VPR53-Revista mai 2017 - agvps.roagvps.ro/docs/revista/2017/05/vpr052017.pdf · REDaCȚIa...

În căutarea păstrăvilor lui Florar

34

NR. 53•aNUL MMXVII

Congresul A.G.V.P.S.

3

Invazia„extratereștrilor”

32

Ochiicăpriorilor

12 ww

w.a

gvps

.ro

MAI

REDaCȚIaPreședinte

dr. ing. Neculai ȘelaruPreședinte executiv

ing. Mugurel DrăgănescuRedactor-șef

arh. Mugurel IonescuRedactor corespondentprof. Bianca Ioriatti

Art DirectorAurel NeaguLayout/Design

CREADifuzare

ing. Mariana Cristache

CONSILIUL ȘTIINȚIFICacad. dr. Atilla Kelemendr. ing. Nicolae Goiceadr. ing. Vladimir Talpeș

Redacția și administrațiaCalea Moșilor nr. 128,

București, Sector 2, Cod 020882Tel: 021-313.33.63

E-mail: [email protected]

ISSN 1582-9650

Tipărit la ARTPRINT SRLTel. 0723-130.502,

E-mail: [email protected] destinate tipăririi vor fi în format digital.

Publicate sau nu, ele nu se înapoiază colaboratorilor. Articolelepublicate nu angajează decât responsabilitatea autorilor lor și

nu reflectă în mod necesar opinia redacției. Reproducereaoricărui material fără acordul redacției este interzisă.

Nr. 53/MAIMMXVII • Serie nouă

FONDATĂ ÎN ANUL 1919REVISTĂ NAȚIONALĂ DE

VÂNĂTOARE ȘI PESCUIT SPORTIV

14

18

CUPRINS

Membrii Consiliului A.G.V.P.S. din România și județele pe care le reprezintăPreședinte: Neculai Șelaru; Președinte executiv: Mugurel Constantin Drăgănescu;Vicepreședinți: Florin Iordache, Atilla Kelemen, Teodor Bentu.Membri: Ion Antonescu (Vâlcea, Gorj), Iosif Benke (Harghita, Covasna, Mureș),Sorin Viorel Bronț (Bihor, Satu Mare), Virgil Cadăr (Vaslui, Iași, Botoșani), LiviuComan (Călărași, Giurgiu, Ilfov), Filip Georgescu (Argeș, Olt, Dolj), Ovidiu Ionescu(Brașov, Sibiu, Alba), Cornel Lera (Timiș, Arad, Hunedoara), Eusebiu Martiniuc(Vrancea, Galați), Dorin Mărescu (Caraș Severin, Mehedinți), Radu Iulian Micu(Constanța, Tulcea), Sorin Minea (București), Laurențiu Radu (Brăila, Buzău, Ia-lomița), Florică Stan (Dâmbovița, Prahova, Teleorman), Horia Vasile Scubli (Ma-ramureș, Sălaj, Bistrița, Cluj), Gheorghe Vrânceanu (Bacău, Neamț, Suceava).

VâNăTOaRE3 EDITORIALCongresul reprezentanțilorasociațiilor de vânători și pescarisportivi afiliate la A.G.V.P.S. din România - Poiana Brașov, 6 mai 20179 PE }EAVA PU{TIIPe cine deranjează ursul brun?10 CERCETAREComportament sexual în lumea animală12 DE SEZONOchii căpriorilor13 GASTRONOMIETocăniță din căprior cu vin și sos Worcestershire14 CERCETAREEvaluarea populațiilor locale de faună cinegetică (V)15 ARMENoua variantă a carabinei curepetiție Browning X-Bolt Composite16 CERCETAREUn vaccin așteptat în Europa (II)18 OPINIEZimbrii WWF România20 DE SEZONO pândă într-o zi de mai21 OPINIEO nouă agresiune la adresa fauneicinegetice

22 DE SEZONCel mai „mic” vânat mare24 CHINOLOGIEPregătiri pentru aportul din apă25 PLANTE T~M~DUITOAREVolbura26 POVESTIRI„Mistreț alergător”26 GLUMEBuline

PESCUIT28 COMPETI}IICampionatul de pescuit sportiv alA.G.V.P.S. din România 2017 (II)30 MAPANONDArtificiale pentru Întinderile Nubiene32 SPECIIInvazia „extratereștrilor”33 GASTRONOMIETocăniță de pește34 PESCUIT LA MUSC~ ARTIFICIAL~În căutarea păstrăvilor lui Florar36 PESCUIT PE RÂUFly, pe Jiu, la început de primăvară38 FIPS-e.d.Nade și momeli 201739 COMPETI}IILocul al II-lea în lume!40 noutăți de prin magazine41 MICA PUBLICITATESolunar – Rebus – Mica publicitate

32

36

MAI 2017 | 3

VÅN~TOARECongresul A.G.V.P.S. 3

Pe țeava puștii 9Cercetare 10

Vânătoare la căprior 12Evaluarea faunei cinegetice 14

Zimbrii WWF România 18

MAI

Congresul reprezentanțilorasociațiilor de vânătoriși pescari sportivi afiliatela A.G.V.P.S. din România -Poiana Brașov, 6 mai 2017NECULAI ȘELARU, MUGUREL IONESCU

EVENIMENT

În acest an, Congresul A.G.V.P.S. a avut ca scop, pe lângă dezbaterea și aprobareadocumentelor referitoare la desfășurarea activității de la ultima sa reuniune, alegereanoii conduceri a asociației, reprezentată de președinte, președinte executiv,vicepreședinți și membri ai Consiliului. Locația aleasă a fost Sala de conferințe NATO, dincadrul complexului hotelier Piatra Mare, situat în Poiana Brașov. Gazda a fost A.J.V.P.S.Brașov, asociație cu tradiție și experiență în organizarea unor astfel de evenimente.

D upă intonarea Imnului Vână-torilor din România, dl. dr.ing. jr. Florin Iordache, în

caliatate de vicepreședinte, deschidelucrările Congresului A.G.V.P.S. dinRomânia, cu un scurt cuvânt de bunvenit adresat invitaților și delegațilorîn Congres. Apoi propune să se ținăun moment de reculegere în memoriacelor șapte foști colegi care nu maisunt printre noi, decedați în perioadascursă între Congresul din august2016 și cel actual.

În continuare propune la vot com-ponența prezidiului, alcătuit din 10persoane, și anume: dl. vicepreședinteFlorin Iordache, dl. vicepreședinteTeodor Bentu, dl. președinte executivNeculai Șelaru, dl. dir. Eusebiu Mar-tiniuc, dl. ing. Horia Scubli, dl. ec.Teodor Giurgiu, dl. dr. ing.Ovidiu Io-nescu, dna. Veronica Ispas, dl. Cris -tian Dima și dl. Ioan Angelescu.

Propune și supune la vot comisiade validare și numărare a voturilor,compusă din domnii: Nicolae Goicea,Dumitru Mateescu, Dragoș Ștefănescu,Dragoș Daniel și Oprea Traian, și dintrei observatori pe lângă comisia de va-lidare, dl. George Chiriță, dl. Ionel Sil-vestru și dl. Ovidiu Constantinescu.

Secretariatul împuternicit cu re-dactarea procesului verbal și reținereaobservațiilor, întrebărilor și propune-rilor a fost compus din dl. Ștefan Do-reață, președinte al A.V.P.S Vulturul,dna. ing. Mariana Cristache și dra. ec.Elena Ramona Ciangău. Se votează.

Dl. Florin Iordachecontinuă cu Ordineade zi, completată cudouă puncte de Con-siliul A.G.V.P.S.,transmisă deja repre-zentanților organiza-

țiilor afiliate odată cu mandatul șivoturile aferente fiecărei delegații,precum și membrilor individuali înCongres. Ordinea de zi completată sevotează în unanimitate.

În continuare, dl. Florin Iordacheacordă cuvântul dlui. Ion Cîmpeanu– Secretar de Stat în MinisterulMediu lui, care transmite salutul con-ducerii ministerului, apreciază activi -tatea vânătorilor și pescarilor dinRomânia și promite să fie alături de ei

în soluționarea legală a problemelorcomune.

Dl. Oleg Ciocoi, președintele Con-siliului Republican al Societății Vână-torilor și Pescarilor Sportivi dinMoldova, transmite gândurile buneale confraților de peste Prut și subli-niază buna colaborare cu A.G.V.P.S.și președintele executiv al acesteia.Speră ca, și în viitor, relațiile să fie lafel de apropiate și cordiale.

Urmează dl. VirgilCadăr – președinteal A.J.V.P.S. Vaslui,care apreciază căavem mulți specia-liști în rândul nostru,care ne reprezintă cu

mare cinste la nivel național. Atrageatenția asupra unor proiecte legisla-tive care nu trebuie să fie introduse decătre Ministerul Apelor și Pădurilor,referându-se în special la sistemulelectronic de eliberare a autorizațiilorde vânătoare. Îndeamnă la accesareade fonduri europene pentru diferiteproiecte, în parteneriat cu I.C.A.S. sauFacultatea de Silvicultură din Brașov.

Dl. Eusebiu Marti-niuc, director alA.J.V.P.S. Vrancea, sereferă la abuzurile cese produc prin pășu-nat în pădure și altelocuri nepermise, a

căror responsabili sunt propietarii tur-melor de oi. În lipsa unui sistem de evi-dență a tot ceea ce înseamnă activitatedesfășurată de acești fermieri, nu existăposibilitatea sancționării abuzurilor co-mise de aceș tia. Imposibilitatea sancțio-nării pornește de la faptul că la stânănu exista un Registru de evidență al

personalului angajat (ciobanilor), nefi-ind posibil a le prelua datele de identi-ficare în vederea încheierii actelor decontravenție, și nu există nici Registruîn care trebuie să se evidențieze vacci-nările obligatorii pentru câini și alteanimale. Mai trebuiesc evidențiate pro-ducțiile de miei, lapte, caș, urdă etc.,care să constituie obiectul impozităriicorespunzătoare a veniturilor obținute,existența unei autorizații sanitar-vete-rinare, garanția condițiilor de siguranțădin punct de vedere al igienei produse-lor comercializate și obligarea tuturorcelor implicați în activitățile specifice,de la muls și până la realizarea produ-sului final, de a avea un carnet de să-nătate. Referindu-se la alegeri, afirmăcă, fiind sportivi în întreaga activitate,se impune să respectăm „predarea-pre-luarea ștafetei”, iar la final de mandat,acel ce predă ștafeta trebuie să mai„alerge” un timp alături de cel ce opreia, pentru ca preluarea să nu afec-teze, sub nicio formă, ritmul de „aler-gare” , iar rezultatul urmărit să fie doarunul, anume câștigarea cursei.

Dl. Nicolae Goicea,director al A.J.V.P.S.Suceava, reitereazăideea de normalitateși speră ca nouaechipă care va fialeasă să meargă pe

aceeași linie, a normalității. Aduce înatenție problema relimitării fondurilorcinegetice, problemă care nu este rezol-vată. Susține că organizația noastrăeste cea mai mare organizație neguver-namentală și roagă viitoarea conduceresă acționeze, în sensul recunoașterii, pelângă autoritatea centrală. Mai aduceîn atenție problema rearondării și rebo-nitării fondurilor cinegetice.

4 | VÂNĂTORUL ȘI PESCARUL ROMÂN

Congresulreprezentanțilorasociațiilor de vânătoriși pescari sportiviafiliate la A.G.V.P.S. dinRomânia - PoianaBrașov, 6 mai 2017

Dl. Nicolae Tonca, director alA.J.V.P.S. Gorj, se referă la Ordinul nr.60/2017, unde se impune o taxă la ni-velul fiecărei cotizații de membru și so-licită noii conduceri să insiste pentru ase face corecția necesară. Întreabă dacăse face un plan de management și maiîntreabă cum se face sancționarea. Maiadaugă faptul că din modelul nou depermis s-a scos un lucru foarte impor-tant, în care se spunea că deținătorul depermis are obligația să respecte regula-mentul propriu al asociației care deținecontractul. Dorește lămuriri cu privire lasolicitarea balanței și în privința perso-nalului propriu pentru control.

Dl. Vladimir Talpeș,director în cadrulA.G.V.P.S., prezintăproblema cu care seconfruntă asociațiiledin județele limitrofefrontierei de stat, și

anume accesul în zona de frontieră avânătorilor și pescarilor amatori, condi-ționat de prevederile restrictive aleOUG nr. 105/2001. Remarcă faptul căinterdicțiile impuse de această ordo-nanță afectează gestionarea eficientă afondurilor cinegetice și a zonelor depescuit. Interdicția totală a vânătorii înzona dig-mal a frontierei este o măsurăcontraproductivă și favorizantă pentrupătrunderea virusului pestei porcine înRomânia. Gestionarii fondurilor cinege-tice nu pot să aplice eficient măsurile demonitorizare a situației epidemiologiceși să ia măsuri active de prevenție șicombatere a bolii. Intervențiile făcutede delegații A.G.V.P.S. la toate întâlni-rile de lucru avute cu reprezentanții in-stituțiilor implicate în aceastăproble matică s-au concretizat prin OUGnr. 20/2017, care nu a rezolvat aspec-

tele sesizate de delegații A.G.V.P.S. S-au făcut propuneri punctuale de mo-dificare și completare a prevederilorproiectului de lege pentru aprobareaacestei ordonanțe. S-au făcut, de ase-menea, propuneri de completare și mo-dificare a prevederilor referitoare lapescuitul recreativ pe frontiera de stata României și susține eliminarea obliga-tivității obținerii avizelor de la Poliția defrontieră de către membrii pescari, darsolicită introducerea avizării asociațiilorcare au dreptul de utilizare a resurseiacvatice vii în scop recreativ și de orga-nizare a acestei activități. Detaliazăcrearea cadrului legal în domeniul pes-cuitului recreativ, odată cu modificareaunor prevederi ale OUG nr. 23/2008privind pescuitul și acvacultura, prinadoptarea OUG nr. 85/2017 și Legii nr.1/2017, precum și ca urmare a emiteriiOM nr. 60/2017 privind condițiile deacordare a dreptului de pescuit recrea-tiv în habitatele piscicole naturale. Unadintre propunerilor delegațieiA.G.V.P.S., pentru completarea și modi -ficarea proiectului de lege pentru apro-barea OUG nr. 85/2017, este acordareadreptului de control și sancționare aabaterilor de la lege de către personalulangajat al asociațiilor, avizat și autorizatîn condițiile legii. Mai informează des-pre două proiecte eligibile, care ur-mează să se semneze, și anume„Conservarea speciei gâsca-cu-gât-roșu(Branta ruficolis), de-a lungul rutei demigrațiune”, și „Life-Guvernanță și in-formare în domeniul mediului”.

Dl. Gheorghe Vrân-ceanu, președinte alA.J.V.P.S. Bacău, sereferă la GărzileFores tiere, în legă-tură cu care, deși s-au

făcut intervenții la minister, nu s-a pri-mit nici un răspuns și se continuă înca-sarea în plus, față de prevederile legii,a procentului de 16% și, în acelașitimp, și a procentului de 81%, care artrebui să fie încasat de RNP, adminis-tratorul pădurilor statului. Astfel nu semai poate diminua tariful corespunză-tor pădurilor statului pentru că admi-nistratorul acestora nu mai primeștenimic. A.J.V.P.S. Bacău a acționatGarda Forestieră în instanță, și crede cătrebuie să se procedeze asemenea, pen-tru ca aceasta să fie obligată să respectelegea. Referitor la pescuit și acvacul-tură, adresează rugămintea ca nouaconducere să aibă în vedere faptul căpersonalului de pază trebuie să i se deadreptul de control, de constatare și desancționare a contravențiilor și dreptulde constatare a infracțiunilor.

Dl. Iosif Benke, președinteleA.V.P.S. Zetelaka Es Tarsai, ridicăproblema carnivorelor mari, semna-lând nemulțumirile populației dinzona Harghita față de pagubele pro-duse de urs. ONG-urile „verzi” trebuiesă știe că așa-zisa vânătoare „comer-cială” nu există, banii obținuți din vâ-nătoare fiind investiți în fonduri. Oproblemă mai gravă este aceea căaceste carnivore mari își vor pierdefrica instinctivă față de om.

Dl. George Grama, consilier juridical A.J.V.P.S. Călărași, prezintă un punctde vedere juridic privind deținătorii le-gali de arme, care nu pot purta și folosiaceste arme de vânătoare dacă nu suntvânători. Prin urmare, dacă se pierdecalitatea de vânător, este firesc să sepiardă și dreptul de port și folosire aarmei de vânătoare, fapt care se parecă, formal, nu se poate realiza. Estevorba de o interpretare foarte restrictivăa legii, cu care nu poate fi de acord. Pro-pune notificarea unor astfel de situațiiorganelor de resort (poliției), cerând săse preschimbe permisul de tip „B” înpermis de tip „A”, așa încât armele devânătoare să nu fie utilizate decât devânători, nu și de potențiali braconieri.

Dl. Traian Oprea,președinte alA.J.V.P.S. Timiș, sesi-zează problema pro-belor prelevate de lamistreți, care se facpe cheltuiala și efor-

tul asociației, și întreabă care estebaza legală care îi obligă să facă acestlucru. Este de acord cu efectuareaunor astfel de studii pe bani europeni.Se referă, în continuare, la tirul vână-toresc și poligoanele de tir, foarte greude înființat și de menținut în func-

MAI 2017 | 5

țiune, deși sunt folositoare unei cate-gori extinse de utilizatori. Solicită, deasemenea, modificarea art. 12 alin (1)și (3) din Legea nr. 149/2015, careprevede că, după rezilierea contractu-lui de gestionare, fondul respectiv ră-mâne în gestiunea fostului gestionarîncă 120 de zile, perioadă în care fos-tul gestionar are aceleași drepturi șiobligații prevăzute în contractul înche-iat. Astfel se poate organiza vânătoarefără nici un control și responsabilitate,ajungând la adevărate genocide cine-getice pe fondul respectiv.

Dl. Andrei Pop, di-rector al A.J.P.S. Cluj,se referă la situațiacormoranului mare,care produce pagubeenorme efectivelorpiscicole și, potrivit

directivelor UE, este scos din rândulspeciilor protejate, dar la noi este tre-cut în anexa nr. 2, ca specie care nu sepoate împușca. Dacă în statele vecineRomâniei se împușcă cormorani, artrebui ca și noi să se facă același lucru.Remarcă faptul că, potrivit Ordonanțeinr. 85/2006, are obligația să facă po-pulări cu puiet de pește autohton,clean, scobar și mreană, în zonele con-cesionate, dar nimeni în România nuproduce acest puiet. Solicită ca ANPAsă facă o documentație necesară pen-tru o mică bază de date furnizate deasociații, pe baza cărora să facă preco-mandă către institutul de cercetări,pentru a asigura acest puiet necesar re-populării apelor. Carnetul de membruAGVPS, vizat la zi, este valabil în sta-tele UE timp de 6 luni. Singura pro-blemă este că acest carnet nu estetradus în limba engleză. Referitor la

pescarii români, care pescuiesc în UE,propune ca un anumit număr de car-nete de membru pescar să fie traduseși în limba engleză, pentru a le pune ladispozițe solicitanților.

Dl. Aurelian Zaheu,președinte al A.V.Gorun – Gorj, afirmăcă asociația sa are 5fonduri de vână-toare, care însu-mează 51.000 ha,

din care 36.000 ha pădure și în jur de15.000 ha gol alpin, pe care se găsesc98 exemplare de urs, 41 exemplare delup și cam 700 exemplare de mistreț,precizând că marile carnivore producpagube însemnate. Dorește ca nouaconducere a A.G.V.P.S. să se impunăși în relațiile cu ONG-urile conserva-toriste.

Dl. Valeriu Bolgiu,director al A.J.V.P.S.Prahova, afirmă căA.G.V.P.S. este mem-bră în Consiliul Inter-național deVânătoare, iar dânsul

conduce de câțiva ani această delegație.A participat la Adunarea Generală aacestuia de la Montreaux, prilej cu care

a ridicat două probleme. Cea a ursului,care este cunoscută la nivel european,și, așa cum a spus și președintele WWF,este o problemă la nivel mondial, darcare trebuie rezolvată la nivel național.A doua problemă se referă la fișele deevaluare a trofeelor de vânat, modifi-cate cu doi ani în urmă, în sensul com-pletării cu elemente noi. Aceastăactivitate s-a concretizat într-o „carteverde a evaluării trofeelor”, care se aflăîn posesia lui, în format electronic.

Un alt aspect subliniat este cel astresului economic în care trăiește, șianume faptul că 60% din banii încasațidin cotizații se întorc, sub o formă saualta, la stat. După ce autoritățile cen-trale care s-au succedat ne-a lăsat fărăbani, fără vânători, fără fonduri de vâ-nătoare, fără export de iepuri vii, fărăcocoși de munte, fără urși etc.

Dl. Laurențiu Radu,director al A.J.V.P.S.Brăila, apreciază că,atunci când se inter-zice vânătoare la ursși când se oprește ex-portul de iepuri vii,

suferă toți vânătorii și speră la unsprijin mai mare de la toată comuni-tatea vânătorilor din România. Subli-niază că toți antevorbitorii s-auadresat noii conduceri care va fialeasă, care „va face și va drege”, darcare nu trebuie lăsată singură în fața„plutonului de execuție”, ca pânăacum. Dacă nu se menține legăturaîntre asociații, așteptându-se ca douăsau trei persoane să le rezolve toateproblemele, nu se va reuși nimic.Speră că acest Congres să fie un prilejde renunțare la mândrii și orgolii per-sonale, să fie un Congres care să gru-peze pe cei direct interesați pentrurezolvarea problemelor existente saucare vin. Atrage atenția asupra ten-


PăsărileCongresulreprezentanțilorasociațiilor de vânătoriși pescari sportiviafiliate la A.G.V.P.S. dinRomânia - PoianaBrașov, 6 mai 2017

Titlul de „Membru de Onoare

al A.G.V.P.S.” se acordă dlui. președinteMugur ConstantinIsărescu, pentruactivitatea susținută în apărarea imaginiiA.G.V.P.S., pe durata celor două mandate dinperioada 2006-2017.

dinței periculoase de a se confundavânătorii cu pușcași, iar autoritateapublică ar trebui să vadă în vânătorigospodari, care sunt interesați de ceeace lasă în urma lor.

Dl. Liviu Mircea,membru al A.J.V.P.S.Buzău și membru deonoare al A.G.V.P.S.,insistă pe ideea de co-municare între cei cehotărăsc și cei supuși

hotărârilor, pe care a materializat-oprintr-un forum dedicat și o pagină defacebook, ambele bine gestionate, princare cei interesați au putut să se infor-meze asupra activității A.G.V.P.S., anoutăților legislative, au putut face pro-puneri și comentarii pertinente. Cei cares-au implicat în aceste demersuri auconstituit „Comisia de promovare a ima -ginii A.G.V.P.S.”. Imaginea se face prinacțiuni și comunicare. Susține că neieși-rea la rampă, în cazul acuzelor viru-lente, induce spectatorului impresiarecunoașterii și acceptării lor. PropuneCongresului ca, la viitoarele alegeri,platforma-program prezentată de can-didați să ia locul Angajamentului actual.

Dl. Ioan Angelescu,membru al A.J.V.P.S.Buzău și membru deonoare al A.G.V.P.S,spune că, uitându-seîn sala, crede că estecel mai în vârstă din-

tre participanți, are 94 de ani, 78 anide vânătoare și a condus vânătoarea peValea Buzăului 68 de ani, atât la silvic,cât și la asociație. Afirmă că a cercetatvânătoarea și a învățat vânătoare de laoameni de mare valoare. Precizează că,cine face serviciu doar pentru șefi, nuface serviciu vânătorii. În viață s-a con-dus după patru principii: educație, mo-ralitate, corectitudine și disciplină.

Dl. Constantin Lupu,membru al A.V.P.S.Iași, afirmă că trebuiesă fim uniți și întreabăde ce, atunci când s-apus problema carni-vorelor mari, unele

asociații au semnat, iar altele nu. Con-chide că nu este unitate și nu există unlider ca el, care să conducă lucrurilespre normalitate. Crede că procedurade vot este greșită și propune mărireanumărului membrilor ConsiliuluiA.G.V.P.S., pentru ca fiecare județ să fiereprezentat în acesta.

Dl. Nicolae Goicea, președintele co-misiei de validare, prezintă raportul

acestei comisii. Congresul A.G.V.P.S.este statutar constituit și își poate des-fășura lucrările conform Ordinii de zivotate. Sunt întrunite procedurile statu-tare pentru desfășurarea procedurii devot secret și vot deschis, în vedereadesem nării funcțiilor de conducere aleA.G.V.P.S. și ale Consiliului A.G.V.P.S.,pentru viitorul mandat.

Dl. Florin Iordache enumeră docu-mentele Congresului prezentate în bro-șura primită de fiecare delegat.Consideră a existat timpul necesar pen-tru analiza acestora. Supune votuluiparticipanților aprobarea documentelorCongresului, după care supune la votdescărcarea de atribuții, sarcini și ges -tiune a vechiul Consiliu al A.G.V.P.S. Sevotează în unanimitate.

Următorul punct pe ordinea de zieste acordarea de titluri de „Membru de

Onoare al A.G.V.P.S.”. Primul titlu de„Membru de Onoare al A.G.V.P.S.” seacordă dlui. președinte Mugur Con-stantin Isărescu, pentru activitatea sus-ținută în apărarea imaginii A.G.V.P.S.,pe durata celor două mandate din pe-rioada 2006-2017. Urmează ceilalțimembri A.G.V.P.S. cărora li se acordătitlul de „Membru de Onoare alA.G.V.P.S.”: Gheorghe Vrânceanu, pre-ședinte al A.J.V.P.S. Bacău, VirgilCadăr, președinte al A.J.V.P.S. Vaslui,Mugurel Gheorghe Ionescu, redactorșef al revistei VPR și Gabriel MihaiSurdu, președinte al A.V.P.S. Iași.

În continuare se trece la analiza,dezbaterea și aprobarea propunerilor,transmise de Consiliu, pentru modifica-rea și completarea Statutului A.G.V.P.S.Se prezintă propunerile articol cu arti-col și se votează fiecare în parte.

MAI 2017 | 7

Dl. Neculai Șelaru, președinteexecutiv al A.G.V.P.S., se adreseazătuturor colegilor și precizează că,spre deosebire de altă dată, nu arefoarte multe răspunsuri de dat.Spune că toate problemele ridicatesunt cunoscute la nivelul A.G.V.P.S.Au fost discutate cu colegii din teri-toriu și înaintate organismelor sta-tului în profil, fiindcă doar acestea auputere de decizie. Foarte multe dinproblemele comune sunt deja rezol-vate, iar altele sunt în curs de rezol-vare. Doar la puține dintre acesteanu s-a dat încă răspuns, dar se aș-teaptă. Este foarte bine că s-au mairidicat o dată problemele nesoluțio-nate, fiindcă cei care urmează la con-ducere vor trebui să le reia. Spredeosebire de anii trecuți, sunt relațiimai bune de colaborare la nivelul Mi-nisterului Mediului și al Agenției Na-

ționale de Administrare a Fondului Piscicol. De curând, după numirea noilor miniștri,împreună cu dl. vicepreședinte Florin Iordache și dl. Cristian Dima, președinte alA.J.V.P.S. Galați, a făcut o vizită dnei. ministru al Mediului, unde au expus câtevaproblemele de actualitate, printre care problema urșilor și a lupilor. Urmează ca ungrup de specialiști nominalizați să caute și să găsească argumente pentru a o con-vinge de necesitatea rezolvării problemei marilor carnivore. Sunt perspective și pen-tru deschiderea vânătorii la cocoșul de munte, și pentru vânarea sitarului primăvara,în scop de cercetare științifică. La acest moment sunt doar discuții, care urmează afi reluate pe baza unor studii ale căror modele se cunosc din Austria și Ungaria. Legatde problema urșilor, aceasta a depășit granițele țării și a fost expusă, în mod repetat,la Bruxelles. În perioada 8-10 iunie se va organiza un important „atelier de lucru”, lacare vor participa 20 de reprezentanți ai FACE și WWF Europa, reprezentanți ainoștri, în număr de 20, ai WWF România, în număr de 20, precum și invitați de laCIC, ELO și Comisia Europeană. Printre aceștia, specialiști în carnivore mari din maimulte țări Europene cu urși și lupi, care, în marea lor majoritate, sunt de acord cuîmpușcarea urșilor și lupilor-problemă, precum și a surplusului populațional, în scopulasigurării unui echilibru sănătos în natură. La acest atelier de lucru ne vom străduisă avem o delegație de specialiști cu adevărat reprezentativi, având cuvântări pre-gătite și, cu certitudine, vom avea susținerea specialiștilor din alte țări, care au, și ei,probleme mai mici sau mai mari cu urșii și lupii.

ALOCU}IUNE

ALEGEREA CONDUCERIIA.G.V.P.S.

Dl. Florin Iordache detaliază, încontinuare, cum va decurge votul pen-tru funcțiile de conducere. Dorește sărăspundă la orice întrebare și preci-zează că, pentru alegerea președinte-lui, vicepreședinților și a președinteluiexecutiv, va urma un vot cât se poatede democratic. Fiecare organizație aprimit buletine de vot de culori dife-rite și, prin buletine divers colorate,vor alege viitorii conducători.

Urmează prezentarea candidațilorla funcția de președinte al A.G.V.P.S.din România, în ordinea alfabetică anumelui, astfel: Valeriu Bolgiu, Mu-gurel Nicolae Ghinescu, ConstantinLupu și Neculai Șelaru.

Candidații își prezintă activitatea,susținând cu argumente calitățile carecred că le conferă dreptul de a aspirala această funcție.

După terminarea votului, rezulta-tele confirmate de comisia de numă-rare și validare, au fost următoarele:• Dl. Valeriu Bolgiu – 663 voturi;• Dl. Mugurel N. Ghinescu – 10 voturi;• Dl. Constantin Lupu – 78 voturi;• Dl. Neculai Șelaru – 5.277 voturi.

În aplauzele celor prezenți, dl. Ni-colae Goicea anunță noul președinteal A.G.V.P.S., în persoana d-lui. dr.ing. Neculai Șelaru.

Urmează alegerea președinteluiexecutiv. Candidații sunt invitați să seprezinte și să-și susțină candidaturile,în ordinea alfabetică a numelor, ast-fel: Cătălin George Eliad, MugurelConstantin Drăgănescu, MugurelNicolae Ghinescu și Vladimir HoriaTalpeș.

După terminarea votului, rezulta-tele confirmate de comisia de numă-rare și validare au fost următoarele:• Dl. Cătălin George Eliad

– 707 voturi;• Dl. Mugurel Nicolae Ghinescu

– 10 voturi;• Dl. Mugurel Constantin Drăgănescu

– 3.640 voturi;• Dl. Vladimir Horia Talpeș

– 1.197 voturi.

În continuare se supun alegerii,prin vot secret, cei trei vicepreședinți.

Rezultatul votului a fost următorul:

1. Dl. Florin Iordache – 5.032 voturi;2. Dl. Teodor Bentu – 4.411 voturi;3. Dl. Atilla Kelemen – 3.759 voturi;

4. Dl. Valeriu Bolgiu – 2.880 voturi;5. Dl. Constantin Lupu – 294 voturi;6. Dl. Aurelian Zaheu – 290 voturi;7. Dl. Mugurel N. Ghinescu – 263 voturi.

Comisia de cenzori aleasă este for-mată din dl. George Ivanovici, dl.Aurel Stoica și dna. Carmen Țandără,votată în unanimitate, prin vot deschis.

În continuare sunt desemnați repre-zentanții A.G.V.P.S. în organismele in-terne și internaționale: ConsiliulNațional de Vânătoare, FACE, CIC,CIPS. Astfel, dl. președinte executivMugurel Constantin Drăgănescu vareprezenta România în CIC, dl. vicepre-ședinte Teodor Bentu în CIPS și dnii.vicepreședinte Atilla Kelemen și pre-ședinte executiv Mugurel ConstantinDrăgănescu în FACE.

În Consiliul Național de Vânătoare,A.G.V.P.S. va fi reprezentată de dl. pre-ședinte dr. ing. Neculai Șelaru și de dl.expert silvic ing. Eusebiu Martiniuc.

Lucrările Congesului s-au încheiat cutradiționala masă comună, unde atmos-fera destinsă și camaraderia au demons-trat, încă o dată, coeziunea membrilorA.G.V.P.S. din România.


Congresulreprezentanțilorasociațiilor de vânătoriși pescari sportiviafiliate la A.G.V.P.S. dinRomânia - PoianaBrașov, 6 mai 2017

Mugurel Constantin Drăgănescu - președinte excutiv al A.G.V.P.S.

MAI 2017 | 9

M ai clar spus, inexistențaunor coridoare ecologicedintre Apuseni și Carpații

Meridionali, despre care se tot dis-cută, poate avea efecte negative asu-pra populațiilor de urs, căprior, râssau jder din zonă. În fond, autorități-lor responsabile cu realizarea proiec-tului de autostradă li s-a solicitat, dela început, să stabilească măsuri mi-nime atunci când planifică noi căi ru-tiere, în scopul menținerii sauîmbunătățirii stării favorabile de con-servare a speciei urs brun.

Potrivit datelor oficiale, la noi înțară există circa 6.000 de urși bruni,aproximativ 40% din totalul de urșidin Uniunea Europeană. Asupra aces-tei specii există însă o permanentăpresiune, fie prin prezența investițiilor

mari realizate în spațiul cinegetic, fiedatorită acțiunilor necugetate desfă-șurate în arealul unde trăiesc și sedezvoltă animalele sălbatice. Un astfelde tratament nesănătos, opus menți-nerii și îmbunătățirii stării favorabilede conservare a ursului brun, a deter-

minat asociațiile de vânătoare să iapoziție de nenumărate ori, averizândfactorii de decizie că animalele sălba-tice sunt în pericol din cauza distru-gerii habitatului, prin defrișări ilegale,prin construcții fără studii aprofun-date sau prin pustiirea ecosistemului.

Nu pun la îndoială necesitateaconstruirii de autostrăzi și șosele,obiective de mare importanță econo-mică și socială pentru România. Dacăvrem să ieșim în lume, este nevoie decăi rutiere moderne, rapide, care săne lege de celelalte țări europene, au-tostrăzile fiind un blazon de învidiat.Însă nu trebuie să fii expert pentru casă vezi că păstrarea coridorului ecolo-gic dintre Apuseni și Carpații Meridio-nali reprezintă o obligație pentru toțicei implicați în înfăptuirea acestuiproiect. Sunt descumpănit să aud căîntârzierea tronsonului Lugoj-Deva arfi cauzată de problema tunelului detraversare pentru urși! Nu exagerezcu nimic dacă afirm că așa-zisele pre-tenții privind construirea acestui cori-dor este văzut ca un moft al celorcare luptă pentru protecția mediuluiînconjurător, printre aceștia numă-rându-se și membrii A.G.V.P.S. Setrece cu vederea peste faptul că „frag-mentarea cauzată de infrastructura detransport este cunoscută ca amenințaremajoră pentru biodiversitate și rezolva-rea problemei a devenit o preocuparemajoră a Uniunii Europene”.

Unde este responsabilitatea cerutăde UE și de ce, în planurile tematicede construție, nu au existat studii decaz referitoare la amenințarea că po-pulația de urși bruni poate rămâneizolată în Apuseni, dacă acel coridorcinegetic dispare? Mă cuprinde o starede stupefacție când văd că se vine înspațiul public cu o temă ecologică ne-reflectată în preocupările cotidiene alecelor care arată cu degetul înspre alții,cu sprijinul unor oficiali din transpor-turi, care una zic și alta fac.

Prin urmare, ce se mai poate face?Simplu, să se facă auziți vânătorii șispecialiștii asociațiilor care militeazăpentru protejarea mediului sălbatic,când spun că fondul cinegetic se im-pune a fi ferit de provocările pragma-tice ale cotidianului. Așadar, lerecomand decidenților în construireade autostrăzi să aibă un discernământmai aplicat atunci când fac deosebireaîntre esențial și neesențial, între semni-ficativ și nesemnificativ, între prioritarși secundar, când susțin că tunelul pen-tru urșii bruni ar fi o piedică în activi-tatea lor pe șantiere. Menținereaacestei specii în pădurile noastre merităorice sacrificiu, stimabililor!

Pe țeava puștii OPINIE

Constructorii tronsonului de autostradă Lugoj-Deva suntfoc și pară pe populația de urși din zonă. Se socotește cănu și-au făcut treaba conform planificării (sic!) dinmotive care țin de pretențiile Organizației World WildeFund for Nature (WWF) - România, care semnaleazăfaptul că lucrările la infrastructură trebuie să respecteprotecția mediului până la virgulă.

(…) fragmentareacauzată de

infrastructura detransport este cunoscutăca amenințare majorăpentru biodiversitate șirezolvarea problemei adevenit o preocuparemajoră a UniuniiEuropene”

Pe cine deranjeazăursul brun?ELIADE BĂLAN

Foto

: NE

CULA

I ȘE

LAR

U

C unoașterea acestor manifestărieste necesară pentru înțelege-rea vieții speciilor animale,

astfel că vom încerca să le susținem cudetalii, privind motivațiile manifestăriifiecăruia, pornind de la monogamie.

MonogamiaCa și în cazul celorlalte forme de

manifestare a comportamentului se-xual, motivația monogamiei constă înavantajul dobândit prin alcătuirea unuicuplu, în privința împerecherii la timpul

potrivit, intuit și acceptat de ambii par-teneri, urmat de procurarea hranei decătre unul dintre aceștia (permanentsau periodic) în timpul gestației/incu-bației, inclusiv în perioada post-partum,pentru mamifere, și după eclozare, pen-tru păsări. Pentru formarea cuplului,intră în competiție un instinct genetic,de regulă cel al femelei, care determinăalegerea partenerului, în funcție de re-zultatul selecției sexuale la care am făcutreferire la început. Astfel, cuplul mono-gam se poate forma în funcție de cali-

tățile partenerului mascul – aspect, vi-goare în competiția cu alți pretendenți– observate și intuite de femelă, care îi„garantează” acesteia producerea des-cendenților cu însușirile optime pentrusupraviețuire, contribuind la perpetua-rea speciei.

Manifestarea monogamiei poate fiextinsă pe toată durata vieții cupluluisau rezumată doar la un ciclu completde reproducere. Se apreciază cămarea majoritate a speciilor de ani-male sunt monogame. În fauna noas-


CERCETARE

Comportament sexualîn lumea animalăDr. GEORGE CRISTIAN GEORGESCU, Dr. ing. MITICĂ GEORGESCU

În cele ce urmează, ne vom referi la câteva din speciile „de interes cinegetic” din faunanastră. Din punct de vedere evolutiv, aspectele de comportament sexual pot ficonsiderate ca fiind produse de o selecție sexuală, un mecanism al selecției naturale,legat de lupta pentru reproducere, dar distinctă și complementară a competiției pentruexistență. Comportamentul sexual cuprinde trei categorii definitorii: monogamia, încare se formează cupluri pentru întreaga durată a perioadei de împerechere, urmată șide aceea a gestației/incubației și de creșterea puilor, poligamia, în care un mascul seacuplează cu mai multe femele în același sezon de reproducere, și poliandria, în care ofemelă se acuplează cu mai mulți masculi, deasemeni în același sezon de reproducere.

Foto: NECULAI ȘELARU

tră, exemplele de monogamie se re-feră la lup, vulpe, viezure, căprior,castor, vultur, șoim, potârniche, ie-runcă, prepeliță, sturz, cocoșar, turtu-rică, porumbel, sitar, nagâț, vrabie,lăstun, rațe și gâște sălbatice, lebădă,pelican, barză, stârc, și ne oprim aicicu exemplele. Dintre monogamiile delungă durată, la mamifere se pot cita,lupul, viezurele și castorul, iar la pă-sări, potârnichea, porumbelul, turtu-rica, lebăda, pelicanul și barza. Amcitat ca fiind monogame rațele și gâș-tele sălbatice, sitarul, însă, pentru spe-ciile migratoare, afirmația neputândfi probată prin observațiile autohtone,am luat în considerare afirmațiile fă-cute în publicațiile străine.

În general, monogamia este carac-teristică tuturor speciilor de păsări cupui nidicoli, pe care masculul sau, maiadesea, ambii părinți, îi aprovizio-nează zilnic cu hrană. După plecareapuilor, nu se știe exact – pentru toatespeciile – câte își vor păstra perecheași pentru cât timp.

PoligamiaVom repeta afirmația că, și acest

aspect de comportament sexual, se în-cadrează în tiparul genetic al dobân-dirii unor avantaje pentrudescendenți, în sensul posibilitățilormasculului de a transmite unui numărmai mare de urmași, obținuți prinacuplarea cu mai multe femele în ace-lași sezon de reproducere, a însușirilorsale valoroase pentru supraviețuireaacestora și perpetuarea speciei.

Se înțelege că acesta este și cazu-lul în care masculii de cerb comun șide cerb lopătar își adună mai multefemele, care formează acea gruparenumită, convențional, harem. Dar,pentru a se ajunge la această stareavantajoasă pentru mascul – și pentruurmașii săi – se desfășoară acea etapăde selecție sexuală, de această dată cao competiție directă între mai mulțimasculi, urmând ca numai câștigăto-rul să-și adjudece supremația și stăpâ-nirea acelui harem. Ca exemple depoligamie, cităm cerbul comun, cer-bul lopătar, căpriorul (care lasă șilocul de a fi considerat monogam, ob-servat și în formații familiale alăturide femelă și iezi, dar pentru o pe-rioadă determinată de timp), mistre-țul, țapul de capră neagră, iepurele,pisica sălbatică, râsul, muflonul, mar-mota și vidra. Dintre păsări, în frunteatuturor se situează fazanul, motivpentru care, la reușita unei populăriși pentru menținerea sa în teren, con-diția ar fi ca la un cocoș să fie lansate4 – 5 găini, altminteri, își adună sin-

gur un mic harem și se dispersează înteritoriu, și cocoșul de munte.

PoliandriaStudiile efectuate în țări occiden-

tale dau procentul de 2% dintre specii-lefaunei europene ca fiind poliandre.

Vom începe cu cerbul lopătar, citatca fiind poligam, deci formându-și unharem, ca și celălalt cervid, cerbulcomun. Însă un studiu britanic, desfă-șurat pe o durată de 10 ani în cadrulUniversității din Londra Queen Mary șiUnversity College din Dublin, a ajuns laconcluzia că, procentual, din popula-țiile de lopătar studiate, cca. 12% din-tre femele au avut manifestări depoliandrie. Dintre mamiferele euro-pene cu manifestări de poliandrie faceparte dihorul și râsul iberic (Lynx par-dinus) aflat în pericol de disparițiepână în urmă cu zece ani, în prezentcu o populație de cca. 300 exemplare,în sudul Spaniei. Dintre păsări, se ci-tează doi vulturi, vulturul hoitar și ză-ganul, din păcate ambii dispăruți dinavifauna României, cu speranța că celde al doilea ar putea reveni din MunțiiBalcani, unde mai există. Cel de al doi-lea a fost studiat în Munții Pirinei, peteritoriul francez, prin comunicareafăcută de J. Carlton și Serge Raoult,publicată în revista „La Marie Blan-que” în anul 2002.

În general, mecanismul polian-driei se explică prin nevoia ca femelasă asigure, instinctual, o calitate ge-netică urmașilor săi, prin trei direcțiiurmărite:

• ameliorare, acuplându-se cu unmascul de calitate superioară celui cucare s-a acuplat anterior.

• diversificare, acuplându-se cumai mulți masculi (în același sezon dereproducere, în timpul ovulației), cres-când diversitatea genetică a urmașilor.

• compatibilitate, femela căutândmasculul ale cărui caracteristici gene-tice sunt cele mai compatibile cu ge-nomul său (genomul fiind ansamblulmaterialului genetic al unui individsau al unei specii, cuprins în ADN).

Dar, în cadrul poliandriei, se des-fășoară și o selecție post copulatorie,în sensul că, dacă spermatozoizii maimultor masculi sunt puși înr-o compe-tiție, femela se asigură că cel care vafecunda gameții săi va fi cel care dis-pune de cel mai bun capital genetic defertilizare.

La cele descrise până acum se maipot aduce unele completări. De exem-plu, în opinia noastră, iepuroaicapoate fi inclusă ca având un compor-tament poliandric, tocmai datorităfaptului că, având două utere, estedotată cu procesul de superfetație. Ast-fel, în timp ce într-un uter se dezvoltăo gestație ca urmare a unei acuplăricu un prim mascul, în cel de al doileauter poate primi o a doua gestație,primită prin acuplarea, după un timp,cu un alt mascul, deci în cadrul acele-iași faze de oestrus. Dar, în acest caz,poliandria iepuroaicei este mai de-grabă o adaptare a speciei în luptapentru supraviețuire, care să compen-seze pierderile datorate numeroaselorcauze (în special mortalitate juvenilă,prin boli, condiții meteo agresive,dăunători). Nu sunt excluse nici cele-lalte avantaje prezentate anterior.

O altă completare ar fi aceea că, încadrul fiecăreia dintre categoriile decomportament sexual prezentate,există și excepții. Este cazul masculu-lui de rață mare, (Anas platyrhyncos)care este considerat monogam, darcare își schimbă partenera după fie-care ciclu de reproducere. De fapt, încazul acestui rățoi, nu ar fi un caz depoligamie, în sensul strict prezentat laînceput, ci monogamie de o durată li-mitată la un ciclu complet de repro-ducere. Sau, în cazul raței cârâitoare(Anas querquedula), specie, ca și rațamare, foarte numeroasă la noi, alcărei rățoi figurează ca fiind și el mo-nogam dar care, după eclozare, nu ză-bovește prea mult timp în preajmaraței cu boboci, plecând în căutareaaltei femele disponibile. Au fost obser-vați și rățoi poligami, ca excepție dela formularea că speciile de rațe săl-batice sunt monogame, care au fostvăzuți, și după eclozare, conducându-și bobocii în lecții de înot și de procu-rarea hranei.

Am practicat și pescuitul și, cu acestprilej, am intuit că toți pescarii, care pe-trec mult timp pe marginea unei ape,au mai multe posibilități și șanse de astudia comportamentul păsărilor deapă, cu prezența cărora, în mod sigur,s-au familiarizat, încât pot furniza ob-servații valoroase privind viața aces-tora. Ar rămâne doar partea aceea…,cu dorința de a le face cunoscute.

MAI 2017 | 11

Ca și în cazulcelorlalte forme de

manifestare acomportamentului sexual,motivația monogamieiconstă în avantajuldobândit prin alcătuireaunui cuplu, în privințaîmperecherii la timpulpotrivit, intuit și acceptatde ambii parteneri


U n zgomot discret în stânga,aproape de muchia văii, mi-aatras atenția. Încet, oprindu-

se după fiecare mișcare, o siluetă abiaconturată apăruse la marginea drumu-lui. Să tot fi fost cam o sută de metridistanță. Clipele treceau și siluetaavansa spre lumină. Căpriorul ieșisedin desișul văii și voia probail să seasigure că poate traversa în siguranțădrumul, pentru a intra apoi la adăpos-tul merilor din livadă. Preț de câtevaclipe am privit prin obiectivul lunetei,încercând să deslușesc mai clar apari-ția mult așteptată. În lumina dimneții,încercam să-i evaluez trofeul. Mă sur-prinsese într-o poziție incomodă și tre-buia să mă întorc un pic pentru aputea vedea mai bine. Am așteptatpână ce și-a plecat capul spre covorulierbii și m-am rotit ușor. A ridicatbrusc capul, a privit preț de o secundăîn direcția mea și… dus a fost!

Ciclovergența, o adaptaredezvoltată în timp

Cu siguranță că mă văzuse chiar șicu capul plecat. Iar faptul are o explica-ție pe care aveam să o învăț ulterior.Este vorba despre ciclovergență, oadaptare pe care cervidele au căpătat-ode-a lungul timpului, apărută din ne-voia de a se apăra de prădători. Defapt, asemena cervidelor, o mare partedin animalele de casă, oile, caprele,vacile, caii, beneficiază de aceastăadaptare, păstrată și după domesti-cire, toate fiind de fapt, în trecut, ani-male pradă, ce trebuiau să se apere deprădători. Ciclovergența constituie ca-pacitatea de rotire simultană a ochilorîn așa fel încât vederea rămâne clarăchiar și atunci când animalul are capulplecat la nivelul solului. Detalii înacest sens oferă și un studiu efectuatîn SUA de către Asociația pentru Ma-nagementul de Calitate al Cervidelor,QDMA - Quality Deer Management As-sociation, studiu efectuat pe cerbul cucoadă albă - white tail deer.

Pornind de la câmpul vizual alacestuia, de circa 300 de grade, și ți-nând cont de faptul că pupila ochiuluila cervide este de formă dreptunghiu-lară, permițând o vedere mai largă peorizontală, observațiile au arătat fap-tul că, atunci când cerbul își pleacăspre sol capul, ochii se rotesc în așafel încât pupila rămâne orizontală, pa-ralelă cu linia orizontului, fapt ce per-mite o vedere laterală foarte clară aterenului. Astfel, orice potențial peri-col poate fi observat chiar și atuncicând cerbul, în cazul nostru, mă-nâncă, cu capul aplecat la nivelul so-lului. În acest fel, cervidele observă

DE SEZON Vânătoare la căprior

Ochii căpriorilorMAC

După ce am lăsat în urmă marginea pădurii și am ocolitlivada de meri, am ales o poziție astfel încât puteamvedea bine porțiunea mai largă dintre marginea livezii șivegetația de pe muchia văii ce se deschidea în spate. Undrum vechi de tractor urma linia de contur a livezii,permițând o vedere cât de cât confortabilă a terenuluidin față. Primele gene de lumină aveau să luminezecurând locurile…

MAI 2017 | 13

permanent terenul, pe toată deschide-rea câmpului vizual, chiar dacă, apa-rent, nu pot vedea din cauza faptuluică au capul plecat pentru a culegeiarba de pe sol. Spre deosebire de om,care poate roti ochii, ocazional, cu ununghi de circa 5 grade, cervidele îșipot roti ochii cu un unghi de până la50 de grade, de zece ori mai multdecât omul. Este o adaptare ce oferăun avantaj semnificativ în ceea ce pri-vește supravegherea împrejurimilor,adaptare ce s-a conturat și dezvoltat

de-a lungul timpului, permițând su-praviețuirea și perpetuarea speciilor,în cazul nostru a cervidelor.

Știința pusă în practicăAvând în vedere cele prezentate,

concluzia este cât se poate de simplă.Căpriorii pot vedea foarte bine șiatunci când au capul aplecat pentru aculege hrana la nivelul solului. Deci,ne pot observa/sesiza mișcările chiarși dacă nouă ni se pare că nu ne potvedea. În aceste condiții, la vânătoare,

când avem deja căpriorul în câmpulnostru vizual, singurele momente încare ne putem mișca/deplasa suntacelea în care, între noi și el, apare unobstacol ce împiedică complet vede-rea. Dar, chiar și atunci, trebuie să fimfoarte atenți.

Să nu uităm că, pe lângă văz, că-priorii au și auzul și mirosul foartedezvoltate. Un motiv în plus pentru ane perfecționa tactica și a ne exersaîndemânarea, priceperea și, mai ales,răbdarea…!

Ingrediente necesare pentru 6 por-ții: un kilogram și jumătate de pulpă decăprior tăiată în bucățele, două linguride ulei de măsline, doi morcovi tăiați înrondele sau cuburi, două cepe tăiate înrondele, o căpățână de țelină tăiată mă-runt, o cană de sos de tomate, o cană deapă, un sfert de cană de oțet balsamic,un pahar de vin alb demisec, două lin-guri de sos Worcestershire, două linguride făină, 3-4 foi de dafin, sare, piper.

Preparare: înăbușiți bine carnea pânăîncepe să se rumenească, adăugați apoimorcovii, ceapa, sosul de tomate, oțetulbalsamic, vinul și sosul Worcestershire,plus foile de dafin, sare și piper după gust.Acoperiți vasul și dați la foc mic timp decca. o oră sau până se pătrunde bine car-nea. Adăugați făina amestecată cu douălinguri de apă și lăsați în continuare la focmic tot conținutul până ce sosul capătăconsistență. Gustați pentru sare și piper.

Servire: serviți tocănița fierbinte,cu mămăliguță caldă sau cu pastefierte date prin ulei. Un pahar de vinroșu, demisec, shiraz/cabernet sauvig-non, va adăuga un plus de savoare bu-catelor. Poftă bună!

TOCĂNIȚĂ DIN CĂPRIOR CU VIN ȘI SOS WORCESTERSHIRENANA NINA

GASTRONOMIE VÂN~TOREASC~

Preparatele din carne de vânat au făcut totdeauna deliciulunei mese pentru o ocazie specială. Tocănița din carne decăprior, pregătită cu măiestrie, cu mirodenii și sosuri alese,va atrage admirația și aprecierile mesenilor invitați.

Spre deosebire de om,care poate roti ochii,

ocazional, cu un unghi decirca 5 grade, cervidele îșipot roti ochii cu un unghi depână la 50 de grade, de zeceori mai mult decât omul.

Î n cazul unora dintre specii sau pealocuri au fost și pot fi utilizatesuccesiv, în scopul unei precizii

mai ridicate a estimărilor, două dintreaceste metode clasice de evaluare, îndecursul aceluiași an. În cazul altor spe-cii și în funcție de densitatea populații-lor locale ale acestora se poate alegeuna sau alta dintre metode, în acelașiscop, al asigurării unei precizii accepta-bile, cu cheltuielile cât mai reduse.

Referitor la aceste aspecte și lametodele de evaluare recomandatepentru diversele specii de faună cine-getică, redăm alăturat, cu îmbunătă-țiri, tabelul conceput de prof. AurelNegruțiu, în Cursul de Vânătoare șiSalmonicultură - Editura Didactică șiPedagogică - București, 1982.

În continuare trebuie reținut faptulcă datele obținute din teren, prin apli-carea uneia sau a două metode de eva-luare în decursul aceluiași an, suntanalizate, coroborate și corectate labirou, cu luarea în considerare a sporu-rilor naturale stabilite aprioric, precumși a imigrărilor și emigrărilor din și sprefondurile cinegetice învecinate, așaîncât cifrele stabilite în final, înscrise înfișele acestor fonduri, să devină cât mairealiste și credibile. De ajutor, în acelașiscop, pot fi și evoluțiile în timp ale efec-tivelor diverselor specii de faună cine-getică sedentară, eventual transpusegrafic, care nu pot înregistra abateriexagerate și inexplicabile de la un an laaltul. De asemenea, importantă ră-mâne, în același sens, interpretarea co-rectă a raportului între sexe și araportului între cele trei categorii prin-cipale de vârstă (pui, juvenil, adult).

După această prezentare concisă ametodelor de evaluare recomandatepentru diversele specii de faună cinege-tică sedentară, trebuie să fim de acordcu susținerea că evaluările de efectivesunt doar estimări afectate de erori,care pot fi acceptate (după A. Comșia)până la un nivel de maximum 20% .

La cele de mai sus am mai putea

adăuga, în vederea unei precizii cât mairidicate a estimărilor, doar metodelespeciale de evaluare a efectivelor unorspecii cinegetice, interesante însă pen-tru profesioniști. Pentru amatori saupentru alte persoane, pur și simplu cu-rioase în problema evaluării/estimăriiefectivelor de faună cinegetică, meto-dele tradiționale de evaluare pot fi con-siderate suficiente și satisfăcătoare dinpunct de vedere al preciziei, dacă suntcorect și conștiincios aplicate. Dacă ges -tionarii nu sunt obligați, din interesereale, să corecteze deliberat datele ob-ținute în teren, pentru a obține cote derecoltă rezonabile, nici sub și nici supraapreciate, așa încât să evite eventualescăderi nedorite ale stocurilor de repro-ducție sau suprapopularea. Fiindcă zi-cala „stăpânul învață sluga hoață” sepotrivește foarte bine la ceea ce s-a pe-trecut în ultimele două decenii și ceva

în România, din cauza condiționării ni-velurilor cotelor de recoltă de diferen-țele dintre efectivele reale, doarestimate, și cele considerate optime prinaplicarea unor chei de diagnoză ecolo-gică criticabile, raportate la suprafețe șibonități nereale, practic din ce în ce maireduse fată de realitățile din fondurilecinegetice. În aceste condiții, despre cefel de precizie a evaluărilor de efectivevorbim și la ce servesc doctele studii deevaluare a efectivelor unor specii cine-getice, precum ursul și lupul, întocmite,pe sume exorbitante din bani publici, decercetători care creează probleme pen-tru a-și da și a ne da de lucru?

Iată de ce rezultatele estimărilor deefective obținute prin metodele de eva-luare recomandate, aplicate cu conști-inciozitate, ar trebui să ne satisfacă pedeplin, din punct de vedere al precizieiși costurilor.


CERCETARE

Cele trei categorii de metode de evaluare a efectivelor de faună cinegetică dejaprezentate, denumite clasice și devenite tradiționale, au fost considerate suficiente, pânăde curând, pentru stabilirea stocurilor de reproducție (efectivelor reale de primăvară) șia cotelor de recoltă anuale, la majoritatea speciilor sedentare de interes vânătoresc.

Evaluarea populațiilorlocale de faună cinegetică (V)METODE DE EVALUARE RECOMANDATENECULAI ȘELARU

E ste o carabină cu repetiție cla-sică, cu închizător cilindric,care se prinde cu 3 zăvoare

(nituri) direct în cameră. Mânerul săuscurt se rotește cu numai 60 de grade(Fig. 1), permițând astfel fixareajoasă a monturii lunetei, prinsă în 4șuruburi plasate în cele 4 colțuri aleplăcii pe care se va monta luneta, caîn vârfurile literei „X”, de aici prove-nind și numele armei. Variantele an-terioare aveau patul din lemn, iaracum este confecționat dintr-un ma-terial sintetic negru. Este consideratde expertul N.Klups, în articolul săuintitulat Prețul european care a dat lo-vitura, (trad. ns.) din revista D.J.Z. nr.6/2015, pag. 92-95, ca cel mai reușit.Browning numește acest materialDura-Touch, este moale la pipăit, cusenzația de a fi cauciucat.

Pe mânerul-pistolet și antepat esteo textură mai rugoasă, care asigurăpriza fermă, chiar cu degete umede.Nu are obrăzar, spre satisfacția stân-gacilor. Pe talpa patului există o placăgroasă din cauciuc (Fig. 2), pentru

atenuarea reculului, care nu ușureazăalunecarea pe haină la epolajul rapid.Butonul siguranței, care este plasat pegâtul patului (Fig. 3), alunecă ușor,silențios și blochează numai trăgaciul.Magazinul rotativ, tip Steyr Mannli-cher, primește 4 cartușe standard sau3 cartușe Magnum.

Trăgaciul este direct, sec, numitde Browning Feather-Trigger și are ocalitate valabilă și pentru tirul sportiv.A venit reglat din fabrică pentru aceda la 880 grame la arma de calibrul.308 Win testată, dar poate fi reglat șimai fin, însă numai prin scoaterea dinsistem (Fig. 4). Probat la poligon cudiverse gloanțe .308 Win., a dat dis-persii de 30 mm cu glonț de 9,7 gWin. Power Max, de 18 mm cu glonțLapua Mega de 12 g și 24 mm cuglonț RWS Evolution de 11,9 g.

Arma cântărește numai 2.850g,are țeava lungă de 51cm și lungimetotală 102 cm, fără ochire mecanică.La gura țevii are un ghivent pe care sepot monta diverse dispozitive, deexemplu frână de gură sau compensa-tor de sunet.

Alte calibre disponibile sunt: .223Rem., .22-250 Rem., .270 WSM, .30-06.,7 mm Rem.Mag., .300 Win.Mag.

În Europa se pot găsi și alte va-riante ale carabinei Browning X Bolt,cu diferite specializări și denumiri, laprețuri comparativ interesante.

MAI 2017 | 15

ARMECarabine

Noua variantă a carabinei cu repetițieBrowning X-Bolt CompositeMATEI TĂLPEANU

Despre carabina cu repetiție Browning X-Bolt am mai scris în urmă cu 8 ani, în VPRnr.1/2009, după apariția ei la Shot Show-ul din SUA în 2008. Acum revine cu o variantămai scurtă, mai ușoară, maniabilă și precisă, ce urmează trendul modern al pieței, cupatul din material sintetic și prețul sub 900 Euro. Raportul preț/calitate este avantajos,date fiind modificările față de primele variante. Aceasta a fost produsă în colaborare cufirma japoneză Miroku.

2

1

3 4

Apar probleme complementareO primă problemă/întrebare ar fi

aceea a modului în care aceste pastilesă fie administrate în teren astfel încâtsă dea certitudinea că vor fi ingerate,odată cu hrana-nadă, de către toțimembrii unei ciurde sau unui grup fa-milial (scroafă și purcei), dat fiindmodul de viață specific mistrețului. Înaceastă situație, trebuie avut în ve-dere și faptul că, în natură, există per-manent posibilitatea ca adulții săingereze cantități mai mari de hrană-suport pentru vaccin și, deci, și depastile-vaccin, astfel că un procent ne-definit de exemplare să nu poată in-gera acele pastile, posibilitate carenici nu poate fi monitorizată. Într-oastfel de situație, întreaga acțiune devaccinare nu ar avea rezultatul urmă-rit. Pe de altă parte, o altă condiție ne-

cesară unei astfel de potențiale pas-tile, este să poată fi astfel ambalatăîncât să reziste la intemperii și toto-dată să fie digestibilă.

Vânătoarea Este un mijloc sigur în reducerea

populațiilor de mistreți, și a înregis-trat „tablouri” de exemplare vânate,în creștere de la an la an, astfel că înurmă cu șase ani, situația se prezentaastfel:Belgia Franța 25.000 mistreți 220.000 mistreți Germania Italia600.000 mistreți 22.000 mistrețiAustria Spania36.000 mistreți 216.000 mistreți

Numai că cifrele se referă doar laexemplarele vânate în natura sălbatică

și, cu toate acestea, s-a constatat cămistrețul evoluează exploziv în conti-nuare, inclusiv în mediul urban, încare situații de genul celei din Berlinașteaptă rezolvare. Municipalitateaberlineză a autorizat un număr de 30de vânători pentru a acționa în extra-gerea mistreților și să nu uităm cănemții sunt foarte buni vânători. Darcum ar fi putut acționa aceștia într-unoraș cu o populație densă, în care îm-pușcăturile ar fi trezit groaza canona-delor din cel de-al doilea război?… Înplus, acei iubitori ai mistreților, igno-ranți în condițiile date – și oricumîntr-o clară minoritate – care aducreale deservicii hrănind animalele, aureacționat violent împotriva celor 30de vânători autorizați de către primă-rie, prin conflicte însoțite de invectiveși chiar prin tăierea pneurilor mașini-


CERCETARE Pe teme sanitar-veterinare

Un vaccin așteptatîn Europa (II)Dr. GEORGE CRISTIAN GEORGESCU

Semnalam în prima parte a articolului, apărut în nr. 52/aprilie al revistei VPR, că, înnumeroase țări europene, s-a constatat, în ultimele două decenii, o adevărată exploziedemografică a populațiilor de mistreți. Un aspect extrem de neplăcut îl reprezintă„asedierea” centrelor urbane, unde mistreții par a se fi obișnuit cu prezența oamenilor,stabilindu-se în parcurile centrale din unele orașe mari. Ca urmare, s-a simțit nevoiaunei riposte, care să reducă, până la anihilare, această invazie, prima opțiune fiindlimitarea sau anularea posibilităților de reproducere a mistreților. Despre descoperireași folosirea unui vaccin contraceptiv am vorbit în prima parte a articolului. Vomcontinua cu descrierea consecințelor utilizării acestuia, apoi cu prezentarea altormăsuri, mai radicale, de anihilare a fenomenului.

lor acestora. Astfel că, în așteptareaacelui vaccin perfecționat, primăriaBerlinului exclude eliminarea mistre-ților prin împușcare și consideră coa-bitarea cu aceștia singura soluție, celpuțin deo camdată.

Dar ne îngăduim o întrebare reto-rică. De exemplu, în cazul – exclusivteoretic – al reușitei de vaccinare a100% din populația berlineză de mis-treți, știind că vaccinul are o eficaci-tate limitată la cca. patru ani, dupăcare animalele își pot relua nestinghe-rite procesele de reproducere tempo-rar suspendate, această costisitoare șianevoioasă acțiune ar avea doar rolulde a limita, timp de câțiva ani, crește-rea sporului urban de mistreți, efecti-vul acestora rămânând, în continuare,la nivelul actual de cel puțin 9.000 deexemplare. Scăzând mortalitățile din

cauze naturale, până la dispariția în-tregului efectiv de mistreți din Berlinar trebui să se aștepte încă mulți ani,deoarece, dacă vaccinul acționează șiasupra purceilor, odată ajunși la ma-turitatea sexuală (de 9-20 luni, înfuncție de sex), aceștia vor trebui re-vaccinați și apoi să se aștepte la dis-pariția lor tot din cauze naturale.Această perspectivă berlineză, astfelderulată, ni se pare sumbră. Din pă-cate.

Au mai fost făcute încercări de ascăpa de mistreți prin vânătoare, deexemplu în orașul francez Meaux, dinDepartamentul Seine-et-Marne, înparcul căruia a fost organizată o vână-toare cu gonași, în urma căreia au fostîmpușcați 18 din cei 30 mistreți rezi-denți în acel parc. Dar protestele orga-nizațiilor „de iubitori ai animalelor” au

determinat renunțarea la folosirea eli-minării mistreților prin vânătoare.

În Spania, un grup de 35 de trăgă-tori cu arcul au acționat timp de cinciani, numai în timpul nopții, eliminânddiscret și cu eficiență mistreții carerâmau și răscoleau terenurile de golfși parcurile madrilene.

Toți cercetătorii, preocupați deaceastă insolită evoluție demograficăa mistrețului în numeroase țări apu-sene ale Europei, o consideră ca fiindefectul modificărilor climatice și me-teorologice din ultimele două decenii,favorabile speciei, prin scăderea mor-talității naturale, dar și extindereagalopantă a activităților umane în bio-topurile mistreților, greșeli și abuzuriîn gestionarea pădurilor, inclusiv re-ducerea suprafeței acestora.

Aceleași cauze ar fi acționat și înțara noastră, mai ales reducerea ma-sivă și abuzivă a unor mari suprafețede pădure din arealul mistrețului. Darla noi nu s-au înregistrat invazii ma-sive de mistreți în marile orașe. Ei armai avea încă posibilitatea de a-și des-fășura viața în pădurile rămase netă-iate…dar, cine știe pentru cât timp!Au apărut în schimb urșii în orașe, nuîn haite-cârduri-turme (nu avem încăun termen propriu urșilor din acestpunct de vedere, deoarece nu au uninstinct gregar), dar destul de frec-vent în Brașov și în orașe de pe ValeaPrahovei. Una din cauzele principalerămâne „intruziunea” activitățilorumane în biotopurile ursului, inclusivnefasta tăiere a pădurilor.

ÎncheierePentru a încheia în nota pamfletară

din materialul „Trei tablete despre mis-treț” din nr. 12/2016 al revistei noas-tre, s-ar putea ca „gândirea luminoasă”a celor care au inclus în Legea vânăto-rii libertatea de a vâna mistreții mas-culi tot timpul anului să fie soluția dea feri marile noastre orașe de pericolulreprezentat de această specie invazivă,care, nemaiavând masculi, nu ar maiavea cine să fecundeze scroafele. Iarspecia să fie expusă (teoretic, în timp)la exctincție pe cale naturală.

Vă puteți imagina ce avantaj amavea față de Berlin, din acest punct devedere?!… Nu ar mai fi necesar un vac-cin contraceptiv. Deci, să nu ne tememcă frumosul nostru Cișmigiu, sau par-cul IOR, ori parcul Herăstrău, sau alteparcuri din orașele noastre, ar putea fiinvadate de mistreți. Deo camdată sun-tem la adăpost. Așadar, să vânăm mis-treții-masculi, la adăpostul acestei legi.

Dar… pe baza unei autorizații.

MAI 2017 | 17

Foto

: NE

CULA

I ȘE

LAR

UFo

to: N

ECU

LAI Ș

ELA

RU

Europenii s-au gândit să ne tri-mită în schimb și zimbrii lor,din circurile și grădinile zoolo-

gice ale câtorva țări cu areale naturalemai puțin sau mai mult antropizate(Suedia, Germania, Franța, Italia șiBelgia). Iar noi, prin WWF România,am decis să-i aducem la noi acasă,pentru a reîmpodobi munții țării cuexemplarele degenerate dintr-o speciealtă dată abundentă în sălbăticie, sim-bol al vigurozității faunei sălbatice pevremea străbunilor noștri.

Ne-a entuziasmat, desigur, ideea,experimentul și, cu certitudine, banii.Pe noi mai mult ideea și experimen-tul, pe WWF mai mult banii, din fon-duri europene, dar și naționale.

La alegerea locului, în Munții Țarcu,și-au adus aportul oamenii noștri de ști-ință discutabili, acoperiți sau nu, darspecializați în „tocarea” banilor publici.Probabil că aceștia au avut în vedere

existența în zonă a pășunilor întinse, su-prapopulate însă cu animale domestice,a pădurilor bătrâne mai puțin călcate deom, care asigură ceva hrană animalelorplantivore, zăpezile mari de peste iarnă,care le împiedică accesul la frunzeleverzi de mur, existența urșilor și lupilorîn efective ridicate, care năzuiesc lacarne de zimbru și, cu certitudine, bă-nuiala eradicării armelor clandestine înzonă. Altfel spus, a fost aleasă pentrurepopulări cu zimbri o zonă care să-i su-pună unei selecții naturale, dar nunumai, extrem de dure.

Din fericire, schimbul populaționalîntre acești zimbri degenerați și zimbriviguroși, liberi prin județele de nordale Moldovei, nu este astăzi posibil.

Cert este că locul a fost decis pebaza unor astfel de criterii, și țarcul deaclimatizare urgent proiectat și ame-najat, fără a se ține prea mult seamade justificarea costurilor.

A urmat aducerea, în 17 mai 2014,a 17 exemplare eterogene de zimbru dinSuedia, Germania, Italia și Belgia și aunui exemplar din țarcul de la Hațeg-România. Până toamna, 3 exemplare audecedat deja, diagnosticate fiind cu„boala limbii albastre” (introdusă astfelîn zonă). Lângă cele 14 exemplare, careau supraviețuit primei ierni, s-au adău-gat, în 11 iunie 2015, încă 14 exemplarestrânse din Germania, Franța și Belgia.

În lotul de 28 de exemplare dințarcul WWF de resălbăticire, s-au năs-cut doar 2 viței în primul an, care nuau reușit însă să supraviețuiască. Unula decedat imediat după naștere, iarcelălalt și încă doi zimbri maturi ar fifost hăituiți, de câinii vagabonzi dinzonă, până la epuizare, apoi mâncațide aceștia. Alți patru zimbri au dece-dat, tot în iarna 2015/2016, „dincauza incapacității de adaptare”, lafoamete, adăugăm noi.


OPINIE

Zimbrii WWF RomâniaText și fotografie NECULAI ȘELARU

Noi, românii, am intrat în UE, așa după cum am mai afirmat, cu o zestre naturală deapreciat. Reamintim, ca vânători, doar marii prădători continentali (ursul, lupul șirâsul) și zimbrii noștri viguroși, din țarcuri și din sălbăticie.

În aceste condiții s-a luat măsuraeliberării, în sălbăticie, a lotului de 22de zimbri rămași în țarc, în primăvaraanului 2016.

În 12 iunie 2016 au mai fost aduși10 zimbri din Germania și Belgia, dincare 8 supraviețuitori au fost puși înlibertate în luna august 2016.

Așadar au fost aduși, în total, 41 dezimbri degenerați din Europa și au fostrepopulați în libertate 30 de exem-plare. Dintre acestea, 4 au fost găsite șiraportate decedate de rangerii WWF.

Celelalte exemplare, câte or mai firămas din ultimele 26, bântuiau astăiarnă prin zonă în căutare de hrană.O turmă de 15 zimbri a fost localizată,la un moment dat, între localitățileRusca și Feneș, un exemplar a fostvăzut lângă satul Feneș, iar câtevaurme de zimbri au fost identificatedea supra barajului Rusca-Teregova.

De la vânătorii din zonă ne-au par-venit și alte informații. Fiindcă WWFRomânia nu a administrat nici un felde hrană complementară peste iarnă,forțând zimbrii să și-o agoniseascăsinguri din natură, aceștia au fost ne-voiți să roadă coaja arboretelor tinerede pe văi, să intre și să distrugă plan-tațiile de pomi fructiferi din zonă, săconsume fân din clăile cetățenilor, să

distrugă hrănitorile pentru cervide ali-mentate cu furaje fibroase și să spargăușile sălașelor pentru a intra la adă-post pe timp de iarnă cu viscol.

Din acest motiv, aducerea zimbri-lor în zonă nu se mai bucură de susți-nerea cetățenilor păgubiți, care suntnevoiți să-și împrejmuiască proprietă-țile, fără vreo eficiență garantată, cugarduri electrice.

Tot de la vânătorii din zonă amaflat că zimbrul din localitatea Feneș amurit, apoi a fost tras cu o mașină de

teren și abandonat pe marginea râuluiîn pădure, că un alt zimbru a fost găsitmort într-un sălaș din apropierea țar-cului (la cca. 2 km) și că într-o poianădin apropierea sălașului se mai găseș-teun cadavru vechi de zimbru.

Și tot vânătorii au mai semnalatcâteva exemplare izolate pe la clăilede fân ale localnicilor din Feneș, Ar-meniș și de sub Marginea, apoi câtevaexemplare răzlețe pe valea pârâuluiHigeg, în poienile de deasupra bara-jului Rusca-Teregova.

Dacă WWF-iștii ar fi învățat cevadin practica cinegetică și s-ar fi simțitcumva responsabili față de zimbrii de-generați aruncați în natură, ar fi chel-tuit puțin, foarte puțin din cât auprimit, pentru ajutorarea acestora cuhrană complementară pe timp deiarnă, cu zăpadă mare și geruri puter-nice, în puncte de hrănire accesibilerealimentării periodice din zona încare, de altfel, zimbri supraviețuitoribântuie înfometați. Fiindcă zimbrii de-generați, înfometați și epuizați fizic nuse pot apăra, după cum s-a putut con-stata în țarcul de aclimatizare WWF,nici măcar de câinii vagabonzi. Cum săputem crede că aceștia vor putea con-viețui, fără repercusiuni pentru ei, îm-preună cu urșii și lupii din zonă? Dar,în mod pașnic, cu producătorii agricoliși crescătorii de animale de aici?

În loc de concluzii, pe care le pu-teți trage și singuri, ținem să vă rea-ducem în atenție interesulreprezentanților WWF pentru exacer-barea conflictului carnivore mari – omîn România, conștienți, desigur, de ur-mările nefaste ale suprapopulării cuurși și lupi, atât pentru intereseleomului, cât și pentru evoluția calita-tivă a populațiilor acestor carnivore.

Să ne rugăm, deci, ca protecția șiconservarea populațiilor de urși și lupidin România să nu ajungă, precum încazul populației de zimbri din jud.Caraș-Severin, în responsabilitatea lor.Fiindcă WWF-iștii, precum spartanii dealtă dată, merg, mai mult din conside-rente economice, pe ideea selecțieidure. Încearcă astfel, în mod indirect,să ne dea o lecție interesantă, contrarăconcepției cinegeticienilor din Belarusși Polonia, care, în întinsele păduri Bia-lowieza, situate la granița dintre celedouă țări, depozitează din vară, în lo-curi cunoscute și special amenajate,cantități foarte mari de fânuri și altesorturi de furaje, la care se strâng pesteiarnă ciurdele de zimbri din întreagaregiune. Fiindcă doar așa pot supravie-țui, fără mortalitate riscantă pentru vii-torul speciei - simbol, aflată, în prezent,într-o stare critică de conservare.

MAI 2017 | 19

În loc de concluzii, pecare le puteți trage și

singuri, ținem să văreaducem în atențieinteresul reprezentanțilorWWF pentru exacerbareaconflictului carnivoremari – om în România,conștienți, desigur, deurmările nefaste alesuprapopulării cu urși șilupi, atât pentru intereseleomului, cât și pentruevoluția calitativă apopulațiilor acestorcarnivore.


G rupul nostru, de adulți șicopii laolaltă, se bucură detrezirea la viață a naturii, de

miresmele ce se ridicau din grătar, deșotiile copiilor și de poveștile celormari. Încet-încet, nici nu am simțitcum a trecut de amiază. Nu ne veneasă plecăm din acel loc minunat, deunde putei să auzi glasul cocoșilor șiputeai să vezi zborul în pereche al ra-țelor. Deodată, copiii veniră cu o idee,pe care noi, vânătorii, am îmbrățișat-oimediat: să mergem la o pândă, săfacem poze, și să vadă și ei căpriori,poate chiar și câțiva grăsuni. O partedintre doamne s-au simțit mai atrasede căldura și siguranța focului, darne-au încredințat trupa de copii și amși purces la drum. În apropierea caba-nei avem construite trei observatoare,așa că ne-am împărțit în trei grupe,fiecare luând cu el câte un copil.

Eu am plecat împreună cu Domi-nic, un puști simpatic, care la numaicei opt anișori ai săi știe mai multe des-pre cititul urmelor și mai multe denu-miri științifice, în limba latină, decâtmulți vânători. Am plecat amândoi, întăcere, spre observatorul indicat de un-

chiul meu. Atunci când mergi în na-tură este minunat să asculți glăsuireaei: adierea frunzelor, cântecul păsări-lor, foșnetul iscat de trecerea animale-lor, susurul apei, zumzetul insectelor.Sunet, lumină, umbre, mirosuri, culori,un tablou viu ce, de fiecare dată, sedezvăluie altfel trecătorului. În drumulnostru spre observator, Dominic m-a

făcut atentă la un iepure ce stătea tu-pilat în arătură, la o vulpe ce șoricăreadezinvolt prin câmp, la câteva coțofeneguralive ce nu se sinchiseau de pre-zența noastră.

Am ajuns la observatorul așezatstrategic pe malul unui canal plin detufe și noroi. Pe el puteai citi urmeletrecerii porcilor, frecătură și păr. Maisus, pe canal, se deschidea generos unochi de apă cu stufăriș. De o parte a ca-nalului se înălța, timid, o pădurice tâ-nără de plop. Pe partea cealaltă acanalului se deschidea o întindere degrâu de un verde crud. În canal, sălbă-ticiunile puteu găsi un drob mare desare, iar în marginea pădurii, un loc dehrănire unde încă se mai puteau zăriresturi de boabe de porumb. Ne-amsuit în observator și ne-am așezat liniș-tiți, așteptând venirea sălbăticiunilor.Nu știu cât am așteptat, nu cred cămult, când, deodată, am auzit zgomotdinspre pădure, iar dintre pomi s-a ivitun căprior. Se apropia liniștit de loculde hrănire. Nu ne-a simțit. A trecut pelângă drobul de sare pe care l-a lins li-niștit. Ne-am uitat cu atenție la animalși nu ne venea să credem ochilor. Că-priorul părea să aibă trei coarne! O ast-fel de anomalie nu mai întâlnisem.Dominic se uita cu uimire la căprior,dar nu a scos nici un sunet. Ne uitamîmpreună la animalul care, între timp,ajunsese la locul de hrănire și mânca li-niștit din porumbul de pe jos. Deodată,căpriorul își ridică privirea și, după ceadulmecă în grabă aerul, se orientăcătre pădure și dispăru. Am vrut să vor-bim, dar nu am apucat, pentru că ne-aatras atenția zgomotul din canal. Ungrup de câțiva grăsuni s-a apropiat descăldătoare, unde au început a se tăvălicu nesaț. Vântul, șiret, le duse știreaprezenței noastre și, astfel, scurtă le fușederea. Ce clipe minunate! Am cobo-rât amândoi din observator și ne-am în-tors, dornici să povestim camarazilornoștri despre cele văzute și auzite.

Trebuie să vă mărturisesc că, în zi-lele următoare, am luat o autorizație șiam revenit în locul cu pricina, unde amreușit să dobor acel căprior: un trofeuinteresant, a cărei malformație fusesecauzată de o bătaie cu un confrate, bă-taie care, cel mai probabil, a avut locla stabilirea teritoriilor, în luna aprilie.

Amintiri frumoase, adunate din lo-curi liniștite pe care, ori de căte orimergem, trăim clipe unice.

DE SEZON

Începutul de mai din acest an a adus cu el zile capricioase,în care soarele a dus lupte grele cu norii urâcioși și vântultăios care nu voiau să facă loc căldurii. Pe o astfel devreme capricioasă am decis să ieșim, totuși, în teren, să nebucurăm de cele câteva raze de soare și de verdele crud ceacoperea pământul și îmbrăca tufele și pomii din câmp. Ozi de 1 Mai sărbătorită cum se cuvine, cu frigărui și micibuni de căprior făcuți de unchiul meu, udați din belșug cubere bună, așezați în jurul unui foc de tabără la cabana devânătoare din teren, pe malul Timișului.

O pândă într-o zi de maiText și fotografie MARIA SĂVULESCU

A șadar, cauzelor care determinădeteriorarea habitatelor natu-rale ale faunei sălbatice, pre-

zentate concis mai sus, se adaugă, dince în ce mai ostentativ, noul tip de agre-siune la care urmează să ne referim, tu-rismul auto în fondul forestier, practicatmai ales primăvara, când natura renaștela viață și fauna cinegetică se pregăteștede prăsire și creșterea a progeniturii.Noua agresiune nu se manifestă însănumai primăvara, ci aproape la fel deevident și în alte perioade, precum întimpul rotitului cocoșului de munte,alergatului la căprior, boncănitului lacerb, goniței la capră neagră etc.

Pătrunderea cu automobile off-road, motociclete, ATV-uri și mopede,toate extrem de zgomotoase, pe celemai discrete drumuri forestiere și încele mai tihnite locuri de retragere,odihnă și reproducere ale faunei cine-getice, constituie, fără doar și poate,un factor perturbator violent pentru li-niștea și stabilitatea acesteia. Fiindcădegeaba îi asigurăm hrană comple-mentară din abundență și prelevămcote de recoltă din ce în ce mai micidin populațiile ei locale, dacă în locu-rile de retragere și adăpost pe timpulzilei, precum și în cele de reproducere,nu îi mai putem asigura minimul de li-niște necesar. Mai ales în cazul fauneicinegetice sensibile la schimbările dehabitat, care ori se rărește ori dispare,ca urmare a stânjenirii înmulțirii și/sauemigrației spre locuri mai favorabile.

Legiuitorul, prevăzând această po-sibilă evoluție și situație defavorizatăpentru fauna cinegetică și habitatulnatural al acesteia, generată deaceastă nouă preocupare spre re-creere sportivă dăunătoare mediuluiînconjurător, a încercat să-i preîntâm-

pine și să-i limiteze efectele prin câ-teva articole punctuale de lege. Astfel:

Prin art. 54 alin 2 din Codul silvic învigoare, interzice „Accesul public în fon-dul forestier național cu autovehicule, mo-tociclete, ATV-uri sau mopede, cu excepțiaactivităților sportive, de recreere și turism,care se pot practica numai cu acordul:

a) șefului ocolului silvic, în cazuladministrării;

b) proprietarului, cu avizul șefuluiocolului silvic, în cazul asigurării servi-ciilor silvice”

Nerespectarea acestei interdicții con-stituie contravenție și se sancționează cuamendă contravențională de la 2.000 la5.000 lei, potrivit art. 9 lit. f), din Legeanr. 171/2010, actualizată.

Prin art. 23 alin (1) lit. i) din Legea407/2006, actualizată, se interzice „cir-culația în scop de agrement, cu mijloaceauto, în afara căilor de circulație publicădin fondurile cinegetice, fără acordul ges -tionarului”. Deci, în terenul liber de ve-getație forestieră, nu doar în pădure.

Nerespectarea acestei interdicții sesancționează, potrivit art. 48 alin (1) lit.c) din legea precizată, cu amendă con-travențională „de la 1.000 la 3.000 lei”;

Prin art. 23 alin (1) lit. d) din ace-iași Lege nr. 407/2006, actualizată, seinterzice „tulburarea liniștii faunei ci-negetice în perioada de înmulțire și creș-tere a puilor”. Se înțelege că oriundeîn suprafețele productivă cinegetic dinfondurile de vânătoare. Nerespectareaacestei interdicții se sancționează, po-trivit art. 48 alin. (1) lit. b) din legeaprecizată, cu amendă contravențio-nală „de la 500 la 1.500 lei”.

Constatarea faptelor de la punctul1 se poate face, însă, doar de perso-nalul silvic și de ofițerii și subofițeriidin cadrul Jandarmeriei Române, iar

constatarea faptelor de la punctele 2și 3 se poate face de paznicii de vână-toare, angajații gărzilor forestiere, po-lițiștii și jandarmii desemnați în acestscop, precum și de alte persoane au-torizate de conducătorul autoritățiipublice care răspunde de vânătoare.

Din păcate, ignoranța sau obrăzni-cia conaționalilor noștri, care-și permitsă intre cu autoturismele, motociclete,ATV-urile și mopedele de teren, fărănici un fel de aprobare sau accept, încele mai intime locuri pentru fauna ci-negetică, cu încălcarea flagrantă a pre-vederilor legale precizate mai sus,precum și dificultatea legitimării con-travenienților și blazarea pădurilor șipaznicilor de vânătoare, ca de altfel atuturor celorlalți funcționari publici cuatribuții de prevenire și combatere a fe-nomenului aflat în discuție (din gardaforestieră, jandarmerie și poliție) a fa-vorizat această nouă formă de agre-siune la adresa faunei cinegetice, pelângă care trecem, de regulă, ofensați,fără a lua însă sau a putea lua poziție.Ne complacem, deci, blazați sau nepu-tincioși, în această situație, deși înțele-gem foarte bine de ce nu mai avempopulațiile de faună cinegetică dintr-untrecut ce nu depășește două decenii.

Atenție, așadar, la această nouăagresiune împotriva faunei cinegetice,care poate face zadarnice toate efortu-rile private, inclusiv financiare, depusede gestionarii fondurilor cinegetice șide vânători, în scopul protecției și con-servării acestei faune și a habitatelor ei.

Fiindcă neatenția, ca și rămânereaîn expectativă în astfel de situații,poate avea aceleași efecte negative cași lipsa de preocupare pentru hrănireacomplementară și îmbunătățirea con-dițiilor naturale de adăpost.

1

2

3

MAI 2017 | 21

OPINIE

Evoluția spre emancipare și bunăstare a unor concetățeni cu preocupări recreativ-sportiverecente a condus, de ceva timp, la apariția unui nou tip de agresiune împotriva fauneicinegetice. Aceasta se adăugă fragmentării habitatelor, reducerii suprafețelor productivecinegetic și scăderii bonității terenurilor de vânătoare, din cauza unei mecanizărisurprinzător de rapide în agricultură, derogărilor care se acordă încă în materie dechimizare a culturilor agricole, extinderii monoculturilor cerealiere și cu plante tehnice,pășunatului abuziv prin păduri și pe timp de îngheț-dezgheț, defrișării haotice aarboretelor și pe suprafețe exagerate, extinderii localităților și a spațiilor agro-silviceîmprejmuite, îndesirii rețelei de autostrăzi și de drumuri naționale cu circulație intensă,braconajului cu lațuri, ogari și alte tipuri de capcane, ocrotirii unor specii carnivore defaună cinegetică producătoare de dezechilibre în natură, promovării și creșterii fărăsuficientă responsabilitate a numărului de utilizatori de arme de vânătoare etc.

O nouă agresiune la adresa faunei cinegeticeNECULAI ȘELARU

P entru ca partidele de vână-toare la această specie să sebucure de succes, este nece-

sară o bună documentare din parteavânătorului și multă strădanie care re-vine organizatorului.

Căpriorul preferă mozaicul câm-pului de lângă pădure, unde, cu o plă-cere anume, își face rondul. Dupăapusul soarelui, noaptea, dimineațadevreme și… în miezul zilei.

Rondul căprioruluiÎn ciuda trezirii matinale, când

încă întunericul mai persista, am in-trat în zona limitrofă pădurii. Lângăliziera acesteia ieșea, în fiecare dimi-neață, un exemplar de selecție. Dacănorocul ne va surâde, mie și paznicu-lui de vânătoare, urmează să vedem.Căsuța de lemn din pădure este gazdanoastră pentru mai multe zile, în


DE SEZON Vânătoare la căprior

Grațios și vioi, sălbatic și viclean, căpriorul este un vânat deosebit de apreciat. Pentruvânătorul înpătimit, care preferă această specie, începe cea mai așteptată perioadă dinan. Este perioada când ,,înnebunesc salcâmii’’, împrăștiind miresme de vis din vrajaalbelor flori. De o fină eleganța, cu habitatul diversificat, selectiv în alegerea hranei,căpriorul este cel mai solitar și mai sedentar dintre cervide. Pentru vânător, aventuraeste o provocare cu trăiri care nu pot fi descrise în cuvinte.

Cel mai „mic” vânat mareText și fotografie CONSTANTIN RĂDAN

MAI 2017 | 23

cazul în care ar urma să rămânem înteren. Ea păstrează amintirile multorîmpătimiți care au devenit, pentruprima dată, vânători de căprior.

Într-un luminiș, nu departe deaceasta, stă turn de veghe un observa-tor, încărcat cu povara altor întâmplăride poveste. În teren sunt amenajatepeste 10 observatoare asemănătoare.Întâlnirea cea mai plăcută este în iulie-august, în perioada de rut, când căprio-rul devine agresiv și nu permite rivalilorsă-i calce teritoriul. Observațiile în terencer răbdare și, de regulă, dau satisfacțievânătorului, oferind scene unice, uneorimai palpitante decât simpla slobozire afocului de armă.

Prima ziPeisajul deluros a fost străbătut

aproape în totalitate, înfățișându-nemomente inedite din comportamentulfaunei-țintă. Prin frunzișul des al tine-relor lăstare, țapul alunecă ușor, fărăzgomot. E ca o fantomă. Când estealertat, folosește o tehnică de alergaredintre cele mai bine gândite, combi-nată cu o succesiune de mișcări deru-tante: schimbă direcția de alergare,travesează ape, se culcă la pământ, lă-sând urmăritorii să treacă de el.

A doua zi În condiții la fel de matinale, eram

deja instalați la pândă, observând miș-cările faunei ce se trezea, la ceasul încare palida lună încă mai lumina pa-jiștile. O pisică sălbatică s-a cățărat înobservatorul din vecinătate, fără a ob-serva prezența noastră. Dinspre pă-dure au apărut două scroafe cu 10-12purcei, care au făcut un tur scurt șiapoi au dispărut în direcția de undeau venit. Cred că ne-au simțit, deoa-

rece vântul bătea dinspre noi. Oricum,nu constituiau obiectivul nostru. Chiardacă suntem în mijlocul tainicei na-turi, a pustietății, locul este mirific.

La marginea pădurii, un cintezoistârnește ecouri printre crengile desalcâm înflorit, iar cucul nu se lasămai prejos, căutându-și mereu fratele,așa cum spune legenda. Natura plinăde viață, cu aerul puternic înmiresmatal dimineții, ne-a întreținut plăcut de-plasarea și pânda.

Ultimul țap observat a fost unultânăr, având, după coarne, cca. 5 ani,promițător pentru ca în următorii anisă ofere unui trofeu deosebit. Și a douazi s-a consumat cu observații și luareaunor decizii pentru ziua următoare. Și,cum e firesc să gândim pozitiv, cu spe-ranța că teritorialitatea exemplaruluicăutat ne va oferi, poate, o zi de neui-tat, cum oricare vânător așteaptă, afir-măm, citândul pe William Allan White,că „Nu orice zi poate fi bună, dar existăceva bun în fiecare zi”.

A treia zi E o vreme ploioasă, dar benefică

vânătorii, fiindcă țapii se mișcă maiactiv. Bazați pe învățăturile bătrâ-nești, care spun că „ce e să fie al tău,va fi, va aștepta și va veni”, ne-am ocu-pat locul, înarmați cu răbdare și bunădispoziție. Vânatul s-a pus în mișcareîn jurul orei 6.00. Am hotărât să nufolosim chemătoarea, deoarece gră-beam sau anulam acele momente deneuitat la care doream să particip. Nude altceva, dar, cu o astfel de amă-gire, țapul poate să răspundă provo-cator, pe când cei tineri… cine știe?

A apărut un căprior de selecție,undeva, pe poteca lui, cunoscută și depaznicul de vânătoare. Era cel căutat!

Precaut, cercetând împrejurimile,adulmecând aerul dimineții și miș-cându-și urechile, fiecare într-o altădirecție, s-a hotărât să înainteze cătrenoi încă 10-15 pași. Cu siguranță cănu ne-a simțit. Amândoi eram stanăde piatră. Orice nechibzuită mișcareîn locul unde ne aflam ar fi însemnatun total eșec și ratarea ocaziei de multașteptată. Chiar și o schimbare a di-recției vânticelului ne putea fi la fel denefavorabilă.

Am hotărât acest loc de pândă înziua anterioară, când, mai în glumă,mai în serios, am apelat și la unul din-tre principiile legilor lui Murphy, plinde învățăminte: „primul loc unde tre-buie să cauți ceva, este ultimul loc undete aștepți să-l găsești”.

Și, așa a fost! Paznicul a studiatexemplarul, forma coarnelor, și apoia aprobat executarea focului. Pentrupaznicul de vânătoare, este un semnde mândrie, deoarece el ia decizia dea se împușca vânatul. Pușca se ridicăși vânătorul își arată iscusința numaila semnul acestuia. Undeva, în depăr-tare, după ce ecoul împușcăturii s-apierdut treptat-treptat, un brăhnit dețap parcă ar fi vrut să însemne un felde adio transmis vânatului care s-a sa-crificat în numele Dianei.

Respect vânatuluiTabloul de vânătoare este motiv

de sărbătoare și de doliu. Salutare vânătorului! Respect vâ-

natului! Strângerile de mână, de lapaznic la vânător, fac parte tot din ta-bloul eticii vânătorești. Ritualul ramu-rii verzi, ca o ultimă îmbucătură acăpriorului, este parcurs cu evlavie devânător. Vânătoarea a devenit amin-tire, iar vânatul o realitate.


A pa, un element nu tocmai nou,pe care l-a experimentat deja,poate odată cu ploaia, poate

cu stropitul cu furtunul în gradină saualergatul și joaca pe malul unei ape. Dedata aceasta însă este vorba de intratulîn apă, de înot și, poate cel mai greu dedepășit, de lipsa terenului tare de subpicioare. Lipsa acelei siguranțe cu carecățelul a fost mereu obișnuit!

Deci, mare atenție și grijă, cumfacem introducerea noului element, aapei, care, de fapt, pentru mare partedin vânătorii „de pană” și câinii lor devânătoare, este locul unde petrec ma-joritatea timpului ieșirilor pe teren.Poate că ideea cea mai simplă, dar și

mai eficientă, este abordarea intrăriiîn apă ca pe o joacă, o activitate ce vafi mereu privită și așteptată cu plăcerede tânărul cățel. Este însă nevoie detimp și răbdare, pentru a efectua oacomodare treptată a cățelului cunoul mediu, acomodare care, ulterior,va face din aportul vânatului din apă,deliciul vânătorii pentru partenerulnostru patruped.

Una dintre posibilele greșeli esteaceea de a ne încerca șansa sau noro-cul aruncând direct cățelul în apă șisperând că instinctul natural al aces-tuia va rezolva totul. Reacțiile sunt,este drept, diferite, unii au avut noroc,dar dacă dimportivă, am reușit să spe-

riem câinele vis-à-vis de apă, va trebuifoarte mult timp și multă răbdare pen-tru a corecta această percepție. Dacăînsă avansăm pas cu pas și acordămtimpul necesar fiecărei etape în parte,altfel spus, „toate la timpul lor”, câi-nele va ajunge să se bucure de faptulcă poate înnota și, în plus, poate aduceo piesă doborâtă din înaltul cerului.

O modalitate simplă, pentru înce-put, este de a intra noi înșine în apă,în apropierea malului, și a ne prefacecă nu-i acordăm atenție. Curiozitateași dorința de a ne fi alături îl va îm-pinge, pas cu pas, în apă, către noi. Vaezita, dar simte însă terenul sub pi-cioare și asta îi dă siguranță. Îl vom în-curaja și recompensa, ca de obicei, cuo „tratație”, apoi, după câteva repeti-ții, putem arunca jucăria preferată un-deva, mai spre larg, dar nu departe delocul în care ne aflăm. Cu noi alăturiva porni spre ea, pentru a o aduce, așava uita de faptul că nu mai simte fun-dul apei și deja înnoată. De dataaceasta, instinctul de a înota a fost puscu bună știință în practică, iar acomo-darea cu apa se face așa cum trebuie.În plus, încurajarea permanentă dar și„tratațiile”, vor duce la bună împlinirepegătirile pentru aportul din apă.

Câteva ieșiri și repetiții la intervalde câteva zile, pentru a păstra memo-ria proaspătă, vor constitui primii pașiîn pregătirea și acomodarea cu apa șicu aportul din apă. De aici și până laantrenamentul aportului din apă lacomadă, nu mai este foarte mult delucru. Răbdarea și înțelegerea noas-tră, alături de pasiunea pentru vână-toare a „învățăcelului”, vor definitivași șlefui talentul și calitățile native aletânărului cățel, spre bucuria noastrăși aprecierile colegilor de vânătoare.Lesă întinsă!

Câinele de vânătoare

După ce am trecut în revistă primii pași în antrenamentultânărului nostru cățel de vânătoare, după ce comenzile„șezi”, „stai”, „înapoi”, „aport”, au fost însușite cutemeinicie și sunt puse în practică fără efort de parterulnostru patruped, să trecem, de la activitățile pe terenuscat, la antrenamentul pentru activitatea în apă.

CHINOLOGIE

Pregătiri pentruaportul din apăALECSANDRU CODRIN

Câteva ieșiri șirepetiții la interval de

câteva zile, pentru a păstramemoria proaspătă, vorconstitui primii pași înpregătirea și acomodareacu apa și cu aportul din apă.

E fectele terapeutice ale volbu-rei par a fi cunoscute din tim-puri străvechi, în Grecia,

Dioscoride, cunoscut farmacolog șibotanist, apreciind-o drept capabilăde a ameliora și chiar opri hemoragiainternă, ulterior fiind descrisă ca oplantă cu efecte purgative și carepoate reduce febra.

O întâlnim din zona joasă de câm-pie și până în zona deluroasă, răspân-dită prin culturile agricole, pe pajiști șiîn poieni, pe marginea drumurilor saupe lângă gardurile gospodăriilor saucaselor în zona rurală, dar și urbană.

Volbura conține o serie de substanțeactive, precum convolvulina, jalapina,rezine de natură glicozidică, tanin, sub-stanțe minerale și vitamina C, care aupermis folosirea plantei în fitoterapie,cunoscut fiind efectul său coleretic, la-xativ precum și depurativ și colagog.

Pentru obținerea preparatelor dinvolbură se culege întreaga plantă, cu totcu rădăcină, perioada optimă de recol-tare fiind lunile aprilie și mai. După re-coltare se pune la uscat în locuri bineaerisite, iar păstrarea plantelor uscate seface în săculeți din pânză sau din hârtie,în spații uscate, ferite de umezeală.

Proprietățile sale terapeutice o re-comandă pentru tratament în cazul

afecțiunilor gastrointestinale, balonă-rilor și crampelor stomacale sau con-stipației, al dereglărilor hepato-biliare

sau, în caz de răceală, pentru amelio-rarea tusei. Preparatele din volburăpot fi sub formă de ceai/infuzie, de-coct, tinctură sau pulbere din plantauscată. Pentru uz extern, frunzeleproaspete pot ajuta în cazul arsurilorsau rănilor ușoare, iar pentru amelio-rarea unor afecțiuni ale pielii, precumabcesele, negii, furunculele sau muș-căturile de tânțari, infuzia din volburăpoate fi de ajutor.

Preparatele din volbură trebuie fo-losite cu atenție, acestea putând aveași efecte nedorite din cauza proprietă-ților laxative puternice, fiind completcontraindicate în cazul unei serii deafecțiuni precum, spre exemplu, boalaCrohn sau sindromul colonului iritabil.

Informațiile prezentate au carac-ter orientativ și nu trebuie folosite înscopul diagnosticării sau tratării pro-blemelor de sănătate sau pentru înlo-cuirea medicamentelor prescrise depersoanalul medical autorizat. Înaintede a utiliza plantele medicinale în ge-neral, sub orice formă, este recoman-dată vizita la medic, iar administrareapreparatelor din volbură să se facănumai la recomandarea acestuia. Opi-nia medicului este neapărat necesarăși se impune ca o măsură de preve-dere, precauție și siguranță.

MAI 2017 | 25

Plante tămăduitoare

VolburaDOCTOR PLANT

Volbura (Convolvulus arvensis), este o plantă erbacee care face parte din familiaConvolvulaceae, originară din Asia și Europa. Binecunoscută și sub denumirea derochița-rândunicii, volbura poate crește fie pe sol, fie cățărându-se pe alte plante saupe diferiți suporți, atingând până la 2 metri lungime. Florile, cu miros plăcut, au formăde pâlnie și sunt de culoare albă sau albă/roz, au o deschidere de 1-2 cm și înflorescdin luna mai până în septembrie. Este adesea cunoscută și sub alte denumiri populare,precum fusta-doamnei, poala-Maicii-Domnului, bună-dimineață sau cămașa-Domnului.

FLORA

floare

În acel an, unui optimist din cadrulFederației de Tir i se năzărise să în-ființeze un lot pentru o probă

nouă, denumită ca fiind de „mistreț aler-gător”, scop în care a și înființat, la poli-gonul Tunari, un stand anume adaptatpentru specificul probei. Adică, la 50 demetri de la locurile de tragere, fuseseamenajată o instalație pe care se mișca,înainte și înapoi, o țintă având desenatpe ea un porc mistreț. Tot șpilul era lu-neta care, fiind specială pentru o aseme-nea probă, era dotată cu două sticksuriparalele, unul pentru viteza lentă a țin-tei, iar celălalt pentru aceea rapidă.

Proba era interesantă și chiar distrac-tivă, iar zvonul, care circula deja, era acelacă va fi inclusă printre cele olimpice, motivpentru care Federația l-a și invitat în Ro-mânia pe renumitul Valeri Postoianov, unrus-finlandez care devenise o legendă da-torită performanțelor sale, de record ab-solut, obținute la respectiva probă.

Drept urmare, a fost rapid organi-zată o selecție la care, bineînțeles, ne-am înscris mai toți vânătorii, ținându-secont de faptul că era vorba despre unmistreț! Nu ni s-a părut deloc prea com-plicat și ne-am adaptat cu ușurință celordouă sticksuri așa că, după nici douăsăptămâni, am și fost selecționați, iarastfel făceam deja parte din lotul Româ-niei. Acum nu prea se mai înțelegea ni-meni cu noi, eu făcând echipă împreunăcu Marin Ferecatu, prieten de-o viață cumine și trăgător de elită cu arma liberă,context în care deține și recordul olim-pic de 599 de puncte din 600 posibile,înregistrat de el la Olimpiada de la Mun-chen, unde a reprezentat România.

De fericiți ce eram, am tras sforilecu meșterul Barany de la Minister, pecare am reușit să-l convingem să nearanjeze o vânătoare la mistreți adevă-rați și, ne-am prezentat la o pădure dinjudețul Giurgiu, un fel de rezervațiepentru elitele merituoase ale partidului,unde se spunea că mistreții zăceau ne-deranjați de nimeni.

Astfel, înfrigurați de emoție, ne-aminstalat rapid în stand și am transmis dingură în gură, ca să nu-i stricăm ziua luiValeri, ca, în cazul în care va ieși vreunmistreț, să-l lăsăm pe el să tragă, ofe-rindu-ne astfel și nouă imaginea con-cretă a tehnicii marelui trăgător.

Și a apărut ținta, adică un vierimens, împodobit cu o pereche de colțisuperbi care, făcând o totală abstracțiede existența noastră, aflați la circa trei-zeci și ceva de metri de el, a defilat calm,inventariindu-ne, în timp ce noi toțieram cu ochii ațintiți la Valeri, să învă-țăm și noi câte ceva din experiența luiși, mai ales, să învățăm și noi cum tragecampionul campionilor.

Și Valeri nu și-a dezmințit renumele.L-a privit câteva clipe atent pe ina miculcare galopa calm printre pomi, apoi aînăl țat cu mișcări sigure carabina, l-a prinsîn cătare pe mistreț și l-a urmărit cu răb-darea adevăratului trăgător, sigur pe el,până ce i s-a oferit așa cum dorește oricevânător, iar într-o fracțiune de secundă aslobozit focul ucigător. În acea clipită, pri-virile noastre s-au mutat instantaneucătre mistrețul din partea căruia aștep-tam, cu toată certitudinea, să marchezefocul și, neapărat, să se prăbușească.

Dar n-a fost să fie chiar așa. Ba maimult, nemernicul și-a continuat liniștitdrumul, pierzându-se în desișul pădurii.Câțiva dintre noi, printre care m-amaflat și eu, nu am acceptat un asemeneaafront, așa că ne-am repezit imediatspre locul în care s-a aflat mistrețul înmomentul focului. Am căutat milimetrucu milimetru, răscolind frunzișul uscatde pe jos, pentru a descoperi măcar o in-fimă picătură de sânge, ca dovadă a fap-tului că proiectilul campionului și-a

făcut datoria, dar nici urmă.Seara, adunați la cabana paznicului,

asistam muți cum un mare campion al-terna păhărelele de votcă cu pumni înpropriul său cap, iar pentru a-i mai ofericâte un răgaz, binevenit în această sara-bandă de lovituri, bine meritate de altfel,îl mai întrebam din când în când, uneoripe rusește, alteori în engleză, dar maimult marinărește, adică prin semne:

- Deci, … cum a fost Valeri?Iar de fiecare dată, invariabil, acesta,

după ce clătina iarăși de câteva ori dincap, dându-ne de înțeles că nu pricepecum de i s-a putut întâmpla tocmai luiașa ceva, întindea palma stângă în fațaochilor cu degetele larg desfăcute, întimp ce degetul arătător al mâiniidrepte, dând astfel de înțeles că acestaar fi țeava armei, îl plimba prin fațaochiului larg deschis și murmura:

- Pom,… porc,… pom,… porc,…pom,… porc,… BUM!… pom.

Spre dimineață, după ce am epuizatrezervele de vodcă, iar Valeri sufereadeja de febră musculară datorită nenu-măratele explicații ale condițiilor în carea ratat vierul, ne-am culcat epuizați,care pe unde am reușit, iar după douăzile de repaus bine venit, când am reve-nit la Poligonul Tunari pentru antrena-mentul planificat, am avut surpriza săconstatăm că pista de tragere la probavisurilor noastre a fost demontată, și ast-fel terenul a fost redat tirului clasic, re-nunțându-se la proba de „mistrețalergător” mai înainte de a se naște,pentru simplul motiv că Federația de Tirnu a mai aprobat fondurile necesareachiziționării celor câteva lunete spe-ciale, cu câte două sticksuri fiecare.

A doua zi l-am căutat și pe Valeri, să-itransmitem această veste, însă el plecasedeja spre Leningrad pentru a-și înghiți,acasă la el, amarul uluitorului rateu.


POVESTIRI

„Mistreț alergător”ȚIȚI

Timpul trece mult mai iute decât ne-am dori noi, iarviteza lui de deplasare o recunoaștem doar atunci cândne hazardăm și mai depănăm din amintiri.

Bulă s-a urcat în avion și nu reu-șește să-și găsească locul. Scotoceștepeste tot până când stewardesa se

apropie, zâmbind, de el:- Vă pot ajuta? Aveți nevoie de ceva?- Mda,… nu mi-e prea clar, însă

când am călătorit cu vaporul, cei deacolo ne-au informat că avem la dis-poziție bărci de salvare, pe care ni le-au și arătat, colaci de salvare, veste desalvare și diverse alte chestii dar aici…ioc. Nu avem nimic de salvare?!

- Păi,… stimate călător, aici suntețiîn avion, și nu pe vapor! – îi răspundestewardesa, zâmbindu-i îngăduitoare.

- Mă rog,… așa o fi – mormăie Bulă,trântindu-se nemulțumit pe scaun, darconsider că, de bine, de rău, sunt multmai mulți cei care știu să înoate decâtcei care știu să zboare!

BULINEȚIȚI

MAI 2017 | 27

PESCUITCampionatul A.G.V.P.S. 28

Mapamond 30Pescuit staționar 32

Pescuit la muscă artificială 34Pescuit pe râu 36

Competiții internaționale 38

MAI

Tradiția cosfințește ziua de1 mai ca marea deschiderela pescuitul salmonidelor înapele de munte. Păstrăvul

indigen, curcubeu și fântânel intră în atenția muscarilor și a pescarilor de spin-ning. Coregonul și lipanul sunt specii strict protejate tot timpul anului.

Suntem în a doua lună a perioadei de prohibiție pentru pescuitul în apelecolinare și de șes. Pentru pescuitul sportiv sau de agrement, vă recomandămunitățile de acvacultură și, după 15 mai, apele care constituie frontieră de stat.

În Marea Neagră, pescuitul guvizilor este interzis în perioada 1 - 31 maiinclusiv.

Foto

: MU

GU

RE

L IO

NE

SCU

CE PESCUIM

PESCUIT SPORTIV CU MUSCĂ ARTIFICIALĂ

B.1. CALENDAR COMPETIȚIONAL 1/I. OPEN „Câmpul Cetății”, Fly Fis-hing Dedicated (resp. Tătar Raul)

• 8-9 aprilie 2017;• Incinta piscicolă Câmpul Cetății

- jud. Mureș;• concurs pe lac, la păstrăv curcu-

beu și altele, de pe mal.2/I. OPEN „Săcălaia”, Aqua Transil-vae Club & Aqua Fishing Club & Clu-bul Muscarilor Baia de Arieș (resp.Roșca Cosmin și Pop Adrian)

• 22-23 aprilie 2017;• Lac natural Săcălaia - jud. Cluj;• concurs pe lac, din barcă, la

știucă și altele.3/I. OPEN „Râul Mare”, Fly FishingDedicated (resp. Buzea Constantin)

• 12-14 mai 2017;• Râul „Râul Mare” Retezat – jud.

Hunedoara;• concurs pe râu.

4/I. OPEN „Păstrăvul de Aur”, AquaTransilvae Club & Aqua Fishing Club,Romsilva (resp. Alin Hirișcău)

• 26-28 mai 2017;• Râul Someșul Cald superior –

jud. Cluj;• concurs pe râu.

5/I. OPEN „Cupa Liliacului Carpa-tin” – Valea Iadului, APS Aqua Crisius(resp. Togor Andrei)

• 9-11 iunie 2017;• concurs pe râul Valea Iadului -

jud Bihor;• concurs pe râu.

6/I. OPEN „Bărbat”, Fly Fishing De-dicated (resp. Buzea Constantin)

• 14-16 iulie 2017;• Râul Bărbat; Retezat – jud. Hu-

nedoara;• concurs pe râu.

7/I. OPEN „Cupa celor 3 Lacuri”,Aqua Transilvae Club & Aqua FishingClub, Romsilva (resp. Neamț Marius)

• 28-30 iulie 2017;• Lacul Beliș - jud Cluj;• concurs pe lac.

8/I. OPEN „Someșul Rece”, AquaTransilvae Club & Aqua Fishing Club,Romsilva (resp. Alin Hirișcău)

• 4-6 august 2017;• Râul Someșul Rece – jud. Cluj;• concurs pe râu.

9/I. OPEN „Bucovina”, Clubul “FlyFishing Bucovina” (resp. Adrian Ignatși Valerian Rebenciuc)

• 25-27 august 2017;• Finala A.G.V.P.S. 2017;• Râul Bistrița Aurie – jud. Suceava;• concurs pe râu.

10/I. OPEN „Albac”, Clubul Musca-rilor Baia de Arieș (resp. Moga Luca)

• 1-3 septembrie 2017;• Râul Albac, jud. Alba;• concurs pe râu;

11/I. OPEN „Zetea”, AJVPS Mureș(resp. Trâmbițaș Adrian)

• 15-17 septembrie 2017;• Râul Târnava Mare - jud. Harghita;

• concurs pe râu, pe echipe de 3;punctează și la individual.

12/I. OPEN „Mureș”, AJVPS Mureș(resp. Ceoarec Dan)

• 29 septembrie - 1 octombrie 2017;• Râul Mureș jud. Mureș.• concurs pe râu, pe echipe de 3;

punctează și la individual;13/I. OPEN „Delta Dunării”, Fly Fis-hing Dedicated (resp. Tătar Raul)

• 13-15 octombrie 2017;• Delta Dunării jud. Tulcea;• concurs pe lac, din barcă.

14/I. OPEN „San”, Fly Fishing Dedi-cated (resp. Tătar Raul)

• 27-29 octombrie 2017;• Râul San - Polonia;• concurs pe râu.

Notă• În clasamentul general contează

cele mai bune 6 punctaje obținute deun concurent pe parcursul anului (in-tern și extern);

• La OPEN poate participa oricepescar, membru al AGVPS din Româ-nia. La fel pentru Casting și la LegatMuște.

• Participarea la competiția depescuit nu este condiționată de parti-ciparea la concursurile de Casting saude Legat Muște, și reciproc.

DOAR concurenții care SOLICITĂdin timp (min. 14 zile), pot avea CA-ZARE asigurată de organizatori, con-tra cost.


Campionatul A.G.V.P.SCOMPETI}II

Campionatul de pescuitsportiv al A.G.V.P.S.din România 2017 (II)MUGUREL IONESCU

B

ImportantAqua Transilvae Club sponsori-

zează, la cerere, taxa de participare acompetitorilor care participă pentruprima oara la un concurs OPEN depescuit la muscă din calendarul demai sus și, suplimentar, posibile chel-tuieli de deplasare pentru categoriiletinere. E-mail pentru aprobare [email protected].

PESCUIT SPORTIVCU NĂLUCI – SPINNING

C.1. CALENDAR COMPETIȚIONALC.1.1. SPINNING DIN BARCĂ

Etapa 1 • Cupa Lucky John – 5-7 mai – Sărulești – org. LRS & WSB -șalău și biban.

Etapa 2 • Cupa Heracles 2017 –16-18 iunie – Delta Dunării – org. LRS& TPC - știucă și biban.

Etapa 3 • Cupa Rapala Storm –14-16 iulie – Bicaz – org. LRS - cleanși biban.

Etapa 4 • Cupa Rapala Storm –22-24 septembrie – Valea Argovei –org. LRS - șalău și biban.

Etapa 5 • Cupa Deltei Dunării –20-22 octombrie – Delta Dunării –org. LRS - știucă și biban.

C.1.2. SPINNING DE PE MALEtapa 1 • Cupa Rapture - Power-

fishing – 19-20 mai – râul Buzău –org. LRS & BST - păstrăv.

Etapa 2 • Cupa Yo-Zuri –24-25

iunie – râul Lotru – org. LRS & IFC –păstrăv.

Etapa 3 • Cupa Romtravel –15-16 iulie – râul Crișul Repede – org.LRS & AFC – păstrăv.

Etapa 4 • Cupa Heracles –19-20august – râul Bistrița Aurie – org. LRS& TPC – păstrăv.

Ediția a 5-a • Cupa Ligii la Păs-trăv – 9-10 septembrie – râul Mureș –org. LRS – păstrăv.

Etapa 5 • Cupa Bigfish – 30 sept.– 1 oct. – râul Târnava Mare – org.LRS & CRP – păstrăv.

PESCUIT SPORTIVLA CRAP

D.1. CALENDAR COMPETIȚIONALD.1.1. Manșă de calificări – semi-

finala 1 – 25-28 mai – lac Corbu Con-stanța.

D.1.2. Manșă de calificări – semi-finala 2 – 8-11 iunie – lac Corbu Con-stanța.

D.1.3. Faza finală – 22-25 iunie –lac Corbu Constanța.D.2. INSTRUCȚIUNI DE ORGANIZARE ȘI DESFĂȘURARE

• participă 34 de echipe înscrise,cluburi afiliate direct la A.G.V.P.S. saureprezentanți ai uneia dintre asocia-țiile afiliate la A.G.V.P.S.;

• în semifinale se vor face subsec-toare și se vor califica în finală pri-mele 3 echipe;

• finala se va desfășura cu câte un

stand liber între fiecare dintre echi-pele participante.

PESCUIT SPORTIVLA FEEDER

E.1. CALENDAR COMPETIȚIONALE.1.1. CAMPIONAT INDIVIDUALEtapa I – 07-09.07.2017 - lac de

baraj Zetea - org. AVPS Tarnava MareOdorheiu Secuiesc + CSPS.

Etapa II – 15-17.09.2017 – râulOlt - org. AJVPS Sibiu și AVPS SilvaMarpod Sibiu + C.S.P.S. În caz de vii-tură pe Olt sau secetă mare, pista derezervă pentru desfășurarea etapei vafi Vârșolț - Salaj.

E.1.2. CAMPIONAT PE ECHIPEEtapa finală - 29.09 - 01.10.2017

– râul Olt - org. AJVPS Sibiu și AVPSSilva Marpod Sibiu + C.S.P.S. În cazde viitură pe Olt sau secetă mare,pista de rezervă pentru desfășurareaetapei va fi Vârșolț - Salaj.

Fiecare asociație județeană sauclub va transmite la A.G.V.P.S. Bucu-reși și la Subcomisia de Pescuit Spor-tiv la FEEDER lista cu concurențiipentru fazele finale ale Campionatu-lui A.G.V.P.S., indiferent de categorie,până în data de 05.06.2017. Concu-renții care nu vor fi anunțați nominalde fiecare asociație sau club nu vorputea participa la fazele finale alCampionatului A.G.V.P.S.

MAI 2017 | 29

C

D

E


Pescuit în Sudan

Artificiale pentru Întinderile NubieneText și fotografie ANDREI ZABET

MAPAMOND

Anul trecut, într-o criză provocată de lipsa unui concediu„corespunzător”, am ajuns să caut tot mai mult filme cupescuit la muscă în apă sărată (Saltwater Fly Fishing). Iarcăutările continue m-au dus pe cele mai îndepărtateinsule, țărmuri și atoli exotici, din Bahamas și ai săibonefish și până în Seychelles, paradisul pescuitului laGiant Trevally, bonefish, permit, apoi în Lakshadweep(fostele Laccadive) iar, într-un final, am ajuns înregiunea Mării Roșii. Aici am descoperit ape fărăpresiunea pescuitului, fără țărmuri locuite și, cel maiimportant, posibilitatea de a pescui la o mulțime despecii de apă sărată cu ajutorul companiei de ghizi depescuit și de pescuit sportiv Tourette Fishing.

I-am contactat, și Mark Murray,unul dintre reprezentanții Tou-rette, mi-a trimis oferta pentru o

săptămână de pescuit pe Marea Roșie.Tot sejurul îl voi petrece pe un catama-ran, alături de alți 5 pescari din diversețări, echipajul și 2 ghizi de pescuit, iarvasul se va deplasa constant de-a lun-gul coastei Sudanului de Nord. În fie-care zi, vom debarca pe țărmuriledeșertului nubian și vom străbate zo-nele cu apă mică (flats sau întinsuri),în căutarea diverselor specii de răpitori.

Din câte am înțeles, ÎntinderileNubiene din Sudanul de Nord suntpoate cele mai bogate ape în triggerfish, o specie de pești de recif care audevenit obsesia multor muscari de peglob. Deși se pot prinde cu muște ar-tificiale, fiecare pește are propria per-sonalitate, asemenea unui om. Iardentiția extrem de puternică îi ajutăsă taie chiar și cârligele cu oțel 3X,deci un pește înțepat nu înseamnă căva ajunge în mâinile noatre, pentrufotografii și eliberare. Apoi, există opopulație bogată de pești din familiaTrevally, de la Bluefin la Giant Tre-vally, visul oricărui muscar de apă să-rată. Acești pești sunt întruchipareaforței brute și a vitezei și sunt printrerăpitorii supremi din oceane. Cândatacă nălucile sau muștele, rup câr-lige, șnururi de muscă clasa 12, liderede 150 lbs. sau 1,2 mm diametru și,ca să aduci un GT la mână, nu-ți tre-buie doar echipament ultrarezistentde top, ci și multă șansă.

PregătirileDeși puteam închiria sau cumpăra,

inclusiv setul de muște recomandatede la Tourette Fishing, anul trecut amdecis să mă pregătesc singur, ca să potînvăța lucruri noi. Mi-am cumpăratmulinetele de muscă pentru clasele 9-10 și 12-14, care au frâne de peste 40lbs. forță, cele pe care mi le-am pututpermite, fiindcă majoritatea brandu-rilor sunt extrem de scumpe și… amînceput să-mi leg propriile muște pen-tru Întinderile Nubiene, după lista cumodelele și mărimile recomandate deTourette Fishing. Lansetele pe care levoi folosi sunt produse de EDGE Rods,noua companie a lui Gary Loomis, dinSUA, care deține și firma de blank-uriNorth Fork Composites. Ambele com-panii au deja succes în întreaga lumedatorită experienței în lucrul cu ma-terialele compozite a echipei condusede legenda Gary Loomis.

M-am lăsat de pescuitul la muscă șide legat artificiale pentru păstrăv,clean și alte specii acum mai bine de12 ani. Însă în trecut mă descurcam

destul de bine cu legatul, muncă grea,„de chinez”. Nu mai spun că aproapefiecare model de saltwater necesită altemateriale și alte culori, așa că a trebuitsă comand materialele și cârligele Ga-makatsu de apă sărată de pe eBay, întimp ce prietenul Lucian Văsieș m-aajutat cu comanda multor altor mate-riale, absolut necesare pentru ca pat-tern-urile de trigger fish și GT să iasăbine, de la singurul magazin de mus-cărit din România, www.troutline.ro.

În mare, există două categorii demuște artificiale pentru pescuitul înapă sărată: muștele care imită crabiiși creveții, și muștele care imită peștii-pradă vânați de răpitorii de taliemare, precum GT sau baracuda. Evi-dent, sunt și imitații ale hranei vege-tale, cum ar fi aglomerările deplancton cu care se hrănesc peștii dinspecia Chanos chanos sau „milkfish”.

Dacă acum 15 ani învățam să legmuște de păstrăv din cărți ale autori-lor americani, în prezent, pe Youtube,găsești aproape orice video instrucțio-nal despre cum să legi modelul demuscă, ceea ce facilitează procesul deînvățare. Așa că, în doar câteva luni,am învățat noi „rețete” de muște și de

utilizare a celor mai banale materiale,precum lâna vopsită sau velcro-ul(benzile de „arici”) și sunt mulțumitcă am ales această cale, fiindcă amdescoperit că pot concura oricând cucei mai buni legători de muște de sal-twater din SUA sau Anglia.

Spawning Shrimp, JC Sand Prawn,Merkin Crab, Flexo Crab, Mole Crab,Avalon Permit Shrimp, Milk Magic, GTBrush Fly, NYAP (Not Your AveragePopper), Clouser Minnos, Semper

Fleye, Poodle și multe alte muște deapă sărată mi-au devenit familiare înaceste luni, astfel că acum le pot creaimediat din memorie.

Pe curând!La finalul lui mai voi pescui pentru

prima dată pe Întinderile Nubiene, oaventură pentru care n-ai cum să fiiniciodată 100% pregătit, iar în lunileurmătoare voi împărtăși cu voi expe-riențele trăite în Sudan.

MAI 2017 | 31

Mi-am cumpăratmulinetele de muscă

pentru clasele 9-10 și 12-14,care au frâne de peste 40 lbs. forță, cele pe care mi le-am putut permite,fiindcă majoritateabrandurilor sunt extremde scumpe și… am începutsă-mi leg propriile muștepentru ÎntinderileNubiene, după lista cumodelele și mărimilerecomandate de TouretteFishing.

D e fapt, este vorba despre ospecie invazivă, care cap-tează atenția specialiștilor în

ultimii ani, Ameiurus nebulosus, sauIctalurus nebulosus, sau Pimelodus ne-bulosus, popular... somnul pitic. Acestinvadator al bălților, canalelor și iazu-rilor, din ce în ce mai răspândit înapele noastre în ultimul timp, se im-pune, din ce în ce mai mult, ca factordestabilizator al efectivelor piscicoleși a biotopurilor tradiționale.

De ce este periculosFără să aibă calități care să-l facă

rentabil din punct de vedere comercialsau sportiv, somnul pitic are capacitateade a afecta ireversibil populația pisci-colă din bazinele pe care le invadează.

Se hrănește cu insecte, puiet depește, pești mici, icre, moluște, crus-tacee, alge și plante acvatice supe-rioare, detritus, lipitori, viermi, raci,larve de chironomide, trihoptere, libe-lulele, pe scurt… cu orice.

Prin conformarea sa, nu are duș-mani naturali. Cei trei „țepi”, doi po-ziționați la extremitățile operculelor șiunu pe înotătoarea dorsală, pe care îiînfoaie când se simte atacat, țin la res-pect atât peștii răpitori, cât și păsărileihtiofage, ba chiar și pescarii surprinșicu el în cârlig. Dacă adăugăm și proli-ficitatea deosebită, tragem concluziapericulozității apariției și răspândiriiacestei specii.

Dacă vrem să îl pescuimÎl vom găsi întâmplator, în bazi-

nele în care există, sau căutându-l in-tenționat, pescuitul somnului piticnefiind cine știe ce filozofie. Putem fo-losi linie lestată sau flotantă, vargă te-lescopică sau lansetă, cârlig puternic,


Pescuit staționar

Invazia„extratereștrilor”Text și fotografie MUGUREL IONESCU

SPECII

Primăvara s-a instalat de ceva timp și ne aflăm în luna adoua (și ultima!) de prohibiție. Proaspetele progenituriau început să încrețească suprafața apelor cu bancurilelor minuscule, dornice de lumină și de căldură, mediucare le asigură și hrana în primele săptămâni deexistență. Printre ele vom observa și niște creaturicafenii-cenușii, asemănătoare unor mormorloci, de obiceigrupați sub forma unor „bile” cu diametrul de câteva zecide centimetrii. „Extratereștrii”…!

Stând pe terasa restaurantuluidin Parcul Tineretului, pe malul lacu-lui infestat de cîțiva ani cu somnpitic, cu o bere rece în față, ne dis-trăm hrănind rațele sălbatice cupâine. În ultimii ani s-au înmulțitfoarte mult, scoțând pui în etape,astfel că poți vedea mai multe gene-rații în același timp. În fața noastrăse pripășise o rățușcă cu boboci mici,care se agitau, încercând să ciugu-lească firimiturile aruncate.

Deodată, din adâcuri, apare oumbră care se ridică vertiginos spresuprafața apei. Se dovedește a fi unsomn pitic, cam de 20 cm, care se repede agresiv către rățușcă și boboci, cutendința clară de a-i apuca de piciorușe. Până să scot camera foto, „dihania”dispare, lăsând rățuștele zăpăcite.

Venise la pâinea pe care o aruncasem sau chiar ataca bobocii? Oricum,agresivitatea sa a fost evidentă!

EXTRATERE{TRII…

râmă sau bucată de pește, ținând contcă răspunde la nadă bogată în pro-teine, pe bază de făină de pește.

La manipulare trebuie să avemgrijă de țepii pe care nu va ezita să-iînfoaie, folosind o mănușă, pensă sauchiar o cârpă. Înțepătura nu este veni-noasă, dar este foarte dureroasă, in-fectându-se rapid din cauza bacteriilorpe care le introduce sub piele.

În competițiile de pescuit sportiv,care se țin pe bazine în care se găseșteaceastă specie, este căutat pentru ape-titul său ieșit din comun, asigurândun plus de gramaj la cântar celor careși-au axat tactica pe capturarea som-nilor pitici.

Somnul pitic este un peșteoriginar din America de Nord, Ca-nada și Statele Unite. În Europaapuseană a fost introdus întâi înGermania – 1880, apoi în Franța,Austria, Belgia și fosta Iugosla-vie, ca pește de acvariu, dupăcare s-a răspândit, pe cale natu-rală, în restul continentului.

În România a fost semnalatpentru prima dată în anul 1934.Somnul pitic preferă apele lim-pezi, puțin adânci, liniștite, cusubstratul moale sau nisipos,bogate în vegetație. Trăiește îngrupuri, iarna îngropându-se înadânc, încetând a se mai hrăni.În mod obișnuit atige lungimeade 18-22 cm, în cazuri excepțio-nale, 40-45 cm, iar greutateaobișnuită este de 150-200 g,ajungând uneori până la 2 kg.

În martie-mai, femela de-pune 2.000-4.000 de icre pe ve-getația apei sau în gropițesăpate în nisip sau mâl, caresunt păzite, după fecundare, demascul.

MAI 2017 | 33

Tocănița este o mâncare tradițională, în special în zonabalcanică, cu particularități specifice fiecărei regiuni. Se facedin carne de porc, de vită, de pasăre, …de ce nu și din pește?Haideți să descoperim savoarea acestui preparat.

GASTRONOMIE PESC~REASC~

SOMNUL PITIC

TOCĂNIȚĂ DE PEȘTEMAMA PAȘA

Ingrediente: 500 g fileuri depește (crap, știucă, somn sau șalău),3 ardei grași (verde, roșu și galben), 3roșii, două cepe roșii, două linguri deunt, 1 pahar de supă de legume, ½ lă-mâie, boia de ardei dulce, piper albmăcinat, sare, verdeață pentru ornat.

Preparare: peștele se taie cuburi șise asezonează cu sare, piper și zeamăde lămâie. Roșiile se opăresc, se deco-jesc și se taie felii, ardeii se taie cubu-lețe și ceapa se taie mărunt. Călimceapa în untul topit, adăugăm ardeii,supa de legume, roșiile, sare, piper șifierbem înăbușit amestecul 15 minute.Se adaugă bucățile de pește și boiauași se mai fierbe 20 de minute.

Servire: se servește caldă, ornatăcu verdeață proaspătă tocată, înso-țită de o mămăliguță rece sau pîinede casă. Un pahar de sauvignonblanc aburit îi vor potența savoarea.Poftă bună!

L una aprilie a adus vreme schim-bătoare, de la zile în care amcrezut că a venit deja vara, la

valuri de frig neașteptat și chiar zăpadă,așa cum s-a întâmplat spre finele lunii.Apele au reușit să adune câteva grade

Celsius în zilele călduroase, dar perioa-dele reci au încetinit procesul de încăl-zire normală din această perioadă. Cumau reacționat peștii la aceste variații șischimbări termice, avem să aflăm doarcând vom ieși pe malul apei…

Musculițe sau năluci?Este probabil întrebarea pe care

ne-o punem la fiecare început de sezonla păstrăv. Doar pentru câteva mo-mente însă, pentru că, odată ajunși pemalul apei, decizia vine parcă de la


Pescuit la muscă artificială

În căutarea păstrăvilor lui FlorarText și fotografie MAC

MUSC~RIT

Vremea a trecut, iar calendarul arată, în sfârșit, fila cu luna lui mai. Pentru pasionațiipescuitului la păstrăv, luna lui Florar aduce deschiderea pescuitului acestei specii.Așteptarea a fost, ca de obicei, lungă, poate prea lungă, dar a fost un prilej bun pentrurevizuirea și întreținerea echipamentului și, mai ales, pentru refacerea colecției demuște artificiale, recondiționarea celor cu tradiție și, bineînțeles, crearea noilormodele, pregătite special pentru sezonul care începe.

sine. După iarna friguroasă, păstrăviinu au energia caracteristică sezonuluicald. Pornind de la acet fapt, vomadapta și alege stilul de pescuit, lamuscă sau cu năluci, pentru condițiileconcrete pe care le găsim la malul apei.

Pe râu, în această perioadă din an,păstrăvii preferă porțiunile cu un cu-rent mai domol, care solicită un efortmai scăzut pentru culegerea hranei.Putem încerca noile modele de mușteartificiale în combinație cu cele deja„consacrate”. Montura în tandem, cumuscă udă la capătul forfacului șimuscă uscată la săltătoare, pentru ob-servarea mai ușoară a trăsăturii, esteuna din variantele posibile, dar suntsituații în care numai nimfele pot ficheia succesului. Vom parcurge toatezonele cu bulboane mai mult sau maipuțin adânci, de la intrare și până pecoada întinsurii, și vom insista înpreajma bolovanilor mai mari. Păstră-vii își calculează foarte bine eforturile,este drept, din instinct, pentru a eco-nomisi energie și a câștiga cât maimult din hrana ce vine pe apă, pentrua acumula cât mai rapid resursele ne-cesare pentru sezonul cald.

În lacuri, apa de la adâncimepoate fi mai caldă decât cea de la su-prafață, dar în zilele senine, cu multsoare, zonele cu adâncime mică se în-călzesc relativ ușor, iar peștii pot urcaspre suprafață, în căutarea hranei.Așa că îi vom căuta și noi acolo unde,conform teoriei, probabilitatea de a-igăsi este mai mare. Rotativele mici,nr. 0-1-2 , adesea lestate pentru aputea pescui și pe adâncime, par a fisoluția pentru această perioadă dinan, dar putem încerca fără ezitare șivoblere, și năluci siliconice, bineînțe-les mai mici decât cele folosite în se-zonul cald. La această vreme din an,o pradă mică oferă șanse mai mari desucces pentru păstrăvii abia ieșiți dinanotimpul rece. Vom recupera mailent, cu pauze prelungite, oferind maimult timp de expunere pe aceeașizonă și explorând pe îndelete stratu-rile pe verticala apei.

Discreție și finețe în prezentareFie că pescuim cu muște atificiale

sau cu năluci, discreția și finețea pre-zentărilor sunt elementele ce trebuierespectate cu sfințenie. Pentru forfa-cul artificialelor, monofilamentele, câtde subțiri posibil și în culori adecvateapei la momentul respectiv, vor ate-nua suspiciunea peștilor. Atenție însăla calitate, pentru a evita ruperea fi-rului în cazul unui „pistruiat” maienergic. Lansările scurte oferă contro-lul adecvat al firului și permit înțepa-

rea rapidă, iar evitarea lanseurilorfalse sporește discreția prezențeinoastre pe malul apei. Pentru pescui-tul cu năluci, un monofilament fluo-rocarbon poate fi soluția câștigătoare.Foarte rezistent și practic invizibil, in-diferent de culoarea apei, fluorocar-bonul permite folosirea diametrelorreduse, oferind prezentarea discretă a

nălucilor, un element necesar și obli-gatoriu pentru acest timp din an.

Iar dacă tot pornim la drum, ale-gerea unor destinații „combinate”,dacă le putem numi astfel, râu și lacde munte pe același traseu, sporeșteșansele unor deplasări de succes. Des-tinații precum valea Latoriței și laculBrădișor, valea Barzăuței și laculValea Uzului, valea Dâmboviței șilacul Pecineagu sau lacul Zetea șivalea Târnavei, pot oferi atât partidede pescuit, cât și ocazia unor ieșiri re-laxante în mijlocul naturii primăvăra-tice, acum, la deschiderea sezonului,în căutarea păstrăvilor lui Florar…!

MAI 2017 | 35

muște artificiale

rotative

La această vreme dinan, o pradă mică oferă

șanse mai mari de succespentru păstrăvii abia ieșițidin anotimpul rece.


Pescuit pe râuMUSC~RIT

Fly, pe Jiu, la început de primăvarăText și fotografie DORU DINEA

E ultima decadă a lui mărțișor,iar temperaturile se învârt ade-menitor în jurul valorilor de

18-20 de grade. Gâzele roiesc pretutin-deni, iar peștii sper că s-au mai dez-morțit și nu vor rămâne indiferenți la„delicatesele” ce pot pica pe luciul apei.

Am câteva avantaje: Jiul are apadestul de limpede, iar ziua se prezintă

fără intensificări ale vântului. Pentruînceput, vreau să încerc la muște artifi-ciale tip nimfe. În capătul leader-ului,pe două forfacuri din monofilament defluorocarbon, montez o nimfă imitațiede scorobete, urmată de o all pinknymph, specială pentru ape reci. Am-bele nimfe sunt pe cârlige nr. 16. Alegzone ale râului unde apa are, la mal, un

curent mai slab, după pinteni de malurisau zone de confluențe. Pescuiesc și pelângă maluri, dar și ceva mai în larg, încurentul apei. Când încerc cu nimfeleunde apa nu are un curent de curgereputernic, folosesc indicator. Unde apaare un curent de curgere mai puternic,nu folosesc indicator, deoarece acestatrage prea rapid linia în aval.

Chiar dacă mai timid la început, mărțișor a scuturat mantia albă a iernii și a început,treptat, să ridice mercurul din termometre. Destui copaci sunt încă dezgoliți, dar unii,mai grăbiți, își etalează explozia de parfumate flori, iar alții au prins pe ramuriminuscule frunze. Din cele mai tainice locuri, mulțime de fire de iarbă străpungîndrăznețe pământul și aștern covor verde de-a lungul râului.

După o perioadă bună de timp,pentru că am doar câteva țacuri ti-mide pe fir, schimb și încerc și cu altetipuri de nimfe, uneori în tandem, al-teori doar una în capătul leader-ului.Folosesc și imitațiile tip scud și gama-rus. Folosesc aceste tipuri de nimfe șipe cârlige mai mari, numerele 10, 12,și 14. După aproximativ două ore de„arat” albia râului, fără vreun rezul-tat, mă decid să schimb tactica.

Între două insule, aflate la 15-20de metri distanță una față de cealaltă,pe direcția de curgere a râului, observmulțime de minuscule cercuri la su-prafața apei. E clar, pe acolo muscă-resc peștii. Prima insulă e destul demare, are cam 50 de metri lungime șivreo 20-30 lățime, iar cea de a doua emult mai mică, are cam 10-12 metrilungime și 7-8 metri lățime. În capătuldin amonte al primei insule traversezrâul și ajung, la celălalt capăt, în aval.E un curent de curgere al apei între

cele două insule, cu o lățime de 2-3metri, în rest apa e destul de liniștită.Adâncimea, în cele mai multe locuri,nu depășește 30-40 de centimetri, iarsubstratul e tare, cu pietriș.

Schimb nimfele din capătul leader-ului și montez două muște artificialeumede, una pe cârlig nr.18, iar cealaltăpe cârlig nr. 16. Încep să pescuiesc dincapătul din aval al primei insule, dar ata-curi am numai de la pești foarte mici. Deaceea, intru câțiva metri în apă și lansezmuștele artificiale către capătul dinamonte al insulei din aval, iar uneorichiar lângă malul acesteia. Rezultatelenu se lasă așteptate și încep să prind, maiîntâi obleți, apoi și cleni. Clenii nu suntmari, dar compensează obleții, care,uneori, sunt chiar dolofani. Aproape lafiecare lansare am atacuri asupra muș-telor artificiale și sunt destule cazuri încare reușesc să prind câte doi pești.

Ca să pot să simt cât mai bine ata-curile peștilor și să execut înțeparea

în timp util, trebuie să efectuez lansă-rile cât mai corecte, astfel încât leader-ul să aterizeze cât mai întins pedirecția lansării. În cazurile în careleader-ul aterizează pe luciul apeicătre dreapta sau stânga față de direc-ția de lansare, nu simt la timp atacu-rile peștilor asupra muștelor și, demulte ori, am rateuri la înțepare.

Către seară, vremea se răcește, iartemperaturile scad simțitor, peștii îșiîncetează activitatea, iar apa râului, înaceastă zonă, nu mai freamătă de tu-multul de peste zi. Cu toate că peștiiau fost de dimensiuni mici, au atacatcu frenezie micuțele muște artificiale.

Zilele cu temperaturi destul de ri-dicate pentru această perioadă au maiîncălzit apele râului, în special în zo-nele cu adâncimi mici și fără curențiputernici de curgere și au îmbiat peștiisă fie activi. Am avut rezultate bunela partida de fly, iar pescuitul a fostrelaxant și interesant.

MAI 2017 | 37

Am câtevaavantaje: Jiul are apa

destul de limpede, iar ziuase prezintă fărăintensificări ale vântului.Pentru început, vreau săîncerc la muște artificialetip nimfe”.

C u această ocazie se actuali-zează și limitele cantitățilorde nadă și momeli permise a

fi utilizate în competițiile anului ur-mător, în funcție de concluziile anuluicompetițional încheiat și de specificullocațiilor de desfășurare propuse denațiunile-gazdă, ca urmare a atribuiriiorganizării unor astfel de evenimente.

PESCUIT PE GHEAȚĂ (LACOPCĂ): 2 litri de nadă și 1 litru demomeală, din care max. 0,25 litri delarve și 0,5 litri de viermi de pământ(gazdă Letonia).

CAMPIONAT PE CLUBURI: 20 litride nadă și 2 litri de momeală, din caremax. 1 litru larve acvatice (fouillis șilarve). Cantitatea maximă de larveeste de 0,25 litri și cantitatea maximăde viermi de pământ este de 0,50 litri(gazdă Franța).

CAMPIONAT EUROPEAN: 20 litride nadă și 2,5 litri de momeală, dincare max. 1 litru larve acvatice (fouil-lis și larve). Cantitatea maximă delarve este de 0,25 litri și cantitateamaximă de viermi de pământ este de0,50 litri (gazdă Italia).

VETERANI: 20 litri de nadă și 2,5litri de momeală, din care max. 1 litrufouillis. Larvele pot fi utilizate numaipentru cârlig. Cantitatea maximă deviermi de pământ este de 0,50 litri(gazdă Serbia).

TINERETCategoria U 15: 15 litri de nadă și

1,5 litri de momeală, din care max.0,5 litri fouillis. Larvele pot fi utilizatenumai pentru cârlig. Cantitatea ma-ximă de viermi de pământ este de0,50 litri.

Categoriile U 20 și U 25: 20 litri denadă și 2 litri de momeală, din caremax. 0,5 litri fouillis. Larvele pot fi uti-lizate numai pentru cârlig. Cantitateamaximă de viermi de pământ este de0,50 litri (gazdă Irlanda).

PERSOANE CU HANDICAP: 15litri de nadă și 2 litri de momeală, dincare max. 1 litru fouillis. Larvele potfi utilizate numai pentru cârlig. Can-titatea maximă de viermi de pământeste de 0,50 litri (gazdă Serbia).

FEMEI: 20 litri de nadă și 2 litri demomeală, din care max. 1 litru fouil-lis. Larvele pot fi utilizate numai pen-tru cârlig. Cantitatea maximă deviermi de pământ este de 0,50 litri(gazdă Ungaria).

NAȚIUNI: 20 litri de nadă și 2 litride momeală, din care max. 1 litrularve acvatice (fouillis și larve). Canti-tatea maximă de larve este de 0,25 litriși cantitatea maximă de viermi de pă-mânt este de 0,50 litri (gazdă Belgia).

FEEDER: 12 litri de nadă și 2,5litri de momeală, din care max.0,5litri viermi de pământ. Fouillis și lar-

vele sunt interzise (gazdă Portugalia).FEEDER CLUBURI: 12 litri de nadă

și 2,5 litri de momeală, din caremax.0,5 litri viermi de pământ. Fouillisși larvele sunt interzise (gazdă Spania).

Comisia de Pescuit Sportiv și Com-petiții a A.G.V.P.S. din România pri-mește acest gen de informații dinpartea FIPSed, având obligativitatea ca,în caz de participare, să se conformezestrict acestor prevederi. Pentru campio-natul intern, aceste cantități limită suntorientative, ele putând fi adaptate con-dițiilor specifice interne.


Competiții internaționaleFIPS-e.d.

În perioada 18-19 noiembrie 2016, a avut loc la Roma reuniunea anuală a ComitetuluiDirector al FIPS-e.d. În cadrul acestei reuniuni, ca de fiecare dată la sfârșit de ancompetițional, se analizează modul de organizare și desfășurare a campionateloreuropene și mondiale patronate de această organizație, se trag concluzii și se aducamendamente, modificări și completări în scopul actualizării unor prevederiregulamentare și a îmbunătățirii activității de pescuit sportiv în apă dulce în lume.

Nade și momeli 2017MUGUREL IONESCU

MAI 2017 | 39

1. Croația 4 7 2 1 2 5 21 7 14 2. România 6 1 5 13 5 3 33 13 20 3. Anglia 2 18 10 4 1 6 41 13 204. Franța 5 12 8 2 4 4 41 18 235. Serbia 15 3 4 9 3 19 53 19 346. Belgia 8 21 9 3 8 16 65 21 447. Italia 16 15 6 5 7 11 60 16 448. Lituania 13 9 15 12 11 2 62 15 479. Rusia 14 14 19 7 13 1 68 19 4910. Africa de Sud 1 5 20 8 20 18 72 20 52 11. Kazahstan 10 16 3 11 12 17 69 17 5212. Ungaria 12 10 7 22 19 7 77 22 5513. Slovenia 7 11 13 20 15 9 75 20 5514. Ucraina 18 13 11 6 10 22 80 22 5815. Portugalia 11 4 1 19 24 26 85 26 5916. Bulgaria 17 2 21 14 18 12 84 21 6317. Spania 20 17 17 17 6 8 85 20 6518. Letonia 3 8 21 18 21 21 92 21 7119. Austria 21 21 16 10 16 10 94 21 7320. Olanda 23 21 18 16 14 15 107 23 8421. Republica Moldova 9 6 21 25 25 27 113 27 8622. Israel 23 21 21 15 9 23 112 23 8923. S.U.A. 23 21 21 21 17 13 116 23 9324. Macedonia 23 19 12 23 22 24 123 24 9925. Bosnia-Herțegovina 22 20 14 24 23 20 123 24 9926. Țara Galilor 23 21 21 25 25 14 129 25 10427. Grecia 19 21 21 25 25 25 138 27 11128. Georgia 23 21 21 25 25 25 140 25 115

CLASAMENTUL PE NA}IUNI C.I.P.S.–F.I.P.S 2011-2016

Locul al II-lea în lume!MUGUREL IONESCU

Clasament pe națiuni calculat pe baza celor mai bune 5 rezultateobținute în 6 ani;

1. Poziția în clasament; 2. Națiuni participante; 3. Puncte obținute în 2011; 4. Puncte obținute în 2012; 5. Puncte obținute în 2013; 6. Puncte obținute în 2014; 7. Puncte obținute în 2015; 8. Puncte obținute în 2016; 9. Totalul punctelor obținute în cei 6 ani;10. Cele mai slabe rezultate

obținute în cei 6 ani; 11. Clasament calculat fără să se țină

cont de cele mai bune 5 rezultate.

C lasamentul a fost alcătuit, poateoarecum ciudat pentru unii,dar acceptat de FIPS-ed – CIPS,

după algoritmul cumulării punctelorobținute, dar și pierdute, în cei 6 ani:

• clasamentul pe națiuni a fost în-tocmit ținând cont de cele mai bune 5rezultate din cei 6 ani luați în calcul;

• în cazul unor națiuni absente dela anumite ediții de campionat, acesteaau primit un punctaj egal cu numărulțărilor participante plus 1 punct;

• ultimile rubrici reprezintă rezul-tatele cele mai slabe obținute de na-țiuni în cei 6 ani luați în calcul, șipunctele obținute în cei 5 ani, dupăaplicarea corecțiilor prevăzute.

După cum se observă, pe lângă va-loarea efectivă a loturilor implicate înCampionatele Mondiale de Pescuit laCrap în perioada 2011-2016, care au ge-nerat cumulul de puncte, acesta consti-tuind și principalul criteriu pe care s-abazat clasamentul efectuat, FIPS-e.d. aapreciat și punctat constanța participări-lor națiunilor, criteriu la care A.G.V.P.S.din România a făcut față cu brio.

La disciplina Pescuit Sportiv la Crap, România ocupă, în acestmoment, locul al II-lea în ierarhia mondială. Clasamentul a fostîntocmit, conform rezultatelor obținute de loturile naționaleparticipante la Campionatele Mondiale organizate de CIPS –FIPS-e.d., în ultimii 6 ani, respectiv 2011-2016. Loturile care aureprezentat A.G.V.P.S., singura organizație a pescarilor sportividin România recunoscută pe plan mondial, și-au adaptat tacticași tehnica la diversele piste de concurs, reușind să acumulezepunctajul care a propulsat-o pe locul al II-lea în lume.


VÂNZ~RI

mica publicitate

Fișa de livrare se completează laoficiul poștal (localitatea, cod poștal,adresa domiciliu, destinatar)F.S.P.-1 Cod fiscal 1002600023242Întreprinderea de Stat „PoștaMoldovei”

TALON DE ABONAMENT

VÂNĂTORUL ȘI PESCARULMOLDOVEIIndex – 32.87612 luni – 150 lei MD

Vând armă driling marca KRIEGHOFFPLUS, cal. 6,5x57 R/20, cu lunetăSWAROVSKI 2,2 – 6x42, la prețul de4.000 euro.Vând armă cu glonț, marca KRICO,cal. 243 WIN. cu lunetă SWAROVSKI8x56 (prindere rapidă), la prețul de1.600 euro. Tel. 0737-771.302.

Vând armă de vânătoare marca IJ 58,cu țevi lise, cal. 12, stare foarte bună.Ploiești. Tel. 0745-141.628.

Vând carabină BLASER R93-300WMcu lunetă SWAROVSKI Z6i 2,5-15, patde lemn clasa 2, montaj rapid, la pre-țul de 5.800 euro. Tel. 0723-112.533.

Vând armă de vânătoare marca IJ 58,calibrul 12x70, cu țevi lise juxtapuse,stare foarte bună. Tel. 0745-141.628.Ploiești.

Vând DRILING unicat, cocoașeexterioare, cal. 16/8x50 MAN. țevi 80cm, preț negociabil. Tel. 0746-019.568.

Vând armă de vânătoare marca MER-KEL SHUL, cal. 16, în perfectă stare defuncționare, cu toc din piele, la prețulde 2.000 lei. Tel. 0741-013.022.

VÂND dublu expres cal. 9,3x74,marca Franz Sodia, în stareperfectă, echipat cu lunetă CarlZeiss Diavari de 1,5-6x42 și aimpoint Docter, la prețul de 4.200 euro(3.250 + 650 + 300), negociabil.Tel 0722-492.170 și 0720-404.444.

VÂND carabină Mausser, cal. 7x66Von Hoffe, în stare perfectă, culunetă de 8x56, montaj fix pearmă, la prețul de 1.200 euro (900 + 300), negociabil. Tel.0722-492.170 și 0720-404.444.

VÂND țeavă de schimb Blaser R, cal. 300W. Mag, în stare perfectă, cucap închizător adecvat, la prețul de 750 euro. Tel. 0723-295.351 și 0720-404.444.

MAI 2017 | 41

IUNIE 2017VÂNZ~RI

1 J 5.24 11.57 17.31 23.47 P.P. 5.34 20.532 V 6.18 12.41 18.26 -3 S 0.37 6.18 13.03 19.274 D 1.24 7.09 13.51 20.135 L 2.12 7.54 14.46 21.026 M 3.09 8.42 15.31 21.497 M 3.46 9.29 16.28 22.388 J 4.34 10.17 17.12 22.279 V 5.21 11.03 17.09 23.12 L.P. 5.31 20.5910 S 6.15 11.47 17.51 -11 D 1.42 8.23 14.05 18.1612 L 2.31 9.13 14.56 19.0413 M 3.20 10.08 15.41 19.4914 M 4.05 10.49 16.34 20.3515 J 4.54 11.41 17.26 21.2116 V 5.46 12.39 18.17 22.1317 S 6.32 13.27 19.08 23.02 U.P. 5.31 21.0318 D 7.26 14.12 19.51 -19 L 1.08 5.37 12.41 18.0120 M 1.53 6.29 13.36 18.4921 M 2.49 7.24 14.23 19.3722 J 3.42 8.17 15.14 20.2523 V 4.35 9.06 16.08 21.2324 S 5.26 9.52 16.54 22.18 L.N. 5.32 21.0425 D 6.33 10.47 17.44 -26 L 0.42 6.18 13.03 18.0927 M 1.38 7.04 13.47 18.5828 M 2.25 7.47 14.36 19.4529 J 3.18 8.34 15.23 20.3230 V 4.07 9.25 16.17 21.27

ORIZONTAL: 1) Casă la pădure pentru vânătoriaventurieri – Curăță rana bine. 2) Un fel de vână-tor al pădurilor transformate în cărbune (reg.) –Acoperită cu un strat subțire de grăsime. 3) 2, 3animale! – Copăcel. 4) Taie pădurea pentru loc desemănat. 5) Dumitale, din plantație! – Coca ră-masă tot necoaptă. 6) Vârf de pin! – Nelipsit pegrătarul încins la pădure. 7) Pădurari – Plin cupolen! 8) Natural numai pe la margini! – Dans po-trivit în jurul focului din pădure. 9) Ispite pentrulupii din codru – A3 citit invers! 10) E din prin co-drii noștri – Nu lasă loc de îndoială (nici măcar înbătaia vântului…).VERTICAL: 1) Unul cu care împarți pădurile pa-triei. 2) Vânător cu tehnică proprie. 3) Jumătatedin cort! – La ieșirea din pădure! – Scoase din foc!4) Însoțesc caprele la iarbă verde – Păstorul celorrătăciți. 5) Praful extazului, extras din frunze. 6)Păduri …de oameni. 7) 14 în pădure! – Geluite pedinlăuntru! – Pară …de lumină. 8) Aripioarelepeștișorului. 9) Puțin ars! – Bun pentru topoare– Trai pe vătrai! 10) Eroul principal al coridei – Unom cât un copac.

LA PĂDURE!ION MIHAIU

ZIUA ÎNCEPUTUL PERIOADEI FAZELE LUNII SOAREFAVORABILE PESCUITULUI RĂSARE APUNE

mica publicitateVând carabină TITAN RÖSLER cu ac-celerator, cal. 300WM, lunetă DOC-TER 2,5-10x50 cu punct luminos,reticul 4a, la prețul de 1.750 euro.Tel. 0736-366.208.

Vând căței rasa Epagneul Breton, năs-cuți pe data de 27.04.2017, culoarealb-orange, din părinți cu rezultatemaxime în examenele și concursurilede vânătoare și frumusețe. Ambii pă-rinți au în origine sânge de lucru fran-țuzesc din canisa Karanluan.Informații suplimentare la tel. 0742-100.378, 0244-347.196.

VÂNĂTOARE ÎN DIVERSITATE - Rezolvarea din numărul trecut

REBUS


Puteți primi acasă revista Vânătorul și Pescarul Român. Primiți 12reviste consecutive începând de la data abonării. Completați cuponulalăturat și trimiteți-l împreună cu dovada plății abonamentului (copiaordinului de plată sau a mandatului poștal) pe adresa: AGVPS dinRomânia, București, Calea Moșilor nr. 128, Sector 2, cod 020882.

Plata se va face în Contul RO23RZBR 0000 0600 0066 7242 deschis la Raiffeisen Bank – Agenția Moșilor. AGVPS din România, C.I.F. nr. 24251140.

Doresc să mă abonez la revista VÂNĂTORUL ȘIPESCARUL ROMÂN pe o perioadă de 12 luni (2017).

PREȚ aBONaMENT 12 LUNI: 55 LEINUME ..............................................................................................

PRENUME .......................................................................................

Adresa la care doresc să primesc revista este:Strada .................................................................... Număr .............Bloc .......... Scara .......... Apartament ......Localitate ................................................... Județ/Sector ...............Telefon ....................................... Data ...........................................Semnătura ............................................Am achitat suma de .......................................................... în data de........................................... cu .........................................................

Ordin de plată nr. ........................................................................Mandat poștal nr. ........................................................................

PUBLICITATE

mica publicitateAnunț gratuit – maximum 15 cuvinteText anunț:..............................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................Data: ..........................................Nume și prenume:...................................................Tel: ............................................

Anunțurile pentru micapublicitate se fac până în datade 20 ale lunii curente, pentruluna următoare!

Adresa redacției: AGVPS dinRomânia, București, Calea MoșilorNr. 128, Sector 2, Cod 020882

CANISA CERNICAAUTORIZATĂ SUB NR. 0115-IF/18.11.2013

Doritorii se pot adresa d-lui Mihai Neagu la tel. 0727-985.219 sau d-lui adm. Florin Buzatu la tel. 0732-333.113.

• femelă de copoi ardelenesc stan-dard, născută în 17.05.2013, folosităpentru reproducere – val. 1.000 lei;

• femelă de copoi ardelenesc stan-dard, născută în 02.05.2016, cu dre-saj incipient la țarcul de mistreți –val. 600 lei;

• mascul de brac german cu părscurt, născut în 10.11.2016 – val.600 lei, negociabilă.

După 15.06.2017, vor fi disponibili la vânzare căței de copoi alpin, de ambele sexe, la prețul de 360 lei/exemplar.

Câinii și cățeii se livrează la valorilede mai sus, care includ TVA, cucarnete de sănătate și atestate deproveniență.

A.G.V.P.S. anunță valorificarea următorilor câini de vânătoare și căței proveniți din câini de vânătoare:

VPR53-Revista mai 2017 - agvps.roagvps.ro/docs/revista/2017/05/vpr052017.pdf · REDaCȚIa...

Documents

Transcript of VPR53-Revista mai 2017 - agvps.roagvps.ro/docs/revista/2017/05/vpr052017.pdf · REDaCȚIa...