ~n sfâr[it,pân\ la urm\ l-a invitat la mineacas\, `n Prim\verii, la un pe[te.L-a adus Kovasnian cu ma[inamea, un Pontillac, de la Premiera.Era dup\ o noapte de b\utur\. Lamine n-a b\ut nimic, nici m\car obere. Cu chiu cu vai a acceptats\ m\nânce, dup\ care a plecat.A[a l-am cunoscut.

El m-a ales pe mine, nu eul-am ales pe el. M-a ales [ichiar a insistat s\ r\mânem

`mpreun\. Ne-am cunoscut lasfâr[itul lui iulie ‘95. Lavreo câteva luni amfost `mpreun\vreo treis\pt\mâni laCovasna. Devreo dou\ oriGheorghemi-a spus:<{tii, am visatc\ ne c\s\tore-am>. Dar, pentruc\ eu sunt arde-leanc\ [i nur\spund imediat,mai `ntâi trebuies\

m\ gândesc, s\ analizez, tot elspunea: <Ei, probabil n-o s\ se`ntâmple, doar pentru c\ am visateu>. C\s\toria, de fapt cererea `nc\s\torie, a fost determinat\ de o[tire fals\. ~ntr-o diminea]\, pe la`nceputul lui ianuarie 2006, aap\rut `ntr-o publica]ie, `n VIP, ofotografie a lui Gheorghe Dinic\dintr-un film, singur, [i un titlumare: <Gheorghe Dinic\ s-a`nsurat>. {tirea, ca [i prezentareaei, erau complet aiurea. Când faciun asemenea anun], ar\]i [i ne-vasta, nu? M\car `ntr-o poz\ mic\

de-a ei. Sau m\car spui cineeste. Atunci Gheorghe

mi-a zis: <Hai s\ nec\s\torim, dac\

tot au scris. S\nu-i facem derâs>. Asta afost cererea`n c\s\torie a

www.VREAU BILET.ro

lui Gheorghe, pe care eu amacceptat-o. Ne-am dus laPrim\ria Sectorului 1, unde pri-marul (era P\dure) ne-a `ntrebatpe amândoi la a câta c\s\toriesuntem. Gheorghe a r\spunsprompt: <La prima!>. Eu am avuta[a, un sentiment de jen\ [i nuam r\spuns verbal, ci am ar\tatdiscret patru degete… {i acum`mi repro[eaz\ Gheorghe - m\tachineaz\, bine`n]eles! - c\ n-amavut curajul r\spunderii.

Suntem de 11 ani `mpreun\[i nu am avut niciodat\probleme. Mi se pare c\

nu-i pu]in lucru, având `n vederec\ suntem ni[te oameni forma]i `nmedii diferite, cu gândire diferit\,cu mentalit\]i diferite. Lumea `ncare a tr\it el [i lumea `n carem-am `nvârtit eu sunt aproapeincompatibile. Eu sunt tehnic\ [ipragmatic\, el este conservator [inep\s\tor la bani. Suntem, deci,foarte diferi]i. {i totu[i nu am avutprobleme majore. Are `ncrederetotal\ `n mine [i m\ consider\ celmai bun critic al s\u. Ceea ce`nseamn\ c\ ne iubim. Se poart\irepro[abil cu mine [i cu fiul meu.Iar pe nepo]ica mea, Georgiana,o ador\. I-a cump\rat ea ochestie `nr\mat\, din lemn, pecare scrie <Pentru cel mai bunbunic>, la care Gheorghe ]ineenorm. De câte ori ne mut\m, aregrij\ de ea, s\ nu cumva s\ sepiard\. Eu una nu v\d la el niciun defect. Poate, cumva, s\ fieprea orgolios. Dar numai `n pri-vin]a meseriei. Altfel, este extraor-dinar de modest [i timid.

Bundy (pisoiul persan al fam-iliei n.r.) este amorul luiGheorghe. Are o privire atât

de omeneasc\!... Gheorghe zicec\ mai e pu]in [i vorbe[te. {i maizice c\ are o fa]\ de parc\ ec\lcat de tramvai (pisicile persaneau fa]a <turtit\> n. r.)

~i spun Gheorghe - niciodat\ nui-am spus Gigi - pentru c\ [i eusunt Georgeta, iar pe nepo]ica

mea o cheam\ Georgia. Suntemo familie de Gheorghe.

~l [tiam de mult timp, dinaintede ‘73. M\ duceam la filmele `ncare juca, m\ chinuiam s\ fac

rost de bilete la spectacolele lui [ieram chiar impresionat\ de talen-tul s\u. Dar nu `ntr-atâta `ncât

s\-mi schimbe via]a, sau s\-l portcu mine peste tot pe unde amfost [i prin ce-am trecut. ~n 1995,cu un an `nainte de a ne c\s\tori,am fost cu el la premiera filmului<Terente>, al lui Andrei Blaier. Eraprima noastr\ ie[ire `mpreun\. Ei,bine, cum am dat col]ul dup\Rosseti [i am ie[it `n bulevard, petrotuar s-a f\cut un culoar deoameni care [u[oteau. M-amgândit c\ am gre[it eu ceva, c\am f\cut vreo gaf\, c\ ceva nu e`n regul\. Am `nceput s\ m\l\muresc pu]in mai târziu când, lacinematograf, F\nu[ Neagu i-aspus urm\toarele cuvinte: <M\i,Dinic\, tu nu obi[nuie[ti s\ vii lapremierele tale. Acum v\d c\ aivenit chiar `nso]it>. Atunci am rea-lizat, ca femeie, c\ e vorba deceva mai special. C\ eu suntceva special pentru el…

Gheorghe nu a b\ut cuoricine… Pe vremea cândbea, c\ acum s-a l\sat. De

[ase luni nici n-a mai gustatb\utura… Nu bea decât cuRau]chi, Cozorici, Florin Puc\,Zamfir Dumitrescu, Piliu]\, F\nu[Neagu, Teodor Mazilu, B\nic\...Lui Amedeo Nazzari, cu care ajucat `n Columna, `i pl\cea s\ beacu el. Numai c\ Dinic\ filmadimine]a la Bra[ov, iar searavenea s\ joace `n Bucure[ti, lateatru. Pân\ când, contrariat,Nazzari a `ntrebat: <Dar ce faceDinic\ cu atâ]ia bani?>. De fapt, [ieu l-am `ntrebat pe Gheorghe cea f\cut cu to]i banii pe care i-acâ[tigat. {ti]i ce mi-a r\spuns?<{i-au luat vile [i ma[ini, cu ei, to]iosp\tarii care m-au servit >.

35

Ar fi putut fi de acum 10 aniunul dintre cei mai cota]iactori din lume. ~i g\sisem

un impresar, `n America. De fapt,un foarte bun prieten al meu, careavea cuno[tin]ele [i practicanecesar\ pentru a-l propulsa laHollywood. Gheorghe nici n-a vruts\ aud\. Ceva s-a schimbat `nmentalitatea lui dup\ filmul dinUngaria („Palme albe”) [i cel dinFran]a („Un om gr\bit”).

Ungurii `l ador\. Nu v\ spuncum l-au primit laBudapesta, când a jucat `n

„Palme albe”. Parc\ era pre[edin-tele ]\rii. Juca rolul unui profesorde gimnastic\ foarte dur, careb\tea copiii. ~n film pare c\ chiarì love[te, dar i s-a spus dup\aceea c\ mâna lui parc\mângâie. L-am `ntrebat cumreu[e[te [i mi-a r\spuns: „P\iasta mi-e meseria”.

~i ajut\ foarte mult pe regizori,cu replici ale lui. Uite, aia cu<D\-te jos de pe baricad\

Sfiosule, revolu]ia s-a terminat>,sau <Eu port [apca `n suflet> din<Tic\lo[ii> lui {erban Marinescu,sunt ale lui. De fapt, el e celebruprin replicile pe care le d\ [i `nafara meseriei.

Eun dezastru când se ducela pia]\. Vânz\toarele `liubesc [i-i cer mai pu]in pe

kilogramul de ro[ii, de exemplu.Dar el d\ `ntotdeauna mai multdecât dac\ l-ar `n[ela la cântarsau la pre]. Sau, dac\ ì cere 70de mii pe un pepene, el d\ o sut\de mii. Odat\ l-am trimis dup\mu[chi de vit\ [i a venit cu coa-ste… Cic\ a[a i-ar fi spus m\-celarul, c\ asta e partea cea maigustoas\ de la vit\... A cump\ratoase de un million de lei.

Este arge[ean de origine, dinStolnici, dar e credul [i cin-stit ca un ardelean. Nu e

zâzanist [i nu suport\ bârfele.N-a vorbit [i nu va vorbi niciodat\de r\u pe cineva, chiar dac\ acelcineva i-a f\cut r\u sau doar l-asup\rat. Cu excep]ia oamenilorpolitici…

Nu a spus niciodat\ despreun actor c\ nu e talentat.Doar atât: <N-are dreptul s\

se urce pe scen\>… Este foartecurat. E s\ritor. Nu-i place s\ seduc\ la `nmormânt\ri, dar e dis-pus s\ ajute familia unui prietensau coleg decedat. {i m\ iube[te.E un om minunat. |sta e b\rbatulmeu!

La 73 de ani, Gheorghe Dinic\ este mai dornic ca oricând s\ joace`n filme. De aceea a [i luat-o `naintea multor colegi de breasl\, ac-ceptând s\ lucreze cu un impresar american [i s\ se `nscrie `ntr-unsindicat canadian, ACTRA (confirmarea `nscrierii urmeaz\ s\ fietrimis\ `n câteva zile), ceea ce a dus la cre[terea brusc\ a coteisale interna]ionale. De aproape o lun\ prime[te oferte din SUA,Canada [i Fran]a.~n leg\tur\ cuacest ultim film,el se nume[te„Casa terorii” [ise refer\ laperioada dedinaintea revo-lu]iei maghiaredin 1956.Dinic\ ì vaavea ca parte-neri, printre al]ii,pe Maia Mor-genstern, AnnaSzéles,Bocskor SallóLóránt (un actormaghiar, origi-nar din Miercu-rea Ciuc, care ajucat cu Maia [icu Rebengiuc`n <Chinesedefense>) [idou\ feti]e ta-lentate, AndreaIvett Eröss (7ani) [i LauraCecília Eröss(12 ani).

<A f\cutordine `n

dezordineaexisten]ei

mele><Pot spune c\sunt un tân\rc\s\torit doarca ani de c\s-nicie. Un rolfoarte impor-tant `l are `n]e-legerea pecare o avemunul pentrucel\lalt, `n afa-r\ de simpatiareciproc\ f\r\de care nune-am fi adu-nat. E o femeiecare are o rela-]ie clar\ cu via-]a real\ [i carea f\cut ordine`n dezordineaexisten]eimele>

Cu Maia, Anna Szelés [i dou\ feti]emaghiare `ntr-un film american

36

38

Istoria filmului românesc (IV)

Filmul de fic]iunesonor (1930-1949)

www.VREAU BILET.ro

Apari]ia sonorului `n filme a complicat [i mai mult problemaspinoas\ a bazei tehnico-materiale, atât la produc]ia propriu-zis\,cât [i la exploatarea `n s\li. Concuren]a str\in\ a n\ruit visurile

produc\torilor români, astfel `ncât num\rul filmelor realizate,dup\ anul 1930, de cinematografia româneasc\, a sc\zutsim]itor. Pân\ `n 1939, fuseser\ realizate doar 16 filme.

Majoritatea acestor produc]iierau „versiuni române[ti” aleunor filme str\ine realizate `nstudiourile din Paris, Praga sauBudapesta cu câ]iva tehnicieniromâni [i participarea unoractori români. Practic s-a f\cutdublarea dialogurilor.Enumer\m: filmul franco-ameri-can „Parada Paramount”,„Televiziune” -1931, dublate laParis (vocea lui George Vraca,`n cel de-al doilea film), „Fum” -1931, „Trenul fantom\” -1933,„Prima dragoste” [i „Suflete `nfurtun\” -1934, filme maghiaredublate la Budapesta.

Primul film sonorromânesc -o comedieinvoluntar\

Regizorul german Martin Bergercare, `n 1929, printr-o subven]ieoficial\, realizase unul dintreultimele filme mute, „Venea omoar\ pe Siret”, revine [i reali-zeaz\ `n 1930 produc]ia dup\romanul omonim a lui LiviuRebreanu, „Ciuleandra”. Acestaeste socotit ca primul film sonorromânesc. Filmul a fost un fiascoartistic, dat fiind faptul c\ actoriigermani cu renume au stârnit ila-ritate prin accentul german al vor-birii române[ti. Chiar [i pu]inii

Cinematografenoptea pe

Calea Victoriei


actori români ce ap\reau `npelicul\ vorbeau neobi[nuit,deoarece produc\torii germani,nefiind obi[nui]i cu caden]a limbiinoastre, impuneau o rostire rar\ apropozi]iilor. Astfel, `ntr-o scen\,fiul cobora o scar\, spunând uncuvânt la fiecare treapt\: „Ce...mai... faci... tat\?”. R\spunsulsuna la fel: „Bine... puiule...!”Anul 1932 aduce ecranului româ-nesc produc]ia „Visul lui T\nase” ,realizat\ la Berlin de ConstantinT\nase, `n regie proprie. El a fostinvestitorul, scenaristul [i vedetaprincipal\, al\turi de câ]iva buniactori români, iar studioul, regia,tehnicienii [i o trup\ de actori dinpartea german\.Marii comici ai scenei române[tiinterbelice Stroe [i Vasilachereu[esc, cu sprijinul unui inginerromân Argani, care construise oaparatur\ sonor\, s\ realizezesingura produc]ie integral au-tohton\, intitulat\ „Bing-Bang”(1934). A[a cum ar\ta distribu]ia,era o „humoreasc\ muzical\” ,dup\ un scenariu de Argani,Stroe [i Vasilache; operatorI.Bartok; muzica N.Stroe [i V.Vasilache; aranjamente muzicaleMihai Constantinescu [i MaxHalm; interpre]i: N. Stroe, V.Vasilache, Nora Piacenti, GrigoreVasiliu-Birlic, Titi Botez, C.Calmuschi, Silly Vasiliu, NutziPantazi, Lucica Pârvulescu,Richard Rang, Al. Brunetti, Al.Giovani. Premiera a avut loc la 7februarie 1935, la cinema „Arpa”(Cercul Militar din Bucure[ti).

Prima lege acinematografiei

Regizorii români, din lips\ de fon-duri [i interes a guvernan]ilor, auluat-o care `ncotro. JeanGeorgescu pleac\ la Paris, unde`[i sonorizeaz\, `n studiourile„Gaumont”, filmul realizat `n1934, „State la Bucure[ti”. Ion{ahighian se consacr\ teatrului.Eftimie Vasilescu se angajeaz\ caoperator de actualit\]i. NumaiJean Mihail mai r\mâne pepozi]ie, participând la dublareaunor filme str\ine.~n aceast\ agonie a filmului româ-nesc apare o raz\ de speran]\.Politicienii `[i dau seama de ma-rea putere de influen]\ a cine-matografului `n mass-media. Elputea fi folosit `n scopuri de pro-pagand\, de influen]are ideolo-gic\ a maselor. Ca urmare, la

`nceputul anului 1934, aparelegea pentru `nfiin]area „Fonduluina]ional al cinematografiei”,având ca scop crearea bazeimateriale de produc]ie [i finan]area cinematografiei române[ti (stu-dio, laborator, aparatur\ etc).Administrarea fondului a fostatribuit\ unei comisii format\ dinprof. Tudor Vianu, prof. Al. Rosetti[i scriitorul Ion Marin Sadoveanu.Taxele impuse prin lege au stârnitvii proteste din partea importato-rilor de filme [i a proprietarilor des\li, `ns\ oficialit\]ile nu au cedat,astfel c\, `n curând, spiritele s-aulini[tit.~n urma acestei legi, cinea[tiino[tri intr\ `n fierbere, se facproiecte. Un `ntreprinz\tor aduceun aparat de `nregistrare sonor\,Bell-Howel, [i `nfiin]eaz\„Industria Român\ de filmesonore”, `ncepând producerea dejurnale de actualit\]i. Totodat\, cuJean Mihail `ncepe produc]ia unuifilm documentar intitulat„România”.

~nfiin]area OficiuluiNa]ional

Cinematografic(1930)

Prin contribu]ia unui `ntreprinz\torprivat, Tudor Posmantir, se con-struie[te `n anii 1936-1937, unlaborator dotat cu aparate„Debrie”, numit „Ciro-film”, labora-tor modern de developat [i copiatfilme, asigurând astfel o tehnic\

modern\ de lucru. Pe lâng\ el semai construie[te [i un „studio”, defapt, un hangar mare de lemn,dar destul de bun, pentruproduc]ia unui film. Aici, Ion{ahighian, va realiza „O noaptede pomin\”, dup\ un scenariu deTudor Mu[atescu, cu actorii G.Timic\ [i Dina Cocea, `n anul1939. Filmul a avut un mare suc-ces de public cu o critic\ foartefavorabil\. S-a dovedit astfel ce`nseamn\ o bun\ dotare tehnic\.„Fondul na]ional al cinemato-grafiei”, prin diferite hot\râri aleguvernelor, ajunge `n cele dinurm\ la „Oficiului de turism”, undese `nfiin]ase o sec]ie cine-matografic\, pentru realizareaunor filme de propagand\ turis-tic\. Aparatele de filmat erau pen-tru reportaje, iar instala]ia de su-net portabil\ era montat\ `ntr-unautovehicul. A `nceput [i con-struc]ia unei s\li de `nregistr\risonore pentru documentarea rea-lizat\ `n timp, ca [i `nzestrareaminim\ cu refectoare. Lipsea `ns\platoul de filmare.Tot `n aceast\ perioad\ de sfâr[ital anilor 1930, se constituie„Oficiul Na]ional Cinematografic”,condus de criticul de cinema D.I.Suchianu. Oficiul pentru `nceputtrece la realizarea unui jurnal deactualit\]i periodic [i realizareaunor documentare. Se construie[-te [i primul studio de produc]ie(cu mare greutate, c\ci se declan-[ase cel de-al doilea r\zboi mon-dial). Astfel, O.N.C.-ul realizeaz\

Scen\ din „Visul lui T\nase”

documentarul „}ara Mo]ilor”, careprime[te un premiu la Festivalulde la Vene]ia din 1938.

„O noaptefurtunoas\”: primul

[i ultimul filmal O.N.C.-ului

~n timpul r\zboiului, O.N.C.-uleste pus la dispozi]ia StatuluiMajor al Armatei, majoritateaoperatorilor fiind trimi[i pe front,iar tehnicienii `ntrebuin]a]i exclusivpentru nevoile propagandei der\zboi.Cu toate aceste greut\]i, `nperioada 1941 - 1942, se reali-zeaz\, `n „studioul” O.N.C.-ului,filmul „O noapte furtunoas\”. Afost o munc\ de Sisif `n condi]iiler\zboiului, atât pentru actori,

operator, electricieni de platou,secretar\ de platou, manipulatoridecoruri, recuziteri. Toate exte-rioarele au fost construite `nmicu]ul studio de 18x11 m, desti-nat `nregistr\rilor muzicale, datfiind faptul c\ afar\ nu se putealucra noaptea din cauza camu-flajului. Pentru „panoramic” sau„travelling”, era necesar\ com-binarea a dou\-trei film\ri, adou\-trei decoruri care trebuia s\constituie un `ntreg. ~n final aufost folosi]i 29.000 m de pelicul\negativ\. Filmul „O noapte fur-tunoas\” , realizat de regizorulJean Georgescu, dup\ comedialui I.L.Caragiale a avut o echip\„cosmopolit\”: asisten]i de regieIonel Iliescu, Virgil Stoenescu, I.Marinescu, P. B\leanu; operatorGerard Perrin (Paris); suneting.A.Bielisici, V. Cantunari, G.M\r\i; montaj Ivonne Herault(Paris) [i Lucia Anton; machiajso]ii Sturh (Berlin); coregrafiaEmil Bobescu; muzica PaulConstantinescu; decoruri arh.[tefan Norris; schi]e de decoruri[i costume Aurel Jiquidi; direc]iade produc]ie Ion Cantacuzino;interpre]i Al. Giugaru, MariaMaximilian, Florica Demion, RaduBeligan, Iord\nescu Bruno, G.Demetru, Ion Baroi, G. Ciprian,

Milu]\ Ghiorghiu, Leontina Ioanid,Doina Missir, Iuliana Sym,Cornelia Teodosiu, ElenaBulandra, Vasiliu Falti, Lic\R\dulescu, Ion St\nescu, N.Teodoru, O. Rocos, IancuConstantinescu, Jean Mascopol.Premiera a avut loc pe 22 martie1943, la cinema „ARO”. Acestaeste primul [i ultimul film realizatde O.N.C., un film care a r\masmult\ vreme punct de referin]\ `ncinematografia româneasc\.

Ultimele filme`nainte de comunism~ns\ produc]ia de film continu\. Osocietate româno-italian\,„Cineromit”, va trece `n anul 1944la produc]ia filmului „Visul uneinop]i de iarn\”, `n regia lui JeanGeorgescu, dup\ piesa lui TudorMu[atescu. Filmul este terminatspre sfâr[itul anului 1945. Echipatehnic\, `n mare, este cea de la„O noapte furtunoas\”, cu opera-tor francez (Louis Behrend).Actori G. Demetru, Ana Colda,Maria Filotti, Mi[u Fotino, RaduBeligan. Premiera a fost pe 2martie 1946, la cinema„Excelsior”.Au urmat câteva produc]ii reali-zate, `n cooperare cu studiouridaneze [i maghiare, de compania„Balcan-Film Company”Bucure[ti: „Allo Bucure[ti”, „Furtuldin Arizona” [i „Dou\ lumi [i odragoste”, toate `n 1946.Se mai remarc\, `n anul 1946,produc]ia „P\durea`ndr\gosti]ilor”, a casei de film„Doina-Film”, `n care reg\simechipa tehnic\ de la O.N.C.Regizor [i operator CornelDumitrescu.

Surse de informare:„Momente din trecutul filmuluiromânesc”, de IonCantacuzino; Buletine „Filmenoi”, editate de fosta Central\„Romaniafilm”, memoriile [istudiile lui Tudor Caranfil, JeanMihail, Jean Georgescu, A.N.F.[i colec]ia revistei „Cinema”


ERAT|~n num\rul trecut al revistei VREAU BILET.ro, dintr-oregretabil\ eroare, numele unui actor a fost scris gre[it.Ne cerem scuze lui Cornel Diaconu, pentru c\ i-a ap\rutnumele pe fotografia lui Mircea Diaconu. (Miron Manega)

Scen\ din„Visul unei nop]ide iarn\”

Opereta a fost [i este, ca genmuzical, deosebit de `ndr\git\ depublicul românesc. M\rturie staunumeroasele companii care auexistat `n Bucure[ti [i `n ]ar\ `nc\de acum 125 de ani. Spectacolulde operet\ s-a integrat firesc `nvia]a cultural\ bucure[tean\, me-ritul apar]inând trupelor ce auevoluat `n vestita Gr\din\Otetele[anu la `nceputul secolu-lui XX. ~n special, CompaniileGrigoriu [i Leonard au cultivat [iau `ntre]inut interesul publiculuipentru operet\, iar legendarulPrin] al Operetei - Leonard - aconferit spectacolului for]a mag-netic\ de atrac]ie. ~n perioada interbelic\, aucochetat cu opereta numesonore ale teatrului românesc:Radu Beligan, Ion Lucian,Nicolae G\rdescu, Colea R\utu,al\turi de care a str\lucit un nouprin] al operetei, Ion Dacian.Gra]ie acestei bogate tradi]ii, `n1950 a fost `nfiin]at Teatrul deStat de Operet\, inaugurat `nseara zilei de 7 noiembrie aaceluia[i an cu premiera „Vânt delibertate”, de Isaak Dunaevski.Slujit\ de o pleiad\ de cânt\re]i [iactori, sprijinit\ de speciali[tideci[i s\ nu marginalizeze genul,Opereta bucure[tean\ a avut undestin de invidiat. Pe scenateatrului din Splai [i-au d\ruit

via]a [i munca scenei liriceromâne[ti, `n genul operetei,nume de neuitat ca: Ion Dacian,Silli Popescu, VirginicaRomanovski, Maria Wauvrina,Migry Avram Nicolau, NaeRoman, Bimbo Marulescu, ToniBuiacici, George Hazgan, ValeriaRadulescu, Lili Dusescu, TamaraBuciuceanu, Tiberiu Simionescu

s.a. - ce au impus publicului uni-versul fermec\tor al operetei.De-a lungul anilor, succeselearti[tilor operetei bucure[tene audep\[it grani]ele t\rii, numeroase-le turnee `ntreprinse `n mai toate]\rile europene f\când-i cunoscu]i[i aprecia]i - ansamblul de baletal teatrului cucerind chiar [i conti-nentul american.Mari arti[ti, precum: CleopatraMelidoneanu, Dorin Teodorescu,

Nicolae ]\ranu, EugenFân\]eanu, Constan]aCâmpeanu, Valli Niculescu, N.

Ionescu - Dodo, GabrielGheorghiu [.a au demonstratfor]a de atrac]ie a operetei. Din nefericire, cl\direa teatru-lui a fost demolat\ `n august1986. De atunci, operetabucure[tean\ [i-a primitspectatorii `n cocheta Sal\Mic\ din cl\direa TeatruluiNa]ional. Dup\ 1990, i s-a ad\ugat ti-tulaturii Teatrului de Operet\[i numele onorant almaestrului Ion Dacian. La `mplinirea celor 50 de ani

de existen]\, ca teatru de stat,prin Hot\râre Guvernamental\,operetei i-a fost conferit\ titulaturade Teatru Na]ional, `n baza unorrealiz\ri artistice de excep]ie. De-a lungul celor 56 de stagiuni,au v\zut luminile rampei 155 depremiere - dintre acestea 28 fiindoperete române[ti. Evantaiulrepertorial `nsumeaz\ 90 de titluride la [coala francez\ la musicalulmodern.

50 de ani de existen]\,56 de stagiuni,155 de premiere

Teatrul Na]ional de Operet\ „Ion Dacian”

Au cântat pe scena Operetei: Colea R\utu, RaduBeligan, Ion Lucian, Nae Roman, Tamara Buciuceanu

42

Vecheacl\dire aTeatrului deOperet\

Claudia D\boveanu

Cu dou\ premiere cu fa]\…european\ - dac\ nu american\- Teatrul de Operet\ Ion Dacian[i-a redeschis por]ile. Una,„Broadway - Bucure[ti”, pre-supune o imens\ desf\[urare defor]e, fiind un coupe alc\tuit dincele mai frumoase momente, din14 muzicaluri celebre. Numesonore precum AlexandruTocilescu, Radu Afrim, Ion Cara-mitru, Doina Levintza, R\zvanMazilu, Beatrice Rancea, CornelTodea, R\zvan Dinc\, MihaiBabu[ka etc. au pus um\rul, al\-turi de dirijorul american GaryDilworth, pentru ridicarea laramp\ a acestui spectacol. Celde-al doilea show, „Bal”,seam\n\ [i nu prea cu primul. ~nsensul c\, dac\ se joac\ peaceea[i scen\ (recent renovat\,primitoare [i cald\), iar unul din-tre numele mai sus men]ionateeste „cordonul argintiu” dintrecele dou\ showuri, ideea „Bal”-ului este cu totul diferit\ fa]\ decea din „Broadway - Bucure[ti”.

Pomeneam de un „cordon argin-tiu”. Adic\ de acel ceva care, lanivel subtil, face leg\tura `ntredou\ lumi. Dou\ universuri. Carenu se exclud. Trebuie, pur [i sim-plu, s\ faci o c\l\torie `n timp [ispa]iu. ~n propria via]\, de exem-plu. Pentru asta `]i trebuie curaj.Mult curaj. A[a cum a avut [i areBeatrice Rancea. Fost\ balerin\,

care a fost nevoit\ s\ uite de pri-ma ei dragoste, dansul, acum 15ani, din cauza unui accident, `nurma c\ruia s-a ales cu cinci ope-ra]ii la genunchiul stâng. De atunci,Beatrice Bleon] - balerina - s-atransformat, pe rând, `n BeatriceRancea - regizoarea de teatru [idirectoarea Teatrului Na]ionalConstan]a. {i cum `n alchimie maie vorba [i de magie - `ntâmplarease exclude, atâta vreme cât c\-l\toria ini]iatic\ se desf\[oar\ con-form planului - Beatrice s-a `ntâlnitcu Yvette Bozsik, o renumit\ core-graf\ din Ungaria. ~n 2006, Yvettea montat la Constan]a - specialpentru Beatrice - spectacolul „Dul-ceamar”. Un omagiu adus cuivacare a [tiut mereu s\-[i tr\iasc\arta, oricare ar fi fost condi]iile.Ciudat\ coinciden]\, dac\ anul tre-cut, de Florii, luam parte larepeti]ia-[nur a „dulceamarilor”,anul \sta, de Florii, am asistat lapremiera „Balului”.„Ideea spectacolului s-a n\scut dincea a filmului meu preferat: <Balul>,de Ettore Scola, care constituiem\rturia f\r\ text, prin diferite stilu-ri de dans, a destinelor [i rela]iilorumane, precum [i a istoriei seco-lului XX. Piesa mea nu se concen-treaz\ asupra istoriei, ci asuprapersonajelor care `[i caut\ fericireavalsând solitar”, `[i motiveaz\Yvette Bozsik demersul. „Bal”, `nviziunea lui Bozsik [i dup\ ideeaoriginal\ a lui Petö Jószef, este unperiplu `n anii ’70. Sub pretextulunei petreceri dansante, destine [i

rela]ii umane se perind\ prin fa]anoastr\, cu senza]ii bizare de dejà-vu.O extraordinar\ ocazie pentruprezentarea grotesc\, plin\ deumor, dar [i de tragism, a carac-terelor umane. Dansurile dediferite stiluri, valsurile, tangourilene povestesc `n stilul „bozsik”,despre dorin]e [i vise nerealizate,despre singur\tate [i iubire,despre alienare, interiorizare, c\u-tare [i dansul nostru, al fiec\ruiadintre noi, de la un cap\t la altul alvie]ii. Materialul sonor ofer\ pieseapar]inând celor mai importantecurente muzicale ale secolului XX,de la jazz pân\ la can]onete, de lamuzica clasic\ pân\ la muzicamodern\, `ntr-un crusel al stilurilor[i al atitudinilor. De la GotanProject - un fel de tango venit deneunde - , pân\ la coloana sonor\din ultimul film al lui StanleyKubrick, „Cu ochii larg `nchi[i”.Dansul e cu `ntoarceri [i r\suciri(cine n-a fost tentat, m\car o dat\,s\-ntoarc\ privirea spre trecut?),cu piruete [i fand\ri (inspirate [i/sau dureroase mut\ri, `n partida de[ah cu realitatea). Când lent, cândplin de pasiune. Un dans cu via]a,la care ne invit\, mai provocatoare[i mai elegant\ ca niciodat\,Beatrice Rancea. Doamna `nnegru vibreaz\ `n pa[i de dans.N-ai cum s\ refuzi o asemeneainvita]ie la „Bal”. Trebuie doars\-nve]i pa[ii. Destine se `ntretaie,priviri se schimb\, rela]ii sedestram\, aventuri se `nfirip\… Nuv\ fie fric\, e doar pe scen\.


„BAL”Magie [i alchimiecu Beatrice Rancea


INTERV

IU

Dana Andronie

Campania Filipissima se va derula`n urm\toarele perioade: aprilie-mai - spectacole `n Ardeal; iulie-august - Litoral; octombrie-noiem-brie - Moldova; decembrie - Bra[ov(spectacol special de s\rb\tori:„Ce e Cr\ciunul?”); martie 2008 -concerte `n sudul ]\rii; aprilie -Bucure[ti (special de Pa[ti: „Cevrem noi: nemurirea!”); mai-iunie -Banat. Produc\tor general [i coor-donator proiect este CristianMih\ilescu (so]ul Feliciei), iar MikeGodoroja este produc\torul artis-tic.Turneul `[i propune s\ fie unmod suplimentar de sus]inere amuzicii culte, uitat\, parc\, „pe uncol] de etajer\” `n „garsoniera”Ministerului Culturii [i Cultelor.

„Eu sunt olteanc\ [iam coate ascu]ite”

- Felicia cânt\ pop-cult? - Da. Eu interpretez, cu voceamea de oper\, reperoriul lui Iris,

Freddie Mercury, Rod Stewart,Qeen etc. Aceast\ muzic\ clasic\- o numesc a[a pentru c\ eatr\ie[te [i ast\zi cu aceea[i inten-sitate - a fost orchestrat\ de MikeGodoroja, care a reu[it [i o tra-ducere literar\ a cântecelor. Ve]idescoperi ni[te versuri foarteinspirate care spun foarte multe,care pot s\ dea o lacrim\. Esteun album inedit - produs de NovaMusic - care va deschide multepor]i. - Felicia ofer\ burse?- Da. Din 1999. Trebuie s\-iajut\m [i pe tinerii dota]i, nunumai pe cei care au problemesociale. Anul acesta este a [aseaburs\ pe care o dau. - ~n ce const\ acest ajutor?- 500 de euro poate primi, `nfiecare an, un tân\r talentat de laAcademia de Muzic\ dinBucure[ti. Am f\cut tot ce amputut, `n discre]ie, din dorin]a caajutorul meu s\ ajung\ la cine arenevoie, nu pentru a afla lumea c\fac gesturi umanitare. Anul aces-

ta, o parte din fondurile care sevor strânge `n urma concertelor [ivânz\rii albumului meu se vaad\uga bursei Felicia Filip, spri-jinind astfel mai mul]i tineri s\ajung\ la cursuri de canto sau lamasterclass.

„So]ul meu m\r\sfa]\, f\cându-micafeaua pe care o

amestec\ de nu [tiu câte ori, cunu [tiu cât\ esen]\ de

dragoste”- Cum ai ales invita]ii din searacare a deschis campaniaFilipissima?- Cu mult\ grij\. Am vrut s\ amoameni atât de valoare moral\,cât [i de valoare artistic\. Amurm\rit s\ fie un fair-play artistic-cultural, dar [i uman. - Ai prieteni [i… prieteni, pem\sura valorii tale!- Da. Am urm\torul mesaj pentru

Felicia Filip

„Am cântat `nainte de a vorbi”

Felicia Filip se afl\ `nplin\ campanie. Nu

electoral\, ci `ntr-unturneu care se va

termina la anul: 20 despectacole sus]inute`n s\li de oper\ sau

teatru [i `n alte locuricu specific cultural din]ar\ (la nevoie, chiar [i

`n s\li de sport). Seestimeaz\ o partici-

pare de 22.000 despectatori.


pri-e-tenii mei: „Eu sunt olteanc\ [iam coate ascu]ite. Nu poatenimeni s\ m\ `ngenuncheze! Cuatât mai mult cu cât [tiu c\ amal\turi de mine valori, tinere]e, pu-tere, oameni extraordinari [i, maipresus de orice, [tiu c\ eu d\ru-iesc când m\ aflu pe scen\. Nupot s\ dau gre[, indiferent de cearmat\ de du[mani am `n spate!- Cum a ajuns Felicia Filip -Filipissima?- Sunt un om modest [i mi-efoarte greu s\ vorbesc despremine l\udându-m\. Am primitacest apelativ dup\ ce am fost cuspectacolul Traviata `n Fran]a,Germania, Belgia. ~n momentul `ncare s-au terminat celelalte apela-tive „Mozartissima”, „Divina Div\”,„noua regin\ a Traviatei” etc., aap\rut „Filip-issimo”. Când n-aumai avut ce s\ zic\, s-au ag\]atde numele meu [i l-au `nnobilatastfel: Filipissima. - Cum `]i regizeaz\ via]a so]ul t\u,care este regizor de vi]\ nobil\?- Are grij\ s\ nu m\ trezeasc\,pentru c\ [tie cât de benefic estepentru mine somnul de diminea]\.Face tot posibilul s\ fie lini[te. Elare multe telefoane, care `ncep s\sune de cum le-a dat drumul. M\r\sfa]\ f\cându-mi cafeaua pecare o amestec\ de nu [tiu câteori cu nu [tiu cât\ esen]\ dedragoste. Are grij\ cum `mi st\p\rul, nu-i scap\ nici un detaliu…

Doar este regizor. Cristian [i pro-fesoara mea de canto, GeorgetaStoleriu, sunt oamenii care aumodelat copilul Felicia Filip. ~nafar\ de Dumnezeu [i de p\rin]iimei, care m-au crescut atât debine, ei sunt cei care au f\cut dinmine ceea ce sunt.

„Dac\ plângi cântând,`nseamn\ c\ po]i râde

plângând, c\ po]i cântaplângând...”

- Vorbe[te-mi [i despre p\rin]iit\i.- Sunt ni[te oameni foartediscre]i, care se bucur\ de toaterealiz\rile noastre [i trebuie s\-]ispun c\ nu sunt doar p\rin]ii mei,ci sunt p\rin]ii no[tri. Ne sprijin\`n tot ceea ce facem noi, iarCristian este ca un fiu adev\ratpentru ai mei. Mama este cupicioarele pe p\mânt, iar tata estemai boem; fiind poet tr\ie[te`ntr-o lume a lui. - ~]i mai aminte[ti de prima taie[ire `n fa]a publicului?- S-a `ntâmplat `n copil\rie! Amcântat `nainte de a vorbi. La doiani [i jum\tate mergeam lagr\dini]\. La un an `mi turuiagura, de nu s-a mai pomenit!Primul mijloc de comunicare alunui copil este plânsul. Iar eu amplâns cântând. Dac\ plângi cân-

tând, `nseamn\ c\ po]i râdeplângând, po]i cânta râzând, po]icânta plângând, po]i plângerâzând. ~nc\ de la trei anid\deam sectacole cu public. Defoarte mic\ am cântat foarte fru-mos. - Ai fost un copil dotat!- Da, tocmai acest copil talentatera s\ nu existe pe lume! P\rin]iimei aveau trei copii, iar eu urmas\ fiu al patrulea. ~n perioadaaceea, mama putea renun]a la alpatrulea copil. Una dintre surorilemele a trebuit s\ plece, pentru caeu s\ m\ nasc. A[a am ap\rut eupe lume.

De urm\rit!~n fiecare ora[ unde popose[tecaravana FILIPISSIMA se vaorganiza o preselec]ie atinerelor talente locale `n dome-niu canto [i instrument. Un juriucoordonat de directorul OpereiBra[ov, Cristian Mih\ilescu, [ipatronat de soprana FeliciaFilip, va desemna pentrufiecare ora[ un câ[tig\tor cudreptul de a participa `n specta-colul FILIPISSIMA din fiecarelocalitate. La finalul turneului sevor desemna trei câ[tig\tori cevor participa `n spectacolul degal\ dedicat S\rb\torilor dePa[ti din aprilie 2008.

46

Cronic\ de Videofil

www.VREAU BILET.ro

Se vrea a fi thriller/ac]iune. Avem la `nceput unuciga[ `n serie care `[i terorizeaz\ victimele peplan psihic `nainte de a le viola [i apoi t\ia cu unbisturiu, l\sându-le `ntr-o balt\ de sânge,atârnând legate doar de un picior. Singurul lucrucare, `ntr-adev\r, m-a ]inut cu ochii pe mareleecran `n acele momente a fost pisica, singura cureplici verosimile din `ntreaga scen\: „Miau…”.Victimele arat\ clar a victime, muzica de fondspunea clar: „Ferea, c\ci astea dou\ vor muri `nurm\toarele cinci minute!”.

„Da, sunt psihopat [i ucid!”Deci, s\ zicem c\ dezam\girea [i-a f\cut sim]it\prezen]a `nc\ de la `nceput. Al Pacino joac\ rolulunui psihiatru criminalist care este bântuit de fan-tomele trecutului (respective, surioara pe care al\sat-o singur\ acas\ [i care a fost h\cuit\ `n fix 88de minute de c\tre un uciga[ `n serie… ca s\vezi…), care ajut\ la condamnarea la moarte auciga[ului `n serie de la `nceputul filmului,atârn\torul de femei. Ac]iunea se mut\ repede `ntimp, peste mai mul]i ani, chiar cu o zi `nainte deexecu]ia respectivului. Apare un alt criminal `n serie,o copie la indigo a „atârn\torului”. Vai, ce mare con-fuzie stârnesc crimele, brusc toat\ lumea crede c\

dragul de „mignon” a trimis la moarte pe cine nu tre-buia, `n timp ce condamnatul nostru (al c\rui chip nune spune decât: „Da, sunt psihopat [i ucid! {i-miplace, pe deasupra!”) se victimizeaz\ `ntruna peposturile na]ionale (care nu mai difuzeaz\ nimicaltceva!).

Când Sharon Stone `[i desf\ceasuav picioarele…

Brusc, „mignon” prime[te un apel, conform c\ruiamai are doar 88 de minute de tr\it, dup\ care`ncepe s\ fie h\ituit de presupusul criminal „la indi-go”. Replicile criminalului - „Tick tock, doc!” - m-audistrat la culme, amintindu-mi de Uria[ul din InsulaPa[telui din comedia „Night at the Museum” (cap deafi[: Ben Stiller), a c\rui replic\ era „Hey, Dum-Dum? Got any gum-gum? Here comes the Hun-Hun! You better run, Dum-Dum!”. Dramatic, `ntr-adev\r, mai ales c\ `n tot filmul, JackGramm (Pacino) este `nconjurat de fete (majoritateastudente infierbântate [i `ndr\gostite de el) pe carele suspecteaz\ c\ ar fi implicate `n toat\ t\r\[eniacu 88 de minute. Da, dragilor, Al Pacino are 88 deminute la dispozi]ie pentru a-[i `mpiedica propriacrim\ - ce-a]i citit pe afi[ul filmului este adev\rat!

„88 deminute”

pierduteaiurea...

„88 deminute”

pierduteaiurea...

Dac\ cineva a crezut c\ nu se poate mai r\u decât „Recrutul”, a gre[it! AlPacino joac\ mai nou `n „88 de Minute”, sub bagheta magic\ (dar rupt\) a luiJohn Avnet („Sky Captain and the World of Tomorrow”, „Inspector Gadget”),al\turi de Leelee Sobieski [i Alicia Witt. Acesta este de departe cel mai slab

film `n care l-am v\zut pe dragul meu „mignon”!


~ns\ ceea ce afi[ul nu mai men]ioneaz\ este c\,dac\ cineva sare din scaun din cauza senza]iilor taripe care le ofer\ scenele cu urm\riri, explozii [i`mpu[c\turi, `nseamn\ c\ acel cineva nu a maiv\zut un film de ac]iune de pe vremea când JeanClaude Van Damme `[i `mbiba pumnii `n sticl\pisat\, iar Sharon Stone `[i desf\cea picioarele `nmod suav [i f\r\ lenjerie… Mai pe scurt, singurulelement care mai face ceva din acest film, ceva câtde cât demn de vizionat, este prezen]a lui Al Pacino(de fapt, acela[i lucru a ajutat [i „Recrutul” s\avanseze pu]in `n clasamentele interna]ionale debox office, al\turi de Colin Farrell, care emana sex-appeal irlandez ori de câte ori deschidea gura sause mi[ca `n cadru).

Un psihiatru afemeiat, doi criminali`n serie, o profesoar\ urm\rit\ de

un motociclist, o asistent\lesbian\, o student\ labil\

~n concluzie, avem un film „thriller/de ac]iune”, `ncare Al Pacino este psihiatru [i mare afemeiat,urm\rit de un criminal `n serie care `ncearc\ s\-lscape de execu]ie pe cel\lalt criminal `n serie, oasistent\ universitar\ `ndr\gostit\ de psihiatru [iurmarit\ de fostul iubit, motociclist britanic [i violentdin fire, asistenta psihiatrului, lesbian\ care reu[e[tes\ incite audien]a masculin\ `n clipa `n care ses\rut\ pasional cu studenta interpretat\ de LeeleeSobieski, care se dovede[te a fi [i ea labil\ psihic,motociclist\ [i expert\ `n mânuirea Halotanului(somniferul folosit pentru a-[i adormi victimele), pis-toalelor [i bisturiului, precum [i `n atârnarea vic-

timelor de tavan `ntr-o balt\ de sânge.{tiu, trebuia s\ ies profund impresionat\ dup\vizionarea acestei ciorbe de situa]ii [i personaje,menit\ s\ aduc\ ni[te `ncas\ri studiourilorproduc\toare. Am ie[it profund impresionat\ doarpentru c\ l-am mai v\zut pe „mignon” `ntr-un film(de duzin\, ce-i drept) [i pentru c\, `n sfâr[it, amajuns la credin]a c\ mai r\u de atât nu se poate.Slav\ cerului, filmele proaste cu actori celebri darbuni [i-au atins limita. Poate vor `ncepe s\ apar\ [iproduc]iile de calitate `n viitor…

www.videofil.ro

Leelee Sobieski Alicia Witt

Din paginile vremii

48Pagina 24 din revista „Cinema” num\rul 219 din 15 octombrie 1932

Foto

graf

ie fu

rniz

at\

de P

asse

-Par

tout

DP

Unirea Shopping Center - etajul 2 (lâng\ magazinul House of Art)Program: Luni - sâmb\t\; orele: 11:00 - 20:00Telefon: 0720.153.350

Carrefour OrhideeaProgram : Luni - vineri; orele 11:00 - 20:00Sâmb\t\; orele 10:00 - 21:00Duminic\; orele 10:00 - 20:00Telefon: 0729.309.900; 0720.153.350

Carrefour Feeria - ZONA GALERII - CASA CENTRAL|Program: Luni-duminic\; orele 10:00 - 20:00Telefon: 0765.567.916Pentru coresponden]\ electronic\: rezerv\[email protected]

Concept editorial [i grafic: Miron Manega

www.VREAU BILET.ro52

Vreau Bilet - Numarul 07

Documents

Transcript of Vreau Bilet - Numarul 07