VPR10-octombrie Layout 1 - agvps.roagvps.ro/docs/revista/2013/10/vpr102013.pdf · prietenoase,...

www.agvps.ro

PESCARULVÂNĂTORULPESCARULVÂNĂTORUL

ROMÂN

ȘI

Portița roșioarelor36

ANUL MMXIII • NR. 10OCTOMBRIE

Congresul A.G.V.P.Sdin România

3

Câinii vânătoruluide mistreți

22

Alchimia nadelor31

REDACȚIADirector general

Dr. Ing. Neculai ȘelaruRedactor-șef

Ing. Alin-Codru ManuRedactor

Arh. Mugurel Ionescu

Art DirectorAurel NeaguLayout/Design

CREADifuzare

Ing. Mariana Cristache

CONSILIUL ȘTIINȚIFICAcad. Dr. Dan MunteanuAcad. Dr. Atilla KelemenDr. Ing. Nicolae GoiceaDr. Ing. Vladimir Talpeș

Redacția și administrațiaBucurești - Calea Moșilor nr. 128,

Sector 2, Cod 020882Tel: 021-313.33.63

E-mail: [email protected] 1582 - 9650

Manuscrisele destinate tipăririi vor fi de preferință înformat digital. Publicate sau nu, ele nu se înapoiazăcolaboratorilor. Articolele publicate nu angajează

decât responsabilitatea autorilor lor și nu reflectă înmod necesar opinia radacției. Reproducerea oricărui

material fără acordul redacției este interzisă.

Nr. 10 /OCTOMBRIE 2013ANUL MMXIII • Serie nouă

FONDATĂ ÎN ANUL 1919REVISTA NAȚIONALĂ DE

VÂNĂTOARE ȘI PESCUIT SPORTIV

18 38

3 36

DIN CUPRINS

Membrii Consiliului A.G.V.P.S. din România și județele pe care le reprezintă

Președinte: Mugur Constantin Isărescu, Director General: Neculai Șelaru; Vicepreședinți:Florin Iordache (Olt, Dolj); Atilla Kelemen (Bistrița, Harghita, Mureș), Teodor Bentu(Giurgiu, Asociații de pescari sportivi); Membri: Dorin Calciu (Alba, Arad, Hunedoara), ilip Georgescu (Argeș, Teleoman), Gabriel Surdu (Bacău, Iași, Vaslui), Teodor Giurgiu(Bihor, Satu-Mare), Horia Scubli (Cluj, Maramureș, Sălaj), Nicolae Goicea (Botoșani,Neamț, Suceava), Ion Antonescu (Vâlcea, Sibiu), Eusebiu Martiniuc (Galați, Vrancea), Ion Vasilescu (București), Florică Stan (Buzău, Dâmbovița, Prahova), Ilie Sârbu (Caraș Severin, Timiș), Valentin Jerca (Călărași, Constanța), Ștefan Stoica (Tulcea), Adrian Duță(Gorj, Mehedinți), Laurențiu Radu (Brăila, Ialomița), Gheorghe Iaciu (Ilfov).

VÂNĂTOARE

3 EDITORIALManifestările cinegetico-halieuticede la Alba Iulia12 OPINIEDespre „estimarea” efectivelor de faunăsălbatică de interes „cinegetic” (II)14 MUNI}IECartușele de vânătoare spaniole RIO15 REPORTAJDe ce îi îndrăgesc pe vânători16 CHINOLOGIECele șapte luni de acasă18 DIN TERENCamuflajul la vânătoare (III)20 ECHIPAMENTAtrape și chemători pentru vânătoarea la rațe22 DIN TERENCâinele vânătorului de mistreți23 OPINIEDespre vânătoare și vânători (III)24 CHINOLOGIERick - o poveste de suflet25 LEX REXFormarea câinilor de mistrețiîn țarcuri26 PRIM-AJUTORAcțiuni de limitare a turbării în terenurile de vânătoare

27 PLANTE T~M~DUITOAREGălbenelele28 Noutăți de prin magazine

PESCUIT

29 PESCUITCe pescuim - octombrie30 COMPETI}IIPescuit sportiv staționar - finale pe categorii31 ATELIERAlchimia nadelor32 PESCUIT LA CRAPCrapi mari în sesiuni scurte de pescuit34 PESCUIT LA R~PITORReacție vs. discreție în pescuitul știucii36 PESCUIT STA}IONARPortița roșioarelor38 DE SEZONNăluci pentru știucile toamnei târzii40 Noutăți de prin magazine41 MICA PUBLICITATESolunare

Osuită de manifestării care se ceramplificate în viitor, inclusivprin sărbătorirea Zilei Vânăto-

rului și Pescarului Sportiv în fiecare an,de către fiecare asociație în profil, în in-teresul propriilor membri și, până laurmă, al tuturor vânătorilor și pescari-lor sportivi din țara noastră. A tuturoracelora care, din pasiune și pe cheltu-iala proprie, fac un lucru foarte concretresimțit pentru conservarea echilibruluiîn natură, protejarea faunei de interes

OCTOMBRIE 2013 | 3

VÅN~TOAREEditorial 3

Despre estimarea efectivelor 12Cartușele de vânătoare RIO 14De ce îi îndrăgesc pe vânători 15

Camuflajul la vânătoare (III) 18Formarea câinilor de mistreți 25

EDITORIAL

octombrie

Desfășurate în acest an la o dată, într-o locație și după unprogram inspirat ales, s-au bucurat de aprecieri unanime,fără precedent până anul 2012, la Constanța. Un progresvizibil în organizarea unor astfel de manifestări, la care acontribuit, alături de o zi suficient de prietenoasă, AJVPSAlba, Consiliul local, Prefectura și Primăria Municipiului.Dar nu numai. Fiecare participant pare să fi retrăit,pentru moment, măreția istoriei acestor locuri, chiar deziua Sfântului Eustațiu, Ziua Vânătorului, iar din anultrecut și a Pescarului Sportiv din România. Și fiecare acontribuit, prin prezență, intervenții și bună dispoziție lareușita manifestărilor în discuție.

Manifestările cinegetico-halieutice de la Alba Iulia –20 septembrie 2013NECULAI ȘELARU

vânătoresc, păstrarea nealterată a me-diului acestuia de viață și, în final, pen-tru societatea în care trăim.

Fiindcă prin manifestări de acestgen se poate reliefa convingător fap-tul că, dincolo de preocupările pentruocro tirea, îngrijirea și extragerea limi-tată și selectivă a surplusului de vânatși pește, vânătorii și pescarii sportiviau și altfel de activității adiacente,care contribuie categoric la conserva-rea și dezvoltarea patrimoniului cul-tural tradițional în materie devânătoare și pescuit.

Iar acest aspect și al socializării îninteriorul unei bresle alese, unite șiprietenoase, poate constitui un bunexemplu pentru o societate oarecumscindată, otrăvită prin politizarea exa-cerbată a majorității domeniilor deactivitate, din interese partinice, darnu numai, străine bunului mers al so-cietății.

VIZITA CETĂȚII ALBA IULIAS-a transformat, prin aportul ghi-

zilor, într-o autentică lecție de istorieneconvențională, trăită pe viu de de-legații la Congres. Fiindcă în CetateaAlba Carolina s-a respirat, în dimi-neața zilei de 20 septembrie 2013,aerul unei istorii milenare în chiarinima Transilvaniei.

Amplasată pe un platou strategic,străjuit de apele Mureșului pe de-oparte și de cele ale Ampoiului pe decealaltă parte, în mijlocul câmpiilorroditoare dintre acestea, s-a ridicat întimp această cetate, a cărei istoriepare să înceapă cu castrul roman,construit pentru Legiunea a XIII-a Ge-mina, și canabele ridicate lângăacesta, încă din anul 106 d. Hr. Uncastru amplasat la nici 20 de kilometridistanță de cetatea dacică de la PiatraCraivii, cunoscută sub numele Apou-lon dacic, care a devenit Apulumroman, viitorul oraș Alba Iulia. Orașcare a devenit, la rândul lui, centrulunui puternic voievodat din inimaTransilvaniei, care, din anul 1002, aintrat forțat în componența RegatuluiMaghiar.

Orașul a purtat, în perioada me-dievală, diferite alte denumiri: Băl-grad, Fehervar sau Weissenburg,alese vremelnic de cei ce au conduscetatea și orașul.

Fiecare dintre acești conducătoriși-a adus propriul aport la conserva-rea vestigiilor și la edificarea unei ce-

tăți medievale, suprapuse parțialpeste castrul roman, în sec. XVI-XVII.

Cetatea bastionară, în formă deheptagon neregulat, restaurată în zi-lele noastre, suprapusă la rândul eipeste cetatea medievală și castrulroman, dar nu numai, a fost finalizatăînsă în perioada 1715-1738, în con-textul intrării Transilvaniei sub stăpâ-nire habsburgică. Rolul dublu alacestei cetăți, cea mai sudică și maiimportantă dintre cetății habsburgice,a fost de apărare a imperiului împo-triva expansiunii otomane și de con-solidare a puterii în interiorulteritoriului vremelnic ocupat.

Mai înainte însă, în anul 1600,Alba Iulia devenea prima capitală acelor 3 țări românești – Țara Româ-nească, Transilvania și Moldova –unite sub sceptrul lui Mihai Viteazul.Alba Iulia devenea astfel, un oraș sim-bol, sacru, al unității românilor depretutindeni. Poate că tocmai dinacest motiv, orașul a fost ales mai târ-

ziu ca loc al Marii Uniri de la 1 De-cembrie 1918. Fiindcă sfârșitul Primu-lui Război Mondial a adus cu sineînfăptuirea acestui înalt ideal națio-nal, prin votul celor 1.228 de delegațicare au decis unirea Transilvaniei, Ba-natului, Crișanei și Maramureșului cuRomânia. Așa încât, ceea ce înfăptuiseMihai Viteazul „cu sabia” în anul1600, s-a desăvârșit în mod democra-tic după mai bine de 300 de ani,creând posibilitatea încoronării aici aregelui Ferdinand I și a reginei Maria,ca suverani ai României Mari, în anul1922.

Alba Iulia nu reprezintă doar atâtdin punct de vedere istoric. Aici a fostconceput, în anul 1699, Bucoavna,primul abecedar din istoria învăță-mântului românesc și, tot aici, la AlbaIulia, a fost înființat cel mai importantcentru tipografic din Transilvania se-colului XVII. Aici s-a tipărit „Noul Tes-tament”, alături de numeroase altelucrări în limbile latină, română, ma-

Manifestările cinegetico-halieuticede la Alba-Iulia –20 septembrie 2013

VÂNĂTORUL ȘI PESCARUL ROMÂN4 |

ghiară și germană, și tot aici a luat fi-ință Colegiul academic, a doua școalăcu rang de universitate din Transilva-nia, după cea din Cluj.

În sfârșit, aici a avut loc ultimaexecuție prin „tragere pe roată” dinImperiul Habsburgic, la finalul răs-coalei țărănești de la 1784, condusăde Horia, Cloșca și Crișan, care a dusla abolirea iobăgiei.

Pentru toate acestea și multe alteconsiderente, Cetatea Alba Carolinadin Alba Iulia a fost desemnată ca unadintre cele 7 minuni ale României,alături de Ansamblul Brâncuși dinTârgu Jiu, Castelul Corvinilor din Hu-nedoara, Cetățile dacice din MunțiiOrăștiei, Iașul cultural, Mănăstirilepictate din Bucovina și Sibiul istoric.

Delegații la Congresul AGVPS din20 septembrie 2013 au putut regăsiașadar, pe traseul celor trei fortificații,mai multe porți deschise spre un tre-cut glorios, pe care prezentul îl res-pectă întocmai.

CONGRESUL A.G.V.P.S.Încărcați de energie pozitivă după

vizitarea Cetății Alba Carolina, cei 214delegați prezenți la Congres și invitațiiacestora, care au avut bunăvoința și auputut să-i onoreze cu prezența, au luatparte, pe parcursul a două ore și jumă-tate, la dezbateri antrenante și respon-sabile privind problemele actuale și deperspectivă ale vânătorii și pescuituluisportiv din România.

Lucrările Con-gresului au fostdeschide de dl. de-putat Florin Ior-dache, în calitatede vicepreședinteal AGVPS din Ro-

mânia. În prezidiu au mai fost invi-tați/aleși dnii. dr. Atilla Kelemen –vicepreședinte, dr. ing. Neculai Șelaru– director general, Mircea Hava – pri-marul Municipiului Alba Iulia, dep.Dan Coriolan Simedru – fost preșe-

dinte la AJVPS Alba, dep. Marian Neacșu, dep. Ion Dârzu – membru alasociației locale, chestorul Ioan Căbu-lea – șeful Inspectoratului de PolițieAlba Iulia și Vasile Bucur – președin-tele AJVPS Alba.

După semnalul de atenționare, datprin sunet de cornuri vânătorești, șidupă intonarea Imnului Vânătorilor șiPescarilor Sportivi din România, ur-mate de formalitățile constituirii comi-siilor ajutătoare, a fost citit, de către dl.director general Neculai Șelaru, me-sajul d-lui. Președinte Mugur Con-stantin Isărescu.

În continuare afost invitat la cu-vânt dl. dep. Ma-rian Neacșu, carea mulțumit pentruinvitația făcută și adeclarat că se simte

sincer onorat să participe la acest Con-gres. Aduce la cunoștință delegațilormotivele absenței dlui. dep. ValeriuZgonea – Președintele Camerei Depu-taților care, fiind plecat în delegație laBruxelles, transmite Congresului unmesaj.

Dl. dep. DanCoriolan Simedruprezintă, la rândulsău, mesajul trans-mis de dna. Minis-tru delegat LuciaVarga.

Din partea d-lui. Gheorghe Fene-șer – Prefectul Județului Alba Iulia șidescendent dintr-o familie de mari vâ-nători, el însuși vânător și specialist încinegetică, a fost prezentat, de aseme-nea, un mesaj.

Primarul Muni-cipiului Alba Iulia,dl. Mircea Horia,precizează, la rân-dul său, că dânsulnu prezintă mesa-jului nimănui,

OCTOMBRIE 2013 | 5

fiindcă apreciază că cine are ceva despus, ar trebui să fie prezent și săspună personal ce dorește. Dânsul,deși este vânător în timpul liber, puțintimp cât îi rămâne, nu va vorbi delega-ților la Congres despre ecologie, vână-toare, pescuit sportiv și lege. Elmulțumește organizatorilor pentru căau știut să aleagă locul manifestării șicrede că în Alba Iulia se văd mai multrealizări decât vorbe. Urează o ziagreabilă tuturor celor prezenți și îi in-vită să revină oricând în Alba Iulia.

Dl. chestor Ion Căbulea este con-vins că prezența parlamentarilor laacest Congres constituie un semnal însensul îndreptării multora dintre im-perfecțiunile legii, imperfecțiuni dincauza cărora suferim cu toții.

După mesajele și cuvântul invitați-lor, d-l vicepreședinte Florin Iorda-che acordă cuvântul delegaților laCongres.

Dl. dr. Atilla Kele-men precizează căse simte puțin împo-vărat în cel de-al V-lea mandat cadeputat, când recu-noaște imperfecțiu-

nile legii, dar consideră că legile suntfăcute și pentru a fi modificate. Credecă mulți parlamentari simt aceeași res-ponsabilitate în privința actualelor legi,care ne guvernează activitatea. Deaceea consideră că legile trebuie și potfi modificate, nu foarte ușor, dar în fa-voarea vânatului și a vânătorilor.

Dânsul este mândru că este vână-tor și poarta cu mândrie haina sa devânător, inclusiv în Parlamentul Româ-niei, unde poate spune că vânătorii nusunt văzuți foarte bine.

Apreciază că nu este bine că, în ul-tima vreme, asociațiile mici nu suntlângă AGVPS și crede că acestea tre-buie atrase.

Dl. dr. ing. NicolaeGoicea remarcă fap-tul că gestiunea ci-negetică a realizatun vârf în anul 1989și, că de atunci pânăastăzi, se găsește pe

o linie descendentă continuă.Este de părere că, pornind de la o

lege relativ bună în vânătoare – Legea103/1996 – fostul ministru de atunci –



„Stimați colegi,

Regret că îmi este imposibil să fiuastăzi, 20 septembrie 2013, la Albalulia, alături de Dumneavoastră, re-prezentanți ai comunității vânătorilorși pescarilor sportivi din România laCongresul AGVPS. Un forum important,în primul rând, prin analiza activitățiidesfășurate în perioada septembrie2012-septembrie 2013. Și, totodată,prin măsurile ce vor deschide noi feres-tre către o abordare modernă a itinera-riului pe care îl avem de parcurs în aniice vin. Și cum protecția mediului con-tinuă să fie marea noastră obligație, deaici derivă atât responsabilitateanoastră față de societate, cât și cea fațăde natură, într-un moment în care so-cietatea și natura sunt factori funda-mentali ai progresului țării.

Am citit, desigur, Raportul de acti-vitate pe care AGVPS îl prezintă Congre-sului. Am văzut că, în raport, se facprea puține trimiteri la realizările dinperioada analizată, deși ele nu suntdeloc puține, în schimb, sunt trecute înrevistă cu deosebire problemele cu carese confruntă AGVPS, mai cu seamă celelegate de întârzierile intervenite în so-luționarea favorabilă, pe cale legisla-tivă, a intereselor asociațiilor devânători și de pescari sportivi afiliate.Desigur, această problemă este impor-tantă. Mai ales pentru că, așa cum cu-noaștem cu toții, statul nu poate lăsa obogăție inestimabilă cum este naturala bunul plac al nimănui. Dimpotrivă,sunt cerute intervenții cu reglementăriînțelepte, care să contribuie în modesențial la conservarea vieții sălbaticeși să confere durabilitate vânătorii șipescuitului. Sub acest aspect văd euprincipalul motiv pentru care o mareparte din raport este consacrată pro-blemelor legislației.

Remarcabil este faptul că AGVPS adepus eforturi susținute pentru o bunălegiferare a fondului cinegetic și a pro-tecției vânatului. În acest sens, a inițiatdezbateri, a promovat propuneri repe-tate și a asigurat participarea efectivăa reprezentanților noștri la reuniunilecomisiilor de lucru ale Parlamentului.Acesta este adevărul. Dar tot atât deadevărat este că nu am avut, în sufi-cientă măsură, susținerea adecvatădin partea factorilor decizionali.

Consider meritorie sublinierea dinraport cu privire la preocuparea AGVPS

pentru o reglementare riguroasă înaceastă materie. Dincolo de onoare,dincolo de responsabilitatea noastrămorală, este nevoie de legi bune, de re-glementări adecvate care să prevadăobligațiile noastre, dar și drepturilenoastre. De aici concluzia că inițiativabună a colaborării directe cu parla-mentarii vânători și pescari sportivitrebuie să continue, pentru că, așa cumse precizează în raport, ei cunosc, dinintimitatea comunității noastre, pro-blemele cu care ne confruntăm și ne potfi de un ajutor real.

Totodată, cred că nu poate fi igno-rat faptul că, în prezent, dispunem to-tuși de un cadru legal, care asigură unîndreptar pentru ceea ce facem efectivși pentru ceea ce vrem să facem. Într-adevăr, acest cadru nu este finalizat șieste firesc să fie continuate demersurilepentru a obține completarea lui cu pre-vederi care să ne ajute în activitatea dezi cu zi. In același timp însă, se impuneo analiză aprofundată și detaliată aceea ce avem, pentru o mai bună acti-vitate în cadrul legal existent.

Prin poziția sa geografică, prin re-lieful său, țara noastră se bucură decondiții naturale deosebite, favorabilemai cu seamă dezvoltării unei faune deinteres cinegetic și piscicol de o inesti-mabilă valoare. S-au adunat la noi ne-numărate condiții optime de dezvoltarenaturală pentru marea majoritate aspeciilor ce fac obiectul vânătorii șipescuitului. Iar premiile și medaliile ob-ținute în timp de România, la diferitecompetiții internaționale, ilustrează nudoar potențialul biologic bogat al spe-ciilor din țara noastră, ci și pasiunea,spiritul, tăria, etica tuturor celor cares-au ocupat și se ocupă de vânătoare șipescuit. De fapt, ilustrează tradiția vâ-nătorească a poporului român, dar nicipescuitul nu este mai prejos. Legăturavânătorului și pescarului cu natura nueste nicidecum doar expresia plăcerii,ci și răspunsul unei pasiuni responsa-bile, care nu admite abateri. Prima res-ponsabilitate fiind protecția mediului.Din această perspectivă, consider căvânătorii și pescarii au o uriașă răs-pundere față de societate și, nu în ulti-mul rând, față de natură. Și nimic nuva asigura integritatea, prosperitateavieții sălbatice, într-un mediu naturalsănătos, într-o mai mare măsură decâtresponsabilitatea celor ce practicăacest sport pe care îmi place să-l nu-

Mesajul d-lui PreședinteMugur Constantin Isărescu

liberal Gheorghe Flutur – a schimbat-o radical pentru a crea posibilitatea do-bândirii de fonduri cinegetice de cătreclientela politică. Ulterior, fostul minis-tru Laszlo Borbely a mai modificat-oîncă o dată – prin Ordonanța102/2010 – pentru a atribui fonduri ci-negetice la dispoziția proprietarilormajoritari de terenuri. Așa s-a ajuns lao lege hibrid în privința dreptului devânătoare, care nu mai este integral alStatului, din moment ce proprietari deteren primesc 81% din „redevența” cu-venită cu titlu de tarif de gestionare.Dar proprietari de teren nu au nici oobligație, nefiind parte în contractul degestionare dintre administrator și ge-stionar. Ei au numai drepturi, nu șiobligații, primind sume exagerate debani pentru terenuri pârloagă sau pă-șunate excesiv, în tot timpul anului.

Subliniază că, prin astfel de tarifenemeritat de mari și prin impunereade garanții de bună gestionare pestelege, administratorul împinge spre fa-liment gestionarii fondurilor cinege-tice.

Evidențiază, în continuare, „efectulde hotar”, care a intervenit după fărâ-mițarea gestiunii fondurilor cinegetice,efect care duce la prigonirea vânatului,lipsirea lui de liniște și hrănirea lui ex-cesivă, conducând, în final, spre un„vânat de troacă”. În aceste condiții,comportamentul speciei riscă să se mo-difice, datorită intervenției excesive șilipsite de etică a omului.

Legea ar trebui modificată în inte-resul vânatului, nu al unor interesepartinice.

Din păcate, constată că decidențiiministeriali au alte interese, orien-tându-se acum spre o liberalizare apromovării noilor vânătorii. Ei au făcutdin examenele de vânători o afacere,din care fiecare examinator câștigăîntr-o zi câte 3-4 salarii medii pe eco-nomie, punând o grilă de plastic pe untest conceput de alții. Prin absența de-legatului AGVPS din comisiile de exa-minare, echilibrul care mai exista adispărut. Ministeriabili fac ce vor, iarnumărul vânătorilor și, proporțional,presiunea asupra vânatului, crește în-grijorător.

O altă idee nouă a ministeriabiloreste exploatarea faunei sălbatice dinariile protejate, faună acumulată can-titativ și calitativ, ani de zile, pe baniiactualilor gestionari. Legiuitorul tre-buie să fie atent la acest risc, al posibi-lei distrugeri a rezervei genetice dinariile protejate.

Pentru pescari, gândurile sunt multmai pesimiste. ANPA este o agențiecare încalcă sfidător toate legile.

OCTOMBRIE 2013 | 7

mesc cavaleresc. Acestea fiind dateleesențiale, nu cred că, dacă realitateadescrisă în raportul prezentat Congre-sului este adevărată - mă refer la ad-notarea potrivit căreia, în perioadaanalizată, ne-am desfășurat activita-tea «în condițiile unei atmosfere ne-prietenești, unor reglementări confuzeaplicate în mod evident subiectiv și alapăsătoarei crize economice» ei bine,nu cred că atitudinea cavalerească înfața unei astfel de realități ar fi pesi-mismul și «depunerea armelor». Dim-potrivă, cavalerismul înseamnă,indiferent de modificările legislativecare vor urma în acest domeniu – și amsperanța că acestea vor fi într-o direc-ție bună – ca vânătorii și pescarii dinRomânia să garanteze conservarea na-turii și să dea asigurări că gospodăresccu pasiune și responsabilitate resurseleregenerabile. Numai așa ne respectămdeviza, de fapt angajamentul nostru dea conviețui în bună pace cu natura.

Am mai spus cândva, repet acum,că stabilizarea cadrului legislativ și îm-bunătățirea gestionării tezaurului na-tural trebuie să fie asociate, înprim-planul activității comunității vâ-nătorilor și pescarilor sportivi, cu fun-damentarea unei viziuni strategice, înmăsură să asigure o mai viguroasă an-trenare a asociațiilor locale la viațaAGVPS. În acest context, important estesă asigurăm un cadru intern de regle-mentare care să îmbunătățească ra-porturile dintre AGVPS și asociațiile devânători și pescari sportivi. Este fi-rească așadar cerința intensificăriipreocupărilor AGVPS pentru viitorulraporturilor interne din cadrul comu-nității vânătorilor și pescarilor spor-tivi. Avem nevoie de o viziunestrategică durabilă, condiție esențialăpentru un management modern, atâtla nivelul structurii centrale, cât și lanivelul asociațiilor. De altfel, nici nu sepoate face un management cinegetic șipiscicol performant fără o strategie petermen lung. Îmi exprim convingereacă, bazându-ne pe participarea dum-neavoastră activă, cu idei, propuneri,opinii critice, vom reuși să ducem lu-crurile la bun sfârșit.

Sunt convins că, de la tribuna Con-gresului de la Alba Iulia, AGVPS va ra-porta țării și membrilor noștri ceresponsabilități și-a asumat, cum asi-gurăm împreună protecția mediului, cefacem concret pentru gestionarea du-rabilă a unor resurse regenerabile deimportanță ecologică, economică și so-cială. Și cum ocrotim speciile ce facobiectul vânătorii și pescuitului. Pentru

că nouă, membrilor AGVPS, ne revine înrăspundere directă managementulsustenabil al acestor specii, accesul laaceste resurse naturale și, implicit, con-servarea ecosistemelor favorabile dez-voltării acestora. În condițiile noi, cândtoate marile proiecții globale pentruurmătorii 40-50 de ani privesc cătredezvoltarea durabilă, proces ce presu-pune combinarea optimă a creșteriieconomice cu protejarea naturii, noi,vânătorii și pescarii din România,avem datoria să asigurăm conservareanaturii și utilizarea durabilă a resurseiregenerabile și să dăm asigurări că ogospodărim cu pasiune și responsabi-litate.

Vânătorii și pescarii, grupați înasociațiile lor, sunt direct răspunzătoride conservarea speciilor și habitateloriar noi, la nivelul structurii centrale,trebuie să adoptăm măsuri active deprotecție. De altfel, nici nu se poate faceun management cinegetic și piscicolperformant fără vânători și pescari, eifiind continuu în contact cu natura șiavând menirea de a participa nemijlo-cit la protecția speciilor și habitatelorde interes cinegetic și piscicol.

Cu aceste gânduri, urez deplin suc-ces lucrărilor Congresului AGVPS de laAlba Iulia, acolo unde a fost semnatmarele act istoric de la l decembrie1918.”

Consider meritoriesublinierea din ra-

port cu privire la preocu-parea AGVPS pentru oreglementare riguroasăîn această materie. Din-colo de onoare, dincolo deresponsabilitatea noastrămorală, este nevoie de legibune, de reglementăriadecvate care să prevadăobligațiile noastre, dar șidrepturile noastre…”


Președintelui actual, ca și celui an-terior, a fost nevoit să le facă, din acestmotiv, plângeri penale. Pentru căambii refuză să pună în aplicare hotă-râri definitive și irevocabile ale instan-țelor de judecată.

În continuare arată că apele demunte au intrat în zona dezastrului, iarautorizațiile și permisele actuale depescuit sportiv sunt ilegale, motiv pen-tru care toți pescari sportivi din Româ-nia sunt acum braconieri. Iar pazaresursei acvatice vii este inexistentă.

În cuvântul său,următorul vorbi-tor, dl. Dorin Cal-ciu, arată că:

„AsemănătorLumii Antice, scin-dată în două, civi-

lizație și barbarie, și actuala lume avânătorilor și pescarilor sportivi esteîmpărțită, pentru moment, în asociațiiafiliate la A.G.V.P.S. din România șilumea așa numiților asociații «pri-vate» (particulari), unde orice este po-sibil, orice, mai mult în rău decât înbine.

Din nefericire, de-a lungul ultimi-lor ani, factorii decizionali în dome-niul cinegetic și piscicol (minister șistructuri subordonate din teritoriu),folosindu-se de clișee disimulate, genlibertate de asociere, aliniere la direc-tive europene etc., nu au făcut altcevadecât să stimuleze fărâmițarea și, evi-dent, slăbirea acestei componente aSocietății Civile, fără culoarea politicăa celor ce au deținut temporar pute-rea.

Astfel că, dacă «portocalii», ca să-și satisfacă o pestriță clientelă, au mo-dificat legea, atât în pescuit cât și învânătoare, «galbenii» (foștii roșii) nunumai că se folosesc de modificărilelegii PDL-iste, criticată când încă nuerau la putere, dar nici măcar nu omai respectă, folosind-o ca și ceilalți,după bunul plac, în avantajarea pro-priei clientele.

Se pune întrebarea: cum de suntposibile astfel de abuzuri, când Legeaeste Lege pentru toți, clară și aparentneinterpretabilă?

Sunt posibile, fiindcă actuala legis -lație, ce guvernează cele două pasiuniale vânătorilor și pescarilor sportivi,este dublată de ordine subsidiare, re-gulamente de aplicare, proceduri șicontracte cadru, toate înțesate de cap-

cane, concepute prin adaos nepermis lalege și a interpretării acestora foartedepărtate de litera și spiritul lor.

De ce este posibilă o astfel de situa-ție? Pentru că din toate Politicile Pu-blice, cunoscute în lume, a fostpromovată consecvent de Putere, de-alungul anilor precedenți, dar și în pre-zent, politica numită în literatura despecialitate «Leviatanul» (monstru Bi-blic distructiv, fig. organizație statalăși politică absolutistă care lovește fărădiscernământ în funcție de intereseleimediate) și astfel, eternul funcționarînvățat să supraviețuiască indiferentde culoarea politică aflată temporar laputere, intră în grațiile decidentului

(ministru, secretar de stat, etc.), trep-tat îl copleșește prin cât de util poate fiși îl scutește pe acesta de «amănunteplictisitoare», cum ar fi, de exemplu,problemele din vânătoare și de pescuitsportiv. În acest mod este deschisăcalea spre corupție, spre servirea clien-telei proprii, precum și reducerea sfidă-toare la tăcere a acelora care au altepropuneri și păreri. În urma aplicăriiacestui tip de Politică Publică, tragediaresursei comune vânat și a resursei co-mune pește este cât se poate de clară,componenta regenerabilă este doar de-clarativă și rezultatul nu poate fi decâtamenințarea cu dispariția a acestor re-surse. Concepția promovată de către


„Mă bucur că sunt alături dedumneavoastră și vreau să vă felicitpentru toate realizările pe care le-ațiavut pe parcursul anului trecut, îmiexprim speranța că și în continuareveți face la fel de multe lucruri buneîn acest domeniu, pentru care Româ-nia este recunoscută și apreciată, in-clusiv pe plan internațional.

O parte dintre colegii mei depu-tați, care sunt și pasionați de vână-toare, au avut inițiativa unorpropuneri de modificare și comple-tare a legilor privind vânătoarea,pescuitul, armele, sportul și creareaposibilității desfășurării activitățilortradiționale, printre care vânătoareași pescuitul sportiv în zonele de fron-tieră.

Ei cunosc deficiențele legislațieiactuale și, după mai multe runde deconsultări pe care le-au avut cu cole-gii vânători și pescari din circum-scripțiile în care au fost aleși, dar nunumai, au elaborat inițiativele legi-slativele depuse la Senatul Românieiși popularizate prin broșura Congre-sului.

Ne bucurăm să aflăm că le susți-neți fără rezerve, iar amendamenteleaduse prin intermediul conduceriiAGVPS din România vor contribui înmod sigur la îmbunătățirea legisla-ției în dezbatere.

Așteptăm, în continuare, propu-neri din partea dvs. pe care le vomanaliza împreună cu conducereaAGVPS, care va fi invitată ulterior săle susțină în comisiile de specialitatedin Camera Deputaților.

Dorința noastră, a deputaților

pasionați de vânătoare și de pescuitsportiv, este de reîntoarcere la ordi-nea și disciplina de altădată. Acestlucru nu este posibil fără legi clare șiexigente, de natură a spori responsa-bilitatea fiecărui angajat în domeniulvânătorii și pescuitului sportiv și afiecărui vânător și pescar sportiv înparte.

De asemenea, consider că estenecesar să avem structuri organiza-torice responsabile, care să implicevânătorii și pescarii sportivi fără ex-cepție, în gestionarea durabilă a fau-nei de interes cinegetic și piscicol.

Vânătoarea și pescuitul sportivnu pot fi activități desfășurate de fie-care după bunul plac, ci doar într-uncadru organizat, echitabil pentru toți,în care fiecare trebuie să-și aducămai întâi aportul la ocrotirea și îngri-jirea faunei și apoi să se gândească lavânat și pescuit.

Știm că sunt și vânători și pescariindependenți de toți și de toate, carenu respectă regulile, dar și aceștiatrebuie să înțeleagă că nu mai potperpetua la nesfârșit acest compor-tament nociv atât pentru mediu, câtși pentru colegii lor.

În concluzie, noi ne vom străduisă îmbunătățim cadrul legislativ, iardvs. va trebui să dovediți că știți să-l respectați. Pentru că interesul nos-tru comun este să conservăm fondulcinegetic și resursele acvatice vii dinRomânia, pentru a putea satisface șiîn viitor cerințele majore ale vânăto-rilor și pescarilor sportivi, precum șiale organizațiilor acestora din în-treaga țară.”

Mesajul președintelui Camerei Deputaților, domnul deputatValeriu Zgonea

cei care au decis și decid încă soarta re-surselor comune vânat și pește, potrivitcăreia acestea nu pot fi gestionateprintr-o cooperare reală cu asociațiileîn profil, ci numai prin măsuri coerci-tive dictate de interesul politic de mo-ment sau de alte interese ascunse, estecaducă, fiind criticată de toți speciali-știi în Politici Publice, urmare a expe-rienței în timp a altor țări (S.U.A.,țările nordice etc.).

Tragedia resurselor comune vânatși pește, în urma aplicării acestui tip dePolitică Publică, este clară și nu poateavea alt rezultat decât degradareatreptată până la dispariția acestora,anulându-se componenta regenerabilă.

În lipsa unei Strategii raționale, petermen lung, resursele comune vânat șipește nu pot fi salvate de «libertățile»pe care și le atribuie cei ce le decidsoarta lor la un moment dat, când aualte scopuri și interese decât gestiona-rea durabilă a acestora.

La această oră ,«răul» este produsși dacă nu putem promova noi, vână-torii și pescarii sportivi, o Strategie petermen lung, de gestionare responsa-bilă a resurselor comune vânat și pește,care transcende interesului politic demoment, vom fi martorii unei tragediigreu și costisitor de remediat în dome-niul vânătorii și pescuitului sportiv dințara noastră.”

Dl. dr. ing. Vladimir Talpeșapreciază „disponi-bilitatea la dialogdin partea conduce-rii ministerului încadrul întâlnirilor

comisiei tehnice de specialitate pentruadoptarea unor reglementări clare aactivității pescărești, dar finalizarea ac-țiunilor a fost deseori obstrucționată dereprezentanții administratorului resur-sei acvatice vii, A.N.P.A., poate și dincauza lipsei specialiștilor din cadrulacestei structuri.

În consecință, nici până la acest mo-ment nu este corect reglementat accesulla resursa acvatică, prin concesionareaacestui bun public și nu prin forme deatribuire cu caracter preferențial.

Sub acest aspect, putem spune că so-luțiile date de instanțele de judecată înfavoarea unora din asociațiile noastre,prin obligarea A.N.P.A. de a încheia acteadiționale la vechile contracte de gestio-nare a resursei, ne îndreptățesc să acțio-năm în continuare pentruregle mentarea procedurii de concesio-nare.

Nu este reglementată nici paza re-sursei, în special pentru zonele de pescuitneatribuite, unde nimeni, nici măcarA.N.P.A. nu-și face simțit interesul.

Legat de această problemă, ne găsimîn situația în care personalul nostru depază, avizat și autorizat în condițiileLegii 333/2003 privind paza obiective-lor, bunurilor, valorilor și protecțiapersoanelor, nu poate constata și sanc-ționa faptele de încălcare a legii, iartoate propunerile noastre de reglemen-tare a situației s-au lovit de opoziția ad-ministratorului, deși există obligațiacontractuală a acestuia de a întreprindetoate diligențele în acest sens.

Nu putem trece cu vederea nici pro-movarea (încurajarea) de către A.N.P.A.a unor acțiuni și inițiative ale altor or-ganizații, mai puțin reprezentative pen-tru sector, dar ostile nouă.

Unele din aceste inițiative vizeazăcontestarea legitimității A.G.V.P.S. dinRomânia și implicit a asociațiilor afi-liate, a dreptului de organizare a activi-tăților competiționale și de reprezentarela forurile de profil internaționale”.

Dl. dr. ing. ȘtefanStoica felicită or-ganizatorii pentrulocul ales și reușitamanifestării. Încontinuare spunecă „un distins coleg

parlamentar a rostit în cuvântul său că„legile sunt făcute să fie modificate”.Este adevărat, dar în primul rând ele

OCTOMBRIE 2013 | 9

Onorat Prezidiu, doamnelor și domnilor delegați și invitați,

În primul rând vreau să vă transmit salutul Doamnei Lucia Ana Varga,Ministrul delegat pentru Ape, Păduri și Piscicultură, care m-a rugat să văspun că este onorată de invitația primită, dar regretă că, din motive obiec-tive, nu poate participa la lucrarile Congresului AGVPS de astăzi. DoamnaMinistru vă urează succes și vă asigură de respectul și disponibilitatea dom-niei sale pentru o colaborare corectă și eficientă în sensul dezvoltării durabilea vânatorii și pescuitului sportiv în România.

De asemenea, permiteți-mi și mie să vă transmit bun venit la Alba Iulia,să vă spun că sunt onorat de invitație și că mă bucur că avem alături, astăzi,aici un număr important de colegi parlamentari, ceea ce arată, nu numai unrăspuns politicos la o invitație, ci un interes special pentru dezbaterile de as-tăzi și concretizarea lor prin modificarea imperios necesară a legislației în vi-goare. Trebuie să evaluăm serios erorile actualei legislații, cu luciditate șiresponsabilitate, pentru a reuși, noi, cei de aici, ministerul de resort și în finalParlamentul României, să realizăm, în sfârșit, o lege dreaptă și durabilă.

Am convingerea că, împreună cu colegii parlamentari prezenți aici și caresunt personalități publice incontestabile și persoane cu credibilitate și influ-ență, vom putea să transformăm unele concluzii de astăzi ale CongresuluiAGVPS în obiective legislative care să corecteze nedreptățile și abuzurile dinlegislația existentă.

Vă mulțumesc și vă doresc succes!

Mesajul doamnei Ministru delegatLucia Varga, transmis de dl. dep. Coriolan Simedru


trebuiesc respectate până vor fi modifi-cate. Acesta este obiectivul elementar alunui Stat de drept. Ierarhia legilor într-o Românie modernă nu trebuie să per-mită ca prevederile din legile organice,așa cum este Legea nr. 407/2006 pri-vind vânătoarea și protecția fonduluicinegetic și Legea nr. 49/2011 privindariile protejate din România, să fie mo-dificate prin Ordonanțe de Guvern sauchiar prin Ordin de ministru.

Fondurile cinegetice gestionate deAJVPS Tulcea pe teritoriul RBDD, aufost preluate prin Ordin al MinistruluiMediului și predate la RNP – Romsilvaîn mod unilateral, abuziv și nelegal,așa cum reiese din Sentința civilă nr.2253, pronunțată în ședința publică pedata de 28.03.2012 la Curtea de ApelBucurești.

În Camera Deputaților, Camera De-cizională a Parlamentului României, afost reexaminată OUG nr. 127/2010 șiamendamentele propuse de deputațiidin Comisia de agricultură și silvicul-tură pentru redeschiderea vânătorii înfondurile cinegetice de pe teritoriulRBDD. Au fost votate de un număr de32 deputați și un singur vot împotrivă.

Fac mențiunea că subsemnatul aparticipat la lucrările Comisiei în cali-tate de invitat oficial, reprezentând in-teresele Comunității locale din DeltaDunării.

Raportul comun preliminar al Co-misiei pentru amenajarea teritoriului șiechilibru ecologic, precum și al Comisieipentru agricultură și silvicultură, a fosttransmis în data de 05.04.2013 cu nu-mărul 24, pentru vot în plenul Parla-mentului României.

Ordonanța de Urgență a Guvernu-lui nr. 127/2010 este votată în Parla-mentul României, dar amendamenteleprivind vânătoarea în Delta Dunării,

propuse și aprobate în comisiile delucru ale Camerei Deputaților, care esteși camera decizională, „au dispărut”.În locul lor au apărut articolele din Or-dinul Ministrului Rovana Plumb dinanul 2012, cu mici diferențe. Trebuiesă ne punem întrebarea: „Există sepa-rația Puterilor în Statul Român?”

Înainte de a fi „vânători”, suntemcetățeni ai Uniunii Europene, care auadoptat, în acest domeniu, „Carta Eu-ropeană a vânătorii și biodiversității”cu cele 12 principii, însușite în anul2007 de cei care ne-au reprezentat laBerna și Strasbourg. Am amintit acestlucru, deoarece respectarea principiilorconvenite, la nivel european în aceastăCartă, nu i-ar fi privat pe vânătorii dincomunitatea locală și localitățile limi-trofe de dreptul practicării vânătorii încalitatea lor de gestionari consacrați aifondurilor cinegetice din Delta Dunării,așa cum prevede legea 407/2006.

Îmi închei cuvântul reamintind,dacă mai este nevoie, că AGVPS din Ro-

mânia, ca persoană juridică privată deutilitate publică reușește, împreună cuasociațiile afiliate, să realizeze un par-teneriat public-privat privind gestiona-rea nu doar a faunei de interescinegetic, ci a întregii biodiversități fau-nistice de interes public național și in-ternațional pe o suprafață de peste70% din suprafața României. Să nuuităm că acest lucru se realizează cucapital în totalitate privat, iar dinpunct de vedere logistic cu un patrimo-niu considerabil, în deplină concor-danță cu cerințele stipulate în Legea nr.407/2006 cu modificările ulterioare.

În cadrul AGVPS, în ConsiliulAGVPS și în consiliile asociațiilor afi-liate se regăsesc personalități ale So-cietății civile, precum și ale instituțiilorstatului, personalități academice, uni-versitare, științifice, precum și profesio-niști în domeniul cinegetic recunoscuțiîn România, dar și în alte foruri inter-naționale unde realizările noastre suntcunoscute.


„Stimați colegi,

Regret că nu pot să fiu alături dedumneavoastră, la lucrările Congre-sului și la manifestările cinegetico-halieutice organizate de AGVPS.Fiind în imposibilitatea de a mă ală-tura dumneavoastră la evenimen-tele de azi, sunt onorat să adresez unmesaj călduros comunității vânăto-rilor și pescarilor sportivi, de carepersonal sunt legat, și cu care ambucuria de a împărtăși aceleași sen-timente.

Vânătoarea și pescuitul au sti-mulat dintotdeauna spiritul de com-petiție. Dacă la început, vânătoareaavea ca obiectiv procurarea hranei,de-a lungul timpului, ea s-a trans-format într-un sport și în cea maibună metodă de gestionare a efecti-velor de vânat. Ea dă șansa uneivieți normale, reprezintă o confrun-tare, în cadrul căreia vânatul areșansa lui la supraviețuire.

În opinia mea, vânătorii sunt deacum obligați să joace aproape con-stant rolul de salvatori. Evoluțiasau, mai bine zis, involuția păduri-lor, căsăpite fără milă, aduc anima-lele sălbatice mult prea aproape deoameni și de bunurile lor. Recent, înAlba, agricultorii au cerut ajutorulautorităților, fiind dezarmați în fațasutelor de mistreți care le-au călcat

culturile în picioare, făcându-le unacu pământul. Am avut și cazuri deoameni mușcați, omorâți de ani-male, iar soluția în acest gen de si-tuații critice stă în mâinilevânătorilor care pot ține efectivelede mistreți sub control, pot salvaculturile oamenilor și chiar și viețileacestora.

Dincolo de pasiunea și uneorichiar nevoia de a vâna, am convin-gerea că atât vânătoarea, cât și pes-cuitul, se bazează pe o puternicămotivație ecologică și economică,obiectivul lor rațional fiind acela dea păstra echilibrul în natură. Dinpunct de vedere legislativ, în ultimiiani fondul cinegetic și protecția vâ-natului au fost puse mult mai bineîn valoare și asta datorită eforturi-lor AGVPS. Cu toate acestea, e nevoieîn continuare de reglementări rigu-roase, clare și adaptate la nevoileprezentului, care să asigure durabi-litatea vânătorii și a pescuitului.Participarea dumneavoastră activă,cu idei, sugestii, critici constructivecare pot fi cel mai bine exprimate încadrul acestor manifestări, este ex-trem de importantă pentru menți-nerea vânătorii și pescuitului la celmai înalt nivel de performanță șieficiență.

Mesajul prefectului județului Alba Iulia, Gheorghe Feneșer

Înainte de a fi„vânători”, suntem

cetățeni ai UniuniiEuropene, care au adoptat,în acest domeniu, „CartaEuropeană a vânătorii șibiodiversității” cu cele 12principii, însușite în anul2007 de cei care ne-aureprezentat la Berna șiStrasbourg.”–Ștefan Stoica

OCTOMBRIE 2013 | 11

Mă bucur că în prezidiul Congresu-lui ne-au onorat cu prezența membrimarcanți ai Parlamentului României,precum și conducători ai instituțiilorlocale, cărora le mulțumim pentru or-ganizare și ospitalitate”.

Dl. ing. Mihai Ol-teanu – președinteAJVPS Mureș –prezintă, în liniimari, noul sistemde organizare aasociației pe care o

conduce și consideră că AJVPS Mureșa pierdut foarte multe fonduri cinege-tice pentru că nu s-a reorganizat latimp. Acum, deși târziu, s-a înfăptuito reformă totală.

Acum, cele 12 grupe din compo-nența asociației sunt autogestionare,iar șefii de grupă fac, fără excepție,parte din Consiliu.

Răspunderea pentru autogestiuneși folosirea rațională a resurselor pro-prii, inclusiv financiare, revine grupe-lor. Noua organizare convinevânătorilor și a întărit coeziunea șiresponsabilitatea grupei, care hotă-răște singură cum valorifică cota derecoltă, fără amestecul asociației.

Consideră că acest model de orga-nizare a asociațiilor, pe grupe autoge-stionare, este mai bun decât„privatizarea” înfăptuită de alții, atâtpentru vânat cât și pentru vânători.Este o problemă de viitor pentru caAJVPS-urile și AGVPS să rămână într-o formă de organizare similară celeiactuale.

Dl. Mugurel Ionescu prezintăpunctul de vedere al dlui. Titus Pin-tea, care critică „modul de adminis-trare, de către ANPA, a fonduluipiscicol, în special al celui din apelede munte și face propuneri concretepentru protejarea acestuia”.

Dl. Dorin Carabățprezintă, la rândulsău, problemaaparte a șoimăritu-lui:

„Șoimăritul estemodul de a vâna cu

o pasăre sălbatică de pradă (răpitoare)dresată. Acest domeniu are o practicăvenerabilă, începuturile sale datând înurmă cu cca. 4500 ani. Pare să fi apă-rut în China, după care s-a extins în ță-rile arabe și mult mai târziu în Europași pe alte continente. Țara noastră sebucură de tradiție multiseculară, cu în-ceputuri în sec. XII și maximă înflorireîn sec. XV-XVI. Există o bogăție de do-cumente privind șoimăritul pe melea-gurile noastre. Șoimii și șoimarii noștriau avut un răsunător renume la curțileEuropei și ale Imperiului Otoman.

După apariția armei de foc, șoimă-ritul a căzut în uitare, dar nu definitiv.Din generație în generație tradiția acontinuat, așa încât a fost posibilă, înzilele noastre, o reorientare a omeniriicătre trecut, pretutindeni în lume.

Din noiembrie 2010, șoimăritul afost declarat de UNESCO ca făcândparte din patrimoniul spiritual al uma-nității.

În urmă cu un an, la Abu Dhabi,Asociația Peregrinus a reprezentat Ro-mânia la unul dintre cele mai mariConferințe Internaționale Falconery,fiind primită cu drepturi depline în Aso-ciația Internațională Falconery.

Suntem ultima țară din Europacare nu și-a legiferat vânătoarea cușoimi. De aceea cerem cu fermitate unloc printre vânătorii țării noastre.”

Continuă cu prezentarea Asocia-ției Peregrinus, înființată în anul2009, de către 6 șoimari, cu obiectivulacesteia de protejare și folosire a pă-sărilor de pradă, care vânează selec-tiv. Vorbește despre relația om-pasăre

de pradă, care necesită muncă și se ci-mentează în timp, aceștia devenindprieteni. Mulțumește pentru invitațieși atenție.

Au mai luat cuvân-tul domnii: ing.Traian Oprea – dela AJVPS Timiș,care revine cu soli-citarea de a regle-menta, prin lege,

vânarea mistrețului în tot timpul anu-lui și ridică problema câinilor maida-nezi, precum și a costurilor implicatede întreținerea acestora, dl. Dinu So-lojan, care reia problema accizăriiabuzive a armelor și muniției de vâ-nătoare și dl. Ion Angelescu – mem-bru al AJVPS Buzău, veteranul devârstă al Congresului, care a depășit90 de ani și 74 de ani de vânătoare.Acesta este mândru că a lucrat în sec-torul cinegetic și a avut colegi pe dnii.dr. ing. Neculai Șelaru și dr. ing. Ni-colae Goicea, membri ai ConsiliuluiAGVPS. Speră să poată participa și laalte congrese al AGVPS.

D-nii directori ing. Eusebiu Mar-tiniuc și ing. Valeriu Bolgiu înțelegsă renunțe la cuvânt, din lipsă detimp.

La finalul dezbaterilor, dl. vicepre-ședinte Florin Iordache supune lavot documentele acestuia, Legămân-tul și Jurământul Vânătorului, pre-cum și ratificarea modificărilor aduseStatutului AGVPS, de către Consiliulasociației generale. Toate sunt votate,prin vot deschis, în unanimitate.

Dl. vicepreședinte Florin Iorda-che mulțumește delegaților la Con-gres pentru prezență și îi invită,pentru început, la masa comună, iardupă aceea la Sărbătoarea Zilei Vână-torului și Pescarului Sportiv din Ro-mânia.

O suită de alte manifestării cinegetico-halieutice agreabile au urmat înaer liber, lângă ceaune, șoimi, arcași și câini de vânătoare, într-un cadru na-tural de un pitoresc aparte. Primirea buciumăreselor și programul artistic,alături de bucatele alese și vinul bun, au creat o atmosferă de adevărată săr-bătoare, la care au participat, alături de delegații la Congres, vânătorii și pes-carii localnici, dar și membrii familiilor acestora și alți invitați din țară șistrăinătate.

Apreciem, deși putem fi subiectivi, că punctul forte al sărbătorii la consti-tuit demonstrația de vânătoare cu păsări de pradă, deși foarte interesantă afost și demonstrația de tras cu arcul și, cu adevărat plăcută, întrecerea maeș-trilor în arta culinară cu specific vânătoresc și pescăresc. Dar despre aceastăsărbătoare, mai multe în numărul viitor.

S~RB~TORIREA ZILEI VÂN~TORULUI{I PESCARULUI SPORTIV DIN ROMÂNIA

În „FIȘA DE OBSERVAȚIE TIP2.3”, la cerbul comun/lopătar, cureferire la perioada de boncănit,

tabelul cere înscrierea pe sexe și cate-gorii de vârstă a exemplarelor obser-vate A) în locurile de boncănit și B),cerbi identificați în același loc de bon-cănit, în afara orelor când s-au făcutobservațiile și necuprinși la punctulA) pe sexe și vârste. Această „diferen-țiere orară” a cerbilor „identificați înafara orelor când s-au făcut observa-țiile”, poate duce la o înregistraredublă a acelorași cerbi, datorită con-fuziilor posibile între ei, sau omitereaunor exemplare a căror mișcare seproduce în timpul în care – eventual– observatorul se rezumă la urmărireaboncănitului doar dimineața și seara.

Prin fișele sintetice, boncagramele,pe care le-am folosit în studiul evolu-ției boncănitului, am utilizat cadraneorare în care erau înscrise intervalelede timp a.m. și p.m. în care boncăni-tul se desfășura în diferite trepte deintensitate, iar interpretarea bonca-gramelor era făcută în context strictcauzal. Toți observatorii care foloseauaceastă fișă urmăreau boncănitul întot timpul celor 24 de ore, în schim-buri, deci nu numai dimineața șiseara. Deci, scopul nostru principalera interpretarea cauzală a evoluțieiboncănitului, și complementar, eva-luarea efectivelor.

Boncănitul fiind un proces dina-mic, cu modificări în desfășurareacomportamentală, cu apariția unor

noi competitori, cu plecarea altora,modificări care nu pot fi surprinsedecât de un observator care urmă-rește desfășurarea acestui bioritm, înîntreg cuprinsul zilei, cel puțin în pe-rioada de maximă intensitate a aces-tuia. Este un efort, îl cunoaștem foartebine și, de multe ori, am înnoptat lalocurile de boncănit în observatoareimprovizate sau acoperite, putândastfel compara nu doar variațiile deintensitate, ci și o eventuală inhibițietotală, datorită apariției unor factoriperturbatori, de exemplu un haitic delupi.

Revenind, considerăm că punctulB din fișa de observații nu își are uti-litatea în formularea actuală care,fiind înlocuită cu o alta, ar fi maiapropiată de atingerea scopului urmă-rit. De pildă, ar trebui să se refere ex-clusiv la cerbii însoțitori (sau lăturași,cum li se mai spune) auziți boncă-nind, fără a fi văzuți la locul respectiv.

O comparație făcută între numă-rul de cerbi văzuți (boncănind saunu) și cel al cerbilor doar auziți înproximitatea locului de boncănit, estesingura în măsură să permită, la sfâr-șitul unei zile, o reală estimare a nu-mărului de tauri prezenți. Este dreptcă centralizatorul tip 2.4 privind„efectivele de cerb comun/lopătar es-timate prin observații, în perioadaboncănitului, anul_____” cuprinde lacoloana 14 mențiunea Cerbi identifi-cați în sfera locurilor de boncănit. Dar


Puncte de vedereOPINIE

Noi „perle” pescuite în „Instrucțiunile pentru estimareaefectivelor de faună de interes cinegetic” și în fișeleînsoțitoare.

Despre „estimarea”efectivelor de faunăsălbatică de interes„cinegetic” (II)M. GEORGESCU

Foto: ALIN-CODRU MANU

formularea cu „identificarea” esteușor confuză, deoarece noțiunea însine poate fi interpretată ca însem-nând și „văzuți”, deci având toate ele-mentele de recunoaștere, ceea ce nueste exact. Astfel că, poate ar fi fostmai potrivită formularea „cerbi auzițiîn jurul locului de boncănit”. Iar întimpul serii sau nopții, când se poateproduce un reviriment al boncănitu-lui, apare o șansă în plus de a com-para numeric – și eventual însuma –mugetele cerbilor din locul de boncă-nit, să spunem «memorate spațial» cucele ale cerbilor care au rămas încă«lăturași».

În ziua următoare, este posibil săfie văzuți în chiar locul de boncănit șidin cerbii doar auziți în noaptea tre-cută, fiind astfel observați și IDENTI-FICAȚI, în sensul categoriei de vârstăși al conformației trofeului.

Cât despre ciute și viței, de regulăaceștia sunt toți prezenți la diferite lo-curi de boncănit, astfel că prezența lorînsumată va da cifra efectivului, cucondiția îndeplinirii și a acelei cerințea fișei de a încadra ciutele în diverselecategorii de vârstă solicitate („în mă-sura posibilităților”, cum subliniazăArt. 16 din instrucțiuni). Oare să fiemai puțin importantă observarea ciu-telor, încât să se facă un astfel derabat în acțiunea de „estimare a efec-tivelor”? Dacă ar fi așa, ce rost ar maiavea pretenția de a încadra ciutele încategorii de vârstă, o dată în juninci,

mature și bătrâne (fișa tip 2.3 la bon-cănit), altă dată în centralizatorul 2.4– la boncănit, altă dată în clase de vâr-stă delimitate matematic, la 1 – 3 ani,3 – 9 ani și peste 10 ani… fișa de ob-servații tip 2.5 a cârdurilor de cervideși, în sfârșit, din nou în clase de vârstădelimitate matematic, la 1 – 3 ani, la3 – 10 ani și peste 10 ani, în fișa tip2.6 la locurile de hrănire și în centra-lizatorul 2.7.

Probabil că se fac două categoriide centralizări, una în clase delimitatematematic (dar cu precizarea de 3 –9 ani, sau 3 – 10 ani, pentru a nu de-ruta observatorii). De fapt însă, aceaadăugire privind „estimarea …și înmăsura posibilităților și asupra ciute-lor”, credem că este lipsită de sens,deoarece exact în perioada de boncă-nit, posibilitățile de observare a ciute-lor sunt cel puțin egale cu cele pentruobservarea masculilor. Mai ales căciutele se mișcă mai puțin – compara-tiv cu masculii care se înfruntă și seaflă într-o continuă neliniște. Fărăacea adăugire, nu ar mai fi apărutacel înțeles ambiguu. Aparența de in-teres mai redus față de „estimareaefectivului de ciute …în măsura posibi-lităților” (contându-se pe un sex ratiode 1:1) s-ar explica probabil în ideeacă, dublând numărul de masculi „es-timați”, s-ar obține efectivul total decerbi din acel „fond cinegetic”, deci in-clusiv efectivul de ciute. În realitateînsă, lucrurile se prezintă altfel. Din

cercetările noastre – pe care le putemnumi chiar „studiu” desfășurat în maimulte decenii de activitate – acel sexratio pentru cerbul comun este de1:1,4 în favoarea femelelor, iar pentrulopătar este de 1:3.

Dar, dragi „observatori ai boncăni-tului”, trecând peste cele de mai sus,ne îngăduim o întrebare.

Nu este așa, că știați că perioadade boncănit este parte integrantă și in-disolubil legată de cea de împere-chere? (așa cum vi s-a explicat într-oparanteză). Sigur că știați, după cumștiați – fără să mai fie nevoie să vi seexplice – că taurii sunt de fapt mascu-lii și nu femelele… Pentru că dacă –prin absurd – nu ați fi știut aceste lu-cruri elementare, ne cerem scuze,dar… nu ați fi avut ce căuta în ”acțiu-nea de estimare a efectivelor de faunăsălbatică de interes cinegetic...”!

OCTOMBRIE 2013 | 13

ERATĂ

În materialul publicat în nr. 9al VPR – septembrie 2013, Despre„estimarea” efectivelor de faunăsălbatică de interes „cinegetic”, lapagina 6, la jumătatea primei co-loane, cu referire la activitateacaprei negre, trebuie citit corect„…altele în păștere…”, - păscut„la pas”, în loc de „…altele înpeșteri…”. (N.R.)


MUNI}IE

Numele Calibrele Lungimea Înălțimea Alice Bura Proiectile Vo Presiune în țeavăseriei produse tubului duliei material mărime greut. tip unice m/sec. Bar

Rio 10 12-36 70 mm 10 mm plumb Nr. 11-0 30 g conteiner - 410 600- 700Rio 20 12-36 70 mm 12 mm plumb Nr. 10-6 32 g conteiiner - 410 700Rio 50 12-36 70 mm 16 mm plumb Nr. 9-6 34 g conteiner - 410 700 Rio 100 12-36 70 mm 16 mm plumb Nr. 10-5 36 g conteiner - 410 700 Rio Royal 32 12-36 70 mm 25 mm plumb Nr. 8-4 32 g conteiner - 410 575Rio Royal 34 12-36 70 mm 25 mm plumb Nr. 8-4,0 34 g conteiner - 410 600Rio Royal 38 12-36 70 mm 25 mm plumb Nr. 8-4 38 g conteiner - 400 00 Rio Mini Mag. 12 70 mm 25 mm plumb Nr. 11-9 42 g conteiner - 390 700 Rio Magnum 12 76 mm 25 mm plumb Nr. 11-9 50 g conteiner - 385 900 Rio Royal Slug 12 70 mm 25 mm plumb - 31 g stabilizator Slug 430 575 Rio Brenneke 12 70 mm 25 mm plumb - 32 g stabilizator Brenneke 430 625

Cartușele destinate tirului sportiv (Star Team, Star Team Silver ș.a.) au 28 g de alice Nr. 7,5 nichelate, cu o viteză inițialăpuțin mai mare. Informațiile asupra istoricului firmei și imaginile le-am găsit într-un material nesemnat din revista bulgarăLov i Kuce nr. 8/2013, pag. 30-34, iar datele tehnice, pe internet, la Maxam – unde apar cu unități de măsură anglo-saxone,pe care le-am convertit în cele uzuale la noi.

A cum 3 ani însă, Rio s-a inte-grat în conglomeratul mon-dial Maxam, ce reunește 140

de companii de pe 5 continente, în-globând și mărcile spaniole CartuchosGB și SAGA, ca și pe Melior din Portu-galia și pe cunoscuta Eley Hawk dinAnglia, care a împlinit 180 de ani! Înprezent Rio produce 40 % din cartu-șele pentru arme cu țevi lise vânduteprin Maxam în 100 de țări, activitateasa crescând spectaculos. UEE face șiazi muniție pentru armata Spaniei.

Cartușele pentru țevi lise Rio suntde toate calibrele curente – 12, 16,

20, 28, 32 și 36. În plus se încarcă, se-parat, și muniție pentru disciplinelesportive. De reținut că firma nu im-portă componente, ci și le produce încele 5 uzine proprii.

Pentru vânătoare se pregătesc înuzina chimică 4 feluri de pulberi fărăfum, iar pentru tirul sportiv - alte 6sortimente de pulberi. Tuburile dinpolietilenă de 70-76 mm, închise înstea, au duliile de 10-25 mm. Aliceledin plumb au mărimi situate între Nr.11-0, iar cele din oțelul Blue Steelîntre Nr. 6-2, BB, BBB. Burele din po-lietilenă sunt cu conteiner și amorti-

zor, alicele mici pot avea și o cruceîntre ele, spre a le dispersa. Proiecti-lele unice au stabilizatorul din polie-tilenă fixat posterior.

Am grupat în tabel seriile de car-tușe destinate vânătorii, însă fără celecu poșuri, interzise la noi, sau cu alicedin oțel, neintrate în uz. Greutatea în-cărcăturilor de alice și presiunea dințeavă se referă numai la cal. 12. SeriaRio Royal este considerată de lux, cudulie înaltă, presiunea și reculul re-duse, cea Rio Royal Mini Magnum arepresiunea normală, dar viteza inițialăpuțin mai mică.

Cartușele de vânătoare, cu alice și cu proiectil unic, numite Rio, sunt produse în Spania deuna dintre cele mai vechi firme de muniție din lume. Fabrica a fost înființată de AlfredNobel, în anul 1873, în urma unui contract semnat în 1872 cu statul spaniol condus deregele Amadeo I de Savoia (1870-1873), care a dispus înființarea la Bilbao a unei societățiși a fabricii de dinamită și praf de pușcă fără fum. Nobel a încasat în primii 5 ani 90% dincâștig, ca drept de autor pentru patentul dinamitei. În anul 1896 este deschisă o nouăfabrică la Galdacano și este înființată Union Espaniol De Explosivos S.A. (UEE), care exportaîn anul 2010, în peste 60 de țări de pe 5 continente, muniția de vânătoare produsă.

Cartușele de vânătoarespaniole RIOMATEI TĂLPEANU

OCTOMBRIE 2013 | 15

Pe țeava puștii REPORTAJ

L egiuitorul a avut însă grijă sănu-și dea singur în cap, faptpentru care a căutat să nu fie

brutal până la capăt și să altoiască tex-tul de lege cu precizări în măsură săașeze descrierea vânătorii în tiparulbunei-cuviințe. Așadar, scopulnu ar fi numai vânarea săl-băticiunilor ci, în primulrând, asigurarea ace-lui echilibru ecologicde pe urma căruiaun ecosistem men-ține condiții deviață. Se observăclar că legiuitorul afost atent cu proteja-rea faunei de interescinegetic, fiindcă a incluspe lista preocupărilor vână-torești o serie de măsuri privindocrotirea și îngrijirea faunei sălbatice,cercetarea științifică și didactică, inclu-siv pe cea recreativ-sportivă. Cu alte cu-vinte, vânătorul nu stă pieziș în caleaanimalelor și păsărilor, mereu pregătitsă apese pe trăgaci în numele unor sa-tisfacții sadice și a unei lăcomii de ordin

psihologic. Dimpotrivă, este apărătorulfaunei, protectorul și paznicul ei, motivpentru care merită respectat și iubit.

Există nenumărate preocupări, ac-tivități organizate și îndeletniciri profe-

sionale care îl deosebescfundamental pe omul primi-

tiv din paleolitic de vână-torul civilizat și educat

din secolul nostru,care nu ucide pentrua supravețui. Nu lacriteriul armelor devănătoare mă refer,ci la vânătorul dinspațiul existențial

evoluat, unde guver-nează regulamente și

legi pentru protejarea șiregenerarea fondului cine-

getic. Este greșit să se creadă căastăzi se mai vânează pretutindenidoar pentru hrană, așa cum procedaomul preistoric, deși, în unele punctede pe glob, există comunități umane acăror sursă de existență este asiguratăexclusiv prin vânătoare. Același lucruse poate spune și despre furnizarea ma-

terialelor pentru îmbrăcăminte. Prinurmare, vânătorul „arhaic”, în sensulconsacrat, nu mai există. Este adevărat,sunt oameni, puțini la număr, care per-cep realitatea după chipul și răutateaprădătorului însetat de sânge. Braco-nierii, pe ei îi vizez aici, activează doarîn sfera infracționalității, practicile lor,opozabile eticii și moralei vânătorești,neavând nici o legătură cu legalitatea,cu știința, educația sau cultura. Mai de-grabă cu modul de viață al omului pri-mitiv, când nu exista o corectitudineprocedurală, ci doar o nesfârșită luptăpentru supraviețuire. Ca atare, se poatespune că braconierii au instincte primi-tive, nu au respect și nu iubesc vânatul,ci doar masacrul. Ei au inimă de ucigaș.

Cum ziceam, vânătorii au cunos-cut în anii din urmă o vădită evoluțieîn comportament și atitudine, derapa-jul decerebrat întâlnit în alte pe-rioade, unele mai recente, fiindînlocuit cu certitudinea păstrării unuiechilibru natural. Plăcerea de a vânaa fost de multe secole un apanaj aris-tocratic, devenind în timp supusă șiunui cadru guvernat de reglementărilegale. Împătimiții în vânătoare au, deregulă, o poziție respectată în socie-tate, acest lucru făcând ca vânătoareasă rămână o pasiune nobilă, care res-pectă tradițiile și acceptă reflexia gân-dirii pozitive. Au dispărut, printrealtele, prejudecățile, Diana, zeița vâ-nătorii din mitologia greacă, avândastăzi urmași-femei cu carnet demembru vânător. Schimbarea esteevidentă. Farmecul vânătorii nu con-stă, așadar, neapărat din dorința dea apăsa pe trăgaci și de a vedea ani-malul răpus de glonț, ci mai ales dinsplendoarea trăirii sentimentului călumea celor care nu cuvântă, binecu-vântată din plin de Dumnezeu, îșicontinuă evoluția într-o stare natu-rală armonioasă, fără dezechilibremajore sau alte pericole. Este meritulvânătorilor pentru că oferă stabilitateunui ecosistem în baza unui regim ci-negetic bine gândit și permanent sus-ținut de organizațiile și asociațiile dindomeniu. Realitatea confirmă celeafirmate anterior, fapt ce nu trebuietrecut cu vederea.

Iată de ce susțin că vânătorii trebuierespectați și iubiți. Ei sunt devotați mi-siunii de a păzi bogățiile faunistice,având posibilitatea să intervină ori decâte ori este necesar în păstrarea echi-librului natural.

Despre acestă grijă a vânătorilor șia celor care păstoresc vânătoarea, voivorbi întotdeauna numai de bine.

Fiindcă merită, vă asigur!

De ce îi îndrăgescpe vânătoriELIADE BĂLAN

Nu-i recomand nimănui să pună repede la inimă felul în care este văzută vânătoarea de către legiuitor. Dacănu direct, măcar colateral, ai șanse mari să te alegi cu osenzație neplăcută și deloc încurajatoare, aș spune chiarde respingere, după ce afli că vânătoarea nu ar avea altăfinalitate decât uciderea vânatului. Nu ascund că îmidisplace o asemenea originalitate de descriere, extrem de dură și nemiloasă, care semnalează, fie și indirect, unposibil pericol. Este o interpretare blamabilă pentru ceicare, în grabă sau din răutate, se pronunță înnecunoștință de cauză atunci când vorbesc desprevânători și vânătoare.

Din nefericire, destul de mulțiconsideră că obligația și res-ponsabilitatea dresajului cade,

în totalitate, în seama dresorului.Această abordare este cât se poate degreșită. Nu o dată am întâlnit cazuri încare cățelandrul de șapte - opt luni


Despre oamenii civilizați se spune că au cei șapte ani deacasă. Am putea spune același lucru despre câini, darreferindu-ne la educația pe care o primesc în primeleșapte-opt luni de viață: sunt esențiale atât modul în careîși trăiesc primele săptămâni în cuibul în care deschidochii în lume, cât și educația pe care o primesc în primeleluni petrecute în noul cămin.

Cele șapte luni de acasăText și fotografie MARIA SĂVULESCU

CHINOLOGIE

este dus la dresaj fără a fi fost învățatelemente și comenzi esențiale, precum„șezi”, „culcat”, nu mai vorbim de „aș-teaptă”, „aport”, „la picior” etc.

Educația lui este neglijată în pri-mele luni și apoi se așteaptă ca dreso-rul să facă minuni! Dacă materialuleste bun – câinele isteț și dornic să în-vețe, moștenind genetic pasiunea șidorința de a vâna – atunci lucrurile sepot îndrepta. Dar chiar și așa, muncadepusă este mult mai mare și sunt ca-zuri în care, cu tot efortul și implica-rea, nu se mai poate ajunge larezultatele dorite. În principiu, câinelear trebui să ajungă la dresaj cu unbagaj minim de cunoștințe.

Dacă am început cu o paralelă dinpunct de vedere al educației, putemcontinua în aceeași notă spunând că,așa cum este vorba „spune-mi de undete tragi ca să-ți spun cine ești”, tot așaexistă zicala „cum este vânătorul așaeste și câinele”.

Toate amănuntele și etapele suntesențiale, începând cu alegerea caniseidin care se dorește achiziționarea câi-nelui. Este de dorit ca părinții să fiecunoscuți, cu acte de proveniență, dinrasă curată și cu drept de reproducere,câștigat prin participarea la concursu-rile chinologice. Este foarte importantcum arată canisa și dacă sunt respec-tate câteva elemente esențiale de cu-rățenie, hrănire și urmărire a stării desănătate a puilor din cuib. Un pui carevine bolnav sau cu sechele și sensibili-tăți datorate unui mediu de creștere șialimentații necorespunzătoare va fimai greu de dresat, mai sensibil, maipredispus bolilor.

Nu trebuie trecut cu vederea un as-pect foarte important: câinele de vâ-nătoare lucrează multe luni pe anîntr-un mediu ostil, cu temperaturiscăzute. El intră în apa rece, aleargăpe ger, scotocește prin hățișuri, fiindexpus mușcăturilor de căpușe și țân-țari. Din cauza tuturor acestor aspecteeste esențial să ne asiguram că micu-țul moștenește gene puternice.

Dresajul trebuie să înceapă de la 3-4 luni. Această perioadă este cea delucru în interior (în cameră sau curte)într-un mediu falimiar câinelui, în carepoate învăța comenzile de bază cumsunt: „aici”, „înapoi”, „șezi”, „culcat”,„du-te”, „aport”. În acest habitat el sesimte în largul lui și nu apare stresulsuplimentar adus de necunoscut.

După ce a învățat temeinic acestenoțiuni, la 5 luni trebuie scos în teren.Un alt element esențial este verificareareacției la focul de armă. Cea mailesne și la îndemână metodă – și poateși cea mai puțin costisitoare – este

aceea de a merge, în plimbare, cu câi-nele la poligon. Acolo vă puteți urmărireacțiile micuțului. În cazul în careconstatați că își manifestă teama laauzul împușcăturilor (venite dinsprestanduri) atunci puteți mângâia câi-nele pentru a-l liniști.

Apropierea de locul de tragere sepoate face treptat, asigurându-vă ast-fel de familiarizarea cu zgomotul defoc de armă. Ieșirea la poligon consti-tuie un bun prilej de socializare și decreștere a nivelului de toleranță lanou, la necunoscut. Participările laconcursurile chinologice la claselebaby și puppy sunt și ele benefice pen-tru conturarea comportamentului câi-nelui și pentru identificarea, cuajutorul arbitrilor, a punctelor tari și acelor slabe.

Este indicat ca în perioada gesta-ției crescătorul să meargă cu cățeauala o vânătoare ușoară sau în poligon.Toate aceste activități sunt beneficenoilor pui, ei acumulând informațiichiar din perioada intrauterină. Și fi-încă am adus în discuție acestă etapă,este foarte important pentru sănătatea

puilor și a cățelei ca aceasta din urmăsă nu fie supusă eforturilor și să fiemenajată.

O vânătoare ușoară, în care să lu-creze câteva zeci de minute la o pre-peliță sau la un fazan, în primelesăptămâni, este binevenită. Dar doaratât! Primele zile de viață de la fătareși până se pot hrăni singuri din castronsunt și ele importante. Este esențial săfie urmărită evoluția puilor, hrănirealor uniformă, suplimentarea lapteluimatern în cazul în care numărul puiloreste mai mare, deparazitarea la timp,curățenia în cuib, vacci narea cores-punzătoare. Un pui sănătos, iubit și în-grijit este nestresat și răspunde multmai bine la comenzi, acumulând cu-noștințele mult mai ușor.

Acest subiect este unul amplu caremerită a fi urmărit și tratat cu seriozi-tate. Cel ce dorește să aibă în câine unpartener de nădejde la vânătoare se vaîngriji de aceste aspecte, iar satisfac-țiile pe care le va avea implicându-seși urmărind cu seriozitate dresajul câi-nelui vor recompensa cu siguranțămunca depusă.

OCTOMBRIE 2013 | 17

A propierea de vânat, în generalși de vânatul mare, în speciala devenit din ce în ce mai difi-

cilă datorită, pe de o parte, creșteriiacuității și experienței vânatului supuspermanent presiunii civilizației ce seextinde continuu în detrimentul habi-tatului natural, iar pe de alta din cauzaprezenței tot mai dese a oamenilor înmediul, altă dată mult mai liniștit, alvânatului.

Dacă văzul și auzul vânatului pot firelativ mai ușor de amăgite, grațiemultitudinii de materiale de confecțiisilențioase, cu modele camuflaj pentrutoate anotimpurile și mai toate mode-lele de vegetație, simțul mirosului estepoate cel mai sensibil și mai greu dedepășit, mai ales dacă vorbim desprevânatul de talie mare, pornind de lacăprior, mistreț și până la cerb și urs.

Vânatul, în general, dacă nu estederanjat peste măsură, se deplaseazăpe aceleași poteci păstrând o anumitărutină, dacă o putem numi așa. Vâna-tul mare, pe cât posibil și în măsura încare terenul îi permite, folosește înplus un element natural care îl poatefavoriza uneori considerabil, și anumevântul. Vântul îi poate aduce o mul-țime de informații, deoarece poartă cuel mirosurile ființelor aflate maiaproape sau chiar foarte departe delocul respectiv. Când nu poate folosivântul în favoarea sa, vânatul estepractic într-o permanentă stare de

alertă, iar apropierea de el este cu atâtmai dificilă.

Aici intervine relativ noua tehnolo-gie a camuflajului olfactiv, care vine săblocheze mirosul uman, făcând vână-torul, din acest punct de vedere, prac-tic „invizibil” pentru vânat și aplecândsensibil balanța reușitei partidelor devânătoare de partea noastră.

Corpul uman poate colecta miro-suri și emite de asemena moleculeodorizante în mediul înconjurător.Practic pornind de la ce mâncăm, cehaine purtăm, la mirosul ambiental allocuinței sau locului în care lucrămprecum și transpirația normală pe care

corpul o elimină pentru a preveni su-praîncălzirea. Toate la un loc gene-rează o adevărată „semnăturăper sonală” pe care vânatul o înregis-trează ca pe un element nefiresc și carenu aparține mediului său natural.Aceast element străin mediului, purtatde cele mai multe ori de vânt și perce-put cu ajutorul mirosului, declanșeazăstarea de alertă a vânatului și deter-mină sporirea atenției acestuia.

Folosind însă echipament adecvat,putem masca sau mai bine zis ștergeacea „semnătură” odorifică de careaminteam mai sus și ne putem apropiamult mai lesne de vânatul pe care îlcăutăm. În acest sens se folosește car-bonul activat, zeolitul și carbonul tra-tat.

Carbonul activat stă la baza teh-nologiei de absorbție a mirosului umanși a fost primul element folosit de com-paniile producătoare de echipamentpentru vânătoare în acest scop. Aurmat apoi zeolitul, un alt element cea extins spectrul de absorbție odorificăcompletând carbonul activat. Cercetă-rile în domeniu nu s-au oprit aici și afost adăugat carbonul tratat care blo-chează și neutralizează particuleleodorizante din respirația umană, com-pletându-le astfel pe primele două. Șipentru a consfinți tehnologia be blo-care odorifică, compania Scent-Lok dinSUA, una dintre pionierele în materie,a combinat cele trei elemente și a ob-ținut noua tehnologie Carbon Alloy,așa numitul „aliaj de carbon”.

Este drept, echipamentul ce încor-porează această tehnologie costă pemăsură. Se pare însă că prețul plătit varăsplăti efortul finaciar, iar reușita per-tidelor de vânătoare va fi pe măsură.Protejați și echipați cu un asemena„aliaj”, nici nu ar putea să fie altfel!

18 |

Vânătoare în octombrieDIN TEREN

După ce am trecut în revistă echipamentul pentrucamuflajul vizual și auditiv folosit la vânătoare, vomprezenta câteva aspecte legate de camuflajul olfactiv decare putem beneficia atunci când ieșim în teren încăutarea vânatului, la observații sau la vânătoare.

Camuflajulla vânătoare (III)Text și fotografie COSTIN ALECSANDRESCU

VÂNĂTORUL ȘI PESCARUL ROMÂN

CE VÂNĂM ÎN OCTOMBRIEMamifere: bizam, capră neagră (exemplar de selecție), căprior (femelă),cerb comun (mascul de trofeu, mascul de selecție, femelă și vițel), cerb lo-pătar (mascul de selecție, femelă și vițel), câine enot, dihor comun, herme-lină, jder, marmotă, muflon, mistreț, nevăstuică, șacal, viezure, vulpe; dela 10.10. – cerb lopătar (mascul de trofeu); de la 15.10. – capră neagră(exemplar de trofeu); până la 15.10 – căprior (mascul)Păsări: becațină comună, becațină mică, cioară grivă, cioară grivă sudică,cioară neagră, cioară-de-semănătură, ciocârlie-de-câmp, cocoșar, coțofană,fazan, gaiță, găinușă-de-baltă, gâscă-de-vară, gâscă-de-semănătură, gâr-liță mare, graur, graur dobrogean, guguștiuc, ieruncă, lișiță, porumbel gu-lerat, porumbel-de-scorbură, potârniche, prepeliță, rață mare, rață mică,rață fluierătoare, rață-cu-cap-castaniu, rață moțată, rață pestriță, rață su-nătoare, rață lingurar, rață sulițar, rață cârâitoare, rață-cu-cap-negru,sitar-de-pădure, stăncuță, sturz-de-vâsc, sturz cântător, sturzul-viilor, tur-turică.

Ca de obicei, ne-am făcut deja„temele de casă” și am ieșit, oride câte ori timpul a permis, să

observăm deplasările stolurilor de rațe,spre și dinspre locurile de hrănire, săne obișnuim cu terenul și locurile pecare plănuim să ieșim pentru partidelenoului sezon de vânătoare la rațe. Fiecă este vorba despre o simplă baltă, unlac sau un râu, cunoașterea prealabilă

a obiceiurilor rațelor, a traseelor regu-late și poate, cu puțină șansă, și a obi-ceiurilor ieșite din tiparul zilnicdatorită cine știe cărui factor aleator cepoate schimba rutina diurnă a zbură-toarelor.

Pregătiri mult așteptateEchipamentul este pregătit, ciz-

mele șold sau combinezonul din ne-

opren au fost scoase din debara, armași muniția sunt pregătite, iar, pentrucei mai norocoși, o barcă, fie ea cît demică, poate face o mare diferență. Astaîn cazul în care nu avem șansa de a fiînsoțiți de pasionatul partener patru-ped care va fi mai mult decît încântatsă facă aporturile necesare din apa totmai rece a zilelor lui Brumărel.

Iar dacă unii dintre noi au rămasîncă sceptici în ceea ce privește ajuto-rul și efeciența folosirii atrapelor și achemătorilor de gură în vânătoarea larațe, o mare parte dintre vânători parea fi convinsă deja și folosește fără tă-gadă siluetele de plastic și chemătorileindividuale, modelate cu măiestrie dinlemn sau materiale sintetice, pentru aspori și înclina sorții de reușită în fa-voarea lor.

Tehnica și tehnologia modernă apermis fabricarea unor atrape pe câtde moderne, pe atât de reușite, atrapece merg adesea până la reproducereacelor mai mici detalii de formă și cu-loare și, mai nou și a mișcării păsărilor


Vânătoare la rațeECHIPAMENT

Atrape și chemătoripentru vânătoarea la rațeText și fotografie MAC

Sezonul de vânătoare la rațe s-a deschis de ceva timp, iarzilele tot mai reci promit adevărate provocări pentrupasionații vânătorii la baltă. Octombrie marcheazătrecerea spre vremea mai rece, iar toamna nu va întârziasă schimbe verdele frunzelor în culori arămii, desprinseparcă din curcubeul multicolor al trecutelor zile de vară.

După deschiderea vânătorii la rațeaveți ocazia de a face o surpriză plă-cută musafirilor invitați la masă carese vor bucura să guste din preparatelede sezon. Rața sălbatică a făcut întot-deauna deliciul unui prânz, iar oaspe-ții vor aprecia cu siguranță bunătățilegătite pentru masă.

Ingrediente: o rață sălbatică cură-țată și tăiată în patru, 100 ml suc acri-șor de coacăze, unt, un pahar de vinalb sec, 4-5 căței de usturoi, o lingură

de miere și de oțet balsamic, cimbru,câteva fire de rozmarin, sare și piper.

Prepararea sosului: se amestecăsucul acrișor cu mierea și se pune lafoc mic într-o crăticioară. Când dă înfiert se adaugă vinul alb și se lasă lafiert timp de 15 minute. Adăugămapoi usturoiul tocat mărunt și cim-brul, cu o lingură de oțet balsamic șilăsăm să fiarbă timp de 10 mimute.

Preparare: condimentăm rața cuamestecul de sare, piper și cimbru, o

ungem cu unt și o dăm la cuptor lacirca 200 grade Celsius, până se ru-menește uniform pe toate părțile,timp în care o ungem cu sosul acrișorgata preparat.

Servim pieptul sau pulpele pe ofafurie și adăugăm din belșug sosulacrișor rămas. Ornăm cu câteva firede rozmarin. Un pahar de vin roșu,sec-demisec, va adăuga un plus desavoare bucatelor. Poftă bună!

Rață la cuptorcu sos de coacăze și rozmarinGastronomie vânătoreascăNANA NINA

OCTOMBRIE 2013 | 21

pe care le imită. Fie că este vorba desimplele mulaje din plastic conceputepentru a fi ancorate în apă sau de multmai sofisticatele atrape ce imită mișca-rea pe apă sau în aer a suratelor lor vii,atrapele au cunoscut un progres evi-dent, proces în care ingineria și talen-tul artistic și-au unit eforturile pentrua veni în ajutorul pasionaților vânătoride pană.

Același proces de modernizare afost aplicat și în cazul chemătorilor degură individuale. De la tradiționaleletuburi meșterite din lemn, la comple-xele chemători din te miri ce fel deplastic sofisticat, cu o tehnologie carenu permite înghețarea sau blocarea,din cauza condensului, a mecanismuluice produce sunetul, chemătorile , ală-turi de atrape, fac adesea deliciul par-tidelor de vânătoare la baltă. Cesatisfacție poate fi mai mare decât reu-

șita de a întoarce din drum, cu chemă-toarea mânuită cu măiestrie, un stoltrecător de rațe sau un rățoi nehotărât,dacă să coboare sau nu pe oglinda apei,în fața standului amenajat pe mal.

Pentru o reușită deplinăToate eforturile producătorilor din

industria de profil au avut și au un sin-gur scop, acela de a simula, pe cât maimult posibil, realitatea și pentru aatrage păsările ce vor trece în zbor pedeasupra locurilor. Fie că este vorba dedetalii de formă și colorit, în cazul atra-pelor, sau de posibilitatea de a imitacât mai bine glasul suratelor aripate, încazul chemătorilor, orientarea estefoarte clară. Atenția până la cel maimic amănunt este regula de bază. Dar,oricât de perfect realizate ar fi atrapelesau chemătorile pe care le folosim, ex-periența personală în așezarea prime-

lor și în mânuirea celor din urmă,aduce nota personală și poate fi cheiasuccesului într-o zi în care, spre exem-plu, rațele nu răspund eforturilor noas-tre. O formație de atrape ce sepotri vește mai bine ochiului de apă pecare le-am instalat, o grupare ce in-spiră mai multă încredere și o modu-lație sonoră controlată cu măiestrie dincăușul palmei pus la gura chemătorii,pot face diferența. De cele mai multeori sunt mici detalii și ajustări de fi-nețe. Aici intervine experiența și de cenu și talentul personal. Pentru ca să în-vățăm aceste lucruri, este nevoie detimp și efort susținut, dar este posibil,cu răbdare și bineînțeles cu pasiune, sădeprindem adevărata artă, dacă oputem numi așa, a folosirii atrapelor șichemătorilor de gură în vânătoarea larațe. Nu este ușor, dar cu siguranțămerită!

Acest deziderat îl au mulți vâ-nători, din care motiv se amă-gesc, preferând să ia un metis

mai lesne de procurat și de înlocuitcând are neșansa să fie spintecat de„bisturiul” colțului vreunui vier maiaprig. Chiar dacă se întâmplă ca din-tre acești metiși, unii să aibă utilizăripractice în domeniu, nu vor transmiteurmașilor aptitudinile proprii. Iar pro-prietarii vor avea nevoie de multă răb-dare și antrenamente, alături de câiniiformați, în teren, în speranța că uniiîși vor egala înaintașii. De cele maimulte ori, visul se va ternina cu uneșec, fiind necesară o altă experiență,care costă timp și bani, dacă perseve-răm în adoptarea metișilor.

Din experiențele proprii, de cres-cător al câinilor hărțuitori, respectivcopoilor ardelenești (Standard FCINr. 241) aceștia sunt cei mai potrivițiplaiurilor noastre.

Recomand totuși să ne alegemcâini din rasele pure, precum ar fijagdt-terrierii sau fox-terrieri, ori air-dale-terrieri cât și copoiul alpin ori te-kelul-sârmos. Toate aceste rase daubune rezultate în urmărire și hărțuire,mai puțin iarna când, datorită taliei,nu pot escalada troienele de zăpadă,rămănând în urma vânatului.

Chiar dacă și alte rase selecționate

pot avea aptitudini și utilizări la vână-torile amintite, satisfacțiile le vomprimi de pe urma câinilor din grupahărțuitorilor de talie mare, ce pot sus-ține viteza de deplasare a vânatului șiîn condițiile zăpezilor abundente.

Copoiul ardelenesc, prin constitu-ția fizică cât și a taliei, dă randamentesuperioare în cele mai grele și acci-dentate terenuri, în care se orienteazăperfect, dând dovadă de hărnicie șipasiune vânătorească ieșită dincomun. Copoiul ardelenesc este un

câine de urmărire perseverent și pru-dent în același timp în hărțuirea vâna-tului, pe care îl semnaleazăpermanent prin glasul inconfundabil.Fiind aprig urmăritor, nu se lasă inti-midat de ripostele agresive ale urșilorsau mistreților. Pe lângă aceste apti-tudini definitorii, prin educare și an-trenamente, copoii ardelenești potdeveni excelenți urmăritori și bocitoriai vânatului căzut, imaginea de maisus fiind elocventă.

Marea lor pasiune de a urmări vâ-natul, peste șapte munți și șapte văi,le poate fi uneori fatală, dacă întâm-plător întâlnesc câini ciobănești saulupi, ce îi pot sfâșia sau dezorien-tându-se în imensitatea munților,atunci când nu primesc semnale so-nore – sunet de corn sau foc de armă.În asemenea împrejurări, pentru a-iajuta să mă regăsească, îmi impreg-nez încălțămintea cu un spray odori-zant și îi aștept la locul de pornire avânătorii, unde ne-am despărțit șiunde neapărat vor reveni.

Oricum câinele, cu cât va îninta învârstă, va acumula experiență, nu seva dezorienta întâmplător, mai ales căla asemenea vânători nu sunt singuri,fiind împreună cu cel puțin doi-treisemeni ce acționează în grup, aju-tându-se reciproc.


Câini de vânătoareDIN TEREN

Câinele vânătoruluide mistrețiText și fotografie WALTER DROLL

Aproape toți împătimiții vânătorilor de mistreți îșidoresc, măcar odată în viață, să aibă sau să formeze un câine care să urmărească numai vânatul negru - urssau mistreț și să fie indiferent față de orice alt vânat întâlnit în pădure.

Am tot căutat, scotocind pre-zentul printre noi, vânătorii deastăzi care să fie capabili de

idei și fapte aproape de superlativulperfecțiune. Și nu m-am înșelat…,greu, greu de găsit!

De la inutilul vorbelor, la utilulfaptelor, prin hobby-ul ales

Pare că perfecțiunea și convinge-rile sănătoase fac parte, ca și legile vâ-nătorești de altă dată, dintr-un tablouistoric, care mai degrabă aduce elogiitrecutului. Dar de ce trebuie să facem

ce facem și să tot comparăm prezentulcu trecutul ? Până și poveștile vânăto-rești de pe vremea lui M. Sadoveanuși Ionel Pop sunt mai plăcute și au altfarmec. Desigur am putea spune căaceste personaje, deosebit de cunos-cute vânătorului documentat, au avutprivilegiul de a parcurge perioadele deargint și de aur ale cinegeticii româ-nești. Oare noi mai putem aspira laceva la fel de bun? Între filozofia ver-bală și practica de zi cu zi s-a produso mare ruptură cu consecințele vizibileastăzi.

Și tot astăzi am ajuns să ne punemîntrebarea: încotro mergem?

Vânat din ce în ce mai puțin, păduriașijderea, iar legile vânătorești maimult motiv de gâlceavă decât de pro-gres. Tu, cel care crezi în hobby-ul ales,ai cântărit la ceas de liniște, cu ochiiminții, cugetând asupra valorilor caremai pot fi create? Oare vor birui con-vingerile tale și vei alege principiul con-tinuității? Acolo, la vânătoare sau laumbra deasă și răcoroasă a unui secu-lar obosit de vremuri, poți să-ți asculțigândul și să-ți modelezi răspunsul!

Dar nu uita! Pornește de la fapteleînaintașilor noștri, care au creat ofaună bogată și sănătoasă, în zeci șizeci de ani de trudă, însă cu folos șicaută să ajungi să hărțuiești obosealainacțiunii de astăzi. Cu siguranță sepoate, și ceva mai poate fi schimbat înbine!

Cât mai aproape de adevărAcum gândim la nivelul organiză-

rii administrative de astăzi, dar mâine,la nivelul regiunilor, oare ce lucruri noivor aduce și cum se vor reflecta acesteaîn hobby-ul nostru, vânătoarea? Ce in-terese care acum poate mocnesc, iarmâine vor răsări, și ce surprize noi nevor aduce? Ce imagine nouă va căpăta,ca dimensiune, fondul cinegetic? Câtde mult vor rezista tradițiile? Suntemcu toții capabili să le păstrăm, și cum?

Prin programe antrenante, dura-bile, se poate evita o altă întrebare: vâ-nătorul, este el o prezență utilă sauinutilă? Tradiția internațională și par-ticiparea activă a fiecăruia dintre noi,poate elimina incertitudinea. Este totmai puțin loc pentru cei care mimeazăatât inițiativa, cît și ideea de lucru binefăcut. Radiografia (imaginară desi -gur!) evidențiază o letargie inexplica-bilă care s-a instalat printre membriiasociațiilor vânătorești, un fel de obo-seală, poate nejustificată, specifică de-altfel zilelor noastre, în care fiecareașteaptă să apară altcineva care să ini-țieze ceva, spiritul de colectivitate fiindparcă pierdut, nimeni nu știe pe unde.Oare ce forme și metode trebuiesc re-luate din experiența anterioară pozi-tivă, astfel ca fiecare dintre noi,vânătorii, să ajungem să redăm hobby-ului ales acea valoare respectată, deetichetă nobilă, de neștirbire a valori-lor cinegetice, de mândrie ca buni cu-noscători ai naturii, faunei acesteia șide protectori ai ei. Vânătoarea și vână-torii trebuie să rămână un segment alunei activități complexe a societății,care să transmită distincție, profesio-nalism și respect celor din jur!

OCTOMBRIE 2013 | 23

Puncte de vedere OPINIE

Despre vânătoareși vânători (III)Text și fotografie CONSTANTIN RĂDAN

Ca și omul, bogăția fondului de vânătoare poateîmbătrâni frumos sau dimpotrivă, urât. Când vorbimdespre NATURĂ ne gândim desigur și la puterea eiclocotitoare, atât în străfunduri cât și la suprafață.Fondul cinegetic ar pute fi descris printr-o expresie carecuprinde totul: natura, fauna, intervenția omului. Este cao filozofie a valorii. A valorii create ATUNCI, existenteACUM, și care trebuie să reziste și MÂINE!

L a început l-am ținut numai încasă unde, când a intrat pen-tru prima dată, s-a dus direct

la o blană de vulpe întinsă pe podea,ignorând total prezența alor mei.Apoi, zi de zi, l-am luat cu mine la ser-viciu, în mașină, sau prin oraș, peunde ne purtau treburile cotidiene.Era prezent, ascultător și nu crea niciun fel de probleme. Era pur și simplumulțumit că îmi era alături.

L-am scos la vânătoare pentruprima dată când avea patru luni și ju-mătate. Era februarie și vânătoareaera, pe atunci, în 2000, încă deschisăla fazani. Am rămas uimit la primularet, fără să fi făcut cu el vre-o in-struire sau antrenament, urmat de unaport stângaci, cu poticneli, dar cu oambiție și dăruire ce nu se pot uita.

Am ieșit apoi la rațe, înainte demijlocul lui martie, la vremea aceeasezonul era încă deschis și permiteaieșiri la baltă ce nu se vor șterge vreo-dată din amintire. De data asta eramînsoțiți și de alti câini de vânătoare,antrenați și experimentați pentru

aportul din apă. A privit la începuttimid apa, dar instictul a învins. A in-trat în apă și, imitând partenerii pa-trupezi cu experiență, a adus primarață pe mal. Instictul și pasiunea pen-tru vânat și vânătoare s-au dovedit afi mai puternice decât frigul de afarăși răceala apei.

Au urmat zile de primăvară și pri-mele antrenamente după carte, în spe-cial pentru aportul din apă. Vara atrecut și s-a deschis din nou sezonul lavânătoare. Am mers la prepelițe, apoila potârnichi și fazani și din nou larațe. Nici iepurii nu mai erau o necu-noscută, iar nasul excelent și pasiuneapentru aport au făcut deliciul zilelorpetrecute alături de Rick la vânătoare.

În rest era prietenos, protectorfață de toți ai familiei și avea un de-osebit simț al proprietății. Adesea, laguguștiuci, îmi aducea și piesele cole-gilor și nu părea tocmai mulțumit cătrebuia să le returneze celor ce le do-bândiseră.

Îl luam cu mine la serviciu și ade-sea pleca singur pe stradă. Cunoștea

centrul Bucureștiului și nu o dată amprimit telefoane de la prieteni cum căRick este pe la CEC, pe Calea Victorieisau pe Lipscani. Se ferea de pericole,el știe cum, și se întorcea întotdeaunaînapoi după turul de oraș de la oreledimineții.

Cunoscut și îndrăgit de priteni șicolegi, era pasionat de vânătoare șiavea un instinct nativ pentru vânat,animat permanent de o energie ine-puizabilă când ieșeam pe teren. Niciciulinii și nici zăpada înghețată nu-iputeau stăvili pasiunea pentru vână-toare.

În septembrie am ieșit cu el la pre-pelițe. Deși avea povara celor aproape14 ani, s-a bucurat pentru ocazia de afi din nou alături de noi la vânătoare.Ne-a părăsit în liniște, pe 6 septem-brie, la o săptămînă după ultima ie-șire la prepelițe, într-o zi de toamnăcu soare blând și darnic, mulțumitparcă pentru că avusese șansa de amai ieși odată pe câmpurile cu vânatpe care le știa atât de bine…

Adio Rick, adio prieten drag!

Rick - o poveste de sufletText și fotografie GHEORGHE TAPALAN


CHINOLOGIE

L-am luat de la un prieten vânător când aveanumai două luni, pe 1 octombrie 1999, și aveasă fie alături de noi timp de 14 ani. Părințiierau o femelă de brac german cu păr scurt, iartatăl un brac german cu păr sârmos. Nu arăta cineștie ce, dar avea ceva aparte…

Un astfel de câine de mistreți, pecare nu trebuie să-l interesezealte specii de vânat decât even-

tual ursul, nu se formează ușor și niciîntâmplător. Ori se împușcă multvânat negru în fața lui, ori este formatși antrenat sistematic, pentru începutîn țarcuri de mistreți.

Avantajele oferite de țarc sunt ex-traordinare. Câinele este pus practic însituația de a lucra precum în libertate,dar exclusiv pe mistreți, sub directa su-praveghere a vânătorului, care îl ob-servă și îl poate stimula (educa) însensul dorit. Când educarea în țarc iasfârșit, câinele este pasionat de mistrețiși știe deja să lupte cu aceștia.

Desăvârșirea dresajului are loc însăîn libertate, odată cu reușita împușcăriiprimelor exemplare în fața câinelui ini-țiat în țarc.

Bine dresat, un câine de mistreți nuderanjează aproape deloc, prin căutareși lucru în teren, alte specii de vânat.Iar dacă o face, o face în măsură multmai mică decât gonacii.

Ce ne facem însă cu legea?Ne referim la Legea 205/2004 a

protecției animalelor, care calificădrept infracțiune, pedepsită cu închi-soare de la 6 luni până la 3 ani sau cuamendă penală, folosirea de animale viipentru dresajul animalelor (art. 23 alin.2 lit. c și lit. e). Bine că nu sunt sanc-ționate la fel și probele de lucru cucâini de vânătoare hărțuitori, observațiși punctați după cum știu să găsească,să semnaleze și să urmărească mistre-țul sau mistreți în țarcuri. Fiindcă nuse poate susține că o astfel de probăde lucru ar fi similară „organizării delupte între animale sau cu animale” ori„pentru a controla agresivitatea câini-lor”, fapte pedepsite asemenea (potri-vit art. 23, alin 2 lit. d și e).

Problema formării câinilor de mis-treți mai înainte de ai scoate în teren,în scopul evitării deranjului altor specii

de interes vânătoresc, nu se oprește lagranițele României. Ea s-a născutdintr-o prevedere europeană a legii re-feritoare la bunăstarea animalelor,care, ca multe altele, este exagerată șicontraproductivă.

Puțină istorieUn grup de oameni de știință, con-

duși de un profesor de la Colegiul Ve-terinar din Hanovra, a cercetat aceastăchestiune și a demonstrat că nu existăstres nici pentru mistreți și nici pentrucâini în astfel de situații de dresaj aiacestora din urmă în țarcuri.

Cercetările au fost întreprinse înperioada 28.07-02.12.2017, pe 17 mis-treți parcați în 5 țarcuri diferite, cu 60de câini de rase diferite.

Pe parcursul cercetărilor au fost in-troduși în țarcuri câini izolați saugrupe de până la 6 câini. Apoi s-aufăcut observații sistematice și s-au rea-lizat înregistrării video, pentru a puteaanaliza detaliat comportamentul mis-treților, măsurându-se în paralel valoa-rea cortizonului din saliva acestora, înscopul unor concluzii de necontestat înprivința nivelului lor de stres. În cazulfiecărui mistreț s-a întocmit, în plus, oetogramă.

Concluziile la care au ajuns cerce-tătorii sunt edificatoare pentru clarifi-carea problemei aflate în dezbatere.Nu există nici un fel de stres pentrumistreți, în astfel de situații. Deci me-toda formării câinilor de mistreți înțarcuri nu are nici o relevanță juridicăprivind vreo pretinsă încălcare a bu-năstării animalelor. Din contră, țarcu-rile de mistreți pot avea contribuțieimportantă în activitatea de protecțiea altor animale din libertate, care nuvor fi deranjate decât întâmplător decâinii de mistreți.

De altfel, concluziile cercetătorilorgermani nu au făcut altceva decât săconfirme intuițiile practicienilor noștri,care au observat cu atenția cuvenită

atât comportamentul câinilor în for-mare, cât și al mistreților.

ComportamentVierii se comportă liniștit, chiar în

fața grupului de câini. Doar în numărmai mare de 3-4 și numai în cazul câi-nilor agresivi, se înfurie. Altfel, pare în-viorat și satisfăcut de jocul la careparticipă și de temerea pe care o im-pune câinilor. La introducerea acestoraîn țarc, vine cu interes spre ei, motivatde scoaterea lui din monotonia zilelorcare se scurg într-un spațiu care-i limi-tează posibilitățile de mișcare.

Scroafele sterpe și cele cu purcei depeste 4-6 luni se comporta asemeneavierilor în prezența unui câine sau unuigrup redus, de 2-3 câini de talie nor-mală.

Doar în cazul introducerii unuigrup mai mare de câini, a unor câinide talie mare sau a unor câini agresivi,adoptă un comportament de evitare șiretragere într-un loc convenabil pentruapărare fără stres.

Nu același lucru putem afirma înlegătură cu comportamentul scroafelorcu purcei vărgați (sub 4 luni). Instinc-tul matern le determină să-și apereagresiv progenitura, pusă în pericolchiar de câinii de talie mijlocie. Astfelde scroafe atacă și urmăresc pe dis-tanțe mari câinii (15-30 m), iar dacăaceștia sunt mai mulți și agresivi oobosesc repede și o stresează.

Concluziile noastre, bazate pe ob-servații și intuiție, sunt similare cerce-tătorilor germani. Exceptând cazulscroafelor cu purceii sub 4-6 luni, carenu pot fi folosite pentru formarea câi-nilor de mistreți.

Dar legea este lege și se impune afi respectată. Până la clarificarea pro-blemei aflate în dezbatere probabil lanivel european, trebuie să renunțăm laideea formării câinilor de mistreți înțarcuri. Și la probele de lucru cu câinide mistreți!

OCTOMBRIE 2013 | 25

LEX REXRubrica juristului

Formarea câinilorde mistreți în țarcuriN. ȘELARU

Câinii foarte buni de mistreți sunt rari. Ei pot fi de diferite rase, metiși sau pur șisimplu maidanezi, care au însă câteva calități comune: știu să găsească mistreții,uneori în timp record, să le semnalizeze prezența prin lătrat continuu, cu pauze cât maiscurte și, după punerea lor în mișcare, să-i urmărească cu voce tare, de obiceischimbată, de dorit fără întrerupere. Dacă reușesc să-i și oprească și să le distragăatenția prin hărțuire perseverentă, dovedesc o calitate în plus. Mai ales dacă reușesc să evite surprinderea și rănirea lor de către mistreți.

Îmbolnăvirile de rabie se realizeazăcel mai frecvent prin mușcareaanimalelor sănătoase de către cele

bolnave, mai rar prin depunerea saliveivirulente pe rănile sângerânde, indife-rent de mărimea lor. Animalele afec-tate elimină virusul rabic prin salivă,cu 10-12 zile înainte de exteriorizareaformelor de boală.

Toate vietățile sălbatice bolnave derabie au în comun pierderea instinctu-lui de conservare, tendința de a atacaanimalele din jur, inclusiv omul, pără-sirea habitatului natural și deplasareaspre locurile cu zgomot și cu circulațiedin așezările umane și din zonele depășunare ale animalelor domestice,fiind atrase de lătratul câinilor.

Sursele de infestare cu rabie a vâ-natului o constituie carnasierele do-

mestice – câinele și pisica domestică,iar dintre cele sălbatice, vulpea, careare tendința de a ataca prin surprin-dere animalele din jur și de a se con-frunta cu vietăți de talie mare –căpriori, lupi, cai, etc.

Acțiunile de limitare a extinderiiturbării la animalele din natură, ca șila cele din așezările umane, includ mă-suri susținute cu caracter defensiv șiofensiv.

Măsurile defensive cuprind, întrealtele, vaccinarea anuală a câinilor dinlocalități, a celor de la stâni și de la ci-rezile de vite, de la cantoanele silvice,inclusiv a câinilor de vânătoare. Totaici este inclusă și informarea popula-ției din localitățile în vecinătatea că-rora s-a diagnosticat rabia la vânat,despre comportamentul animalelor

bolnave și în special despre pierdereainstictului de conservare și de agresarenejustificată a omului și a animalelordomestice de către aimalele sălbaticeinfectate de rabie.

Măsurile ofensive includ măsuride combatere a câinilor și pisicilor hoi-nare din terenurile de vânătoare și re-ducerea susținută a populațiilor devulpi și a speciilor receptive din zonaîn care s-a confirmat turbarea. Demare importanță este vaccinarea anti-rabică pe cale orală a vulpilor, a cîini-lor enoți și a șacalilor, acțiunedesfășurată de personalul de pază a te-renului de vânătoare, sub coordonareaserviciului veterinar județean.

Vaccinarea pe cale orală a vânatu-lui se efectuează în lunile cu sol înghe-țat sau acoperit de zăpadă, după unrecensământ atent al vizuinilor folositede vulpi și a locurilor de adăpostire aaltor carnivore sălbatice. Cu 4-5 zile înainte de administrarea vaccinului sevor depune în teren, în locurile și petraseele frecventate de carnasierelesălbatice, momeli de hrană – resturi deabator, furaje granulate, jumări. Con-sumul acestora oferă date despre pre-zența și, cu aproximație, numărulcarnivorelor existente.

Vaccinul se administrează în terenîn a doua jumătate a zilei, în dozeduble față de efectivul de carnivore es-timat și sub supravegherea directă aunui cadru veterinar. A doua zi se re-petă administrarea vaccinului, tot îndoze duble, în care se includ și cele ne-consumate, menținându-se toate înteren până la terminarea materialuluidepus (3-4 zile). Vaccinările pe caleorală la carnasierele sălbatice se repetădupă un interval de 30 de zile, tot îndoze duble, timp de 2-3 zile consecu-tiv. Administrarea vaccinului în terense poate face și cu avionul, a dat rezul-tate satisfăcătoare în alte țări, dar estemult mai costisitoare dat fiind numărulmare de doze necesare și costul ridicatal transportului. Administrarea ma-nuală a vaccinului antirabic în lunilede iarnă este mult mai sigură decâtprin dispersarea acestuia din avion.

Acțiunile defensive și ofensive decombatere a rabiei la vânat pot limitaîn viitor apariția și prezența bolii în na-tură.


Sfatul veterinaruluiPRIM-AJUTOR

Acțiuni de limitare a turbăriiîn terenurile de vânătoareDR. VADIM NESTEROV, DR. IULIU HAGER

Turbarea sau rabia este o boală virotică infecțioasănetratabilă după apariția semnelor de boală, careafectează teoretic toate mamiferele domestice șisălbatice, inclusiv omul. La păsările domestice boala afost constatată accidental, iar la cele sălbatice numai încondiții de captivitate.

OCTOMBRIE 2013 | 27

Pentru a putea să fie utilizată cusucces, planta în sine trebuie săîndeplinească anumite condiții.

Se folosesc doar florile de galbenele și,mai ales, doar florile care au o culoaregalben – aurie, deoarece acestea auconcentrația optimă de principii ac-tive. Cele de culoare alb – galbenă auprea puține elemente active, iar celede culoare portocalie conțin principiiactive mai puțin eficiente fiind degra-date de trecerea timpului.

Este recomandat să culegem gălbe-nelele doar între lunile mai și iulie șiculesul să se facă doar după ora 18.Aceasta deoarece gălbenelele au unciclu de viață care începe în luna martieși ajung la maturitate între lunile maiși iulie, în funcție de condițiile climaticși de solul în care a crescut planta.

De ce este recomandat să le cule-gem după ora 18? Lumina solară in-fluențează stabilitatea uleiurilorvola tile din interiorul florilor de găl-benele, putând să distrugă moleculeleacestora în doar câteva zeci de mi-nute. Prin urmare, dacă sunt culeseatunci când lumina soarelui nu maiare intensitatea din timpul zilei, ule-iurile volatile nu suferă modificări iarplanta poate oferi întregul potențialcu care a fost înzestrată.

Se pot folosi două părți ale plan-tei: florile și tulpinile. De regulă se fo-losesc florile de gălbenele, daradăugarea unei cantități controlate detulpini de gălbenele poate spori con-siderabil, spre exemplu, efectul anti-hemoragic și cicatrizant al acesteiplante. Dacă însă cantitatea de tul-

pină de gălbenele este prea mare, sepoate diminua efectul analgezic alpreparatului din gălbenele. De ase-mena, efectul antibacterian nu se ma-nifestă dacă se folosesc doar tulpinilede gălbenele, deoarece principiile ac-tive care acționează împotriva bacte-riilor se află în florile gălbenelelor.

Recunoscute pentru frumoasa cu-loare galbenă a florilor, gălbenelelepot oferi numeroase beneficii și pot fifolosite atât pentru uz intern cât și ex-tern, sub diferite forme, cum sunt pul-berea, infuzia, tinctura, uleiul sauunguentul de gălbenele.

Pentru uz intern, preparatele dingălbenele pot fi folosite în gastrite hi-peracide, ulcer gastric, ulcer duodenal,colecistită, inflamații ale colo nului, etc.Pentru uz extern, compresele și ungu-entul din gălbenele pot ajuta la ame-liorarea efectelor cauzate de arsuri șidegerături, în acnee, negi sau derma-tite.

În oricare dintre situații este reco-mandată însă vizita la medic și folosi-rea preparatelor din gălbenele numaila recomandarea acestuia. Este foarteușor să confundăm simptomele sauaspectul unor afecțiuni și de aceeaopinia medicului specialist este ne-apărat necesară și se impune ca o mă-sură de siguranță.

Plante tămăduitoare FLORA

GălbeneleleCALENDULA OFFICINALISDOCTOR PLANT

Gălbenelele sunt plante anuale, rar bienale, cresc pânăla o înălțime de 40-80 cm, bogat ramificate, cu mirosbalsamic puternic. Gălbenelele pot fi cultivate ușor și seîntâlnesc pretutindeni în țara noastră, fără a aveaprobleme de climă sau de sol. Gălbenelele fac parte dinfamilia compozitelor.


noutăți de prin magazine

Camerele de luat vederi FLIR – a vedea natura cu alți ochi

Cizmele Eiger Neo-Zone

ARROW INTERNATIONAL

ARROW INTERNATIONAL

Camerele de luat vederi termice evi-dențiză diferențele mici de temperatură,făcându-le extrem de vizibile. Pe bazaacestor diferențe de temperatură secreează o imagine clară. În plus, con-trastul termic detectat este extrem degreu de mascat, ceea ce însemnă că, petimp de zi, veți vedea în mod clar ani-malele ascunse, camuflajul lor naturalnemaifiind un avantaj.

Comparativ, intensificatorul de ima -gine, tehnologie I2, amplifică de mii deori cantități mici de lumină, astfel încâtobiectele pot fi văzute și pe timp denoapte. Intensificatorul de imagine arenevoie de o sursă slabă de lumină am-bientală - lumina stelelor este suficientăpentru obținerea unei imagini într-onoapte senină, dar anumite condiții,cum ar fi cerul acoperit de nori grei, potlimita eficiența acestuia. Pe de altă

parte, preamultă luminăpoate afecta nega-tiv sistemul și reduceeficacitatea acestuia.

Camerele de luat vederitermice FLIR oferă beneficii sub-stanțiale deoarece, bazându-se pedetectarea energiei termice, nu au ne-voie de lumină pentru a produce imagini clare în condiții de luminozitatescăzută. Sunt ușor de utilizat, grație bu-toanelor exterioare, sunt portabile și ro-buste, extrem de compacte și foarteușoare, sunt echipate cu un zoom digital2X, iar seria FLIR TS produce imagini ter-mice cu rezoluție 320 x 240 pixeli.

Camerele se alimentează cu 4 acu-mulatori AA NiMH sau baterii AA Alca-line Li-Ion, ce pot asigura până la 5 orede funcționare.

ARROW INTERNATIONAL

Led Lenser X7R

Cizmele Eiger sunt confecționatemanual din cauciuc natural, au o linieelegantă și sunt proiectate și realizatespecial pentru condiții de vreme rece

Sunt căptușite cu neopren de 3,5 mm grosime și au întărituri pentruprotecție și stabilitate. Pentru confort,au prevăzut un clin impermeabil, cucurea pentru ajustare, iar branțul in-terior este detașabil.

Talpa are o striație special conce-pută pentru a oferi o aderență exce-lentă. Cizmele sunt disponibile îngama de mărimi 40-46.

LED LENSER® X7R este olanternă cu acumulatori, având unsistem inovator de încărcare. Douălentile reflector sincronizate con-feră lămpii un aspect care sur-prinde prin formă și impresioneazăprin tehnica inovatoare. Puteți fo-caliza obținând un flux luminos de

până la 500 lumeni, treptat, sau puteți ilumina zona învecinată până în 45metri, în mod circular și omogen. Unul din cele mai importante brevete LedLenser este reprezentat de stația de încărcare, care oferă o impresionantăsenzație tehnică. Lanterna pur și simplu „plutește” în stația de încărcare.

Comparativ cu numeroasele modele de lanterne tradiționale cu acumu-lator, la X7R acumulatorii nu trebuie scoși. Fișele de încărcare clasice, puținfiabile, au lăsat locul contactelor magnetice fără uzură.

Setul de livrare cuprinde: acumulator Li-Ion, Floating Charge System cusuport de încărcare pentru montarea pe perete, curea pentru mână, sistemde prindere Intelligent Clip. Greutatea lanternei este de 420 g, distanța deiluminare poate ajunge până la 350 m, iar durata de iluminare continuă estede până la 10 ore.

PESCUITAlchimia nadelor 29

Pescuit la crap 30Năluci de reacție 32Pescuit staționar 34

Jig Woblerul 36Răpitorii toamnei 38

Foto

: ALI

N-C

OD

RU

MA

NU

octombrie

OCTOMBRIE 2013 | 29

Vremea de toamnă începe să se instaleze, luând locul„verii indiene”, de tranziție, de care am beneficiat înseptembrie.

Condițiile de pescuit sunt încă bune, atât vremea, cât și condițiilehidrologice, permițând pescuitul staționar sau la răpitori, de pe mal saudin barcă.

Peștii se hrănesc intens, pregătindu- se pentru sezonul rece.Delta rămâne, în continuare, atracția pasionaților, în special a celor

care caută știuca, șalăul, avatul sau bibanul, dar nu-i va dezamăgi nicipe cei care merg după crap sau somn.

Peste apele de munte s-a lăsat liniștea mult așteptată, necesarăsalmonidelor pentru perpetuarea speciei, pescuitul fiind interzis începândcu 15 septembrie. Vă reamintim că pescuitul lipanului a fost interzis petoată durata anului.

CE PESCUIM ÎN OCTOMBRIE

Binecunoscuta pistă de concursamenajată pe lacul de acumu-lare Vârșolț a găzduit, conco-

mitent, finalele categoriilor tinere șipe cea a senioarelor. Dimensiunilepistei, omogenitatea standurilor, di-versitatea și abudența faunei piscicoleși, nu în ultimul rând, profesionalis-mul și pasiunea organizatorilor localiau cosolidat renumele acestui bazinpiscicol, care a găzduit în acest an 6finale de campionat și va primi și vi-zita concurenților din categoriaECHIPE – CLUBURI – ASOCIAȚII, în27 – 29 septembrie.

Desfășurate pe o vreme canicu-lară, într-o tehnică de viteză, la plăti-cuțe, finalele au desemnaturmă toarele podiumuri:

TINERET – U 18 - fete:1. Antal Timea – APS Rika Baraolt2. Nițu Lavinia – AJVPS Brăila3. Covacs Betina – AVPS Târnava

Mare Odorheiu Secuiesc TINERET – U 18 - băieți1. Mărginean Mihai – AJPS Cluj2. Morozan Vlad – AJVPS Maramureș3. Orosz Ervin – AVPS Miercurea

Ciuc

SPERANȚE – U 23 - fete1. Bașturea Oana – AJVPS Brăila 2. Farkaș Lavinia – AJVPS Sălaj 3. Oltean Andreea – AVPS Potaissa

Turda

SENIOARE1. Kiss Cătălina – AJVPS Timiș 2. Ispas Veronica – AJVPS Sălaj 3. Maluțan Cristina – AJPS Brașov

Finala categoriei SPERANȚE – U23 – băieți s-a desfășurat în locali-tatea Sard, lângă Alba Iulia.

Bazinul, de dimensiuni medii, darintens populat cu pești din foartemulte specii, în special exemplaremari, crap, amur și chiar somn, afăcut ca derularea concursului să fiemarcată de răsturnări spectaculoasede situație. Astfel, Dan Mateescu –AVPS Acvila București, cu un specta-culos loc 1 în prima manșă – 68 kg! –nu a reușit să prindă podiumul, cares-a prezentat astfel:1. Pop Paul – AVP SILVA

MARPOD Sibiu2. Poiană Doru – AVP SILVA

MARPOD Sibiu 3. Găvan Alexandru – AVP SILVA

MARPOD Sibiu

Finalele s-au desfășurat în deplinăsportivitate, cu respectarea riguroasăa regulamentelor interne și internațio-nale.

COMPETI}II


Pescuit sportiv staționar -finale pe categoriiCAMPIONATUL DE PESCUIT SPORTIV AL A.G.V.P.S.Text și fotografie MUGUREL IONESCU

În perioada 8 – 11 august, A.J.V.P.S. Sălaj a fost gazda finalelor de pescuit sportiv sta-ționar al A.G.V.P.S. din România la categoriile TINERET – U 18 – fete și băieți, SPE-RANȚE – U 23 – fete și SENIOARE. Finala categoriei SPERANȚE – U 23 – băieți s-adesfășurat în perioada 22 – 24 august, găzduită de A.J.V.P.S. ALBA.

La ordinea zilei

L a prima vedere, o discuție des-pre prepararea nadelor, la în-ceput de secol XXI, în epoca

dezvoltării cercetării și tehnologiilor,pare desuetă. Zeci de firme au finan-țat și au extins cercetarea, coordonatăde consilieri spe cia lizați, campionimondiali de renume, și au diversificatproducția de nade, pentru toate spe-ciile de pești, inclusiv pentru diferitedimensiuni ale acestora. Prafuri cu di-ferite granulometrii, aditivi lichizi sau

solizi, dipuri, pelete, boiliesuri,arome, au invadat piețele de profil.Dar tocmai aici apar capcanele!

Cum determinăm compatibilitateaîntre diversele produse oferite de pro-ducători? Dar proporțiile pentru com-poziția ideală? Îmi amintesc remarcafăcută de dl. Benzar - senior, cândBenzar - junior a gafat într-un con-curs: „Și ciocolata e bună, și ceapa ebună, dar ciocolată cu ceapă numerge!”

Fără a avea pretenția de a ne ri-dica la nivelul știițific atins de cerce-tarea desfășurată în acest domeniu,vom încerca să sistematizăm câtevanoțiuni de bază, utile în pregătireapartidelor noastre de pescuit.

InițiereSe cunoaște importanța, pentru

succesul unei partide de pescuit, deagrement sau în competiții, a atrageriipeștilor și a menținerii acestora înzona în care pescuim. Majoritateapeștilor pașnici se hrănesc pe substrat,unde găsesc elementele nutritive înmâl, sedimente sau rădăcini ale plan-telor submerse. Câteodată se hrănescîntre ape, când adâncimea acestoraeste mare și, atât temperatura scă-zută, cât și presiunea ridicată, nu re-prezintă condiții ideale pentruhrănire. Foarte rar și doar puține spe-cii se hrănesc la suprafață. Astfel nevom referi, cu predilecție, la nadele„de fund”, care ajung și lucrează pe substrat.

Cei mai mari campioni folosescnade relativ simple, valabile înaproape tipurile de ape și pentru dife-rite specii de pești. Ei au ajuns la con-cluzia că raportul optim întreeficacitate și simplitate constă într-unamestec care să aibă caracteristiciledorite, dar obținut din cât mai puținecomponente.

În articolele care vor urma, văvom ajuta să cunoașteți, în primulrând, caracteristicile principale ale di-verselor produse, pentru a le asociape cele compatibile și a elimina oricesurplus. Fără aceste cunoștințe debază, strict necesare, putem rata opartidă de pescuit, chiar dacă aceastaa fost perfect pregătită în celelalte pri-vințe.

ATELIER

OCTOMBRIE 2013 | 31

Alchimia nadelorText și fotografie MUGUREL IONESCU

Nade și momeli

Nada este un subiect care suscită permanent interesulpescarilor. Prepararea unei nade este o operațiune foartesimplă dar, în același timp, extrem de complicată. Eaadaugă puțină magie pescuitului, făcându-ne să căutămpermanent acel mic detaliu care poate face diferența.


Pescuit la crapTEHNIC~

Pornind de la articolul scris în numărul anterior, în care v-am prezentat tehnica depescuit ce vă permite să vă sporiți numărul trăsăturilor în sesiunile scurte de pescuit, îlvoi ruga pe Alin Ștef, unul dintre colaboratorii mei, să vă prezinte tehnica pe care afolosit-o pentru a prinde pești mari într-o sesiune scurtă de pescuit, de 24 de ore.

Crapi mari în sesiuni scurtede pescuitText și fotografie MIRCEA GHERAN

La începutul lunii septembrie, am efectuat opartidă de pescuit de 24 de ore pe lacul Floarea

Popeștiului. Vrând să păcălesc crapii mari ai bălțiiîntr-un interval de timp atât de scurt, m-am sfătuit șicu Mircea în legătură cu tacticile și tehnicile depescuit care crede el că vor da roade.–Alin Ștef

R eamintindu-i că pe acest lacexistă și o populație semnifi-cativă de ciortan între 1 și 4

kg, am fost de comun acord să nu iaucu mine boilies-uri solubile, care ar fiputut atrage peștele mic pe patul denadă pe care urma să-l fac. Totodată,pentru a-mi spori șansele de a aducecrapi „over 10”, pe saltea, am ales săpescuiesc cu boilies Fishmeal Bela-chan, o aromă ce a devenit una dintrepreferatele peștilor pe care-i vizam.

Nade și monturiAjuns pe Floarea Popeștiului, pri-

mul lucru pe care l-am făcut a fost sănădesc cu unul dintre cele trei kilo-grame de boilies-uri tari Belachan pecare le aveam. Urma să întrețin patulde nadă în funcție de trăsăturile pecare le aveam, cu una-două mâini deboilies-uri, o dată la o oră și jumătate-două.

Ca și monturi, hotărăsc să pescu-iesc cu două KD Rig-uri ce sunt pre-zentate ca niște monturi pentru peștemare, datorită distanței mari dintreboilies și cârlig, dar și cu două mon-turi atât pentru snowman, cât și pen-tru două pop-up-uri. Am ales săpescuiesc și cu pop-up-uri și pentru că,pe fundul lacului, mai există porțiuni

cu mâl nu foarte adânc, dar și pentrucă acestea mi-au câștigat încrederea,reușind să facă diferența deseori întreo partidă de pescuit reușită și un po-sibil eșec.

Trăsături contra cronometruReușesc să am trăsături destul de

repede, semn că peștii începuserădeja să-și facă simțită prezența pepatul de nadă. Până seara, folosesc șipasta solubilă cu aromă de Belachan

pe plumb, urmând să renunț la ea înfavoarea săculeților solubili cu douăboilies-uri tari de 20 mm.

Mențin ritmul de nădire pe care-lstabilisem de la începutul partidei șiscot ciortani unul după altul, semn căpeștii, indiferent de greutatea lor, nupot refuza o nadă de bună calitate.

Așa cum mă așteptam, noaptea seprezintă pe salteaua de primire și pe-știi mari ai bălții, aceștia preferândmonturile cu snowman format dintr-un boilies tare de 14 mm Belachan șiun pop-up de 10 mm cu aromă de Be-lachan.

Încă regret faptul că nu am pututsă rămân pe baltă mai mult de 24 deore, deoarece greutatea medie a peș-tilor prinși a continuat să creascăodată cu trecerea timpului.

Dar, așa cum am mai spus, iată căprintr-o tactică gândită în mod corectși menținută consecvent pe întreagadurată a sesiunii de pescuit, folosindo nadă calitativă și bogată din punctde vedere nutrițional, se pot prindepești mari și în perioade scurte detimp. Nu-mi rămâne decât să vă sfă-tuiesc să încercați această tactică sim-plă de pescuit, care vă va aduce, cusiguranță, peștii vizați pe saltelele deprimire.

PUBLICITATE

Nălucile din această clasă de-plasează un volum mai marede apă, emit o serie de sti-

muli mai puternici decât alte artifi-ciale și prin acest comportament, să-ispunem „agresiv”, determină o reacțiedin partea peștilor răpitori, care nuatacă „de foame”, ci răspund cumulu-lui de stimuli respectivi.

Reacție în… lanțCare sunt principalele categorii de

năluci de reacție? Un răspuns prinomisiune ar elimina din start tot ceeace înseamnă nălucile suple, din plasticmoale sau „latente”, care au o prezen-tare mai discretă în apă. Un răspunsdirect înglobează tot ceea ce în-seamnă: linguri rotative, oscilante,

spinnerbait-uri, năluci de suprafațăgen pencil bait sau popper, crankbait-uri, swimbait-uri, jerkbait-uri și așamai departe. Năluci cu corp dur în ge-neral, care provoacă turbulențe în apăsau la suprafața acesteia.

Când pescuim cu nălucile de reacție?

În pescuitul răpitorilor și mai alesal știucii, inspirația face jocurile, însăexistă și un minim ghid de cum și cesă utilizăm în funcție de sezon, tem-peratura apei, condițiile acvatice (pre-zența sau absența vegetației) precumși gradul de activitate a știucii. Ca re-gulă de bază, viteza recuperării și am-plitudinea mișcărilor trebuie adaptateținând cont viteza de reacție a știucii.

De aceea, în perioadele reci șifoarte reci, nu o să recuperăm o lin-gură oscilantă în viteza a cincea prinapă, ci o să folosim o nălucă potrivităcondițiilor, care poate rămâne în zonade atac a știucii chiar nemișcată, peloc, iar în acest caz, nălucile „suspen-ding” sunt prima alegere, fie că vor-bim de crankbait-uri, jerkbait-uri sauswimbait-uri.

Viteză de recuperare este bine săfie cât mai scăzută, fiindcă știucile nuau metabolismul din vară, ci funcțio-nează într-un regim mult mai lent. Pe


Pescuit la răpitorTEHNIC~

Reacție vs. discrețieîn pescuitul știuciiText și fotografie ANDREI ZABET

În ultimii ani am întâlnit frecvent, în mediile decomunicare halieutice, folosirea termenilor de „nălucisuple sau latente” și „năluci reactive”, ultimele oarecumimpropriu denumite astfel, deoarece o adaptare corectădin engleză ar fi „năluci de reacție”.

de altă parte și lingurile sunt năluci dereacție, dar mai potrivite pentru con-diții normale de temperatură, înaproape tot restul sezonului. La fel șinălucile topwater, în cazul cărora șan-sele de a fi atacate la suprafață suntmult mai mari primăvara și vara.

În concluzie, nălucile de reacțietrebuie folosite la locul și momentulpotrivit pentru a profita la maxim depotențialul fiecărei categorii în parte.Ca regulă de bază, trebuie amintit cănălucile de reacție trebuie folosite încontact aproape permanent cu lan-seta, deci „pe fir întins”.

Suplețe la discrețieCategoria opusă nălucilor de reac-

ție o constituie cea a plasticelor suplesau latente, care au o prezență multmai discretă în apă și nu emit stimuliatât de violenți sau de puternici încomparație cu prima clasă mai susamintită.

Evoluția tehnologică din ultimiiani a permis ca și nălucile suple să de-vină, în același timp, năluci de reacție,cum este cazul jerkbait-urilor cu corpsemi-dur, cu barbetă, cu cozi în formăde paletă supradimensionate, careemit vibrații puternice în timpul recu-perării, însă nu vom discuta despreacestea în articolul de față.

Cum prezentăm nălucile latente?

Nălucile latente clasice pot includeorice fel de plastic moale de tip shad,grub, jerkbait, slug, de obicei fusi-forme, care pot fi prezentate în planvertical, montate pe cârlige nelestateoffset (cu vârful ascuns), potriviteatunci când pescuim în vegetație ac-vatică abundentă, primăvara, vara șitoamna, până la căderea brădișului.Prezentările au eficiență mai maredacă sunt verticalizate sau „jiguite”,cu condiția ca plasticul să nu fie lestatdecât la limita minimă, pentru a plana

cât mai lent între ape, pentru că ata-curile știucilor se petrec, în mareparte, „pe cădere”. Apele limpezi fa-vorizează acest gen de prezentări dis-crete și culori naturale sau pale oritranslucide, care nu funcționează lafel de eficient în ape cu grad ridicatde turbiditate.

Nălucile de reacție și cele latentefac parte din categorii diametralopuse, însă se completează reciproc înpescuitul știucii, deci este bine să văfamiliarizați cu ambele clase, pentrua face față cu succes oricăror situațiiîntâlnite pe apă, atunci când pornițiîn căutarea știucii.

OCTOMBRIE 2013 | 35

Năluci cu corp dur în general, care provoacă turbulențe în apă sau lasuprafața acesteia. Categoria opusă nălucilor de reacție o constituie cea aplasticelor suple sau latente, care au o prezență mult mai discretă în apăși nu emit stimuli atât de violenți sau de puternici în comparație cu primaclasă mai sus amintită.

REAC}IE vs. SUPLE}E

P ește din familia ciprinidelor,roșioara preferă apele stătă-toare dulci, suportându-le și

pe cele ușor salmastre. Este răspân-dită în Europa, din Anglia și sudulSuediei până în munții Ural, nordulAsiei Mici, Transcaucazia, bazinulMării Aral, dar lipsește în peninsulaIberică.

În țara noastră, roșioara popu-lează Dunărea, cu absolute toate băl-țile și japșele luncii inundabile și aleDeltei, lacurile litorale și bălțile afe-rente zonelor colinare și de șes.Hrana sa constă în primul rând dinvegeteție – alge filamentoase, maipuțin din vegetație dură – viermi,larve de insecte și ponte de gastero-pode.

Dimensiunile obișnuite atinse deroșioară sunt 15 – 20 cm ajungând, înmod excepțional, la 30 cm.

LocalizareVom căuta roșioara în zonele cu

vegetație submersă și plutitoare, undeîși găsește hrana, în apropierea stufu-lui, la intersecția canalelor sau la con-fluența acestora cu lacuri sau bălți.Este preferabil ca adâncimea apei sădepășească 1 m și vom căuta pragu-rile, nelipsite la confluențe.

EchipamentVergile telescopice clasice, cu lun-

gimea între 4 și 6 m, preferabil cu vâr-ful plin – blecktor – sunt cele maiindicate pentru pescuitul acestei spe-cii. O linie de pescuit fină, dar robustăîn același timp, ne va ajuta să captu-răm pești de dimensiuni diferite. Firulde linie de 0,12-0,14 mm, firul de lacârlig de 0,10-0,12 mm, cârligul nr.14-18 și plumbajul etalat susținut depluta tip creion, fără antenă, cu por-


TEHNIC~

Portița roșioarelorText și fotografie MUGUREL IONESCU

Pescuit staționar

Farmecul pescuitului peștilor mici, a mărunțișului, îl descoperi în copilărie, când oricecaptură contează ca un trofeu. Cu trecerea anilor, ne perfecționăm metodele și neîmbogățim experiența, pretențiile noastre crescând în aceeși măsură. Dar nostalgia necupride uneori și ne îndeamnă să reedităm partidele în care peștii mici au fost vedete.Aflat în concediu, la Gura Portiței, decid să realizez câteva partide tematice, printrecare o sesiune dedicată… roșioarei.

OCTOMBRIE 2013 | 37

tanța de max. 0,75-1,25 g, ne vorscuti de emoții în drilul cu exempla-rele mai răsărite.

TehnicăDupă alegerea locului, în primul

rând pe criterii vizuale – suprafață,pantă, spațiu de manevră – prefarabilfără proiecția umbrei pe apă, efec-tuăm sondajul clasic pentru depista-rea pragului și a adâncimii apei. Vommarca reperul pe tronsonul vergii cuun elastic pe care îl utilizăm de obiceila plierea liniei.

După fixarea reperelor, efectuamo nădire de pornire, cu bile de nadăde mărimea unei nuci. Urmează o nă-dire de întreținere ritmică, cu aceleași„nuci” de nadă, impusă de ritmul pre-zentărilor.

Cum am procedatLocul ales era un promontoriu din

anrocamente, aflat la confluența adouă canale perpendiculare cu imen-sul lac Golovița. M-am instalat comod,cu toate accesoriile la îndemână și amefectuat clasicul sondaj, fixând adân-cimea apei, pragul și reperele pe bor-dura de stuf. Optasem pentru o vargă

telescopică de 5 m, dar schimbasemvârful plin cu cel tubular, mai rigid, înașteptarea unor capturi mai serioase.

Nada preparată s-a dovedit inspi-rată, cuprinzând:• 1 kg Benzar Mix roșu• 700 g TTX PROFIMIX• 500g șrot de floarea soarelui

măcinat• 150 ml CSL (lichior de porumb)• 100 ml SPD (sirop de porumb

dulce).

Mixul asigura proprietățile nutri-tive, TTX- ul proprietățile colante, șro-tul pe cele dispersnte, CSL-ul și SPD-ul, aroma și dispersia acesteia. Am în-ceput cu râme mici (viermușii muri-seră de câteva zile), pentru a aveaactivitate de la început. Primele apari-ții au fost babuștele mici, care au răs-

puns prompt la nadă. Frecvența erabună, nădirea de întreținere ritmică în-cepând să adune și roșioare mai mari.

Am schimbat momeala, pentru se-lecționarea capturilor, folosind bob deporumb cu aroma de palincă, conti-nuând să nădesc constant. Plutaaproape nu se mai stabiliza, roșioarede 200 – 300 g atacând furibund câr-ligul asezonat cu boabe de porumb.Masa bogată a atras și câțiva carași…

Soarele se ridicase peste salciacare-mi oferise umbră până atunci șimuște de diferite mărimi se năpus-teau asupra mea. Mi-am consideratmisiunea împlinită, partida reușită șiîncununată cu suficiente roșioare se-lecționate pentu prânz. Plaja cu nisi-pul stălucind orbitor și valurilemătăsoase ale mării mă așteptau!

Având în vedere hranaprincipală a roșioarei, carneaacesteia, care nu exceleazăprin calitate, are un gustputernic de alge. Dacăreușim să-l îndepărtăm, dejaam făcut un pas important.

Ingrediente: Câteva roșioare maimari (câte am prins!), 200 g mălai gri-șat, 200 g făină, sare, ulei de floarea

soarelui pentru prăjit. Pentru baiț: 200 ml oțet balsamic,

100 ml apă, 5 frunze de dafin, o ceapăalbă, 5 căței de usturoi, 15 boabe depiper.

Preparare: Se curăță și se evisce-rează peștii, se înlătură capetele, secrestează transversal și se scufundă înbaițul preparat din oțet, apă, ceapa șiusturoiul tocate, frunzele de dafin șiboabele de piper.

După două ore se scot, se zvântă șise sărează. După încă o jumătate deoră se scurg din nou și se perpelesc prinamestecul de făină și mălai, atât la ex-terior, cât și la interior.

Se prăjesc în uleiul foarte încins, peambele fețe, întorcându-i alternativpentru a se pătrunde și la interior.

Servire: Aceasta va fi cât mai sim-

plă, ca pe malul bălții, dar suportă șiun pat din frunze de salată verde. Pa-harul de vin alb sec/demisec vă vaajuta să digerați mai bine preparatul.

Poftă bună!

RoșioarecrocanteGastronomiepescăreascăMAMA PAȘA

A pele au scăzut și s-au răcit, iarapropierea timpului frigurosa tras deja semnalul de

alarmă. Conștienți de vremea rececare se apropie, peștii se hrănesc cu

hărnicie, lăsând adesea garda jos șiatacând cu curaj aproape orice mișcă.Este timpul în care putem obține re-zultate bune la răpitori. Iar dacă șa-lăul se lasă un pic mai greu ademenit,

bibanul și știuca pot oferi partidedemne de amintire la vreme de oc-tombrie.

Răpitori de topDespre bibani se știe că preferă să

stea în cârduri, aținându-se de regulăîn locurile unde curentul întâlneștezona de apă liniștită. Este nevoie depuțin efort și timp în care să explorămzonele posibile în care am putea găsibibanii. Odată găsiți putem profitaadesea de câteva ore bune de „bibă-neală” contra cronometru.

Cât privește știuca, aceasta ră-mâne o „conservatoare”, păstrându-șiobiceiurile pe mai tot parcursul sezo-nului. Va continua să vegheze de laadăpostul vegetației, luând prin sur-prindere peștișorii pradă ce-i trec prinpreajmă. Se poate însă întâmpla săprindem și momente când cumetreleies la vânătoare și atunci poate fi unreal spectacol, pentru că vor ataca deoriunde și nu vor mai face mofturi latipul de năluci pe care le folosim. Asta


Năluci pentru știuciletoamnei târziiText și fotografie MAC

Pescuit la răpitorDE SEZON

Vara a rămas undeva înamintire iar vremea s-a răcitsimțitor. Natura începe să-șipiardă din culorile vii aleverii, cu care ne obișnuisemiar timpul tomnei târzii punestăpânire peste fire.

se întâmplă însă mult mai rar șinumai perseverența și, bineînțeles,șansa, ne vor aduce față în față cu unașa eveniment.

Năluci pe placul suratelorDacă ne vom uita la modelele de

năluci care se pare că dau rezultate maibune la știucă, și mă refer aici la osci-lante, acestea sunt de regulă argintii,cu greutăți între 9-10 și 14-16 grame,în funcție de adâncimea apei, vegetațiaexistentă și bineînțeles distanța la careplănuim să lansăm. Toate au însă câ-teva caracteristici comune: trebuie săreacționeze rapid la recuperare și să co-boare lent cu balans lateral domol înmomentul de pauză, asemenea uneifrunze desprinse de pe ramură atuncicând nu bate vântul. Pare să fie o rela-ție directă între aceste elemente și cucât coborârea și balansul vor fi mailente și mai ample cu atât șansele de-clanșării atacului vor crește.

Apele tot mai limpezi și mai lipsitede vegetație submersă, permit folosireavoblerelor cu bătaie lentă, plutitoare –floating, sau scufundătoare – sinking,care evoluează la câteva palme sub su-prafața apei. De data aceasta voblereleechipate cu două ancore nu mai auprobleme cu agățăturile în vegetațiedeoarece aceasta a coborât deja sub ni-velul la care conducem acum nălucile.În plus, cele șase cârlige ale ancorelorsporesc șansele înțepării, mărind con-siderabil aria eficacității indiferent dedirecția sau sensul din care va veni ata-cul peștelui. Rezultate bune dau și vo-blerele articulate și swimbait-urile,nălucile articulate ce imită foarte binepeștișorii pradă. Important este ca bă-taia/mișcarea nălucii prin apă să fie câtmai ondulată, mai domoală, în confor-mitate cu starea reală a peștilor înaceastă perioadă rece a timpului.

Surprize deosebit de plăcute potoferi, la acest timp din an, nălucile top-water, gen headon, acelea pe care le fo-loseam vara la pescitul în zonele cuvegetație ridicată până la și pe supra-fața apei. Zgomotul produs de disloca-rea apei la înaintare, dar așa cum amvăzut deja, pe o recuperare lentă, cupauze suficiente, poate atrage atențiaștiucilor ce pândesc dedesubt și care sevor ridica atrase de o pradă ușoară șiconsistentă. Cât privește culorile nălu-cilor, rămâne să experimentați la fațalocului și să stabiliți regula. Însă și aicipoate fi vorba de subiectivism, nu-iașa? După spusele multora dintre pes-cari se pare că „… regula la pescuit estecă, de fapt, nu este nici o regulă…”. Ră-mâne totuși să încercăm și să tragemsinguri concluziile!

OCTOMBRIE 2013 | 39


noutăți de prin magazine

MIM TEAM

ABREVIS

Baby Buster

Fish Arrow Flash JNălucile soft de la FISH ARROW auo inserție specială din folie alu-minizată care creează în apă unefect optic irezistibil pentru răpitori.Construcția realistă și acțiuneanălucii, alături de efectul optic ge -nerat, atrag peștii de la distanță, iarnumărul atacurilor declanșate depeștii răpitori crește considerabil.

Sert Dark Night 6005 este o mulinetă solidă, versatilă prin caracteris-ticile sale, o mulinetă ce poate fi utilizată cu succes, fie că pescuim pe la-curi sau pe Dunăre. Este construită din grafit, dispune de 5 rulmenți așezațiîn punctele cheie și este echipată cu o manivelă de luptă și sistem baitrun-ner. Tamburul model long cast este confecționat din aluminiu dublu ano-dizat și permite lanseuri la distanțe apreciabile. Raportul de recuperareoptimizat este de 5,2:1 și permite recuperarea a 90 cm de fir pe tura demanivelă.

ARROW INTERNATIONAL

BARACUDA

Mulineta SERT DARK NIGHT 6005

Lanseta Snake Tele Carp

Este o lansetă telesco-pică pentru pescuitul lacrap. Ranforsarea, precumși inelele cu picior dublu,permit utilizarea acestorlansete pentru lanseuri ladistanță medie și mare.Lansetele sunt disponibileîn două modele, cu lun-gimi de 3,6 m și 3,9 m.

Baby Buster face parte din familia de năluci glider Strike Pro și are olungime de 10 cm și o greutate de 24 g. Năluca are același mod de activareca și variantele cu dimensiuni mai mari, fiind recomandată pentru recuperărigen twitching, jerking sau trolling. Grație caracteristicilor sale și varietățiilargi de culori în care este disponibilă, Baby Buster poate fi folosită pe toatădurata sezonului de pescuit cu aceeași eficacitate.

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

OCTOMBRIE 2013 | 41

��

�

�

�

�

�

�

�

��

� � � � � � ��

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

�

ORIZONTAL: 1) 22 martie-21 decembrie.2) A opri, a întrerupe – Supus al șeicu-lui. 3) Notă medie! – Conduită, compor-tament. 4) Răsucire în jurul axei –Lichid injectabil. 5) Capre! – În arie! –Case! 6) Plin la mijloc! – Dânșii – Cupe!7) Nu pot fi străbătuți cu privirea –Elen. 8) Arborele cu veverițe – Pauzăîntre acte. 9) 23 septembrie – 22 oc-tombrie. 10) 21 mai – 20 iunie – Baraj.

VERTICAL: 1) 23 octombrie – 21 noiem-brie. 2) Realizator – Curate. 3) Grai! –Iaz. 4) Bazat doar pe experiență – Capde berbec! 5) 20 aprilie – 20 mai (pl.)– Țară arabă. 6) Nota doi la muzică –Mijlocul feliei! 7) Tot (pop.) – Prescur-tare convențională formată din inițiale.8) Urbe (pl.) – Șir. 9) Spațiate – 19 fe-bruarie – 20 martie. 10) 21 martie – 19aprilie – Argint.

Vând armă de vânătoare cu alicecal.12, Bock, marca IJ, în stare foartebună. Preț 1500 lei – negociabil. Tel: 0244-365.266

Vând Drilling marca Krupp, cal. 16X16,glonț 8X57 7R, cu lunetă.Tel: 0265-772.204 sau 0751-219.142

Vând la preț convenabil, începând culuna octombrie, bulbi de napi pentrucultură sau hrana mistreților. Napii selivrează în saci de 15 kg. Tel: 021-313.3570 sau 0741-606.729

Vând reviste și almanahuri 1950-2013,semiautomată cal.20, ZB cal.16, mixtă.Cedez 40 trofee vânat. Vând medalieargint comemorare Muzeu Posada.Tel: 0729-045.817

VÂNZ~RI

mica publicitate

1 V 3.40 9.03 15.43 21.522 S 4.37 10.17 16.34 22.363 D 5.25 11.09 17.27 23.144 L 6.18 12.04 18.23 23.495 M 7.11 13.01 19.11 24.17 L.N. 6.56 17.026 M 8.07 13.48 19.43 -7 J 0.05 5.11 11.48 17.268 V 0.41 5.47 12.36 18.169 S 1.37 6.32 13.22 20.0510 D 2.34 7.28 14.18 20.0511 L 3.18 8.26 15.12 21.01 P.P. 7.05 16.5412 M 4.09 9.24 16.09 -13 M 0.09 5.51 11.33 18.1614 J 1.01 6.48 12.29 19.1215 V 1.59 7.43 13.27 20.0416 S 2.55 8.37 14.21 21.0117 D 3.43 9.31 15.17 21.4718 L 4.39 10.24 16.13 22.45 L.P. 7.14 16.4619 M 5.36 11.13 16.57 -20 M 0.17 5.18 11.48 17.4121 J 1.14 6.09 12.34 18.2622 V 1.57 6.58 13.22 19.1823 S 2.48 7.49 14.13 19.5124 D 3.44 8.37 15.11 20.4925 L 4.35 9.32 16.02 21.3726 M 5.27 10.26 16.49 22.29 U.P. 7.25 16.4127 M 6.18 11.19 17.35 -28 J 0.15 6.01 11.49 18.2929 V 1.20 7.03 12.38 19.2130 S 2.18 8.05 13.36 20.09

NOIEMBRIE 2013Duminică, 27 octombrie, se trece la ora de iarnă!

Solunarul este calculat după orarul de iarnă!

ZIUA ÎNCEPUTUL PERIOADEI FAZA LUNII SOAREFAVORABILE PESCUITULUI RĂSARE APUNE

Rezolvarea numărului trecutCapcane vânătorești

Zodiac vânătoresc!ION MIHAIU


PUBLICITATE

CANISA CERNICA

În contextul reducerii activității de creștere a câinilor de vânătoare în CANISACERNICA, s-a luat decizia disponibilizării, către asociațiile vânătorești afiliate și membrii vânători, a următoarelor exemplare selecționate și reținute, în timp,pentru reproducere:

• Tekel sârmos în vârstă de peste un an • Femelă de brac german cu păr sârmos, în vârstă de 2 ani • Femelă depointer, în vârstă de 2 ani • Femelă de pointer, în vârstă de 6 luni • Mascul de pointer, în vârstă de 6 luni•Femelă de golden retriever, în vârstă de 2 ani • Mascul de copoi slovac, în vârstă de 7 luni.Sunt disponibili 4 căței de copoi ardelenesc, în vârstă de două luni, și 3 căței de brac cu păr scurt, de peste 2luni.

Câinii sunt dehelmintizați și vaccinați.Doritorii se pot adresa dlui. Teodor Dumitru tel. 021-270 80 60 și 0767-817.908, 0724-260-563.

Puteți primi acasă revista Vânătorul și Pescarul Român. Primiți 12reviste consecutive începând de la data abonării. Completați cuponulalăturat și trimiteți-l împreună cu dovada plății abonamentului (copiaordinului de plată sau a mandatului poștal) pe adresa: AGVPS dinRomania, București, Calea Moșilor nr. 128, Sector 2, cod 020882.

Plata se va face în Contul RO23RZBR 0000 0600 0066 7242 deschis la Raiffeisen Bank – Agenția Moșilor. AGVPS din România, C.I.F. nr. 24251140.

PREȚ ABONAMENT 12 LUNI: 50 LEIDA! Doresc să mă abonez la revista VPR

pe o perioadă de 12 luni (2013).NUME ..............................................................................................

PRENUME .......................................................................................

Adresa la care doresc să primesc revista este:

Strada .................................................................... Număr .............

Bloc .......... Scara .......... Apartament ......

Localitate ................................................... Județ/Sector ...............

Telefon ....................................... Data ...........................................

Semnătura ............................................

Am achitat suma de .......................................................... în data de

........................................... cu ........................................................

Ordin de plată, Nr. .....................................................................

Mandat poștal, Nr .......................................................................

CUPON ANUNȚpentru Mica PublicitateMICA PUBLICITATE VPRAnunț gratuit – maximum 15 cuvinteText:....................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................Data: ..........................................Nume și prenume:...................................................Tel: ............................................

Anunțurile pentru micapublicitate se fac până îndata de 20 ale lunii curente,pentru luna următoare!Adresa redacției: AGVPS dinRomânia, București, Calea MoșilorNr. 128, Sector 2, Cod 020882

Cuib de căței Pointer mascul de 6 luni

VPR10-octombrie Layout 1 - agvps.roagvps.ro/docs/revista/2013/10/vpr102013.pdf · prietenoase,...

Documents

Transcript of VPR10-octombrie Layout 1 - agvps.roagvps.ro/docs/revista/2013/10/vpr102013.pdf · prietenoase,...