vol. 1

ACADEMIA ROMÂNĂ

Institutul de arheologie „Vasile Pârvan” Bucureşti

Cunoaşterea prin cercetări interdisciplinarea vechilor aşezări rurale din spaţiul carpato-dunărean

Editor: Mihail Zahariade

Coordonator: Ruxandra Alaiba

Traducere din englezăde

Coralia Costaş şi Cătălin Hriban

Editura JunimeaIaşi 2009

Coperţile I şi IV: suport „căţel” de vatră, Murgeni - Gura Bujoreni, sec. IV.1st and 4th covers: support ”firedog”, Murgeni - Gura Bujoreni, 4th century.

Restaurare - conservare / restoration - conservation:Cornel Hobincu, Cristian Pântea, Constantin Aghion

Desene / DrawingsGeorgeta Vrânceanu, Elena Plugariu

Tehnoredactare computerizată / Computer typing:Vasile V. Alaiba

Editura Junimea, Iaşi - ROMÂNIABd. Carol I, nr. 3-5, cod. 700506,tel./fax: 0232-410427e-mail: [email protected]

S.C. „IRIMPEX” S.R.L. BârladStr. C-tin Hamangiu nr. 15Ionel Irimia: tel. / fax 0742040097 / 40235 415669E-mail: [email protected]

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a RomânieiCunoaşterea prin cercetări interdisciplinare a vechilor aşezări rurale din spaţiul carpato-dunărean /editor: Mihail Zahariade – Iaşi, Junimea, 2009.

ISBN 978-973-37-1363-0I. Zahariade, Mihail (ed.)902(948)

Editura răspunde la comenzi în limita tirajului disponibil.The printing house answers requests within the limit of the available number of copies.

© Reproducerea în orice formă, inclusiv prin fotocopiere, fără acordul scris al editurii, intră sub incidenţalegii drepturilor de autor.© The partial or total reproduction, in any form, including by photocopy, without the written approval of theprinting house, is subject to the Copyright Law.

NCSIS Grant no. 517

mailto:[email protected]

mailto:[email protected]

Romanian Academy

“Vasile Pârvan” Archaeology Institute Bucharest

The knowledge by means of interdisciplinary researchesaboutthe ancient rural sites throughout

the Carpathian – Danubian Space

Editor: Mihail Zahariade

Coordinate: Ruxandra Alaiba

Translated from English by

Coralia Costaş and Cătălin Hriban

Junimea Publishing HouseIaşi 2009

Autori / Authors

Mihail Zahariade Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” Bucureşti"Vasile Pârvan" Archaeology Institute of Bucharest

Ruxandra Alaiba Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” Bucureşti"Vasile Pârvan" Archaeology Institute of Bucharest

Vasile V. Alaiba Facultatea de Informatică. Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” IaşiAl. I. Cuza University – Iaşi. Faculty of Informatic

Oleg Leviţki Institutul Patrimoniului Cultural, Academia de Ştiinţe,Republica MoldovaCultural Heritage Institute, Academy of Sciences, Republic of Moldova

Robert Simalcsik Centrul de studii antropologice, Academia Română - filiala IaşiRomanian Academy - Branch of Iassy, Anthropology Department

Angela Simalcsik Centrul de studii antropologice, Academia Română - filiala IaşiRomanian Academy - Branch of Iassy, Anthropology Department

Vasile Chirica Institutul de Arheologie – IaşiArchaeology Institute of Iaşi

Ileana - Ildiko Zahariade Muzeul Naţional de Istorie a RomânieiNational History Museum of Romania

5

CUPRINSCONTENTS

Cuvânt înainte .....................................................................................................................................7Foreword ..........................................................................................................................................................9

PARTEA I

(Part I) Descoperiri din secolul al IV-lea în Podişul Bârladului

the fourth entury discoveries on the Bârlad Plateau

Ruxandra Alaiba, Descoperiri din secolul al IV-lea în Podişul Bârladului.....................................................14Fourth Century Discoveries on the Bârlad Plateau..........................................................................................15

Mihail Zahariade, Vasile Chirica, Ruxandra Alaiba, Descoperiri din secolul al IV-lea în subunităţile geografice ale Podişului Central Moldovenesc. Privire specială asupra judeţului Iaşi..17

Fourth Century Discoveries in the geographical subunits of the Central Moldavian Plateau. A particular view on the Iaşi county......................................................................................................27

Mihail Zahariade, Ruxandra Alaiba, Descoperiri din secolul al IV-lea în subunităţile geografice din Podişul Bârlad. Privire specială asupra judeţului Vaslui ..................................................................... 38

The Fourth Century Discoveries in the geographical subunits in the Bârlad Plateau. A particular view on the Vaslui county ................................................................................................ 55

Robert Simalcsik, Angela Simalcsik, Aspecte paleodemografice specifice unor populaţii din secolul al IV-lea de pe actualul teritoriu al Judeţului Vaslui ..........................................................74

Palaeodemographic aspects specific to some 4th century populaces on the present territory of Vaslui county ..............................................................................................80

Ruxandra Alaiba, Cercetările arheologice de la Valea Mare - La Doroftei, secolele II-III şi VI-VII, judeţul Vaslui ...............................................................................................87

The archaeological researches of Valea Mare - La Doroftei, 2–3th and 6–7th centuries, Vaslui county .........96

6 Cunoaşterea vechilor aşezări rurale / The knowledge ancient rural sites

Partea II

(Part II)

Staţiunea Banca Gară - Şapte case

the Banca Gară - Şapte case settlement

Oleg Leviţki, Descoperiri din perioada hallstattiană de la Banca Gară - Şapte case …................................102The Hallstatt period Discoveries at Banca Gară - Şapte case Settlement …................................................ 105

Vasile V. Alaiba, Capacităţi şi funcţionalităţi ale ceramicii descoperite în staţiunea din secolele III-V de la Banca Gară - Şapte case ................................................................................107

Capacities and functionalities of the pottery ware found at the III-IV Centuries Banca Gară - Şapte case Settlement .................................................................................................. 114

Ileana - Ildiko Zahariade, Restaurarea şi conservarea materialului ceramic ….......................................... 116Restoration and Conservation of the pottery …...........................................................................................117

Ruxandra Alaiba, Cercetările arheologice de la Banca Gară - Şapte case, secolele III-VI, judeţul Vaslui .119The archaeological researches of Banca Gară - Şapte case Settlement, 3-6th centuries, Vaslui county .....125

Ruxandra Alaiba, Cuptoare performante de ars ceramica, în spaţiul dintre Carpaţi şi Prut, secolele III a.Hr. - V p.Hr. …..............................................................................................................133

Performance kilns for pottery firing, in the area between the Carpathians and river Prut, (3)4rdcentury BC - 5thcentury AD ........................................................................................................139

. 7

Cuvânt înainte

Mihail Zahariade

Studierea prin cercetări arheologice a vechilor aşezări rurale de la Dunărea de Jos, dinprimul mileniu, a reprezentat şi reprezintă o constantă a istoriografiei româneşti. Ea se înscrie pelinia cercetărilor tematice cu privire la Cultura românească şi cultura europeană, Dezvoltaresocială şi specificul vieţii unei comunităţi umane din primul mileniu, Proiecte de integrareregională şi europeană în istoria României. Specificul cultural al acestor teritorii a depins şi depoziţia geografică a diferitelor zone în raport cu cele două provincii romane, Dacia şi MoesiaInferior.

În secolul al IV-lea, spaţiul de la nordul Dunării de Jos şi al Mării Negre, din zonageografică limitată la sud de Dunăre, la est de Nistru, la vest şi nord de limes Transalutanus şi deCarpaţii Nordici, a fost integrat vastului teritoriu legat de complexul cultural Sântana de Mureş -Cerneahov.

Din cadrul acestui spaţiu, în volum s-au prezentat descoperirile specifice pentru secolul alIV-lea din Podişul Bârladului, sistematizate conform datelor cunoscute în literatura de specialitate,în principal în repertoriile arheologice realizate pentru Moldova, de Nicolae Zaharia, Mircea M.Petrescu-Dîmboviţa şi Emilia Zaharia (1970) sau pentru judeţul Iaşi, de Vasile Chirica, MarcelTanasachi (1984 – 1985) şi pentru judeţul Vaslui, de Ghenuţă Coman (1980), dar şi în rapoartele desăpături arheologice sau în alte lucrări cu privire la perioada în discuţie.

Conform acestor izvoare documentare în volum s-au prezentat, pe comune, şi în cadrul lorpe sate, descoperirile specifice secolului al IV-lea, de cele mai multe ori menţionându-se şi cele dinsecolul al III-lea sau din secolul al V-lea. Pentru fiecare punct s-a avut în vedere localizareaadministrativă, judeţ, comună, sat, poziţia geografică, numele locului, dar şi al apelor curgătoaredin apropiere şi specificul inventarului.

Profesorul Mircea Petrescu-Dîmboviţa, în colaborare cu soţii, Nicolae şi Emilia Zaharia, înConsideraţiile privind aşezările din Moldova, care prefaţează volumul aşezărilor, De la paleoliticpână în secolul al XVIII-lea, într-un spaţiu larg din capitolul legat de Perioada de trecere la evulmediu, analizează Cultura materială din secolele IV-V, aşa cum a fost reflectată de descoperirilearheologice consemnate în volum (1970, p. 74-91). În repertoriu ei au menţionat, pentru secolul alIV-lea, pentru perioada corespunzătoare culturii Sântana de Mureş – Cerneahov, 419 puncterăspândite, cum au remarcat autorii „aproape pretutindeni pe teritoriul Moldovei, atât în zonasilvostepică, cât şi în câmpiile cu caracter stepic” (Ibidem, p. 161). Ei au stabilit şi cinci zone maiintens locuite, Câmpia nord-estică a Moldovei, Podişul Sucevei şi Podişul Central Moldovenesc,Culoarul Prutului şi Depresiunea Huşi – Elan – Horincea, dar au consemnat şi două zone mai puţinlocuite, în regiunea subcarpatică din centrul Moldovei şi în Câmpia Siretului Inferior, regiuni careastăzi sunt mai bine cunoscute. După ei, concentrarea aşezărilor între Siret şi Prut, este „în legăturădirectă cu descoperirile corespunzătoare de aşezări dintre Prut şi Nistru” (Ibidem, p. 161). Tot ei ausubliniat şi faptul că, aceste zone au fost „mai mult sau mai puţin” locuite şi în perioada secolelorII-III p.Hr. (Ibidem).

În primul repertoriu zonal al Judeţului Vaslui, publicat de Ghenuţă Coman menţioneazăexistenţa, pentru perioada corespunzătoare provinciei Dacia, din secolele II şi III p.Hr., a 89 depuncte sigure şi 3 neclare. De asemenea, în acelaşi judeţ Vaslui, pe terasele joase şi medii, însorite


şi aproape de izvoare şi ape, pentru perioada cuprinsă între sfârşitul secolului al III-lea până laînceputul secolului al V-lea, a înregistrat 348 de puncte, aşezări, necropole şi descoperiri izolate(1980, p. 38-39). Dintre descoperirile din acest judeţ, la fel am detaşat pe cele din secolul al IV-lea.

La acesta s-au adăugat investigaţiile de teren realizate în împrejurimile satului Banca, deRuxandra Alaiba şi Gh. Gherghe, din 1987-1989, reluate în Monografia comunei Banca, realizatăîmpreună cu Marin Rotaru, în 2002.

De asemenea, în primul repertoriu zonal al Judeţului Iaşi, publicat de Vasile Chirica şiMarcel Tanasachi, în două volume, în 1984-1985, semnalările de staţiuni pentru această perioadăau fost deosebit de numeroase. Astfel, în repertoriul judeţului Iaşi s-au menţionat 172 de obiectivedin secolele II-III, între care trei necropole, Târgu Frumos, Ţibăneşti şi Schitu Duca, probabil 14morminte izolate. De asemenea, pentru secolul al IV-lea, s-au semnalat pentru întregul judeţ unnumăr deosebit de mare de staţiuni 535, din care patru necropole şi 11 morminte izolate (V.Chirica, în ~, M. Tanasachi 1985, p. 472). Pornind de la aceste repertorii şi de la alte semnalări aleunor puncte din această perioadă, mai ales în publicaţiile mai noi, s-a realizat de Mihail Zahariade,Vasile Chirica şi R. Alaiba, o prezentare a descoperirilor din secolul al IV-lea, din PodişulBârladului, dar şi un repertoriu al descoperirilor specifice pentru secolul al IV-lea din zonă,accesibil pe Internet, organizat de R. Alaiba.

Cum am precizat, în repertoriu s-au dat şi situaţiile destul de frecvente în care existausuprapuneri stratigrafice, aşezări din secolele II-III, suprapuse de cele din secolele IV-V, pentru cape aceleaşi vetre de sat sau pe vetre apropiate, acestea la rândul lor să fi fost suprapuse de uneledatând în perioade ulterioare. Aceste frecvente suprapuneri ridică un semn de întrebare asupralegăturilor dintre locuirile succesive.

Tot în volum, prin studiul semnat de Robert Simalcsik şi Angela Simalcsik, s-au analizatsuccint Aspectele paleodemografice specifice unor populaţii din secolul al IV-lea de pe actualulteritoriu al Judeţului Vaslui. Sinteza semnată de cei doi cunoscuţi antropologi ieşeni, a foststructurată ca un studiu comparativ de ansamblu, atât din punct de vedere paleodemografic, cât şipaleoantropologic, asupra unor populaţii aparţinând culturii Sântana de Mureş, care au trăit însecolul al IV-lea şi la începutul secolului al V-lea p.Hr, în câteva zone geografice din actualul judeţVaslui. Ei au pornit de la rezultatele paleoantropologice şi demografice publicate deja, pentrunecropolele şi aşezările de la Bogdăneşti, Fălciu, de Dan Botezatu şi Georgeta Miu; pentru Bârlad -Valea Seacă, de Vasile Palade; pentru Banca Gară - Şapte case, de Georgeta Miu şi R. Alaiba;pentru Polocin - Islaz şi Pogoneşti, de Georgeta Miu şi Mircea Mamalaucă. Cum au subliniatautorii studiului, „Săpăturile sistematice executate în necropolele sau aşezările menţionate au scosla iveală un bogat material arheologic, antropologic, paleozoologic, de o deosebită importanţă înelucidarea problemelor legate de evoluţia culturală, socială, economică şi biologică a populaţiilorcare au trăit pe actualul teritoriu al judeţului Vaslui în secolele IV-V p.Hr.”

Au fost consemnate, de R. Alaiba, Cercetările arheologice de la Valea Mare - La Doroftei,secolele II-III şi VII-VIII, judeţul Vaslui, coordonate de profesorul Dan Gh. Teodor, realizate pentrucunoaşterea specificului aşezărilor din primul mileniu din Podişul Bârladului.

Prin publicarea cercetărilor arheologice întreprinse aproape într-un deceniu de săpăturisistematice, de R. Alaiba, în satul Banca Gară, judeţul Vaslui, în staţiunea pluristratigrafică aflatăpe malul stâng al râului Bârlad, în punctul numit de localnici Şapte case, sub forma uneimonografii arheologice, s-a încercat să se surprindă o mică parte din specificul vieţii rurale dinsudul Moldovei, prin prezentarea amănunţită a tuturor descoperirilor, fapt sugerat de cercetătorulIon Ioniţă, care ne-a îndemnat spre publicarea întregului material pe complexe, spre a forma astfelo bază de date verificabile. Publicarea in extenso a săpăturilor realizate în cadrul unei aşezărilocuite de o populaţie de origine geto-dacică, care, din ultima parte a secolului al III-lea şi-a stabilitvatra într-o zonă mai accesibilă legăturilor intercomunitare, pe tipuri de locuinţe iar în cadrul lor, aunor date cantitative, ne-a îngăduit realizarea unor investigaţii mai ample, cu deosebire asupraceramicii fine şi uzuale, dar şi a uneltelor, a obiectelor de podoabă sau accesoriilor vestimentare.

Cuvânt înainte / Foreword 9

În primul rând, Ileana - Ildiko Zahariade, a subliniat importanţa muncii de restaurare şiconservare, realizată în Laboratorul de conservare - restaurare, din cadrul Muzeului Judeţean„Ştefan cel Mare” - Vaslui, de Cornel Hobincu, Pântea Cristian şi Constantin Aghion, pentruinventarul fiecărui complex descoperit la Banca Gară. În acest laborator s-au restaurat şi conservattoate piesele descoperite în cele şase sectoare investigate (A-F), atât ceramica preistorică, dinperioada de tranziţie de la eneolitic la bronz - bronz timpuriu, din perioada hallstattiană, dar maiales aceea din primul mileniu. S-a încercat şi o analiză statistică a inventarelor obţinute pe şantier.

Nivelul de locuire din epoca hallstattiană, în aşezarea de la Banca Gară - Şapte case, dupăcum arată complexele şi materialele arheologice recuperate este reprezentat de vestigiile uneilocuinţe de suprafaţă şi de fragmente de ceramică atestate sporadic în straturile de săpătură. OlegLeviţki, bun cunoscător al epocii fierului, a încercat să încadreze, Descoperirile din perioadahallstattiană de la Banca Gară - Şapte case, din staţiunea amplasată geografic la limita de vest aDealurilor Fălciului şi la limita de est a Dealurilor - Colinelor Tutovei. Complexele şi materialelearheologice recuperate au fost specifice unei locuiri aflate în zona mai puţin dens populată decomunităţile culturii Corlăteni – Chişinău, dar în care se extind şi unele comunităţi ale grupuluiTămăoani. Astfel, prezenţa în aşezarea de la Banca Gară - Şapte case, a ceramicii caracteristiceacestor formaţiuni culturale, prezintă o situaţie mai mult decât firească.

Astfel, Vasile V. Alaiba, a calculat capacităţile diverselor forme ceramice, desigur, doar arecipientelor întregibile, Capacitaţi şi funcţionalităţi ale ceramicii descoperite în aşezarea dinsecolele III-IV de la Gara Bancă - Şapte case. Totodată, pentru fiecare complex s-au calculatprocentele pe categorii de inventar. Aceste calcule statistice au permis ordonarea complexelor înfuncţie de cantitatea de ceramică modelată la mână, dar şi în funcţie de creşterea apoi descreştereaceramicii modelate din pastă zgrunţuroasă sau mai puţin zgrunţuroasă – nisipoasă şi înlocuireaacesteia, în secolele V-VI, cu vasele în pastă cu cioburi pisate.

Deşi comunitatea de la Banca Gară a păstrat tradiţiile culturale antice, se poate urmăritransformarea populaţiei de aici ca urmare a impactului cu lumea sarmatică şi gotică, mai activă şiîn permanente legături cu lumea exterioară, cu deosebire din zona Dunării de Jos.

Pentru sudul Moldovei, am sublinia importanţa acestei concentrări de aşezări şi necropoledin veacurile III-V p.Hr., din spaţiul bine delimitat şi apărat natural dintre Siret, Bârlad şi Prut,aglomerare de staţiuni care îngăduie să se întrevadă existenţa unei organizări locale în obşti,precum şi a uneia zonale în uniuni de obşti, probabil cu structuri apropiate de alte formaţiunipolitice consemnate de izvoarele vremii.

Foreword

The study by archaeological research of the old rural settlements on the Lower Danube, ofthe 1st millennium, has represented a constant concern of Romanian historiography. It is included inthe line of thematic researches concerning the Romanian and European cultures. The socialdevelopment and the specificity of a 1st millennium human community, Projects of regional andEuropean integration in the history of Romania. The cultural specificity of these territories alsodepended on the geographic position of the various areas in relation to the Roman provinces, Daciaand Moesia Inferior.

During the 4th century, the space north the Lower Danube and the Black Sea, in thegeographic area limited to the south by the Danube, to the east by the Dniester, to the west andnorth by limes Transalutanus and the Northern Carpathians, was integrated to the vast territoryrelated to the cultural complex Sântana de Mureş – Cerneahov.

Within the same space, the volume describes the specific 4th century discoveries in BârladPlateau, systematized in accordance with the data known from the specialized literature, mainly in


the archaeological repertoires prepared for Moldavia, by Nicolae Zaharia, Mircea Petrescu-Dîmboviţa and Emilia Zaharia (1970) or for the counties of Iaşi, by Vasile Chirica, MarcelTanasachi (1984 – 1985) and respectively of Vaslui by Ghenuţă Coman (1980), and also in thearchaeological excavation reports or in other works concerning the period under discussion.

According to these documentary sources, the volume presents the discoveries specific to the4th century structured as per communes and within communes as per villages. In most case the 3rd

or 5th century discoveries were also pointed out. For each point, there was taken into account theadministrative localization, county, commune, village, geographic position, name of the place, andalso nearby running waters and the specificity of the inventory.

Professor M. Petrescu-Dîmboviţa, in collaboration with Nicolae and Emilia Zaharia, in theConsiderations on the Settlements in Moldavia, that is the preface to the volume of suchsettlements from Paleolithic until the 18th century, over a wide space within the chapter pertainingto the Period of Transition to the Middle Ages, analyze the 4rd–5th centuries material culture, asreflected by the archaeological discoveries described in the volume for this period (1970, p. 74-91).In the repertoire they mentioned for the 4th century for the period corresponding to the Sântana deMureş – Cerneahov culture, 419 points spread, as remarked by the authors „almost all over theterritory of Moldavia, both in the forested steppe area and in the plains with steppe-like aspect”(Ibidem, p. 161). They established five zones more intensively inhabited, the Northeastern plain ofMoldavia, the Plateau of Suceava and the Central Moldavian Plateau, the Prut Corridor and theHuşi – Elan – Horincea Depression, and also specified two other zones, less inhabited, in theSubcarpathian region of Central Moldavia and the Plain of the Lower Siret, regions which arebetter known nowadays. According to them, the concentration of the settlements between Siret andPrut Rivers is „in direct connection to the discoveries corresponding to the settlements between thePrut and the Dniester” (Ibidem, p. 161). They also pointed out the fact that these areas were „moreor less” inhabited during the 2nd – 3rd centuries AD too (Ibidem).

In the first repertoire of the area, pertaining to the county of Vaslui, was organized byGhenuţă Coman, in 1980. Among the discoveries in this county, we extracted, similarly, thosepertaining to the 4th century.

To these we added the field investigations made in the surroundings of village Banca, by R.Alaiba and Gh. Gherghe, in 1987-1989, presented in the Monograph of commune Banca, preparedwith Marin Rotaru, in 2002. The repertoire of the 4th century discoveries was prepared in thisvolume in accordance with the criteria used in older repertoires.

In the first repertoire of the area, of the county of Iaşi, as published by Vasile Chirica andMarcel Tanasachi, in two volumes, in 1984-1985, the remarks for this period were particularlynumerous. Starting from these, we prepared a presentation of the 4th century discoveries in theCentral Moldavian Plateau.

As already pointed out, the repertoire also includes the settlements, rather frequent, wherethere existed stratigraphic overlapping, 2nd – 3rd centuries settlements, of 4th – century overlapping,while on the same village cores or on nearby cores, these were overlapped by others dated to laterperiods. Such frequent overlapping raises questions as for the links between the successiveinhabitances.

The volume also includes the study signed by Robert Simalcsik and Angela Simalcsik,entitled Paleodemographic aspects specific to 4th century populations on the current territory ofVaslui county. The short synthesis signed by the two known anthropologists of Iaşi was structuredin the shape of a comparative general study both from the paleodemographic and from thepaleoanthropological points of view, as for populations concerning to the Sântana de Mureşculture, who lived in the 4th century and at the beginning of the 5th century AD, on the territory oflocalities in the area of the present county of Vaslui.

They started from the already published paleoanthropological and demographic results,pertaining to the necropolises and settlements of Bogdăneşti, Fălciu, by Dan Botezatu, Georgeta

Cuvânt înainte / Foreword 11

Miu and of Bârlad - Valea Seacă, by Vasile Palade; of Banca Gară - Şapte case, by Georgeta Miuand R. Alaiba; of Polocin - Islaz and Pogoneşti, by Georgeta Miu and Mircea Mamalaucă. As theauthors of the study showed, the „systematic researches in the above necropolises or settlementspointed out a reach archeological, anthropological, paleozoological material, particularly importantin elucidating problems related to the cultural social economical and biological evolution of thepopulations that lived on the current territory of Vaslui county in the 4th–5th centuries AD.”

The Central Moldavian Plateau, one of the geographic formations within the Bârlad Plateau,was widely investigated by R. Alaiba, Archaeological Researches at Valea Mare - La Doroftei,Vaslui County: 2nd–3rd century and 7th–8th Century Finds. Together with professor D. Gh. Teodor,we made several test excavations near this settlement. The stratigraphic and chronological situationestablished for this settlement, with two different habitation levels, dated one in the first half andthe other in the second half of the first millennium.

The publication of the archaeological researches carried out throughout almost a wholedecade consisting in systematic excavations which we undertook in the village Banca Gară, Vasluicounty, in the pluristratigraphic settlement on the left of Bârlad River, in the point referred to bythe local inhabitants as Şapte case, in the form of an archaeological monograph study, was aimed atpointing out a little part of the specificity of rural life in south Moldavia, by the detailedpresentation of all discoveries, as suggested by researcher Ion Ioniţă, who encouraged us to publishthe whole material according to complexes, in order to create a verifiable database. The in extensopublication of the results of the excavations carried out in a settlement inhabited by a population ofGeto-Dacian origin, that during the last part of the 3th century established its village core in an areamore accessible to inter-communitarian links, according to the types of dwellings and within these,the publication of quantitative data, allowed us to elaborate wider investigations especiallyregarding the fine and daily pottery, but also of tools, of jewelry items of vestment accessories.

First of all, Ileana-Ildiko Zahariade pointed out the importance of the restorationconservation work as carried out within the Conservation Restoration Laboratory within „Ştefancel Mare” History Museum of Vaslui county, by Cornel Hobincu, Cristian Pântea and ConstantinAghion, for the inventory of each complex discovered at Banca Gară. It is also in this laboratorythat there were restored and preserved all items discovered in six investigated sectors (A-F), boththe prehistoric ceramic ware, of Eneolithic tradition, and the Bronze Age pottery, or the one of theHallstatt period, and especially the one of the 1st millennium.

The habitation level of the Hallstatt age, in the settlement of Banca Gară - Şapte case, asindicated by the archaeological complexes and materials recuperated therein is represented by thevestiges of a surface dwelling and potsherds sporadically confirmed in the excavation layers. Thevolume also includes the study signed by Oleg Leviţki, The Hallstatt period Discoveries at BancaGară - Şapte case, according to the geographic location, at the western limit of the Fălciu Hills andat the eastern limit of Tutova Hills, was situated at the southeast periphery, less populated by thecommunities of the Corlăteni – Chişinău culture, there expanded also certain communities of theTămăoani group. Thus, the presence in the settlement of Banca Gară - Şapte case, of the ceramicware specific to these cultural groups, is a natural situation.

There was also attempted a statistic analysis of the inventories obtained in the settlement ofBanca Gară. Thus, Vasile V. Alaiba, calculated the volumes of the various ceramic shapes, thisoperation pertaining naturally to the vessels whose shape could be established in Volumes andFunctionalities of the Ceramic Ware Discovered in the 3rd–4th Century Settlement of Gara Bancă -Şapte case. At the same time, for each complex there were calculated the percentages specific toeach inventory category. Such statistic calculations allowed the ordering of the complexesaccording to the quantity of hand-made ceramic ware and also according to the increase and thendecrease of the coarse or less coarse – sandy paste vessels and the replacement hereof during the5rd–6th centuries with vessels whose paste contained smashed shards.


Although the community of Banca Gară maintained the ancient cultural traditions, there canbe followed the transformation of the population down there as a result of the impact of theSarmatians and Goths, more active and in permanent contact with the outer world, especially withthe ara of the Lower Danube.

For the south of Moldavia, we should point out the importance of this concentration ofsettlements and necropolises of the 3rd–4th centuries AD, in the well naturally delimited anddefended space between Siret, Bârlad and Prut, agglomeration of settlements that allow to point outthe existence of a local organization in kinships and a regional organization in unions of kinships,probably with structures close to other political structures specified in the sources of that epoch.

. 13

PARTEA I

(PART I)

DESCOPERIRI DIN SECOLUL AL IV-LEA ÎN PODIŞUL BÂRLAD

THE FOURTH ENTURY DISCOVERIES ON THE BÂRLAD PLATEAU

14

Descoperiri din secolul al IV-lea în Podişul Bârladului

Ruxandra Alaiba

Cercetările arheologice sistematice, de salvare sau perieghezele întreprinse în zonelegeografice din sudul Moldovei, în Podişul Bârladului, un spaţiu bine delimitat şi apărat natural,aflat între Siret şi Prut, cu o întindere de peste 10 000 km2, au adus la lumină numeroase locuiri dintoate perioadele vechi, relevând astfel, unul dintre arealele cele mai populate. Din punct de vedereadministrativ - teritorial, cuprinde în întregime judeţul Vaslui şi parţial judeţele Iaşi, Bacău şiNeamţ, patru din judeţele provinciei istorice Moldova. Numele de Podiş al Bârladului, parte aPodişului Moldovei, „cel mai întins şi mai reprezentativ podiş al ţării” (V. Băcăuanu et alii 1980, p.9), l-a luat de la bazinul hidrografic care-l drenează aproape în întregime, dându-i coeziune prinintegrarea mai multor subunităţi.

Definirea geografică a Podişului Bârladului nu se reduce la teritoriul traversat de râulBârlad, nici a celui ocupat de afluenţi, ci la un spaţiu mai întins. În cadrul acestuia, conformsintezei coordonate de Vasile Băcăuanu, în 1980, pornind şi de la alte opinii, vezi în acest sensvolumul publicat de Pierre Jeanrenaud, Aurel Saraiman, în 1995, se conturează câteva principalesubunităţi geografice cu specificul lor: Podişul Central Moldovenesc, Colinele Tutovei, Dealurile şiCâmpia Fălciului.

Podişul Central Moldovenesc – prezentat de V. Tufescu, în 1940 şi de C. Martiniuc, în1955, a fost cunoscut în literatura geografică şi sub alte denumiri, precum Podişul Sarmatic,Masivul sau Podişul Bârladului Superior (N. Şenchea 1943; C. Martiniuc 1955). În sinteza semnatăde Pierre Jeanrenaud şi Aurel Saraiman, s-au stabilit limitele unităţilor geografice din cadrulPodişului Bârladului, cu deosebire, pe cursurile apelor. Pentru Podişul Central Moldovenesc, sprenord ei acceptă şi demarcaţia continuă a văii Bahluiului1, la nord de Coasta Iaşilor, care dominăCâmpia Moldovei, cu circa 200-300 m. Pentru ca limita sudică să o traseze pornind de la est deBacău, prin sudul Vasluiului şi nord-vestul Huşilor, pe Văile Racovei şi Lohanului, limitate decueste puternice. Cotele maxime de înălţime în podiş au fost plasate între 400-550 m, în raport cumedia de 300-320 m (P. Jeanrenaud, A. Saraiman 1995, p. 1, 3). Limita de est şi vest s-a fixat peSiret şi Prut. În sinteza coordonată de Vasile Băcăuanu, limita de nord urmează Şaua Ruginoasa,pentru a trece prin localităţile Strunga - Sineşti - Voineşti - Mogoşeşti - Bârnova - Tomeşti, peCuesta Iaşilor cunoscută şi ca „fruntea podişului”, pe la sud de oraşul Iaşi, până la Prut.Extremitatea de sud s-a stabilit pe traseul ce trece prin Cuesta Racovei, pentru a se continua spreSiret cu Valea Morii şi spre Prut cu Valea Lohanului şi valea subsecventă Drăslăvăţ - Huşi2 şiurm.).

Pentru Podişul Bârladului vom prezenta descoperirile cunoscute, specifice pentru secolul alIV-lea, în funcţie de subunităţile fizico-geografice ale acestuia: Podişul Central Moldovenesc,Colinele Tutovei, Dealurile şi Câmpia Fălciului.

1 Subunitatea de contact a Câmpiei Moldovei cu Podişului Bârladului o constituie Câmpia Iaşilor, cu DepresiuneaVoineşti – Bârnova (Băcăuanu et alii 1980, fig. 42).2 Cf. sintezei coordonate de V. Băcăuanu, pe linia localităţilor Sagna – Stăniţa – Hândreşti (Ibidem, p. 297). Înliteratura mai veche limita de sud s-a trasat pe linia albiilor râului Tutova şi Zeletin (V. Mihăilescu 1936, p. 92, fig. 15;V. Tufescu 1940, p. 77, fig. 2).

Descoperiri în Podişul Bârladului-sec. IV / Fourth Century Discoveries on the Bârlad Plateau 15

Cadrul natural al Podişului Central MoldovenescRelieful podişului este deluros, cu altitudinea celor mai multe interfluvii între 300-400 m,

deşi în unele locuri este depăşită. Cele mai joase altitudini se găsesc pe cursul inferior al văilor depe partea stângă a Bârladului Superior (140 m), şi valea Prutului cu numai 30 m. Reliefulsubunităţilor de ordinul trei ale Podişului Central Moldovenesc, în genere se prezintă sub formaunor dealuri sau platouri cu spinarea larg boltită de culmi separate de văi întinse, dar adânci, cudiferenţe de nivel de până la 200 m (V. Băcăuanu et alii 1980, p. 313-314). Aceste subunităţi potconstitui şi diviziuni pentru urmărirea formelor geografice preferate de comunităţile din primulmileniu.

Fourth Century Discoveries on the Bârlad Plateau

From the administrative/territorial point of view, the Bârlad Plateau includes the wholeVaslui County, as well as areas from Iaşi, Bacău and Neamţ counties, i.e. four out of the eightcounties of the historical province of Moldavia. The Bârlad Plateau, which is a sub-unit of theMoldavian Plateau, includes a large portion of the central and southern Moldavia, within the Siret-Prut interfluve, of over 10 000 km2. The name of Bârlad Plateau comes from the river basin thatdrains almost its whole area and provides cohesion by integrating its several sub-units. As outlinedwithin the synthetic work coordinated by Vasile Băcăuanu as well as in several other more recentworks (the book published by Pierre Jeanrenaud and Aurel Saraiman in 1995) the sub-units of theBârlad Plateau are as follows: the Central Moldavian Plateau, the Tutova Hills, the Falciu Hills andPlain.

The Central Moldavian Plateau – described by Victor Tufescu in 1940 and ConstantinMartiniuc in 1955 – was also known in the literature as the Sarmatic Plateau, the Upper BârladMassif, the Upper Bârlad Plateau (N. Şenchea 1943; C. Martiniuc 1955). The synthetic workcoordinated by Pierre Jeanrenaud and Aurel Saraiman establishes the limits of the geographicalunits within the Bârlad Plateau in their majority on water-courses mainly. The northern limit of theCentral Moldavian Plateau is fixed along the edge of Bahlui Valley, north of the heights of IaşiEscarpment that dominate the Moldavian Plain from a relative altitude 200-300 m, while thesouthern limit is made by a line starting from the Siret (east of Bacău), going eastward south ofVaslui and through north-western reaches of Huşi town, on the Racova and Lohan Valleys,underlined by sharp escarpments. The highest points reach 400-550 m, compared to the average of300-320 m (P. Jeanrenaud, A. Saraiman 1995, p. 1, 3). The eastern and western limits are given byPrut and Siret Rivers respectively. The northern limit is marked (according to the synthetic work ofV. Băcăuanu 1980, p. 297) by the Ruginoasa Saddle (the westernmost point), then following theline of villages: Strunga - Sineşti - Voineşti - Mogoşeşti - Bârnova – Tomeşti on the Iaşi Cuestaalso known as the „head of the plateau”, south of the city of Iaşi, up to Prut River. The southextremity was set on the itinerary passing through the Racovei Cuesta, continuing towards SiretRiver with Morii Valley and towards Prut River with Lohan Valley and the subsequent Drăslăvăţ –Huşi Valley3. Within the Bârlad Plateau we shall describe the discoveries known to us, pending onthe physical – geographical sub-units thereof: Central Moldavian Plateau, Tutova Hills, FălciuHills and Plain.

3 According to the synthesis coordinated by V. Băcăuanu, on the line of localities Sagna – Stăniţa – Hândreşti (Ibidem,p. 297). In the older literature the south limit was drawn along Zeletin and Tutova River (V. Mihăilescu 1936, p. 92,fig. 15; V. Tufescu 1940, p. 77, fig. 2).


The natural environment of the Central Moldavian PlateauThe relief of the plateau is hilly with the altitude of most interfluves contained between 300-

400 m, although in some areas the altitude is higher than this. The lowest areas are on the lowercourse of the valleys on the left side of Upper Bârlad (140 m), and on the Prut Valley with only 30m. The relief of the 3rd order sub-units of the Central Moldavian Plateau is generally represented byhills or plateaus widely arched with peaks separated by large though deep valleys, with differencesof level of up to 200 m (V. Băcăuanu et alii 1980, p. 313-314). Such sub-units may represent alsodivisions for following the geographic forms preferred by the communities of the 1st millenary.

. 17

Descoperiri din secolul al IV-lea în subunităţile geograficeale Podişului Central Moldovenesc.Privire specială asupra judeţului Iaşi

Mihail ZahariadeVasile Chirica

Ruxandra Alaiba

a. Platourile Tansa – Repedea,b. Platourile Dolheşti – Buneşti,c. Depresiunea Bârladului Superior,d. Dealurile Racova – Stemnic,e. Dealurile Icuşeştilor, Faţa Siretului,f. Dealurile Comarna – Răducăneni, Faţa Prutului,g. Depresiunea Huşilor.

l Com. Al. I. Cuza, ape: Siret, Ţiganca; aşezare Ţarina de Jos, Pe Holm, locuire Lutărie, sat Şcheia - LaIzvoare, sat Volintireşti - Movila lui Ştefan cel Mare şi un ciob în Marginea de nord a satului.

Sat Al. I. Cuza, Lutărie, din marginea de vest-sud-vest a satului, spre Şcoala de 4 ani, în grădinilelocuitorilor situate pe terasa inferioară a Siretului s-au descoperit urme de locuire şi fragmente ceramicedin sec. IV (V. Chirica, M. Tanasachi 1984, I.1.A, p. 29, fig. 22/107); Pe Holm, la circa 700 m sud-est desat, pe un martor de eroziune distrus în mare parte, din terasa de luncă a Siretului, într-un profil, la 0,70m adâncime, se observă resturile unor locuinţe din sec. IV, cu ceramică fină, cenuşie sau cafeniu-cărămizie (N. Zaharia, M. Petrecu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 297; V. Chirica, M. Tanasachi 1984,I.1.B, p. 29, fig. 21/7; 22/101, 106); Ţarina de Jos, pe stânga pârâului Ţiganca, la confluenţa cu Siretul,pe terasa de luncă, la circa 300 m sud-est de sat, se află o aşezare de sec. IV (Ibidem, I.1.C, fig. 21/7;22/101, 106); la nord - vest de satul Şcheia - La Izvoare, se cunosc locuiri din sec. IV, în margineaşoselei Şcheia - Al. I. Cuza, în jurul izvoarelor de pe terasa Siretului (N. Zaharia, M. Petrescu-Dîmboviţa,Em. Zaharia 1970, p. 302; V. Chirica, M. Tanasachi 1984, I.3.A., p. 31, fig. 22/107); sat Volintireşti -Movila lui Ştefan cel Mare, în şesul Siretului, la circa 7 km est-sud-est de Paşcani, 2 km est de Siret şi1,5 km nord-nord-vest de Volintireşti, s-a semnalat o locuire din sec. IV şi doar un fragment înMarginea de nord a satului, în grădina lui Gh. Macovei (Ibidem, I.4.C-.4.D.).

l Com. Bârnova, ape: Nicolina, în care se varsă valea Ţiganului; sat Cercu - La Ţintirim.Sat Cercu, punctul La Ţintirim, la sud-est de cimitirul fostului sat Zane, la vest de sat, în preajma unor case

izolate, se află o staţiune cu fragmente şi de sec. IV (N. Zaharia 1955b, p. 903; idem, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 174; V. Chirica, M. Tanasachi 1984, X.2.A., p. 69).

l Com. Brăeşti, ape: Şelaru, Albeşti, Cinca; aşezări la Silişte, între satele Albeşti-Goeşti, aşezare la sud-sud-est de Albeşti, sat Cristeşti, fragmente ceramice în punctul Lacurile - Izvoare şi o locuire la Izvoare.

Sat Brăeşti, aşezări cu ceramică din sec. IV, la Silişte, pe platoul dinspre sud al satului, orientat către est-sud-est spre Valea Luncii (V. Chirica, M. Tanasachi 1984, VIII.1.B., p. 63); între satele Albeşti-Goeşti,la sud-sud-est de Albeşti, cca 2 km şi 1,5 km nord-nord-vest de Goeşti (com. Lungani), pe un bot de dealdesprins din platou, situat între două văi torenţiale, se află o aşezare din sec. IV (Ibidem, VIII.2.A.); satCristeşti, punctul Lacurile - Izvoare, la partea superioară a versantului de est al dealului Izvoare s-augăsit două fragmente de amfore romane din secolele II-IV p.Hr. (Ibidem, VIII.4.B.); iar la Izvoare, lacirca 800 m nord-vest de sat, pe partea dreaptă a drumului Cristeşti - Târgu Frumos, pe panta lină a unuideal, s-a consemnat o locuire din sec. IV p.Hr. (Ibidem, VIII.4.E., fig. 22/51).

l Com. Butea, la sud-est mărginită de Siret, Roşia, Dochiţa, Gogea; necropolă pe Dealul Neagului, satDealul Găureana, aşezare pe Coasta Doljeştilor.


Sat Butea, pe Dealul Neagului, o fâşie de teren izolată la nord-vest de sat, se află o necropolă cu ceramicădin sec. IV (N. Zaharia, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 298; V. Chirica, M. Tanasachi1984, IX.1.E., p. 67); Dealul Găureana, la 1,5 km sud-est de sat, pe sectorul din terasa Siretului, numitCoasta Doljeştilor, aşezare din sec. IV (N. Zaharia, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 298;V. Chirica, M. Tanasachi 1984, IX.1.F.).

l Com. Ciorteşti, ape: Ciorteşti, Crasna, Şerbeşti, Vaslui; sat Şerbeşti aşezări la Fundătura I şi II.În sat Şerbeşti - Fundătura I, la circa 400 m est de sat, în apropiere de valea râului Şerbeşti se află o

aşezare de sec. IV (V. Chirica, M. Tanasachi 1984, XII.5.A., p. 75); în Fundătura II, pe pantele de vestale dealurilor care mărginesc valea pârâului Şerbeşti, se află o altă staţiune cu mai multe aşezărisuprapuse, printre care şi din sec. IV (Ibidem, XI.2.B., fig. 22/88).

l Com. Ciurea, ape: Ciurea, Roşa, Nicolina; fragmente ceramice pe Râpa şi Fântâna de pe Podiş, LaChihan, Picioru Grani, Dealul Lunca, sat Dumbrava - Baba Nicula, sat Hlincea - Movila lui ŞtefanVodă, sat Lunca Cetăţuii - Zane.

Sat Ciurea, fragmente ceramice din sec. IV la Râpa şi Fântâna de pe Podiş, la circa 1,5 km sud-vest destaţia CFR Ciurea (N. Zaharia 1955b, p. 904; idem, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 178;V. Chirica, M. Tanasachi 1984, XIII.1.D., p. 79); La Chihan, la 1 km sud de staţia C.F.R., pe panta denord-est a Dealului lui Vodă, în marginea fostului sat Lunca Ciurei (N. Zaharia, M. Petrescu-Dîmboviţa,Em. Zaharia 1970, p. 177; V. Chirica, M. Tanasachi 1984, XIII.1.E.); Picioru Grani, în lutăria de lapoala Dealului Ciurei, situată în punctul numit Picioru Grani (N. Zaharia 1955b, p. 904; idem, M.Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 178; V. Chirica, M. Tanasachi 1984, XIII.1.G.); DealulLunca - continuare a Dealului Cetăţuia, pe panta de sud-vest a acestuia, în faţa staţiei C.F.R. Ciurea (N.Zaharia 1955b, p. 904; idem, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 176-177; V. Chirica, M.Tanasachi 1984, XIII.1.H.); sat Dumbrava - Baba Nicula, în lungul malurilor râpoase ale pârâului Roşa(N. Zaharia 1955b, p. 904; idem, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 177; V. Chirica, M.Tanasachi 1984, XIII.3.A.; S. Sanie, Ş. Sanie, 1973, p. 61 şi urm.); sat Hlincea - Movila lui ŞtefanVodă, pe terasa inferioară a pârâului Nicolina, în dreptul vechii iezături din faţa satului Hlincea, în jurulMovilei lui Ştefan Vodă (N. Zaharia, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1956, p. 39; Ibidem 1970, p.177; V. Chirica, M. Tanasachi 1984, XIII.4.D.); sat Lunca Cetăţuii - Zane, în jurul cimitirului dinpartea de sud-est a fostului Zane.

l Com. Comarna, ape: pârâul Comarna cu Broşteni, Tamarca; aşezări la Osoi, pe Terasa Prutului,Marginea de sud-est a satului, locuire la Tarlaua Mare, Vatra satului I, fragmente ceramice la Fermazootehnică nr. 1, Puntea Tincului, Vadul Bobului, sat Stânca, aşezări în Marginea de sud-est a satului,La nord de sat, În şes şi în satul Osoi, o monedă romană imperială aflată în colecţia şcolii.

Sat Osoi, pe partea dreaptă a Terasei Prutului, la circa 1 km sud-est de sat, unde s-a identificat o întinsăaşezare cu ceramică din sec. IV, probabil şi V (N. Zaharia, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p.327; V. Chirica, M. Tanasachi 1984, XV.1.C., p. 86); Marginea de sud-est a satului, la ieşirea din sat aufost distruse mai multe aşezări printre care şi una din sec. IV, cu fragmente de amfore romane (Ibidem,XV.2.C., p. 88, fig. 21/10; 22/8, 111-112); Tarlaua Mare, pe malul stâng al pârâului Broşteni, la circa500 m est şi sud de prelungirile Pădurii Musteaţă, au fost depistate mai multe niveluri de locuire printrecare unul din sec. IV, cu ceramică fină sau zgrunţuroasă şi cu fragmente de amfore romane (Ibidem,XV.2.D.); la fel la Vatra satului I, în sectorul nordic (N. Zaharia, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia1970, p. 317; V. Chirica, M. Tanasachi 1984, XV.2.E.); Ferma zootehnică nr. 1 - saivane, cu ocaziaconstruirii clădirii fermei, la intrarea în sat pe partea dreaptă, s-au semnalat fragmente de amfore romaneşi cu elemente de tradiţie La Tène (Ibidem, XV.2.J.); la fel la Puntea Tincului, pe versantul stâng alpârâului Broşteni, la baza dealului Andrieşul (Ibidem, XV.2.L., p. 89, fig. 22/9, 23, 26, 33, 58, 89, 98);Vadul Bobului, la circa 1 km vest-nord-vest de aşezarea de la Puntea Tincului, ceramică locală lucrată laroată din pastă fină sau zgrunţuroasă, fragmente de amfore romane, dar şi vase lucrate la mână (Ibidem,XV.2.M., fig. 22/13, 24, 79, 81); sat Stânca, în Marginea de sud-est a satului, pe partea dreaptă aşoselei Osoi - Costuleni, pe un promontoriu, între indicatorii - km 96-97 -, aşezare din sec. IV, cuceramică fină şi zgrunţuroasă (Ibidem, XV.4.B., fig. 22/75); La nord de sat, la circa 300 m pe parteadreaptă a şoselei Osoi-Stânca, pe o terasă a Jijiei, puternic afectată de alunecări de teren, a fost distrusă oaşezare din sec. IV cu fragmente de amfore romane şi ceramică locală, lucrată la roată, din pastă fină sauzgrunţuroasă (Ibidem, XV.4.C.); În şes, pe dreapta D.N. 28, la ieşirea din sat, între acesta şi şoseauaveche, în dreptul indicatorului km 96, aşezare din sec. IV, ceramica aparţine speciei zgrunţuroase, dar


sunt şi fragmente din specia fină; câteva descoperiri izolate, de pe teritoriul satului Osoi, din colecţiaşcolii, aparţin şi sec. IV, între ele o monedă romană imperială (Ibidem, XV.4.D., p. 89-90, fig. 22/76).

l Com. Costuleni, ape: Jijia, Comarna şi Covasna, izvoarele Bohotinului; aşezare în satul Cozia - LaNisipărie, sat Poiana Morii, Stâna Veche, morminte de incineraţie, loc neprecizat, sat Hiliţa, aşezări peDealul Hiliţei, La Iaz şi doar un fragment pe Podişul Hiliţa.

Sat Cozia - La Nisipărie, la 1,5 km, la poala dealului Voloaca Mică din şesul Braniştei, aşezare cu ceramicăşi din sec. III-IV (N. Zaharia, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 317-318; V. Chirica, M.Tanasachi 1984, XVI.3.B., p. 93); sat Poiana Morii - Stâna Veche, la marginea satului Cozia, într-oaşezare din sec. IV a fost descoperit un fragment din peretele unui vas lucrat la roată din pastă fină,cenuşie, decorat cu o figură umană imprimată, înconjurată de rozete alcătuite din câte două cercuriconcentrice (E. Ciocea 1983, p. 200-205; V. Chirica, M. Tanasachi 1984, XVI.3.C.); Loc neprecizat, peteritoriul satului Cozia, au fost distruse morminte de incineraţie; s-au recuperat 6 vase şi 2 fusaiole de lut,o cataramă de fier, o fibulă şi un vârf de săgeată de bronz, datate în primele decenii ale sec. IV (I. Ioniţă1982, p. 92; V. Chirica, M. Tanasachi 1984, XVI.3.D.); la vest-nord-vest de satul Hiliţa - Podişul Hiliţa,pe un platou înalt s-a găsit şi un fragment de toartă de amforă romană din sec. II-IV (Ibidem, XVI.4.A.);Dealul Hiliţei, pe platoul situat la 1 km vest-sud-vest de sat, care se continuă pe versantul drept alpârâului, aşezare din sec. IV (Ibidem, XVI.4.B.); La Iaz, la circa 3 km sud-sud-vest de sat, aşezare cuceramică din sec. IV, din pastă fină şi zgrunţuroasă (Ibidem, XVI.4.C., fig. 22/10, 15, 18, 20, 28-30, 35-36, 45-46, 69, 82, 90-91, 99, 114, 120, 124) şi o mărgică triunghiulară (Ibidem, fig. 12/1).

l Com. Cozmeşti, ape: Moşna cu Moşnişoara, sat Podolenii de Jos - Sub Voloacă.Sat Podolenii de Jos - Sub Voloacă, în marginea de est, peste un pârâu - afluent al Moşnei, aşezare din sec.

IV, cu aglomerări de chirpici de la pereţii locuinţelor (V. Chirica, M. Tanasachi 1984, XVIII.2.B., p.102).

l Com. Dobrovăţ, pârâul/brooks Dobrovăţ, cu/with Pietrosu, Poiana Lungă, Humăria; aşezare pe TarlauaJităria, Mănăstirea Dobrovăţ, Tarlaua Latiţa şi Tarlaua Velniţa.

Sat Dobrovăţ - Tarlaua Jităria, pe un platou înalt, mărginit de şoseaua Dobrovăţ - Codăeşti şi pârâulDobrovăţ, în interfluviul format de acesta şi pârâul lui Burdulea, se află o aşezare din sec. IV cu ceramicădin pastă fină, cenuşie (V. Chirica, M. Tanasachi 1984, XXIII.1.B.; p. 124, 126); Mănăstirea Dobrovăţ,în perimetrul acestei mănăstiri ctitorită de voievodul Ştefan cel Mare, în anii 1503-1504, s-au descoperitresturi de locuire şi din secolul al IV-lea, în jurul mănăstirii s-au găsit vetre de foc şi alte complexe(Ibidem, XXIII.1.K., p. 127, fig. 22/5); Tarlaua Latiţa, în continuarea tarlalei Jităria, în stânga pârâuluilui Burdulea, pe aceeaşi terasă a Dobrovăţului a fost identificată o vatră de foc cu fragmente ceramice dinsec. IV, din pastă fină cenuşie (Ibidem, XXIII.1.M.); Tarlaua Velniţa, pe partea dreaptă a drumuluiDobrovăţ - Codăeşti - Vaslui, aşezare din sec. IV, din care s-a menţionat un vas din pastă fină cenuşie-deschis, cu brâu vălurit, delimitat de linii incizate (Ibidem, XXIII.1.N.).

l Com. Dolheşti, ape: Crasna, Cetăţuia; fragmente ceramice Podul peste Crasna şi sat. Brădiceşti - Laodaie, Sub margini, aşezare II-III, IV şi numai IV la Salcâmii lui Moraru - La Ulm.

Sat Dolheşti - Podul peste Crasna, la nord-est de pârâul Crasna, pe pantele dealului orientate vest-sud-vest,s-au găsit fragmente ceramice de sec. IV (V. Chirica, M. Tanasachi 1984, XXIV.1.B., p. 129); satBrădiceşti - La Odoie, la circa 700 m sud-vest de sat, într-o adâncitură plană se află o staţiune cu maimulte niveluri, printre care şi de sec. II-III şi IV, cu ceramică, fibulă şi monede romane (Ibidem,XXIV.2.A.); Salcâmii lui Moraru - La Ulmi, la circa 1 km sud-vest de sat, pe partea dreaptă a pârâuluiCetăţuia, aşezare cu fragmente şi din secolul al IV-lea (Ibidem, XXIV.2.B); Sub margini, la circa 2 kmsud-sud-est de sat, la hotarul cu jud. Vaslui, aşezare bogată, cu ceramică din sec. II-IV (Ibidem,XXIV.2.G.).

l Com. Dumeşti, spre nord traversată de Bahlui, pârâul Osânzana, valea Căsuţa Mare; fragmente ceramicepe Lanurile Cogenilor, Valea Osânzei, Vatra satului, aşezări pe Panta nord-vestică a DealuluiCogeasca, Malul Iazului, sat Chilişoaia, la Siliştea, fragmente ceramice de sec. IV-V, precum şi în satulPăuşeşti - Biserica veche I şi II, sat Comorniţa, Pe gâscă I, aşezare de sec. IV şi în punctul II, ceramicăde sec. IV, la Cirete, aşezare sec. II-III şi IV, iar fragmente ceramice, Peste iaz şi la Cantonul silvic.

Sat Dumeşti, între Lanurile Cogenilor, pe ogoarele din marginea sudică a satului, în apropiereapovârnişului, s-au găsit fragmente ceramice de sec. IV (V. Chirica, M. Tanasachi 1984, XXV.1.A., p.131, 133); Valea Osânzei, la circa 1 km de sat, pe o suprafaţă delimitată de cotul pârâului Osânzana s-aidentificat o aşezare cu fragmente ceramice şi din sec. IV (Ibidem, XXV.1.C., p. 133); Panta nord-vestică a Dealului Cogeasca şi sub poala nord-vestică a acestuia, spre valea Osânzenei, s-a descoperit o


parte dintr-o groapă de bordei, în care, sub o pătură de cenuşă, s-au găsit câteva fragmente ceramice,printre care o margine de dolium şi un fragment de amforă din pastă nisipoasă, de culoare roşcată,aparţinând sec. IV (N. Zaharia, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 191; V. Chirica, M.Tanasachi 1984, XXV.1.D.); la fel la Malul Iazului, pe malul de nord-nord-vest, în marginea de est asatului, aşezare din sec. IV (Ibidem, XXV.1.E., fig. 22/38); Vatra satului, pe marginea drumului din sat,care pleacă din şosea spre iaz, s-au găsit fragmente ceramice din sec. IV (Ibidem, XXV.1.F.); satChilişoaia - Siliştea, spre marginea de nord-vest, lângă hotarul comunei Popeşti, s-au cules fragmenteaparţinând şi sec. IV-V (Ibidem, XXV.3.D., p. 134); sat Păuşeşti - Biserica veche I şi II, pe vecheavatră, pe două pante I şi II despărţite de o mică vâlcea cu orientare spre sud-est, apar tot fragmenteceramice (Ibidem, XXV.5.B., p. 134-135, fig. 22/22, 27, 32, 71, 116); sat Comorniţa - Pe gâscă I, laaproape 2 km sud-sud-est de Păuşeşti şi de biserica veche din lemn a fost depistată o aşezare geto-dacică(sec. IV-III a.Hr.), suprapusă de o alta din sec. IV, cu un fragment de amforă romană; Pe gâscă II, lacirca 300 m est de aşezarea anterioară a fost descoperită ceramică din sec. III-II şi din sec. IV (Ibidem,XXV.5.F., p. 135, fig. 22/72, 117); Cirete, sub Dealul Mare, pe partea dreaptă a şesului Maşcu, aşezarecu ceramică din sec. III-II a.Hr. şi IV p.Hr. (Ibidem, XXV.5.G.); Peste iaz, pe terasa ce urcă în pantă dela malul stâng al iazului Păuşeşti, spre podişul Răpăgău, fragmente ceramice din sec. IV (Ibidem,XXV.5.I.); Cantonul silvic, la sud-est de sat, în zona pepinierei din faţa cantonului silvic s-au găsitfragmente ceramice din sec. IV şi V (Ibidem, XXV.5.J.).

l Com. Gorban, mărginită la est de Prut; Bohotin, Moşna şi Moşnişoara; aşezare la Cantonul Silvic, satGura Bohotin, morminte de inhumaţie în Vatra satului.

Sat Gorban - Cantonul Silvic, la periferia de sud-vest a satului Gorban, aşezare din sec. IV (V. Chirica, M.Tanasachi 1984, XXIX.1.A., p. 154); sat Gura Bohotin - Vatra satului, în vatra satului s-au găsitmorminte de inhumaţie cu vase negre din sec. IV (Ibidem, XXIX.2.A.).

l Com. Hălăuceşti, mărginită spre com. Al. I. Cuza de râul Siret; aşezare la Râpa lui Costache, La atelier,Cânepişte - Luţca şi Rotunda şi locuire La Bulgărie, doar fragmente ceramice la Lutărie.

Sat Hălăuceşti - Râpa lui Costache, pe versantul de nord-est al unui deal de deasupra terasei superioare aSiretului, aşezare cu urme de locuire din sec. IV (V. Chirica, M. Tanasachi 1984, XXXIII.1.C., p. 164);La atelier, pe o terasă înaltă a Siretului se află o aşezare întinsă care se continuă spre nord, până spreCasa de Apă a Casei de Copii Şcolari, unde s-au găsit urme de locuire din sec. IV (Ibidem, XXXIII.1.C.,fig. 22/56, 80); La Bulgărie, la circa 500 m est-nord-est de sat s-au găsit fragmente ceramice de culoarecenuşie, din pastă aspră, probabil o locuire din sec. IV (Ibidem, XXXIII.1.G.); Cânepişte - Luţca, la circa1 km nord-vest de şoseaua Mirceşti - Al. I. Cuza, aşezare din sec. IV (Ibidem, XXXIII.1.H., fig. 22/92);Rotunda, la circa 500-700 m de şosea, pe terasa inferioară a Siretului, aşezare din sec. IV (Ibidem,XXXIII.1.I., fig. 22/2, 54, 74); Lutărie, în marginea de sud-sud-est a satului se află un martor deeroziune desprins din terasa inferioară a Siretului, unde s-au găsit fragmente de vase care par să aparţinăsec. IV (Ibidem, XXXIII.2.A.).

l Com. Heleşteni, la sud de Bahlui, Siret, Vataşniţa, Boscoteni, Ţigăncilor, După Fântână; staţiune laStaţia de pompare, fragmente ceramice la Tarlaua I.A.S. Ruginoasa, Dealul Cotoc, Bâra, ŞtefanCiubotaru.

Sat Heleşteni, la est de Staţia de pompare a apei din Siret, în direcţia fostei halte CFR Heleşteni, întinsă şibogată staţiune cu mai multe niveluri de locuire printre care şi din sec. II-III sau IV, cu o fusaiolăprelucrată dintr-un ciob de vas şi cu fragmente de amfore romane (V. Chirica, M. Tanasachi 1984,XXXIV.1.E., p. 168); Tarlaua I.A.S. Ruginoasa, la circa 1,5 km nord-vest de halta Pietriş, s-au semnalatfragmente ceramice datate în secolele IV-V (Ibidem, XXXIV.1.F., fig. 24/2, 4); Dealul Cotoc, la 1 kmnord de sat, spre dealul Drăghici s-au găsit fragmente ceramice din sec. IV (Ibidem, XXXIV.1.G.); Bâra,pe partea dreaptă a pârâului Boscoteni, la 1,5 km vest-nord-vest de sat, se află o aşezare din sec. IV(Ibidem, XXXIV.1.H.); Ştefan Ciubotaru, în marginea de est-nord-est a satului, pe partea stângă apârâului Cotoc, s-au găsit fragmente ceramice corodate şi atipice, care fac posibilă existenţa unor aşezăridin sec. IV (Ibidem, XXXIV.1.I.).

l Com. Horleşti, ape: Horleşti, Voineşti, Bâlc şi Pârâul Mare; fragmente ceramice în punctul Coşere II,aşezare la Viişoara, Movila, sat Bogdăneşti, la Vâlcele, Râpa Pascului şi pe Dealul Silişte, fragmenteceramice la Curătură, sat Scopoşeni, Dealul Cheşcului şi Iazul Glodului şi aşezare La Coşere.

Sat Horleşti, pe platoul înalt al dealului Coşere II, mărginit spre sud de Valea Glodului, s-au găsitfragmente ceramice din sec. IV şi unul de amforă romană (V. Chirica, M. Tanasachi 1985, XXXVI.1.B.,p. 177); pe versantul de est al dealului Viişoara, la 0,5 km sud-vest de Scopoşeni, nu departe de punctul


Răchiţi, se află o aşezare din sec. IV, cu ceramică lucrată la roată din pastă fină sau zgrunţuroasă cenuşie(Ibidem, XXXVI.1.E., fig. 22/60); pe partea dreaptă a văii Islaz, pe versantul de est al dealului Movila,aşezare cu ceramică din sec. IV (Ibidem, XXXVI.1.G.); sat Bogdăneşti - Vâlcele, în marginea de nord asatului, pe platoul de est al dealului Vâlcele, nivel de locuire din sec. IV (Ibidem, XXXVI.2.C., p. 179);la Curătură, pe partea dreaptă a pârâului numit Bâlc, pe marginea de vest a satului, ceramică din sec. IV(Ibidem, XXXVI.2.D.); pe ambii versanţi ai văii numite Râpa Pascului, bogată şi relativ întinsă staţiunelocuită şi în sec. IV (Ibidem, XXXVI.2.E., fig. 22/100, 121); Dealul Silişte, peste pârâul Frasin, pe unplatou înalt mărginit de pante râpoase la vest, sud-vest şi sud se întinde o aşezare şi din sec. IV (Ibidem,XXXVI.2.G.); sat Scopoşeni, pe Dealul Cheşcului s-au găsit fragmente ceramice şi din sec. IV (Ibidem,XXXVI.3.B.); La Coşere, pe panta vestică a Dealului Cheşcului, la 1 km sud-vest de sat, aşezare cuceramică din sec. IV (Ibidem, XXXVI.3.C., p. 180); Iazul Glodului - Iazul lui Vârnav (necartat), pepantele nord-vestice ale dealului Viişoara, spre iazul lui Vârnav, s-au descoperit fragmente ceramice dinsec. IV (Ibidem, XXXVI.3.D.).

l Com. Ipatele, pe Stavnic, Durduc, valea Popii; locuire pe Ţarină, fragmente ceramice la Petreşti,aşezare Pe Bârlanţ şi în satele Alexeşti - Tarlaua Movilă sau Bâcu - Pe Beci şi fragmente ceramice peDealul Holciu II şi aşezare din sec. III-IV, pe Doschina.

Sat Ipatele, Ţarină, cu urme de locuire din sec. IV, se află la circa 400 m vest de sediul fostului C.A.P. (V.Chirica, M. Tanasachi 1984, XXXIX.1.E., p. 207); Pe Bârlanţ, punct cu suprapuneri de locuire între careşi o aşezare din sec. IV, situat în marginea nord-estică a Dealului Cuzii, la 1 km sud de sat (A. Rusu1981-1982, p. 215; V. Chirica, M. Tanasachi 1984, XXXIX.1.J., p. 207-208); Petreşti, unde, la vest desat, pe panta estică a Dealului Recea, vis-a-vis de aşezarea de pe „Osoi I”, s-au descoperit fragmenteceramice din sec. IV (A. Rusu 1981-1982, p. 215; V. Chirica, M. Tanasachi 1984, XXXIX.1.L., p. 208);sat Alexeşti - Tarlaua Movilă, în marginea de sud-est a satului s-a semnalat o aşezare din sec. IV(Ibidem, XXXIX.2.B.), sat Bâcu - Pe Beci, pe un deal situat pe partea dreaptă a drumului spre Satu Nou(com. Şcheia), încadrat la est de pârâul Stavnic şi la vest de drumul spre Frenciugi, se află o altă aşezarecu urme de locuire din sec. IV (A. Rusu 1981-1982, p. 214; V. Chirica, M. Tanasachi 1984,XXXIX.2.C.), Dealul Holciu II, pe terasa superioară a Velnei, s-au găsit fragmente din pastă fină,cenuşie (sec. IV) ? (A. Rusu 1981-1982, p. 215; V. Chirica, M. Tanasachi 1984, XXXIX.3.C.),Doschina, pe terasa inferioară a Stavnicului s-au găsit fragmente de amfore romane care presupunexistenţa unei aşezări din sec. III-IV (A. Rusu 1981-1982, p. 214; V. Chirica, M. Tanasachi 1984,XXXIX.3.E.).

l Com. Lungani, ape: Sineşti, Goeşti la izvoare cu valea Cărbunia; aşezări După biserică şi La Şipot.Sat Lungani - După biserică, pe panta de sud-vest a unui mic platou, în preajma bisericii, la est de bahna

Cerbolea, aşezare cu fragmente ceramice din sec. IV (V. Chirica, M. Tanasachi 1985, XLII.1.A., p. 222);La Şipot, în perimetrul unui izvor puternic ce se varsă în Cerbolea, aşezare cu ceramică lucrată la roată,din pastă cenuşie, fină sau zgrunţuroasă, poate fi datată în sec. IV (Ibidem, XLII.1.E., p. 224, fig. 22/21,47, 62, 119).

l Com. Mironeasa, pârâul Ursiţa, cu Brustureţi; fragmente ceramice la Cotul Lanului.Sat Mironeasa - Cotul Lanului sau Pe Moşie, între drumurile Mironeasa - Hadâmbu şi Mironeasa - Şcheia,

la est de pădure, s-au descoperit fragmente ceramice din pastă cenuşie şi cafenie, fină sau din pastăzgrunţuroasă, din sec. IV (V. Chirica, M. Tanasachi 1984, XLV.1.G., p. 232).

l Com. Miroslava, la sud de Bahlui, pe Valea Ursului, Boaghea, valea şi lacul Ezăreni, pârâul Mare,Corneţ şi Locii; fragmente ceramice La Bulgării, Dealul Miroslava II, Ferma Miroslava - DealulHurpuz, sat Brătuleni - Dealul Holm, aşezare La râpă, sat Ciurbeşti - Dealul Bârca II, fragmenteceramice La Prisacă, sat Corneşti, aşezare La nord-est de sat, fragmente ceramice Tarlaua fermă, VatraSatului I, Boaghea, sat Dancaş, aşezare, Marginea de nord a satului, sat Horpaz, fragmente ceramice,Dealul Cătămănoaei (Valea Ursului), Dealul Nucului, sat Uricani - Dealul Cimitirului şi sat ValeaUrsului - La nord de sat.

Sat Miroslava - La Bulgării, în apropierea instalaţiei de pompare a apei s-a descoperit o importantă staţiunearheologică cu fragmente ceramice din sec. IV (N. Zaharia, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1956,p. 41; idem, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 208; V. Chirica, M. Tanasachi 1984,XLVI.1.C., p. 233); Dealul Miroslava II, în faţa cartierului Dacia, în apropierea stâlpului nr. 15 de înaltătensiune, ceramică aparţinând şi sec. IV (Ibidem, XLVI.1.E.); Ferma Miroslava - Dealul Hurpuz, peinterfluviul dintre lacul Iezăreni şi un pârâu ce îl alimentează dinspre nord-vest, s-au găsit fragmenteceramice din sec. IV (Ibidem, XLVI.1.G., p. 235); sat Brătuleni - Dealul Holm, sub poala nordică a


Dealului Brătuleni, spre şesul Bahluiului, s-au descoperit fragmente ceramice şi din sec. IV (N. Zaharia,M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 172; V. Chirica, M. Tanasachi 1984, XLVI.3.B.); La râpă,la circa 1 km nord de sat, într-o veche ravenă, sub poala dealului Brătuleni, s-a descoperit o aşezare cuceramică din sec. IV (N. Zaharia 1955a, p. 288; idem 1955b, p. 903; idem, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em.Zaharia 1970, p. 172; V. Chirica, M. Tanasachi 1984, XLVI.3.C.); sat Ciurbeşti - Dealul Bârca II, lacirca 300-400 m est de aşezarea din Dealul Bârca I, cu fragmente ceramice (N. Zaharia 1955a, p. 293;idem, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 176; V. Chirica, M. Tanasachi 1984, XLVI.4.E., p.236); La Prisacă, la circa 2 km sud-vest de sat, pe Dealul Recea, s-au descoperit fragmente ceramice dinsec. IV (N. Zaharia 1955a, p. 293; idem, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 176; V. Chirica,M. Tanasachi 1984, XLVI.4.F., p. 236); sat Corneşti - La nord-est de sat, pe panta arabilă a dealului cedesparte satele Corneşti şi Dancaş, aşezare cu urme de locuire din sec. IV (Ibidem, XLVI.5.A.); Tarlauafermă, în marginea de nord a satului Corneşti, între sat şi barajul din avalul lacului Iezăreni, numit şiPodul la Dancaş s-a găsit ceramică din sec. IV, lucrată la mână, dar şi la roată, din pastă cenuşie saucafenie, aceasta din urmă cu decor vălurit (Ibidem, XLVI.5.C., fig. 21/8; 22/4, 57, 59, 95); Vatra SatuluiI, la Gura Văii Boaghea, în marginea nord-est a satului a apărut o pătură cu depuneri cenuşoase, în urmaunor lucrări, în care s-au găsit resturi ceramice şi din sec. IV (N. Zaharia 1955a, p. 293; idem 1955b, p.904; idem, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 181; V. Chirica, M. Tanasachi 1984,XLVI.5.D., p. 237); Boaghea, la nord-vest de sat spre valea Boaghea, s-au descoperit fragmenteceramice corodate (N. Zaharia 1955a, p. 293; idem 1955b, p. 903-904; idem, M. Petrescu-Dîmboviţa,Em. Zaharia 1970, p. 180; V. Chirica, M. Tanasachi 1984, XLVI.5.E.); sat Dancaş - Marginea de norda satului, pe partea dreaptă a drumului ce face legătura între satele Dancaş şi Corneşti, aşezare din sec.IV (Ibidem, XLVI.6.B.); sat Horpaz, pe valea Pârâului Ursului, în capătul nordic al DealuluiCătămănoaei (Valea Ursului), s-a descoperit ceramică şi din sec. IV (N. Zaharia 1955a, p. 293; idem, M.Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 193; V. Chirica, M. Tanasachi 1984, XLVI.8.A.); pe versantulnord-est al Dealului Nucului la circa 300 m de şesul Nicolinei, s-au descoperit fragmente ceramice dinsec. III-IV (N. Zaharia, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1956, p. 37; V. Chirica, M. Tanasachi 1984,XLVI.8.D., p. 238); sat Uricani - Dealul Cimitirului, la 200 m nord de cimitir, pe suprafaţa unui tăpşan,s-au descoperit fragmente ceramice (N. Zaharia 1955, p. 288; idem, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia1956, p. 34; idem, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 223; V. Chirica, M. Tanasachi 1984,XLVI.10.D., p. 239), sat Valea Ursului - La nord de sat, sub poala dealului la 300-400 m, în dreptulşoselei Iaşi-Voineşti, s-au găsit fragmente ceramice aparţinând şi sec. IV (N. Zaharia, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 224; V. Chirica, M. Tanasachi 1984, XLVI.12.C., p. 240).

l Com. Mirosloveşti, străbătută de Moldova şi de valea Ciohoreanca; aşezare la Dealul Boului şifragmente ceramice în satul Ciohorăni, punctul fosta Grădina C.A.P.

La Mirosloveşti, pe versantul de vest al Dealul Boului s-a semnalat o aşezare din sec. IV, din care sepăstrează un vas mare de provizii, fragmentar, din pastă fină zgrunţuroasa, cenuşie, cu decor vălurit pebuză şi pe umăr (V. Chirica, M. Tanasachi 1984, XLVII.1.B., p. 241); sat Ciohorăni - Grădina C.A.P.,în perimetrul grădinii din vatra satului s-a semnalat o aşezare din sec. IV, cu ceramică din pastă cenuşie,fină şi din pastă zgrunţuroasă şi un fragment de toartă de la o amforă romană (Ibidem, XLVII.2.D.).

l Com. Mogoşeşti, ape: pârâul Pârloagele, fragmente ceramice la Mogoşeşti - Dealul Ţintirim, Pe Grui,Dealul Băţului, Dealul Şanta, Fântâna lui Onuţ (Oniţă) şi aşezare la Mânjeşti, Budăi - Corn.

Sat Mogoşeşti - Dealul Ţintirim, la intrarea în sat, pe un promontoriu din partea dreaptă a şoselei s-audescoperit fragmente ceramice din sec. IV (V. Chirica, M. Tanasachi 1984, XLVIII.1.D., p. 244); PeGrui, în partea de nord a satului s-au descoperit fragmente ceramice din sec. IV (Ibidem, XLVIII.1.E.);în sectorul nordic al satului, numit cartierul Galata, pe Dealul Băţului, au fost recoltate materialeceramice aparţinând şi sec. IV (N. Zaharia, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 208-209; V.Chirica, M. Tanasachi 1984, XLVIII.1.F., p. 244); Dealul Şanta, pe panta dealului Budului (DealulŞuroaiei), lângă drum s-au găsit fragmente ceramice aparţinând sec. IV (N. Zaharia, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 209; V. Chirica, M. Tanasachi 1984, XLVII.1.G., p. 246); Fântâna luiOnuţ (Oniţă), la circa 2 km sud-vest de satul Ciurea, pe panta de nord-est a Dealului Calu, în locul numitFântâna lui Onuţ, s-au descoperit fragmente ceramice din sec. IV (N. Zaharia, M. Petrescu-Dîmboviţa,Em. Zaharia 1970, p. 209; V. Chirica, M. Tanasachi 1984, XLVIII.1.L.), sat Mânjeşti, în punctul Budăi- Corn, la circa 700 m nord şi vest-nord-vest de sat, pe versanţii de sud şi est ai unui deal, se află oaşezare bogată şi întinsă din sec. IV, cu ceramică din pastă cenuşie, fină sau din pastă zgrunţuroasă (Ibidem, XLVIII.4.D., p. 247, fig. 22/16, 43, 49, 55, 73, 109).


l Com. Mogoşeşti – Siret, pârâul Gropi; fragmente ceramice, Dealul Morii - Izvoare, sat Muncelu de Sus- La Şipot, trei brăzdare de plug de fier în Şanţul Anticar, bogată aşezare, Muncelu de Sus - Pe groapă.

Sat Mogoşeşti – Siret, punctul Dealul Morii - Izvoare, la circa 1 km nord de Şcoala Generală şi la 300 mnord-est de fostele grajduri C.A.P. s-au semnalat fragmente ceramice din sec. IV (V. Chirica, M.Tanasachi 1984, XLIX.1.B., p. 248, fig. 22/17) iar în punctul Şanţul Anticar, între pădurea Muncel şipădurea Sturza, la circa 400-500 m de prima, s-au descoperit trei brăzdare de plug de fier din sec. IV(Ibidem, XLIX.2.D., p. 248, fig. 10/1, 4); sat Muncelu de Sus - La Şipot, centrul satului, în faţa Şcoliivechi, este o aşezare cu ceramică şi din sec. IV (Ibidem, XLIX.2.E., p. 248, 250, fig. 10/6); Pe groapăsau La Gropi, la circa 500 m sud şi vest-sud-vest de sat, pe ambele maluri ale pârâului Gropi, bogatăstaţiune cu urme de locuire din sec. IV (Ibidem, XLIX.2.F., p. 250, fig. 22/93).

l Com. Oţeleni, ape Arinoasa, pârâul Coasta Agudului, Mare, Maxineşti; locuire la Beizadea II, aşezare laAlburia - Fântâna lui Calistru, Beizadea I, Maxineşti iar în satul Hândreşti, amfore romane la Zgâia II.

Sat Oţeleni - Beizadea II, la circa 2,5 km sud-est de sat, pe partea dreaptă a pârâului Maxineşti, locuire dinsec. IV (V. Chirica, M. Tanasachi 1985, LIII.1.A, p. 295, fig. 52/62); Alburia - Fântâna lui Calistru, lacirca 2,5 km sud-sud-est de sat şi la circa 400 m nord-est de podul de peste Bahna Maxineşti, aşezare dinsec. IV cu elemente ce ar putea proveni dintr-o locuire din sec. II-III (Ibidem, LIII.1.D, p. 295-296, fig.52/76-77); Beizadea I, pe partea stângă a Pârâului Morii, la circa 1 km sud-est de sat, aşezare din sec. IVcu fragmente ceramice destul de corodate şi atipice (Ibidem, LIII.1.F, p. 297); pe partea dreaptă adrumului Oţeleni - Bâra (jud. Neamţ), nu departe de podul peste Maxineşti, a fost identificată o aşezaredin sec. IV (Ibidem, LIII.1.G.); sat Hândreşti - Zgâia II, pe partea dreaptă a şoselei Brătuleşti -Hândreşti, pe culmea dealului Zgâia, s-au găsit torţi de amfore romane, aparţinând unei aşezări din sec.II-IV (Ibidem, LIII.2.A.).

Com. Popeşti, ape: Sineşti, Iugani, Hlăpeştii, Dudău; fragmente ceramice, sat Doroşcani, Dealul Viilor I şiII, Vatra nouă a satului, locuire pe Dealul Iugani, sat Hărpăşeşti fragmente ceramice la Gropul Morii.

În Doroşcani - Dealul Viilor I, la 1,5 km nord de sat s-a semnalat şi ceramică de sec. IV (I. Nestor et alii1952, p. 27; N. Zaharia, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 190; V. Chirica, M. Tanasachi1985, LVII.2.E., p. 316); În vatra nouă a satului, în grădina locuitorului Tincu Dumitru, au fostdescoperite fragmente ceramice din sec. IV (N. Zaharia 1955a, p. 293; idem, M. Petrescu-Dîmboviţa,Em. Zaharia 1970, p. 190; V. Chirica, M. Tanasachi 1985, LVII.2.G.); Dealul Iugani, pe panta de sud-est a dealului, spre gârla Iugani, locuire din sec. IV, în asociere cu amfore decorate cu striuri dese(Ibidem, LVII.2.K, p. 316-317, fig. 51/5; 52/17); pe panta de sud-vest a Dealul Viilor II au fostdescoperite materiale ceramice din pastă cenuşie zgrunţuroasă, din sec. IV şi din sec. II-III, cu fragmentede amfore romane (Ibidem, LVII.2.L., p. 317, fig. 52/3); sat Hărpăşeşti, pe tarlaua Gropul Morii, dindreptul barajului iazului, spre satul Chilişoaia (com. Dumeşti), s-au cules fragmente ceramice din sec. IV(Ibidem, LVII.3.A.).

l Com. Răducăneni, ape: Jijia, Bohotin, Cozia, Păgubaşul, Corbului, Bazga; bogată aşezare La Cireadă,Mitoc, fragmente ceramice în Vatra satului, pe Dealul Beşleaga I, grădina lui Marcoci, Brigada silvicăşi un cuptor de ars oale în satul Isaiia - Satu Nou.

Sat Răducăneni - La Cireadă, în marginea de sud a fostului sat Bazga, pe un platou înalt, secţionat la est depârâul Păgubaşul iar la vest, de pârâul Bazga, se întinde o bogată aşezare cu nivel de locuire din sec. IV(V. Chirica, M. Tanasachi 1985, LXI.1.A., p. 334); în Vatra satului, în grădina locuitorului ZotaDumitru, s-au găsit fragmente ceramice aparţinând şi sec. IV (Ibidem, LXI.1.C.); pe partea dreaptă apârâului Mitoc, la circa 2,5 km nord-est de Răducăneni, a fost descoperită o aşezare cu fragmenteceramice şi din sec. III-IV (Ibidem, LXI.1.I.); Dealul Beşleaga I, la sud de cartierul Bazga, s-audescoperit fragmente ceramice de sec. IV (Ibidem, LXI.1.K.); în Vatra satului, grădina lui MarcociValentin, s-au descoperit fragmente ceramice din sec. IV (Ibidem, LXI.1.L.); la Brigada silvică, lângăşoseaua Iaşi – Răducăneni, în faţa porţii brigăzii silvice, prin săparea şanţului, pentru cablul telefonic, s-au găsit fragmente ceramice de sec. IV (Ibidem, LXI.1.M.); în satul Isaiia - Satu Nou, în faţa caseilocuitorului Stratulat I, s-a descoperit întâmplător un cuptor de ars oale, rotund, cu diametrul de 1,40 m,la adâncimea de 1m, pe vatra cuptorului se aflau două ulcioare, dintre care unul a fost recuperat întreg şial doilea fragmentar, sec. III-IV (Ibidem, LXI.3.A.).

Com. Scânteia, ape: Rebricea, Rebricea Seacă; aşezări la Răţuşca, Din sus de Moraru, Vatra satului I, satBodeşti, pe Tarlaua Bodeşti, sat Boroseşti, Dealul Boroseştilor, sat Lunca Rateş, Vatra satului.

Sat Scânteia, o aşezare cu multă ceramică aparţinând şi sec. IV, s-a semnalat în punctul Răţuşca, dinspatele gării, de pe terasa inferioară de pe partea dreapta a Rebricei (V. Chirica, M. Tanasachi 1985,


LXVI.1.C., p. 360), în punctul Din sus de Moraru, în faţa gării, pe versantul de pe partea stângă aRebricei (Ibidem, LXVI.1.G., p. 362) iar o altă aşezare tot cu multe fragmente ceramice din sec. IV, înVatra satului I, la est de biserică, pe terasa din stânga Rebricei (Ibidem, LXVI.1.E.); în satul Bodeşti -Tarlaua Bodeşti, la circa 500 m vest-sud-vest de sat, la 1,5 km sud-est de biserică, pe partea dreaptă aunui pârâu care se varsă în iazul Recea, pe versanţii de sud-sud-est şi sud-vest ai dealului la baza căruiase află iazul, se întinde o aşezare bogată din sec. IV, de unde s-au recuperat fragmente de vase şi deamfore romane (Ibidem, LXVI.2.A., fig. 52/20, 31, 41, 67), în satul Boroseşti - Dealul Boroseştilor sauPe Lesa, pe versantul sudic al dealului, numit şi Pe Lesa, a fost identificată şi cercetată o importantăstaţiune, în cadrul căreia sporadic s-au găsit urme de locuire din sec. IV (Ibidem, LXVI.3.D., p. 363) iarîn satul Lunca Rateş, în Vatra satului, pe terasa joasă din stânga pârâului Rebricea, ce străbate satul dela nord la sud, ceramică din sec. IV (Ibidem, LXVI.5.A.).

l Com. Schitu Duca, aşezare sec. II-IV, Pârlita, sat Dumitreştii Gălăţii, locuire Tarlaua Cimitir, materialeTarlaua Rachiţă I-II, fragente ceramice, sat Poiana - La Pârlita, locuire, Satu Nou, La sud-est de sat.

Sat Schitu Duca - Pârlita, la ieşirea din sat, pe partea dreaptă a şoselei, se observă zone compacte culipitură de la pereţii locuinţelor de suprafaţă şi fragmente ceramice din sec. II-IV (V. Chirica, M.Tanasachi 1985, LXV.C., p. 356); satul Dumitreştii Gălăţii - Tarlaua Cimitir, în partea de nord asatului, pe partea dreaptă a şoselei Iaşi - Vaslui, pe versantul opus celui care se află biserica Schitu Duca,s-au descoperit mai multe nivele de locuire printre care şi unul din sec. IV; cu fragmente ceramice lucratela roată din pastă cenuşie, fină sau zgrunţuroasă (Ibidem, LXV.C., fig. 52/40, 85), uneori cu decor vălurit,căruia îi aparţin mai multe fusaiole (Ibidem, fig. 40/13, 17), precum şi fragmente de amfore romane,decorate cu striuri sau caneluri; Tarlaua Rachiţă I-II, în partea de nord a satului, la nord-vest de tarlauaCimitir, pe o întindere de circa 1 km, au fost depistate materiale arheologice din mai multe perioade,între care relativ intensă este locuirea din sec. IV, cu ceramică lucrată la roată, din pastă cenuşie, fină sauzgrunţuroasă (Ibidem, LXV.3.B.); în satul Poiana - La Pârlita, în marginea de nord a satului, pe parteadreaptă a şoselei Iaşi-Vaslui, fragmente ceramice din sec. IV (Ibidem, LXV.6.B., p. 358); satul Satu Nou- La sud-est de sat, în lungul drumului ce duce spre Costuleni, locuire din sec. IV (Ibidem, LXV.7.A.).

l Com. Sineşti, ape: Şacovăţ, Mândroaia, Gâmboasa; aşezări pe Coasta Mărgineanu, Balta laCosândache.

Sat Sineşti, Coasta Mărgineanu, în marginea de nord-est, pe panta dealului numită Ţarnă, situată în unghiulfăcut de drumul Sineşti - Obrijeni (com. Popeşti) şi valea ce pleacă de la Gârla Gorbanului, se află oaşezare din sec. IV (V. Chirica, M. Tanasachi 1985, LXVIII.1.D., p. 369); Balta la Cosândache, la circa1,5 km nord-est de Sineşti, pe panta uşor înclinată spre est, s-au găsit mai multe fragmente de vase dintrecare unul pare a fi de la o amforă romană din pastă roşcat-căramizie, altele din pastă fină, cenuşieatribuite sec. IV (Ibidem, LXVIII.1.E.).

l Com. Stolniceni - Prăjescu, străbătută de Siret, Mănăstirea cu văile Părului şi La trei Deci; aşezăribogate la Fâtâna lui Tanasache, satul Brăteşti - Între Chicerea şi Valea Părului.

Sat stolniceni - Prăjescu La Fâtâna lui Tanasache, aşezare din sec. IV, situată pe dreapta şoseleiStolniceni - Prăjescu - Cozmeşti, între drumul spre Brăteşti şi Valea Şipot, în care se remarcă ceramicamodelată din pastă cenuşie, fină şi din pastă zgrunţuroasă şi prezenţa amforelor romane (V. Chirica, M.Tanasachi 1985, LXX.1.A., p. 373, fig. 52/30, 51); sat Brăteşti - Între Chicerea şi Valea Părului, lacirca 500 m de ultima şi circa 1 km est-sud-est de sat, pe terasa inferioară a Siretului se află o aşezare dinsec. IV, cu ceramică cenuşie fină sau zgrunţuroasă, ori maroniu-cafenie, cu fragmente de amfore romaneşi fragmente de vase lucrate cu mâna (Ibidem, LXX.2.D., p. 375, fig. 51/22; 52/7, poate şi 50/10, 22).

l Com. Strunga, ape: valea Mihaili, Cireşului Fărcăşeni, Strunga şi Bahna; fragmente ceramice pe DealulDârmoxa, aşezare la Calda, sat Criveşti, La Hârtop, materiale la Râpa de la Şipot, urme de locuire la Lanord-nord-est de sat şi fragmente ceramice pe Valea Cireşului.

Sat Strunga, în punctul Dealul Dârmoxa, aflat sub poala estică a dealului, la 100-150 m nord-vest deindicatorul km 156, în lungul şoselei Târgu Frumos - Strunga, s-au descoperit fragmente ceramice dinsec. IV (N. Zaharia, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 295; V. Chirica, M. Tanasachi 1985,LXXI.1.B., p. 377); în punctul Calda, la circa 1,5 km nord-est de Strunga, pe partea stângă a şoseleiTârgu Frumos - Strunga, în apropierea iazului, aşezare din sec. IV cu ceramică fină cenuşie, unelefragmente cu profil în T (Ibidem, LXXI.1.F., fig. 51/18; 52/71), în satul Criveşti - La Hârtop - SpreBudăi, pe partea dreaptă a drumului care duce din Criveşti spre Movileni, la vest de carierele de piatră, s-a semnalat o aşezare cu ceramică din sec. IV (N. Zaharia, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p.185; V. Chirica, M. Tanasachi 1985, LXXI.3.A., p. 379); Râpa de la Şipot, în marginea nordică a satului,


pe platoul din dreptul bisericii şi al Curţilor Buhuşoaiei şi pe un pinten de deal ce pătrunde în sat, s-audescoperit materiale arheologice din sec. IV (N. Zaharia 1955b, p. 903; idem, M. Petrescu-Dîmboviţa,Em. Zaharia 1970, p. 184; V. Chirica, M. Tanasachi 1985, LXXI.3.C., fig. 51/10, 52/45); La nord-nord-est de sat, pe pantele de est şi vest ale dealului, la circa 500 m de sat (spre linia ferată), nivel de locuiredin sec. IV (Ibidem, LXXI.3.D.); Valea Cireşului, la 2 km nord-est de sat, în săpăturile carierelor denisip s-au găsit fragmente ceramice din sec. IV (N. Zaharia, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970,p. 185; V. Chirica, M. Tanasachi 1985, LXVI.5.A.).

l Com. Şcheia, ape: Stavnic, Izvoarele Mare, Rebricei, ape Humăria, Vişcăneasa, Găunoasa, Valea Rea;aşezări, sec. III-IV, Cierul lui Ignat, Floreşti, materiale, Muncelu, sat Căueşti, locuire Muncelu Tăutu,aşezări, sat Cioca-Boca - Cimitir, Tarlaua Cioate, Tărăboi, locuire Căpoteşti, materiale, sat Drăguşeni -Ţărincă, aşezări Silişte, sat Frenciugi, La Podeţ, Vatra Satului, Satu Nou, Şesul lui Ştefan, Promoroace -Sud şi ceramică la Bobeică, locuire În Cier.

Sat Şcheia o aşezare cu nivel de locuire din sec. III-IV s-a menţionat pentru punctul Cierul lui Ignat, unde,pe un bot de deal situat la sud de sat, la vest de fostul C.A.P. Şcheia, într-un loc mărginit la vest de unafluent al Stavnicului şi la sud de drumul spre Satu Nou (A. Rusu 1981-1982, p. 212; V. Chirica, M.Tanasachi 1985, LXXII.1.C., p. 384), alte materiale aparţinând sec. IV, la circa 500 m nord de sat, aufost descoperite în punctul Muncelu (Ibidem, LXXII.1.D.) şi Floreşti, pe marginea sudică şi sud-vesticăa dealului Muncelu, o altă aşezare cu ceramică lucrată la roată, din pastă cenuşie, datată sec. III-IV(Ibidem, LXXII.1.E., p. 386); un alt nivel de locuire din sec. IV s-a menţionat pentru satul Căueşti -Muncelu Tăutu - La Gostat, în marginea de sud-est a satului, la baza dealului Nisipărie, de aici provin şicâteva bile de lut şi piatră (ø = 1-3 cm), care pot aparţine acestei locuiri (Ibidem, LXXII.2.A.); deasemenea, la sud de satul Cioca-Boca - Cimitir, pe un bot de deal aparţinând terasei medii a pârâuluiUrşiţa, era o aşezare cu mai multe nivele de locuire printre care şi fragmente de amfore romane din sec.IV (A. Rusu 1981-1982, p. 209; V. Chirica, M. Tanasachi 1985, LXXII.3.A.); în punctul Tarlaua Cioate,în marginea de nord-nord-vest a satului, pe drumul Căpoteştilor, lângă moară, la intersecţia şoseleiŞcheia – Mironeasa, o aşezare cu ceramică din sec. IV (A. Rusu 1981-1982, p. 209; V. Chirica, M.Tanasachi 1985, LXXII.3.B.); Tărăboi, pe terasa inferioară a Stavnicului, la circa 800 m nord-est de sat,între Pădurea Căpoteşti, la vest şi Stavnic, la est, aşezare cu ceramică din sec. IV (A. Rusu 1981-1982, p.209; V. Chirica, M. Tanasachi 1985, LXXII.3.D., p. 386-387); Căpoteşti, pe terasa inferioară aStavnicului, la nord-est de sat, între Căpoteşti şi Stavnic, locuire din sec. IV cu fragmente de amforeromane (A. Rusu 1981-1982, p. 209; V. Chirica, M. Tanasachi 1985, LXXII.3.E., p. 387); tot în com.Şcheia, în satul Drăguşeni - Ţărincă, pe panta de sud-vest a dealului Băhnii, lângă locul numit Poiana,erau materiale arheologice aparţinând sec. IV-V, cu fragmente de amfore romane (A. Rusu 1981-1982, p.213; V. Chirica, M. Tanasachi 1985, LXXII.4.E.) şi la Silişte, în marginea de vest a satului, pe un bot dedeal situat la nord de şoseaua spre Frenciugi, aşezare din sec. IV, cu fragmente de amfore romane (A.Rusu 1981-1982, p. 212; V. Chirica, M. Tanasachi 1985, LXXII.4.J., p. 387-388) iar în satul Frenciugi -În Cier, pe un bot de deal situat pe malul drept al Stavnicului, lângă fostul C.A.P., nivel de locuire cufragmente de vase din sec. IV (A. Rusu 1981-1982, p. 213; V. Chirica, M. Tanasachi 1985, LXXII.5.A.,p. 388); în punctul La Podeţ, la sud-est de sat, pe un loc mărginit la est de terasa inferioară a Stavniculuiiar la vest de şoseaua spre Negreşti, s-a găsit o aşezare cu mai multe nivele de locuire, una aparţinândsec. IV (A. Rusu 1981-1982, p. 213-214; V. Chirica, M. Tanasachi 1985, LXXII.5.B.) sau în VatraSatului, pe partea dreaptă a Stavnicului, a fost descoperită o aşezare cu mai multe nivele de locuireprintre care şi unul din sec. IV (A. Rusu 1981-1982, p. 213-214; V. Chirica, M. Tanasachi 1985,LXXII.5.C.), în Satu Nou, în punctul Şesul lui Ştefan, în partea de sud, pe un bot de deal din terasainferioară a Stavnicului, aşezare cu mai multe nivele de locuire unul aparţinând sec. IV cu fragmente deamfore romane (A. Rusu 1981-1982, p. 210; V. Chirica, M. Tanasachi 1985, LXXII.7.B., p. 389); înpunctul Promoroace - Sud, pe terasa inferioară a Stavnicului, la sud-vest de sat, lângă Cooperativa deconsum, aşezare cu nivel de locuire din sec. IV (A. Rusu 1981-1982, p. 210; V. Chirica, M. Tanasachi1985, LXXII.7.D.) şi în punctul Bobeică, la circa 2 km de sat, pe un tell situat pe malul drept alStavnicului, ceramică din sec. IV cu fragmente de amfore romane (A. Rusu 1981-1982, p. 210; V.Chirica, M. Tanasachi 1985, LXXII.7.E.).

l Com. Tansa, ape: Tansa, Găureni, Jigoreni, Glodeni; sat Suhuleţ, fragm. ceramice, Dealul Suhuleţului.Sat Suhuleţ - Dealul Suhuleţului, la sud-est de marginea sudică a satului, pe cărarea spre satul Văleni

(com. Ţibăneşti), s-au găsit fragmente ceramice (V. Chirica, M. Tanasachi 1984, LXXIV.2.A., p. 395).l Com. Tomeşti, situată la sud de vărsarea Jijiei în Bahlui, Chicera; sat Vlădiceni, Schitul Vlădiceni.


În satul Vlădiceni, în punctul Schitul Vlădiceni, pe suprafaţa unui mamelon orientat nord-sud, situat în apropierea schitului, s-au descoperit framente ceramice din sec. IV (V. Chirica, M. Tanasachi 1985,LXXVII.4.B., p. 406).

l Com. Ţibana, traversată de Şacovăţ, Ţibana, Veja, Arămii; fragmente ceramice, După Vie, sat Gârbeşti -Între Gârle, aşezare în satul Poiana Mănăstirii - Lanul Hambarului.

Sat Ţibana - După Vie, la 400 m est-nord-est de ferma zootehnică Ţibana, pe stânga pârâului Pietrosu, s-audescoperit fragmente ceramice din sec. IV (V. Chirica, M. Tanasachi 1985, p. 422, LXXX.1.B.); satulGârbeşti - Între Gârlele Murgoaiei şi Humăriei, la circa 1 km sud-sud-vest de biserica satului,fragmente ceramice din sec. IV (Ibidem, LXXX.4.C., p. 424); satul Poiana Mănăstirii - LanulHambarului, pe versantul de est al Dealului Hambarului, la vest de sat, mai jos de cimitir, aşezare cuceramică din sec. IV (Ibidem, LXXX.8.B.).

l Com. Ţuţora, mărginită la est de Prut şi în parte la sud de Jijia; materiale arheologice La Ţăruş şi laConfluenţa Jijia-Bahlui I, II, III.

Sat Ţuţora - La Ţăruş, la sud-vest de sat, în spatele Şcolii Generale, la circa 300-400 m sud-sud-est depodul mare de fier peste Jijia, bogată staţiune în cuprinsul căreia s-au găsit materiale ceramice din sec.III-IV (V. Chirica, M. Tanasachi 1985, LXXXIII.2.B., p. 437); Confluenţa Jijia-Bahlui I, II, III, peambele părţi ale şoselei Iaşi - Ţuţora, pe dreapta Jijiei, circa 300-500 m est de confluenţa Bahluiului cuJijia, s-au descoperit importante materiale arheologice şi de sec. IV (Ibidem, LXXXIII.2.E., p. 439).

l În com. Ţibăneşti, traversată de Şacovăţ, Jigoranca, Glodeni, Găureanca, Durăceasca, pârâul Arămii;fragmente ceramice la Ţibăneşti, Pe deal la Brânzei, La Sud de sat, aşezare la Ciriteii Mari, fragmenteceramice în satul Glodenii Gândului la Suhatul Glodenilor, în satul Grieşti - Iazu Mucului, locuire de sec.III-IV; aşezare în satul Jigoreni - Cuibul Hultanului, aşezare la Jigoranca, fragmente ceramice peGrindul Piersicărie şi în satul Războieni - Tarlaua Dubău, ceramică în satul Tungujei - SilişteaMarginii, Gorgana, aşezare, Velniţa, sat Văleni - Siliştea, locuire şi la Jigoreni - Candachia, un ciob.

Sat Ţibăneşti, Pe deal la Brânzei, la circa 1 km sud-sud-est de marginea satului, fragmente ceramice dinsec. IV (V. Chirica, M. Tanasachi 1985, LXXXI.1.A., p. 427); Ciriteii Mari, la circa 1 km nord de sat, peun platou care se întinde până la est de Războieni, s-a găsit ceramică fină sau zgrunţuroasă, în asociere cuamfore romane (Ibidem, LXXXI.1.C.), la fel La Sud de sat, între pâraiele Şacovăţ şi Durăceasa (Ibidem,LXXXI.1.F.), precum şi în satul Glodenii Gândului la Suhatul Glodenilor, la circa 1 km est de sat, de oparte şi de alta a drumului spre Suhat (Ibidem, LXXXI.2.A.), sat Grieşti - Iazu Mucului, la vest de sat,pe panta vestică a dealului, spre Iaz, este o locuire,sec. III-IV (N. Zaharia, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em.Zaharia 1970, p. 323; V. Chirica, M. Tanasachi 1985, LXXXI.3.A., p. 428), în satul Jigoreni - CuibulHultanului, pe platoul dealului şi la 400 m sud-vest de livadă, spre pârâul Humăria, aşezare din sec. IV(Ibidem, LXXXI.4.C.), Grindul Piersicărie, pe partea stângă a pârâului Humăria, pe panta domoală desud-sud-vest a dealului Grindu, la 1 km nord de Şcoala Generală, fragmente ceramice din sec. IV(Ibidem, LXXXI.4.E.), la circa 1 km sud de marginea vestică a satului, pe locul La Movilă, pe pârâulJigoranca, aşezare cu ceramică, cu fragmente de amfore romane (Ibidem, LXXXI.4.H., p. 429), în satulRăzboieni - Tarlaua Dubău, la circa 400-500 m vest de tarlaua La Cercel, pe panta lină a platoului cecoboară spre gârla Dubău, aşezare cu ceramică din sec. IV, fină sau zgrunţuroasă, ori lucrată cu mâna dinpastă grosieră (Ibidem, LXXXI.5.B.), în satul Tungujei - Siliştea Marginii, la sud de satul Tungujei, peplatoul dealului Marginea, ceramica din sec. IV-III (Ibidem, LXXXI.7.A., p. 430, fig. 49/8), Velniţa, înmarginea de nord-vest a satului între Gârla lui Matei şi şoseaua Iaşi-Negreşti, aşezare cu ceramică(Ibidem, LXXXI.7.D.), pe dealul Gorgana, situat la circa 1 km nord de sat, s-au găsit fragmenteceramice care ar putea aparţine sec. IV (Ibidem, LXXXI.7.E.), satul Văleni - Siliştea, la sud de sat, pepartea stângă a pârâului Găureanca, pe panta de sud a unui platou, locuire, şi amfore romane (Ibidem,LXXXI.8.A., p. 427, fig. 52/36), un fragment de amforă romană, la Jigoreni - Candachia, 1,5 km nord-vest, pe coasta de nord-est a dealului (Ibidem, LXXXI.4.G., p. 428).

l Com. Voineşti, ape: Stavnic cu Stăvnicel, pârâul Voineşti, aşezare pe Pe Chiclui, Gârla Pădurarului, însatul Vocoteşti - La vest de şcoală.

Sat Voineşti, la circa 300 m est-sud-est de marginea sud-estică a satului, pe Dealul Chiclui, aşezare cuceramică din pastă cenuşie fină, în asociere cu fragmente de amfore romane (Ibidem, LXXXVIII.1.B., p.457, fig. 52/15, 64), unele cu trăsături specifice ceramicii carpice, ca pastă şi profil (Ibidem, fig. 52/49,58); la circa 1 km est de sat, la baza versantului estic al dealului Chiclui, pe o mică terasă a pârâuluinumit Gârla Pădurarului, aşezare cu ceramică, fragmente de amfore romane şi în satul Vocoteşti - La


vest de şcoală, pe ambele părţi ale drumului, se află şi o locuire, unde s-au găsit fragmente ceramice de lavase din pastă fină, cenuşie sau cafenie, cu decor vălurit (Ibidem, LXXXVIII.5.C., p. 457-458 şi 460).

l Com. Dagâţa, pâraiele Mănăstirea, Gârboveţu, nu are locuiri de sec. IV (Ibidem, XXI, p. 118-120).l Com. Grajduri, nu are ceramică de sec. IV (Ibidem, XXX, p. 156-159).l Com. Grozeşti, nu are ceramică de sec. IV (Ibidem, XXXII, p. 162-163).l Com. Mădârjac, nu s-au semnalat locuiri de sec. IV (Ibidem, LXIII, p. 225-227).l Com. Moşna, nu are ceramică de sec. IV (Ibidem, L, p. 251-253).l Com. Prisăcani, nu are ceramică de sec. IV (V. Chirica, M. Tanasachi 1985, LIX, p. 327-328).

Fourth Century Discoveries in the geographical subunits of the CentralMoldavian Plateau. A particular view on the Iaşi county

a. Tansa – Repedea Plateaus, b. Dolheşti – Buneşti Plateaus, c. Upper Bârlad Depression, d. Racova – Stemnic Hills, e. Icuşeşti Hill, Front of Siret, f. Comarna Hill – Răducăneni, Front of Prut, g. Huşi Depression.

l Com. Al. I. Cuza, ape: Siret, Ţiganca; site Ţarina de Jos, Pe Holm, habitation Lutărie, village Şcheia -La Izvoare, village Volintireşti - Movila lui Ştefan cel Mare and a shard in the northern end of thevillage.

Village Al. I. Cuza, Lutărie, of the west-southwest extremity of the village, toward the 4 year – school, inthe gardens of the inhabitants situated on the lower terrace of Siret River there were discovered traces ofhabitation and ceramic fragments dated to the 4th century (V. Chirica, M. Tanasachi 1984, I.1.A, p. 29,fig. 22/107); Pe Holm, at about 700 m southeast from the village, on an erosion witness mostlydestroyed, on the meadow terrace of the Siret, in a profile, at the depth of 0,70 m, one can notice theremains of dwellings dated to the 4th century, with fine pottery, grey or coffee brown- brick red as hue(N. Zaharia, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 297; V. Chirica, M. Tanasachi 1984, I.1.B, p.29, fig. 21/7; 22/101, 106); Ţarina de Jos, on the left of Ţiganca brook, at the confluence with the Siret,on the meadow terrace, at circa 300 m southeast from the village, there is a 4 th century settlement(Ibidem, I.1.C, fig. 21/7; 22/101, 106); to the northwest of the village Şcheia - La Izvoare, there havebeen acknowledged 4th century inhabitancies, to the side of road Şcheia - Al. I. Cuza, near the springs onthe Siret terrace (N. Zaharia, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 302; V. Chirica, M.Tanasachi 1984, I.3.A., p. 31, fig. 22/107); in village Volintireşti - Movila lui Ştefan cel Mare, in theplain of Siret, at circa 7 km east-southeast of Paşcani, 2 km east of Siret and 1,5 km north-northwest ofVolintireşti, there was pointed out a 4th century habitation and only one fragment of The northern end ofthe village, in the garden of Gh. Macovei (Ibidem, I.4.C-.4.D.).

l Com. Bârnova, waters: Nicolina, which Ţiganului valley flows into; the settlement of Cercu - LaŢintirim.

Village Cercu, point La Ţintirim, southeast of the cemetery of former village Zane, west of the village,around isolated houses, there is a site with fragments also of the 4th century (N. Zaharia 1955b, p. 903;idem, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 174; V. Chirica, M. Tanasachi 1984, X.2.A., p. 69).

l Com. Brăeşti, waters: Şelaru, Albeşti and Cinca; sites at Silişte, between villages Albeşti-Goeşti, thesettlement of south-southeast of Albeşti, in the village Cristeşti, potsherds at the point Lacurile - Izvoareand an habitation at Izvoare.

Village Brăeşti, settlements with 4th century pottery, at Silişte, on the southern plateau of the village, east-southeast oriented toward Valea Luncii (V. Chirica, M. Tanasachi 1984, VIII.1.B., p. 63); betweenvillages Albeşti-Goeşti, at south-southeast of Albeşti, about 2 km and 1,5 km north-northwest of Goeşti(com. Lungani), on a hill end detached from the plateau, situated between two torrential valleys, there isa 4th century settlement (Ibidem, VIII.2.A.); village Cristeşti, point Lacurile - Izvoare, in the upper part


of the eastern versant of Izvoare Hill, there were found two fragments of Roman amphorae dated to the2nd–4th centuries AD. (Ibidem, VIII.4.B.); while at Izvoare, at about 800 m northwest of the village, onthe right side of the road Cristeşti - Târgu Frumos, on the mild slope of a hill, there was identified a 4th

century AD habitation (Ibidem, VIII.4.E., fig. 22/51).l Com. Butea, limited to the southeast by Siret, Roşia, Dochiţa, Gogea; necropolis on Neagului Hill,

village Găureana Hill settlement on Doljeştilor Coast.Village Butea, on Neagului Hill, on a stripe of land to the northwest isolated from the village, there is a

necropolis with 4th century pottery (N. Zaharia, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 298; V.Chirica, M. Tanasachi 1984, IX.1.E., p. 67); village Găureana Hill, at 1,5 km southeast of the village,on the sector on the Siret terrace, named Doljeştilor Coast, there is a 4th century settlement (N. Zaharia,M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 298; V. Chirica, M. Tanasachi 1984, IX.1.F.).

l Com. Ciorteşti, ape: Ciorteşti, Crasna, Şerbeşti, Vaslui; in the village Şerbeşti there are sites FundăturaI-II.

In village Şerbeşti - Fundătura I, at about 400 m east of the village, near the valley of brook Şerbeşti thereis a 4th century settlement IV (V. Chirica, M. Tanasachi 1984, XII.5.A., p. 75); in Fundătura II, on hillsthat limit the valley of brook Şerbeşti, there is a site with several overlapped settlements, some dated tothe 4th century as well (Ibidem, XI.2.B., fig. 22/88).

l Com. Ciurea, water courses: Ciurea, Roşa, Nicolina; potsherds on Râpa and Fântâna de pe Podiş, LaChihan, Picioru Grani, Dealul Lunca, village Dumbrava - Baba Nicula, village Hlincea - Movila luiŞtefan Vodă, village Lunca Cetăţuii - Zane.

Village Ciurea, small potsherds dated to the 4th century at Râpa and Fântâna de pe Podiş, at about 1,5 kmsouthwest of the railway station of Ciurea (N. Zaharia 1955b, p. 904; idem, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em.Zaharia 1970, p. 178; V. Chirica, M. Tanasachi 1984, XIII.1.D., p. 79); La Chihan, at 1 km south of therailway station, on the northeast slope of the hill Dealul lui Vodă, to the extremity of the former villageLunca Ciurei (N. Zaharia, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 177; V. Chirica, M. Tanasachi1984, XIII.1.E.); Picioru Grani, in the clay quarry at the feet of Ciurei Hill, situated in the point namedPicioru Grani (N. Zaharia 1955b, p. 904; idem, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 178; V.Chirica, M. Tanasachi 1984, XIII.1.G.); Lunca Hill – continuation of the Cetăţuia Hill, on the southwestslope hereof, in front of the railway station Ciurea (N. Zaharia 1955b, p. 904; idem, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 176-177; V. Chirica, M. Tanasachi 1984, XIII.1.H.); villageDumbrava - Baba Nicula, along the ravine of Roşa brook (N. Zaharia 1955b, p. 904; idem, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 177; V. Chirica, M. Tanasachi 1984, XIII.3.A.; S. Sanie, Ş. Sanie,1973, p. 61 şi urm.); village Hlincea - Movila lui Ştefan Vodă, on the lower terrace of Nicolina brook, atthe level of the old pond in front of Hlincea Hill, around the Mound Movila lui Ştefan Vodă (N. Zaharia,M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1956, p. 39; Ibidem 1970, p. 177; V. Chirica, M. Tanasachi 1984,XIII.4.D.); village Lunca Cetăţuii - Zane, around the cemetery on the southeast side of the formervillage Zane.

l Com. Comarna, Comarna brook with Broşteni, Tamarca; settlements at Osoi, on the Terrace of RiverPrut, The southeast end of the village, habitation at Tarlaua Mare, the village core, potsherds atZootechnical farmyard no. 1, Puntea Tincului, Vadul Bobului, village Stânca, settlements in Thesoutheast end of the village, North of the village, În şes and in the village Osoi, an imperial Roman coinbelonging to the school collection.

Village Osoi, on the right side of the Terrace of the Prut, at about 1 km southeast of the village, where therewas identified a large settlement with pottery dated to the 4th century, and possibly the 5th century as well(N. Zaharia, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 327; V. Chirica, M. Tanasachi 1984, XV.1.C.,p. 86); The southeast end of the village, at exit of the village, there were destroyed several settlementsout of which one dated to the 4th century, with fragments of Roman amphorae (Ibidem, XV.2.C., p. 88,fig. 21/10; 22/8, 111-112); Tarlaua Mare, on the left of Broşteni brook, at about 500 m east and south ofthe extensions of Musteaţă Woods, there were identified several habitation levels one of them containingfine and coarse 4th century pottery and fragments of Roman amphorae (Ibidem, XV.2.D.); the same forThe village core I, in the northern sector (N. Zaharia, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 317;V. Chirica, M. Tanasachi 1984, XV.2.E.); the zootechnical farmyard no. 1, with the occasion of theconstruction of the farmyard building, at the entrance into the village on the right side, there were pointedout fragments of Roman amphorae and with elements of La Tène tradition (Ibidem, XV.2.J.); the samefor Puntea Tincului, on the left slope of Broşteni brook, at the feet of Andrieşul Hill (Ibidem, XV.2.L.,


p. 89, fig. 22/9, 23, 26, 33, 58, 89, 98); Vadul Bobului, at about 1 km west-northwest of the settlement ofPuntea Tincului, local hand-made pottery out of fine or coarse paste, fragments of Roman amphorae, andalso hand-made vessels (Ibidem, XV.2.M., fig. 22/13, 24, 79, 81); village Stânca, in the Southeast endof the village, on the right side of the road Osoi - Costuleni, on a promontory, between indicators - km96-97 -, there is a 4th century settlement with fine and coarse pottery (Ibidem, XV.4.B., fig. 22/75);North of the village, at about 300 m on the right side of the road Osoi-Stânca, on a terrace of Jijia River,very much subjected to land sliding, there was destroyed a 4th century settlement with fragments ofRoman amphorae and local wheel-made ceramic ware, of fine or coarse paste (Ibidem, XV.4.C.); În şes,on the right side of D.N. 28, when exiting the village, between hereof and the old road, at the level of theroad sign km 96, there is a 4th century settlement with pottery belonging to the coarse ceramic warecategory, but there are also fragments of fine pottery too; few isolated discoveries, on the territory of thevillage Osoi, belonging to the school collection, are dated to the 4th century, and among them an imperialRoman coin (Ibidem, XV.4.D., p. 89-90, fig. 22/76).

l Com. Costuleni, ape: Jijia, Comarna and Covasna, Bohotinului springs; settlement in the village Cozia -La Nisipărie, village Poiana Morii, Stâna Veche, incineration tombs, unspecified location, in villageHiliţa, settlements on Hiliţei Hill, La Iaz and only one fragment of Hiliţa Plateau.

Village Cozia - La Nisipărie, at 1,5 km, at the feet of Voloaca Mică Hill in Braniştei Plain, settlement withpottery dated also to the 3rd–4th centuries (N. Zaharia, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 317-318; V. Chirica, M. Tanasachi 1984, XVI.3.B., p. 93); village Poiana Morii - Stâna Veche, at the end ofthe village Cozia, in a settlement of the 4th century there was discovered a fragment of the wall of a greyfine paste wheel-made vessel, ornamented with an impressed human face, surrounded with rosettes madeof two concentric circles (E. Ciocea 1983, p. 200-205; V. Chirica, M. Tanasachi 1984, XVI.3.C.);Unspecified location, on the territory of village Cozia, there were destroyed incineration tombs; 6 vaseand 2 clay whorls, an iron clip, a fibula and one bronze arrowhead dated to the first decades of the 4 th

century were recuperated (I. Ioniţă 1982, p. 92; V. Chirica, M. Tanasachi 1984, XVI.3.D.); la west-northwest of village Hiliţa - Podişul Hiliţa, on a high plateau there was also found a fragment of ahandle of a Roman amphora dated to the 2nd–4th centuries (Ibidem, XVI.4.A.); Hiliţei Hill, on the plateausituated 1 km west-southwest of the village, that continues on the right slope of the brook, 4th centurysettlement (Ibidem, XVI.4.B.); La Iaz, at about 3 km south-southwest of the village, settlement with 4th

century pottery, made of fine and coarse paste (Ibidem, XVI.4.C., fig. 22/10, 15, 18, 20, 28-30, 35-36,45-46, 69, 82, 90-91, 99, 114, 120, 124) and a triangular bead (Ibidem, fig. 12/1).

l Com. Cozmeşti, waters: Moşna with Moşnişoara, village Podolenii de Jos - Sub Voloacă.Village Podolenii de Jos - Sub Voloacă, in the east end, over a brook - affluent of Moşna, there is a 4 th

century settlement, with agglomerations of adobe from the dwelling walls (V. Chirica, M. Tanasachi1984, XVIII.2.B., p. 102).

l Com. Dobrovăţ, waters: Dobrovăţ brook, with Pietrosu, Poiana Lungă, Humăria; settlement on LotJităria, Dobrovăţ Monastery, Lot Latiţa and Lot Velniţa.

Village Dobrovăţ - Lot Jităria, on a high plateau, delimited by road Dobrovăţ - Codăeşti and Dobrovăţbrook, in the interfluve formed by this and Burdulea brook, there is a 4th century settlement with grayishfine paste ceramic ware (V. Chirica, M. Tanasachi 1984, XXIII.1.B.; p. 124, 126); Dobrovăţ Monastery,within the perimeter of this monastery founded by Prince Stephen the Great, in 1503-1504, there wereidentified habitation traces also dated to the 4th century, around the monastery there were found hearthsand other features (Ibidem, XXIII.1.K., p. 127, fig. 22/5); Lot Latiţa, in continuation of Lot Jităria, to theleft of Burdulea brook, on the same terrace of Dobrovăţ there was identified a hearth with potsherdsdated to the 4th century, made of grayish fine paste (Ibidem, XXIII.1.M.); Lot Velniţa, on the right side ofthe road Dobrovăţ - Codăeşti - Vaslui, 4th century settlement, out of which there was mentioned a vesselmade of light grey fine paste, with a wavy belt, delimited by incised lines (Ibidem, XXIII.1.N.).

l Com. Dolheşti, waters: Crasna, Cetăţuia; potsherds Podul peste Crasna and village Brădiceşti - Laodaie, Sub margini, settlements dated to 2nd – 3rd, 4th and only 4th centuries at Salcâmii lui Moraru - LaUlm.

Village Dolheşti - Podul peste Crasna, north-east of Crasna brook, on the west-southwest oriented slopes ofthe hill, there were found potsherds dated to the 4th century (V. Chirica, M. Tanasachi 1984, XXIV.1.B.,p. 129); in village Brădiceşti - La Odoie, at about 700 m southwest of the village, in a small flat pit thereis settlement with several layers, out of which some dated to the 2nd-3rd and 4th centuries, with ceramicware, fibula and Roman coins (Ibidem, XXIV.2.A.); Salcâmii lui Moraru - La Ulmi, at about 1 km


southwest of the village, on the right side of Cetăţuia brook, settlement with fragments dated also to the4th century (Ibidem, XXIV.2.B); Sub margini, at about 2 km south-southeast of the village, at the frontierwith the county of Vaslui, a settlement rich in 2nd–4th century ceramic ware (Ibidem, XXIV.2.G.).

l Com. Dumeşti, crossed to the north by Bahlui River, Osânzana brook, Căsuţa Mare valley; potsherds onCogeni Fields, Osânzei Valley, The village core, settlements on the northwestern slop of Cogeasca Hill,Malul Iazului, in village Chilişoaia, at Siliştea, potsherds of the 4th–5th centuries, as well as in villagePăuşeşti – Old Church I and II, in village Comorniţa, Pe gâscă I, 4th century settlement and in point II,ceramic ware dated to the 4th century, at Cirete, settlement of the 2nd–3rd and 4th centuries, while thepotsherds were dated to the 4th century, at Peste iaz and Forest administration.

Village Dumeşti, between Cogenilor Fields, on the fields in the southern side of the village, near the hill,there were found 4th century potsherds (V. Chirica, M. Tanasachi 1984, XXV.1.A., p. 131, 133); OsânzeiValley, at about 1 km from the village, on a surface delimited by the turn of Osânzana brook, there wasidentified a settlement with potsherds dated to the 4th century too (Ibidem, XXV.1.C., p. 133); Thenorthwestern slope of Cogeasca Hill and under the northwestern foot hereof, toward Osânzenei valley,there was identified a part of a hut pit, in which, hidden under a layer of ash, there were found severalpotsherds, among which a border of dolium and a fragment of amphora made of reddish sandy pastedated to the 4th century (N. Zaharia, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 191; V. Chirica, M.Tanasachi 1984, XXV.1.D.); the same at Malul Iazului, on the north-northwest bear the east border ofthe village, a 4th century settlement (Ibidem, XXV.1.E., fig. 22/38); the village core, on the side of thevillage road starting from the main road toward the pond, there were found potsherds dated to the 4th

century (Ibidem, XXV.1.F.); in village Chilişoaia - Siliştea, toward the northwest end, near the frontierto com. Popeşti, there were found fragments dated to the 4th–5th centuries as well (Ibidem, XXV.3.D., p.134); village Păuşeşti - Old Church I and II, on the old core, on two slopes I and II separated by a smallsoutheast oriented valley, there appeared also potsherds (Ibidem, XXV.5.B., p. 134-135, fig. 22/22, 27,32, 71, 116); in village Comorniţa - Pe gâscă I, at almost 2 km south-southeast of Păuşeşti and the oldwooden church there was found a Geto-Dacian settlement (4th – 3rd centuries), overlapped by another oneof the 4th century, with a fragment of Roman amphora; Pe gâscă II, at about 300 m east of the previoussettlement there was identified 3rd – 2nd centuries ceramic ware but also pottery dated to the 4th century(Ibidem, XXV.5.F., p. 135, fig. 22/72, 117); Cirete, under Dealul Mare Hill, on the right side of theMaşcu Plain, there is a settlement with 3rd–2nd centuries BC and 4th century AD pottery (Ibidem,XXV.5.G.); Peste iaz, on the terrace sloping up from the left shore of Păuşeşti pond, toward Răpăgăuplateau, there were found potsherds dated to the 4th century (Ibidem, XXV.5.I.); The forestadministration, south-east of the village, in the area of the nursery garden in front of the forestadministration there were found potsherds dated to the 4th and 5th centuries (Ibidem, XXV.5.J.).

l Com. Gorban, limited to the east by Prut River; Bohotin, Moşna and Moşnişoara; settlement at theForest Administration, village Gura Bohotin, inhumation tombs in the village core.

Village Gorban – Forest administration, at the southwest periphery of village Gorban, there is asettlement dated to the 4th century (V. Chirica, M. Tanasachi 1984, XXIX.1.A., p. 154); village GuraBohotin - village core, in the village core there were found inhumation tombs with black vessels dated tothe 4th century (Ibidem, XXIX.2.A.).

l Com. Hălăuceşti, delimited toward com. Al. I. Cuza by Siret River; settlement at Râpa lui Costache, Laatelier, Cânepişte - Luţca and Rotunda and habitation at La Bulgărie, only potsherds at Lutărie.

Village Hălăuceşti - Râpa lui Costache, on the northeast versant of a hill above the upper terrace of SiretRiver, settlement with traces of habitation dated to the 4th century (V. Chirica, M. Tanasachi 1984,XXXIII.1.C., p. 164); La atelier, on a high terrace of the Siret there is a large settlement that continuesnorth, up to the Water Tower of the Children’s House, where there were found traces of habitation datedto the 4th century (Ibidem, XXXIII.1.C., fig. 22/56, 80); La Bulgărie, at about 500 m east-northeast of thevillage there were found grayish potsherds made of rough paste, probably a habitation dated to the 4 th

century (Ibidem, XXXIII.1.G.); Cânepişte - Luţca, at about 1 km north-west of the road Mirceşti - Al. I.Cuza, settlement dated to the 4th century (Ibidem, XXXIII.1.H., fig. 22/92); Rotunda, at about 500-700 mfrom the road, on the lower terrace of the Siret, settlement dated to the 4th century (Ibidem, XXXIII.1.I.,fig. 22/2, 54, 74); Lutărie, in the south-southeast end of the village there is an erosion witness detachedfrom the lower terrace of the Siret, where fragments of vessels seem to belong to the 4th century (Ibidem,XXXIII.2.A.).


l Com. Heleşteni, south of Bahlui, Siret, Vataşniţa, Boscoteni, Ţigăncilor, După Fântână; settlement at theStaţia de pompare, potsherds at Tarlaua I.A.S. Ruginoasa, Cotoc Hill, Bâra, Ştefan Ciubotaru.

Village Heleşteni, east of the Staţia de pompare for the Siret water, in the direction of former railwaystation of Heleşteni, there is a large and rich settlement with several layers of habitation and among themsome dated to 2nd–3rd or 4th centuries, with a whorl made of a potsherd and with fragments of Romanamphorae (V. Chirica, M. Tanasachi 1984, XXXIV.1.E., p. 168); Lot I.A.S. Ruginoasa, at about 1,5 kmnorthwest of Pietriş railway station, there were pointed out potsherds dated to the 4th–5th centuries(Ibidem, XXXIV.1.F., fig. 24/2, 4); Cotoc Hill, 1 km north of the village, toward Drăghici Hill, therewere found potsherds dated to the 4th century (Ibidem, XXXIV.1.G.); Bâra, on the right side of Boscotenibrook, 1,5 km west-northwest of the village, there is a settlement (Ibidem, XXXIV.1.H.); ŞtefanCiubotaru, in the east-northeast end of the village, on the left side of Cotoc brook, there were foundcorroded and atypical potsherds, which indicate the possible existence of settlements (Ibidem,XXXIV.1.I.).

l Com. Horleşti, waters: Horleşti, Voineşti, Bâlc and Pârâul Mare; potsherds in the point Coşere II,settlement at Viişoara, Movila, in the village Bogdăneşti, at Vâlcele, Curătură, Râpa Pascului, SilişteHill, potsherds at Curătură and in the village Scopoşeni, on Cheşcu Hill and Glod Pond and settlementLa Coşere.

Village Horleşti, on the high plateau of hill Coşere II, limited to the south by Glod Valley, there were foundpotsherds dated to the 4th century and one made of Roman amphora (V. Chirica, M. Tanasachi 1985,XXXVI.1.B., p. 177); on the eastern slope of Viişoara Hill, at 0,5 km southwest of Scopoşeni, not farfrom the point Răchiţi, there is a 4th century settlement, with wheel-made pottery of grayish fine or coarsepaste (Ibidem, XXXVI.1.E., fig. 22/60); on the right side of Islaz valley, on the eastern slope of Movilahill, settlement with ceramic ware dated to the 4th century (Ibidem, XXXVI.1.G.); village Bogdăneşti -Vâlcele, in the north end of the village, on the eastern plateau of Vâlcele hill, habitation level dated to the4th century (Ibidem, XXXVI.2.C., p. 179); at Curătură, on the right side of Bâlc brook, on the west endof the village, ceramic ware dated to the 4th century (Ibidem, XXXVI.2.D.); on both versants of the valleynamed Râpa Pascu, rich and relatively wide settlement inhabited also during the 4th century (Ibidem,XXXVI.2.E., fig. 22/100, 121); Silişte Hill, over Frasin brook, on a high plateau delimited by ravineslopes to the west, southwest and south, there lies a settlement dated to the 4th century (Ibidem,XXXVI.2.G.); in village Scopoşeni, on Cheşcu Hill there were found potsherds dated to the 4th centurytoo (Ibidem, XXXVI.3.B.); La Coşere, on the western slope of Cheşcu Hill, at 1 km southwest of thevillage, settlement with ceramic ware dated to the 4th century (Ibidem, XXXVI.3.C., p. 80); Glodu Pond- Vârnav’s Pond (not mapped), on the northwestern slopes of Viişoara hill, toward Vârnav’s Pond, therewere identified potsherds dated to the 4th century (Ibidem, XXXVI.3.D.).

l Com. Ipatele, on Stavnic, Durduc, Popii valley; habitation on Ţarină, potsherds at Petreşti, settlementPe Bârlanţ and in the villages Alexeşti - Tarlaua Movilă or Bâcu - Pe Beci and potsherds on DealulHolciu II and settlement dated to the 3rd–4th centuries on Doschina.

Village Ipatele, Ţarină, with traces of habitation dated to the 4th century, is situated at about 400 m west ofthe former C.A.P. quarters (V. Chirica, M. Tanasachi 1984, XXXIX.1.E., p. 207); Pe Bârlanţ, point withsuperposition of habitation among which with a 4th century settlement too, situated in the northeasternside of Cuzii hill, at 1 km south the village (A. Rusu 1981-1982, p. 215; V. Chirica, M. Tanasachi 1984,XXXIX.1.J., p. 207-208); Petreşti, where, west of the village, on the eastern slope of Recea Hill, in frontof the settlement on the „Osoi I”, there were found potsherds (A. Rusu 1981-1982, p. 215; V. Chirica, M.Tanasachi 1984, XXXIX.1.L., p. 208); in village Alexeşti - Tarlaua Movilă, in the southeast side of thevillage there was pointed out a settlement dated to the 4th century (Ibidem, XXXIX.2.B.), in village Bâcu- Pe Beci, on a hill situated on the right side of the road toward Satu Nou (com. Şcheia), flanked to theeast by Stavnic brook and to the west by the way to Frenciugi, there is another settlement with traces ofhabitation dated to the 4th century (A. Rusu 1981-1982, p. 214; V. Chirica, M. Tanasachi 1984,XXXIX.2.C.), Holciu II Hill, on the upper terrace of Velna, there were found fragments made of grayishfine paste (A. Rusu 1981-82, p. 215; V. Chirica, M. Tanasachi 1984, XXXIX.3.C.), Doschina, on thelower terrace of Stavnic there were found fragments of Roman amphorae which involve the existence ofa 3rd–4th centuries settlement (Ibidem 1984, XXXIX.3.E.; A. Rusu 1981-82, p. 214).

l Com. Lungani, waters: Sineşti, Goeşti la izvoare with Cărbunia valley; sites După biserică and La Şipot.Village Lungani - După biserică, on the southwest slope of a small plateau, near the church, east of

Cerbolea marsh, settlement with potsherds dated to the 4th century (V. Chirica, M. Tanasachi 1985,


XLII.1.A., p. 222); La Şipot, within the perimeter of a strong spring flowing into Cerbolea, settlementwith wheel-made pottery, of grayish fine or coarse paste, it can be dated to the 4th century (Ibidem,XLII.1.E., p. 224, fig. 22/21, 47, 62, 119).

l Com. Mironeasa, waters: Ursiţa brook, with Brustureţi; potsherds at Cotul Lanului.Village Mironeasa - Cotul Lanului or Pe Moşie, between roads Mironeasa - Hadâmbu and Mironeasa -

Şcheia, east of the forest, there were discovered potsherds of grayish and coffee brown fine or coarsepaste, dated to the 4th century (V. Chirica, M. Tanasachi 1984, XLV.1.G., p. 232).

l Com. Miroslava, south Bahlui River, on Ursului Valley, Boaghea Valley, Ezăreni valley and lake,Paraul Mare, Corneţ and Locii brooks; settlement with potsherds La Bulgării, Dealul Miroslava II,Ferma Miroslava - Hurpuz Hill, village Brătuleni - Holm Hill, settlement La râpă, village Ciurbeşti -Dealul Bârca II, potsherds La Prisacă, village Corneşti, settlement To the northeast of the village,potsherds at The Farmyard lot, the Village core I, Boaghea, village Dancaş, settlement in The north endof the village, village Horpaz potsherds at Cătămănoaei Hill (Ursului Valley), Nucului Hill, villageUricani - Dealul Cimitirului and in the village Valea Ursului - North of the village.

Village Miroslava - La Bulgării, near the water pumping installation there was discovered an importantarchaeological settlement with potsherds dated to the 4th century (N. Zaharia, M. Petrescu-Dîmboviţa,Em. Zaharia 1956, p. 41; idem, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 208; V. Chirica, M.Tanasachi 1984, XLVI.1.C., p. 233); Miroslava Hill II, in front of the Dacia quarters, near high powersupply pillar no. 15, pottery belonging also to the 4th century (Ibidem, XLVI.1.E.); Miroslava Farmyard-Hurpuz Hill, on the interfluve between Lake Iezăreni and a brook that feeds it from northwest, therewere found potsherds dated to the 4th century (Ibidem, XLVI.1.G., p. 235); in village Brătuleni – HolmHill, at the northern foot of Brătuleni Hill, towards Bahlui meadow, there were found potsherds anddated to the 4th century (N. Zaharia, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 172; V. Chirica, M.Tanasachi 1984, XLVI.3.B.); La râpă, at about 1 km north of the village, in an ancient ravine, at the feetof Brătuleni Hill, there was discovered a settlement with ceramic ware dated to the 4th century (N.Zaharia 1955a, p. 288; idem 1955b, p. 903; idem, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 172; V.Chirica, M. Tanasachi 1984, XLVI.3.C.); in village Ciurbeşti - Dealul Bârca II, at about 300-400 meast of the settlement on Bârca Hill I, with potsherds dated to the 4th century (N. Zaharia 1955a, p. 293;idem, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 176; V. Chirica, M. Tanasachi 1984, XLVI.4.E., p.236); La Prisacă, at about 2 km southwest of the village, on Recea hill, there were discovered potsherdsdated to the 4th century (N. Zaharia 1955a, p. 293; idem, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p.176; V. Chirica, M. Tanasachi 1984, XLVI.4.F., p. 236); in village Corneşti - northeast of the village,on the ploughed slope of the hill separating villages Corneşti and Dancaş, there is a settlement withtraces of habitation dated to the 4th century (Ibidem, XLVI.5.A.); the farmyard lot, in the north end ofvillage Corneşti, between the village and the dam down of Lake Iezăreni, named also Podul la Dancaş,there was found 4th century ceramic ware, both hand-made and wheel-made, of grayish or coffee brownpaste, the latter one with wavy ornaments (Ibidem, XLVI.5.C., fig. 21/8; 22/4, 57, 59, 95); the VillageCore I, at Gura Văii Boaghea, in the northeast end of the village there appeared a layer with grayishdeposits, following certain works; it contained ceramic fragments dated also to the 4th century (N.Zaharia 1955a, p. 293; idem 1955b, p. 904; idem, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 181; V.Chirica, M. Tanasachi 1984, XLVI.5.D., p. 237); Boaghea, northwest of the village towards Boagheavalley, there were discovered corroded potsherds dated to the 4 th century (N. Zaharia 1955a, p. 293; idem1955b, p. 903-904; idem, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 180; V. Chirica, M. Tanasachi1984, XLVI.5.E.); in village Dancaş – the northern end of the village on the right side of the roadconnecting villages Dancaş and Corneşti, there is a settlement dated to the 4th century (Ibidem,XLVI.6.B.); in village Horpaz, on the valley of Ursului brook, at the northern end if Cătămănoaei Hill(Valea Ursului), there was identified ceramic ware dated to the 4th century too (N. Zaharia 1955a, p. 293;idem, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 193; V. Chirica, M. Tanasachi 1984, XLVI.8.A.); onthe northeast versant of Nucului Hill at about 300 m from Nicolinei meadow, there were discoveredpotsherds dated to the 3rd–4th centuries (N. Zaharia, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1956, p. 37; V.Chirica, M. Tanasachi 1984, XLVI.8.D., p. 238); in village Uricani - Cimitirul Hill, at 200 m north ofthe cemetery, on the surface of a flat land, there were discovered potsherds dated to the 4th century too(N. Zaharia 1955, p. 288; idem, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1956, p. 34; idem, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 223; V. Chirica, M. Tanasachi 1984, XLVI.10.D., p. 239) şi in villageValea Ursului – north of the village, at the feet of the hill at 300-400 m, in the area of the road Iaşi-


Voineşti, there were found potsherds dated also to the 4th century (N. Zaharia, M. Petrescu-Dîmboviţa,Em. Zaharia 1970, p. 224; V. Chirica, M. Tanasachi 1984, XLVI.12.C., p. 240).

l Com. Mirosloveşti, crossed by Moldova River and Ciohoreanca Valley; settlement on Boului Hill andpotsherds in village Ciohorăni, point former C.A.P. Garden.

At Mirosloveşti, on the western versant of Boului Hill there was pointed out a settlement dated to the 4th

century, out of which a large food storage vessel has been preserved in fragmentary condition, made ofgrayish fine paste, with wavy ornamentation on the rim and shoulder (V. Chirica, M. Tanasachi 1984,XLVII.1.B., p. 241); in village Ciohorăni - C.A.P Garden, within the perimeter of the garden in thevillage core there was pointed out a 4th century settlement, with pottery made of grayish fine and coarsepaste and a fragment of a handle of a Roman amphora (Ibidem, XLVII.2.D.).

l Com. Mogoşeşti, Pârloagele brook, potsherds at Mogoşeşti – Ţintirim Hill, Pe Grui, Băţului Hill, ŞantaHill, Fântâna lui Onuţ (Oniţă) and settlement at Mânjeşti, Budăi - Corn.

Village Mogoşeşti – Ţintirim Hill, at the entrance into the village, on a promontory on the right side of theroad, there were discovered potsherds dated to the 4th century (V. Chirica, M. Tanasachi 1984,XLVIII.1.D., p. 244); Pe Grui, in the northern side of the village there were discovered potsherds datedto the 4th century (Ibidem, XLVIII.1.E.); in the northern sector of the village, also referred to as Galataquarters, on Băţului Hill, there were gathered ceramic materials dated also to the 4th century (N. Zaharia,M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 208-209; V. Chirica, M. Tanasachi 1984, XLVIII.1.F., p.244); Şanta Hill, on the slope of Şuroaiei Hill, near the road, there were found potsherds dated to the 4th

century (N. Zaharia, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 209; V. Chirica, M. Tanasachi 1984,XLVII.1.G., p. 246); Fântâna lui Onuţ (Oniţă), at about 2 km southwest of village Ciurea, on thenortheast slope of Calu Hill, in the place named Fântâna lui Onuţ, there were discovered potsherds datedto the 4th century (N. Zaharia, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 209; V. Chirica, M.Tanasachi 1984, XLVIII.1.L.), in village Mânjeşti, in the point Budăi - Corn, at about 700 m north andwest-northwest of the village, on the southern and eastern slopes of a hill, there stands a wide and richsettlement dated to the 4th century, with grayish ceramic ware made of fine or coarse paste (Ibidem,XLVIII.4.D., p. 247, fig. 22/16, 43, 49, 55, 73, 109).

l Com. Mogoşeşti – Siret, on Gropi brook; potsherds on Morii Hill - Izvoare and in village Muncelu deSus - La Şipot, three iron plough shares in Şanţul Anticar and settlement at Muncelu de Sus - Pe groapă.

Village Mogoşeşti – Siret, point Morii Hill - Izvoare, at about 1 km north de Şcoala Generală and at 300 mnortheast of the former C.A.P. stables, there were pointed out potsherds dated to the 4 th century (V.Chirica, M. Tanasachi 1984, XLIX.1.B., p. 248, fig. 22/17) and in point Şanţul Anticar, between MuncelForest and Sturza Forest, at about 400-500 m of the former, there were discovered three iron ploughshares dated to the 4th century (Ibidem, XLIX.2.D., p. 248, fig. 10/1, 4); La Şipot, in the village centre, infront of the Old School, there is a settlement with ceramic ware dated also to the 4 th century (Ibidem,XLIX.2.E., p. 248, 250, fig. 10/6); Pe groapă or La Gropi, at about 500 m southz and west-southwest ofthe village, on both of Gropi brook, there is a rich settlement with traces of habitation dated to the 4 th

century (Ibidem, XLIX.2.F., p. 250, fig. 22/93).l Com. Oţeleni, Arinoasa, Coasta Agudului Mare brook, Maxineşti; habitation at Beizadea II, settlement

at Alburia - Fântâna lui Calistru, Beizadea I, Maxineştivillage Hândreşti, Roman amphorae at Zgâia II.Village Oţeleni - Beizadea II, at about 2,5 km southeast of the village, on the right side of Maxineşti brook,

habitation dated to the 4th century (V. Chirica, M. Tanasachi 1985, LIII.1.A, p. 295, fig. 52/62); Alburia -Fântâna lui Calistru, at about 2,5 km south-southeast of the village and at about 400 m northeast of thebridge over Maxineşti marsh, settlement dated to the 4th century with elements that might result from a2rd–3th centuries habitation (Ibidem, LIII.1.D, p. 295-296, fig. 52/76-77); Beizadea I, on the left side ofMorii brook, at about 1 km southeast of the village, settlement dated to the 4th century with potsherdsrather corroded and atypical (Ibidem, LIII.1.F, p. 297); on the right side of the road Oţeleni - Bâra (jud.Neamţ), not far from the bridge over Maxineşti marsh, there was identified a settlement dated to the 4th

century (Ibidem, LIII.1.G.); village Hândreşti - Zgâia II, on the right side of the road Brătuleşti -Hândreşti, on the peak of Zgâia hill, there were found handles of Roman amphorae belonging to a 2nd –4th century settlement (Ibidem, LIII.2.A.).

l Com. Popeşti, ape: Sineşti, Iugani, Hlăpeştii, Dudău; potsherds in village Doroşcani, Viilor Hill I and II,the new village core, habitation on Iugani Hill, in village Hărpăşeşti potsherds at Gropul Morii.

In Doroşcani – Viilor Hill I, at 1,5 km north of the village there was pointed out pottery also dated to the 4th

century (I. Nestor et alii 1952, p. 27; N. Zaharia, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 190; V.


Chirica, M. Tanasachi 1985, LVII.2.E., p. 316); in the new village core, in the garden of inhabitant TincuDumitru, there were found potsherds dated to the 4th century (N. Zaharia 1955a, p. 293; idem, M.Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 190; V. Chirica, M. Tanasachi 1985, LVII.2.G.); IuganiVillage, on the southeast slope of the village, toward Iugani brook, there is a 4 th century habitation inconnection with amphorae decorated with thick grooves (Ibidem, LVII.2.K, p. 316-317, fig. 51/5; 52/17);on the southwest slope of Viilor Hill II there were discovered ceramic materials made of grayish coarsepaste, dated to the 4th century and to the 2nd – 3rd as well, with fragments of Roman amphorae (Ibidem,LVII.2.L., p. 317, fig. 52/3); in village Hărpăşeşti, on the lot Gropul Morii, near the pond dam, towardvillage Chilişoaia (com. Dumeşti), there were gathered potsherds (Ibidem, LVII.3.A.).

l Com. Răducăneni, waters: Jijia, Bohotin, Cozia, Păgubaşul, Corbului, Bazga; rich settlement LaCireadă, Mitoc, potsherds in the village core, on Beşleaga hill I, Marcoci’s garden, the forestadministration and a kiln in village Isaiia - Satu Nou.

Village Răducăneni - La Cireadă, in the southern end of the former village Bazga, on a high plateau,sectioned to the east by Păgubaşul brook and the west by Bazga brook, there is a rich settlement withhabitation level dated to the 4th century (V. Chirica, M. Tanasachi 1985, LXI.1.A., p. 334); in the villagecore, in the garden of inhabitant Zota Dumitru, there were found potsherds dated to the 4 th century too(Ibidem, LXI.1.C.); on the right side of Mitoc brook, at about 2,5 km northeast of Răducăneni, there wasdiscovered a settlement with potsherds dated also to the 3rd–4th centuries (Ibidem, LXI.1.I.); on BeşleagaHill I, south of Bazga quarters, there were discovered 4th century potsherds (Ibidem, LXI.1.K.); in thevillage core, in the garden of Marcoci Valentin, there were discovered potsherds dated to the 4th century(Ibidem, LXI.1.L.); at the Forest administration, near the road Iaşi – Răducăneni, in front of the gate ofthe forest administration quarters, when digging the ditch for the telephone line, there were found 4th

century potsherds (Ibidem, LXI.1.M.); in village Isaiia - Satu Nou, in front of the house of inhabitantStratulat I, there was by chance discovered a round kiln, with the diameter of 1,40 m, at the depth of 1m,with two pitchers on the hearth of the kiln, one of these vessels being recuperated whole while the otheras fragments; they were dated to the 3rd–4th centuries (Ibidem, LXI.3.A.).

l Com. Scânteia, waters: Rebricea, Rebricea Seacă; settlements, Răţuşca, Din sus de Moraru, the villagecore I, village Bodeşti, lot Bodeşti, village Boroseşti, Boroseşti Hill, village Lunca Rateş, village core II.

In Village Scânteia, a settlement with a lot of pottery dated also to the 4th century was pointed out in pointRăţuşca, behind the railway station, on the lower terrace on the right side of Rebricea (V. Chirica, M.Tanasachi 1985, LXVI.1.C., p. 360), in point Din sus de Moraru, in front of the railway station, on theversant on the left side of Rebricea (Ibidem, LXVI.1.G., p. 362) and another settlement also with a lot ofpotsherds dated to the 4th century, in the village core I, east of the church, on the terrace to the left ofRebricea (Ibidem, LXVI.1.E.); in village Bodeşti - Tarlaua Bodeşti, at about 500 m west-southwest ofthe village, 1,5 km southeast of the church, on the right side of a brook that flows into pond Recea, on thesouth-southeast and southwest versants of the hill at the basis of which there is the pond, there lies a richsettlement dated to the 4th century, wherefrom fragments of vessels and of Roman amphorae wererecovered (Ibidem, LXVI.2.A., fig. 52/20, 31, 41, 67), in village Boroseşti – Boroseşti Hill - Pe Lesa, onthe southern versant of the hill, also named Pe Lesa, there was identified and investigated an importantsettlement, within which there were found sporadically traces of habitation (Ibidem, LXVI.3.D., p. 363)and in village Lunca Rateş, in the village core II, on the low terrace to the left of Rebricea brook, thatcrosses the village from north to south, ceramic ware dated to the 4th century (Ibidem, LXVI.5.A.).

l Com. Schitu Duca, settlement dated to the 2nd–4th centuries at Pârlita and in village Dumitreştii Gălăţii,habitation at Cemetery lot and materials also at Rachiţă Lot I-II, potsherds in village Poiana - La Pârlitaand traces of habitation in Satu Nou, southeast of the village.

Village Schitu Duca - Pârlita, when exiting the village, on the right side of the road, one can noticecompact zones with daub from the walls of the surface dwellings and potsherds of the 2nd–4th centuries(V. Chirica, M. Tanasachi 1985, LXV.C., p. 356); village Dumitreştii Gălăţii – Cemetery lot, in thenorth part of the village, on the right side of the road Iaşi - Vaslui, on the opposite versant to then onwhich there stands the church Schitu Duca, there were discovered several levels of habitation out ofwhich one dated to the 4th century; with potsherds from wheel-made vessels, of grayish fine or coarsepaste (Ibidem, LXV.C., fig. 52/40, 85), sometimes with a wavy ornament, and in which several whorlswere also found (Ibidem, fig. 40/13, 17), as well as fragments of Roman amphorae, decorated withgrooves; Rachiţă Lot I-II, in the north part of the village, northwest of the Cemetery lot, throughout asurface about 1 km wide, there were identified archaeological materials of several periods, out of which


the 4th century habitation is relatively intensive, with wheel-made pottery, of grayish fine or coarse paste(Ibidem, LXV.3.B.); in village Poiana - La Pârlita, in the north side of the village, on the right side ofthe road Iaşi-Vaslui, potsherds dated to the 4th century (Ibidem, LXV.6.B., p. 358); village Satu Nou –southeast of the village, along the way that leads to Costuleni, traces of habitation dated to the 4th

century (Ibidem, LXV.7.A.).l Com. Sineşti, Şacovăţ, Mândroaia, Gâmboasa; settlements on Coasta Mărgineanu, Balta la

Cosândache.Village Sineşti, Coasta Mărgineanu, on the northeast side, on the slope of the hill referred to as Ţarnă,

situated in the angle made by the road Sineşti - Obrijeni (com. Popeşti) and the valley starting fromGorbanul Brook, there is a settlement (V. Chirica, M. Tanasachi 1985, LXVIII.1.D., p. 369); Balta laCosândache, at about 1,5 km northeast of Sineşti, on the slightly east oriented slope, there were foundseveral fragments of vessels out of which one seems to be of a Roman amphora made of brick - reddishpaste, some others of grayish fine paste and dated to the 4th century (Ibidem, LXVIII.1.E.).

l Com. Stolniceni - Prăjescu, crossed by Siret River, Mănăstirea with Părul and La trei Deci valleys; richsettlements at Fâtâna lui Tanasache, village Brăteşti - Între Chicerea and Părului Valley

La Fâtâna lui Tanasache, settlement dated to the 4th century, situated on the right side of the roadStolniceni - Prăjescu - Cozmeşti, between the road to Brăteşti and Valea Şipot, within which the potterymodeled of grayish fine and coarse paste can be noticed together with the presence of Roman amphorae(V. Chirica, M. Tanasachi 1985, LXX.1.A., p. 373, fig. 52/30, 51). In village Brăteşti - Între Chicereaand Părului Valley, at about 500 m from the latter point and about 1 km east-southeast of the village, onthe lower terrace of Siret there is a settlement dated to the 4 th century, with grayish fine or coarse pottery,or coffee brown pottery, with fragments of Roman amphorae and fragments of hand-made vessels(Ibidem, LXX.2.D., p. 375, fig. 51/22; 52/7, possibly also 50/10, 22).

l Com. Strunga, waters: Mihaili, Cireşului, Fărcăşeni, Strunga and Bahna Valleys; potsherds on DârmoxaHill, settlement at Calda and in village Criveşti, La Hârtop, materials at Râpa de la Şipot, traces ofhabitation at the north -northeast of the village and potsherds on Cireşului Valley.

Village Strunga, in point Dârmoxa Hill, situated at the eastern feet of the hill, at about 100-150 mnorthwest of the indicator km 156, along the road Târgu Frumos - Strunga, there were discoveredpotsherds dated to the 4th century (N. Zaharia, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 295; V.Chirica, M. Tanasachi 1985, LXXI.1.B., p. 377); in point Calda, at about 1,5 km northeast of Strunga, onthe left side of the road Târgu Frumos - Strunga, near the pond, there is a settlement dated to the 4 th

century with grayish fine ceramic ware, certain fragments with T profile (Ibidem, LXXI.1.F., fig. 51/18;52/71), in village Criveşti - La Hârtop - Spre Budăi, on the right side of the road leading from Criveştito Movileni, west of the stone quarries, there was pointed out a settlement with ceramic ware dated to the4th century (N. Zaharia, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 185; V. Chirica, M. Tanasachi1985, LXXI.3.A., p. 379); Râpa de la Şipot, in the north side of the village, on the plateau near thechurch and the Buhuşoaiei Courts and on a hill crest that enters into the village, there were discoveredarchaeological materials dated to the 4th century (N. Zaharia 1955b, p. 903; idem, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 184; V. Chirica, M. Tanasachi 1985, LXXI.3.C., fig. 51/10, 52/45);north -northeast of the village, on the east and west slopes of the hill, at about 500 m of the village(toward the rail line), there is a habitation level (Ibidem, LXXI.3.D.); Cireşului Valley, 2 km northeast ofthe village, in the excavations of the sand quarries there were found potsherds dated to the 4 th century (N.Zaharia, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 185; V. Chirica, M. Tanasachi 1985, LXVI.5.A.).

l Com. Şcheia, waters: Stavnic, with Izvoru Mare, Humăria, Vişcăneasa, the springs of Rebricea,Găunoasa, Valea Rea; settlements dated to the 3rd–4th centuries at Cierul lui Ignat, Floreşti, materials atMuncelu, village Căueşti, habitation at Muncelu Tăutu, settlements in the village Cioca-Boca - Cimitir,Tarlaua Cioate, Tărăboi, habitation at Căpoteşti, materials in the village Drăguşeni - Ţărincă andsettlement at Silişte, village Frenciugi, habitation În Cier, settlements La Podeţ, the Village core and inSatu Nou, in Şesul lui Ştefan, Promoroace - South and ceramic ware at Bobeică.

In Village Şcheia a settlement with habitation level dated to 3rd–4th centuries was mentioned in point Cierullui Ignat, where, on a hill crest situated south of the village, west of the former C.A.P. Şcheia, in a placelimited to the west by an affluent of Stavnic and to the south by the road to Satu Nou (A. Rusu 1981-1982, p. 212; V. Chirica, M. Tanasachi 1985, LXXII.1.C., p. 384), there were found other materialsdated to the 4th century, at about 500 m north of the village, there were discovered in points Muncelu(Ibidem, LXXII.1.D.) and Floreşti, on the south and southwest sides of Muncelu Hill, another settlement


with grayish wheel-made pottery, dated to the 3rd–4th centuries (Ibidem, LXXII.1.E., p. 386); anotherhabitation level dated to the 4th century was mentioned for village Căueşti - Muncelu Tăutu - La Gostat,in the southeast side of the village, at the feet of Nisipărie Hill, where there were found also several clayand stone balls (ø = 1-3 cm), which might belong to this habitation (Ibidem, LXXII.2.A.); also, south ofvillage Cioca-Boca - Cimitir, on a hill crest of the medium terrace of Urşiţa brook, there was asettlement with several habitation levels and with fragments of Roman amphorae dated to the 4 th centuryamong them (A. Rusu 1981-1982, p. 209; V. Chirica, M. Tanasachi 1985, LXXII.3.A.); in point CioateLot, in the north-northwest end of the village, on Căpoteşti road, near the mill, at the crossroad of theway Şcheia – Mironeasa, there is a settlement with ceramic ware dated to the 4 th century (A. Rusu 1981-1982, p. 209; V. Chirica, M. Tanasachi 1985, LXXII.3.B.); Tărăboi, on the lower terrace of Stavnic, atabout 800 m northeast of the village, between Căpoteşti Forest, to the west and Stavnic, to the east,settlement with ceramic ware dated to the 4th century (A. Rusu 1981-1982, p. 209; V. Chirica, M.Tanasachi 1985, LXXII.3.D., p. 386-387); Căpoteşti, on the lower terrace of Stavnic, northeast of thevillage, between Căpoteşti and Stavnic, habitation dated to the 4th century with fragments of Romanamphorae (A. Rusu 1981-1982, p. 209; V. Chirica, M. Tanasachi 1985, LXXII.3.E., p. 387); also in thecommune Şcheia, in village Drăguşeni - Ţărincă, on the southwest slope of Băhnii hill, near the placenamed Poiana, there were archaeological materials dated to the 4th–5th centuries, with fragments ofRoman amphorae (A. Rusu 1981-1982, p. 213; V. Chirica, M. Tanasachi 1985, LXXII.4.E.) and atSilişte, in the west end of the village, on a hill crest situated north of the way to Frenciugi, there is asettlement dated to the 4th century, with fragments of Roman amphorae (A. Rusu 1981-1982, p. 212; V.Chirica, M. Tanasachi 1985, LXXII.4.J., p. 387-388) and in village Frenciugi - În Cier, on a hill crestsituated on the right flank of Stavnic, near the former C.A.P., there is a habitation level with potsherdsdated to the 4th century (A. Rusu 1981-1982, p. 213; V. Chirica, M. Tanasachi 1985, LXXII.5.A., p. 388);in point La Podeţ, southeast of the village, on a place limited to the east by the lower terrace of Stavnicand to the west by the road that leads to Negreşti, there was found a settlement with several habitationlevels, one belonging to the 4th century (A. Rusu 1981-1982, p. 213-214; V. Chirica, M. Tanasachi 1985,LXXII.5.B.) or in the Village core, on the right side of Stavnic, there was discovered a settlement withseveral habitation levels among which one dated to the 4th century (A. Rusu 1981-1982, p. 213-214; V.Chirica, M. Tanasachi 1985, LXXII.5.C.), Satu Nou, in point Şesul lui Ştefan, in the south side, on a hillcrest of the lower terrace of Stavnic, a settlement with several habitation levels dated to the 4 th centurywith fragments of Roman amphorae (A. Rusu 1981-1982, p. 210; V. Chirica, M. Tanasachi 1985,LXXII.7.B., p. 389); in point Promoroace - Sud, on the lower terrace of Stavnic, southwest of thevillage, near the former Cooperativa de consum, there is a settlement with habitation level dated to the 4 th

century (A. Rusu 1981-1982, p. 210; V. Chirica, M. Tanasachi 1985, LXXII.7.D.) and in point Bobeică,at about 2 km from the village, on a tell situated on the right of Stavnic, with ceramic, fragments ofRoman amphorae (A. Rusu 1981-1982, p. 210; V. Chirica, M. Tanasachi 1985, LXXII.7.E.).

l Com. Tansa, waters: Tansa, Găureni, Jigoreni, Glodeni; village Suhuleţ, ceramic on Suhuleţ Hill.In village Suhuleţ - Suhuleţ Hill, southeast of the south end of the village, on the path to village Văleni

(com. Ţibăneşti), there were found potsherds (V. Chirica, M. Tanasachi 1984, LXXIV.2.A., p. 395).l Com. Tomeşti, situated south of the flowing of Jijia into Bahlui, Chicera; village Vlădiceni - Schitul

Vlădiceni.In village Vlădiceni, in point Schitul Vlădiceni, on the surface of a north-south orientedmamelon, situated near the skete, there were discovered potsherds (Ibidem, 5, LXXVII.4.B., p. 406).

l Com. Ţibana, crossed by Şacovăţ, Ţibana, Veja, Arămii; potsherds, După Vie, Gârbeşti - ÎntreGârle/between brooks, settlement in village Poiana Mănăstirii - Lanul Hambarul.

Village Ţibana - După Vie, at 400 m east-northeast of the zootechnical farmyard village Ţibana, on the leftside of Pietrosu brook, there were discovered potsherds dated to the 4th century (V. Chirica, M. Tanasachi1985, p. 422, LXXX.1.B.); village Gârbeşti - between brooks Murgoaiei and Humăriei, at about 1 kmsouth-southwest of the church village, there were found potsherds (Ibidem, LXXX.4.C., p. 424); villagePoiana Mănăstirii - Lanul Hambarul, on the east versant of Hambarul Hill, west of the village, downthe cemetery, settlement with ceramic ware dated to the 4th century (Ibidem, LXXX.8.B.).

l Com. Ţuţora, delimited to the east by Prut River and partly to the south by Jijia; archaeologicalmaterials at La Ţăruş and Jijia-Bahlui Confluence I, II, III.

Village Ţuţora - La Ţăruş, southwest of the village, behind the Primary-Secondary School, at about 300-400 m south-southeast of the main iron bridge over Jijia, rich settlement containing ceramic materialsdated to the 3rd–4th centuries (V. Chirica, M. Tanasachi 1985, LXXXIII.2.B., p. 437); The Confluence of


Jijia-Bahlui I, II, III, on both sides of road Iaşi - Ţuţora, on the right side of Jijia, about 300-500 m eastof the confluence of Bahlui to Jijia, there were discovered important archaeological materials dated alsoto the 4th century (Ibidem, LXXXIII.2.E., p. 439).

l In com. Ţibăneşti, crossed by Şacovăţ, Jigoranca, Glodeni, Găureanca, Durăceasca, Arămii; potsherds atŢibăneşti, Pe deal la Brânzei, south the village, settlement at Ciriteii Mari, potsherds in village GlodeniiGândului at Suhatul Glodenilor and Grieşti - Iazu Mucului, 3rd–4th century habitation; settlement invillage Jigoreni - Cuibul Hultanului, Jigoranca, potsherds on Piersicărie Mound and in village Războieni– Dubău Lot, ceramic ware in village Tungujei - Siliştea Marginii, Gorgana and settlement at Velniţa,and in village Văleni - Siliştea, habitation also at Jigoreni - Candachia, only one shard.

In village Ţibăneşti, Pe deal la Brânzei, at about 1 km south-southeast of the village end, potsherds dated tothe 4th century (V. Chirica, M. Tanasachi 1985, LXXXI.1.A., p. 427); Ciriteii Mari, at about 1 km northof the village, on a plateau that spreads up to the east of Războieni, there was found fine or coarseceramic ware dated to the 4th century, in association with Roman amphorae (Ibidem, LXXXI.1.C.), thesame for south the village, between brooks Şacovăţ and Durăceasa (Ibidem, LXXXI.1.F.), as well as invillage Glodenii Gândului at Suhatul Glodenilor, at about 1 km east of the village, on both sides of theroad that links the village to Suhat (Ibidem, LXXXI.2.A.), in village Grieşti - Iazu Mucului, west of thevillage, on the western slope of the hill, toward Mucului Pond, 3rd–4th century habitation (N. Zaharia, M.Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 323; V. Chirica, M. Tanasachi 1985, LXXXI.3.A., p. 428), invillage Jigoreni - Cuibul Hultanului, on the hill plateau and at 400 m southwest of the orchard, towardHumăria brook, settlement dated to the 4th century (Ibidem, LXXXI.4.C.), Piersicărie Mound, on the leftside of Humăria brook, on the soft south-southwest slope of Grindu Hill, at 1km north of the Primary –Secondary School, there were found potsherds (Ibidem, LXXXI.4.E.), at about 1 km south of the westend of the village, on the place known as La Movilă, on Jigoranca brook, there is a settlement with 4th

century ceramic ware, with fragments of Roman amphorae (Ibidem, LXXXI.4.H., p. 429), in villageRăzboieni - Dubău Lot, at about 400-500 m west of La Cercel lot, on the mild slope of the plateau thatgoes down to Dubău brook, settlement with ceramic ware dated to the 4th century, fine or coarse, or hand-made of raw paste (Ibidem, LXXXI.5.B.), in village Tungujei - Siliştea Marginii, south of villageTungujei, on the plateau of Marginea hill, ceramic ware of the 4th–3rd centuries (Ibidem, LXXXI.7.A., p.430, fig. 49/8), Velniţa, in the northwest end of the village between Gârla lui Matei Brook and the roadIaşi - Negreşti, there is a settlement with ceramic ware (Ibidem, LXXXI.7.D.), on Gorgana Hill, situatedat about 1 km north the village, there were found potsherds that might (Ibidem, LXXXI.7.E.) and invillage Văleni - Siliştea, south the village, on the left side of Găureanca brook, on the south side of aplateau, 4th century habitation, in association with amphorae (Ibidem, LXXXI.8.A., p. 427, fig. 52/36)and onle one fragment of Roman amphora dated to the 4th century, at Jigoreni - Candachia, at about 1,5km northwest of the village, on the northeast coast of the hill (Ibidem, LXXXI.4.G., p. 428).

l Com. Voineşti, Stavnic cu Stăvnicel, Voineşti brook, settlement on Pe Chiclui, Gârla Pădurarului, invillage Vocoteşti - West of the school.

Village Voineşti, at about 300 m east-southeast of the southeast side of the village, on Chiclui Hill, there isa settlement with ceramic ware, of grayish fine paste, wheel-made in association with fragments ofRoman amphorae (Ibidem, LXXXVIII.1.B., p. 457, fig. 52/15, 64), some with features specific to theCarpic pottery, in terms of paste and profile (Ibidem, fig. 52/49, 58); at about 1 km east of the village, atthe feet of the eastern versant of Chiclui hill, on a small terrace of the brook known as GârlaPădurarului, there is a settlement with ceramic ware, with fragments of Roman amphorae and to thewest of village Vocoteşti - West of the school, on both sides of the road, where there were foundpotsherds from grayish or brown fine paste ornamented with wavy lines (Ibidem, LXXXVIII.1.C., p.457-458; 5.C., p. 460).

l Com. Dagâţa, brooks Mănăstirca, Gârboveţu, has no 4th century pottery(Ibidem, 1984, XXI, p. 118-120).l Com. Grajduri has no 4th century pottery (Ibidem, XXX, p. 156-159).l Com. Grozeşti has no 4th century pottery (Ibidem, XXXII, p. 162-163).l Com. Mădârjac – there have been pointed out no 4th century habitations (Ibidem, LXIII, p. 225-227).l Com. Moşna has no 4th century pottery (Ibidem, L, p. 251-253).l Com. Prisăcani has no 4th century pottery (V. Chirica, M. Tanasachi 1985, LIX, p. 327-328).

38

Descoperiri din secolul al IV-lea în subunităţile geograficedin Podişul Bârlad.Privire specială asupra judeţului Vaslui

Mihail ZahariadeRuxandra Alaiba

Podişul Bârladuluia. Podişul Central Moldovenescb. Dealurile Fălciuluic. Câmpia Fălciuluid. Colinele Tutovei

l Com. Albeşti, ape: Idrici cu Idriciul Sec, Albeşti, Crasna, Bârlad; fragmente ceramice În Deal; staţiuneMoşeni; resturi ceramice În jurul cantonului silvic, sat Corni-Albeşti, la Valea Velniţei, sat Crasna,aşezare La grădina de zarzavat.

Sat Albeşti - În Deal, în marginea de sud-est s-au descoperit fragmente ceramice din sec. IV, de la vaselucrate la roată, din pastă densă, de culoare cenuşie, cu baza inelară, decorate prin lustruire cu motivevălurite şi resturi de vase din pastă zgrunţuroasă (G. Coman 1980, I.2. p. 45); Moşeni, punct situat la 400m sud de sat, pe două pante medii interfluviale, cu numeroase izvoare, cu o importantă staţiune din cares-au adunat numeroase fragmente ceramice, după forme, tehnică de lucru şi decor, din sec. IV, V-VI(Ibidem, I.3., p. 45-46); În jurul cantonului silvic din mijlocul pădurii Tâlhăreşti, de pe stânga pârâuluiIdrici, s-au descoperit resturi ceramice din sec. IV (Ibidem, I.6., p. 46); la fel şi în satul Corni-Albeşti, înmarginea de nord, la Valea Velniţei (N. Zaharia, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 317; G.Coman 1980, I.7., p. 46); sat Crasna, La grădina de zarzavat, la cca 700 m nord de gară, pe unpromontoriu situat între calea ferată şi râul Bârlad, s-a descoperit o aşezare cu resturi ceramice din sec.IV (Ibidem, I.10., p. 47).

l Com. Alexandru Vlahuţă, fost Pleşeşti, ape: Valea Socilor cu Leurda, Ibana, Simila; locuire la CapulDealului, sat Ibăneşti, În marginea vestică şi în satul Mânzaţi, resturi ceramice în Marginea de sud-vest.

Sat Alexandru Vlahuţă, Capul Dealului, pe interfluviul din marginea estică s-au semnalat resturi delocuire şi din sec. IV, fragmente ceramice lucrate cu mâna, dar mai ales la roată, din pastă fină cenuşie şidin pastă zgrunţuroasă (G. Coman 1980, II.1., p. 48); sat Ibăneşti, În marginea vestică, în jurulconfluenţei a două pârâiaşe cu albiile ravenate, este o staţiune cu numeroase fragmente de la vase lucratela roată din pastă fină cenuşie, decorate prin lustruire, din sec. IV (Ibidem, II.3., p. 48-49); pe pantainterfluvială din faţa bisericii vechi, în ruină, din marginea de sud-vest a satului Mânzaţi, s-audescoperit resturi ceramice din sec. IV şi V-VI, care provin de la borcane lucrate la roată din pastă înamestec cu cioburi pisate sau cu microprundiş, de culoare cărămizie sau cenuşii şi cu prag pe gât(Ibidem, II.6., p. 50).

l Com. Arsura, ape: Şopârleni, Barahoi, valea Tătarului, Ruginosu; aşezare Cetăţuia Mogoşeşti, locuire laCumpeni, fragmente ceramice la Poiana, Via lui Ţoncu, staţiune În faţa clădirii noi a şcolii, fragmenteceramice în Interfluviu, sat Mihail Kogălniceanu, resturi ceramice Lângă iaz, locuire La sud-est de sat,sat Pâhneşti, fragmente ceramice Pe panta medie a Dealului Henciu şi La est-sud-est de sat.

Sat Arsura, între marginea de nord-est şi pe dreapta pârâului se află o întinsă staţiune şi cu o aşezare dinsec. IV, care se întrepătrunde cu Cetăţuia Mogoşeşti (G. Coman 1980, III.2., p. 51); Cumpeni, la circa500 m est de sat s-a semnalat o întinsă staţiune şi cu un nivel de locuire din sec. IV, din care provinfragmente din vase lucrate la roată din pastă fină-cenuşie, străchini, castronaşe etc., cu baza inelară(Ibidem, III.4., p. 51, fig. 137/1); la fel la Poiana sau Ruptura, pe dealul Poiana Mare, la vest deCetăţuie (N. Zaharia, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 310; G. Coman 1980, III.5., p. 52);la nord-vest de Arsura, în Via lui Ţoncu Constantin, s-a descoperit o staţiune şi cu fragmente ceramicedin sec. IV (N. Zaharia, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 310; G. Coman 1980, III.6.); În


faţa clădirii noi a şcolii generale, din partea de vest a satului Arsura, se află o staţiune datată în sec. IV-V, cu fragmente de dolium decorate cu incizii şi resturi de vase mici cu baza inelară, de la vase-borcan cunisip sau cioburi pisate în amestec, cu marginea rotunjită şi evazată şi cu baza tăiată cu sfoara (G. Coman1980, III.7.); la circa 400 m sud-est de sat, pe un Interfluviu format de pârâul Ruginosu cu o ravenă, s-audescoperit fragmente ceramice din sec. IV (Ibidem, III.11.); Lângă iaz-ul situat la sud-est de satulMihail Kogălniceanu, fost Râpi, pe stânga pârâului Şopârleni, aici s-au descoperit resturi ceramicelucrate cu mâna şi la roată din sec. IV (N. Zaharia, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 337; G.Coman 1980, III.16., p. 53); La sud-est de sat, circa 1,5 km şi la sud de drumul Drânceni-Râpi, peambele maluri ale pârâului Barahoi, s-au descoperit resturi de locuire din sec. IV (N. Zaharia, M.Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 337; G. Coman 1980, III.17.); sat Pâhneşti, la circa 300 mvest de sat, Pe panta medie a Dealului Henciu, pe o aşezătură se află o staţiune cu fragmente ceramicede la vase lucrate la roată din pastă fină cenuşie sau ciment, cu marginea rotunjită şi evazată şi cu baza decele mai multe ori inelară, din sec. IV (N. Zaharia, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 337; G.Coman 1980, III.21.); de La est-sud-est de sat, circa 500 m, s-au adunat fragmente ceramice provenindde la vase lucrate cu mâna şi la roată, din sec. IV (N. Zaharia, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia, p.337; G. Coman 1980, III.23.).

l Com. Banca, ape: Bârld, Horoiata, Petrişoara, Banca, Ghermăneşti; În vatra satului, pe valea Băncii, Lavest de sat, sat Banca Gară, locuire Şapte case, aşezare, Sediul SMA, aşezare şi necropolă, Pe un grind;sat 1 Decembrie, în partea de nord-vest; sat Ghermăneşti, resturi de vase În jurul bisericii, satul Micleşti,La obârşia văii Vâlcioaia, sat Sălcioara, în apropierea podului, sat Sârbi, aşezări Satul Nou, În partea desud-vest; sat Stoişeşti, aşezări În punctul Răduleţ, pe dealul Răduleşti, În vatra satului; sat StrâmturaMitoc, la circa 2 km nord, sat Ţifu, Scripţăneşti.

Sat Banca, În vatra satului, la est, pe valea pârâului Băncii, în râpile formate în urma alunecărilor de terenşi pe vale s-au descoperit resturi de locuire de sec. IV, în urma săpăturilor de salvare din 1983, realizatede R. Alaiba (Gh. Gherghe, M. Rotaru 2002, p. 33, nr. 8; R. Maxim [Alaiba], Gh. Gherghe 1987-1989, p.251, nr. 6); tot în vatra satului, de o parte şi de alta pe valea Băncii, de o parte şi de alta, în curtealocuitorului Brezuleanu Gheorghe, până la casa inginerului Ştefăniţă Vintilă, s-a semnalat o aşezare încare au apărut fragmente ceramice, unelte şi un cuptor de olărie cu întreaga şarjă, părăsit după ardere,conţinând vase lucrate la roată poate de un meşter olar local (G. Coman 1980, IV.1., p. 55-56; Gh.Gherghe, M. Rotaru 2002, p. 33, nr. 8; R. Maxim, Gh. Gherghe 1987-1989, p. 251, nr. 7), Pe dreaptapârâului Bujoreni, la est de valea Vlădoaia, la circa 3 km sud de satul Banca (Ibidem 1987-1989, p. 251,nr. 8; sat Banca Gară, Sediul SMA, aflat la ieşirea în şes a râului Bârlad, la 300 m sud de Banca Gară,atât pe dreapta, unde este sediul fermei, cât şi pe stânga spre moară şi cărămidărie, se află o bogatăstaţiune şi cu resturi ceramice şi din sec. IV (N. Zaharia, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p.310-311, o staţiune cu punctele a-d şi f, trecută la Banca, ea se află la sud de Banca Gară; G. Coman1980, IV.2., p. 56; Gh. Gherghe, M. Rotaru 2002, p. 32, nr. 2); Pe un grind din stânga râului Bârlad,situat la aproximativ 2,5 km sud de şoseaua Slătioara – Banca Gară, s-au descoperit urme de locuire dinsec. III-IV, la suprafaţă cu fragmente ceramice, dar şi lipitură, zgură, piatra, considerată a proveni de lacuptoare, tot de aici provine o urnă funerară, un vas de sec. III (Gh. Gherghe, M. Rotaru 2002, p. 32, nr.5; R. Maxim, Gh. Gherghe 1987-1989, p. 251-252, nr. 10); Şapte case (Ibidem 1987-1989, p. 252, nr.11); sat 1 Decembrie, în partea de nord-vest, la circa 100 m, pe stânga râului Bârlad se întinde o aşezaredin sec. IV din care s-au adunat fragmente ceramice cenuşii, altele negricioase cu buza îngroşată şi bazainelară, resturi de amfore, fusaiole, cute, lipitură, piatră de la cuptoare (Ibidem 1987-1989, p. 252, nr. 15;Gh. Gherghe, M. Rotaru 2002, p. 35, nr. 14, fig. VI/5, 8, 10; IX/1; X/5, 7), unele fragmente din pastă maizgrunţuroasă, canelate, pot proveni de la castroane şi vase de provizii datate în prima jumătate a sec. V,apropiată de Vasile Palade de aşezarea de la Bârlad - Valea Seacă, Dodeşti şi Banca Gară - Şapte case(Idem, fig. VIII/1-2; IX/2-5); sat Ghermăneşti, în vatra de sud-est, În jurul bisericii s-au descoperitnumeroase resturi de vase lucrate la roată, din pastă fină-cenuşie, cu baza inelară şi cu decor realizat prinlustruire, din sec. IV (N. Zaharia, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 345; G. Coman 1980,IV.7., p. 57; Gh. Gherghe, M. Rotaru 2002, p. 36, nr. 19); la aproximativ 2 km vest de sat, în parteadreaptă a pârâului Ghermăneşti, se afla o aşezare cu multe fragmente ceramice din pastă fină şizgrunţuroasă cenuşie, de asemenea, Vasile Palade a cercetat, în malul drept al râpei, un puţ cu oadâncime de 6-7 m faţă de solul actual, căptuşit cu ghizduri de lemn, în interior cu două recipiente –ciuturi făcute din coajă de tei, cu baza de lemn, din aceeaşi specie de copac, alături cu fragmente de ladouă funii realizate din coajă de tei tânar, din sec. IV (1978, p. 407 şi urm.; Gh. Bichir 1996, p. 188); la


circa 1 km vest de satul Micleşti, La obârşia văii Vâlcioaia şi la 200 m spre nord-vest se află o aşezaredin sec. IV, în care s-au găsit resturi de vase lucrate cu mâna şi la roată, fusaiole bitronconice, mărgelealbastre, etc. (G. Coman 1980, IV.12., p. 57; Gh. Gherghe, M. Rotaru 2002, p. 38, nr. 24); sat Sălcioara,fost Şapte case, în marginea sudică a fermei Sălcioara, la ieşirea pârâului Horoiata în şesul Bârladului, înapropierea podului se află patru tumuli, unul pe stânga şi trei pe dreapta şi resturi de vase din sec. IV(Ibidem, IV.13.; R. Maxim, Gh. Gherghe 1987-89, p. 253); sat Sârbi, începând din marginea de nord-esta satului la punctul Satul Nou se află o bogată staţiune de unde provin resturi de vase lucrate la roată dinpastă fină-cenuşie, cu baza inelară şi cu decorul realizat prin lustruire, resturi de amfore romaneconfecţionate din pastă cu nisip în amestec, de culoare cărămizie sau gălbuie, fusaiole bitronconice, dinsec. III-IV şi V-VI (G. Coman 1980, IV.23., p. 57-58; Gh. Gherghe, M. Rotaru 2002, p. 39, nr. 30); înpartea de sud-vest, circa 200 m, pe dreapta râului Bârlad, s-au descoperit numeroase resturi de locuire,ceramică din pastă fină cenuşie şi zgrunţuroasă, părţi de amfore, fusaiole, lipitură, piatră, zgură, din sec.IV-V (R. Maxim, Gh. Gherghe 1987-1989, p. 254, nr. 23; Gh. Gherghe, M. Rotaru 2002, p. 39, nr. 29,fig. VIII/3); sat Stoişeşti, În punctul Răduleţ, la circa 1 km nord-vest de sat, pe podişul înclinat, s-augăsit numeroase fragmente de vase lucrate la roată din pastă fină-cenuşie sau nisipoasă, ciment (R. Vulpeet alii 1951, p. 226; N. Zaharia, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 354; G. Coman 1980,IV.33., p. 58; Gh. Gherghe, M. Rotaru 2002, p. 40, nr. 32); tot pe dealul Răduelşti, pe ambele părţi aledrumului ce duce spre Ghermăneşti, pe partea înclinată a dealului spre valea Petrişori, se întinde o bogatăaşezare de sec. IV (G. Coman 1980, IV. 34. p. 58, nedatată; R. Maxim, Gh. Gherghe 1987-1989, p. 254,nr. 24; Gh. Gherghe, M. Rotaru 2002, nr. 33, fig. X/13); În vatra satului, s-au descoperit resturi de vaselucrate la roată, fie din pastă fină-cenuşie, fie din pastă în amestec cu nisip, microprundiş sau cioburipisate, cu baza inelară sau cu baza tăiată cu sfoara, din sec. IV-V (G. Coman 1980, IV. 35. p. 58-59; Gh.Gherghe, M. Rotaru 2002, nr. 34); sat Strâmtura Mitoc, la circa 2 km nord, pe partea dreaptă a râuluiBârlad, s-a surprins şi o locuire de sec. IV-V, cu vase din pastă fină cenuşie, cu analogii la Valea Seacă -Bârlad (R. Maxim, Gh. Gherghe 1987-1989, p. 254, nr. 26; Gh. Gherghe, M. Rotaru 2002, p. 41, nr. 35,fig. VI/7, 9; VII/3-4); sat Ţifu, Scripţăneşti, la circa 200 m vest, pe ambele părţi ale şoselei Viişoara-Şuletea şi ale vechiului drum Ţifu - Stoişeşti, aşezare din sec. III-IV (R. Maxim, Gh. Gherghe 1987-1989, p. 255, nr. 27; Gh. Gherghe, M. Rotaru 2002, nr. 36, fig. VI/1, 6; VII/1; X/6).

l Com. Băcani, ape: Simila, Ibana, Bogdana, nu sunt aşezări de sec. IV (G. Coman 1980, V. p. 61).l Com. Băceşti, ape: Bârlad; fragmente ceramice Capul Dealului, vestigii Aanei Vasile, sat Ţibăneştii

Buhlii, locuire În jurul şcolii şi vase Pe botul dealului.Sat Băceşti, în partea de nord-vest a botului de deal, numit Capul Dealului, către satul Băbuşa, s-au

descoperit numeroase fragmente ceramice din sec. IV (M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Bold, M. Dinu 1955,p. 14; G. Coman 1980, VI.2., p. 62); la Aanei Vasile s-au semnalat vestigii din sec. IV (M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Bold, M. Dinu 1955, p. 14; G. Coman 1980, VI.4.); sat Ţibăneştii Buhlii, În jurulşcolii erau resturi de locuire din sec. III-IV (Ibidem, VI.8., p. 63); de la 1 km sud de şcoală, de Pe botuldealului, pe valea pârâului Pietrosu, s-au adunat resturi de vase din sec. III-IV (Ibidem, VI.9.).

l Com. Bălteni, ape: Bârlad, Stemnic-Buda; fără urme de locuire de sec. IV (G. Coman 1980, p. 64-65).l Com. Berezeni, ape: Prut, Muşata, Bozasca, Sărata; aşezare Pe stânga unui pârâiaş, Troienaşi, Vicoleni,

Pe terasa dreaptă a Prutului, Muşata, sat Rânceni, în partea sudică a vetrei, resturi de vase, satStuhuleţ, locuire În jurul podului.

Sat Berezeni, la circa 600 m est de moara Sărata, la 1,5 km de satul Horinceni - Berezeni şi la 300 m depodul Săratei, Pe stânga unui pârâiaş s-a descoperit o aşezare cu resturi ceramice, care după tehnica delucru, forme şi decor aparţin sec. IV (G. Coman 1980, VIII.1., p. 66); la Troienaşi, din stânga barajuluidin marginea de vest a satului Horinceni s-au semnalat resturi de locuire şi din sec. IV şi s-au recuperatfragmente de vase lucrate la roată din pastă fină cenuşie, căni cu toartă uşor bitronconice şi cu bazainelară, castronaşe şi străchini cu corpul bitronconic, dar şi fragmente de vase lucrate cu mâna, borcaneîn a căror pastă se găsesc cioburi pisate (Idem 1969, p. 292; Idem, 1980, VIII.2., p. 67); Vicoleni, de peterasa interfluvială din vatra satului provin numeroase fragmente de căni, castronaşe, străchini etc.,lucrate la roată din pastă fină cenuşie, decorate, fie cu un brâu fin, fie cu motiv în val, lustruit, din sec.IV, V-VI, dar şi un cuptor de olar prevăzut în focar cu pilon central (idem 1969, p. 292; idem, 1980,VIII.5.); între marginile de sud ale Satului Nou şi de nord ale satului Bozia Nouă, astăzi încadrate înBerezeni, Pe terasa dreaptă a Prutului, s-au găsit resturi de locuire din sec. III-IV, printre care şi mănuşide amfore romane (G. Coman 1980, VIII.8., p. 68); pe stânga pârâului Muşata, în jurul şcolii sau găsitnumeroase fragmente de vase lucrate la roată, din pastă fină-cenuşie şi din pastă zgrunţuroasă, căni,


castroane, castronaşe, recipiente de provizii şi borcane mai neglijent executate, din sec. IV-V (N.Zaharia, M. Petrescu Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 351; G. Coman 1980, VIII.11.); sat Rânceni, înpartea sudică a vetrei s-au descoperit resturi ceramice din sec. IV (N. Zaharia, M. Petrescu Dîmboviţa,Em. Zaharia 1970, p. 352; G. Coman 1980, VIII.12.); sat Stuhuleţ, la 350 m sud-est, de o parte şi de altaa pârâului Bozasca, În jurul podului se află resturi de locuire din sec. IV (N. Zaharia, M. PetrescuDîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 354; G. Coman 1969, p. 292; idem 1980, VIII.14.).

l Municipiul Bârlad, ape: Bârlad, Simila; morminte Casa de apă, locuire Valea Ţărnii, Podul Palerma,aşezare La sud de Podul Palerma şi resturi ceramice La Confluenţă.

Bârlad, Casa de apă din incinta oraşului, unde s-au investigat patru morminte de înhumaţie având cainventar vase şi obiecte de podoabă din sec. IV (V. Palade 1971, p. 259-275, fig. 1-6; G. Coman 1980,IX.2., fig. 133/4, p. 70); la Valea Ţărnii, Poarta Ţărnii, puncte cu resturi de locuire din sec. IV (N.Zaharia, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 313; G. Coman 1980, IX.5.); la Podul Palerma,la circa 2,5 km sud-est de oraş, pe interfluviul tăiat în terasa inferioară din dreapta râului Bârlad, s-audescoperit resturi de locuire din sec. IV (N. Zaharia, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 313;G. Coman 1980, IX.5.); la circa 1 km sud de Podul Palerma, lângă râul Bârlad, se afla o aşezare cumateriale din sec. IV (N. Zaharia, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 313; G. Coman 1980,IX.7.); la circa 400 m în spatele Fabricii de rulmenţi, în jurul Confluenţei râului Simila cu Bârladul, s-audescoperit resturi ceramice din sec. IV (Ibidem, IX.10, p. 71).

l Com. Blăgeşti, ape: Elan cu Sărata, Sărăţeni şi Creţana, Lişcov, Valea Oanei, pâraiele Sipeni şiZbancului; resturi de vase pe Interfluviu, în marginea de est a satului, Râpa Frasinului, La Colonel,Marginea de sud-est, Pe mijlocul satului, Iazul lui Stoian, aşezare Scândureni, sat Sipeni, ceramică Îndreapta Şipotelor, locuire Pe cursul inferior.

Sat Blăgeşti, pe Interfluviul format de pârâul Lişcov cu un pârâiaş local, s-au descoperit resturi de vase dinsec. IV (G. Coman 1980, X.1., p. 74); în marginea de est a satului, pe toată valea formată de pârâulCreţana spre râul Elan, cam pe 1 300 m s-au întâlnit resturi ceramice din sec. IV (N. Zaharia, M.Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 340; G. Coman 1980, X.3., p. 74-75); la Râpa Frasinului, peun bot de deal interfluvial situat la circa 3 km sud-est de satul Blăgeşti, erau resturi de vase lucrate laroată, căni cu toartă, străchini, castronaşe de sec. IV (N. Zaharia, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia1970, p. 340; G. Coman 1980, X.4., p. 75, fig. 137/6); La Colonel, la circa 1,5 km nord-est de satulBlăgeşti, la punctul de confluenţă al pârâului Sărăţeni, s-au aflat resturi ceramice din sec. IV (N. Zaharia,M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 340, punctul e; G. Coman 1980, X.4., p. 75, fig. 137/6);sat Igeşti, începând de la 500 m nord de sat, pe stânga şi mai ales pe dreapta pârâului Lişcov, pe odistanţă de circa 1,5 km în lungime şi tot atâta în lăţime, la sud-est de Scândureni, se află o bogatăstaţiune cu o locuire din sec. IV şi V (N. Zaharia, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 347,punctele b, c, f; G. Coman 1980, X.9., p. 76, fig. 138/4-5); în marginea de sud-est, de o parte şi de alta apârâului Lişcov, se găsesc numeroase fragmente ceramice din sec. IV (N. Zaharia, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 347; G. Coman 1980, X.10., p. 77-78); Pe mijlocul satului, curge unpârâu cu direcţie vest-est, care se varsă în Lişcov, pe dreapta, deasupra obârşiei sale s-au găsit resturiceramice din sec. IV (N. Zaharia, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 340); la fel la circa 350m vest de biserică până la obârşia pârâului, la Iazul lui Stoian (Ibidem, X.11-12, p. 78); sat Sipeni, Îndreapta Şipotelor, în grădina lui cazan şi curtea şcolii generale noi s-au descoperit numeroase resturiceramice din sec. IV şi Pe cursul inferior al pârâiaşului care porneşte de la Şipote, înainte de a ieşi dinsat erau resturi de locuire din sec. IV (Ibidem, X.15-16, p. 78-79).

l Com. Bogdana, ape: Bogdana cu Plopoasa, Similişoara, Suceveni-Horgeşti; fibulă La stejar, fragmenteceramice În faţa satului.

Sat Bogdana, la circa 600 m sud-est, pe stânga pârâului Bogdana, în siliştea satului dispărut Şerbăneşti, Lastejar s-a găsit o fibulă de bronz din sec. IV (N. Zaharia, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p.314; G. Coman 1980, X.1., p. 80); iar părţi de vase În faţa satului, în marginea de nord-est, în unghiulîntre pârâul Bogdana şi drumul spre Lipovăţ (Ibidem, XI.5. p. 81).

l Com. Bogdăneşti, ape: Horoiata cu Valea Seacă, Bogdăneşti; fragmente ceramice, În vatra satului,locuire Corlăteşti, sat Buda, fragmente ceramice În vatra nordică şi În marginea nordică.

Sat Bogdăneşti, În vatra satului, la nord-vest de şcoală s-au descoperit fragmente ceramice din sec. IV;Corlăteşti, Mânăstirea, sat dispărut, la circa 3 km sud-est de vatra veche, pe panta domoală de pe stângapârâului Bogdăneşti, s-au descoperit resturi de locuire, sat Buda, în vatra nordică s-a aflat ceramică totde sec. IV, precum şi pe interfluviul situat În marginea nordică (G. Coman 1980, XII.1-4., p. 83).


l Com. Bogdăniţa, ape: Bogdana şi Bogdăniţa; sat Coroieşti, fragmente ceramice pe interfluviu, satTunseşti, locuire La Moară.

Sat Coroieşti, pe interfluviul format de pâraiele Bogdana şi Bogdăniţa, s-au descoperit numeroasefragmente ceramice de la vase lucrate la roată, din pastă fină, de culoare cenuşie, cu baza inelară şi cudecor lustruit, din sec. IV; sat Tunseşti, La Moară, în marginea de est, pe stânga Bogdanei, s-audescoperit resturi de locuire din sec. IV (G. Coman 1980, XIII.2,5., p. 85-86).

l Com. Boţeşti, ape: Gugul şi Blăgeşti; locuire la Boţeşti - Vatră, sat Gugeşti, vase la Boşcana.Sat Boţeşti - Vatră, pe locul dintre biserică, primărie, şcoală şi grădina Iustinei Şt. Iacob, de o parte şi de

alta a pârâului, s-au descoperit resturi de locuire din sec. IV; sat Gugeşti, la Boşcana, la circa 1 km vestde sat, în jurul unor puternice izvoare, s-au descoperit resturi de vase, care după tehnica de lucru, pastă,culoare, decor erau din sec. IV (G. Coman 1980, XIV.1-2., p. 87-88).

l Com. Buneşti-Avereşti, ape: Crasna cu Hruşca şi Cetăţuia; sat Armăşeni, fragmente ceramicePromontoriu interfluvial, locuire La sud de sat.

Sat Armăşeni, pe Promontoriul interfluvial, situat la 1,5 km sud-sud-vest de sat, s-au descoperit fragmenteceramice din sec. IV şi La sud de sat, circa 2 km şi la 200 m nord de Moara Negruţi, pe stânga râuluiCrasna, s-au descoperit resturi de locuire de sec. III-IV (G. Coman 1980, XV.7-8.).

l Com. Codăieşti, ape: Dobrovăţ, Rediu, Lunca şi Vasluiul; ceramică La sud-est de sat.Sat Codăieşti, la circa 600 m sud-est de sat, între poalele dealului şi dreapta pârâului Rediu, aproape de

punctul de confluienţă s-a descoperit ceramică cenuşie, din pastă densă, având baza inelară şi ornamentelustruite orizontal sau în val, din sec. IV (G. Coman 1980, XVI.1., p. 91).

l Com. Coroieşti de Sus, ape: Horasca, Dumbrava, Pereschivu Mic; locuinţe în marginea sudică.Sat Coroieştii de Sus, în marginea sudică, pe panta uşoară din stânga pârâului Pereschivul Mic, la numai

50 m de pod, în malurile taluzate ale şoselei, au ieşit la iveală trei profile de locuinţe din care s-au adunatresturi ceramice din sec. IV (G. Coman 1980, XVII.2., p. 93).

l Com. Costeşti, ape: Chiţcani şi Bârlad; resturi ceramice În vatra satului, În preajma podului, În buclaapei Bârladului.

Sat Costeşti, În vatra satului, spre nord, în jurul grădinii lui Ion Ostase, au apărut numeroase resturiceramice din sec. IV (G. Coman 1980, XVIII.2., p. 95); la fel în apropierea bisericii vechi, În preajmapodului din centrul satului (Ibidem, XVIII.4., p. 96) şi la circa 3 km est de satul Costeşti, la 600 m nordde ferma de bovine, şi la 1 km vest de gara Crasna, în bucla apei Bârladului aproape drept făcut deşoseaua Crasna - Bârlad, pe dreapta (Ibidem, XVIII.6.).

l Com. Creţeşti, ape: Lohan, Recea; resturi ceramice În vatra satului, În spatele gării.Sat Creţeşti, În vatra satului la sud-est s-au descoperit resturi ceramice, după natura pastei, tehnică şi decor

erau din sec. IV, precum şi În spatele gării Creţeşti, între şosea şi râul Lohan, pe o întinsă suprafaţă (G.Coman 1980, XIX.1-2., p. 98-99).

l Com. Dăneşti, ape: Luncii, Fereşti, Răchiţa; resturi ceramice În livadă, brăzdar de plug La nord de sat,resturi de vase Iazul Buragăi, Şipotul lui Mantu, vestigii La Tufari, Zlătăreşti, sat Bereasa, resturiceramice la Zarea Răşcanilor, sat Emil Racoviţă, În vatra de vest.

Sat Dăneşti, În livada fostului CAP, din marginea estică a satului, s-au descoperit resturi ceramice din sec.III-IV (G. Coman 1980, XX.3., p. 100); la circa 500 m nord de sat şi 150 m de drumul Dăneşti - EmilRacoviţă, s-a descoperit un brăzdar de plug de fier de sec. IV (Gh. Radu, N. N. Maftei, 1970, p. 15; N.Zaharia, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 319; G. Coman 1980, XX.7., p. 101); la circa 200m nord-vest de Iazul Buragăi, s-au descoperit resturi de vase din sec. IV (Gh. Radu, N. N. Maftei, 1970,p. 17; N. Zaharia, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 319; G. Coman 1980, XX.8.); LaTufari, la circa 700 m nord de sat, s-au descoperit vestigii din sec. IV (Gh. Radu, N. N. Maftei, 1970, p.18; N. Zaharia, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 320; G. Coman 1980, XX.10.); Şipotul luiMantu, situat la circa 1 km nord de sat, pe dreapta văii Fundătura, s-au descoperit resturi ceramice dinsec. IV (Gh. Radu, N. N. Maftei, 1970, p. 19; N. Zaharia, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p.320; G. Coman 1980, XX.11.); pe interfluviul Zlătăreşti format de pârâul Dăneşti şi Fântâna Floarei,situat la circa 3 km sud-est de sat, s-au descoperit vestigii din sec. IV (Gh. Radu, N. N. Maftei , 1970, p.19; N. Zaharia, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 320; G. Coman 1980, XX.15.); satBereasa, pe panta de nord-vest a dealului Zarea Răşcanilor, s-au descoperit resturi ceramice din sec. IV-V ( G. Coman 1980, XX.20., p. 102; N. Zaharia, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 320-321);sat Emil Racoviţă, fost Şurăneşti, în vatra de vest a satului, pe proprietatea lui Gh. Vieru, s-audescoperit resturi ceramice din sec. IV (Ibidem, p. 331; G. Coman 1980, XX.24.).


l Com. Deleni, ape: Bârlad, Ghilahoi; locuire la Avrămeşti, sat Bulboaca, În jurul haltei.Sat Deleni, în marginea de sud-est, la Delenii de Jos, fost Mărgineni, la Avrămeşti, s-au descoperit resturi de

locuire din sec. IV (G. Coman 1980, XXI.3., p. 105, fig. 168/6); sat Bulboaca, În jurul haltei CFR, seaflau fragmente ceramice datate la sfârşitul sec. IV (Ibidem, XXI.5., p. 105-106).

l Com. Deleşti, ape: Buda, Fâstâca, Valea Munteanului, Valea lui Coni, Albeşti, Stemnic, Hârşova,Ruginoasa; resturi ceramice la Valea Perilor, Valea lui Coni, sat Albeşti, resturi ceramice pe platou, satBăleşti, aşezare la Coada Siliştii, sat Cozmeşti, aşezare la Grama, locuire pe mal, sat Hârşova, locuire laVârteguţ, fragmente ceramice la Movilă, sat Rădueşti, locuiri la Hârboanca şi La nord de şcoală.

Sat Deleşti, Valea Perilor, din vatra satului, situată la 150 m vest de şcoală, au fost descoperite resturiceramice din sec. IV (G. Coman 1980, XXII.1., p. 107); în jurul unor puternice izvoare de la obârşia Văiilui Coni, la circa 1 km nord-est de sat, s-a descoperit o staţiune şi cu ceramică din sec. IV (Ibidem,XXII.4., p. 108); sat Albeşti, pe platoul din stânga punctului de confluenţă al pârâului Albeşti, situat la200 m sud-est de biserică, se aflau resturi ceramice din sec. III-IV, de aspect carpic şi Sântana de Mureş(Ibidem, XXII.7.); sat Băleşti, la circa 500 m est, în punctul Coada Siliştii, se cunoaşte o importantăstaţiune care ocupă o suprafaţă de circa 10 ha, cu o aşezare din sec. IV (Ibidem, XXII.8., p. 108-109); satCozmeşti, la est de pârâul Ruginoasa, în punctul Grama, s-au descoperit aşezări atribuite sec. III-IV(Ibidem, XXII.11., p. 109); pe malul drept al Stemnicului, pe dealul din faţa staţiunii precedente, s-augăsit resturi de locuire din sec. III-IV (M. Petrescu-Dîmboviţa, M. Dinu, Em. Bold 1958, p. 12-13; G.Coman 1980, XXII.12); sat Hârşova, în marginea sudică, la est de drumul care coboară spre ferma destat Laza, imediat lângă drum, din cele două promontorii alăturate numite Vârteguţ, pe cel mai apropiatde sat se află resturi de locuire din sec. IV (Ibidem, XXII.17., p. 110); la Movilă, circa 1 km de margineasatului, la vest de drumul dinspre ferma Laza şi de pârâul Hârşova, s-au descoperit fragmente ceramicedin sec. IV (Ibidem, XXII.18.); sat Rădueşti, în marginea nord-estică din dreapta barajului, laHârboanca, s-a descoperit o staţiune cu resturi de locuire şi din sec. IV (M. Petrescu-Dîmboviţa, M.Dinu, Em. Bold 1958, p. 17; G. Coman 1980, XXII.20.); la nord de şcoală, 150 m, pe stânga pârâuluiRădueşti, s-au descoperit resturi de locuire din sec. IV (Ibidem, XXII.21.).

l Com. Dimitrie Cantemir, fost Hurdugi, ape: Grumezoaia, Câşla; resturi ceramice La Şcoală, Înmarginea de nord; sat Grumezoaia, în marginea nordică, sat Guşiţei, în vatra de sud-vest, Pe dreaptapârâului Câşla, sat Urlaţi, la Silişteni.

Sat Dimitrie Cantemir, pe terenul dintre şcoală, magazinul sătesc şi primărie, s-au descoperit resturiceramice din sec. IV (G. Coman 1980, XXIII.1., p. 112); în marginea de nord, între dreapta pârâului şişosea s-au descoperit unele resturi ceramice de sec. IV (Ibidem, XXIII.2.); sat Grumezoaia, înmarginea nordică, de o parte şi de alta a unei ravene, s-au descoperit numeroase resturi ceramice dinpastă fină-cenuşie, lucrate la roată, fie din pastă grosieră, brună, produse cu mâna, din sec. IV (Ibidem,XXIII.4., p. 113); sat Guşiţei, în vatra de sud-vest, în jurul grădinei lui Toader Munteanu, s-a descoperito aşezare cu resturi ceramice din sec. IV (Ibidem, XXIII.7.); în partea de nord-nord-vest, la circa 1 km,Pe dreapta pârâului Câşla s-au descoperit resturi ceramice din sec. IV (Ibidem, XXIII.8.); sat Urlaţi, la200 m nord, atât pe botul dealului interfluvial, cât şi pe dreapta lui, la Silişteni, s-au descoperit resturi devase din sec. IV (Ibidem, XXIII.9., p. 114).

l Com. Dragomireşti, ape: Tutova, Semenea, Popeştiul, Lipova; sat Popeşti, necropolă pe Nastac,fragmente ceramice la Ţintirim, sat Vladia, aşezare La vest de sat.

Sat Popeşti, pe Nastac, în partea de est-nord-est, pe un platou care coboară în panta lină spre vest, pe lângămarginea satului, se află o necropolă datată la sfârşitul sec. III - începutul sec. IV (G. Coman 1980,XXIV.3., p.115); în marginea de sud, pe un bot de deal cuprins între stânga pârâului şi sat,punctul laŢintirim, s-au descoperit fragmente ceramice din sec. IV (Ibidem, XXIV.4.); sat Vladia, la circa 800 mvest de sat, între dreapta râului Tutova şi pădure, se află o aşezare de sec. IV, cu resturi de vase lucrate laroată, din pastă densă, cenuşie şi cu baza inelară (Ibidem, XXIV.10., p. 116).

l Com. Drânceni, ape: Ruginoasa, Barahoi; sat Ghermăneşti, resturi ceramice Peste drum de şcoală,Obârşia pârâului Barahoi, locuire Pe Dop, pe malul estic, sat Şopârleni, resturi ceramice Pe interfluviu.

Sat Ghermăneşti, peste drum de şcoală, în jurul fostului C.A.P. şi a terenului de sport, se află resturiceramice din sec. IV (G. Coman 1980, XXV.5., p. 119); la circa 500 m sud de sat, în dreptul drumuluiGermăneşti – Drânceni Băi, în punctul Pe Dop, s-au descoperit urme de locuire din sec. IV (N. Zaharia,M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 336; G. Coman 1980, XXV.8.); la circa 1 km sud-vest desat, spre obârşia pârâului Barahoi, s-au descoperit resturi ceramice din sec. III-IV (N. Zaharia, M.Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 336; G. Coman 1980, XXV.9.); pe panta lină a dealului din


stânga drumului spre Arsura, pe malul estic al pârâului Barahoi, la circa 1 km vest de sat, s-au descoperitresturi ceramice din sec. II-IV (N. Zaharia, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 336; G. Coman1980, XXV.10.); sat Şopârleni, pe interfluviul situat la circa 400 m nord-nord-vest de sat, s-audescoperit resturi ceramice din sec. IV (N. Zaharia, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 337;G. Coman 1980, XXV.14., p. 119-120).

l Com. Duda-Epureni, ape: Pârâul lui Ivan, Recea, Valea Grecului; sat Epureni, locuire la Benţa, satValea Grecului, resturi de vase pe panta estică a văii.

Sat Epureni, la circa 2 km sud, în dreptul iazului la Benţa, se află resturi de locuire din sec. IV (G. Coman1980, XXVI.5., p. 122); sat Valea Grecului, la circa 400 m nord, pe panta estică a văii s-au descoperitresturi de vase lucrate la roată, din pastă densă, cenuşie din sec. IV (N. Zaharia, M. Petrescu-Dîmboviţa,Em. Zaharia 1970, p. 337, G. Coman 1980, XXVI.7.).

l Com. Dumeşti, ape: Bârlad, Hodorani, Găureanca; resturi ceramice la est de sat, locuiri La Troiţă, LaJitniţe, sat Dumeştii Vechi, Spre linia ferată.

Sat Dumeştii Noi, la est de sat, pe valea Hodorani, în şanţurile şoselei Buhăieşti - Roman, s-au descoperitresturi ceramice din sec. III-IV (N. Zaharia, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970; G. Coman 1980,XXVII.1., p. 124); la 2 km est de sat şi la circa 800 m nord de halta CFR, în apropiere de confluenţapârâului Găureanca cu Bârladul, pe ultimele prelungiri ale Dealului Capul Crucii, La Troiţă, s-audescoperit urme de locuire din sec. III-IV (M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Bold, M. Dinu 1955, p. 21; G.Coman 1980, XXVII.2.); la 3 km est de sat, La Jitniţe, la poalele Dealului Izvorului, pe stânga şoseleiBăceşti - Negreşti, s-au descoperit resturi de locuire de sec. III-IV (M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Bold,M. Dinu 1955, p. 21; G. Coman 1980, XXVII.5.); sat Dumeştii Vechi, la 500 m est, pe un loc ce dominăvalea Bârladului şi se pierde în dreptul liniei ferate Buhăieşti - Roman, s-au descoperit resturi de locuiredin sec. IV (M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Bold, M. Dinu 1955, p. 21; G. Coman 1980, XXVII.7., p. 125).

l Com. Epureni, ape: Florenţa, Râpa Galbenă, Moaşca, Bârlăleşti; resturi de vase La Velniţă, La RâpaGalbenă, La confluenţa pârâului Moaşca, aşezare la Şoldăneşti şi în satul Bârlăleşti, la Stanţia, satBursuci, locuire la Cărămidărie, sat Horga, În centru şi În vatra de sud-est.

Sat Epureni, la circa 600 m sud de sat, în punctul La Velniţă delimitat de clădirea IAS, şoseaua Murgeni-Bârlad şi pârâul Florenţa, s-au descoperit resturi de vase lucrate la roată de sec. IV-V (G. Coman 1980,XXVIII.3., p. 126), la circa 400 m sud-vest de sat, la Râpa Galbenă, pe stânga pârâului s-au descoperitresturi ceramice din sec. IV (Ibidem, XXVIII.4.); la circa 700 m vest de sat, în jurul punctului deconfluenţă al pârâului Moaşca, s-au aflat numeroase fragmente ceramice din sec. IV (N. Zaharia, M.Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 343, un singur punct; G. Coman 1980, XXVIII.5.); la 500 mnord de gara Epureni şi la 1,5 km sud-sud-est de sat, la Şoldeni - Şoldăneşti, se află o întinsă staţiune cuo aşezare din sec. IV (N. Zaharia, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 344; G. Coman 1980,XXVIII.8., p. 127, fig. 136/10); sat Bârlăleşti, începând de la marginea nord-estică, pe stânga pârâuluiBârlăleşti, la Stanţia - La Arie s-a descoperit o aşezare cu resturi ceramice de sec. IV, între care o amforăromană (R. Vulpe et alii 1951, p. 222 şi urm.; G. Coman 1980, XXVIII.16., p. 130); sat Bursuci, înmarginea estică, pe valea pârâului dintre cantonul silvic şi şosea, la Cărămidărie s-a descoperit o staţiunecu resturi de locuire din sec. IV (N. Zaharia, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 341; G.Coman 1980, XXVIII.22., p. 131); sat Horga, În centru, începând cu locuinţa lui S. Manolache, spresud, pe lângă biserică şi în jurul şcolii generale, s-au descoperit resturi de locuire din sec. IV (N. Zaharia,M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 346; G. Coman 1980, XXVIII.24.); în partea de sud-est avetrei, aproape de halta CFR, de o parte şi de alta a unui pârâiaş, s-au descoperit numeroase resturi devase dintr-o aşezare de sec. IV (Ibidem, XXVIII.26, p.131).

l Com. Fălciu, ape: Prut, Belciugu, Bozia, Copăceanca-Marcu; necropolă la Casa de Apă, sat Bogdăneşti,locuire La nord de sat, interfluviu, ceramică pe terasa joasă, aşezare la Complexul de porcine, sat Bozia,resturi ceramice La Gura Boziei, sat Copăceana, locuire pe dreapta pârâului, ceramică În marginea desud-vest, sat Rânzeşti, Pe promontoriu, mormânt Pe terasa joasă, resturi ceramice la Gura Mihălceni.

Sat Fălciu, pe terasa din marginea sudică, la Casa de Apă, s-a descoperit o necropolă birituală cu resturi delocuire din sec. IV, din care s-au recuperat câteva vase lucrate la roată şi câteva lucrate cu mâna (V.Palade 1971, p. 215 şi urm., fig. 1-4; G. Coman 1980, XXIX.3., p. 136, fig. 135/1-4, 6-9, 10; 138/7); satBogdăneşti, la circa 700 m nord de sat, pe terasa dintre şesul Prutului şi şosea se află resturi de locuiredin sec. IV (Ibidem, XXIX.5.); pe terasa interfluvială cuprinsă între pârâul Copăceanca şi o veche albie aPrutului, s-au descoperit materiale din sec. IV (Ibidem, XXIX.6., p. 137); pe terasa joasă tăiată de caleaferată care duce la podul de peste Prut, se află resturi ceramice din sec. IV (N. Zaharia, M. Petrescu-


Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 340; G. Coman 1980, XXIX.8., p. 138); la circa 500 m sud de sat, peterasa din faţa Complexului de porcine, s-a descoperit o aşezare cu numeroase resturi ceramice din sec.IV (Ibidem, XXIX.9.); sat Bozia, La Gura Boziei, punctul de confluenţă, situat la circa 800 m sud-sud-est de sat, s-au descoperit resturi ceramice din sec. IV (Ibidem, XXIX.12.); sat Copăceana, în margineade sud-sud-vest, pe dreapta pârâului, s-au descoperit resturi de locuire din sec. IV (Ibidem, XXIX.17., p.139); în marginea de sud-vest, în panta medie, s-a descoperit o oală cu toartă, de culoare cenuşie, cubaza inelară şi cu decor de linii oblice din sec. IV (Ibidem, XXIX.18., p. 139, fig. 138/6); sat Rânzeşti,pe promontoriul din marginea nordică, cuprins între confluenţa Belciugului şi Puierniţă, s-au descoperitresturi ceramice din sec. IV (N. Zaharia, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 352; G. Coman1980, XXIX.19., fig. 145/5); pe terasa joasă cuprinsă între biserică şi locuinţa înv. Ion Cahu, s-adescoperit un mormânt de înhumaţie, care avea ca inventar vase, fibule şi mărgele probabil din sec. IV(Ibidem, XXIX.20); la circa 2 km sud de sat, la punctul Gura Mihălceni, s-au descoperit resturi ceramicedin sec. IV (Ibidem, XXIX.21.).

l Com. Găgeşti, ape: Jigălia, Holobăţ, Elan, cu Urdeşti, Colubăţ; sat Giurcani, resturi ceramice laGrozeşti, La Budăi, Argeaua, aşezare la Berbeceni, sat Popeni, locuire pe dreapta Elanului, aşezare Laest de sat, sat Tupilaţi, morminte În centru, aşezare În jurul podului.

Sat Giurcani, pe botul dealului interfluvial din mahalaua Grozeşti, situat în partea de sud-vest, s-audescoperit resturi ceramice din sec. IV (C. C. Cihodaru et alii 1951, p. 228; N. Zaharia, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em Zaharia 1970, p. 345; G. Coman 1980, XXX.5., p. 142-143); între marginea nordică, spreinstalaţiile barajului, de o parte şi de alta a pârâului Jigălia, La Budăi sau Via Lupeş s-au descoperitresturi ceramice din sec. II-III, dar şi căni cu toartă, castronaşe, străchini, din pastă densă de culoarecenuşie, cu baza inelară din sec. IV (N. Zaharia, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em Zaharia 1970, p. 346; G.Coman 1980, XXX.6., p. 143); la circa 600 m sud de sat, la Argeaua, s-au descoperit resturi de vase dinsec. IV-V (N. Zaharia, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em Zaharia 1970, p. 346; G. Coman 1980, XXX.8.); lacirca 2,5 km est de sat, pe ambele laturi ale pârâului Holobăţ, la Berbeceni se află o aşezare cu materialedin sec. IV (Ibidem, XXX.10.), sat Popeni, la circa 600 m nord de sat, pe dreapta Elanului, se găsescresturi de locuire din sec. IV-V (Ibidem, XXX.15., p. 144, fig. 139/6); la est de sat, circa 3 km, la obârşiapârâului Holobăţ, se află o aşezare cu resturi ceramice din sec. IV (Ibidem, XXX.16.); sat Tupilaţi, încentru, pe stânga pârâului, s-a semnalat prezenţa unor morminte, care, după resturile ceramice găsite lasuprafaţă se datează în sec. IV sau la circa 1,5 km nord-nord-est de sat, în jurul podului de pe şoseauaTupilaţi – Poşta Elan, se află o aşezare cu resturi ceramice din sec. IV şi în marginea de sud-sud-est seaflă resturi de locuire din sec. IV (Ibidem, XXX.18-20., p. 145).

l Com. Ghergheşti, ape: Studineţ; aşezare În sudul vetrei, sat Lunca, locuire La obârşia văii, aşezare pedreapta Studineţului, sat Valea Lupului, resturi ceramice În marginea nord-estică.

Ghergheşti, în sudul vetrei, de o parte şi alta a pârâului Studineţ, se află o aşezare din sec. IV (G. Coman1980, XXXI.1., p. 146); sat Lunca, la obârşia văii din marginea nord-estică se află resturi de locuire dinsec. IV (Ibidem, XXXI.6.); la circa 500 m sud-vest de sat, pe dreapta Studineţului, se află altă aşezare(Ibidem, XXXI.8., p. 147); sat Valea Lupului, în marginea nord-estică, pe dreapta unui pârâiaş local, s-au descoperit resturi ceramice din sec. III-IV (Ibidem, XXXI.9.).

l Com. Gârceni, ape: Racova, Racoviţa, Dumbrăveni, Cârceneanca; resturi ceramice la Capul Plopilor, Înţarină la vale, sat Dumbrăveni, locuire la Hrisob, Dealului Chiţcani, sat Trohan, resturi de vase la Est şisud-est şi Pe stânga Racovei.

Sat Gârceni, Capul Plopilor, Coada Plopilor sau La Plopi, situat în marginea de sud-est, s-au descoperitresturi ceramice din sec. III-IV (M. Petrescu-Dîmboviţa, M. Dinu, Em. Bold 1958, p. 17; N. Zaharia, M.Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 322-323; G. Coman 1980, XXXII.1., p. 148); în vatra satului,În ţarină la vale, la sud de şcoală, pe dreapta pârâului unde au fost grajdurile CAP, s-au descoperitvestigii din sec. IV (M. Petrescu-Dîmboviţa, M. Dinu, Em. Bold 1958, p. 17; G. Coman 1980,XXXII.2.); sat Dumbrăveni, în marginea de est, pe versantul nord-estic al Dealului Chiţcani, la Hrisob,s-au descoperit resturi de locuire din sec. III-IV (R. Vulpe et alii 1950, p. 43; G. Coman 1980, XXXII.4.,p. 149; M. Petrescu-Dîmboviţa, M. Dinu, Em. Bold 1958, p. 17;), pe prelungirile Dealului Chiţcani, s-audescoperit resturi de locuire din sec. III-IV (Ibidem, p. 17; G. Coman 1980, XXXII.6.); sat Trohan, laest şi sud-est de şoseaua Pungeşti-Băceşti, s-au descoperit resturi de ceramică din sec. al IV (G. Coman1980, XXX.9.; M. Petrescu-Dîmboviţa, M. Dinu, Em. Bold 1958, p. 17); la est-sud-est de aşezareaprecedentă, pe stânga Racovei, sud-est află Dealul Alba, orientat nord-nord-vest / sud-sud-est, unde s-adescoperit o aşezare cu resturi ceramice din sec. III-IV (Ibidem 1958, p. 17; G. Coman 1980, XXX.10.).


l Com. Griviţa, ape: Bârlad, Trestiana, Gruzoaia, Jărăvăţ; aşezări La confluenţa şi Spre sud, sat Trestiana,La marginea pădurii.

Sat Griviţa, la circa 1 km nord-vest de sat, la confluenţa unei ape locale cu Jărăvăţul, se află o aşezare dinsec. IV (G. Coman 1980, XXXIII.2., p.151); cu circa 500 m spre sud de aşezarea precedentă se află oaşezare din sec. IV (Ibidem, XXXIII.2.); sat Trestiana, la circa 800 m vest de sat, pe terenul cuprinsîntre dreapta râului Bârlad şi marginea pădurii de salcâmi, s-a descoperit o aşezare din sec. IV (Ibidem,XXXIII.8., p. 152).

l Com. Hoceni, ape: Barboşi cu Valea Seacă, Bujorul; sat Barboşi, resturi de vase la Rariş, sat Deleni,locuiri la Talaba şi sat Oţeleni, interfluviu, fragmente ceramice Lângă şcoală.

Sat Barboşi, la circa 1,5 km nord, între marginea pădurii şi Barboşi, la Rariş s-au descoperit resturi de vasedin pastă cenuşie, fină, căni, străchini, cu baza inelară, din sec. IV (G. Coman 1980, XXXIV.2., p. 153);sat Deleni, în marginea de est, pe dreapta pârâului, la Talaba, s-au descoperit resturi de locuire din sec.IV (Idem, XXXIV.3.); sat Oţeleni, pe Interfluviul din marginea de sud-vest s-au descoperit urme delocuire din sec. IV (Ibidem, XXXIV.5., p. 154); Lângă şcoală s-au găsit fragmente ceramice cenuşii,atipice, din sec. IV (Ibidem, XXXIV.6.).

l Huşi oraş, ape: Lohan, Recea; nu are aşezări din sec. IV (G. Coman 1980, XXXV, p. 155-156).l Com. Iana, ape: Studineţ; sat Siliştea, aşezare La vest de sat.Sat Siliştea, pe malul drept al Studineţului, La vest de sat, lângă marginea pădurii Muncelul, s-a descoperit

o aşezare din sec. IV (D. Popescu 1965, p. 719; G. Coman 1980, XXXVI.5., p. 157).l Com. Ivăneşti, ape: Racova, Coşeşti, Tulburea, Broşteni; locuire la Cişmeaua lazului, mormânt la

Movila Tăbăcaru, vestigii Ursoaia, aşezare Gologofta, resturi ceramice În marginea sudică, sat Bleşca,locuire În marginea vestică, resturi ceramice În vatra estică; sat Broşteni, locuire În marginea nord-estică.

Sat Ivăneşti, Cişmeaua lazului, punct situat în marginea de nord-nord-vest, pe stânga şoselei spre Bacău,unde s-au descoperit resturi de locuire din sec. IV (M. Petrescu-Dîmboviţa, M. Dinu, Em. Bold 1958, p.20; N. Zaharia, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 323; G. Coman 1980, XXXVII.3., p. 160);la circa 500 m nord-est de marginea de nord-vest, pe promontoriul din stânga Racovei, la MovilaTăbăcaru, alături de un schelet s-au găsit resturi ceramice din sec. IV (M. Petrescu-Dîmboviţa, M. Dinu,Em. Bold 1958, p. 20; G. Coman 1980, XXXVII.4.); la circa 1 km nord-est de marginea nord-vestică asatului, de o parte şi de alta a unui pârâiaş de pe stânga Racovei, la Ursoi, Ursoaia veche, Vărzărie, s-adescoperit o staţiune cu vestigii din sec. IV (Ibidem, XXXVII.5.); în Gologofta, sat contopit cu Ivăneşti,la circa 200 m sud de Centrul de vinificare, s-a descoperit o aşezare din sec. IV (C. C. Cihodaru 1933-1934, p. 45; R. Vulpe et alii 1950, p. 43; M. Petrescu-Dîmboviţa, M. Dinu, Em. Bold 1958, p. 21; Al.Andronic, I. Ioniţă, Fl. Banu 1962, p. 800; N. Zaharia, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p.323; Gh. Bichir 1973, p. 35; G. Coman 1980, XXXVII.6.); între cimitirul actual, pârâu şi grădiniţa decopii, în marginea sudică a Gologoftei, se găsesc resturi ceramice din sec. IV (Ibidem, XXXVII.7.); satBleşca, în marginea vestică, în jurul şcolii generale s-a descoperit o staţiune cu astfel de resturi delocuire (C. C. Cihodaru 1933-34, p. 83; M. Petrescu-Dîmboviţa, M. Dinu, Em. Bold, 1958, p. 19, fig.12/1-4; G. Coman XXXVII.10.); în vatra estică, în faţa Complexului zootehnic s-au găsit resturiceramice, după pastă, forme, decor aparţin sec. IV (Ibidem, XXXVII.12.); sat Broşteni, pe promontoriuldin marginea nord-estică, cuprins între dreapta Racovei şi stânga pârâului Broşteni, se află resturi delocuire din sec. IV (C. C. Cihodaru 1937-1938, p. 32 şi urm.; G. Coman 1980, XXXVII.15.).

l Com. Iveşti, ape: Tutova, Bisericii; aşezare la Ciuciurul lui Ivan, resturi ceramice În partea de vest, satPogoneşti, În jurul fostelor grajduri, La nord-nord-est, La Punte şi Marginea de vest.

Sat Iveşti, la circa 3 km nord-nord-est de sat, pe panta din stânga Tutovei, la Ciuciurul lui Ivan, era oaşezare din sec. IV (G. Coman 1980, XXXVIII.1., p. 164); în curtea fostului CAP, situată în partea devest, pe dreapta râului Tutova, se găsesc fragmente ceramice de sec. IV-V (V. Palade 1970, p. 73 şi urm.,fig. 1/1-5), ulterior sătenii au semnat încă trei morminte (G. Coman 1980, XXXVIII.6.); sat Pogoneşti,la 500 m nord-vest şi la circa 500 m nord de Belceşti, în jurul fostelor grajduri CAP, s-au descoperitresturi ceramice din sec. IV (Ibidem, XXXVIII.8., p. 165); la circa 1,5 km nord-nord-est, de pe dreaptaşoselei Pogoneşti - Iveşti spre marginea livezii, s-au descoperit fragmente ceramice din sec. IV (Ibidem,XXXVIII.10); în vatra vestică a satului Pogoneşti, pe stânga râului Tutova, La Punte, s-au descoperitmateriale ceramice din sec. IV (I. Mitrea 1972, p. 145; G. Coman 1980, XXXVIII.12); în marginea devest, pe dreapta râului Tutova, în triunghiul dintre cele trei cătune, Pogoneşti, Breana şi Belceşti, s-augăsit fragmente ceramice din sec. IV (V. Palade 1974; G. Coman 1980, XXXVIII.14, p. 165-166).


l Com. Laza, ape: Hârşova; nu s-au găsit locuiri din sec. IV (G. Coman 1980, XXXIX, p. 167-168).l Com. Lipovăţ, ape: Lipovăţ, Chiţoc, Căpuşneni, Corbu; resturi ceramice la Jitărie şi la Coada iazului.Sat Lipovăţ, la punctul de confluenţă al pârâului Corbu cu pârâul Lipovăţ, la Jitărie, s-au descoperit resturi

ceramice din sec. IV (G. Coman 1980, XL.2., p. 169); la circa 1,5 km est de sat, pe dreapta barajului, deo parte şi de alta a şoselei, la Coada iazului, Podul Lung, s-au descoperit fragmente ceramice din sec. IV(Ibidem, XL.3., p. 170).

l Com. Lunca Banului, ape: Prut; nu are aşezări din sec. IV (G. Coman 1980, XLI, p. 171-172).l Com. Măluşteni, ape: Horincea, Leaua, Recea, Zoiţeana, Lişcov, pârâul Satului, Mânzăteşti; fragmente

ceramice La intrarea estică, la Grădinărie, aşezări Leaua şi în satul Lupeşti la Fântâna Mare, Pedreapta confluenţei, resturi ceramice În spatele morii, aşezări în Marginea de sud-est; sat Mânăstirea, Lasud de sat, fragmente ceramice Pe stânga Lişcovului, sat Mânzăteşti, locuire în Marginea estică, satŢuţcani, fragmente ceramice În jurul şcolii, vestigii La învăţătorul Cruceanu.

Sat Măluşteni, începând din jurul podului de la intrarea estică în sat până la biserică şi şcoală, se află ostaţiune şi cu un nivel cu fragmente ceramice din pastă bună, cenuşie, de sec. IV (N. Zaharia, M.Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 349; G. Coman 1980, XLII., p. 173); la 200 m vest deaşezarea de pe Cetăţuia, pe panta vestică văii Recea, la Grădinărie, s-au descoperit fragmente ceramicedin sec. IV (N. Zaharia, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 349; I. Glodariu 1974, p. 195; G.Coman 1980, XLII.6., p. 174); la circa 700 m est de sat se află pârâul Leaua, de unde şi denumirealocului Leaua, unde, către sat, pe o distanţă de 1 km şi pe partea stângă către Schineni, se află o bogatăstaţiune în care s-au aflat şi resturi ceramice din sec. IV, părţi de amfore romane şi o monedă de bronzconstantiniană (N. Zaharia, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 349; G. Coman 1980,XLII.10., p. 174-175); sat Lupeşti, la circa 2,5 km nord, la obârşia pârâului Horincea, la Fântâna Mare,se află o întinsă şi importantă staţiune unde s-au descoperit numeroase resturi de vase din sec. IV şi V(Ibidem, XLII., 12., p.175); între şcoală şi locuinţa lui M. Leonte, de o parte şi de alta a pârâului care sevarsă în Horincea, dar mai ales pe dreapta confluenţei, s-au descoperit resturi de locuire din sec. IV (N.Zaharia, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 348; G. Coman 1980, p. LXII.14.); în margineade sud, în spatele morii de stat Leonte, s-au descoperit numeroase resturi ceramice din sec. IV (Ibidem,p. LXII.15.); în marginea de sud-est, pe stânga Horincei, cam în dreptul morii Leonte, se află o aşezaredin care s-au recoltat resturi din sec. IV (Ibidem, XLII.16.); sat Mânăstirea, la circa 800 m sud de sat,de o parte şi de alta a unui pârâiaş care curge de la vest la est, vărsându-se pe dreapta Lişcovului, se aflăo întinsă staţiune distrusă în mare parte de ravenări şi alunecări de straturi, unde s-a descoperit şiceramică din sec. IV (N. Zaharia, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 356; G. Coman 1980,LXII.19., p. 176); 400 m de staţiunea precedentă, pe stânga Lişcovului, în marginea de sud a livezii, s-audescoperit fragmente ceramice din sec. IV (Ibidem, XLII.20); sat Mânzăteşti, din marginea estică, de oparte şi de alta a drumului, inclusiv partea stângă a pârâului Mânzăteşti, până în şesul Horincii, se aflăresturi de locuire din sec. IV, V-VI (N. Zaharia, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 350; G.Coman 1980, XLII.24., p. 177); sat Ţuţcani, în jurul celor două clădiri ale şcolii, s-au găsit vestigii dinsec. IV (N. Zaharia, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 356; G. Coman 1980, XLII.26.); de laobârşia pârâului satului, pe dreapta sa, până spre pod, unde locuieşte învăţătorul Cruceanu, s-au găsitvestigii din sec. IV (N. Zaharia, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 356; G. Coman 1980,XLII.27.).

l Com. Micleşti, ape: Racul, Fundătura; resturi ceramice la Fundătura, sat Chirceşti, locuiri la Dumbravă,La Velniţă, un vas la Coasta Văii Seci, ceramică la Corcoduş, sat Popeşti, locuire Pe botul dealului.

Sat Micleşti, la circa 1,3 km sud-est de sat şi la 200 m sud-vest de casa pădurii, de pe şoseaua Micleşti -Boţeşti, la Fundătura, s-au găsit resturi ceramice lucrate la roată din sec. IV (G. Coman 1980, XLIII.1.,p. 180); sat Chirceşti, fost Ruşi, în marginea de sud-est, în punctul Dumbravă, La Moară, unde erasediul CAP, s-au descoperit resturi de locuire din sec. IV (N. Zaharia, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em.Zaharia 1970, p. 317; G. Coman 1980, XLIII.2.); în marginea nordică a satului Chirceşti-deal, într-ofundătură de vale numită La Velniţă, s-au descoperit resturi de locuire din sec. II-III şi IV (Ibidem,XLIII.3., p. 180-181); la circa 1 km sud-vest de marginea sudică a satului Chirceşti-Deal, din punctulCoasta Văii Seci, s-a recuperat un vas lucrat la roată, din pastă cenuşie din sec. IV (Ibidem, XLIII.4., p.181); pe promontoriul din marginea de sud-sud-vest a satului Chirceşti Vale, fost Pârâieni, la Corcoduş,s-a descoperit o staţiune având ceramică din sec. IV (Ibidem, XLIII.7.); sat Popeşti, pe botul dealului,situat la circa 500 m vest de sat, s-au descoperit resturi de locuire din sec. IV (N. Zaharia, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 330; G. Coman 1980, XLIII.13, p. 181-182).


l Com. Munteni de Jos, ape: Bârlad, Crasna; monedă, sat Secuia, locuire în marginea de vestSat Munteni de Jos, de aici provine o monedă romană, Constantius II (B. Mitrea 1961, p. 149; G. Coman

1980, XLIII.1., p. 183); sat Secuia, în marginea de vest, pe dreapta şoselei Vaslui - Crasna, în loculgrădinii de zarzavat, erau resturi de locuire din sec. IV (Ibidem, XLIII.6, p. 184).

l Com. Murgeni, ape: Oiţa, Elanul cu Ursoaia, Sărata, Bujorăni, Leaua sau Lişcov; fragmente ceramice laBăbăneaţa, spre imobilul CFR, aşezări la Gura Bujoreni, la Iancobescu, Valea Tărnii, locuiri La est deMurgeni, Ştiubeeni, aşezare la Ilişoaia, sat 23 August, resturi ceramice În jurul şcolii Măgeana şi în satCârja, Cârja de Jos, locuiri la Bârsani, În jurul podului, aşezări la Maţa, la Bârsana, sat Lăţeşti,ceramică Pe promontoriu, La sud-vest de sat, sat Sărăţeni, locuire În faţa şcolii, aşezare În marginea deest, sat Schineni, locuire La Horă, fragmente ceramice pe dreapta pârâului, sat Vădeni, resturi ceramiceLa Stână, la Gura Holobăţ, Casa de Apă.

Sat Murgeni, în jurul locului cu izvoare minerale din marginea de vest a localităţii, la Băbăneaţa, pe stângaizvoarelor s-au găsit fragmente ceramice din sec. IV (N. Zaharia, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia1970, p. 351; G. Coman 1980, XLV.2., p. 186); între Circumscripţia veterinară, spre imobilul CFR şigrădina lui N. Munteanu, s-au găsit resturi ceramice din sec. IV (idem 1973, p. 39, 49; idem 1980,XLV.4.); în marginea de sud-vest, la ferma de stat, la Gura Bujoreni s-au descoperit urme de locuire dinsec. IV, între materiale era o figurină zoomorfă – poate un câine – din pastă fină cenuşie, obiecte depodoabă, fibulă de bronz romanică, fragmentară, o monede de argint romane, emisiune Claudius IIGothicus sau Constantius I (N. Zaharia, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 351; G. Coman1973, p. 39, 49; idem 1980, XLIII.6., fig. 134/4-5; 141/12; 142/18; 144/1); la 200 m în faţa Fabricii deproduse lactate, pe un promontoriu lung de 700-800 m, la Iancobescu, s-au descoperit resturi de locuiredin sec. IV (idem 1973, p. 49, 52; idem 1980, XLV.8.); la circa 2 km vest de Murgeni, la obârşia pârâuluiBujorăni, la Valea Tărnii se află o întinsă aşezare cu materiale din sec. II-IV (N. Zaharia, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 351; G. Coman 1973, p. 9, fig. 20; idem 1980, XLV.9., p. 187, fig.142/16-17); la circa 700 m est de Murgeni, în jurul punctului de confluenţă al pârâului Oiţa, vechea vatrăa satului, s-au descoperit resturi de locuire din sec. II-IV (Ibidem, XLV.13.); la circa 1,5 km sud-est deMurgeni, la confluenţa pârâului Ursoaia cu Elanul, în punctul Ştiubeeni, s-au descoperit resturi delocuire din sec. IV (N. Zaharia, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 351; G. Coman 1980,XLV.14.); la circa 3 km sud-est de Murgeni, pe stânga Elanului, la Ilişoaia, s-a descoperit o aşezare dinsec. II-IV (Ibidem, XLV.15., fig. 133/10); cu circa 500 m mai la sud de stânile Ilişoaia şi la 300 m est dePodul Colonel, s-au descoperit resturi de locuire de sec. IV (idem 1973, p. 39, 49; idem 1980, XLV.16.);sat 23 August, fost Floreni, În jurul şcolii generale era resturi ceramice de sec. IV (Ibidem, XLV.21., p.188); la circa 1,5 km sud-sud-vest da sat, în jurul izvoarelor, la Măgeana, s-au descoperit fragmenteceramice din sec. II-IV (Ibidem, XLV.22.); sat Cârja, în jurul locuinţei prof. C. Chirica şi a bisericii dinCârja de Jos, s-au descoperit resturi de vase care, după felul pastei, tehnică, forme şi decor, aparţin sec.IV (G. Coman 1980, XLV.25.); în marginea nordică, în jurul grajdurilor CAP, la Bârsani s-au descoperitresturi de locuire din sec. IV (N. Zaharia, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 342; G. Coman1980, XLV.26.); la intrarea principală în sat, dinspre Murgeni, în jurul podului şi al pârâiaşului carestrăbate grădina lui T. Vultur, s-au descoperit resturi de locuire din sec. IV-V (Ibidem, XLV.27.); înmarginea sud-estică, pe panta domoală de lângă baltă, în partea nord-estică a punctului Maţa, s-audescoperit multe aşezări din sec. IV (Ibidem, XLV.30., p. 188-189); la circa 3 km sud de sat, pe botuldealului situat între râul Elan şi Balta Rădeanu, se află mai multe aşezări, între care una din sec. IV(Ibidem, XLV.32., p. 189); la circa 2 km vest de sat, la Bârsana, se află aşezări din sec. IV-V (Ibidem,XLV.33.); sat Lăţeşti, în vatra dinspre nord, în jurul locuinţei lui Toader Zamfir, de o parte şi de alta apârâului, s-au descoperit resturi de locuire din sec. IV (Ibidem, XLV.41.); pe promontoriul interfluvial,situat în marginea de sud-sud-vest, s-a descoperit ceramică din sec. IV (N. Zaharia, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 347; G. Coman 1980, XLV.43., p. 189); la circa 1,5 km sud-vest de sat,pe panta uşoară de pe stânga pârâului Lişcov, în dreapta drumului de ţară Lăţeşti - Ţuţcani, s-audescoperit resturi de vase lucrate cu mâna şi la roată, mai ales din pastă zgrunţuroasă, de culoare cenuşieşi cărămizie, din sec. IV (Ibidem, XLV.47., p. 190); sat Sărăţeni, în faţa şcolii, de o parte şi de alta arâpei, s-au descoperit resturi de locuire din sec. IV (Ibidem, XLV.48.); în marginea de est, între fostulsediu şi grajdurile CAP, de o parte şi de alta a pârâului, s-a descoperit o aşezare cu ceramică din sec. IV-V (N. Zaharia, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 353; G. Coman 1980, XLV.49.); satSchineni, cu circa 400 m sud de aşezarea precedentă, La Horă, s-au aflat resturi de locuire din sec. II-IV(Ibidem, XLV.53., p. 191); între şcoală, cooperativa de consum, pe dreapta pârâului s-au găsit


fragmente ceramice din sec. IV (G. Coman 1980, XLV.54., p. 191); sat Vădeni, la circa 1,5 km nord desat, pe stânga pârâului Holobăţ, La Stână, s-au descoperit resturi ceramice din sec. II-IV (Ibidem,XLV.58.); la circa 500 m nord de sat, la Gura Holobăţ, se află o bogată staţiune cu numeroase fragmenteceramice din sec. IV-V (N. Zaharia, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 352; G. Coman 1980,XLV.59.); în dreapta drumului de intrare în sat, la Casa de Apă, s-au găsit fragmente ceramice din sec.IV (Ibidem, XLV. 61., p. 191).

l Oraş Negreşti, ape: Bârlad, Stavnic; locuire la Ţigănie, morminte la Velna, resturi ceramice La lutărie,locuire Pe Ţarină, sat Parpaniţa, resturi ceramice În nord-est, Dealul Chetruş.

Negreşti, în marginea de nord-vest a oraşului, pe stânga barajului, la Ţigănie, s-au găsit urme de locuire dinsec. IV (M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Bold, M. Dinu 1955, p. 32; N. Zaharia 1955, p. 909; idem, M.Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 326; G. Coman 1980, XLVI.1. p. 195; G. Coman, R. Maxim1979, p. 333-335; Eadem 1985-1986, p. 149-169); pe dreapta barajului, a fostului pârâu Velna, s-au găsitdouă morminte de înhumaţie datate în sec. IV (M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Bold, M. Dinu 1955, p. 32-33; I. Ioniţă 1966, fig. 1, nr. 16; idem, 1968, p. 293; G. Coman 1980, XLVI.2.); în jurul lutăriei dinmarginea de sud-est a oraşului, pe terasa stângă a râului Bârlad, lângă cimitirul evreiesc, se întinde obogată staţiune în care s-au găsit şi resturi ceramice din sec. IV-VI (M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Bold,M. Dinu 1955, p. 32-33; N. Zaharia 1955b, p. 909; G. Coman 1980, XLVI.4.); în partea de sud-sud-est aoraşului Pe Ţarină, pe terasa joasă din stânga râului Bârlad, la circa 1 km sud de Parpaniţa, se cunoscresturi de locuire din sec. III-IV (M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Bold, M. Dinu 1955, p. 32-33; N. Zaharia1955, p. 909; G. Coman 1980, XLVI.5.); sat Parpaniţa, în nord-est, pe terasa inferioară a pârâuluiStavnic, s-au descoperit resturi ceramice care după felul pastei, forme şi decor, aparţin sec. IV (N.Zaharia, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 327; G. Coman 1980, XLVI.12., p. 196); laDealul Chetruş, s-au găsit resturi ceramice din sec. IV (N. Zaharia 1955b, p. 909, neidentificată; G.Coman 1980, XLVI.12bis).

l Com. Olteneşti, ape: Lohan, valea Turchii, Crasna; aşezare În spatele gării, sat Curteni, locuiri la RâpaNegroaiei, La Odaie, sat Pâhna, Capul Dealului, satul Târzii, în vatră, sat Vineţeşti, resturi ceramice Laconfluenţa văii Turchii, locuire Pe stânga Crasnei.

Sat Olteneşti, în marginea de vest, în spatele gării, s-au descoperit o aşezare din sec. IV (N. Zaharia, M.Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 327; G. Coman 1980, XLVII.2., p. 198); sat Curteni, înmarginea de sud-est, pe dreapta Lohanului, la Râpa Negroaiei s-au descoperit resturi de locuire din sec.IV-VI (N. Zaharia, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 318; G. Coman 1980, XLVII.7., p.199); La Odaie, situat în apropierea Iazului lui Solomon, s-au descoperit resturi de locuire din sec. IV (N.Zaharia 1955b, p. 909; idem, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 318; G. Coman 1980,XLVII.8.); sat Pâhna, la circa 1 km sud-vest de sat, pe capătul botului de deal cuprins între Crasna şiLohan, în punctul Capul Dealului, Lutărie, se cunoaşte o importantă staţiune şi cu resturi ceramice dinsec. IV (Ibidem, XLVII.12); la fel în vatra satului Târzii, lângă biserică (Ibidem, XLVII.15.); satVineţeşti, la confluenţa văii Turchii se află resturi ceramice din sec. IV şi resturi de locuire în margineade nord, pe stânga Crasnei (Ibidem, XLVII.20, 22., p. 200).

l Com. Oşeşti, ape: Buda cu Fundul Negrea; locuire La sud de sat.Sat Oşeşti, la 400 m sud se găsesc resturi de locuire din sec. IV (G. Coman 1980, XLVIII.1., p. 202).l Com. Pădureni, fost Cârligaţi, ape: Sărata cu Pârâul Mare; resturi de vase În vatra satului, În vatra de

nord-vest, sat Văleni, La Gârneţ.Sat Pădureni, în vatra satului, între şcoală, primărie şi magazin, s-au descoperit resturi de vase din pastă

cenuşie din sec. IV (G. Coman 1980, XLIX.1., p. 204); În vatra de nord-vest, pe dreapta pârâului, înjurul grădinii lui T. D. Penişoară, s-au descoperit fragmente ceramice care provin de la vase lucrate laroată, din pastă brună, cenuşie, cu decor lustruit şi baze inelare din sec. IV-VI (Ibidem, XLIX.3.); satVăleni, fost Şchiopeni, în malurile şoselei din centrul satului, La Gârneţ s-au descoperit resturi de vasecare, după felul pastei, forme şi decor aparţin sec. IV (Ibidem, XLIX.7., p. 205).

l Com. Perieni, ape: Tutova, Pârâul Crâng; aşezare în fundul Văii Roşcani, Pe stânga şoselei sprePogana, necropolă în satul Podu Pietriş, resturi ceramice la Hârtop, locuire pe terasa inferioară.

Sat Perieni, în partea de nord-vest, în fundul Văii Roşcani, pe o parte şi de alta a ravenei, s-a descoperit oaşezare din sec. III-IV (M. Petrescu-Dîmboviţa 1957, p. 76, fig. 10/2-8; G. Coman 1980, L.1., p. 206); lacirca 1,5 km sud-sud-vest de sat şi 700 m nord-vest de bifurcaţia şoselei Perieni - Pogana, pe stângaşoselei spre Pogana, se cunoaşte o aşezare din sec. IV (Ibidem, L.5., p. 207); sat Podu Pietriş, la circa300 m est de sat s-au descoperit o necropolă din sec. IV (Em. Zaharia, N. Zaharia, V. Palade 1962 , p.


591, fig. 1-7; N. Zaharia, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 328; Ioniţă 1971, p. 204; G.Coman 1980, L.10.); la circa 500 m nord de necropola amintită la punctul precedent, în punctul Hârtop,pe stânga Tutovei, s-au descoperit resturi ceramice din sec. IV (N. Zaharia, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em.Zaharia 1970, p. 591-597, fig. 1-7; G. Coman 1980, L.11.); pe terasa inferioară din dreapta Tutovei, lajumătatea distanţei dintre Pietriş şi Ciocani, s-au descoperit resturi de locuire din sec. III-IV (N. Zaharia,M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 328; G. Coman 1980, L.11.).

l Com. Pogana, ape: Tutova cu Cârjoani; materiale ceramice Lutăria.Sat Pogana, pe terasa sud-vestică din marginea satului, pe stânga râului Tutova, în Lutăria, s-au descoperit

materiale ceramice din sec. IV (G. Coman 1980, LI.2., p. 209).l Com. Poieneşti, ape: Simila, Racova; aşezare şi necropolă pe Măgura Dealul teilor, necropolă Şipotul

lui Stan, sat Floreşti, resturi de vase la Gâdeasa.Sat Poieneşti, pe Măgura Dealul teilor s-a cercetat o necropolă şi aşezare din sec. IV (G. Coman 1980,

LII.1., p. 211-212), de aici provine un rest de amforă pe gât cu un X, realizat cu vopsea roşie (Em.Popescu 1976, p. 401, fig. punct 443; la 600 m sud de staţiunea Dealul Teilor, în jurul magaziilor C.A.P.şi la Şipotul lui Stan, azi Casa Apei, se cunoaşte o necropolă din sec. III-IV (Ibidem, LII.3., p. 212); satFloreşti, la circa 2 km sud-sud-est de sat, pe stânga Similei, la Gâdeasa s-au descoperit numeroaseresturi de vase, care după natura pastei, forme şi decor aparţin sec. IV (C. C. Cihodaru 1938, p. 35-37,fig. 14-15; R. Vulpe 1953, p. 219; G. Coman 1980, LII.9., p. 213).

l Com. Puieşti, ape: Tutova, Iezerul, Cociuba, Fulgul, Ciubota, fără aşezări (G. Coman 1980, LIII.).l Pungeşti, ape: Racova cu Speia, Lipova; resturi de vase În jurul pârâiaşului, locuiri Dealul Bătrâna,

Dealului Recea, sat Armăşoaia, aşezare La Loturi, sat Toporăşti, resturi ceramice la BorcutulToporăştilor, aşezare În jurul grajdurilor. Sat Pungeşti, în jurul pârâiaşului care curge în faţa bisericii,s-au descoperit resturi de vase din sec. IV (G. Coman 1980, LIV.1., p. 217); la poalele sud-vestice aleDealului Bătrâna, din marginea de est-sud-est, de pe stânga Racovei, s-au descoperit resturi de locuiredin sec. III-IV (M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Bold, M. Dinu 1955, p. 18; idem, M. Petrescu-Dîmboviţa,Em. Zaharia 1970, p. 330, pl. CCXLV/16; G. Coman 1980, LIV.2., p. 217-218); la circa 3 km vest-nord-vest de sat, pe ultima prelungire a Dealului Recea sau Scurtoci, s-au descoperit resturi de locuire din sec.IV (M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Bold, M. Dinu 1955, p. 18; G. Coman 1980, LIV.4., p. 218); satArmăşoaia, în partea de nord-nord-est, la confluenţa Speiei, La Loturi, s-a descoperit o aşezare curesturi ceramice din sec. III-IV (M. Petrescu-Dîmboviţa, M. Dinu, Em. Bold 1958, p. 19; G. Coman1980, LIV.7., p. 218); sat Toporăşti, la capătul de sud-sud-est al Dealului Toporăştilor, în punctulBorcutul Toporăştilor, s-au descoperit resturi ceramice din sec. III-IV (R. Vulpe et alii 1950, p. 43; C.C. Cihodaru 1933-1934, p. 45 şi urm.; M. Petrescu-Dîmboviţa, M. Dinu, Em. Bold 1958, p. 19; G.Coman 1980, LIV.12., p. 219); în marginea de sud-vest, în jurul grajdurilor CAP, se află o aşezare dinsec. IV; G. Coman 1980, LIV.13. p. 219).

l Com. Rebricea, ape: Bolaţi, Rateşul Cuzei; fragmente de vase În spatele şcolii, În marginea estică, satRateşul Cuzei, Halta CFR, sat Sasova, În jurul izvoarelor.

Sat Rebricea, pe panta domoală, în spatele şcolii şi primăriei, s-au descoperit numeroase fragmente de vasede sec. IV (G. Coman 1980, LV.1., p. 220); în marginea estică, pe terasa joasă din dreapta pârâului, la300 m sud de staţiunea precedentă, s-au găsit resturi ceramice aprţinând sec. IV (Ibidem, LV.2.); satRateşul Cuzei, începând din jurul şcolii până dincolo de şosea, s-au descoperit resturi cermice din sec.IV (Ibidem, LV.8., p. 221); la circa 1 km est de halta CFR, pe panta de est şi sud a botului de deal situatîn dreapta pârâului Bolaţi, s-au găsit fragmente ceramice din sec. IV (Ibidem, LV.9.); sat Sasova, înjurul izvoarelor din partea sud-vestică s-au descoperit resturi ceramice din sec. IV, V-VI (Ibidem,LV.10.).

l Com. Roşieşti, ape: Idrici, Bârlad, Ciunta; resturi ceramice la Şcoală..., sat Codreni, vestigii laTâlhăreşti, sat Gara Roşieşti, resturi de vase La stână, locuire în Bucla din dreapta râului, sat GuraIdrici, resturi ceramice la Ciunta, Stâna lui Zlatan şi aşezare La Coşer.

Sat Roşieşti, pe locul dintre şcoală, dispensar şi primărie, de o parte şi de alta a pârâului, s-au descoperitresturi ceramice din vase lucrate la roată, din pastă cenuşie, de sec. IV (G. Coman 1980, LVI.1., p. 222);sat Codreni, fost Tâlhăreşti, între marginea nordică a satului şi pădure, pe dreapta pârâului Idrici, s-adescoperit o întinsă staţiune cu vestigii şi din sec. IV (Ibidem, LVI.3., p. 223); sat Gara Roşieşti, Lastână, pe un promontoriu din marginea de nord-vest, pe stânga Bârladului, s-au descoperit resturi devase din sec. IV, V-VI (Ibidem, LVI.5.; R. Maxim, Gh. Gherghe 1987-1989, p. 250, nr. 1); între bucladin dreapta râului Bârlad, între biserică şi şoseaua naţională Bârlad - Vaslui, s-au descoperit resturi de


locuire din sec. IV (Ibidem, LVI.6.); sat Gura Idrici, la circa 1 km sud-vest de sat, în jurul izvoareloriazului, de o parte şi de alta a pârâiaşului Ciunta s-au descoperit resturi ceramice din sec. IV (C. C.Cihodaru et alii 1951, p. 227; G. Coman 1980, LVI.9., p. 223-224); în marginea nord-estică, pepromontoriul cuprins de bucla Idrici, La Coşer, se află o staţiune şi cu o aşezare din sec. IV (Ibidem,LVI.12., p. 224; D. Gh. Teodor, R. Maxim 1983, p. 464-469; eadem, Gh. Gherghe 1987-1989, p. 250, nr.2); la stâna lui Zlatan din marginea estică a satului, pe stânga pârâului Idrici, s-au descoperit fragmenteceramice din sec. IV (Ibidem, LVI.15.).

l Com. Soleşti, ape: Vasluiul, Bălţaţi; sat Şerboteşti, mormânt în Marginea de sud-est.Sat Şerboteşti, pe botul dealului din marginea de sud-est, astăzi înconjurat de barajul local, s-a descoperit

un mormânt de înhumaţie din inventarul căruia s-a recuperat o cană de lut şi o sabie de fier atribuite sec.IV (I. Ioniţă 1964, p. 312; G. Coman 1980, LVII.2., p. 227).

l Com. Stănileşti, ape: Prut; sat Bogdana-Voloseni, aşezare La est de sat, sat Budu-Cantemir, locuire Pedreapta pârâului.

Sat Bogdana-Voloseni, la circa 500 m est de sat, în panta lină de pe stânga pârâului, se află o aşezare dinsec. IV (G. Coman 1980, LVIII.2., p. 229); sat Budu-Cantemir, la circa 600 m sud-sud-est de sat, pedreapta pârâului, s-au descoperit resturi de locuire din sec. IV-V (Ibidem, LVIII.4.).

l Com. Ştefan cel Mare, ape: Bârlad; resturi de vase În jurul izvoarelor, sat Bârzeşti, vestigii Ludeasca.Sat Ştefan cel Mare, în marginea de sud, lângă fostele grajduri CAP, în jurul izvoarelor din dreapta şoselei

Vaslui - Ştefan cel Mare, s-au descoperit resturi de vase din sec. IV (G. Coman 1980, LIX.1., p. 230); satBârzeşti, la circa 500 m sud-vest de halta CFR, pe terasa inferioară a râului Bârlad s-au aflat resturiceramice din sec. III- IV (Ibidem, LIX.2., p. 230-231); la circa 1 km nord-est de halta CFR Bârzeşti, înpunctul Ludeasca, sunt vestigii din sec. IV (Ibidem, LIX.4., p. 231).

l Com. Şuletea, aşezare şi necropolă, Şipote, fragmente ceramice Spre sud de Şipote, sat Fedeşti, aşezăriSpre şcoala veche, Cetăţuie, sat Jigălia, resturi ceramice La nord-est, locuiri Moara Juvară, La Pod.

Sat Şuletea, de o parte şi de alta a pârâului, la Silişte sau Şipote, la circa 600 m sud-est de sat, s-audescoperit urme de locuire din sec. IV şi necropola (C. C. Cihodaru et alii 1951, p. 215; N. Zaharia, M.Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 355; G. Coman 1980, LX.1, p. 233, fig. 137/4; M. Rotaru1981-82, p. 243 şi urm., fig. 1-4); pe partea estică a interfluviului situat în continuarea staţiunii Şipote,spre sud, în jurul podului, s-au găsit fragmente ceramice din sec. IV (Ibidem, LX.2., p. 233); sat Fedeşti,spre şcoala veche, Şipot şi Ion Orman se află o aşezare de sec. IV, reţine atenţia un atelier deconfecţionat piepteni de corn de cerb, descoperit în faţa şcolii vechi (V. Palade 1971b, p. 202 şi urm.; G.Coman 1980, LX.7., p. 234); la circa 1,5 km sud-vest de sat, la Cetăţuie, s-au atestat aşezări din sec. III-IV (Ibidem, LX.13., p. 235); sat Jigălia, la circa 800 m nord-est şi 300 m nord de moară, pe dreaptapârâului s-au descoperit resturi ceramice din sec. IV (Ibidem, LX.17.); în marginea de nord-est, la MoaraJuvară, se află numeroase resturi de locuire din sec. IV (N. Zaharia, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em.Zaharia 1970, p. 347; G. Coman 1980, LX.18.); în vatra nord-estică, La Pod, de o parte şi de alta apârâului, se află bogate resturi de locuire din sec. IV-V (Ibidem, LX.19.).

l Com. Tanacu, ape: Vaslui, Burghiriu; aşezări Jitari, Şesul Ţiganilor, locuire În zona nordică, În jurulşcolii generale.

Sat Tanacu, la circa 4 km sud de sat, în apropiere de drumul Huşului, la Jitari, a fost identificată o aşezarebogată în resturi ceramice din sec. III-IV (G. Coman 1980, LXI.3., p. 239); la est de acesta, peste ŞesulŢiganilor, în apropierea Fântânii lui Luca, s-a descoperit o aşezare bogată în materiale datate în sec. IV(Ibidem, LXI.4.); în zona nordică, lângă biserică, de o parte şi de alta a pârâului, se află resturi de locuiredin sec. IV (Ibidem, LXI.6.); la fel în jurul şcolii generale s-au găsit resturi ceramice (Ibidem, LXI.7.).

l Com. Tăcuta, ape: Valea Largă, Recea; materiale La Saivane, sat Dumasca, resturi ceramice Izvorul luiRăzlog şi Valea Negăruşului şi sat Mirceşti, Silişte.

Sat Tăcuta, în marginea de vest, pe panta domoală din stânga pârâului, în locul numit La Saivane sauLutăria Vieru, s-au descoperit materiale din sec. IV-VI (G. Coman 1980, LXII.2., p. 242, fig. 138/8); satDumasca, în jurul unor izvoare din marginea nordică, între Izvorul lui Răzlog şi Valea Negăruşului s-au descoperit resturi ceramice din sec. IV (Ibidem, LXII.8., p. 242); sat Mirceşti, pe locul numit Silişte,din marginea satului, s-au descoperit fragmente ceramice din sec. II-III şi IV (N. Zaharia, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia, p. 325; Gh. Bichir 1973, p. 28; G. Coman 1980, LXII.15., p. 243).

l Com. Tătărăni, ape: Crasna; vase la Magazinului sătesc, sat Bălţaţi, vestigii În Deal, aşezare DealulRăzăşiei, sat Giurgeşti, resturi ceramice În Dumbravă, sat Leoşti, aşezare Dealului Berbeceni.

Sat. Tătărăni, în timpul construirii magazinului sătesc s-au descoperit câteva vase lucrate la roată, din sec.


IV-V (G. Coman 1980, LXIII.7., p. 246, fig. 139/5; 146/1-2, 4); sat Bălţaţi, la circa 1 km vest, pe pantaDealului Câinelui, pe locul numit În Deal, spre pădurea Ştioborănilor, s-au descoperit vestigii din sec. IV(Ibidem, LXIII.9.); la vest de sat, pe Dealul Răzăşiei, se cunoaşte o aşezare din sec. IV (Ibidem,LXIII.11.); sat Giurgeşti, la vest de sat, în punctul numit În Dumbravă, situat pe dreapta pârâuluiCrasna, s-au descoperit resturi ceramice (Ibidem, LXIII.14., p. 246-247); sat Leoşti, la circa 1,5 km sudde sat, pe panta Dealului Berbeceni, se află şi o aşezare din sec. IV (Ibidem, LXIII.17., p. 247).

l Com. Todireşti, ape: Bârlad, Şacovăţ, Vlănicelul; aşezări Spre şcoala generală, vestigii în vatră, locuirela Sediul IAS, fragmente ceramice Marginea de nord-nord-est, La Canton, sat Drăgeşti, Pe Izlaz - SubSilişte, sat Plopoasa, Moman, sat Siliştea, aşezări Corlate, sat Valea Plopii, locuire Pe botul dealului.

Sat Todireşti pe terenul spre şcoala generală şi casa de naştere se cunosc aşezări din sec. III-IV (N. Zaharia1955b, p. 910; G. Coman 1980, LXIV.2., p. 248); în vatră, în şanţurile şoselei din faţa postului de poliţies-au descoperit vestigii din sec. III-IV (M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Bold, M. Dinu 1955, p. 24-26; G.Coman 1980, LXIV.3.); la intrarea în sat dinspre est, pe terasa stângă a râului Bârlad, la sediul IAS, s-audescoperit resturi de locuire din sec. IV (G. Coman 1980, LXIV.4.); în marginea de nord-nord-est, înstânga drumului spre Drăgeşti, s-au descoperit fragmente ceramice din sec. III-IV (M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Bold, M. Dinu 1955, p. 24-26; G. Coman 1980, LXIV.6.); pe locul denumit La Cantondin marginea de vest-nord-vest, pe şoseaua Băceşti-Negreşti, între terasa inferioară de pe stângaBârladului şi pârâul lui Maloş, s-au găsit resturi ceramice din sec. III-IV (M. Petrescu-Dîmboviţa, Em.Bold, M. Dinu 1955, p. 24-26; G. Coman 1980, LXIV.7., p. 248-249); sat Drăgeşti, în marginea de sud-sud-vest, în punctul numit Pe Izlaz - Sub Silişte, s-au descoperit numeroase resturi din sec. IV-V (M.Petrescu-Dîmboviţa, Em. Bold, M. Dinu 1955, p. 29-30; G. Coman 1980, LXIV.9., p. 249, fig. 169/8-10); sat Plopoasa, pe un platou situat la circa 1 km nord de sat, pe locul Moman, se află resturi ceramicecare par să aparţină sec. IV (Ibidem, LXIV.13.); sat Siliştea, pe latura de vest a dealului pe care se aflăsatul, la circa 1,4 km nord-nord-est, pe locul numit Corlate, se cunosc aşezări din sec. III-IV (M.Petrescu-Dîmboviţa, Em. Bold, M. Dinu, 1955, p. 28-29; G. Coman 1980, LXIV.17., p. 250); sat ValeaPlopii, pe botul dealului situat în marginea de vest, pe malul stâng al râului Şacovăţ, s-au descoperitresturi de locuire din sec. III-IV (Ibidem, LXIV.21.).

l Tutova, ape: Bârladul, Hobana; nu are aşezări din sec. IV (G. Coman 1980, LXV, p. 252-253).l Vaslui municipiu, ape: Racova, Vasluiul, Bârlad; morminte pe Terasa din faţa spitalului, locuire În faţa

fabricii de mobilă, necropolă În faţa statuii, locuire la Drăghici, resturi ceramice Pe stânga vechiuluicurs, sat Brodoc, locuiri La vadurile râului, resturi de vase Dincolo de calea ferată.

Oraş Vaslui, cu ocazia unor lucrări edilitare pe Terasa din faţa spitalului s-au semnalat două morminte deînhumatie din sec. IV-V, în inventarul cărora erau vase din pastă fină sau zgrunţuroasă, un pieptene deos, două fibule de bronz cu piciorul întors pe dedesubt, 12 mărgele de chihlimbar (G. Coman 1980,LXVI.2., p. 255, fig. 136/11; 139/1-4, 7; 141/8-9; 142/1-12); în faţa fabricii de mobilă şi peste caleaferată, în marginea de vest a oraşului, s-au descoperit resturi de locuire din sec. III-IV (Ibidem, LXVI.3.);săpăturile pentru amplasarea unor blocuri în faţa statuii lui Ştefan cel Mare, au scos la iveală o necropolăbirituală datată la sfârşitul sec. IV şi prima parte a sec. V (Ibidem, LXVI.7., p. 255, fig. 137/5; 139/8;145/8; 168/7, 9); în spatele spitalului vechi, la Drăghici, s-au descoperit resturi de locuire din sec. IV, V-VI (Ibidem, LXVI.8.); la circa 1 km nord-vest de oraş, pe stânga vechiului curs al râului Bârlad, s-augăsit resturi ceramice din sec. IV (G. Coman 1980, LXVI.9.); sat Brodoc, localitate componentă, la circa800 m nord-est de sat, la vadurile râului Bârlad, s-au descoperit resturi de locuire din sec. IV (Ibidem,LXVI.13., p. 256); tot în direcţia punctului precedent, dar la 1,5 km departe de sat, imediat dincolo decalea ferată, s-au descoperit resturi de vase din sec. IV (G. Coman 1980, LXVI.14.).

l Com. Văleni, ape: Vasluiul, Sărata Fereştilor; sat Fereşti, aşezare în Marginea sudică.Sat Fereşti, la fostul sediu C.A.P., situat pe interfluviul din marginea sudică, al Săratei Fereştilor cu un

pârâiaş local, s-au descoperit resturi ceramice datate la sfârşitul sec. IV - prima jumătate a sec. V, cu uncuptor de olar (ø = 1,55 m; h = 2 m), cu încăperea de acces mai adâncă, situată la 2,60 m (G. Coman1980, LXVII.1., p. 259).

l Com. Vetrişoaia, ape: Prut; locuire Şcheia, resturi ceramice La Stâni, La Şipot, aşezări Pojorăni, Înjurul grădinilor, resturi de amfore La Cramă.

Sat Vetrişoaia, la sediul secţiei fermei Pojorăni, situat la circa 2 km nord de reşedinţă, pe locul numitŞcheia, se află resturi de locuire din sec. IV (G. Coman 1980, LXVIII.1., p. 261); cu 500 m mai la sud destaţiunea precedentă, în locul numit La Stâni, s-au identificat resturi ceramice din sec. III-IV (Ibidem,LXVIII.2., p. 261-262); la 500 m nord de sediul reşedinţei IAS Pojorăni, de o parte şi de alta a drumului,


în locul numit La Şipot, s-au descoperit numeroase fragmente de vase din sec. IV (N. Zaharia, M.Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 352; G. Coman 1980, LXVIII.3., p. 262); în jurul sediului-reşedinţă IAS Pojorăni, de o parte şi de alta a şoselei se cunosc mai multe aşezări, una din sec. IV(Ibidem, LXVIII.4.); în marginea de sud-est, în jurul grădinilor CAP, se află şi o aşezare din sec. IV(Ibidem, LXVIII.18., p. 263); la circa 2,5 km vest de Satu Nou - Vetrişoaia, în locul numit La Cramă, pecoama dealului s-au descoperit resturi de amfore romane din sec. III-IV (Ibidem, LXVIII.20.).

l Com. Viişoara, ape: Bârlad, Dodeşti, Jigălia; fragmente ceramice La Holban, locuire spre şcoală, satDodeşti, aşezări Şipot şi Călugăreasca, halta CFR Dodeşti, locuire La nord de sat, resturi ceramice Lagrădina, sat Urdeşti, Pelmeşana, sat Viltoteşti, Vatra de sud-est.

Sat Viişoara, de pe terasa de la obârşia pârâului satului, La Holban, s-au adunat numeroase fragmenteceramice din sec. II-III, IV (G. Coman 1980, LXIX.2., p. 264, fig. 133/7; 142/23,); spre şcoală, primărieşi locuinţa lui N. Chelaru, s-au descoperit resturi de locuire din sec. IV (Ibidem, LXIX.3., p. 265); satDodeşti, la obârşia pârâului Dodeşti - Jigălia, într-un fund de vale situat între satele Dodeşti şi Tămăşeni,există două puncte Şipot şi Călugăreasca, unde s-au descoperit resturi de vase de provizii cu meicarbonizat şi o mare varietate de vase modelate din pastă fină, ca şi amfore romane din sec. IV, culocuinţe, cuptoare pentru copt, cuptoare de olar, din fier un cântar, un brăzdar, catarame, podoabe (N.Zaharia, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 343; Ioniţă 1971, p. 204; G. Coman 1980,LXIX.4., p. 265-266, fig. 142/23; 136/9); halta CFR Dodeşti, la 500 m, la nord de sat, pe un grind, întrecalea ferată şi stânga râului Bârlad, s-au descoperit resturi de locuire din sec. IV (Ibidem, LXIX.8., p.267); la grădina de zarzavat, situată la 300 m vest de sat, pe terasa joasă a Bârladului, se afla resturiceramice din sec. IV (Ibidem, LXIX.10.); sat Urdeşti, la circa 800 m nord de sat, pe locul numitPelmeşana, s-au descoperit fragmente ceramice care par să aparţină sec. IV (Ibidem, p. 267, LXIX.11.);sat Viltoteşti, în vatra de sud-est, în jurul grădinii lui Ştefan Stamate, s-au descoperit resturi ceramicedin sec. IV (Ibidem, p. 267, LXIX.13.).

l Com. Vinderei, ape: Jăravăţ; sat Docăneasa, resturi ceramice Docăneasa.Sat Docăneasa, pe malurile pârâului Jăravăţ, în dreptul haltei C.F.R. Docăneasa, s-au găsit resturi ceramice

din sec. IV (G. Coman 1980, LXX.5., p. 270).l Com. Voineşti, ape: Tutova, ape: Bulbuceni, Mărului, Iezerul; sat Avrămeşti, aşezare Ştiubeeni, resturi

ceramice Lungaşa, Capătul unui bot de deal, sat Obârşeni - Lingurari, necropolă Dealul Coşărului,aşezare Grădina CAP.

Sat Avrămeşti, la 1 km sud-est de sat, în punctul numit Ştiubeeni, se află o aşezare cu resturi ceramice dinsec. IV (G. Coman 1980, LXXI.7., p. 272); la circa 1 km sud de sat, în punctul denumit Lungaşa, s-audescoperit resturi ceramice din sec. IV (C. N. Mateescu 1942-1943, p. 52, pomeneşte un punct numitPorniturile Scăuele; G. Coman 1980, LXXI.8.); pe capătul unui bot de deal care se pierde în margineanordică a fermei pomicole nr. 1, s-au descoperit fragmente ceramice din sec. IV (Ibidem, LXXI.9., p.273); sat Obârşeni - Lingurari, la vest de sat într-o lutărie de pe Dealul Coşărului s-au efectuatsăpături de salvare într-o necropolă din sec. IV, în inventar şi cu vase lucrate la roată din pastă fină deculoare cenuşie, străchini, ceşti, unul din pastă zgrunţuroasă, fragmente de amfore dar şi vase lucrate cumâna din pastă grosieră (R. Vulpe et alii 1950, p. 43; I. Mitrea 1969, p. 219-232, fig. 3-4; G. Coman1980, LXXI.13., p. 274, fig. 136/1-7); la circa 400 m nord-est de necropolă, peste vale şi drumulcomunal, în locul numit Grădina CAP se află o aşezare corespunzătoare necropolei, din sec. IV (C. C.Cihodaru et alii 1951; R. Vulpe 1950, p. 43; I. Mitrea 1969, p. 230; G. Coman 1980, LXXI. 14.).

l Com. Vultureşti, ape: Rebricea, Bârladul; resturi ceramice la Marginea de sud, Prelungirea dealului, satBuhăieşti, resturi de vase la Gara Buhăieşti, necropolă la Dealul Bălăşeşti.

Sat Vultureşti, în marginea de sud, pe dreapta şoselei Buhăeşti - Negreşti, s-au descoperit resturi ceramicedin sec. III-IV (M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Bold, M. Dinu 1955, p. 36; G. Coman 1980, LXII.1., p.276); pe prelungirea dealului de sud care se pierde în şesul Bârladului, pe locurile lui Ion Gh. Zaharia şiV. Sicrieru, s-au descoperit fragmente de vase din sec. III-IV (Ibidem, LXII.4.); sat Buhăieşti, pepromontoriul situat la 200 m sud-vest de gara Buhăieşti, s-au descoperit resturi de vase atribuite sec. IV(Ibidem, LXII.6., p. 276-277); la circa 1 km nord-vest de gară, pe panta vestică a dealului Bălăşeşti,aproape de şes, se află o necropolă datată în sec. IV (N. Zaharia 1955b, p. 908; M. Petrescu-Dîmboviţa,Em Bold, M. Dinu 1955, p. 37; G. Coman 1980, LXXII.8., p. 277).

l Com. Vutcani, ape: Vutcani, Poşta Elan; locuiri Pe stânga pârâului, resturi ceramice În jurul bisericii,aşezare La Moviliţă, sat Poşta-Elan, resturi ceramice la Salcâmii lui Huiu.


Sat Vutcani, pe stânga pârâului Vutcani, între Primărie şi Şcoala generală 2, se aflau mai multe locuiriîntre care şi o aşezare de sec. IV (G. Coman 1980, LXXIII.1., p. 278); în jurul bisericii Sf. Neculai şi alocuinţei prof. Ion Diaconu, s-au descoperit resturi ceramice sec. IV (Ibidem, LXXIII.4.); la circa 1 kmsud de sat, de o parte şi de alta a pârâului Vutcani, La podul Racovii, în punctul numit La Moviliţă, seaflă o altă aşezare din sec. IV (Ibidem, LXXIII.7., p. 279); sat Poşta-Elan, la nord de sat, în locul numitSalcâmii lui Huiu, se află resturi ceramice din sec. IV (Ibidem, LXXIII.10.).

l Com. Zăpodeni, ape: Telejna, Bârlad, Unceşti; staţiune În marginea de sud-vest, resturi ceramice Capuldealului, sat Butucăria, locuire Childeşti, sat Unceşti, locuire La Poştă.

Sat Zăpodeni, pe capul dealului din marginea de sud-vest, la fostul sediu C.A.P., se află o staţiune cu unnivel din sec. IV (I. Ioniţă 1966, p. 192; N. Zaharia, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 335,pl. CCXLVIII/6; Al. Andronic, I. Ioniţă, Fl. Banu 1962, p. 800; G. Coman 1980, LXXIV.2., p. 280, fig.137/2-3; 138/1-3); pe interfluviul format de pârâul Telejna cu valea Bârladului, în punctul numit CapulDealului, situat la circa 3 km sud de sat, s-au descoperit resturi ceramice din sec. III-IV (M. Petrescu-Dîmboviţa, M. Dinu, Em. Bold 1958, p. 9; G. Coman 1980, LXXIV.4.); sat Butucăria, la circa 2 km estde sat, pe panta vestică numită Childeşti, de pe Dealul mare, Dealul Buna, s-a descoperit o silişte curesturi de locuire din sec. IV (N. Zaharia, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 316; G. Coman1980, LXXIV.5.); sat Unceşti, la gura văii pârâului Unceşti, în punctul numit La Poştă, pe terasacuprinsă între şesul Bârladului şi şosea, la circa 2,5 km sud-sud-est de gara Buhăieşti, s-au descoperitresturi de locuire atribuite sec. IV (M. Petrescu-Dîmboviţa, M. Dinu, Em. Bold 1958, p. 9; G. Coman1980, LXXIV.7., p. 281).

l Com. Zorleni, ape: Bârlad, Zorleni, Simila; aşezări Ferma Fântânele, necropolă La Plopi, aşezări Pedreapta pârâului, În aval, Pe terasa joasa, sat Popeni, locuire Gheneştii Vechi, resturi ceramice Spreşcoala generală, Promontoriu.

Sat Zorleni, în faţa Fermei Fântânele, pe stânga Bârladului, la circa 400 m, în aşezare din sec. IV s-adescoperit un cuptor de olar cu toată şarja în el, în focărie cu pilon central de susţinere a grătarului (V.Palade 1969, p. 339; idem 1987-1989, p. 53 şi urm.; G. Coman 1980, LXXV.2., p. 283); la circa 1,5 kmest de sat, pe dreapta şoselei Zorleni - Popeni, în punctul denumit La Plopi, se află o necropolă datată însec. IV (Ibidem, LXXV.5., p. 284); la circa 500 m nord de necropola menţionată, pe dreapta pârâuluicare vine din Popeni, s-a semnalat o aşezare din sec. IV; tot pe dreapta pârâului, la circa 400 m în aval,se află o altă aşezare din sec. IV (Ibidem, LXXV.6-7.); la circa 1 km sud de sat, la confluenţa văiiVârlezu, pe dreapta căii ferate Bârlad - Zorleni, s-au semnalat resturi de locuire din sec. IV; la fel şi lacirca 2 km sud de sat, pe terasa joasa dintre calea ferată şi stânga Bârladului (Ibidem, LXXV.8-9.); satPopeni, în văiuga numită Gheneştii Vechi, pe dreapta şoselei Murgeni - Popeni, s-a semnalat şi un nivelde locuire din sec. IV (Ibidem, LXXV.16.); spre şcoala generală şi biserică s-au găsit resturi ceramicedin sec. IV şi pe promontoriul din marginea de vest, între şoseaua Popeni - Zorleni şi pârâu, la grădinade zarzavaturi, alte numeroase fragmente ceramice din sec. III-IV (Ibidem, LXXV.21-22., p. 285).


The Fourth Century Discoveries in the geographical subunits in the BârladPlateau.A particular view on the Vaslui county

Bârlad Plateau, a. Central Moldavian Plateau, b. Fălciu Hills, c. Fălciului Hills, d. Tutova Hills.

l Com. Albeşti, water courses: Idrici with Idriciul Sec, Albeşti, Crasna, Bârlad; potsherds in În Deal,settlement Moşeni, ceramic remains In the area of the forest administrative quarters, village Corni-Albeşti, at Velniţei Valley, village Crasna, settlement La grădina de zarzavat.

In village Albeşti - În Deal, in the southeast end of the village there were discovered potsherds dated to the4th century from grayish thick wheel-made vessels, with ring-like base, decorated by polishing with wavymotifs and remains of coarse paste vessels (G. Coman 1980, I.2. p. 45); Moşeni, point situated 400 msouth the village, on two average interfluvial slopes, with numerous springs, with an important settlementout of which numerous potsherds were gathered, according to shape, execution technique andornamentation, dated to the 4th, 5th–6th centuries (Ibidem, I.3., p. 45-46); In the area of the forestadministration quarters in the middle of Tâlhăreşti forest, on the left side of Idrici brook, there werefound ceramic remains dated to the 4th century (Ibidem, I.6., p. 46); the same in the village Corni-Albeşti,in the north end, at Velniţei Valley (N. Zaharia, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 317; G.Coman 1980, I.7., p. 46); village Crasna, La grădina de zarzavat, at about 700 m north of the railwaystation, on a mound situated between the railway and Bârlad River, there was found a settlement withceramic remains dated to the 4th century (Ibidem, I.10., p. 47).

l Com. Alexandru Vlahuţă, former Pleşeşti, waters: Socilor Valley with Leurda, Ibana, Simila; habitationCapul Dealului, village Ibăneşti, To the west end, village Mânzaţi, ceramic remains In the southwest end.

In village Alexandru Vlahuţă, Capul Dealului, on the interfluve in the east end of the village, there werepointed out habitation remains dated also to the 4th century, shards of hand-made and especially wheel-made grayish fine and coarse paste vessels (G. Coman 1980, II.1., p. 48); village Ibăneşti, In the westend, around the confluence of two brooks with ravine beds, is a settlement with numerous shards ofgrayish fine paste wheel-made vessels, decorated by polishing, dated to the 4th century (Ibidem, II.3., p.48-49); on the interfluvial slope in front of the old church, in ruins, In the southwest end of the villageMânzaţi, there were discovered ceramic remains dated to the 4th and 5th–6th centuries, which resultedfrom wheel-made jars of a brick-red or grayish paste containing smashed shards or very fine gravel, witha threshold on the neck (Ibidem, II.6., p. 50).

l Com. Arsura, waters: Şopârleni, Barahoi, Tătarului valley, Ruginosu; settlement Cetăţuia Mogoşeşti,habitation at Cumpeni, potsherds at Poiana, Via lui Ţoncu, settlement In front of the new school building,potsherds in Interfluvium, village Mihail Kogălniceanu, ceramic remains Near the pond, habitationSoutheast of the village, village Pâhneşti, potsherds On the middle slope of Henciu Hill and East-southeast of the village.

In village Arsura, between the northeast end and the right side of the brook, there is a wide site thatincludes a 4th century settlement, that interpenetrates the Mogoşeşti Fort (G. Coman 1980, III.2., p. 51);Cumpeni, at about 500 m east of the village, there was pointed out a wide settlement and a habitationlevel dated to the 4th century, in which there were discovered potsherds of grayish fine wheel-madepottery, dishes, small bowls etc., with ring-like basis (Ibidem, III.4., p. 51, fig. 137/1); the same inPoiana or Ruptura, on Poiana Mare Hill, west of Cetăţuie (N. Zaharia, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em.Zaharia 1970, p. 310; G. Coman 1980, III.5., p. 52); to the northwest of Arsura, in the vineyard of ŢoncuConstantin, there were discovered a site and potsherds dated to the 4th century IV (N. Zaharia, M.Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 310; G. Coman 1980, III.6.); Isn front of the new schoolbuilding, to the west side of village Arsura, there is a site dated to the 4th–5th centuries, with fragments ofdolium decorated with incisions and fragments of small vessels with ring-like basis, from pots-jars, withsand or smashed shards mixed in the paste, with rounded flared border and rope cut basis (G. Coman


1980, III.7.); at about 400 m southeast of the village, on an Interfluvium formed by Ruginosu brook witha ravine, there were found 4th century potsherds (Ibidem, III.11.); near the pond situated southeast ofvillage Mihail Kogălniceanu, former Râpi, on the left side of Şopârleni brook, there were discovered 4th

century hand-made and wheel-made pottery remains (N. Zaharia, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia1970, p. 337; G. Coman 1980, III.16., p. 53); southeast of the village, at about 1,5 km and also south the Drânceni-Râpi road, on both of Barahoi brook, there were discovered habitation remainsdated to the 4th century (N. Zaharia, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 337; G. Coman 1980,III.17.); in village Pâhneşti, at about 300 m west of the village, on the average slope of Henciu Hill, ona flattened land, there is a settlement with shards of grayish fine paste or cement vessels, with roundedand flared border and in most of the cases with a ring-like base, dated to the 4 th century (N. Zaharia, M.Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 337; G. Coman 1980, III.21.); east-southeast of the village, atabout 500 m, there were gathered fragments of wheel-made and hand-made vessels dated to the 4th

century (N. Zaharia, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia, p. 337; G. Coman 1980, III.23.).l Com. Banca, waters: Bârld, Horoiata, Petrişoara, Banca, Ghermăneşti; in the village core, on Băncii

valley, west of the village, in village Banca Gară, habitation Şapte case, settlement, SMA quarters,settlement and necropolis, On a mound; village 1 Decembrie, in the northwest side of the village; villageGhermăneşti, remains of vessels Around the church, village Micleşti, at the spring of Vâlcioaia valley,village Sălcioara, near the bridge, village Sârbi, settlements in Satul Nou, in the southwest side, villageStoişeşti, settlement in Răduleţ point, on Răduelşti hill, in the village core; village Strâmtura Mitoc, atabout 2 km north, village Ţifu, Scripţăneşti.

In village Banca, in the village core, to the east, on the valley of Băncii brook, in the ravines formed as aresult of the land sliding and on the valley there were discovered habitation remains dated to the 4 th

century, as a result of salvage excavations carried out in 1983, carried out by R. Alaiba (Gh. Gherghe, M.Rotaru 2002, p. 33, nr. 8); also in the village core, on both sides of Băncii valley, in the yard ofinhabitant Brezuleanu Gheorghe, up to the house of engineer Ştefăniţă Vintilă, there was pointed out asettlement in which there appeared ceramic fragments, tools and a pottery kiln with the whole batch, leftafter baking, containing wheel-made pots created by a local potter (G. Coman 1980, IV.1., p. 55-56; Gh.Gherghe, M. Rotaru 2002, p. 33, nr. 8); village Banca Gară, SMA quarters, situated at the exit into themeadow of Bârlad River, 300 m south of Banca Gară, both on the right side, where is the companyquarters, and on the left side toward the mill and brick workshop, there is a rich settlement with ceramicremains dated to the 4th century (N. Zaharia, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 310-311, asettlement with points a-d and f, included in Banca, is situated south of Banca Gară; G. Coman 1980,IV.2., p. 56; Gh. Gherghe, M. Rotaru 2002, p. 32, nr. 2); On a mound to the left of Bârlad River, situatedat about 2,5 km south of the road Slătioara – Banca Gară, there were discovered habitation traces datedto the 3rd–4th centuries, with ceramic fragments on the surface, but also with daub, slag, stone, consideredas resulting from kilns, and also a funeral urn, a 3th century vessel (Gh. Gherghe, M. Rotaru 2002, p. 32,nr. 5); village 1 Decembrie, in the northwest side of the village, at about 100 m, on the left side ofBârlad River, there lies a 4th century settlement out of which grayish but also blackish potsherds withthickened rim and ring-like base were gathered, and also parts of de amphorae, whorls, whetstone, daub,stones from the kilns (Gh. Gherghe, M. Rotaru 2002, p. 35, nr. 14, fig. VI/5, 8, 10; IX/1; X/5, 7), somefragments of coarser paste, with grooves, may result from bowls and food storage pots dated to the firsthalf of the 5th century V, which Vasile Palade put into connection with the settlement of Bârlad - ValeaSeacă, Dodeşti and Banca Gară - Şapte case (Idem, fig. VIII/1-2; IX/2-5); village Ghermăneşti, in thesoutheast core, around the church, there were discovered numerous shards from grayish fine pastewheel-made vessels with ring-like base and ornamentation created by polishing, dated to the 4th century(N. Zaharia, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 345; G. Coman 1980, IV.7., p. 57; Gh.Gherghe, M. Rotaru 2002, p. 36, nr. 19); at approximately 2 km west of the village, to the right ofGhermăneşti brook, there was a settlement with numerous shards of vessels made grayish fine and coarsepaste; Vasile Palade also researched in the right of the ravine, a pit with the depth of 6-7 m from thecurrent treading level, lined with wood, and which contained two recipients – made of lime tree bark,with a wooden base also of lime tree, together with fragments of two ropes obtained from young limetree bark, dated to the 4th century (1978, p. 407 sq.; Gh. Bichir 1996, p. 188); at about 1 km west ofvillage Micleşti, at the spring of Vâlcioaia valley and 200 m to the northwest there is a 4 th centurysettlement, that contained remains of hand-made and wheel-made vessels, biconical whorls, blue beads,etc. (G. Coman 1980, IV.12., p. 57; Gh. Gherghe, M. Rotaru 2002, p. 38, nr. 24); village Sălcioara,


former Şapte case, in the southern end of Sălcioara farmyard, at the exist of Horoiata brook in meadowof Bârlad, în near the bridge there are four tumuli, one to the left and three to the right remains ofvessels dated to the 4th century (Ibidem, IV.13.; R. Alaiba, Gh. Gherghe 1987-89); village Sârbi, startingfrom the northeast end of the village in point Satul Nou there is a rich settlement which brought to lightremains of grayish fine paste wheel-made vessels, with ring-like base and the ornamentation made bypolishing, remains of Roman amphorae with the paste containing sand, of yellowish or brick-red color,biconical whorls, dated to the 3rd–4th and 5th–6th centuries (G. Coman 1980, IV.23., p. 57-58; Gh.Gherghe, M. Rotaru 2002, p. 39, nr. 30); in the southwest side of the village, about 200 m, on the rightside of Bârlad River, there were discovered numerous habitation remains, pottery made of grayish fineand coarse paste, parts of amphorae, whorls, daub, stone, slag, dated to the 4th–5th centuries (Gh.Gherghe, M. Rotaru 2002, p. 39, nr. 29, fig. VIII/3); village Stoişeşti, in point Răduleţ, at about 1 kmnorthwest of the village, on the sloped plateau, there were found numerous fragments of wheel-madevessels of grayish fine or sandy, cement paste (R. Vulpe et alii 1951, p. 226; N. Zaharia, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 354; G. Coman 1980, IV.33., p. 58; Gh. Gherghe, M. Rotaru 2002, p.40, nr. 32); also on Răduleşti hill, on both sides of the road to Ghermăneşti, on the sloped side of the hillto Petrişori valley, there is a rich 4th century settlement (G. Coman 1980, IV. 34. p. 58, not dated; Gh.Gherghe, M. Rotaru 2002, nr. 33, fig. X/13); in the village core, there were found remains of wheel-made vessels, either of grayish fine paste, or of paste mixed with sand, fine gravel or smashed shards,with ring-like base or with the base cut with the rope, dated to the 4th–5th centuries (G. Coman 1980, IV.35. p. 58-59; Gh. Gherghe, M. Rotaru 2002, nr. 34); village Strâmtura Mitoc, at about 2 km north, onthe right side of Bârlad River, there was also found a 4rd–5th century habitation, with vessels made ofgrayish fine paste, with analogies in Valea Seacă - Bârlad (Gh. Gherghe, M. Rotaru 2002, p. 41, nr. 35,fig. VI/7, 9; VII/3-4); sat Ţifu, Scripţăneşti, at about 200 m to the west, on both sides of the roadViişoara-Şuletea and of the old road to Stoişeşti, there is a 3rd–4th centuries settlement (Gh. Gherghe, M.Rotaru 2002, nr. 36, fig. VI/1, 6; VII/1; X/6).

l Com. Băcani, waters: Simila, Ibana, Bogdana, there are no 4th ct. settlements (G. Coman 1980, V. p. 61).l Com. Băceşti, waters: Bârlad; potsherds at Capul Dealului, vestiges Aanei Vasile, village Ţibăneştii

Buhlii, habitation Around the school and vessels On the hill crest.village Băceşti, in the northwest side of the hill crest, named Capul Dealului, toward village Băbuşa, there

were discovered numerous shards dated to the 4th century (M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Bold, M. Dinu1955, p. 14; G. Coman 1980, VI.2., p. 62); at Aanei Vasile there were pointed out vestiges dated to the4th century (M. Petrescu-Dîmboviţa, M. Dinu, Em. Bold 1955, p. 14; G. Coman 1980, VI.4.); villageŢibăneştii Buhlii, Around the school there were habitation remains dated to the 3rd–4th centuries(Ibidem, VI.8., p. 63); 1 km south the school, on the Hill crest, on the valley of Pietrosu brook, therewere collected remains of 3rd–4th centuries vessels (Ibidem, VI.9.).

l Com. Bălteni, waters: Bârlad, Stemnic-Buda; without traces of 4th century habitation (Ibidem, p. 64-65).l Com. Berezeni, waters: Prut, Muşata, Bozasca, Sărata; settlement to the left of a brook, Troienaşi,

Vicoleni, on the right terrace of River Prut, Muşata, village Rânceni, in the south part of the hearth,remains of vessels, village Stuhuleţ, habitation Around the bridge.

Village Berezeni, at about 600 m east of Sărata Mill, 1,5km away of village Horinceni - Berezeni and 300 mof Săratei bridge, on the left side of a brook, there was uncovered a settlement with potsherds, whichaccording to the technique of execution, shape and ornamentation belong to the 4th century (G. Coman1980, VIII.1., p. 66); at Troienaşi, left of the dam to the west end of village Horinceni there were pointedout remains of habitation which were dated to the 4th century and there were recovered fragments ofgrayish fine paste wheel-made vessels, mugs with a handle, slightly biconical and iwht the ring-like base,small bowls and dishes with biconical body, and also fragments of hand-made vessels, jars whose pastecontains smashed shards (idem 1969, p. 292; idem, 1980, VIII.2., p. 67); Vicoleni, on the interfluvialterrace in the village core, there were found numerous fragments of mugs, small bowls, dishes etc.,wheel-made of grayish fine paste, ornamented either with a fine belt, or with a polished wavy motif,dated to the 4th, 5th–6th centuries, and also a potter’s kiln with a central pillar in the fire chamber (idem1969, p. 292; idem, 1980, VIII.5.); between the south end of Satu Nou and the north end of village BoziaNouă, nowadays included in Berezeni, On the right terrace of River Prut, there were found habitationremains dated to the 3rd–4th centuries, but also gloves of Roman amphorae (G. Coman 1980, VIII.8., p.68); on the left side of Muşata brook, around the school, there were found numerous fragments of wheel-


made vessels, of grayish fine paste and of coarse paste, mugs, small bowls, recipients for food storageand jars carried out in a more negligent way, dated to the 4th–5th centuries (N. Zaharia, PetrescuDîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 351; G. Coman 1980, VIII.11.); village Rânceni, in the south part ofthe hearth there were discovered ceramic remains dated to the 4th century (N. Zaharia, PetrescuDîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 352; G. Coman 1980, VIII.12.); village Stuhuleţ, at 350 m southeast,on both sides of Bozasca brook, Around the bridge there are habitation remains dated to the 4th century(N. Zaharia, Petrescu Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 354; G. Coman 1969, p. 292; idem 1980,VIII.14.).

l City of Bârlad, waters: Bârlad, Simila; tombs The Water Tower, habitation Ţărnii Valley, PalermaBridge, settlement south of Palerma Bridge and ceramic remains At the Confluence.

Bârlad, The Water House within the city limits – there were investigated four inhumation tombs with apotter’s workshop with vessels and treasure items dated to the 4th century (V. Palade 1971, p. 259-275,fig. 1-6; G. Coman 1980, IX.2., fig. 133/4, p. 70); at Ţărnii valley, Ţărnii gate, points with habitationremains dated to the 4th century (N. Zaharia, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 313; G.Coman 1980, IX.5.); at Palerma bridge, at about 2,5 km southeast of the city, on the interfluviumcrossed in the lower terrace to the right of Bârlad River, there were discovered habitation remains datedto the 4th century (N. Zaharia, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 313; G. Coman 1980, IX.5.);at about 1 km south of Palerma bridge, near Bârlad River, there was a settlement with materials dated tothe 4th century (N. Zaharia, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 313; G. Coman 1980, IX.7.); atabout 400 m behind the Bearing Factory, around the Confluence of Simila to the Bârlad River, therewere discovered ceramic remains dated to the 4th century (Ibidem, IX.10, p. 71).

l Com. Blăgeşti, waters: Elan with Sărata, Sărăţeni and Creţana, Lişcov, Valea Oanei, brooks Sipeni andZbancului; remains of vessels on the Interfluvium, in the east end of the village, Râpa Frasinului, LaColonel, The southeast end, in the middle of the village, Stoian’s pond, settlement Scândureni, villageSipeni, ceramic ware to the right of Şipotele, habitation on the lower river course.

Village Blăgeşti, on the Interfluvium formed by Lişcov brook with a small local brook, there werediscovered remains of vessels dated to the 4th century (G. Coman 1980, X.1., p. 74); in the east end ofthe village, on the whole valley formed by Creţana brook toward Elan River, for about 1.300 m therewere encountered shards dated to the 4th century (N. Zaharia, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970,p. 340; G. Coman 1980, X.3., p. 74-75); at Râpa Frasinului, on a hill crest of the interfluvium, situatedat about 3km southeast of village Blăgeşti, there were shards of wheel-made vessels, mugs with handles,dishes, small bowls, dated to the 4th century (N. Zaharia, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p.340; G. Coman 1980, X.4., p. 75, fig. 137/6); La Colonel, at about 1,5 km northeast of Blăgeşti, at thepoint of confluence of Sărăţeni brook, there were found ceramic remains dated to the 4th century (N.Zaharia, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 340, point e; G. Coman 1980, X.4., p. 75, fig.137/6); village Igeşti, starting from 500 m north of the village, on the left side and especially on the rightside of Lişcov brook, over an area of about 1,5km length and the same as width, southeast ofScândureni, there is a rich settlement with a habitation dated to the 4th and 5th centuries (N. Zaharia, M.Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 347, points b, c, f; G. Coman 1980, X.9., p. 76, fig. 138/4-5);in the southeast end, on both sides of Lişcov brook, there are numerous pottery fragments dated to the 4th

century (N. Zaharia, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 347; G. Coman 1980, X.10., p. 77-78); in the middle of the village, there flows a brook on the west-east direction, that flows into Lişcov,on the right, above its spring, there were found ceramic fragments dated to the 4th century (N. Zaharia, M.Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 340); thee same at about 350 m west of the church at thebrook spring, at Stoian’s pond (Ibidem, X.11-12, p. 78); village Sipeni, to the right of Şipote, in Cazan’sgarden and the new school yard there were discovered numerous ceramic remains dated to the 4th centuryand on the lower course of the brook springing from Şipote, before exiting the village there werehabitation remains dated to the 4th century (Ibidem, X.15-16, p. 78-79).

l Com. Bogdana, waters: Bogdana with Plopoasa, Similişoara, Suceveni-Horgeşti; fibula La stejar,potsherds in front of the village.

village Bogdana, at about 600 m southeast, on the left of Bogdana brook, on the meadow of former villageŞerbăneşti, La stejar there was found a bronze fibula dated to the 4th century (N. Zaharia, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 314; G. Coman 1980, X.1., p. 80); and parts of vessels in front of thevillage, on the northeast end of the village, in the angle between Bogdana brook and the way to Lipovăţ(Ibidem, XI.5. p. 81).


l Com. Bogdăneşti, waters: Horoiata with Valea Seacă, Bogdăneşti; potsherds, in the village core,habitation Corlăteşti, village Buda, potsherds in the northern village core and the northern end.

village Bogdăneşti, in the village core, to the northwest of the school, there were discovered 4th centurypotsherds; Corlăteşti, Mânăstirea, former village, at about 3 km southeast of the old village core, on theslow slope on the left side of Bogdăneşti brook, there were discovered remains of habitation dated to the4th century and in village Buda, in the northern village core there was found ceramic ware dated to the4th century, as well as on the interfluvium situated in the northern end (G. Coman 1980, XII.1-4., p. 83).

l Com. Bogdăniţa, waters: Bogdana and Bogdăniţa; village Coroieşti, ceramic fragments on theinterfluvium, village Tunseşti, habitation La Moară.

Village Coroieşti, on the interfluvium formed by Bogdana and Bogdăniţa brooks, there were foundnumerous potsherds resulting from wheel-made vessels, of grayish fine paste, with ring-like basis andwith a polished ornamentation, dated to the 4th century; village Tunseşti, La Moară, in the east end ofthe village, on the left side of Bogdana, there were discovered habitation remains dated to the 4 th century(G. Coman 1980, XIII.2,5., p. 85-86).

l Com. Boţeşti, waters: Gugul, Blăgeşti; habitation at Boţeşti, The village core, village Gugeşti, Boşcana.Village Boţeşti - Vatră, on the place between the church, city hall, school and garden of Iustina Şt. Iacob, on

both sides of the brook, there were discovered habitation remains dated to the 4 th century; villageGugeşti, at Boşcana, at about 1 km west of the village, around strong springs, there were foundpotsherds which according to the technique of execution, paste, color, ornamentation were dated to the4th century (G. Coman 1980, XIV.1-2., p. 87-88).

l Com. Buneşti-Avereşti, waters: Crasna with Cetăţuia and Hruşca; village Armăşeni, potsherds on theinterfluvial mound, habitation south the village.

In village Armăşeni, on the interfluvial mound, situated 1,5 km south-southwest of de village, there werediscovered ceramic fragments dated to the 4th century and south the village, about 2 km and 200 m northof Negruţi Mill, on the left side of Crasna, there were discovered habitation remains dated to the 3rd–4th

centuries (G. Coman 1980, XV.7-8.).l Com. Codăieşti, waters: Dobrovăţ, Rediu, Lunca and Vasluiul; ceramic ware southeast of the village.In village Codăieşti, at about 600 m southeast the village, between the feet of the hill and the right side of

Rediu brook, near the point of confluence, there was discovered grayish ceramic ware made of thickpaste, with ring-like base and horizontal or wavy polished ornaments, dated to the 4th century (G. Coman1980, XVI.1., p. 91).

l Com. Coroieşti de Sus, waters: Horasca, Dumbrava, Pereschivu Mic; dwellings in the southern end.In village Coroieştii de Sus, in the southern end, on the slow slope to the left of Pereschivul Mic brook, at

only 50 m distance to the bridge de pod, in the sloped sides of the road, there were found three dwellingprofiles which provided ceramic remains dated to the 4th century (G. Coman 1980, XVII.2., p. 93).

l Com. Costeşti, waters: Chiţcani and Bârlad; ceramic remains in the village core, around the bridge, inthe angle formed by Bârlad road.

In village Costeşti, in the village core, to the north, around the garden of Ion Ostase, there appearednumerous potsherd dated to the 4th century (G. Coman 1980, XVIII.2., p. 95); the same near the oldchurch, around the bridge in the village centre (Ibidem, XVIII.4., p. 96) and at about 3 km east of villageCosteşti, at 600 m north of the bovine farmyard, and 1 km west of Crasna railway station, in the almost90o angle formed by Crasna – Bârlad road, on the right side (Ibidem, XVIII.6.).

l Com. Creţeşti, waters: Lohan, Recea; ceramic remains in the village core, behind the railway station.In village Creţeşti, In the village core to the southeast, there were discovered potsherds which according to

the type of paste, technique and ornamentation belonged to the 4th century, as well as behind the railwaystation, between the road and Lohan, over a wide surface G. Coman 1980, XIX.1-2., p. 98-99).

l Com. Dăneşti, waters: Luncii, Fereşti, Răchiţa; ceramic remains In the orchard, plough share north ofthe village, fragments of vessels at Buragăi Pond, Şipotul lui Mantu, vestiges La Tufari, Zlătăreşti,village Bereasa, ceramic remains at Zarea Răşcanilor, village Emil Racoviţă, in the west village core.

In village Dăneşti, in the orchard of former CAP, to the east end of the village, there were discoveredceramic remains dated to the 3rd–4th centuries (G. Coman 1980, XX.3., p. 100); at about 500 m north thevillage and 150 m from the road Dăneşti - Emil Racoviţă, there was discovered an iron plough sharedated to the 4th century (Gh. Radu, N. N. Maftei, 1970, p. 15; N. Zaharia, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em.Zaharia 1970, p. 319; G. Coman 1980, XX.7., p. 101); at about 200 m northwest of Buragăi Pond, therewere discovered remains of vessels dated to the 4th century (Gh. Radu, N. N. Maftei, 1970, p. 17; N.


Zaharia, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 319; G. Coman 1980, XX.8.); La Tufari, at about700 m north of the village, there were discovered vestiges dated to the 4th century (Gh. Radu, N. N.Maftei, 1970, p. 18; N. Zaharia, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 320; G. Coman 1980,XX.10.); Şipotul lui Mantu, situated at about 1km north the village, on the right side of Fundăturavalley, there were discovered ceramic remains dated to the 4th century (Gh. Radu, N. N. Maftei, 1970, p.19; N. Zaharia, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 320; G. Coman 1980, XX.11.); on theinterfluvium Zlătăreşti formed by Dăneşti brook and Floarei Well, situated at about 3 km southeast ofthe village, there were discovered vestiges dated to the 4th century (Gh. Radu, N. N. Maftei, 1970, p. 19;N. Zaharia, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 320; G. Coman 1980, XX.15.); in villageBereasa, on the northwest slope of the Zarea Răşcanilor hill, there were discovered ceramic remainsdated to the 4th–5th centuries (N. Zaharia, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 320-321; G.Coman 1980, XX.20., p. 102); in village Emil Racoviţă, former Şurăneşti, in the west village core, onthe property of Gh. Vieru, there were discovered ceramic remains dated to the 4th century (N. Zaharia, M.Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 331; G. Coman 1980, XX.24.).

l Com. Deleni, waters: Bârlad, Ghilahoi; habitation at Avrămeşti, village Bulboaca, around the railwaystation.

In village Deleni, in the southeast end of the village, at Delenii de Jos, former Mărgineni, at Avrămeşti,there discovered the remains of a habitation dated to the 4th century (G. Coman 1980, XXI.3., p. 105, fig.168/6); in village Bulboaca, around the railway station, there were fragments of ceramic ware dated tothe end of the 4th century (Ibidem, XXI.5., p. 105-106).

l Com. Deleşti, waters: Buda, Fâstâca, Munteanului Valley, Coni Valley, Albeşti, Stemnic, Hârşova,Ruginoasa; ceramic remains at Perilor Valley, Coni Valley, village Albeşti, ceramic remains on theplateau, village Băleşti, settlement at Coada Siliştii, village Cozmeşti, settlement at Grama, habitationon the river bank, village Hârşova, habitation at Vârteguţ, potsherds at Movilă, village Rădueşti,habitations at Hârboanca and north of the school.

In village Deleşti, Perilor Valley, from the village core, situated at 150 m west of the school, there werediscovered ceramic fragments dated to the 4th century (G. Coman 1980, XXII.1., p. 107); in the area ofstrong springs at the source of Coni Valley, at about 1 km northeast of the village, there was discovered asettlement which also contained ceramic ware dated to the 4th century (Ibidem, XXII.4., p. 108); invillage Albeşti, on the plateau to the left of the confluence point of Albeşti brook, situated 200 msoutheast of the church, there were ceramic remains dated to the 3rd–4th centuries, of Carpic and Sântanade Mureş aspects (Ibidem, XXII.7.); in village Băleşti, at about 500 m east, in the punctul Coada Siliştii,there has been acknowledged an important settlement that occupies a surface of about 10 ha, with asettlement dated to the 4th century (Ibidem, XXII.8., p. 108-109); in village Cozmeşti, east of Ruginoasabrook, in the point Grama, there were discovered settlements assigned to the 3rd–4th centuries (Ibidem,XXII.11., p. 109); on the right bank fo Stemnic, on the hill in front of the previous settlement, therewere habitation remains of the 3rd–4th centuries (M. Petrescu-Dîmboviţa, M. Dinu, Em. Bold 1958, p. 12-13; G. Coman 1980, XXII.12); in village Hârşova, in the southern end of the village, east of the way thatgoes down to the State farmyard Laza, just by the road, out of the two neighboring promontories referredto as Vârteguţ, on the one closest to the village there are habitation remains dated to the 4 th century(Ibidem, XXII.17., p.110); at Movilă, about 1km away of the village end, west of the way toward Lazafarmyard and of Hârşova brook, there were discovered potsherds dated to the 4th century (Ibidem,XXII.18.); in village Rădueşti, in the northeast end to the right of the dam, at Hârboanca, there wasdiscovered a settlement with habitation remains dated also to the 4th century (M. Petrescu-Dîmboviţa, M.Dinu, Em. Bold 1958, p. 17; G. Coman 1980, XXII.20.); north of the school, 150 m, on the left side ofRădueşti brook, there were discovered habitation remains dated to the 4th century (Ibidem, XXII.21.).

l Com. Dimitrie Cantemir, former Hurdugi, waters: Grumezoaia, Câşla; ceramic remains At the school,In the north end of the village; village Grumezoaia, in the north end, village Guşiţei, in the southwestvillage core, on the right of Câşla brook, village Urlaţi, at Silişteni.

In village Dimitrie Cantemir, on the land between the school, village store and mayoralty, there werefound ceramic remains dated to the 4th century (G. Coman 1980, XXIII.1., p. 112); in the north end,between the right of the brook and the road there were discovered some ceramic remains dated to the 4 th

century (Ibidem, XXIII.2.); village Grumezoaia, in the northern end, on both sides of a ravine, therewere discovered numerous ceramic potsherds of grayish fine paste, of wheel-made pottery, or of brownhand-made coarse paste, dated to the 4th century (Ibidem, XXIII.4., p. 113); village Guşiţei, in the


southwest core of the village, around the garden of Toader Munteanu, there was discovered a settlementcontaining ceramic fragments dated to the 4th century (Ibidem, XXIII.7.); in the north-northwest side ofthe village, at about 1 km, on the right of Câşla brook there were discovered potsherds dated to the 4th

century (Ibidem, XX III.8.); village Urlaţi, at 200 m to the north, both on the interfluvial hill crest, and tothe right hereof, at Silişteni, there were discovered fragments of vessels dated to the 4th century (Ibidem,XXIII.9., p. 114).

l Com. Dragomireşti, waters: Tutova, Semenea, Popeştiul, Lipova; village Popeşti, necropolis on Nastac,ceramic fragments in Ţintirim, village Vladia, settlement west of the village.

In village Popeşti, on Nastac, in the east-northeast side, on a plateau descending slowly westwards, in thearea of the village end, there is a necropolis dated to the end of the 3rd century – beginning of the 4th

century (G. Coman 1980, XXIV.3., p.115); in the south end, on a hill crest contained between the left ofthe brook and the village, at Ţintirim, there were discovered ceramic fragments dated to the 4th century(Ibidem, XXIV.4.); in village Vladia, at about 800 m west of the village, between the right of TutovaRiver and the forest, there is a 4th century settlement with fragments of wheel-made vessels, of grayishthick paste and with ring-like base (Ibidem, XXIV.10., p. 116).

l Com. Drânceni, waters: Ruginoasa, Barahoi; in village Ghermăneşti, ceramic fragments In front of theschool, The spring of Barahoi brook, habitation Pe Dop, on the east slope, village Şopârleni, ceramicfragments on the interfluvium.

In village Ghermăneşti, in front of the school, in the area of the former C.A.P. and of the sportsground,there are ceramic fragments dated to the 4th century (G. Coman 1980, XXV.5., p. 119); at about 500 msouth the village, in the area of the way Germăneşti – Drânceni Băi, at the point Pe Dop, there werediscovered traces of habitation dated to the 4th century (N. Zaharia, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia1970, p. 336; G. Coman 1980, XXV.8.); at about 1 km southwest of the village, toward the spring ofBarahoi brook, there were discovered ceramic fragments dated to the 3rd–4th centuries (N. Zaharia, M.Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 336; G. Coman 1980, XXV.9.); on the slow slope of thevillage to the left of the way to Arsura, on the east of Barahoi brook, at about 1km west of the village,there were discovered ceramic remains of the 2nd–4th centuries (N. Zaharia, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em.Zaharia 1970, p. 336; G. Coman 1980, XXV.10.); village Şopârleni, on the interfluvium situated atabout 400 m north-northwest of the village, there were discovered ceramic remains dated to the 4th

century (N. Zaharia, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 337; G. Coman 1980, XXV.14., p.119-120).

l Com. Duda-Epureni, waters: Pârâul lui Ivan, Recea Valea Grecului; village Epureni, habitation a Benţa,village Valea Grecului, fragments of vessels On the east side of the valley.

In village Epureni, at about 2 km south, near the pond la Benţa, there are habitation remains dated to the 4th

century (G. Coman 1980, XXVI.5., p. 122); village Valea Grecului, at about 400 m to the north, on theeast side of the valley there were discovered fragments of wheel-made vessels, of grayish thick pastedated to the 4th century (N. Zaharia, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 337, G. Coman 1980,XXVI.7.).

l Com. Dumeşti, waters: Bârlad, Hodorani; ceramic fragments east of the village, habitation La Troiţă, LaJitniţe, village Dumeştii Vechi, Of the railway line.

In village Dumeştii Noi, east of the village, on the Hodorani valley, in the ditches of the road Buhăieşti -Roman, there were discovered ceramic fragments of the 3rd – 4th centuries (N. Zaharia, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970; G. Coman 1980, XXVII.1., p. 124); 2 km east of the village and at about800 m north of CFR railway station, near the confluence of Găureanca brook with Bârlad River, on thelast extensions of Capul Crucii Hill, in the point La Troiţă, there were discovered habitation traces datedto the 3rd – 4th centuries (M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Bold, M. Dinu 1955, p. 21; G. Coman 1980,XXVII.2.); 3 km east of the village, La Jitniţe, at the feet of Izvorului Hill, on the left side of the roadBăceşti-Negreşti, there were discovered habitation remains of the 3rd–4th centuries (M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Bold, M. Dinu 1955, p. 21; G. Coman 1980, XXVII.5.); village Dumeştii Vechi, at 500m east of the village, on a place which dominates the valley of Bârlad River and gets lost at the level Ofthe railway line Buhăieşti - Roman, there were discovered habitation remains dated to the 4th century (M.Petrescu-Dîmboviţa, Em. Bold, M. Dinu 1955, p. 21; G. Coman 1980, XXVII.7., p. 125).

l Com. Epureni, waters: Florenţa, Râpa Galbenă, Moaşca, Bârlăleşti; fragments of vessels La Velniţă, LaRâpa Galbenă, Confluence point of Moaşca brook, settlement at Şoldăneşti and also in village Bârlăleşti,


at Stanţia, village Bursuci, habitation at Cărămidărie, village Horga, in the centre and in the southeastvillage core.

In village Epureni, at about 600 m south of the village, in the point La Velniţă delimited by the IASbuilding, Murgeni - Bârlad road and Florenţa brook, there were discovered remains of wheel-madevessels dated to the 4th–5th centuries (G. Coman 1980, XXVIII.3., p. 126), at about 400 m southwest ofthe village, at Râpa Galbenă, on the left of the brook there were discovered ceramic remains dated to the4th century (Ibidem, XXVIII.4., p. 126); at about 700 m west of the village, in the are of the Confluencepoint of Moaşca brook, there were numerous ceramic fragments dated to the 4th century (N. Zaharia, M.Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 343, only one point; G. Coman 1980, XXVIII.5.); at 500 mnorth of Epureni railway station and 1,5 km south-southeast of the village, at Şoldeni - Şoldăneşti, thereis a wide site with a settlement dated to the 4th century (N. Zaharia, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia1970, p. 344; G. Coman 1980, XXVIII.8., p. 127, fig. 136/10); in village Bârlăleşti, starting from thenortheastern end, on the left of Bârlăleşti brook, at Stanţia - La Arie there was discovered a settlementwith ceramic fragments of the 4th century, and a Roman amphora amid them (R. Vulpe et alii 1951, p.222 sq.; G. Coman 1980, XXVIII.16., p. 130); village Bursuci, in the eastern end, on the valley of thebrook between the forest administrative quarters and the road, at Cărămidărie there was discovered asettlement with habitation remains dated to the 4th century (N. Zaharia, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em.Zaharia 1970, p. 341; G. Coman 1980, XXVIII.22., p. 131); village Horga, in the centre, starting with S.Manolache’s dwelling, southwards, near the church and in the school area, there were discoveredhabitation remains dated to the 4th century (N. Zaharia, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p.346; G. Coman 1980, XXVIII.24.); in the southeast side of the village core, close to the railway station,on each side of a small brook, there were discovered numerous remains of vessels resulting from a 4th

century settlement (Ibidem, XXVIII.26., p.131).l Com. Fălciu, waters: Prut, Belciugu, Bozia, Copăceanca with Marcu; necropolis at the Water tower,

village Bogdăneşti, habitation North of the village, interfluvium, ceramic remains On the lower terrace,settlement at the Porcine farmyard, village Bozia, ceramic remains at Gura Boziei, village Copăceana,habitation On the right of the brook, ceramic ware In the southwest end and in village Rânzeşti, on themound, tomb On the low terrace, ceramic remains at Gura Mihălceni.

In village Fălciu, on the terrace in the southern end, at the Water tower, there was discovered a biritualnecropolis with habitation remains of the 4th century, out of which several wheel-made and vessels andseveral hand-made ones were recuperated (V. Palade 1971, p. 215 sq., fig. 1-4; G. Coman 1980,XXIX.3., p. 136, fig. 135/1-4, 6-9, 10; 138/7); village Bogdăneşti, at about 700 m north of the village,on the terrace between the meadow of Prut River and the road there are habitation remains dated to the4th century (Ibidem, XXIX.5.); on the interfluvial terrace contained between Copăceanca brook and anold riverbed of the Prut, there were discovered materials dated to the 4th century (Ibidem, XXIX.6., p.137); on the low terrace cut by the railway leading to the bridge over the Prut, there are ceramic remainsdated to the 4th century (N. Zaharia, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 340; G. Coman 1980,XXIX.8., p. 138); at about 500 m south of the village, on the terrace in front of the porcine farmyard,there was discovered a settlement with numerous ceramic remains dated to the 4 th century (Ibidem,XXIX.9.); in village Bozia, at La Gura Boziei, the confluence point situated about 800 m south -southeast of the village, there were discovered ceramic remains dated to the 4 th century (Ibidem,XXIX.12.); in village Copăceana, in the south-southwest end, on the right of the, brook, there werediscovered habitation remains dated to the 4th century (Ibidem, XXIX.17., p. 139); in the southwest endof the village, in the average slope, there was discovered a pot with handle, of grayish paste with ring-like base and ornamentation consisting in oblique lines; it was dated to the 4 th century (Ibidem,XXIX.18., p. 139, fig. 138/6); village Rânzeşti, on the mound in the northern end, contained betweenthe confluence of Belciug and Puierniţă, there were discovered ceramic remains dated to the 4 th century(N. Zaharia, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 352; G. Coman 1980, XXIX.19., fig. 145/5);on the low terrace contained between the church and the dwelling of primary school teacher Ion Cahu,there was discovered an inhumation tomb, which had the potter’s workshop, vessels, fibulas and beadsprobably dating from the 4th century (Ibidem, XXIX.20); at about 2 km south the village, in the pointnamed Gura Mihălceni, there were discovered ceramic remains (Ibidem, XXIX.21.).

l Com. Găgeşti, waters: Jigălia, Holobăţ, Elan, with Urdeşti, Colubăţ; ceramic remains at Grozeşti, LaBudăi, Argeaua, settlement at Berbeceni, village Popeni, habitation on the right of Elan, settlement eastof the village, village Tupilaţi, tombs in the centre settlement in the bridge area.


In village Giurcani, on the crest of the interfluvial hill in Grozeşti outskirts, situated in the southwest sideof the village, there were discovered ceramic remains dated to the 4th century (C. C. Cihodaru et alii1951, p. 228; N. Zaharia, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em Zaharia 1970, p. 345; G. Coman 1980, XXX.5., p.142-143); between the north end, towards the dam plants, on both sides of Jigălia brook, La Budăi orLupeş Vineyard, there were discovered 2rd–3th centuries potsherds, but also mugs with a handle, smallbowls, dishes, made of grayish thick paste, with ring-like base, dated to the 4th century (N. Zaharia, M.Petrescu-Dîmboviţa, Em Zaharia 1970, p. 346; G. Coman 1980, XXX.6., p. 143); at about 600 m souththe village, at Argeaua, there were discovered remains of 4rd–5th centuries vessels (N. Zaharia, M.Petrescu-Dîmboviţa, Em Zaharia 1970, p. 346; G. Coman 1980, XXX.8.); at about 2,5 km east of thevillage, on both sides of Holobăţ brook, at Berbeceni there is a settlement with materials dated to the 4th

century (Ibidem, XXX.10.), village Popeni, at about 600 m north of the village, on the right of Elan,there are 4rd–5th centuries remains (Ibidem, XXX.15., p. 144, fig. 139/6); east of the village, about 3 kmaway, at the spring of Holobăţ brook, there is a settlement with pothsherds dated to the 4th century(Ibidem, XXX.16.); village Tupilaţi, in the centre, on the left of the brook, there was pointed out thepresence of tombs which, according to the ceramic fragments found on the surface, are dated to the 4th

century or at about 1,5 km north-northeast of the village, in the area of the bridge on Tupilaţi – PoştaElan road, there is a settlement with potsherds dated to the 4th century and in the south-southeast endthere are habitation remains dated to the 4th century (Ibidem, XXX.18-20., p. 145).

l Com. Ghergheşti, waters: Studineţ; settlement The area of the village core, village Lunca, habitation atthe spring of the valley, settlement on the right of Studineţ, village Valea Lupului, ceramic fragments inthe northeastern side.

Ghergheşti, The area of the village core, on both sides of Studineţ brook, there is a settlement dated to the4th century (G. Coman 1980, XXXI.1., p. 146); village Lunca, at the spring of the valley from thenortheast end there are habitation remains dated to the 4th century (Ibidem, XXXI.6.); at about 500 msouthwest of the village, on the right of Studineţ, there is a settlement dated to the 4th century (Ibidem,XXXI.8., p. 147); village Valea Lupului, in the northeast end, on the right side of a local brook, therewere discovered ceramic remains dated to the 3rd4th centuries (Ibidem, XXXI.9.).

l Com. Gârceni, waters: Racova, Racoviţa, Dumbrăveni, Cârceneanca; potsherds at Capul Plopilor, Înţarină la vale, village Dumbrăveni, habitation at Hrisob, village Trohan, fragments of vessels to the Eastand southeast and On the left of Racova.

In village Gârceni, Capul Plopilor, Coada Plopilor or La Plopi, situated on the southeast end, there werediscovered ceramic remains dated to the 3rd-4thcenturies (M. Petrescu-Dîmboviţa, M. Dinu, Em. Bold1958, p. 17; N. Zaharia, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 322-323; G. Coman 1980,XXXII.1., p. 148); in the village core, În ţarină la vale, point situated south of the school, on the rightside of the brok where there were the CAP stables, there were discovered vestiges dated to the 4 th century(M. Petrescu-Dîmboviţa, M. Dinu, Em. Bold 1958, p. 17; G. Coman 1980, XXXII.2.); villageDumbrăveni, in the east end, on the northeast slope of Chiţcani Hill, at Hrisob, there were discoveredhabitation remains dated to the 3rd–4th centuries (R. Vulpe et alii 1950, p. 43; M. Petrescu-Dîmboviţa, M.Dinu, Em. Bold 1958, p. 17; G. Coman 1980, XXXII.4., p. 149), on the extensions of Chiţcani Hill,there were discovered habitation remains dated to the 3rd–4th centuries (M. Petrescu-Dîmboviţa, M. Dinu,Em. Bold 1958, p. 17; G. Coman 1980, XXXII.6.); village Trohan, east and southeast of the roadPungeşti-Băceşti, there were discovered potsherds dated to the 4th century (M. Petrescu-Dîmboviţa, M.Dinu, Em. Bold 1958, p. 17; G. Coman 1980, XXX.9.); east-south-east of the previous settlement, on theleft of Racova, to the southeast there is the Alba Hill, with north-northwest / south-southeast orientation,there was discovered a settlement with potsherds dated to the 3rd–4th centuries (M. Petrescu-Dîmboviţa,M. Dinu, Em. Bold 1958, p. 17; G. Coman 1980, XXX.10.).

l Com. Griviţa, waters: Bârlad, Trestiana, Gruzoaia, Jărăvăţ; settlements At the confluence and to thesouth, village Trestiana, at the forest end.

In village Griviţa, at about 1 km northwest of the village, at the confluence of a local watercourse with theJărăvăţ, there is a settlement dated to the 4th century (G. Coman 1980, XXXIII.2., p.151); about 500 msouthward the above settlement, there is a settlement dated to the 4th century (Ibidem, XXXIII.2.); villageTrestiana, at about 800 m west of the village, on the land contained between the right of the Bârlad andthe acacia forest limit, there was discovered a settlement (Ibidem, XXXIII.8., p. 152).

l Com. Hoceni, waters: Barboşi with Valea Seacă, Bujorul; village Barboşi, fragments of vessels at Rariş,village Deleni, habitations at Talaba and village Oţeleni, interfluviu, ptosherds near the school.


In village Barboşi, at about 1,5 km to the north, between the forest limit and Barboşi, at Rariş there werediscovered potsherds resulting from grayish fine paste vessels, mugs, dishes, with the ring-like base,dated to the 4th century (G. Coman 1980, XXXIV.2., p. 153); in village Deleni, to the east end, on theright of the brook, at Talaba, there were discovered habitation remains dated to the 4th century (G.Coman 1980, XXXIV.3.); in village Oţeleni, on the interfluvium in the southwest end, there werediscovered habitations dated to the 4th century (Ibidem, XXXIV.5., p. 154); near the school there were found grayish atypical shards, dated to the 4th century (Ibidem, XXXIV.6.).

l Town of Huşi, waters: Lohan, Recea; there are no settlements dated to the 4th century (G. Coman 1980,XXXV, p. 155-156).

l Com. Iana, waters: Studineţ; village Silistea, settlement west of the village.In village Silistea, on the right of Studineţ, west of the village, near the limit of Muncelul forest, there was

discovered a settlement dated to the 4th century (D. Popescu 1965, p. 719; G. Coman 1980, XXXVI.5., p.157).

l Com. Ivăneşti, waters: Racova, Coşeşti, Tulburea, Broşteni; habitation at Cişmeaua lazului, tomb atTăbăcaru Mound, vestiges at Ursoaia, settlement Gologofta, potsherds in the southern end, villageBleşca, habitation in the western end, potshreds in the eastern village core; village Broşteni, habitationin the northeast end.

In village Ivăneşti, Cişmeaua lazului, point situated in the north-northwest end, on the left side of the roadto Bacău, there were discovered habitation remains dated to the 4thv century (M. Petrescu-Dîmboviţa,M. Dinu, Em. Bold 1958, p. 20; N. Zaharia, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 323; G.Coman 1980, XXXVII.3., p. 160); at about 500 m northeast of the northwest end, on the promontory onthe left of Racova, at Tăbăcaru Mound, near a skeleton, there were found ceramic fragments dated to the4th century (M. Petrescu-Dîmboviţa, M. Dinu, Em. Bold 1958, p. 20; G. Coman 1980, XXXVII.4.); atabout 1 km northeast of the northwest end of the village, on both sides of a local brook to the left ofRacova, at Ursoi, Ursoaia veche, Vărzărie, there was discovered a site with vestiges dated to the 4th

century (Ibidem, XXXVII.5.); in Gologofta, village united to Ivăneşti, at about 200 m south of Centre ofvinification, there was discovered a settlement dated to the 4th century (C. C. Cihodaru 1933-1934, p. 45;R. Vulpe et alii 1950, p. 43; M. Petrescu-Dîmboviţa, M. Dinu, Em. Bold 1958, p. 21; Al. Andronic, I.Ioniţă, N. Banu 1962, p. 800; N. Zaharia, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 323; Gh. Bichir1973, p. 35; G. Coman 1980, XXXVII.6.); between the current cemetery, brook and the kinder-garden,in the south end of Gologofta, there are ceramic fragments dated to the 4th century (Ibidem, XXXVII.7.);in village Bleşca, in the west end, in the area of the school, there was discovered a site with habitationremains dated to the 4th century (C. C. Cihodaru 1933-34, p. 83; M. Petrescu-Dîmboviţa, M. Dinu, EmBold 1958, p. 19, fig. 12/1-4; G. Coman XXXVII.10.); in the east village core, in front of theZootechnical farmyard, there were discovered ceramic fragments which according to the type of paste,shape and ornamentation are dated to the 4th century (Ibidem, XXXVII.12.); village Broşteni, on thepromontory in the northeast end, contained between the right side of Racova and the left of Broştenibrook, there were discovered habitation remains dated to the 4th century (C. C. Cihodaru 1937-1938, p.32 sq.; G. Coman 1980, XXXVII.15.).

l Com. Iveşti, waters: Tutova, Bisericii; settlement at Ciuciurul lui Ivan, potsherds in the west side, invillage Pogoneşti, ceramic remains in the area of the former stables, potsherds to the north-northeast, LaPunte and in the west end.

In village Iveşti, at about 3 km north-northeast of the village, on the slope to the left of Tutova River, atCiuciurul lui Ivan, there was discovered a settlement dated to the 4th century (G. Coman 1980,XXXVIII.1., p. 164); in the yard of the former CAP, situated in thewest side, on the right of TutovaRiver, there were discovered potsherds dated to the 4th century and the first half of the 5th century (V.Palade 1970a, p. 73 sq., fig. 1/1-5), later on, the villagers discovered three other tombs (G. Coman 1980,XXXVIII.6.); in village Pogoneşti, at 500 m northwest and at about 500 m north of Belceşti, in the areaof the former CAP stables, there were discovered potsherds dated to the 4th century (Ibidem,XXXVIII.8., p. 165); at about 1,5km north-northeast, on the right side of Pogoneşti - Iveşti road, towardthe end of the orchard, there were discovered potsherds dated to the 4 th century (Ibidem, XXXVIII.10); inthe west end of village Pogoneşti, on the left of Tutova River, La Punte, there were discovered ceramicmaterials (I. Mitrea 1972, p. 145; G. Coman 1980, XXXVIII.12); in the west end, on the right side ofTutova River, in the triangle formed by the three small hamlets, Pogoneşti, Breana and Belceşti, there


were found potsherds dated to the 4th century (V. Palade 1974; G. Coman 1980, XXXVIII.14, p. 165-166).

l Com. Laza, waters: Hârşova; no habitations were found (G. Coman 1980, XXXIX, p. 167-168).l Com. Lipovăţ, waters: Lipovăţ, Chiţoc, Căpuşneni, Corbu; potsherds at Jitărie and Coada iazului.In village Lipovăţ, at the point of confluence between Corbu brook with Lipovăţ brook, at Jitărie, there

were found ceramic fragments dated to the 4th century (G. Coman 1980, XL.2., p. 169); at about 1,5 kmeast of the village, on the right side of the dam, on both sides of the road, at Coada iazului, Podul Lung,there were discovered potsherds dated to the 4th century (Ibidem, XL.3., p. 170).

l Com. Lunca Banului, waters: Prut; no 4th century settlements (G. Coman 1980, XLI, p. 171-172).l Com. Măluşteni, waters: Horincea, Leaua, Recea, Zoiţeana, Lişcov, the village brook, Mânzăteşti;

potsherds at the east entrance, at Grădinărie, settlements at Leaua and in village Lupeşti at FântânaMare, to the right of the confluence, ceramic remains behind the mill, settlements in the southeast end; invillage Mânăstirea, south of the village, potsherds to the left of Lişcov, in village Mânzăteşti, habitation inthe east end, in village Ţuţcani, potsherds in the area of the school, vestiges at primary school teacherCruceanu.

In village Măluşteni, starting with the area of the bridge from the east entrance into the village up to thechurch and school, there is a site and a level of potsherds showing grayish fine paste, dated to the 4th

century (N. Zaharia, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 349; G. Coman 1980, XLII., p. 173);200 m west of the settlement on Cetăţuia, on the west slope of Recea valley, at Grădinărie, there werediscovered potsherds dated to the 4th century (N. Zaharia, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p.349; I. Glodariu 1974, p. 195; G. Coman 1980, XLII.6., p. 174); at about 700 m east of the village thereis Leaua brook, and from it also the name of the place, Leaua, where over 1km distance toward thevillage, and on the left side toward Schineni, there is a rich site in which there were also found ceramicremains dated to the 4th century, parts of Roman amphorae and a Constantinian bronze coin (N. Zaharia,M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 349; G. Coman 1980, XLII.10., p. 174-175); in villageLupeşti, at about 2,5 km to the north, at the origin of Horincea brook, at Fântâna Mare, there is a wideand important site in which there were found numerous fragments of vessels dated to the 4th and 5th

centuries (Ibidem, XLII., 12., p.175); between the school and the dwelling of M. Leonte, on both sides ofthe brook flowing into Horincea, and especially to the right of the confluence, there were discoveredhabitation remains dated to the 4th century (N. Zaharia, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p.348; G. Coman 1980, p. LXII.14.); in the south end, behind Leonte’s State mill, there were discoverednumerous ceramic fragments dated to the 4th century (Ibidem, p. LXII.15.); in the southeast end, on theleft of Horinca, at the level of Leonte’s mill, there is a settlement from where there were gatheredremains dated to the 4th century (Ibidem, XLII.16.); in village Mânăstirea, at about 800 m south of thevillage, on both sides of a small brook running from west to east, flowing to the right of Lişcov, there is awide settlement mostly destroyed by ravines and land sliding, in which there was discovered alsoceramic ware dated to the 4th century (N. Zaharia, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 356; G.Coman 1980, LXII.19., p. 176); 400 m away from the previous settlement, on the left side of Lişcov, inthe south end of the orchard, there were discovered potsherds dated to the 4 th century (Ibidem, XLII.20);in village Mânzăteşti, starting with the east end, on both sides of the road, including the left side ofMânzăteşti brook, up to Horincii meadow, there are habitation remains dated to the 4th, 5th–6th centuries(N. Zaharia, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 350; G. Coman 1980, XLII.24., p. 177);village Ţuţcani, in the area of the two school buildings, there were found vestiges dated to the 4th

century (N. Zaharia, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 356; G. Coman 1980, XLII.26.); fromthe spring of the village brook, on its right, up to the bridge, where primary school teacher Cruceanulives, there were found vestiges dated to the 4th century (N. Zaharia, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia1970, p. 356; G. Coman 1980, XLII.27.).

Com. Micleşti, waters: Racul, Fundătura; ceramic remains at Fundătura, village Chirceşti, habitations atDumbravă, La Velniţă, a vessel at Coasta Văii Seci, ceramic ware at Corcoduş, village Popeşti,habitation on the hill crest.

In village Micleşti, at about 1,3 km southeast of the village and 200 m southwest of the forest house, fromthe Micleşti – Boţeşti road, at Fundătura, there were found ceramic fragments of wheel-made potterydated to the 4th century (G. Coman 1980, XLIII.1., p. 180); in village Chirceşti, former Ruşi, in thesoutheast end, in point Dumbravă, La Moară, where there was the quarters of the former CAP, therewere discovered habitation remains dated to the 4th century (N. Zaharia, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em.


Zaharia 1970, p. 317; G. Coman 1980, XLIII.2.); in the north end of village Chirceşti-deal, in a valleydead-end named La Velniţă, there were discovered habitation remains dated to the 2nd–3rd and 4th

centuries (Ibidem, XLIII.3., p. 180-181); at about 1 km southwest of the south end of village Chirceşti-Deal, in point Coasta Văii Seci, there was recuperated a wheel-made vessel, of grayish paste, dated to the4th century (Ibidem, XLIII.4., p. 181); on the promontory in the south-southwest end of village ChirceştiVale, former Pârâieni, at Corcoduş, there was discovered a site with ceramic ware dated to the 4th

century (Ibidem, XLIII.7.); in village Popeşti, on the hill crest, situated at about 500 m west of thevillage, there were discovered habitation remains dated to the 4th century (N. Zaharia, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 330; G. Coman 1980, XLIII.13, p. 181-182).

l Com. Munteni de Jos, waters: Bârlad, Crasna; coin in village Secuia, habitation in the west endIn village Munteni de Jos, there was found a Roman coin, Constantius II (B. Mitrea 1961, p. 149; G.

Coman 1980, XLIII.1., p. 183); in village Secuia, in the west end, on the right side of Vaslui – Crasnaroad, on the place of the vegetable garden, there were habitation remains dated to the 4 th century (Ibidem,XLIII.6, p. 184).

l Com. Murgeni, waters: Oiţa, Elanul with Ursoaia, Sărata, Bujorăni, Leaua or Lişcov; potsherds atBăbăneaţa, towards the CFR building, settlements at Gura Bujoreni, at Iancobescu, Tărnii Valley,habitations east of Murgeni, Ştiubeeni, settlement at Ilişoaia, village 23 August, ceramic remains in thearea of Măgeana school and in village Cârja, Cârja de Jos, habitations at Bârsani, in the area of thebridge, settlements at Maţa, at Bârsana, village Lăţeşti, ceramic ware On the promontory, Southwest ofthe village, in village Sărăţeni, habitation in front of the school, settlement in the east end, in villageSchineni, habitation La Horă, potsherds on the right side of the brook, in village Vădeni, ceramicremains La Stână, at Gura Holobăţ, the Water Tower.

In village Murgeni, in the area of the mineral springs in the west end of the locality, at Băbăneaţa, on theleft side of the springs, there were found potsherds dated to the 4th century (N. Zaharia, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 351; G. Coman 1980, XLV.2., p. 186); between the Veterinary clinic,toward the CFR building and the garden of N. Munteanu, there were found ceramic remains dated to the4th century (idem 1973, p. 39, 49; idem 1980, XLV.4.); in the southwest end of the village, to the Statefarmyard, at Gura Bujoreni there were found 4th century habitation traces; between the materialsdiscovered down there, there was a zoomorphic statuette – possibly a dog –, made of grayish fine paste,jewelry items, a Roman bronze fibula, in fragmentary condition, a Roman silver coin issued by ClaudiusII Gothicus or Constantius I (N. Zaharia, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 351; G. Coman1973, p. 39, 49; idem 1980, XLIII.6., fig. 134/4-5; 141/12; 142/18; 144/1); at 200 m distance, in front ofthe Milk processing centre, on a promontory 700-800 m long, at Iancobescu, there were discoveredhabitation remains dated to the 4th century (idem 1973, p. 49, 52; idem 1980, XLV.8.); at about 2km westof Murgeni, at the spring of Bujoreni brook, at Ţărnii Valley, there is a wide settlement with materials ofthe 2nd–4th centuries (N. Zaharia, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 351; G. Coman 1973, p.9, fig. 20; idem 1980, XLV.9., p. 187, fig. 142/16-17); at about 700 m east of Murgeni, in the area of theconfluence point of Oiţa brook, the old village core, there were discovered habitation remains dated tothe 2nd–4th centuries (Ibidem, XLV.13.); at about 1,5 km southeast of Murgeni, at the confluence ofUrsoaia brook with Elanul, in point Ştiubeeni, there were discovered habitation remains dated to the 4th

century (N. Zaharia, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 351; G. Coman 1980, XLV.14.); atabout 3 km southeast of Murgeni, on the left of Elan, at Ilişoaia, there was discovered a settlement datedto the 2nd–4th centuries (Ibidem, XLV.15., fig. 133/10); about 500 m south of Ilişoaia sheepfolds and 300m east of Colonel Bridge, there were discovered habitation remains dated to the 4th century (idem 1973,p. 39, 49; idem 1980, XLV.16.); in village 23 August, former Floreni, in the area of the school therewere ceramic remains dated to the 4th century (Ibidem, XLV.21., p. 188); at about 1,5km south-southwestof the village, in the ara of the springs, at Măgeana, there were discovered potsherds dated to the 2nd–4th

centuries (Ibidem, XLV.22.); in village Cârja, around the dwelling of teacher C. Chirica and the churchof Cârja de Jos, there were discovered remains of vessels which according to the type of paste,technique, shapes and ornamentation, are dated to the 4th century (G. Coman 1980, XLV.25.); in thenorth end, around the former CAP stables, at Bârsani there were discovered habitation remains dated tothe 4th century (N. Zaharia, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 342; G. Coman 1980,XLV.26.); at the main entrance in the village, coming from Murgeni, in the area of the bridge and of thebrook that crosses the garden of T. Vultur, there were discovered habitation remains dated to the 4th–5th

centuries (Ibidem, XLV.27.); in the southeast side, on the slow slope near the marsh, north-east of point


Maţa, there were discovered numerous settlements dated to the 4th century (Ibidem, XLV.30., p. 188-189); at about 3km south the village, on the hill crest situated between Elan River and Rădeanu pond,there are several sites, one of them dated to the 4th century (Ibidem, XLV.32., p. 189); at about 2km westof the village, at Bârsana, there are 4r5th centuries settlements (Ibidem, XLV.33.); in village Lăţeşti, inthe north village core, in the area of the dwelling of Toader Zamfir, on both sides of the brook, therewere habitation remains dated to the 4th century (Ibidem, XLV.41.); on the interfluvial promontory,situated in the south-southwest end, there was discovered ceramic ware dated to the 4 th century (N.Zaharia, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 347; G. Coman 1980, XLV.43., p. 189); at about1,5 km southwest of the village, on the slow slope to the left of Lişcov brook, to the right of the countryroad Lăţeşti - Ţuţcani, there were discovered fragments of wheel-made and hand-made vessels, of coarsepaste mainly, of grayish and brick-red hue, dated to the 4th century (Ibidem, XLV.47., p. 190); in villageSărăţeni, in front of the school, on both sides of the ravine, there were found habitation remains dated tothe 4th century (Ibidem, XLV.48.); in the east end, between the former quarters and the CAP stables, onboth sides of the brook, there was discovered a settlement with ceramic ware dated to the 4th–5th centuries(N. Zaharia, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 353; G. Coman 1980, XLV.49.); in villageSchineni, at about 400 m south of the previous settlement, La Horă, there were habitation remains datedto the 2nd–4th centuries (Ibidem, XLV.53., p. 191); between the school, the village store, on the right sideof the brook, there were found potsherds dated to the 4th century (G. Coman 1980, XLV.54., p. 191); invillage Vădeni, at about 1,5 km of the village, on the left of Holobăţ brook, La Stână, there werediscovered ceramic remains dated to the 2nd–4th centuries (Ibidem, XLV.58.); at about 500 m north of thevillage, at Gura Holobăţ, there is a rich settlement with numerous potsherds dated to the 4th–5th centuries(N. Zaharia, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 352; G. Coman 1980, XLV.59.); on the rightside of the way into village, at the Water Tower, there were potsherds dated to the 4th century (Ibidem,XLV. 61., p. 191).

l Town of Negreşti, waters: Bârlad, Stavnic; habitation at Ţigănie, tombs at Velna, ceramic remains Lalutărie, habitation at Pe Ţarină, in village Parpaniţa, ceramic remains in the north-east, Chetruş hill.

Negreşti, in the northwest end of the town, on the left of dam, at Ţigănie, there were found traces ofhabitation dated to the 4th century (M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Bold, M. Dinu 1955, p. 32; N. Zaharia1955, p. 909; idem, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 326; G. Coman 1980, XLVI.1. p. 195);on the righ side of the dam, of former brook Velna, there were found inhumation tombs dated to the 4th

century (M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Bold, M. Dinu 1955, p. 32-33; I. Ioniţă 1966, fig. 1, nr. 16; idem,1968, p. 293; G. Coman 1980, XLVI.2.); in the area of the clay quarry to the southeast end of the town,on the left terrace of Bârlad River, near the Jewish cemetery, there lies a rich settlement in which therewere found too ceramic remains dated to the 4th–6th centuries (M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Bold, M.Dinu 1955, p. 32-33; N. Zaharia 1955, p. 909; G. Coman 1980, XLVI.4.); in the south-southeast end ofthe town, at Pe Ţarină, on the low terrace to the left of Bârlad River, at about 1 km south of Parpaniţa,there have been acknowledged habitation remains dated to the 3rd–4th centuries (M. Petrescu-Dîmboviţa,Em. Bold, M. Dinu 1955, p. 32-33; N. Zaharia 1955, p. 909; G. Coman 1980, XLVI.5.); villageParpaniţa, in the northeast end, on the lower terrace of Stavnic brook, there were found ceramic remainswhich according to the type of paste, shape and ornamentation belong to the 4 th century (N. Zaharia, M.Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 327; G. Coman 1980, XLVI.12., p. 196); on Chetruş Hill,there were found ceramic fragments dated to the 4th century (N. Zaharia 1955, p. 909, unidentified; G.Coman 1980, XLVI.12bis).

l Com. Olteneşti, waters: Lohan, Turchii valley, Crasna; settlement behind the railway station, villageCurteni, habitations at Râpa Negroaiei, La Odaie, village Pâhna, Capul Dealului, satul Târzii, in thevillage core, village Vineţeşti, potsherds at the confluence of Turchii valley, habitation on the left side ofCrasna.

In village Olteneşti, in the west end, behind the railway station, there was discovered a settlement dated tothe 4th century (N. Zaharia, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 327; G. Coman 1980,XLVII.2., p. 198); in village Curteni, in the southeast end, on the right side of Lohan, at Râpa Negroaieithere were discovered habitation remains dated to the 4rd–6th centuries (N. Zaharia, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 318; G. Coman 1980, XLVII.7., p. 199); La Odaie, situated close toSolomon’s pond, there were discovered habitation remains dated to the 4 th century (N. Zaharia 1955, p.909; idem, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 318; G. Coman 1980, XLVII.8.); in village


Pâhna, at about 1 km southwest of the village, on a hill crest contained between Crasna and Lohan, inpoint Capul Dealului, Lutărie, there has been acknowledged an important settlement with ceramicremains dated to the 4th century (Ibidem, XLVII.12); the same in the village core of satul Târzii, near thechurch (Ibidem, XLVII.15.); in village Vineţeşti, at the confluence of Turchii valley there are ceramicfragments dated to the 4th century and habitation remains in the north end, on the left of Crasna (Ibidem,XLVII.20, 22., p. 200).

l Com. Oşeşti, waters: Buda with Fundul Negrea; habitation south of the village.In village Oşeşti, 400 m southwards there are habitation remains (G. Coman 1980, XLVIII.1., p. 202).l Com. Pădureni, former Cârligaţi, waters: Sărata with Pârâul Mare; potsherds in the village core, in the

northwest village core, in village Văleni, La Gârneţ.In village Pădureni, in the village core, between school, mayoralty and village store, there were discovered

fragments of vessels made of grayish paste dated to the 4th century (G. Coman 1980, XLIX.1., p. 204); inthe northwest village core, on the right side of the brook, in the are of the garden of T. D. Penişoară,there were discovered potsherds resulting from wheel-made vessels, of grayish good paste, with polishedornaments and ring-like bases, dated to the 4th–6th centuries Ibidem, XLIX.3.); village Văleni, formerŞchiopeni, in the of the road in the village centre, At Gârneţ there were discovered fragments of vesselswhich according to the type of paste, shape and ornamentation belong (Ibidem, XLIX.7.p. 205).

l Com. Perieni, waters: Tutova, Crâng brook; settlement at the bottom of Roşcani Valley, on the left sideof the road to Pogana, necropolis in village Podu Pietriş, ceramic remains at Hârtop, habitation on thelower terrace.

In village Perieni, in the northwest side, at the bottom of Roşcani valley, on both sides of the ravine, therewas discovered a settlement dated to the 3rd–4th centuries (M. Petrescu-Dîmboviţa 1957, p. 76, fig. 10/2-8; G. Coman 1980, L.1., p. 206); at about 1,5 km south -southwest of the village and 700 m northwest ofthe crossroad of the road Perieni - Pogana, on the left side of the road to Pogana, there has beenacknowledge a settlement dated to the 4th century (Ibidem, L.5., p. 207); in village Podu Pietriş, at about300 m east of the village there was discovered a necropolis dated to the 4th century (Em. Zaharia, N.Zaharia, V. Palade 1962, p. 591, fig. 1-7; N. Zaharia, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 328;Ioniţă 1971, p. 204; G. Coman 1980, L.10.); at about 500 m north of the necropolis specified in theprevious point, in point Hârtop, on the left of Tutova River, there were discovered ceramic remains datedto the 4th century (N. Zaharia, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 591-597, fig. 1-7; G. Coman1980, L.11.); on the lower terrace on the right of Tutova River, at mid-distance between Pietriş andCiocani, there were discovered habitation remains dated to the 3rd–4th centuries (N. Zaharia, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 328; G. Coman 1980, L.11.).

l Com. Pogana, waters: Tutova cwith Cârjoani; ceramic materials at Lutăria.In village Pogana, on the southwest terrace at the village end, on the left side of Tutova River, in Lutăria,

there were discovered ceramic materials dated to the 4th century (G. Coman 1980, LI.2., p. 209).l Com. Poieneşti, waters: Simila, Racova; settlement and necropolis on Măgura Dealul teilor, necropolis

Şipotul lui Stan, village Floreşti, potsherds at Gâdeasa.In village Poieneşti, on Măgura Dealul teilor there was researched a necropolis and a settlement dated to

the 4th century (G. Coman 1980, LII.1., p. 211-212); down here there was found a fragment of anamphora with an X sign on the neck, drawn with red paint (Em. Popescu 1976, p. 401, fig. point 443;600 m south the settlement Dealul Teilor, in the area of the former C.A.P. storage spaces and at Şipotullui Stan, nowadays the Water Tower, there was acknowledged a necropolis din sec. III-IV (Ibidem,LII.3., p. 212); village Floreşti, at about 2 km south-southeast de village, on the left side of Simila, atGâdeasa there were found numerous fragments of vessels, which, according to the type of paste, shapeand ornamentation belong to the 4th century (C. C. Cihodaru 1938, p. 35-37, fig. 14-15; R. Vulpe 1953, p.219; G. Coman 1980, LII.9., p. 213).

l Com. Puieşti, waters: Tutova, Iezerul, Cociuba, Fulgul, Ciubota, no settlements (Ibidem, LIII.).l Pungeşti, waters: Racova with Speia, Lipova; potsherds in the brook area, habitations at Bătrâna Hill,

Recea Hill, village Armăşoaia, settlement at La Loturi, village Toporăşti, potsherds at BorcutulToporăştilor, settlement in the area of the stables.

In village Pungeşti, in the area of the brook running in front of the church, there were discovered potsherdsdated to the 4th century (G. Coman 1980, LIV.1., p. 217); at the southwest feet of Bătrâna Hill, in theeast-southeast side, to the left of Racova, there were discovered habitation remains din sec. III-IV (M.Petrescu-Dîmboviţa, Em. Bold, M. Dinu 1955, p. 18; idem, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970,


p. 330, pl. CCXLV/16; G. Coman 1980, LIV.2., p. 217-218); at about 3 km west-northwest of thevillage, on the last extension of Recea Hill or Scurtoci, there were discovered habitation remains dated tothe 4th century (M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Bold, M. Dinu 1955, p. 18; G. Coman 1980, LIV.4., p.218); in village Armăşoaia, in the north-northeast side, at the confluence of Speia, La Loturi, there wasdiscovered a settlement with ceramic remains of the 3rd–4th centuries (M. Petrescu-Dîmboviţa, M. Dinu,Em. Bold 1958, p. 19; G. Coman 1980, LIV.7., p. 218); in village Toporăşti, at the south-southeast endof Toporăştilor Hill, in the point Borcutul Toporăştilor, there were discovered ceramic fragments datedto the 3rd–4th centuries (R. Vulpe et alii 1950, p. 43; C. C. Cihodaru 1933-1934, p. 45 sq.; M. Petrescu-Dîmboviţa, M. Dinu, Em. Bold 1958, p. 19; G. Coman 1980, LIV.12., p. 219); in the southwest end, inthe area of the stables of CAP, there is a 4th century settlement; G. Coman 1980, LIV.13. p. 219).

l Com. Rebricea, waters: Bolaţi, Rateşul Cuzei; fragments of vessels behind the school, in the east end,village Rateşul Cuzei, railway station, village Sasova, in the area of the springs.

In village Rebricea, on the slow slope, behind the school and the mayoralty, there were discoverednumerous fragments of 4th century vessels (G. Coman 1980, LV.1., p. 220); in the east end, on the lowterrace to the right of the brook, 300 m south of the previous settlement, there were found ceramicremains belonging to the 4th century (Ibidem, LV.2.); in village Rateşul Cuzei, starting with the areaaround the school up to beyond the road, there were discovered ceramic remains dated to the 4th century(Ibidem, LV.8., p. 221); at about 1 km east of the railway station, on the east and south slopes of the hillcrest situated to the right of Bolaţi brook, there were found potsherds dated to the 4th century (Ibidem,LV.9.); in village Sasova, in the area of the springs in the southwest side, there were found ceramicremains dated to the 4th, 5th–6th centuries (Ibidem, LV.10.).

l Com. Roşieşti, waters: Idrici, Bârlad, Ciunta; ceramic remains at the School..., village Codreni, vestigesat Tâlhăreşti, village Gara Roşieşti, remains of vessels in the La stână, habitation in the right loop,village Gura Idrici, ceramic remains at Ciunta, Stâna lui Zlatan and settlement at La Coşer.

In village Roşieşti, on the place between the school, medical practice and mayoralty, on both sides of thebrook, there were discovered fragments of wheel-made vessels of greyish paste, dated to the 4th century(G. Coman 1980, LVI.1., p. 222); in village Codreni, former Tâlhăreşti, between the north end of thevillage and the forest, on the right side of Idrici brook, there was discovered a wide settlement withvestiges dated to the 4th century (G. Coman 1980, LVI.3., p. 223); in village Gara Roşieşti, La stână, onthe left side of Bârlad River, there were discovered remains of vessels dated to the 4 th, 5th–6th centuries(Ibidem, LVI.5.); between the right loop of River Bârlad, between the church and the national roadBârlad - Vaslui, there were discovered habitation remains dated to the 4th century (Ibidem, LVI.6.); invillage Gura Idrici, at about 1 km southwest of the village, in the area of the springs around the pond, onboth sides of Ciunta brook there were discovered ceramic remains dated to the 4th century (C. C.Cihodaru et alii 1951, p. 227; G. Coman 1980, LVI.9., p. 223-224); in the northeast end of the village, onthe promontory contained between the Idrici loop, La Coşer, there is a site with a settlement dated to the4th century (Ibidem, LVI.12., p. 224); at Zlatan’s shepfold in the east end of the village, on the left ofIdrici brook, there were discovered potsherds specific to the 4th century AD. (Ibidem, LVI.15.).

l Com. Soleşti, waters: Vasluiul, Bălţaţi; village Şerboteşti, tomb in the southeast end of the village.In village Şerboteşti, on the hill crest in the southeast end of the village, nowadays surrounded by the local

dam, there was discovered an inhumation tomb and a potter’s workshop where there were identified aclay mug and an iron sword assigned to the 4th century (I. Ioniţă 1964, p. 312; G. Coman 1980, LVII.2.,p. 227).

l Com. Stănileşti, waters: Prut; village sat Bogdana-Voloseni, settlement east of the village, village Budu-Cantemir, habitation to the right of the brook.

In village Bogdana-Voloseni, at about 500 m east of the village, in the slow slope to the right of the brook,there is a settlement dated to the 4th century (G. Coman 1980, LVIII.2., p. 229); in village Budu-Cantemir, at about 600 m south-of the village, to the right of the brook, there were discoveredhabitation remains dated to the 4rd–5th centuries (Ibidem, LVIII.4.).

l Com. Ştefan cel Mare, waters: Bârlad; potsherds in the area of the springs, village Bârzeşti, vestiges atLudeasca.

In village Ştefan cel Mare, in the south end, near the former CAP stables, in the area of the brooks, to theright of the road Vaslui - Ştefan cel Mare, there were discovered remains of vessels dated to the 4th

century (G. Coman 1980, LIX.1., p. 230); in village Bârzeşti, at about 500 m southwest of the railwaystation, on the low terrace of Bârlad River, there were found ceramic remains of the 3rd–4th centuries


(Ibidem, LIX.2., p. 230-231); at about 1 km northeast of the railway station of Bârzeşti, in the pointLudeasca, there are vestiges dated to the 4th century (Ibidem, LIX.4., p. 231).

l Com. Şuletea, waters: Glod and Şuletea Valley, settlement and necropolis, Şipote, potsherds southwardsof Şipote, village Fedeşti, settlements toward the old school, Cetăţuie, village Jigălia, ceramic remains tothe northeast, habitations at Moara Juvară, La Pod.

In village Şuletea, on both sides of the brook, at Silişte or Şipote, at about 600 m southeast of the village,there were discovered traces of habitation dated to the 4th century and a necropolis (C. C. Cihodaru et alii1951, p. 215; N. Zaharia, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 355; G. Coman 1980, LX.1, p.233, fig. 137/4; M. Rotaru 1981-82, p. 243 sq., fig. 1-4); on the east side of the interfluvium situatedfurther from the site of Şipote, southwards, in the area of the bridge, there were found potsherds dated tothe 4th century (Ibidem, LX.2., p. 233); in village Fedeşti, toward the old school, Şipot and Ion Orman,there is a 4th century settlement, in which mention should be made of comb making workshop using deerantlers, discovered in front of the old school (V. Palade 1971b, p. 202 sq.; G. Coman 1980, LX.7., p.234); at about 1,5 km southwest of the village, at Cetăţuie, there were confirmed settlements dated to the3rd–4th centuries (Ibidem, LX.13., p. 235); in village Jigălia, at about 800 m northeast and 300 m north ofthe mill, on the right side of the brook there were discovered potsherds dated to the 4 th century (Ibidem,LX.17.); in the northeast end, at Juvară Mill, there are numerous habitation remains dated to the 4th

century (N. Zaharia, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 347; G. Coman 1980, LX.18.); in thenortheast end, La Pod, on both sides of the brook, there are rich habitation remains dated to the 4th–5th

centuries (Ibidem, LX.19.).l Com. Tanacu, waters: Vasluiul, Burghiriul; settlements at Jitari, Şesul Ţiganilor, habitation in the north

area, around the school.In village Tanacu, at about 4 km south of the village, close to the Huşi road, at Jitari, there was identified a

settlement rich in potsherds dated the 3rd–4th centuries (G. Coman 1980, LXI.3., p. 239); to the east of it,beyond The Gipsy’s Meadow (Şesul Ţiganilor,) close to Luca’s Fountain, there was discovered asettlement containing numerous materials dated to the 4th century (Ibidem, LXI.4.); in the north area,near the church, on both sides of the brook, there are habitation remains dated to the 4 th century (Ibidem,LXI.6.); similarly, in the area of the school, there were recovered such remains too (Ibidem, LXI.7.).

l Com. Tăcuta, waters: Valea Largă, Recea; materials La Saivane, village Dumasca, ceramic remainsIzvorul lui Răzlog and Negăruşul valley and village Mirceşti, Silişte.

In village Tăcuta, in the west end, on the slow slope to the left of the brook, in the area named La Saivaneor Lutăria Vieru, there were discovered materials dated to the 4th–6th centuries (G. Coman 1980, LXII.2.,p. 242, fig. 138/8); in village Dumasca, around the springs in the north end, between Izvorul lui Răzlogand Negăruşului valley there were discovered ceramic remains dated to the 4th century (Ibidem, LXII.8.,p. 242); in village Mirceşti, on the place called Silişte, in the village end, there were found potsherdsdated to the 2nd–3rd and 4th centuries (N. Zaharia, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia, p. 325; Gh. Bichir1973, p. 28; G. Coman 1980, LXII.15., p. 243).

l Com. Tătărăni, waters: Crasna; vessels at the village shop, village Bălţaţi, vestiges On the hill,settlement Răzăşiei hill, village Giurgeşti, potsherds In the clearing, village Leoşti, settlement onBerbeceni hill.

In village Tătărăni, during the construction of the village shop there were found several wheel-madevessels dated to the 4th–5th centuries (G. Coman 1980, LXIII.7., p. 246, fig. 139/5; 146/1-2, 4); villageBălţaţi, at about 1 km vest, on the slope of Câinelui hill, on the place named on the hill (În Deal), towardŞtioborănilor forest, there were discovered vestiges dated to the 4th century (Ibidem, LXIII.9.); west ofthe village, on Răzăşiei hill, there has been acknowledged a settlement dated to the 4th century (Ibidem,LXIII.11.); in village Giurgeşti, west of the village, in the point named in the clearing (În Dumbravă),on the right side of Crasna brook, there were discovered potsherds dated to the 4th century (Ibidem,LXIII.14., p. 246-247); village Leoşti, at about 1,5 km south of the village, on the slope of Berbecenihill, there is also a settlement dated to the 4th century (Ibidem, LXIII.17., p. 247).

l Com. Todireşti, waters: Bârlad, Şacovăţ, Vlănicelul; settlements towards the school, vestiges in thevillage core, habitation at the IAS quarters, potsherds in the north-northeast end, La Canton, villageDrăgeşti, Pe Izlaz - Sub Silişte, village Plopoasa, Moman, village Siliştea, settlements at Corlate, villageValea Plopii, habitation on the hill crest.

In village Todireşti on the ground toward the school and the childbirth house there have beenacknowledged settlements of the 3rd–4th centuries (N. Zaharia 1955, p. 910; G. Coman 1980, LXIV.2., p.


248); in the village core, in the ditches of the road in front of the police station there were found 3rd–4th

century vestiges (M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Bold, M. Dinu 1955, p. 24-26; G. Coman 1980, LXIV.3.);at the east entrance into the village, on the left side terrace of Bârlad River, at the IAS quarters, therewere discovered habitation remains dated to the 4th century (G. Coman 1980, LXIV.4.); in the north-northeast end, on the left of the way to Drăgeşti, there were discovered 3 rd–4th centuries potsherds (M.Petrescu-Dîmboviţa, Em. Bold, M. Dinu 1955, p. 24-26; G. Coman 1980, LXIV.6.); on the place namedLa Canton in the west-northwest end, on the way Băceşti-Negreşti, between the lower terrace on the leftof Bârlad and Maloş’ brook, there were found ceramic remains dated to the 3rd–4th centuries (M.Petrescu-Dîmboviţa, Em. Bold, M. Dinu 1955, p. 24-26; G. Coman 1980, LXIV.7., p. 248-249); invillage Drăgeşti, in the south-southwest end, in the point named Pe Izlaz - Sub Silişte, there werediscovered 4rd–5th centuries potsherds (M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Bold, M. Dinu 1955, p. 29-30; G.Coman 1980, LXIV.9., p. 249, fig. 169/8-10); in village Plopoasa, on a plateau situated at about 1kmnorth of the village, on the place named Moman, there are ceramic remains that seem to be dated to the4th century (G. Coman 1980, LXIV.13.); in village Siliştea, on the west side of the hill on which therespreads the village, at about 1,4km to the north-northeast, on the place named Corlate, there have beenacknowledged 3rd–4th centuries settlements (M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Bold, M. Dinu 1955, p. 28-29;G. Coman 1980, LXIV.17., p. 250); in village Valea Plopii, on the hill crest situated in the west end, onthe left of Şacovăţ, there were discovered 3rd–4th centuries habitation remains (Ibidem, LXIV.21.).

l Tutova, waters: Bârlad, Hobana; there are no settlements dated to the 4 th century (G. Coman 1980, LXV,p. 252-253).

l City of Vaslui, waters: Racova, Vaslui, Bârlad; tombs on the terrace in front of the hospital, habitationin front of the furniture factory, necropolis in front of the statue, habitation at Drăghici, ceramic remainson the left of the old river bed, village Brodoc, habitation at the river fords, fragments of vessels beyondthe railway line.City of Vaslui, with the occasion of urban works on the terrace in front of the hospital there wereidentified two inhumation tombs dated to the 4th–5th centuries, and the potter’s workshops thereincontained vessels of fine or coarse paste, a bone comb, two bronze fibulas with the foot turnedunderneath, 12 amber beads (G. Coman 1980, LXVI.2., p. 255, fig. 136/11; 139/1-4, 7; 141/8-9; 142/1-12); in front of the furniture factory and beyond the railway line, in the west end of the city, there werediscovered habitation remains dated to the 3rd–4th centuries (G. Coman 1980, LXVI.3.); the excavationsfor the construction of blocks of flats in front of the statue of Stephen the Great pointed out a biritualnecropolis dated to the end of the 4th century and the first half of the 5th century (Ibidem, LXVI.7., p. 255,fig. 137/5; 139/8; 145/8; 168/7, 9); behind the old hospital, at Drăghici, there were discovered habitationremains dated to the 4th, 5th–6th centuries (Ibidem, LXVI.8.); at about 1km northwest of the city, on theleft of the old bed of Bârlad River, there were discovered ceramic remains dated to the 4th century (G.Coman 1980, LXVI.9.); in village Brodoc, composing locality, at about 800 m northeast of the village,in the fords of river Bârlad, there were found habitation remains dated to the 4th century (Ibidem,LXVI.13., p. 256); also in the direction of the previous point, but at 1,5km distance from the village, justbeyond the railway line, there were discovered remains of vessels (G. Coman 1980, LXVI.14.).

l Com. Văleni, waters: Vaslui, Sărata Fereştilor; village Fereşti, settlement in the south end.In village Fereşti, at the quarters of the former C.A.P., situated on the interfluvium in the south end, formed

by Sarata Fereşti with a local brook, there were discovered ceramic remains dated to the end of the 4th

century – first half of the 5th, with a kiln (ø = 1,55 m; h = 2 m), with a deeper access room, situated at2,60 m (G. Coman 1980, LXVII.1., p. 259).

l Com. Vetrişoaia, waters: Prut; habitation Şcheia, ceramic remains La Stâni, La Şipot, settlements atPojorăni, in the area of the gardens, remains of amphorae La Cramă.

In village Vetrişoaia, at the quarters of the farmyard in Pojorăni, situated about 2km north of the quarters,on the place named Şcheia, there are habitation remains dated to the 4th century (G. Coman 1980,LXVIII.1., p. 261); 500 m more to the south if compared to the previous settlement, in the locationnamed La Stâni, there were identified ceramic remains dated to the 3rd–4th centuries (Ibidem, LXVIII.2.,p. 261-262); 500 m north of the quarters of IAS Pojorăni, on both sides of the road, in the place namedLa Şipot, there were discovered numerous fragments of vessels dated to the 4th century (N. Zaharia, M.Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 352; G. Coman 1980, LXVIII.3., p. 262); around the quartersof IAS Pojorăni, on both sides of the road there have been acknowledged several settlements, out ofwhich one dated to the 4th century (Ibidem, LXVIII.4.); in the southeast end, in the area of the CAP


gardens, there is also a settlement dated to the 4th century (Ibidem, LXVIII.18., p. 263); at about 2,5 kmwest of Satu Nou - Vetrişoaia, in the place named La Cramă, on the hill crest there were discoveredremains of Roman amphorae dated to the 3rd–4th centuries (Ibidem, LXVIII.20.).

l Com. Viişoara, waters: Bârlad, Dodeşti, Jigălia; potsherds La Holban, habitation toward the school,village Dodeşti, settlements at Şipot and Călugăreasca, railway station of Dodeşti, habitation north ofthe village, ceramic remains In the vegetable garden, village Urdeşti, Pelmeşana, village Viltoteşti, thesoutheast village core.

In village Viişoara, on the terrace at the spring of the village brook, La Holban, there were gatherednumerous potsherds dated to the 2nd–3rd, 4th centuries (G. Coman 1980, LXIX.2., p. 264, fig. 133/7;142/23,); toward the school, mayoralty and dwelling of N. Chelaru, there were discovered habitationremains dated to the 4th century (Ibidem, LXIX.3., p. 265); in village Dodeşti, at the origing of Dodeşti –Jigălia brook, at the bottom of a valley situated between villages Dodeşti and Tămăşeni, there are twopoints Şipot and Călugăreasca, where there were found food storage vessels containing carbonizedmillet as well as a wide variety of vessels shaped of fine paste and Roman amphorae of the 4 th century,with dwelling, ovens, kilns, iron items such as a scale, a plough share, clips, jewellery items (N. Zaharia,M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 343; I. Ioniţă 1971, p. 204; G. Coman 1980, LXIX.4., p.265-266, fig. 142/23; 136/9); the railway station of Dodeşti, at 500 m, north of the village, on a mound,between the railway and the left side of Bârlad River, there were discovered habitation remains dated tothe 4th century (Ibidem, LXIX.8., p. 267); In the vegetable garden, situated 300 m west of the village, onthe low terrace of Bârlad, there are ceramic remains dated to the 4th century (Ibidem, LXIX.10.); invillage Urdeşti, at about 800 m north of the village, on the place named Pelmeşana, there werediscovered potsherds which seem to belong to the 4th century (Ibidem, p. 267, LXIX.11.); in villageViltoteşti, in the southeast village core, in the area of of Ştefan Stamate’s garden, there were discoveredpotsherds dated to the 4th century (Ibidem, p. 267, LXIX.13.).

l Com. Vinderei, waters: Jăravăţ; village Docăneasa, potsherds Docăneasa.In village Docăneasa, on the left of Jăravăţ brook, at the level of the railway station of Docăneasa, there

were found potsherds dated to the 4th century (G. Coman 1980, LXX.5., p. 270).l Com. Voineşti, waters: Tutova, Bulbuceni brook, Mărului, Iezerul; village Avrămeşti, settlement

Ştiubeeni, potsherds at Lungaşa, the end of a hill crest, village Obârşeni - Lingurari, necropolis onCoşărului hill, settlement at the CAP garden.

In village Avrămeşti, 1 km southeast of the village, in the point named Ştiubeeni, there is a settlement withpotsherds dated to the 4th century (G. Coman 1980, LXXI.7., p. 272); at about 1 km south of the village,in the point named Lungaşa, there were discovered potsherds dated to the 4th century (C. N. Mateescu1942-43, p. 52, specifies a point named Porniturile Scăuele; G. Coman 1980, LXXI.8.); on the end of ahill crest which disappears in the north end of the fruit tree orchard no. 1, there were discoveredpotsherds dated to the 4th century (Ibidem, LXXI.9., p. 273); in village Obârşeni - Lingurari, west of thevillage in a clay quarry on Coşărului Hill there were carried out salvage excavations in a 4th centurynecropolis; in the potter’s workshop and with wheel-made vessels of greyish fine paste, dishes, mugs, avessel of coarse paste, fragments of amphorae and also hand-made vessels of raw paste (R. Vulpe et alii1950, p. 43; I. Mitrea 1969, p. 219-232, fig. 3-4; G. Coman 1980, LXXI.13., p. 274, fig. 136/1-7); atabout 400 m northeast of the necropolis, beyond the valley and the village road, in the place named theCAP garden there is a settlement which corresponds to the necropolis, dated to the 4 th century (C. C.Cihodaru et alii 1951, R. Vulpe 1950, p. 43; I. Mitrea 1969, p. 230; G. Coman 1980, LXXI. 14.).

l Com. Vultureşti, waters: Rebricea, Bârlad; potsherds in the south end, the hill extension, villageBuhăieşti, remains of vessels at the railway station of Buhăieşti, necropolis at Bălăşeşti hill.

In village Vultureşti, in the south end, on the right side of the road Buhăeşti - Negreşti, there werediscovered potsherds dated to the 3rd–4th centuries (M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Bold, M. Dinu 1955, p.36; G. Coman 1980, LXII.1., p. 276); on the south hill extension which disappears in the meadow ofBârlad, on the lots of Ion Gh. Zaharia and V. Sicrieru, there were discovered fragments of vessels datedto the 3rd–4th centuries (Ibidem, LXII.4.); in village Buhăieşti, on the promontory situated 200 msouthwest of the railway station of Buhăieşti, there were discovered remains of vessels assigned to the 4th

century (Ibidem, LXII.6., p. 276-277); at about 1 km northwest of the railway station, on the west slop ofBălăşeşti hill, close to the meadow, there is a necropolis dated to the 4th century (N. Zaharia 1955, p.908; M. Petrescu-Dîmboviţa, Em Bold, M. Dinu 1955, p. 37; G. Coman 1980, LXXII.8., p. 277).


l Com. Vutcani, waters: Vutcani, poşta Elan; habitation on the left side of the brook, potsherds around thechurch, settlement La Moviliţă, village Poşta-Elan, potsherds at Huiu’s acacias.

In village Vutcani, on the left side of Vutcani brook, between the mayoralty and school no. 2, there wereseveral habitations out of which a settlement dated to the 4th century (G. Coman 1980, LXXIII.1., p.278); around the church of St. Nicholas and the dwelling of teacher Ion Diaconu, there were discoveredpotsherds dated to the 4th century (Ibidem, LXXIII.4.); at about 1 km south the village, on both sides ofVutcani brook, at Racovii bridge, in the point named La Moviliţă, there is another settlement dated to the4th century (Ibidem, LXXIII.7., p. 279); village Poşta-Elan, north of the village, in the point named Salcâmii lui Huiu (Huiu’s acacias), there are potsherds dated to the 4th century (Ibidem, LXXIII.10.).

l Com. Zăpodeni, waters: Telejna, Bârlad, Unceşti; site in the southwest end, potsherds on the hill crest,village Butucăria, habitation Childeşti, village Unceşti, habitation La Poştă.

In village Zăpodeni, on the hill crest in the southwest end of the locality, at the quarters of the formerC.A.P., there is a settlement with a level dated to the 4th century (I. Ioniţă 1966, p. 192; N. Zaharia, M.Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 335, pl. CCXLVIII/6; Al. Andronic, I. Ioniţă, Fl. Banu 1962,p. 800; G. Coman 1980, LXXIV.2., p. 280, fig. 137/2-3; 138/1-3); on the interfluvium formed by Telejnabrook with the valley of Bârlad, in the point named Capul Dealului (the hill crest), situated at about 3kmsouth the village, there were discovered potsherds dated to the 3rd–4th centuries (M. Petrescu-Dîmboviţa,M. Dinu, Em. Bold 1958, p. 9; G. Coman 1980, LXXIV.4.); village Butucăria, at about 2 km east of thevillage, on the west slope named Childeşti, of Dealul mare, Dealul Buna, there was identified a meadowwith habitation remains dated to the 4th century (N. Zaharia, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970,p. 316; G. Coman 1980, LXXIV.5.); village Unceşti, at the mouth of Unceşti brook valley, in the pointnamed La Poştă, on the terrace contained between the plain of Bârlad and the road, at about 2,5 kmsouth-southeast of Buhăieşti railway station, there were discovered habitation remains assigned to the 4th

century (M. Petrescu-Dîmboviţa, M. Dinu, Em. Bold 1958, p. 9; G. Coman 1980, LXXIV.7., p. 281).l Com. Zorleni, waters: Bârlad, Zorleni, Simila; settlements at Fântânele farmyard, necropolis La Plopi,

settlements on the right side of the brook, downstream, on the low terrace, village Popeni, habitationGheneştii Vechi, potsherds toward the school, on the Promontory.

In village Zorleni, in front of Fântânele farmyard, to the left of Bârlad, at about 400 m, in a settlementdated to the 4th century there was discovered a kiln containing all the batch, and which in the firechamber had a central pillar for sustaining the perforated plate (V. Palade 1969, p. 339; idem 1987-1989,p. 53 sq.; G. Coman 1980, LXXV.2., p. 283); at about 1,5 km east of the village, to the right of the roadZorleni - Popeni, in the point named La Plopi, there is a necropolis dated to the 4th century (Ibidem,LXXV.5., p. 284); at about 500 m north of the above necropolis, to the right of the brook coming fromPopeni, there was pointed out a 4th century settlement; also to the right of the brook, at about 400 mdownstream, there is a settlement dated to the 4th century (Ibidem, LXXV.6-7.); about 1 km south thevillage, at the confluence of Vârlezu valley, on the right of the railway line Bârlad - Zorleni, there werepointed out habitation remains dated to the 4th century; similarly, about 2km south the village, on the lowterrace between the railway line and the left of the Bârlad (Ibidem, LXXV.8-9.); in village Popeni, in thesmall valley named Gheneştii Vechi, on the right side of the road Murgeni - Popeni, there was alsopointed out a habitation level dated to the 4th century (Ibidem, LXXV.16.); toward the school and thechurch there were found potsherds dated to the 4th century and on the promontory to the west end,between the road Popeni - Zorleni and the brook, at the vegetable garden, there were numerous otherpotsherds dated to the 3rd – 4th centuries (Ibidem, LXXV.21-22., p. 285).

74

Aspecte paleodemografice specifice unor populaţii dinsecolul al IV-lea de pe actualul teritoriu al Judeţului Vaslui

Simalcsik RobertSimalcsik Angela

Introducere

Lucrarea reprezintă un studiu comparativ de ansamblu, atât din punct de vederepaleodemografic cât şi paleoantropologic, asupra unor populaţii aparţinând culturii Sântana deMureş, care au trăit pe teritoriul unor localităţi din zona actualului judeţ Vaslui, în secolul al IV-leaşi la începutul secolului al V-lea p.Hr. Săpăturile sistematice executate în necropolele sau aşezărilemenţionate au scos la iveală un bogat material arheologic, antropologic, paleozoologic, de odeosebită importanţă în elucidarea problemelor legate de evoluţia culturală, socială, economică şibiologică a populaţiilor care au trăit pe actualul teritoriu al judeţului Vaslui în secolele IV-V p.Hr.

Menţionăm că rezultatele paleoantropologice şi demografice provin din studii anterioare,întreprinse de specialiştii în domeniu şi publicate: Georgeta Miu, Vasile Palade şi CezarinaBălteanu pentru Bogdăneşti, Fălciu, Dan Botezatu Georgeta Miu şi Vasile Palade pentru Bârlad -Valea Seacă, Georgeta Miu şi Ruxandra Alaiba pentru Banca Gară - Şapte case, Georgeta Miu şiMircea Mamalaucă, pentru Polocin - Islaz şi Pogoneşti.

Bogdăneşti, FălciuInvestigaţiile arheologice de la Bogdăneşti, Fălciu (jud. Vaslui) au fost executate în

intervalul 1968-1971 de V. Palade, perioadă în care s-a dezvelit o mare necropolă birituală, dincare s-au cercetat 59 de schelete de inhumate, dar şi 54 de schelete de incineraţie (1971, p. 21 şiurm.; Idem 1973, p. 169 şi urm.,), aparţinând culturii Sântana de Mureş. Cercetările antropologicede la Bogdăneşti, Fălciu au fost realizate de Dan Botezatu, Georgeta Miu şi Cezarina Bălteanu(1987-1989, p. 91 şi urm).

Bârlad - Valea SeacăMaterialul deshumat sub îndrumarea arheologului Vasile Palade, în intervalul 1971-1980,

din necropola birituală de la Bârlad - Valea Seacă (jud. Vaslui), datează de asemenea din perioadaîn discuţie, din secolele IV-V p.Hr. şi cuprinde 166 de morminte de inhumaţie şi 109 de incineraţie(V. Palade 1980, p. 407 şi urm.; Idem 1982, p. 181 şi urm.; Idem 1983, p. 398 şi urm.; Idem 1986,care au fost studiate din punct de vedere antropologic de Dan Botezatu şi Georgeta Miu (D.Botezatu, G. Miu, P. Cantemir 1983, p. 17; V. Palade 1979, p. 265 şi urm.; Idem 1980, p. 407 şiurm.).

Banca Gară - Şapte caseÎn urma investigaţiilor arheologice realizate la Banca Gară, punctul Şapte case, între anii

1981-1989, cu întreruperile din anii 1984 şi 1987, s-a săpat o suprafaţă de 3400 m2, aproximativjumătate din vechiul areal al acesteia şi s-au descoperit un număr 142 de complexe arheologice dinperioade diferite, din care doar şase morminte de inhumatie, studiate de Georgeta Miu şi prezentatearheologic de R. Alaiba, dintre care numai patru au fost datate perioadei dintre secolele III-IV p.Hr.Menţionăm şi faptul că, deşi în preajma acestor morminte s-au realizat ample investigaţiiarheologice, nu au mai fost descoperite şi alte morminte. Se presupune că acestea au făcut parte,probabil, dintr-o necropolă care se întindea în zona în care s-a săpat noua albie a Bârladului (R.Alaiba, G. Miu, S. Stanc 2005, p. 154, 159).

Aspecte paleodemografice sec. IV / Palaeodemographic aspects 4th century 75

Polocin - IslazSăpăturile de la Polocin, punctul Islaz, au fost realizate de Mircea Mamalaucă, în cadrul

cercetărilor arheologice întreprinse de Muzeul „Vasile Pârvan” – Bârlad. Din această necropolă, dela Polocin - Izlaz, până în prezent s-au investigat 49 de schelete sau resturi scheletice, din care 33de înhumaţie şi 16 de incineraţie, toate fiind studiate din punct de vedere antropologic de cătreGeorgeta Miu (~, B. Lupaşcu 2007, p. 37 şi urm.).

Pogoneşti - La MovilăInvestigaţiile arheologice realizate pe raza actualului sat Pogoneşti, punctul La Movila (jud.

Vaslui), au fost realizate tot de către Mircea Mamalaucă şi au dus la scoaterea la iveală a 26 deschelete de înhumaţie, la fel studiate din punct de vedere antropologic de către Georgeta Miu (~, B.Lupaşcu 2007, p. 37 şi urm.).

Menţionăm că în ultimele două puncte cercetările arheologice mai continuă.Toate aceste materiale antropologice au fost analizate aprofundându-se în paralel şi

investigarea lor antropologică, care a completat concluziile arheologice şi istorice. Astfel, încolaborare strânsă cu istoricii, arheologii şi paleofauniştii, paleoantropologii au putut aduce oimportantă contribuţie la unele din problemele referitoare la populaţiile care au trăit pe teritoriulactual al Moldovei. Studiile publicate în revistele de specialitate ne-au dat posibilitatea centralizăriiunor date demografice şi a comparării lor.

Materialul şi metodele de lucru

Toate materialele osteologice, provenite din mormintele de inhumaţie şi incineraţie, dinaşezările menţionate au fost studiate pe morminte, individual, dar şi populaţional şipaleodemografic. S-a recurs la determinarea sexului şi vârstei la deces a fiecărui schelet în partesau chiar rest de schelet, urmându-se în acest scop metodele şi tehnicile recomandate în urmadiscuţiilor purtate la şedinţele de lucru ale antropologilor de la Praga (1973) şi de la Sarospatak(1978). Pe baza acestor determinări au fost calculate valorile mortalităţii, constituite tabele dedistribuţie a subiecţilor după vârstă şi sex. Caracterizările individuale ale fiecărui schelet din seriilestudiate au permis conturarea particularităţilor populaţionale ale acestora (D. Botezatu, G. Miu, P.Cantemir 1983, p. 24-26; D. Botezatu, G. Miu, C. Bălteanu 1987-1989, p. 92-93; G. Miu, B.Lupaşcu 2007, p. 44-45).

Menţionăm şi faptul că, în ceea ce priveşte resturile de schelete incinerate de la Polocin -Islaz (jud. Vaslui), minuţios analizate de către Georgeta Miu, pentru care s-a precizat doar vârsta şisexul, datele au fost folosite, alături de cele ale scheletelor de înhumaţie, la aprecierea mortalităţiipe sexe şi vârste a grupului populaţional de la Polocin - Islaz (Ibidem 2007, p. 37-45).

De asemenea, precizăm şi faptul că, scheletele de înhumaţie de la Bogdăneşti, Fălciu, dintotalul acestora de 166, doar 138 s-au pretat studiului antropologic populaţional, determinăriisexului şi vârstei, celelalte fiind într-o precară stare de conservare (D. Botezatu, G. Miu, C.Bălteanu 1987-1989, p. 91-93).

Mormintele de la Banca Gară - Şapte casePe teritoriul satului Banca Gara, în zona cercetată de arheologi din punctul Şapte case (jud.

Vaslui), după cum am menţionat anterior, au fost descoperite doar şase morminte de înhumaţie,dintre care două datate între secolele X-XIII, alte trei morminte au fost datate în secolele III-IV (detip Sântana de Mureş) şi un singur mormânt a fost considerat ca aparţinând perioadei bronzuluitimpuriu.

Georgeta Miu a realizat o analiză detaliată a fiecărui schelet în parte, atât din punct devedere arheologic, cât şi paleoantropologic, din care au rezultat informaţii importante asupra vieţiieconomico-sociale şi spirituale a comunităţilor ce au trăit în siliştea investigată. Dat fiind numărul


foarte mic de indivizi, nu s-a putut realiza o analiză de ordin paleodemografic (vezi G. Miu în R.Alaiba, ~, S. Stanc 2005, 159). Totuşi, vom recurge la o descriere sumară a acestora:

mormântul de înhumaţie nr. 3, datat în secolul al IV-lea p.Hr., a aparţinut unui scheletfeminin de vârstă matură (40 - 45 ani), iar ca tip antropologic corespunde cu predominanţătipului mediteranoid, cu influenţe slabe nordoide (Ibidem, p. 158);

mormântul de înhumaţie nr. 4, datat de asemenea în secolul al IV-lea p.Hr., aparţinea unuicopil cu vârsta de cca. 6-7 ani (infans I – determinat după dentiţie, prezenţa molarului de 6ani alături de dentiţia de lapte a permis autorului să precizeze vârsta), de sex probabilfeminin, conform inventarului funerar (Ibidem, p. 157);

mormântul de înhumaţie nr. 5, din secolele III-IV p.Hr., aparţine unei femei tinere de cca.18-20 de ani, iar ca diagnoză tipologică se încadrează, pe un fond mediteranoid în amesteccu elemente protoeuropoide sau pe un fond protomediteranoid (Ibidem, p. 156-157);

mormântul de înhumaţie nr. 6, datat în bronzul timpuriu; aparţine unui individ de sexmasculin, tânăr, cu vârsta cuprinsă între 30-35 de ani. Din analiza scheletului, foartefragmentat şi deteriorat, autorul a concluzionat cu oarecare rezerve că acesta poate fiîncadrat ca tip antropologic - tipului protoeuropoid (Ibidem, p. 154-155).

Aspecte paleodemograficePentru subiecţii ce provin din mormintele de înhumaţie, graţie faptului că aceştia s-au pretat

unei determinări mai exacte a vârstei şi sexului, autorii au putut analiza mai mulţi parametridemografici, printre care: structura pe sexe şi vârste a subiecţilor, coeficientul de supravieţuire,speranţa de viaţă, vârsta medie la deces.

Necropola de la BogdăneştiDupă cum rezultă din tabelul nr. 1, în care am înscris procentele mortalităţii pe sexe şi

vârste înregistrate pentru cele patru grupuri de populaţii din secolul al IV-lea, de pe raza judeţuluiVaslui, s-a constatat o mortalitate ridicată a populaţiei: sub 20 de ani la Bogdăneşti, în mod speciala copiilor sub 14 ani (22,03%), urmaţi de adolescenţi (10,17%). Astfel, categoria populaţiei 0 - 20ani însumează o pondere a mortalităţii de 32,20% din totalul populaţiei de la Bogdăneşti.Mortalitatea cea mai ridicată însă se punctează la vârsta matură, cu un procent de peste jumătatedin populaţie (50,85%), categoriile adulţi şi subiecţii trecuţi de 60 ani fiind mai rar întâlnite (5,08%şi respectiv 6,77%).

Din punctul de vedere al repartiţiei pe sexe, raportul bărbaţi / femei este destul de echilibrat,în sensul că din numărul total de 37 subiecţi trecuţi de vârsta de 20 de ani (al căror sex a putut fideterminat), 51,35% sunt bărbaţi şi 48,65% femei.

În tabelul nr. 2 am înscris vârsta medie la deces pentru cele patru grupuri de populaţii dinsecolul al IV-lea, descoperite pe raza judeţului Vaslui. Din acesta rezultă că vârsta medie la decesla populaţia de la Bogdăneşti (0 - x ani) este de 31 ani şi 6 luni, ceea ce denotă o durată medie deviaţă scurtă. Vârsta medie la deces, calculată separat pe sexe, la segmentul de vârstă de 20 - x ani,nu diferă prea mult, în sensul că diferenţa între cele două sexe este de ordinul câtorva luni şianume, 42 ani şi 2 luni la bărbaţi şi 42 ani şi 8 luni la femei.

Din punctul de vedere al tipului antropologic, masivitatea moderată a scheletuluipostcranian la sexul masculin şi gracilitatea la cel feminin, dar şi o serie de caracteristici cranio-faciale, analizate în detaliu de către autori, duc la concluzia că în populaţia de la Bogdăneşti sediferenţiază două tipuri antropologice principale: mediteranoid şi protoeuropoid, acestea avândponderi aproximativ apropiate ca valoare (D. Botezatu, G. Miu, C. Bălteanu 1987-1989, p. 91-93).S-au semnalat însă şi alte tipuri de caractere, cum ar fi cele nordoide (în special la scheletele de sexfeminin), dar şi elemente dinaroide, est-europoide sau alpinoide, acestea deţinând ponderi sensibilmai mici comparativ cu cele două tipuri antropologice principale, mai sus menţionate (Ibidem).


Necropola de la Bârlad - Valea SeacăÎn necropola de la Bârlad - Valea Seacă autorii au constatat prezenţa unui mare număr de

schelete de copii, categoriile infans I şi infans II însumând un procent crescut şi anume, de 30,30%.Dacă însumăm categoriile infans I, infans II cu cea juvenis (14-19 ani), obţinem un total de 32,56%de subiecţi care nu au atins vârsta adultă, de unde conchidem că 67,44% din populaţia de la Bârlad- Valea Seacă este reprezentată din subiecţi care au depăşit vârsta de 20 de ani. Astfel, după cumrezultă din tabelul nr. 1, 16,16% reprezintă categoria adulţilor, 47,72% au decedat în plinămaturitate şi 3,03% au trecut de vârsta de 60 de ani. Important de menţionat ar fi diferenţa dintrecele două sexe în ceea ce priveşte mortalitatea la vârsta matură (30-60 ani), valori care evidenţiazănet superioritatea sexului masculin (30,30%) faţă de cel feminin (17,42%). Repartiţia pe sexe acelor 89 de subiecţi trecuţi de 20 de ani ne arată, de altfel, un raport de 55,11% bărbaţi şi 44,89%femei.

Vârsta medie la deces la Bârlad - Valea Seacă (tabel nr. 2), calculată pentru întreagapopulaţie (0 - x ani) este de 27 ani şi 5 luni. În ceea ce priveşte subiecţii care au depăşit vârsta de20 de ani, vârsta medie la deces este de 39 ani şi 6 luni la sexul masculin şi 36 ani şi 7 luni la celfeminin. Autorul explică această diferenţă prin numărul mare de femei decedate la vârsta adultă (20- 30 ani), aproape dublu în comparaţie cu cel al bărbaţilor adulţi (D. Botezatu, G. Miu, P. Cantemir1983, p. 17).

Din punctul de vedere al tipului antropologic, populaţia de la Bârlad - Valea Seacă indicădouă componente tipologice bine exprimate în cadrul acestei populaţii, aceea mediteranoidă şiaceea nordoidă, prima fiind mai bine reprezentată în rândul femeilor, în timp ce a doua mai bine înrândul bărbaţilor. Alături de aceste două componente majoritare se menţionează şi caractereprotoeuropoide şi o componentă formată din dinarici şi alpini. Marea majoritate a subiecţilorprezintă caractere mediteranoide şi protoeuropoide atenuate, asociate cu unele elemente nordoide(în special la bărbaţi).

Necropola de la Polocin - IslazCimitirul de la Polocin „punctul Islaz” este unul biritual, în care predomină semnificativ

mormintele de înhumaţie (70,83%) faţă de cele de incineraţie (29,16%). Majoritatea mormintelorde înhumaţie aparţin copiilor (0-14 ani). Pentru tabloul demografic autorul a luat în consideraţieatât indivizii înhumaţi, cât şi cei incineraţi (G. Miu, B. Lupaşcu 2007, p. 37-45).

Repartiţia subiecţilor în funcţie de vârstă şi sex (tabel nr. 1) evidenţiază o mortalitatecrescută în rândul copiilor sub 14 ani (infans I şi infans II), de 53,05%. Dacă luăm în calcul şiadolescenţii, rata mortalităţii atinge valoarea de 63,25%, ceea ce arată că mai mult de jumătate dinpopulaţia de la Polocin - Islaz a decedat înainte de a atinge vârsta adultă. Dacă ne referim la grupulsubiecţilor trecuţi de 20 de ani (adultus, maturus şi senilis), majoritatea deceselor este data decategoria maturilor (24,48%), categoria de vârstă adultă înregistrează o pondere a mortalităţii de24,48%, în timp ce subiecţii trecuţi de 60 de ani lipsesc. Durata medie de viaţă a grupuluipopulaţional de la Polocin - Islaz (tabel nr. 2) este de 20 ani şi 9 luni pentru întreaga populaţie (0 -x ani), iar pentru subiecţii care au depăşit vârsta de 20 de ani, separat pe sexe, aceasta este de 41 anişi 7 luni la bărbaţi şi de 36 ani şi 1 lună la femei.

Din analiza scheletelor din punct de vedere al tipului antropologic, autorul a deduspredominanţa tipului mediteranoid în cazul scheletelor mai complete sau de elemente ale tipuluimediteranoid în cazul scheletelor mai slab conservate (G. Miu, B. Lupaşcu 2007, p. 37-45). Astfel,coroborând toate datele avute la dispoziţie, s-a ajuns la concluzia că populaţia din aşezarea Polocin- Islaz prezintă o puternică componentă mediteranoidă, alături de alte câteva elemente tipologicesecundare (alpinoid, dinaroid, nordoid şi câteva elemente protoeuropoide întâlnite la câtevaschelete).


Necropola de la PogoneştiDin punct de vedere al mortalităţii pe sexe şi vârste, la Pogoneşti s-au semnalat numai 2

copii decedaţi, subiecţi ce se încadrează ca vârstă în categoria infans I (tabel nr. 1) şi care oferă unprocent de 7,69%. Împreună cu adolescenţii (doar un singur subiect), rata mortalităţii pentrusubiecţii care nu au atins vârsta adultă se ridică la 11,53% (G. Miu, B. Lupaşcu 2007, p. 37-45).Procentul mortalităţii în grupul maturilor la Pogoneşti este de 61,53%, adică mai mult de jumătatedin totalul populaţiei. În ceea ce priveşte grupul adulţilor, mortalitatea este de 19,23%, cumenţiunea că în cazul acestei categorii de vârstă, diferenţa dintre cele două sexe este semnificativăşi anume, femeile dau un procent al mortalităţii de 15,38%, în timp ce bărbaţii o valoare de doar3,84%. În ceea ce priveşte grupul subiecţilor trecuţi de 60 de ani, ponderea acestora în distribuţiamortalităţii pe vârste este de doar 7,69%.

Durata medie de viaţă (tabel nr. 2), pentru întreaga serie (0 - x ani) de la Pogoneşti, estedestul de ridicată, de 38 ani şi 7 luni. Pentru etapa de vârstă 20 - x ani, durata medie de viaţă estemai mare la bărbaţi decât la femei, respectiv 46 ani 6 luni la primii şi 39 ani 5 luni la cele de-aldoilea.

Din punct de vedere tipologic, la seria de la Pogoneşti autorul conchide predominanţacomponentei nordoide, alături de care se regăsesc elemente mediteranoide, dianaroide, lipsesc însăcele alpinoide.

Tabel nr. 1Procentele mortalităţii pe sexe şi vârste înregistrate pentru unele grupuri de populaţii de

secol IV de pe raza judeţului Vaslui

Necropola

Cemetery

Sexgender

infans I + infansII (0-14ani/year old)

juvenis(14-19ani/year old)

adultus(20-30 ani/yearold)

maturus(30-60 ani/yearold)

senilis(60-x ani/yearold)

N % N % N % N % N %

Polocin - Islaz B 26 53,05 2 4,08 3 6,12 7 14,28 - -F 3 6,12 3 6,12 5 10,20 - -

Total 49 26 53,05 5 10,20 6 12,24 12 24,48 - -

Pogoneşti B 2 7,69 1 3,84 1 3,84 9 34,61 2 7,69F - - 4 15,38 7 26,92 - -

Total 26 2 7,69 1 3,84 5 19,23 16 61,53 2 7,69

Bârlad - Valea Seacă B 40 30,30 1 0,75 8 6,06 40 30,30 4 3,03F 2 1,51 14 10,60 23 17,42 - -

Total 132 40 30,30 3 2,26 22 16,16 63 47,72 4 3,03

Bogdăneşti B 13 22,03 - - - - 18 30,51 1 1,69F 6 10,17 3 5,08 12 20,34 3 5,08

Total 56 13 22,03 6 10,17 3 5,08 30 50,85 4 6,77

Pentru a pune în evidenţă mai bine o serie de parametri demografici ai celor patru populaţiidin aceiaşi perioadă istorică (D. Botezatu, C. Fedorovici 1973, p. 11-13), îi vom compara,constatând că în linii generale comportamentul lor demografic este destul de uniform, cu uneleexcepţii.


Tabel nr. 2Vârsta media la deces pentru unele grupuri de populaţii de secol IVde pe raza judeţului Vaslui

NecropolaCemetery 0 - x ani/ year old Bărbaţi/Men (20 - x ani

/ year old)Femei/Women (20 - x ani /year old)

Bogdăneşti,Fălciu

31 ani/years 6 luni/months

42 ani/years2 luni/months

42 ani/year8 luni/months

Bârlad - ValeaSeacă




Polocin - Islaz 20 ani/years9 luni/months



Pogoneşti- LaM ovilă




Dacă privim comparativ, din punctul de vedere al mortalităţii, cele patru populaţii careprovin din necropolele descoperite pe raza judeţului Vaslui, constatăm că la Polocin – Islaz seînregistrează cel mai mare procent al mortalităţii copiilor (53,05%) şi cea mai mică durată medie deviaţă (20 ani şi 9 luni). Pe sexe, pentru populaţia 20 - x ani, longevitatea acestor patru grupuri depopulaţii este destul de apropiată, cu valori cuprinse între 39,6 ani şi 46,6 ani la seriile masculine şiîntre 36,1 ani şi 42,8 ani la seriile feminine.

Datele prezentate în tabelul nr. 1 pentru cele patru aşezări populaţionale, în privinţamortalităţii pe sexe şi vârste, ne arată în primul rând un procent de mortalitate oarecum ridicat înrândul copiilor mari şi mici. Dacă facem o comparaţie a mortalităţii infantile între populaţiile dinaceiaşi perioadă istorică de pe teritoriul judeţului Vaslui (Bogdăneşti, Bârlad - Valea Seacă,Polocin - Islaz şi Pogoneşti), constatăm că valorile diferă destul de mult. Astfel, valoarea cea maimică a mortalităţii infantile este înregistrată de Georgeta Miu la Pogoneşti (7,69%), iar cea maimare valoare a fost semnalată, după cum am menţionat anterior, la populaţia de la Polocin - Islaz(53,05%), de către acelaşi autor. De altfel, comparativ cu alte serii osteologice din zona judeţuluiVaslui, la Polocin - Islaz se înregistrează atât cel mai mare procent al mortalităţii infantile, cât şicea mai mică durată medie de viaţă. Trebuie menţionat şi faptul că, o mare parte din aceste ponderiale mortalităţii infantile, la toate cele patru populaţii, se datorează decesurilor înregistrate la copiiimici de 0 - 7 ani (infans I), adică la acei indivizi care încă nu aveau posibilitatea să se adapteze launele condiţii de viaţă precare din secolele IV-V p.Hr. şi ca o dovadă a acestui fenomen, este şiprocentul relativ mai redus al mortalităţii copiilor de vârsta a doua (infans II), copii care trecuserăcu bine fenomenul de adaptabilitate bio-ecologică.

Mortalitatea categoriei de 14-19 ani (juvenis) ne arată procente apropiate la populaţiile de laPolocin - Islaz şi Bogdăneşti (de cca. 10%), în ordine descrescătoare situându-se populaţia de laPogoneşti (3,84%), urmată de cea de la Bârlad - Valea Seacă, cu o valoare a mortalităţiiadolescenţilor de doar 2,26%.

Interesant de subliniat ar fi diferenţa dintre valorile celor două sexe la categoria 20-30 ani şianume un procent mult mai mare de decese la femeile adulte faţă de bărbaţii de aceeaşi vârstă,situaţie semnalată la trei din cele patru populaţii şi anume, Bogdăneşti, Bârlad - Valea Seacă şi laPogoneşti. Mortalitatea aproape triplă în rândul femeilor faţă de bărbaţi la vârsta adultă esteexplicată de autori printr-un factor de risc mai mare la primele în perioada de maximă fecunditate,când decesele în timpul naşterilor şi după naştere erau mai numeroase, din lipsa unei asistenţemedicale adecvate şi prompte.

La populaţia matură, în toate cele patru categorii, procentajul cel mai mare de decese seînregistrează la bărbaţi, diferenţa cea mai mare între cele două sexe fiind înregistrată la Bârlad -Valea Seacă (30,30% pentru sexul masculin faţă de 17,42% la sexul feminin). Subliniem că cel maimare procent al mortalităţii în grupul maturilor este semnalat la Pogoneşti (61,53%), valoare careeste mai mult decât dublă faţă de aceea calculată pentru populaţia de la Polocin - Islaz (24,48%),


însă depăşeşte şi valorile celorlalte două populaţii (Bârlad - Valea Seacă - 47,72% şi Bogdăneşti -50,85%).

Structura pe sexe şi vârste, conform cu decesele înregistrate la populaţiile de la Polocin -Islaz, Pogoneşti, Bârlad - Valea Seacă şi Bogdăneşti, este asemănătoare în linii mari cu aceea aaltor populaţii din secolele IV-V p.Hr., în special cu seriile de la Mihălăşeni, Miorcani, Hăneşti,Barcea. Într-adevăr, şi aici vom constata că mortalitatea în cadrul primei categorii de vârstă acopiilor (infans I) este mai ridicată decât aceea a copiilor mai mari (infans II), de asemenea lagrupul subiecţilor adulţi se înregistrează întotdeauna procente mai scăzute de decese la bărbaţi faţăde femei, cauzele fiind deja mai sus explicate.

Privind comparativ vârstele medii la deces la cele patru populaţii analizate, pentrusegmentul 0 - x ani, constatăm că valoarea cea mai scăzută este înregistrată la populaţia de laPolocin - Islaz, aceasta prezintă o durată medie de viaţă de doar 20 ani şi 9 luni pentru întreagapopulaţie. Cea mai prelungită vârstă medie la deces pentru segmentul 0 - x ani a fost înregistrată lapopulaţia de la Pogoneşti, de 38 ani şi 7 luni, valoare semnificativ mai mare comparativ cu celelaltepopulaţii, longevitate ce este determinată, conform autorului, de frecvenţa redusă a mortalităţiicopiilor, dar şi de procentul crescut al mortalităţii maturilor (G. Miu, B. Lupaşcu 2007, p. 37-45).În ceea ce priveşte aşezările de la Bârlad - Valea Seacă şi Bogdăneşti, acestea prezintă valori destulde apropiate ale duratei medii de viaţă, 27,5 ani şi respectiv 31,6 ani.

Pentru etapa de vârstă 20 - x ani, de asemenea, populaţia de la Pogoneşti deţine valorile celemai ridicate ale vârstei medii la deces (46,6 ani), dar numai pentru sexul masculin. În ceea cepriveşte seriile feminine, durata medie de viaţă cu valoarea maximă este înregistrată la femeile dela Bogdăneşti (42,8 ani).

Palaeodemographic aspects specific to some 4th century populaceson the present territory of Vaslui county

IntroductionThe paper presents a general comparative study both paleodemographically, and

paleoanthropologically, on populaces belonging to the Sântana de Mureş culture, that lived of the4th century and beginning of the 5th century AD on the territory of localities which are nowadayspart of Vaslui County. The systematic excavations carried out in the specified cemeteries or sitesbrought to light a particularly important archaeological, anthropological, paleozoological materialconnected to the cultural, social, economical and biological evolution, of the populaces that livedon the territory of the present Vaslui county during the 4th–5th centuries AD.

Mention should be made that the paleoanthropological and demographic results have beenobtained in previous studies, carried out and published by specialists in the field: Georgeta Miu,Vasile Palade and Cezarina Bălteanu for Bogdăneşti, Fălciu; Dan Botezatu, Georgeta Miu andVasile Palade for Bârlad - Valea Seacă; Georgeta Miu and Ruxandra Alaiba for Banca Gară -Şapte case; Georgeta Miu and Mircea Mamalaucă, for Polocin - Islaz and Pogoneşti - La Movilă.

Bogdăneşti, FălciuThe archaeological investigations carried out at Bogdăneşti, Fălciu (Vaslui county) were

carried out during the interval 1968-1971 by V. Palade, period when a large two-rite cemetery wasdiscovered, out of which 59 inhumed skeletons and 54 incinerated skeletons were researched(1971, p. 21 sq.; Idem 1973, p. 169 sq.,), belonging to Sântana de Mureş culture. Thearchaeological researches of Bogdăneşti, Fălciu were carried out by D. Botezatu, G. Miu and C.Bălteanu (1987-1989, p. 91 sq.).


Bârlad - Valea SeacăThe material uncovered under the coordination of archaeologist V. Palade, during the

period 1971-1980, of the two-rite cemetery of Bârlad - Valea Seacă (Vaslui county), is also datedto the period under discussion, that is the 4rd–5th centuries AD and includes 166 inhumation tombsand 109 incineration tombs (V. Palade 1980, p. 407 sq.; Idem 1982, p. 181 sq.; Idem 1983, p. 398sq.; Idem 1986, which were anthropologically studied by D. Botezatu and Georgeta Miu (D.Botezatu, G. Miu, P. Cantemir 1983, p. 17; V. Palade 1979, p. 265 sq.; Idem 1980, p. 407 sq.).

Banca Gară - Şapte caseFollowing the archeological investigations carried out at Banca Gară, point Şapte case,

between 1981-1989, with the interruptions of 1984 and 1987, the total surface excavated summedup to 3400 m2, approximately half of the old surface thereof, and this allowed the identification of142 archaeological features dated to different periods, out of which only six were inhumationgraves, studied by G. Miu and archeologically described by R. Alaiba, and out of the above six,only four were dated to the period of the 3rd–4th centuries AD and only one grave was considered asbelonging to the period of the early Bronze Age. Mention should be made also of the fact thatalthough around such graves wide archaeological investigations was carried out; no other graveswere further found. It is supposed that these might have been part of a cemetery spread in the areain which the new bed of Bârlad River was arranged (R. Alaiba, G. Miu, S. Stanc 2005, p. 154,159).

Polocin - IslazThe excavations of Polocin, point Islaz, were made by Mircea Mamalaucă, within the

archaeological researches carried out by the „Vasile Pârvan” Museum of Bârlad. In this cemetery,of Polocin - Izlaz, there have been found so far 49 skeletons or bony remains, out of which 33inhumed and 16 incinerated, all these being anthropologically studied by G. Miu (~, B. Lupaşcu2007, p. 37 sq.).

Pogoneşti - La MovilăThe archeological investigations carried out on the territory of the present village of

Pogoneşti, point La Movila (Vaslui county), were also carried out by Mircea Mamalaucă and led tothe identification of 26 inhumation skeletons, which were, in their turn, anthropologically studiedby G. Miu (~, B. Lupaşcu 2007, p. 37 sq.).

Mention should be made that in the last two points the archaeological researches are still inprogress.

All these anthropological materials were analyzed, advancing at the same time with theanthropological investigation thereof, which completed the archaeological and historicalconclusions. Thus, in tight collaboration with the historians, archeologists and palaeofaunaspecialists, paleoanthropologists brought important contributions to the study of some of theproblems concerning the populaces in which they lived, on the territory of the nowadays Moldavia.The studies published in the specialized magazines gave us the possibility of centralizing some ofthe demographic data and comparing them.

The material and the working methodsAll osteological material resulting from inhumation and incineration graves from the

specified sites were studied according to the graves, individually, but also populace ally andpaleodemographically. We determined the gender and age at the time of death of each skeleton andeven for remains of skeletons, following in this regard the methods and techniques recommendedas a result of working sessions held by anthropologists in Prague (1973) and Sarospatak (1978). Onthe basis of such determinations there were calculated values of the mortality, and were created thedistribution tables of individuals according to age and gender. The individual characterizations ofeach skeleton in the studied series allowed us to outline the populaceal particularities thereof (D.


Botezatu, G. Miu, P. Cantemir 1983, p. 24-26; D. Botezatu, G. Miu, C. Bălteanu 1987-1989, p. 92-93; G. Miu, B. Lupaşcu 2007, p. 44-45).

Mention should be made of the fact that with regards to the incinerated skeleton remains ofPolocin - Islaz (Vaslui county), minutely analyzed by Georgeta Miu, and for which only the ageand gender were pointed out, such data were used, together with those referring to the inhumationskeletons, for assessing the mortality according to genders and ages of the populaceal group ofPolocin - Islaz (Ibidem 2007, p. 37-45).

We should also specify that in the case of the inhumation skeletons of Bogdăneşti, Fălciu,out of their total of 166, only 138 were adequate for the anthropologic populaceal study and thedetermination of gender and age, the other ones being in a too poor state of preservation (D.Botezatu, G. Miu, C. Bălteanu 1987-1989, p. 91-93).

Graves of Banca Gară On the territory of the village Banca Gara, in the area investigated by archaeologists at the

point Şapte case (Vaslui county), as specified above, there were found only six inhumationgraves, out of which two dated to the 3rd–4th centuries (of Sântana de Mureş type) and onlyone grave was considered as belonging to the period of the early Bronze Age.

G. Miu made a detailed analysis of each particular skeleton, both archaeologically andpaleoanthropologically, leading to important information concerning the socio-economicaland spiritual life of the communities that lived in the investigated hamlet. Given the verysmall number of individuals, no paleodemographic analysis was possible (G. Miu in R.Alaiba, ~, S. Stanc 2005, 159). Still, below follows a short description thereof:

The inhumation grave no. 3, dated to the 4th century AD, belonged to an adult woman’sskeleton (40 - 45 year old), and as anthropological type it mainly corresponds to theMediterranoid type, with slight Nordoid influences (Ibidem, p. 158);

The inhumation grave no. 4, also dated to the 4th century AD, belonged to an about 6-7 yearold child (infans I – determined on the basis of the dentition, presence of the 6 year molar aswell as the deciduous teeth allowed the author to asses the age), of probably female genderaccording to the funeral inventory (Ibidem, p. 157);

The inhumation grave no. 5, dated to the 3rd–4th centuries, belonged to a young woman ofabout 18-20, and as typological diagnosis it is included within a Mediterranoid background,mixed with Protoeuropoid elements or a Protomediterranoid background (Ibidem, p. 156-157);

The inhumation grave no. 6, dated to the early Bronze Age, belonged to a young maleindividual, about 30-35 year old at the time of death. The analysis of the very fragmentedand deteriorated skeleton allowed the author to conclude with some reserves that this mightanthropologically belong to the Protoeuropoid type (Ibidem, p. 154-155).

Palaeodemographic aspectsIn the case of the subjects found in the inhumation graves, as they were adequate for a more

precise determination of age and gender, the authors could analyze several demographicparameters, among which mention should be made of: the subjects’ gender and age structure,survival coefficient, life duration, average decease age.

Cemetery of Bogdăneşti, FălciuAs shown in table no. 1, which includes the percentages of mortality according to genders

and ages as recorded for the four groups of populaces of the 4th century, throughout Vaslui county,a high mortality of the populace was noticed: under 20 year old at Bogdăneşti, especially childrenunder 14 (22,03%), followed by teenagers (10,17%). Thus, the category of the 0 - 20 year oldpopulace shows a percentage of mortality of 32,20% out of the total of the populace of Bogdăneşti.


Yet, the highest mortality is recorded at the adult age, with a percentage of more than half of thepopulace (50,85%), the categories adults and more than 60 year old being rather rarely identified(5,08% and respectively 6,77%).

From the point of view of the gender distribution, the relationship men/women is ratherbalanced, meaning that out of the total number of 37 subjects of more than 20 year old (whosegender could be determined), 51,35% are male and 48,65% female.

Table no. 2 contains the average age at the time of death for the four groups of populaces ofthe 4th century, discovered within Vaslui County. From this, it results that the average age at thetime of death as recorded by the populace of Bogdăneşti (0 - x year old) is of 31 year and 6 monthold, which indicates rather short average life duration. The average age at the time of death,calculated separately according to the genders, for the age segment 20 - x year old, is not toodifferent, meaning that the difference between the two genders is of several months, that is 42 yearsand 2 months for men and 42 years and 8 months for women.

As for the anthropological type, the moderate massiveness of the postcranial skeleton of themale gender and the graciousness of the female one, as well as a series of cranial – facial features,that the authors analyzed in details, lead to the conclusion that within the populace of Bogdăneştitwo main anthropological types are being differentiated: Mediterranoid and Protoeuropoid, withrather similar percentages (D. Botezatu, G. Miu, C. Bălteanu 1987-1989, p. 91-93). Othermorphological types were also observed, such as the Nordoid ones (especially in the case of thefemale skeletons), but also Dinaroid, East-Europoid or Alpinoid elements, these holdingconsiderably lower percentages in comparison to those of the two main anthropological typesspecified above (Ibidem).

Cemetery of Bârlad - Valea SeacăIn the case of the cemetery of Bârlad - Valea Seacă authors noticed the presence of a large

number of children’s skeletons, categories infans I and infans II summing up a large percentage,more precisely of 30,30%. If we put together the categories infans I, infans II and juvenis (14-19year old), we obtain a total percentage of 32,56% representing subjects that did not reach the adultage, and consequently we assume that 67,44% of the populace of Bârlad - Valea Seacă isrepresented by subjects that exceeded the age of 20. Thus, as shown in table no. 1, 16,16% isrepresented by the category of adults, 47,72% deceased in full adulthood and 3,03% exceeded theage of 60 year old. It is important to point out the difference between the two sexes regarding themortality at adulthood (30-60 year old), values that clearly indicate the superiority of the malegender (30,30%) in comparison to the female one (17,42%). The distribution according to genderof the 89 subjects of more than 20 year old shows actually that 55,11% were men and 44,89%women.

The average age at the time of death in the site of Bârlad - Valea Seacă (table no. 2),calculated for the whole populace (0 - x year old) is of 27 years and 5 months. Regarding thesubjects that exceeded the age of 20 year old, the average age at the time of death is 39 years and 6months in the case of male subjects and 36 years and 7 months in the case of female subjects. Theauthor explains this difference by the large number of women decease at the adult age (20 - 30 yearold), almost double in comparison to the one of adult male beings (D. Botezatu, G. Miu, P.Cantemir 1983, p. 17).

Anthropologically, the populace of Bârlad - Valea Seacă indicates two typologicalcomponents well expressed within this populace, the Mediterranoid and the Nordoid onesrespectively, the former being better represented among women while the latter is betteracknowledged among men. Apart from these two components forming the majority, there are alsomentioned Protoeuropoid individuals and a component formed of Dinaric and Alpine types. Thelarge majorities of the subjects show Mediterranoid and attenuated Protoeuropoid features, inassociation with the Nordoid elements (especially in the case of men).


Cemetery of Polocin - IslazThe cemetery of Polocin „point Islaz” is a two-rite graveyard, within which the inhumation

tombs are significantly prevalent (70,83%) in comparison to the incineration ones (29,16%). Mostof the inhumation graves belong to children (0-14 year old). For the demographic table, the authortook into account both inhumed individuals and incinerated ones (G. Miu, B. Lupaşcu 2007, p. 37-45).

The distribution of the subjects according to age and gender (table no. 1) points out anincreased mortality among children under 14 (infans I and infans II), of 53,05%. If we take intoaccount also the teenagers, the mortality rate reaches 63,25%, which shows that more than half ofthe populace of Polocin - Islaz deceased before reaching adulthood. If we are to consider the groupof subjects more than 20 year old (adultus, maturus and senilis), most of the deceases are situatedin the maturus category (24,48%), while the adultus category records a 24,48% mortality, and themore than 60 year old are completely absent. The average life duration of the populaceal group ofPolocin - Islaz (table no. 2) is of 20 years and 9 months, for the whole populace (0 - x year old),and for the subjects of more than 20 year old, separately, according to genders, this is of 41 yearsand 7 months for men and 36 years and 1 month for women.

From the skeleton analysis from the point of view of the anthropological type, the authorunderstood the prevalence of the Mediterranoid type in the case of the more complete skeletons orof elements of the Mediterranoid type in the case of the poorly preserved skeletons (G. Miu, B.Lupaşcu 2007, p. 37-45). Thus, corroborating all available data, we reached the conclusion that thepopulace of the settlement of Polocin - Islaz shows a strong Mediterranoide component, togetherwith few other secondary typological elements (Alpinoid, Dinaroid, Nordoid and fewProtoeuropoid elements encountered in the case of several skeletons).

Cemetery of Pogoneşti - La MovilăFrom the point of view of the mortality expressed according to the gender and age

distribution, at Pogoneşti - La Movilă there were pointed out only 2 deceased children, subjects thatbelong to the category infans I (table no. 1) and which provide the percentage of 7,69%. Togetherwith the teenagers (only one subject), the mortality rate for the subjects that did not reachadulthood is of 11,53% (G. Miu, B. Lupaşcu 2007, p. 37-45). The percentage of mortality withinthe maturus group of Pogoneşti - La Movilă is 61,53%, that is more than half of the total of thepopulace. Regarding the adultus group, the mortality is of 19,23%, with the specification that in thecase of this age category the difference between the two genders is considerable, that is women arecharacterized by a mortality percentage of 15,38%, while men are characterized only by 3,84%.Regarding the subjects of more than 60 year old, their percentage within the distribution of themortality is of only 7,69%.

The average life duration (table no. 2), for the whole series (0 - x year old) of Pogoneşti -La Movilă, is rather high, of 38 years and 7 months. For the age interval 20 - x year old, theaverage life duration is higher in the case of men in comparison with women, respectively 46 yearsand 6 months in the former case and 39 years and 5 months in the latter.

Typologically, regarding the series of Pogoneşti - La Movilă the author observes theprevalence of the Nordoide component, but also the presence of Mediterranoid, Dinaroid elementswhile the Alpinoid ones are absent.

In order to better point out a series of demographic parameters of the four populaces of thesame historical period (D. Botezatu, C. Fedorovici 1973, p. 11-13), we have compared them, andnoticed that in general lines their behavior is rather uniform, with some exceptions.

Considering things comparatively, from the mortality point of view, the four populacesresulting from the cemeteries identified within Vaslui county, we notice that the site of Polocin –Islaz is characterized by the highest children’s mortality percentage (53,05%) and the shortest lifeduration (20 years and 9 months). According to genders, for the populace of 20 - x year old, the


longevity of the four groups of populaces is rather similar, with values contained between 39,6years and 46,6 years for the male series and between 36,1 years and 42,8 years for the femaleseries.

Table no. 1. Percentages of mortality according to genders and ages recorded for groups of4th century populaces within Vaslui county.

Table no. 2. Average decease age for some groups of 4th century populaces within Vasluicounty.

The data presented in table no. 1 for the four populaceal sites, concerning mortalityaccording to gender and age, show first of all a rather high mortality percentage among young andnot so young children. Comparing the infantile mortality between the populaces of the samehistorical period within Vaslui county (Bogdăneşti, Fălciu, Bârlad - Valea Seacă, Polocin - Islaz şiPogoneşti - La Movilă), we notice that values are rather different. Thus, the smallest infantilemortality value was recorded by Georgeta Miu at Pogoneşti - La Movilă (7,69%), and the highestone was pointed out, as shown above, within the populace of Polocin - Islaz (53,05%), by the sameauthor. In fact, in comparison with other osteological series within the area of Vaslui County, atPolocin - Islaz there were recorded both the highest percentage of infantile mortality and theshortest average life duration. Mention should be made also of the fact that a large part of suchpercentages of infantile mortality in the case of all four populaces is due to deceases registeredamong very young children of 0 - 7 year old (infans I), that is those individuals that did not havethe possibility to adapt to certain precarious life conditions of the 4th–5th centuries AD. A proof ofsuch phenomenon is the relatively low percentage of the second age children’s mortality (infans II),that is children who had passed the „test” of bio-ecological adaptability.

The mortality of the category 14-19 year old (juvenis) shows similar percentages in the caseof the populaces of Polocin - Islaz and Bogdăneşti, Fălciu (of about. 10%), in descending orderthere following the populace of Pogoneşti - La Movilă (3,84%), and then the one of Bârlad - ValeaSeacă, with a value of teenager mortality of only 2,26%.

It is interesting to point out the difference between the values of the two genders for thecategory of the 20-30 year old and this is a much higher percentage of adult women’s deceases incomparison to the men of the same age, situation pointed out in the case of three out of the fourpopulaces, that is Bogdăneşti, Bârlad - Valea Seacă and Pogoneşti - La Movilă. The almostthreefold women’s mortality in comparison to the one of men at adulthood is explained by theauthors by a higher risk factor in the case of women while living their maximal fecundity period,when deceases while giving birth or immediately after were more numerous, due to the obviouslack of adequate and prompt medical care.

In the case of the populace in the maturus category, in the cases of all four populaces thehighest percentage of deceases is recorded by men, the highest difference between the two gendersbeing pointed out at Bârlad - Valea Seacă (30,30% for male gender in comparison to 17,42% forthe female one). We would like to stress that the highest mortality percentage within the maturuscategory was observed at Pogoneşti - La Movilă (61,53%), value which is more than double incomparison to the one calculated for the populace of Polocin - Islaz (24,48%), but it exceeds alsothe values of the other populaces (Bârlad - Valea Seacă - 47,72% şi Bogdăneşti - 50,85%).

The structure according to gender and age, taking into account the deceases recorded withinthe populaces of Polocin - Islaz, Pogoneşti - La Movilă, Bârlad - Valea Seacă and Bogdăneşti, is ingeneral lines similar to the one of other populaces of the 4th–5th centuries AD, especially with theseries of Mihălăşeni, Miorcani, Hăneşti, Barcea. Indeed, we do observed in these sites too that themortality within the first age category among children (infans I) is higher than in the case of not soyoung children (infans II), also in the case of the adult subjects, there are always low percentages


of death in the case of men if compared to those of women, the causes thereof being alreadyexplained above.

Comparatively considering the average decease ages of the four analyzed populaces for thesegment 0 - x year old, we observe that the lowermost value was recorded by the populace ofPolocin - Islaz, this showing an average life duration of only 20 years and 9 months for the wholepopulace. The longest average decease age for the segment 0 - x year old was recorded at thepopulace of Pogoneşti - La Movilă, of 38 years and 7 months, value significantly higher ifcompared to the other populaces, their longevity being determined, according to the author, to bythe low frequency of children's mortality, but also by the low percentage of the adults’ mortality(G. Miu, B. Lupaşcu 2007, p. 37-45). Regarding the sites of Bârlad - Valea Seacă and Bogdăneşti,these show rather close values of the average life duration thereof, that is of 27,5 years and 31,6years respectively.

For the age category of the 20 - x year old, the populace of Pogoneşti - La Movilă holdsonce again the highest value of the average decease age (46,6 year old), but only for the malegender. Regarding the female series, the maximal value of the average life duration isacknowledged for the women of Bogdăneşti (42,8 year old).

. 87

Cercetările arheologice de la Valea Mare - La Doroftei,secolele II-III şi VII-VIII, judeţul Vaslui

Ruxandra Alaiba

Încă de la mijlocul secolului XX, Podişul Central Moldovenesc, una din formaţiunilegeografice din cadrul Podişului Bârladului, a fost amplu investigat prin cercetări de suprafaţă înzona străbătută de Valea Bârladului Superior, de profesorii de la Facultatea de Istorie din Iaşi,Mircea Petrescu-Dîmboviţa, Emilian Bold şi Marin Dinu (1955). În 1970, cercetările au fostamplificate şi publicate în primul repertoriu arheologic al Moldovei (N. Zaharia, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia, 1970, p. 99-122). Totuşi, numărul staţiunilor investigate prin săpăturiarheologice pe această vale a fost mic în raport cu numărul punctelor semnalate prin periegheze. Şipentru faptul că, în unele dintre aceste staţiuni aflate pe Valea Bârladului Superior, au fost realizatelucrări de hidroamelioraţie care au dezvelit o parte din complexele unor aşezări, începând cu anul1981, am organizat cercetări arheologice în acest areal geografic, în comuna Dumeşti, mai întâi înstaţiunea cucuteniană şi din secolul al IV-lea de la Dumeşti - Între pâraie, mărginită de pâraieleSuhuleţ şi Hodorani (R. Alaiba 2007), apoi şi pe pantele altor ape locale, precum în punctul LaDoroftei, din satul Valea Mare, com. Dumeşti, jud. Vaslui. Ultimul s-a realizat sub coordonareaprofesorului Dan Gh. Teodor, căruia, pentru sprijinul acordat, îi mulţumim şi pe această cale.

Satul Valea Mare, din punct de vedere geografic, se încadrează în microzona DepresiuniiBârladului Superior, subunitate situată în partea de sud a Podişului Central Moldovenesc şi înjumătatea nordică a Podişului Bârladului. Din punct de vedere geomorfologic, satul Valea Mare, încare s-au realizat cercetări arheologice, se caracterizează printr-un relief format din colinesculpturale, unele împădurite masiv, cu altitudini de 300 m, unde predomină cernoziomurileputernic levigate şi un climat continental cu un regim pluviometric de 480-580 mm pe an, cutemperatura medie de 90C. Valea Bârladului traversează limita de vest a satului (V. Băcăuanu etalii 1980, p. 314, fig. 42).

Cercetările de suprafaţă realizate în perimetrul satului au dus la descoperirea, la 500 m estde acesta, a unor locuiri caracteristice secolelor II-III p.Hr., „urme cu cenuşă şi oase calcinatecarpice, precum şi resturi de locuire caracteristice secolului al IV-lea” (M. Petrescu-Dîmboviţa,Em. Bold şi Marin Dinu 1970, p. 21; G. Coman 1980, XXVII.7., p. 125). În apropiere de acestedescoperiri, în marginea de nord-est a satului, s-au semnalat vestigii arheologice specifice pentrusecolele X-XI, un cosor de fier pentru viticultură, dar şi o căniţă cu toartă şi burlui, modelată dinpastă fină, densă, arsă cărămiziu (Ibidem, fig. 151/7-8, 10; Idem 1971, p. 81; D. Gh. Teodor 1970,p. 114; Idem, 1973, p. 225, fig. 1/5; Idem, 1975, fig. 4/8).

Săpăturile arheologice din satul Valea Mare, punctul La Doroftei, s-au realizat în anii 1987-1988, pentru cunoaşterea specificului aşezărilor din primul mileniu. Complexele arheologice tăiatede drum şi de pârâiaşul menţionat au fost investigate după efectuarea mai multor cercetări desuprafaţă în zonă. Staţiunea se întinde în partea de est a satului – pe aproximativ 1 km, de la maipuţin de 300 m de ultimele case, până la aproximativ 100 m de marginea pădurii. În momentulrealizării investigaţiilor arheologice era traversată de drumul forestier şi de pârâiaşul a cărui albie afost regularizată cu câteva decenii în urmă. Acestea au distrus o parte din aşezare.


Fig. 1. Valea Mare - La Doroftei. Plan şi profil, groapa nr. 1, sec. II-III; locuinţa parţial adâncită nr. 1,gropile nr. 2-3, sec. VII-VIII.

Plan and section, pit no. 1, 2nd–3rd centuries AD; partly sunken dwelling no. 1, pits no. 2-3, 7th–8th

centuries.

Pentru o încadrare cronologică mai exactă a descoperirilor de aici s-a început cercetareastaţiunii prin trasarea unei secţiuni pe stânga pârâiaşului. Aceasta a dus la dezvelirea unei locuinţe,distruse în parte, cu inventar specific pentru secolele VII-VIII. De asemenea, alte două secţiuni s-aurealizat pe pantele line dinspre nord. Prima, cu lungimea de 11,5 m şi lăţimea de 1,5 m, aveaorientarea aproximativ est-vest. A doua, trasată mai aproape de drum, are o lungime de 15 m şi olăţime de 1,5 m (fig. 1). Stratigrafia geologică a solului se prezintă în general uniform şi secorelează în mare cu depunerile de locuire umană. Astfel, între 0 - 0,35 m este un cernoziomputernic levigat, un sol brun-negricios cu structură grăunţoasă mică şi mare. În el s-au descoperitpuţine materiale arheologice deranjate de lucrările agricole, caracteristice secolelor XVII-XVIII,dar şi pentru secolele VII-VIII. De la - 0,35 m la - 0,65 m solul are o culoare brun-castanie. În aceststrat s-au descoperit alte depuneri specifice pentru primul mileniu al erei noastre. Între aproximativ0,35 - 0,50 m, se află urmele locuirii din secolele VII-VIII, din care s-au dezvelit două locuinţeparţial adâncite, una mai bine conservată, alta distrusă de lucrările de îmbunătăţiri funciare. Între0,50 - 0,65 m se află aşezarea datată între secolele II-III p.Hr, din care până în prezent s-a dezvelitdoar o groapă de provizii, nr. 1. Urmează un strat gălbui, slab roşcat, lutos şi altul gălbui-cenuşiu

Cercetări la Valea Mare, sec. II-III, VII-VIII/Researches at Valea Mare, 2nd–3rd and 7th-8th century 89

de loess, ce prezintă numeroase pete albe de CaCO3 şi care depăşeşte adâncimea până la care s-asăpat, de - 1,80 m.

Aşezarea dacilor liberi – carpi, din secolele II-III p.Hr.Prin adâncirea primei secţiuni, între M 7,50 şi 9,10, s-a tăiat aproape central o groapă cu

inventar caracteristic pentru această perioadă.Groapa nr. 1, de formă aproximativ tronconică, săpată în întregime, cu o deschidere în

partea superioară uşor ovală cu diametrele de 1,10 şi 1,65 m, se adânceşte până la 1,55 m faţă denivelul actual de călcare şi până la 0,93 m faţă de nivelul iniţial de călcare. Diametrul maxim albazei este mai mare, de 1,85 m. Groapa păstrează uşoare urme de ardere intenţionată la bază.

Era o groapă de provizii, cu baza arsă şi pereţii finisaţi îngrijit, cu o capacitate deînmagazinare medie. Astfel de gropi se întâlnesc şi în aşezările din secolele II-III. Amenajarea unorgropi de provizii atestă practicarea agriculturii şi formarea unor rezerve de hrană. Ulterior a devenito groapă menajeră. Inventarul acesteia a fost mai ales ceramic. S-au recuperat părţi de la diferitevase, căni, probabil patru, o strachină, două boluri, o toartă de la o oală şi alte fragmente. Tot aicise aflau şi câteva bucăţi de chirpici, care proveneau de la pereţii locuinţelor (fig. 2/13).

Fig. 2. Valea Mare - La Doroftei. Ceramica lucrată la roată.Ceramic fragments made with the potter’s wheel.


Fig. 3. Valea Mare - La Doroftei. Ceramica modelată la mână 1, 4-12. Piese perforate din lut 2-3.Hand-made pottery 1, 4-12. Perforated items made of clay 2-3.


Fig. 4. Valea Mare - La Doroftei. 1 Greutate; 2, 5-6 rondele, 3, 7-9 gresii finisate.1 Weight; 2, 5-6 round disks, 3, 7-9 finished whetstones.

Menţionăm şi două obiecte din metal, două piese de bronz, o pensetă (fig. 2/2) şi un alt micfragment (fig. 2/1). Penseta, face parte din tipul întâlnit relativ des în aşezările acestei perioade. Opensetă lucrată din bronz a fost descoperită la Mătăsaru (Gh. Bichir 1984, p. 58-59, pl. LVII/6-7),în locuinţa - L1, nivel III/1 şi datată în secolul al II p.Hr. Tot aici în nivelul III/2 s-a descoperit unexemplar de fier, datat de autor în secolul al III-lea (Ibidem).


Din ceramica fină, păstrată fragmentar, se pot detaşa două căni (fig. 2/4-5), probabil erau şifragmente de la altele două (fig. 2/6, 9), o strachină (fig. 2/7) şi două castronaşe (fig. 2/11-12). Unadintre toartele desenate provine de la un vas de dimensiuni mai mari (fig. 2/15).

Borcanele modelate la mână aveau profilul alungit, buza uşor înclinată exterior şi bazaînaltă (fig. 3/4, 8). Forme apropiate se găsesc la Drăgeşti, în locul denumit Pe Izlaz - Sub Silişte (D.Gh. Teodor, G. Coman 1983, p. 456, fig. 5/6-8).

Aşezarea datată în secolele VII-VIII p.Hr.Prin cercetarea staţiunii de la Valea Mare, se aduce în discuţie o nouă aşezare deschisă,

situată pe pantele line şi însorite din apropierea unui mic pârâiaş local, specifică pentru secoleleVII-VIII. Din ea s-au dezvelit, în campania din 1988, urmele a două locuinţe uşor adâncite înpământ şi două gropi aflate în apropierea primei locuinţe.

Fig. 5. Valea Mare - La Doroftei. Ceramica modelată la mână 1, 4-12.Hand-made pottery 1, 4-12.


Locuinţa nr. 1, a fost construită pe panta lină din dreapta pârâiaşului, nivelată în prealabil,cu orientarea laturilor relativ mai lungi est-vest. Forma locuinţei este patrulateră cu dimensiunile de16,80 m2 (3,90 m x 4,30 m). Faţă de nivelul de călcare din vechime se adânceşte cu 0,55 m. Încolţurile apropiate cuptorului s-au păstrat urme de la pari. În colţul de sud-est avea un cuptorconstruit din piatră de râu şi din gresie locală, cu vatra uşor ovală (ø = 0,90 x 097 m), formată dintr-o lipitură groasă de lut, arsă puternic la suprafaţă şi prevăzut cu boltă semicirculară. În interiorul eise mai aflau câteva unelte, ustensile şi fragmente ceramice care proveneau de la cel puţin 35 devase, 15 vase modelate la mână, oale de diferite dimensiuni, nouă tipsii şi 11 vase modelate curoata înceată.

Fig. 6. Valea Mare - La Doroftei. Tipsii cu marginea puţin ridicată 1-9.Round trays with slightly raised border 1-9.


Fig. 7. Valea Mare - La Doroftei. Ceramica lucrată cu roata olarului.Ceramic ware made with the potter’s wheel.


Locuinţa nr. 2, cum s-a precizat deja, era distrusă parţial de lucrările de îmbunătăţirifunciare. Din ea s-a păstrat o mică parte din cuptorul pietrar şi fragmente ceramice specifice pentruaceastă perioadă, cu analogii în staţiunile acestei perioade, între care locuinţele patrulatere de laBrăşăuţi, Neamţ (V. Spinei, D. Monah 1970, p. 373 şi urm.), Poiana, Dulceşti (Gh. Bichir 1973a, p.99 şi urm.).

Gropile nr. 1 şi 2. Prima, de formă tronconică, era situată în partea de nord vest a locuinţeibine conservate, L1, şi avea o deschidere aproximativ circulară (ø = 0,90 x 097 m) cu o înălţime de0,75 m. A doua, situată în partea de sud-est a aceleiaşi locuinţe, era de dimensiuni mici (ø = 0,85m; h = 47 m). Puţinele fragmente ceramice atipice le datează în această perioadă.

Unelte, ustensileInventarul acesteia este format din câteva cute din gresie cenuşie şi maronie (fig. 4/3, 7-9),

un fragment de la o râşniţă (fig. 4/1), probabil două jumătăţi de fusaiole (fig. 3/2; 4/2), modelatemai neglijent şi o piesă de lut, cilindrică, de asemenea păstrată fragmentar (fig. 3/3).

CeramicaCeramica reprezintă însă cea mai mare parte a inventarului. S-a realizat probabil în locuinţă

şi s-a ars în cuptor, din pastă frământată incomplet, cu pereţii şi bazele mult îngroşate. Predominăceramica modelată la mână (fig. 5-6), ceramica modelată la roată fiind mai puţin numeroasă(fig. 7). Ambele au în pastă cioburi pisate, microprundişuri, cele mai îngrijit modelate şi nisip.Vasele lucrate la mână provin mai ales de la oalele - borcan cu marginea arcuită exterior, corpalungit şi baza masivă.

Ceramica modelată la mânăAvea la exterior neregularităţi iar interior urme de degete sau de la unealta de lemn folosită

pentru netezit. A fost arsă neuniform şi incomplet, fapt pentru care pereţii prezintă numeroasecracluri, chiar fisuri (fig. 3-6). În cadrul ceramicii modelate cu mâna s-au diferenţiat puţine forme,castroane, tipsii, dar mai ales borcanele de dimensiuni mici şi medii.

Castron cu profil în S, dat de buza puternic evazată, gâtul marcat şi corpul bombat, cu guralargă şi pereţii scunzi (fig. 5/2). Aceste forme simple prezente şi la Băiceni - Silişte (I. Ioniţă, V.Spinei 1972, p. 307-323) sau Poiana, Neamţ, au fost considerate a fi de tradiţie La Tène (D. GhTeodor 1978, p. 82).

Borcane frecvent cu dimensiuni mijlocii şi mici, cu buza răsfrântă în afară şi rotunjită, gâtulmarcat, corpul uşor alungit şi baza îngroşată. Două au buza evazată ornamentată cu alveole,prevăzută interior cu o şănţuire pentru capac (fig. 5/6, 8). La câteva vase mai mici se remarcăîngustarea gâtului şi corpul destul de bombat. Multe dintre borcane au pe buză crestături sau micialveole (fig. 5/1, 3, 6-9, 11), ornament specific pentru secolele VII-VIII. De cele mai multe oriprezentau urme de ardere secundară, în urma preparării mâncării pe vatră. Forme apropiate secunosc la Dodeşti, Hlincea, Lozna, Suceava - Drumul Naţional (D. Gh. Teodor 1978, p. 81).

Tipsiile – tigăile scunde, erau de mărimi variabile, dar cu marginile exterioare drepte sauprofilate şi baza circulară îngroşată. Părţile de la cele nouă exemplare au fost modelate diferit: cumarginea dreaptă (fig. 6/1, 3, 9; ø = 32-33, 24 cm), primele două prezintă sub buză o şănţuire; cumarginea rotunjită spre bază (fig. 6/4-8; ø = 19, 26, 28 cm ); cu marginea înclinată oblic (fig. 6/2,8; ø = 20, 28 cm). În toate cele trei cazuri s-au păstrat doar fragmente de tipsii, unele prevăzute pebuză cu alveole sau crestături. Analogii se găsesc în staţiunea de la Drăgeşti - Pe Izlaz - Sub Silişte(D. Gh. Teodor, Gh. Coman, R. Alaiba 1979, p. 285 şi urm.; Ibidem 1980, p. 466).

Ceramica modelată la roata cu turaţie înceatăÎn această ultimă categorie diferenţiată în raport cu tehnica folosită, vasele s-au modelat mai

îngrijit, dintr-o pastă mai bine frământată (fig. 2-5, 7-8, 10-11), dar, de multe ori cu pereţii şi bazatot îngroşate (fig. 7/1, 6, 9; ø = 14,2; 14,5 şi 18 cm), pentru a le da rezistenţă. Alte două vase, dedimensiuni mai mici, au marginea mai puternic arcuită exterior sau uşor evazată, dar tăiată drept


(fig. 7/7, 11; ø = 12; 8,5 cm). Ceramica s-a lucrat dintr-o pastă ce avea ca degresant nisip şi şamotă.Preponderente au fost fragmentele ornamentate cu linii orizontale sau în val, aproximativ paralele,din care trei au pereţii mai groşi. Pe umărul unui vas linia vălurită este tăiată de scurte linii oblicedistanţate. Materialul ceramic lucrat cu roata sau la mână prezintă analogii cu formele de recipientedescoperite pentru aceeaşi perioadă la Hlincea, Spinoasa sau Băiceni - Silişte, jud. Iaşi, Dodeşti,Epureni, Fălciu, Bogdăneşti, jud. Vaslui, cu mai multe niveluri de locuire (D. Gh. Teodor 1978, p.75 şi urm.). Forme asemănătoare se întâlnesc în staţiunile datate în aceeaşi perioadă, tot în PodişulCentral Moldovenesc, la Drăgeşti - Pe izlaz - Sub Silişte (D. Gh. Teodor, G. Coman, R. Alaiba1980, p. 466).

Consideraţii finaleAşezările deschise, aduse în discuţie doar prin câteva complexe, amplasate în apropierea

unui pârâiaş, descoperite la Valea Mare - La Doroftei, una din secolele II-III şi alta din secoleleVII-VIII, precum majoritatea celor cunoscute, se încadrează în tipurile de locuire larg răspândite înaceste perioade şi în restul teritoriului dintre Carpaţi şi Prut.

Prin cercetarea staţiunii de la Valea Mare - La Doroftei, se discută cu deosebire aşezareaspecifică pentru secolele VII-VIII, din care s-au investigat, în campania din 1988, două locuinţeuşor adâncite în pământ şi două gropi. Piesele de inventar descoperite atestă practicarea agriculturiişi creşterea vitelor, ca ocupaţii ale acestor comunităţi.

Cu profesorul D. Gh. Teodor, am realizat câteva mici sondaje şi în preajma acestei staţiuni,pentru a verifica posibilitatea existenţei în apropiere a necropolei, dar ele nu au dus la descoperireaşi a altor complexe arheologice.

Situaţia stratigrafică şi cronologică stabilită pentru această staţiune, cu două niveluri delocuire diferite, datate unul în prima şi altul în a doua jumătate a primului mileniu, face ca celedouă aşezări să prezinte un interes aparte (M. Alexianu, Al. Comşa 1993, p. 205), ele oferindposibilitatea unei bune cunoaşteri a specificului acestor perioade, nederanjate de alte locuiri dinsecolele imediat ulterioare.

Archaeological researches at Valea Mare - La Doroftei, Vaslui county: 2nd–3rd

century and 7th–8th century finds

Already at mid 20th century, the Central Moldavian Plateau, one of the geographicformations within the Bârlad Plateau, was widely investigated by surface researches carried out inthe area crossed by the Upper Bârlad Valley, undertaken by professors of the Faculty of History inIaşi, Mircea Petrescu-Dîmboviţa, Emilian Bold and Marin Dinu (1955). In 1970, the researcheswere amplified and published in the first archaeological repertory of Moldavia (N. Zaharia, M.Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia, 1970, p. 99-122). Still, the number of sites investigated byarchaeological excavations along this valley was too small in comparison to the number of pointsidentified in the surface researches. Also due to the fact that in some of these settlements on theUpper Bârlad Valley there were carried out hydro-amelioration works that uncovered some of thecomplexes belonging to these settlements, starting with 1981, we organized archaeologicalresearches in this geographic area, in the Dumeşti commune, first in the Cucutenian settlement andin the 4th century settlement of Dumeşti - Între pâraie, limited by rivulets Suhuleţ and Hodorani (R.Alaiba 2007), then on the slopes of other local waters, such as those in the point La Doroftei, in theValea Mare village, Dumeşti commune, Vaslui county. The latter of these researches was carriedout under the coordination of professor Dan Gh. Teodor, to whom we address our thanks for hissupport.

Geographically, the Valea Mare village is limited in the microzone of the Upper BârladDepression, subunit situated in the southern side of the Central Moldavian Plateau, and in the


northern half of the Bârlad Plateau. Geomorphologically, the Valea Mare village, where thearchaeological researches were carried out, is characterized by a relief formed of sculptural hills,some of which heavily forested, about 300 m high, where the strongly leached chernozems and acontinental climate with a raining regime of 480-580 mm per year, with an average temperature of90C. Bârlad valley crosses the western limit of the village (V. Băcăuanu et alii 1980, p. 314, fig.42).

The surface researches carried out in the village led to the identification of places specific tothe 2nd–3rd centuries AD 500 m east of the village. These places showed „traces of ash andcalcinated carpal bones, as wells habitation remains specific to the 4th century” (M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Bold and Marin Dinu 1970, p. 21; G. Coman 1980, XXVII.7., p. 125). Near thesefinds, to the northeast limit of the village, there were pointed out archaeological vestiges specific tothe 10rd–11th centuries, an iron pruning knife for viticulture, and also a small cup with ear andspigot, shaped out of brick red thick fine paste (Ibidem, fig. 151/7-8, 10; Idem 1971, p. 81; D. Gh.Teodor 1970, p. 114; Idem, 1973, p. 225, fig. 1/5; Idem, 1975, fig. 4/8).

The archaeological excavations of the Valea Mare village, point La Doroftei, were carriedout in 1987-1988, and were focused on the specificity of the 1st millennium settlements. Thearchaeological complexes crossed by the road and the rivulet mentioned above were investigatedafter several surface researches were carried out in the area. The settlement spreads in the easternside of the village– over approximately 1 km, from less than 300 m from the last houses, untilapproximately 100 m from the limit of the forest. When the archaeological excavations werecarried out, it was crossed by a forest access way and a rivulet whose bed was regularized severaldecades ago. As such, they destroyed part of the settlement.

In order to be able to provide a most precise chronology of the discoveries down there, theresearch of the settlement started by creating a trench to the left of the rivulet. This allowed theuncovering of a dwelling, partly destroyed, whose inventory was specific for the 7th–8th centuries.Two other trenches were also created on the slow slopes to the north. The first one, 11.5 m longand 1.5 m wide, was approximately east-west oriented. The second, created closer to the accessway, was 15 m long and 1.5 m wide (fig. 1). The geological stratigraphy of the soil was ratheruniform and in general lines it was correlated to the deposits resulting from the human inhabitance.Thus, between 0 – 0.35 m there is a strongly leached chernozem, a brown-blackish soil with smalland large grainy structure. Within it, there were discovered few archaeological materials disturbedby the agricultural works, specific to the 17rd–18th centuries, and also to the 7rd–8th centuries.Between - 0.35 m and - 0.65 m the soil is nut-brown. In this layer there were found other depositsspecific to the 1st millennium AD. Between 0.35 – 0.50 m approximately, there are the traces of the7rd–8th century inhabitance, out of which two partly sunken dwellings were uncovered. One of themwas better preserved, the other was destroyed considerably by the works of land rehabilitation.Between 0.50 – 0.65 m there is the settlement dated to the 2nd–3rd centuries AD, out of which onlyone food storage pit (pit no.1) has been uncovered so far. There follows a yellowish soil, slightlyreddish, clayish and another one yellowish – grayish, of loess, which shows numerous white stainsof CaCO3 and which exceeds the digging excavation, of – 1.80 m.

The settlement of the free Dacians – Carpians, of the 2nd–3rd centuries A.D.By deepening the first trench, between M 7.50 and 9.10, there was almost centrally dug out

a pit that contained an inventory specific for this period.Pit no. 1, of approximately conical shape, fully excavated, with a slightly oval opening in

the upper part with the diameters of 1.10 and 1.65 m, deepens down to 1.55 m from the currenttreading level and to 0.93 m from the initial treading level. The maximal diameter of the base islarger, of 1.85 m. The pit shows vague traces of firing on purpose at its base.

It was a food storage pit, with fired base and carefully finished walls, with an averagestorage capacity. Such pits were also found in the 2nd–3rd century settlements. The existence of food


storage pits testifies on the practice of agriculture and of creating food reserves. Later one, it wasturned into a domestic pit. The inventory thereof contained mainly ceramic items. There wererecovered parts of various vessels, mugs, probably four, a dish, two bowls, an ear from a pot andother shards. It was also there that there were found several pieces of adobe, resulting from thewalls of the dwellings (fig. 2/13). Mention should also be made of two metal items, made ofbronze, one of which was a set of tweezers (fig. 2/2) and another small fragment (fig. 2/1). Thetweezers belonged to the type relatively frequently encountered in the sites of this period. Bronzetweezers were also found in the settlement of Mătăsaru (Gh. Bichir 1984, p. 58-59, pl. LVII/6-7),in dwelling L1, level III/1 dated to the 2nd century AD. It was also there in level III/2 that therewere found iron tweezers, dated by the author of the excavations to the 3rd century (Ibidem).

Out of the fine ceramic ware, preserved as fragments, two mugs are to be pointed out (fig.2/4-5). There probably were fragments from two other mugs (fig. 2/6, 9), a dish (fig. 2/7) and twosmall bowls (fig. 2/11-12). One of the drawn ears resulted from a large vessel (fig. 2/15). The hand-made jars showed an elongated profile, the rim slightly turned to the outside and a high base (fig.3/4, 8). Similar shapes were found at Drăgeşti, in the point named Pe Izlaz - Sub Silişte (D. Gh.Teodor, G. Coman 1983, p. 456, fig. 5/6-8).

The settlement dated to the 7th–8th centuries AD.The research of the settlement of Valea Mare allows the discussion of a new open

settlement, situated on the slow and sunny slopes near a small local rivulet, specific to the 7rd–8th

centuries. In the 1988 campaign, it was there that there were found the traces of two slightly sunkendwellings and two pits situated near the first dwelling.

Dwelling no. 1 was built on the slow slope to the right of the rivulet, leveled before hand,the relatively longer sides being east-west oriented. The shape of the dwelling is quadrilateral withthe dimensions of 16.80 sq m (3.90 m x 4.30 m). In comparison to the old treading level, it deepens0.55 m. The corners near the oven show traces of posts. In the southeast corner there was a kilnmade of river stones and local gritstone, with a slightly oval hearth (ø = 0.90 x 0.97 m), made ofthick clay daubing, with strongly fired surface and with a half-circular vault. Inside it, there wereseveral tools, implements and potsherds resulting from at least 35 vessels, 15 hand-made vessels,pots of various sizes, nine trays and 11 vessels made with the slow wheel.

Dwelling no. 2, as already specified, was partly destroyed by the land amelioration works.Only a small part of the kiln made of stones and potsherds specific for this period were preservedout of this dwelling, Analogies were found in the settlement of Brăşăuţi, Neamţ, witht quadrilateraldwellings (V. Spinei, D. Monah 1970, p. 373 and the foll.), Poiana, Dulceşti (Gh. Bichir 1973a, p.99 and the foll.).

Pits no. 1 and 2. The former, of conical shape, was situated in the northwest side of thebetter preserved dwelling, L1, and had an approximately circular opening (ø = 0.90 x 0.97 m) withthe height of 0.75 m. The latter, situated in the southeast side of the same dwelling, was small (ø =0.85 m; h = 0.47 m). Few atypical potsherds date these pits to this period.

Tools, implementsIts inventory contained several whetstones made of grayish and brownish gritstone (fig. 4/3,

7-9), a fragment of a quern (fig. 4/1), probably two halves of spindle whorls (fig. 3/2; 4/2), morecarelessly shaped and a cylindrical clay item, also preserved as fragments (fig. 3/3).

The ceramic wareThe ceramic ware represents most of the inventory. It was probably made inside the

dwelling and fired in the kiln, the paste being incompletely kneaded, and the walls and basesconsiderably thickened. The hand-shaped ceramic items are prevalent (fig. 5-6), the wheel-madepottery being less numerous (fig. 7). The paste in both cases contains smashed shards, smallgravels, and in the case of the most carefully shaped items also sand. The hand-made ceramic


fragments result mainly from jar – pots with outwards curved edge, elongated body and massivebase.

Hand-shaped potteryThese items showed irregularities on the exterior and traces of fingers or from the wooden

polishing implement on the interior. They were non-uniformly and incompletely fired, reason whythe walls show numerous superficial cracks and even fissures (fig. 3-6). Within the hand-madepottery, few shapes have been identified, that is bowls, round trays and especially small andaverage jars.

S-profiled bowl, with strongly widened rim, outlined neck and rounded body, with widemouth and short walls (fig. 5/2). These simple shapes were also found at Băiceni - Silişte (I. Ioniţă,V. Spinei 1972, p. 307-323) or Poiana, Neamţ, and were considered of La Tène tradition (D. Gh.Teodor 1978, p. 82).

The jars frequently of small and average sizes, with outer turned and rounded rim, outlineneck, elongated body and thickened base. Two of them have the flared rim ornamented withalveoli, and inside showing a groove for the lid (fig. 5/6, 8). Several smaller vessels show anarrowed neck and a rather rounded body. Many of the jars have on the rim notches or smallalveoli (fig. 5/1, 3, 6-9, 11), an ornament specific for the 7rd–8th centuries. In most cases, theyshowed traces of secondary firing, as a result of the preparation of food on the hearth. Similarshapes were found at Dodeşti, Hlincea, Lozna, Suceava - Drumul Naţional (D. Gh. Teodor 1978, p.81).

The round trays – the short pans showed variable sizes, but with straight or profiled outermargins and thickened circular base. The parties of the nine items were shaped differently: withstraight border (fig. 6/1, 3, 9; ø = 32-33, 24 cm), the first two show under the rim a grooving; withrounded border toward the base (fig. 6/4-8; ø = 19, 26, 28 cm ); with obliquely bent border (fig.6/2, 8; ø = 20, 28 cm). In all the three cases only fragments were preserved, some of which wereshowing on the rim alveoli or notches. Analogies were found in the settlement of Drăgeşti - Peizlaz (D. Gh. Teodor, Gh. Coman, R. Alaiba 1979, p. 285 and the foll.; Ibidem 1980, p. 466).

The pottery made with the slow wheelThis last category, differentiated according to the applied technique, contains vessels that

were more carefully shaped, out of a better kneaded paste (fig. 2-5, 7-8, 10-11), but frequently withwalls and base still thickened (fig. 7/1, 6, 9; ø = 14.2; 14.5 and 18 cm), in order to make them moreresistant. Two other vessels, of small size, have the edge more arched outwards, or slightly flared,but straightly cut (fig. 7/7, 11; ø = 12; 8,5 cm). The ceramic ware was made of a paste thatcontained sand and grog as degreasing elements. Most prevalent were the fragments ornamentedwith approximately parallel horizontal or wavy lines, out of which three show thicker walls. On theshoulder of a vessel the wavy line is crossed by short oblique distanced dashes. The hand-made andthe wheel-made ceramic items show analogies with the shapes of vessels discovered at Hlincea,Spinoasa or Băiceni - Silişte, Iaşi county Dodeşti, Epureni, Fălciu, Bogdăneşti, Vaslui county, withseveral habitation levels and dated to the same period (D. Gh. Teodor 1978, p. 75 and foll.). Similarshapes are also found in the settlements dated to the same period from the Central MoldavianPlateau, at Drăgeşti - Pe Izlaz (D. Gh. Teodor, G. Coman, R. Alaiba 1980, p. 466).

Final remarksThe open settlements discussed in these pages represent only few complexes, situated near a

rivulet, discovered at Valea Mare - La Doroftei, one dated to the 2rd–3th centuries and the other tothe 7rd–8th centuries. Like most known settlements, they belong to the types of inhabitance widelyspread in these periods also for the rest of the territory between the Carpathians and the Prut.

The research of the settlement of Valea Mare - La Doroftei allowed mainly the discussionof the 7rd–8th century habitation, out of which during the 1988 campaign, there were investigatedtwo slightly sunken dwellings and two pits. The inventory items confirm the practice of agricultureand animal husbandry, as occupations of these communities.


Together with professor D. Gh. Teodor, we made several test excavations near thissettlement, in order to check the possibility of existence in the neighborhood of a necropolis, butthey did not result into the identification of other archaeological features.

The stratigraphic and chronological situation established for this settlement, with twodifferent habitation levels, dated one in the first half and the other in the second half of the firstmillennium, makes these two habitations particularly interesting (M. Alexianu, Al. Comşa 1993, p.205), as they allow a better knowledge of the specificity of this periods, undisturbed by otherhabitations dated to the immediately following centuries.

. 101

PARTEA II

(PART II)

STAŢIUNEA BANCA GARĂ - ŞAPTE CASE

THE BANCA GARĂ - ŞAPTE CASE SETTLEMENT

102

Descoperiri din perioada Hallstattianăde la Banca Gară - Şapte case

Oleg Leviţki

Nivelul de locuire din epoca hallstattiană, în aşezarea de la Banca Gară - Şapte case, dupăcum arată complexele şi materialele arheologice recuperate este reprezentat de vestigiile uneilocuinţe de suprafaţă şi de fragmente de ceramică atestate sporadic în straturile de săpătură.

Vestigiile locuinţei de suprafaţă, conturate la adâncimea de - 0,70 m de la nivelul actual decălcare, ocupă un perimetru de aproximativ 2,50x3,50 m (fig. 1) şi reprezintă o aglomeraţie formatădin bucăţi de chirpici, destul de mari, arse parţial, ce aveau pe o parte amprente adânci lăsate denuiele, crengi sau urme de trestie şi un strat cu multă cenuşă care acoperă podeaua bătătorită. Îninteriorul ei erau fragmente mărunte de lipituri de la o vatră fixată direct pe pământ, căreia nu i s-areconstituit forma. Prezenţa printre fragmentele ceramice din locuinţă a unor cioburi de la vasediferite, uşor lustruite decorate cu caneluri orizontale, în unele cazuri asociate cu caneluri îngustearcuite în ghirlande (fig. 2/2-4) presupune apartenenţa acesteia la complexul hallstattian timpuriucu ceramică canelată de tip Chişinău – Corlăteni.

În acelaşi timp, atestarea în stratul de cultură a aşezării şi a unui fragment ornamentat cumotive incizate (fig. 2/6), precum şi a altuia cu decor imprimat (fig. 2/5), caracteristice dejaceluilalt complex hallstattian timpuriu cu ceramică incizată (grupul Tămăoani) şi cu ceramicăimprimată (grupul Cozia), fac această încadrare cultural-cronologică mai puţin certă.

Stadiul actual de cercetare a culturilor şi grupurilor culturale hallstattiene timpurii dinspaţiul est-carpatic, pentru materialele de la Banca Gară - Şapte case, permit următoareleconstatări.

Locuinţele de suprafaţă de tipul celei atestate la Banca Gară - Şapte case sunt caracteristicecu precădere pentru cultura Corlăteni – Chişinău, din partea vestică a arealului, aflat în centrul şinordul Moldovei. Aici, prezenţa locuinţelor s-a dedus, în general, pornind de la existenţa unoraglomeraţii de chirpici ars şi cenuşă, precum şi a vetrelor deschise (A. László 1994, p. 107).

Pentru grupul Tămăoani s-a presupus folosirea colibelor simple, construite la suprafaţasolului, pe un schelet din plante peste care se aplica un strat superficial de lut (A. László 1986, p.66), iar referitor la grupul Cozia sunt cunoscute doar locuinţele adâncite în sol (A. László 1972, p.208-209). Astfel, construcţia de la Banca Gară - Şapte case ar putea fi atribuită cu mai multăcertitudine grupului Corlăteni. În acelaşi timp, informaţiile cu privire la construcţiile de locuire alecomunităţilor hallstattiene timpurii din aria pruto-nistreană, unde locuinţele de suprafaţă - cu toatevariantele locale erau mai bine conservate -, inclusiv complexele de tip Saharna – Solonceni (O.Leviţki 1994b, p. 162, 169, 180), ne îndeamnă la o mai mare prudenţă.

Referitor la fragmentul de ceramică ornamentat cu caneluri orizontale, inclusiv şifragmentul ornamentat pe ambele părţi – în exterior cu caneluri orizontale sub care este plasat unmotiv în ghirlandă din caneluri mai înguste iar pe partea interioară numai cu motivul ghirlandei,putem afirma că ambele provin de la străchini tronconice larg deschise, una din formele definitoriiculturii Chişinău – Corlăteni (O. Leviţki 1994, p. 89-94; A. László 1994, p. 113-114). Totodată,prezenţa motivului ghirlandei sau a „stelei” pe ambele suprafeţe ale străchinii, în aria Chişinău –Corlăteni, este atestată foarte rar – precum în aşezarea de la Lucaşeuca, pe ambele suprafeţeasociindu-se cu benzi de caneluri orizontale (O. Leviţki 1994, fig. 16/14), mai frecvent acestornament fiind cunoscut doar pe una din suprafeţele vasului – interioară -, în aşezările de la

Descoperiri din perioada Hallstattiană / The Hallstatt Discoveries 103

Negreşti (O. Leviţki 1994, fig. 23/6), Chişinău (Ibidem, fig. 13/5), Petruşeni (Ibidem, fig. 36/2) saupe aceea exterioară – Costeşti VII (Ibidem, fig. 28/19), Slobozia Măgurii (Ibidem, fig. 46/10),posibil Târpeşti - Râpa lui Bodai (Ibidem, fig. 32/7) şi Truşeşti - Ţuguieta (Ibidem, fig. 18/9).

Fig. 1. Banca Gară - Şapte case. Locuire Hallstatt, cpl. 24. Plan şi profil.Housing Hallstatt, cpl. 24. Plan et profile.

Tot ceramicii de uz comun a culturii Chişinău – Corlăteni, pot fi specifice şi două fragmentede vase aflate în umplutura gropilor nr. 1 şi 2, atribuite nivelului getic de locuire din aşezare –ambele provenind de la recipiente de tip borcan cu pereţii drepţi în partea superioară şi margineatăiată drept, unul prevăzut sub margine cu mânere-suporturi masive şi al-doilea cu tortiţe-urechiuşe, amplasate similar (fig. 2/1, 7), care au analogii directe în complexele ceramice dinaşezările Chişinău, Lucaşeuca, Zăicana, Mândreşti (O. Leviţki 1994, fig. 14/1; 17/7; 21/12, 14;25/14, 18) şi respectiv – Chişinău, Zăicana, Mândreşti, Costeşti, Ivancea, Petruha (Ibidem, 14/13;15/4-5, 11; 22/6; 25/9; 29/11; 34/11; 40/2).

Oala de dimensiuni mici, având corpul uşor rotunjit în partea mediană, gâtul scurt şimarginea subţiată, evazată, ornamentată pe umăr cu un brâu alveolat dispus orizontal, aflată înaglomeraţia nr. 1 (fig. 2/8), cu unele rezerve, de asemenea ar putea fi atribuită complexului ceramicChişinău – Corlăteni, deosebirea dintre ele constând în faptul că pe ultimele, elementele decoruluiau fost amplasate mai jos de marginea vasului (O. Leviţki 1994, fig. 29/6; 37/5; C. Iconomu 2002,fig. 7/1, 4, 6; C. Iconomu, O. L. Şovan 1997, fig. 2/4; 4/4).


Fig. 2. Banca Gară - Şapte case. Fragmente ceramice, 1-4, 7-8 cultura Chişinău – Corlăteni, 5 grupul Cozia,6 grupul Tămăoani. Hallstatt 1-8.

Ceramic fragments, 1-4, 7-8 Chişinău – Corlăteni culture, 5 Cozia group, 6 Tămăoani group.Hallstatt period 1-8.

Decorul dintr-o bandă orizontală formată din linii oblice scurte, amplasată pe umărulvaselor de mari proporţii, piriforme, reprezintă o caracteristică pentru grupurile est-carpatice alecomplexului Tămăoani – Holercani – Balta (O. Leviţki 1994a, pl. 17), iar benzile orizontale dinamprente scurte dispuse oblic, singure sau în asociere cu alte motive ornamentale, au fost specificepentru cultura Cozia – Saharna (O. Leviţki 1994b, p. 181, fig. 7).

Aşezarea de la Banca Gară - Şapte case, după amplasarea geografică la limita de vest aDealurilor Fălciului şi la limita de est a Colinelor Tutovei, era situată la periferia de sud-est, maipuţin dens populată de comunităţile grupului Corlăteni, ulterior încadrată în aria grupului Cozia (A.László 1994, Harta 3). Mai mult, în această regiune, în perioada de existenţă a culturii Corlăteni –Chişinău, spre nord de valea râului Prut se extind şi unele comunităţi ale grupului Tămăoani, alecăror vestigii sunt atestate mult mai la nord de Banca, la Brădiceşti - Dealul Beschiei, jud. Iaşi (C.Iconomu 2002, p. 99). Astfel, prezenţa în aşezarea de la Banca Gară - Şapte case, a ceramiciicaracteristice acestor formaţiuni culturale, prezintă o situaţie mai mult decât firească.

Descoperiri din perioada Hallstattiană / The Hallstatt Discoveries 105

The Hallstatt Discoveries at Banca Gară - Şapte case Settlement

The habitation level of the Hallstatt age, in the settlement of Banca Gară - Şapte case, asindicated by the archaeological complexes and materials recuperated therein is represented by thevestiges of a surface dwelling and potsherds sporadically confirmed in the excavation layers.

The vestiges of the surface dwelling, identified at the depth of – 0,70 m from the currenttreading level, covers a perimeter of about 85,7 sq m (2,50x3,50 m) (fig. 1) and represents anagglomeration consisting in rather large partly fired pieces of adobe, showing deep impressionslefts by twigs, branches or traces of reed and a layer containing plenty of ash covering the troddenfloor. Inside it, there were small fragments of daub from a hearth embedded directly on the ground,whose shape could mot be identified. The presence among the potsherds found inside the dwellingof shards resulting from different vessels, slightly polished decorated with horizontal grooves, insome cases associated with narrow arched grooves forming garlands (fig. 2/2-4) involves itsinclusion into the early Hallstatt complex with grooved ceramic ware of the Chişinău – Corlătenitype.

At the same time, the confirmation in the culture layer of the settlement of a fragmentceramic ornamented with incised motifs, and of another one with impressed ornaments (fig. 2/1, 7),specific to the other early Hallstatt complex with incised (Tămăoani group, fig. 2/6) and impressed(Cozia group, fig. 2/5) ceramic ware, somehow make this cultural – chronological inclusion ratherdoubtful.

The current phase of research of early Hallstatt cultures and cultural groups in the east-Carpathian space, in the case of the materials of Banca Gară - Şapte case, allow the followingremarks.

The surface dwellings such as the one acknowledged in Banca Gară - Şapte case arecharacteristic especially to the Corlăteni – Chişinău culture, in the western part of the area, situatedin the center and north of Moldavia. There, the presence of the dwellings was generally assumedstarting from the existence of agglomeration of burned adobe and ash, as well as of open hearths(A. László 1994, p. 107).

In the case of the Tămăoani group, there was assumed the usage of simple huts, built abovethe ground level, on a vegetal structure covered with a superficial layer of clay (A. László 1986, p.66), while in the case of the Cozia group, only sunken dwellings have been acknowledged (A.László 1972, p. 208-209). Thus, the construction of Banca Gară - Şapte case could be assignedmore definitely to the Corlăteni group. At the same time, the information concerning the dwellingconstructions of the early Hallstatt communities in the Prut – Dniester area, where the surfacedwellings –with all locale variants were better preserved – including the complexes of the Saharna– Solonceni type (O. Leviţki 1994b, p. 162, 169, 180), makes us more careful.

Regarding the potsherd ornamented with horizontal grooves, and also the fragment withornaments on both faces – on the exterior with horizontal grooves under which there was a garlandmotif made of narrower grooves, and on the interior only with the garland motif, we can state thatboth are remains of wide open conical dishes, one of the defining shapes of the Chişinău –Corlăteni culture (O. Leviţki 1994, p. 89-94; A. László 1994, p. 113-114). At the same time, thepresence of the garland motif or of the „star” on both sides of the dish, in the Chişinău – Corlăteniarea, is very rarely acknowledged – such is the case of the settlement of Lucaşeuca, on bothsurfaces being associated with stripes of horizontal grooves (O. Leviţki 1994, fig. 16/14), thereornament being more frequently known only on one side of the surfaces of the vessel – the interiorone -, in the settlements of Negreşti (O. Leviţki 1994, fig. 23/6), Chişinău (Ibidem, fig. 13/5),Petruşeni (Ibidem, fig. 36/2) or on the exterior one – at Costeşti VII (Ibidem, fig. 28/19), SloboziaMăgurii (Ibidem, fig. 46/10), possibly Târpeşti - Râpa lui Bodai (Ibidem, fig. 32/7) and Truşeşti -Ţuguieta (Ibidem, fig. 18/9).


It is also in the category of common usage ceramic ware of the Chişinău – Corleteni culturethat can be included two potsherds found in the fillign of pits 1 and 2, assigned to the Getichabitation level of the settlement – both being remains of jar-like vessels with straight walls in theupper par and straightly cut rim, one with massive handles – supports under the rim and the otherwith small handles – ears, placed in a similar position (fig. 2/1, 7), showing direct analogies in theceramic complexes of the settlements of Chişinău, Lucaşeuca, Zăicana, Mândreşti (O. Leviţki1994, fig. 14/1; 17/7; 21/12, 14; 25/14, 18) and respectively – Chişinău, Zăicana, Mândreşti,Costeşti, Ivancea, Petruha (Ibidem, 14/13; 15/4-5, 11; 22/6; 25/9; 29/11; 34/11; 40/2).

The small pot, with slightly rounded body, in the median part, short neck and narrowedflared rim, ornamented on the shoulder with a alveoli belt horizontally placed, found inagglomeration no. 1 (fig. 2/8), could be also assigned with certain reserves to the ceramic complexChişinău – Corlăteni, the difference between them being the fact that on the last ones theornamental elements were placed below the rim of the vessels (O. Leviţki 1994, fig. 29/6; 37/5; C.Iconomu 2002, fig. 7/1, 4, 6; C. Iconomu, O. L. Şovan 1997, fig. 2/4; 4/4).

The ornamentation consisting in a horizontal stripe formed of short oblique lines, placed onthe shoulder of the large pear-shaped vessels, is a characteristic of the east-Carpathian groups ofthe Tămăoani – Holercani – Balta complex (O. Leviţki 1994a, pl. 17), and the horizontal stripes inthe short impressions obliquely arranged, alone or associated with other ornamental motifs, werespecific for the Cozia – Saharna culture (O. Leviţki 1994b, p. 181, fig. 7).

The settlement of Banca Gară - Şapte case, according to the geographic location, at thewestern limit of the Fălciu Hills and at the eastern limit of Tutova Hills, was situated at thesoutheast periphery, less populated by the communities of the Corlăteni group, later included in thearea of the Cozia group (A. László 1994, Map 3). Moreover, in this region, during the period ofexistence of the Corlăteni – Chişinău culture, north of the valley of Prut River, there expanded alsocertain communities of the Tămăoani group, whose vestiges are acknowledged north of Banca, atBrădiceşti - Dealul Beschiei, Iaşi county (C. Iconomu 2002, p. 99). Thus, the presence in thesettlement of Banca Gară - Şapte case, of the ceramic ware specific to these cultural groups, is anatural situation.

. 107

Capacitaţi şi funcţionalităţi ale ceramicii descoperite înaşezarea din secolele III-IV de la Gara Banca - Şapte case

Vasile V. Alaiba

Lucrarea îşi propune cunoaşterea, asistată de calculator, fără a folosi un limbaj prea specificinformaticienilor, a capacităţilor recipientelor mai bine conservate, descoperite prin cercetăriarheologice în staţiunea Banca Gară, punctul Şapte case, pentru perioada datată între secolele III -IV (V. V. Alaiba 2008, p. 252-254). S-a urmat astfel o direcţie de cercetare relativ recentă, înefortul generalizat astăzi de a folosi calculele matematice şi în alte domenii - în cazul nostruarheologia -, folosind un limbaj specific informaticienilor, care uşurează accesul la cunoştinţe, curiscul de a nu fi acceptate în totalitate. Noi am realizat deja, stabilirea capacităţilor unor formeceramice descoperite prin cercetări arheologice şi pentru alte aşezări, cu deosebire ale culturiiCucuteni. Pentru perioada secolelor II-IV, până în prezent, am reuşit să obţinem date privindcapacităţile recipientelor descoperite pe şantierul Podul Iloaiei - Şesul Târgului, din CâmpiaMoldovei.

Cercetările de acest fel, în ultimul timp, au fost realizate de cei interesaţi în obţinerea unordate numerice, cu deosebire însă de arheologi. Ele au luat o amploare mai mare în ultimul timp, nunumai la noi, dar şi în ţările vecine. Să amintim doar existenţa în Anglia a unui centru interesat deanalize ale inventarului arheologic cu ajutorul calculatorului. Unul din congresele acestuia a avutloc la Iaşi „Informatics Applied in Archaeology”, în anul 1996 sau Simpozionului Internaţional deArheometrie, care a avut loc la Budapesta, în 1998.

Un astfel de demers, pentru măsurarea capacităţilor gropilor de provizii, un – studiugeometric al gropilor de bucate –, a realizat Corneliu N. Mateescu, împreună cu Sylviu Comănescu(1972, p. 357 şi urm.), bazat pe împărţirea gropii în mai multe forme geometrice măsurabile. Astfels-a măsurat o groapă medievală de bucate descoperită la Vădastra (C. N. Mateescu 1971, p. 463 şiurm.), situată în partea de nord-est a săpăturii şi care s-a adâncit peste o alta aparţinând însăcomunităţii eneolitice Vădastra II de aici. Groapa medievală avea o capacitate de înmagazinare decirca 4000 kg grâu. Ceramica aflată în groapă datează descoperirea în a doua jumătate a secoluluial XIV-lea, iar groapa aparţinea foarte probabil, după autori, unui bordei din aceeaşi perioadă, aflatpuţin mai la sud (C. N. Mateescu, S. Comănescu 1962, p. 190; Ibidem, 1971, p. 418-420).Împreună cu ştirile istorice, cum a subliniat autorul, descoperirea a adus noi informaţii cu privire laprezenţa şi bogăţia cerealelor (Ibidem, p. 191).

Săpăturile arheologice au scos la lumină numeroase alte complexe sau materiale pentru acăror cunoaştere se pot folosi şi aceste modalităţi de investigare matematică şi pentru formeleîntregi şi pentru cele fragmentare. Între ele un loc aparte ocupă ceramica, care se poate aprecia şidimensional, în raport cu tipurile de vase. Cu deosebire în secolele IV-V, informaţiile legate deconţinutul şi capacitatea unor diferite forme de vase, de obicei amforele folosite pentru transportulproduselor lichide, au fost marcate cu inscripţii realizate cu vopsea roşie sau au fost adâncite înpastă înainte de ardere sau pur şi simplu zgâriate după ce vasul era gata (A. Rădulescu, 1975, p.693 şi urm).

Noi am lucrat de mai bine de un deceniu pe diverse complexe ceramice păstrate fragmentar(V. V. Alaiba 2008, p. 252-254), vezi şi calculele matematice realizate pentru câteva recipientecucuteniene de la Deleşti - Cetăţuia, a căror formă s-a reconstituit prin desen (R. Alaiba, T. Marin2002-2003, p. 40 şi urm., fig. 5/2, 6; 8/1-5; 11/1-2; 12/1-2; 13), dar şi pentru alte aşezări în care


ceramica era fragmentară. Este acelaşi Sistem Compas, definit în mai multe studii de Eugen S.Teodor (1996; Idem, 1998a, p. 21-49 şi 1998b, p. 239-275; Idem 2000, p. 623-625).

Teoretic, măsurarea formelor ceramice s-a bazat pe cunoaşterea câtorva parametri,înălţimea, ades parţială – restul vasului deducându-se, diametrele buzei, gâtului şi bazei, arcuireadinspre buză sau bază, arcuirile corpului. Măsurătorile s-au făcut pentru interioarele vaselor,excluzându-se astfel diferenţele de grosime ale pereţilor. Desigur, aceste calcule s-au realizat cuajutorul calculatorului.

În legătură cu ceramica de la Banca Gară - Şapte case, ale cărei forme şi dimensiuni s-aureconstituit, în parte, prin desen, se pot aduce câteva observaţii generale. Prin aceste măsurători,câteva vase au fost discutate şi din punctul de vedere al capacităţii lor.

În cele ce urmează ne vom opri la ceramica descoperită la Banca Gară, punctul Şapte case,aşezarea din secolele III-V p.Hr. Majoritatea ceramicii descoperite în campaniile de cercetăriarheologice nu s-a conservat bine (R. Alaiba 2007, p. 18 şi urm.), s-a păstrat fragmentar şi datoritălocuirilor ulterioare. În raport cu suprafaţa săpată materialul ceramic a fost prea puţin întregibil.

Din inventarul descoperit - aproximativ 1334 de vase păstrate în majoritate fragmentar,conform calculelor realizate pentru fiecare din cele 71 de complexe din secolele III-VI, un atelierde olărie, locuinţe construite la suprafaţa solului sau adâncite, gropi, vetre sau alte aglomerări demateriale, întreg era doar un vas iar altele, aproximativ 30 de vase se pot restaura cu uşurinţă. Înprincipiu, pentru acestea s-a urmărit o analiză volumetrică. Aşa cum indică termenul, s-a căutat săse stabilească volumul, măsurarea capacităţii vasului pe baze metrice.

Vasele descoperite în aşezare, după modul de realizare, se înscriu în două mari grupuri, aceramicii lucrate cu mâna şi a celei lucrate la roată.

I. Categoria ceramicii modelate la mânăCeramica s-a modelat din pastă frământată incomplet, amestecată cu nisip, cioburi

sfărâmate, mici pietricele. Arderea, de cele mai multe ori semi-reducătoare, nu a fost completă,vasele au frecvent o culoare brun-cafenie cu pete cenuşii sau cărămizii şi un aspect sfărâmicios, deaspect poros. Nici unul un a fost întreg, cu excepţia căţuilor şi a capacului. În ceea ce priveşteformele semnalate pentru ceramica modelată la mâna se disting: ceşti sau căţui, căni, castroane şitipsii, dar mai ales părţile de la vase borcan – oale.

În total, din săpăturile realizate, la Banca Gară - Şapte case, până în prezent provin părţi dela 144 vase fragmentare modelate la mână = 7 sec. III + 75 sec. III-IV + 20 sec. IV + 28+3 sec.IV-V + 11 sec. V-VI = 75+20+28+3+11.

În total s-au detaşat 108 vase(4 sec. III + 52 sec. III-IV + 15 sec. IV + 28+3 sec. IV-V + 6 sec. V-VI):

4 sec. III:1 castron şi 3 oale;52 sec. III-IV:1 vas miniatural, 9 căţui, 1 capac, 1 taler, 1 castronaş, 12 castroane, plus 2 cu profil în S

probabil tot de la castroane, 1 borcan, 22 oale, 2 ovoidale;15 sec. IV:1 cană, 1 bol, 5 castroane, 8 oale;28+3 sec. IV-V:1f vas miniatural, 2 căţui, 3 castroane, 17 oale, 1 vas de provizii, 6 sec. V-VI, 1 castron, 5

oale. Pentru căţui s-a considerat că aveau o capacitate cuprinsă între 0,1 l – 0,2 l (fig. 1/15, 18-19,21-22.

Capacitaţi şi funcţionalităţi ale ceramicii / Capacities and functionalities of the ceramic 109

Gara Banca - Şaptecase. Măsurareacapacităţii vaselor.Ceramica modelată lamână. / Measurement ofthe capacity of vessels.Hand-made ceramicware.Fig. 1. 14 L11, cpl. 72,sec. III-IV; 3, 11 A4-5,cpl. 60-61; 4 L4, cpl. 26;5, 10 G16, cpl. 114; 6 G1,cpl. 19; 12 L9, cpl. 51; 13L6, cpl. 35; 16 G18, cpl.119, sec. IV; 7 L1, cpl. 14;15 L4 cpl. 36; 1, 8 G4, cpl.79, sec. IV-V; 2, 9 G2,cpl. 120, sec. V-VI.

Fig. 2. 23 pass.; 31 G5cpl. 121, sec. III; 4, 6, 19,24, 26, 30 G7 cpl. 106; 2,7, 18, 25 G2 cpl. 32; 3, 9,11, 27-28 L4, cpl. 33; 5,14, 22 L4, cpl. 33; 8, 10,29 L3 cpl. 78; 12 Lad3cpl. 78; 13 L2 cpl. 31; 17L1, cpl. 12a; 33 L2, cpl.17; 20 G4 cpl. 74; 21 G1cpl. 13, sec. III-IV; 8, 32G14, cpl. 116, sec. IV; 1G4 cpl. 79; 10 cpl. 114,G5; 16 L4 cpl. 36, sec. IV-V; 15 A1 cpl. 86, sec. VI.


Numărul vaselor în funcţie de tipurile reconstituite:

l Sec. III, din cele 38 forme stabilite pe complexe, modelate la mână erau 7 (2 G1 cpl. 21 + 1G2 cpl. 113 + 4 G3 cpl. 121), dintre care s-a detaşat doar, 1 castron şi 3 oale.l Sec. III-IV din cele 221 forme pe complexe, modelate la mână erau 75 (5 Lsp1, cpl. 12a + 3Lsp2 cpl. 17 + 1 Lsp3 cpl. 29 + 16 Lsp4 cpl. 33 + 1 Lsp6 cpl. 72 + 1 Lad1 cpl. 10 + 3L2 cpl. 31 +10Lad3 cpl. 78 + 1G1 cpl. 13 + 13 G2 cpl. 32+ 1G4 cpl. 74 + 20G7 cpl. 106), din care s-a stabilitfuncţionalitatea: 1m vas miniatural, 9m căţui, 1 capac, 1m taler, 1 castronaş, 12 castroane, 1 borcan,22 oale, 2 ovoidale, 2m cu profil în S.l Sec. IV din cele 210 forme pe complexe, modelate la mână erau 20 (1 Lsp1 cpl. 1 + 1 Lad2cpl. 91 + 2 G2 cpl. 19 + 1 G6 cpl. 49 + 1 G10 cpl. 80+ 4 G11 cpl. 92 + 1 G14 cpl. 115 + 2 G15 cpl.116 + 1 G16 cpl. 119 + 2 A1 cpl. 21a + 2 A3 cpl. 60 + 2A4 cpl. 61), din care s-a detaşat, 1 cană, 1bol, 5 castroane, 8 oale.l Sec. IV-V, forme pe tipuri 248 forme, 28+3 sec. IV-V (2 Lsp1 cpl. 14 + 2 Lsp2 cpl. 26 + 1Lsp3 cpl. 35 + 5 Lsp4 cpl. 36 + 5 Lsp5 cpl. 51 + 3 Lad1 cpl. 4 + 2 G1 cpl. 24a + 1 G2 cpl. 26a + 1G4 cpl. 79 + 5 G5 cpl. 114 + 1 A1 cpl. 42), din care s-au detaşat: 2 căţui, 3 castroane, 17 oale, 1 vasde provizii. S-a stabilit capacitatea de 0,9 l, pentru oala din locuinţa de suprafaţă nr. 2, cpl. 26,secolele IV-V (fig. 1/4).l Sec. V-VI forme pe complexe 14 (4 G1 cpl. 95+ 2 G2 cpl. 120 + 5 A1 cpl. 86), 12 formemodelate la mână, din care s-au stabilit că erau, 1 castron, cpl. 120 şi 5 oale, 4 cpl. 86, 1 cpl. 120.

Fig. 3. Gara Banca - Şapte case. Fragmente ceramice: pastă fină, 4, 22 Lad2 cpl. 91, sec. IV; neagră-cenuşie, 1, 3cuptor A, cpl. 65; 11 G4 cpl. 79, sec. IV-V; pastă zgrunţuroasă, 8 cupt. G1 cpl. 65; 19 A1 cpl. 21a, sec. IV; 20 G4 cpl.24a, sec. IV-V; puţin zgrunţuroasă, 24 A7 cpl. 73, sec. III-IV; 5 G3, cpl. 33a; 7, 9, 15 G2 cpl. 19, a doua zgr.; 23 Lsp.3 cpl. 30; 21 G3 cpl. 33a; 17 Lad2 cpl. 91; 22 L2 cpl. 91, sec. IV; 2, 12 Lsp4 cpl. 36; 10, 13-14 Lsp5, cpl. 51; fină, 6G12 cpl. 114; 16, 18 cpl. 65; 25 G5 cpl. 114, sec. IV-V. Fragmentary ceramics: fine paste, 4, 22 Lad2 cpl. 91, 4th century; black-grayish, 1, 3 kiln A cpl. 65; 11 G4 cpl. 79, 4rd–5th centuries; slightly paste, 8 cupt.G1 cpl. 65; 19 A1 cpl. 21a, 4th century; 20 G4 cpl. 24a, 4rd–5th centuries; slightlycoarse paste, 24 A7 cpl. 73, 3rd–4th centuries; 5 G3, cpl. 33a; 7, 9, 15 G2 cpl. 19, two coarse; 23 Lsp.3 cpl. 30; 21 G3cpl. 33a; 17 Lad2 cpl. 91; 22 L2 cpl. 91, 4th century; 2, 12 Lsp4 cpl. 36; 10, 13-14 Lsp5, cpl. 51; last fine, 6 G12 cpl.114; 16, 18 cpl. 65; 25 G5 cpl. 114, 4rd–5th centuries.


Castron - Tureen. Tabel I / Table INr. sg./Fig. 3/3, atelierul de olărie / The potter’s workshop h (cm) R1 (cm) R2 (cm) V (litri)

Fig. 100/2, sec. IV-V.Corp înscris - scribed body 1 1.70 7.30 3.20 0.15

2 5.4 15.8 14.6 0.98

8.8 15.8 6.4 1.28

Corp circumscris - circumscribed body 1 3.4 16 7.8 0.4

2 5.4 16.6 16 1.12

8.8 16.6 7.8 1.52

V olum aproximativ - approximate volume 1.4

Fig. 4. Gara Banca - Şapte case. Pastă fină cenuşie, 8-9, 13 L2 cpl. 17, sec. III-IV; 6 L2 cpl. 14; 18 L4 cpl. 36; 14 L1cpl. 1; 15 L3 cpl. 30; 16 L2 cpl. 15; 25 G6 cpl. 49; 5 A3 cpl. 60; 19, 23 G10 cpl. 80; 20 pass.; 22 G19 cpl. 120; 26 G6cpl. 49; 27 L1, cpl. 77; 28 A4 cpl. 61, sec. IV; 1, 24 A2, cpl. 43, 17 atelier de olărie, cpl. 65, 2-4 cupt. A, 7, 10 cupt. B;11-12 L2 cpl. 27; L4 cpl. 36, sec. IV-V.

Grayish fine paste, 8-9, 13 L2 cpl. 17, 3rd–4th centuries; 6 L2 cpl. 14; 18, 25 L4 cpl. 36; 14 L1 cpl. 1; 15 L3cpl. 30; 16 L2 cpl. 15; 25 G6 cpl. 49; 5 A3 cpl. 60; 19, 23 G10 cpl. 80; 20 pass.; 22 G19 cpl. 120; 26 G6 cpl. 49; 27L1, cpl. 77; 28 A4 cpl. 61, 4th century; 1, 24 A2, cpl. 43, 17 potter’s workshop, cpl. 65, 2-4 kiln A, 7, 10 kiln B; 11-12L2 cpl. 27; L4 cpl. 36, 4rd–5th centuries.

Categoria ceramicii lucrate la roata olaruluiI-II. Ceramica din pastă zgrunţuroasă, din această pastă s-au modelat 104 vase păstrate

toate fragmentar, 4 sec. III-IV, 62 sec. IV, 23+12 sec. IV-V şi 3 V-VI şi din pastă puţinzgrunţuroasă 221 vase: 25 sec. III + 62 sec. III-IV + 64 sec. IV + 51+18 sec. IV-V + 1 sec. V-VI= 25+62+64+ 51+18 +1.


Fig. 5. Gara Banca - Şaptecase. Pastă fină angobată roşu,4 G5 cpl. 121, sec. III; roşie 1,5 Lsp3, cpl. 29, 6 Lsp2 cpl. 17;11 Lad2 cpl. 31; 3 G2 cpl. 32;neagră 18 Lad1 cpl. 10;gălbuie 7 Lad3 cpl. 78; 9-10G8 cpl. 106; cenuşie 20 A1,cpl. 70; 21 A2 cpl. 73, sec. III-IV; 12 G2 cpl. 18; 14 Lsp5 cpl.51; neagră 13 G9 cpl. 71; 2pass, sec. IV; 16 Lsp4 cpl. 36;8 G4 cpl. 79; 19 finănegricioasă, G12 cpl. 114; 23Lsp3, cpl. 35, sec. IV-V;zgrunţuroasă 25-26 G9 cpl. 71;17, 24 Lad1 cpl. 77, sec. IV; 22G4, cpl. 79, sec. IV-V; 15 G2cpl. 120, sec. V. Fine paste covered with redslip, 4 G5 cpl. 121, 3th century;redish 1, 5 Lsp3, cpl. 29, 6Lsp2 cpl. 17; 11 Lad2 cpl. 31;3 G2 cpl. 32; blackish 18 Lad1cpl. 10; yellowish 7 Lad3 cpl.78; 9-10 G8 cpl. 106; grayish20 A1, cpl. 70; 21 A2 cpl. 73,3rd–4th centuries; 12 G2 cpl. 18;14 Lsp5 cpl. 51; blackish 13G9 cpl. 71; 2 pass, 4th century;16 Lsp4 cpl. 36; 8 G4 cpl. 79;19 blackish, G12 cpl. 114; 23Lsp3, cpl. 35, 4rd–5th centuries;slightly coarse 25-26 G9 cpl.71; 17, 24 Lad.1 cpl. 77, 4th

century; 22G4, cpl.79,4rd–5th

centuries; 15 G2 cpl. 120, 5th

century.

III. Ceramica din pastă fină 701 vase:41 sec. III + 188 sec. III-IV + 210 sec. IV + 169 +90 sec. IV-V + 3 sec. V-VI = 41+188+210+169+ 90+3.

Castronul din pastă fină descoperit în apropierea primului cuptor A, de dimensiuni mici, aredoar 1,4 l, conform calculelor din tab. 1 (fig. 3/3).

Ne-am oprit asupra unui mic vas, de 0,01 l, din secolul al IV-lea (fig. 4/22, Lad2 cpl. 91) şia trei castroane din cuptorul A, din atelierul de olărie, cpl. 65, cu capacitatea de 2,90 l (fig. 4/3),altul de 1,13 l (fig. 4/4), descoperit în G2, cpl. 120, sec. V şi unul cu umărul unghiular, mai uşor decalculat, cu o capacitate de 3,90 l (fig. 4/17), din sec. IV-V. Micul castronaş, de 0,5 l, din locuinţade suprafaţă nr. 3, cpl. 30 (fig. 4/15), sec. IV-lea, s-a modelat din pastă fină. De dimensiuni micieste şi castronul descoperit în locuinţa uşor adâncită nr. 3, cpl. 78 (fig. 5/7).


Pahar / Beaker. Tabel II / Table IIFig. 4/22, Lad2 cpl. 91, fig. 138/2 Nr. sg. h (cm) R1 (cm) R2 (cm) V (litri)Corp înscris - scribed body 1 1.70 0.70 1.60 0.01

2 1.00 2.00 0.70 0.012.70 2.00 1.60 0.01

Corp circumscris - circumscribed body 1 1.70 0.80 1.70 0.012 1.00 2.10 0.80 0.01

2.70 2.10 1.70 0.02V olum aproximativ - approximate volume 0.01

Castron / Tureen. Tabel III / Table IIIFig. 4/3, atelierul de olărie, sec. IV-V Nr. sg. h (cm) R1 (cm) R2 (cm) V (litri)Corp înscris - scribed body 1 6.00 12.00 6.50 1.66

2 2.50 10.80 12.00 1.028.50 10.80 6.50 2.68



Castron / Tureen. Tabel IV/ Table IVFig. 4/4, G2, cpl. 120, sec. V Nr. sg. h (cm) R1 (cm) R2 (cm) V (litri)Corp înscris - scribed body 1 3.50 9.30 2.30 0.41

2 2.40 9.30 9.30 0.655.90 9.30 2.30 1.07


5.90 10.00 2.70 1.20Volum aproximativ - approximate volume 1.13

Castron / Tureen. Tabel V / Table VFig. 4/17, atelierul de olărie, fig. 99/4, sec. IV-V Nr. sg. h (cm) R1 (cm) R2 (cm) V (litri)Corp înscris - scribed body 1 3.5 10.50 4.00 0.62

2 7.20 13.50 10.50 3.2710.70 13.50 4.00 3.89



Castron / Tureen. Tabel VI / Table VIFig. 4/15, Lsp3, cpl. 30 Nr. sg. h (cm) R1 (cm) R2 (cm) V (litriCorp înscris - scribed body 1 2.90 3.00 5.80 0.18

2 3.60 6.30 3.00 0.256.50 6.30 5.80 0.44




Capacities and functionalities of the ceramic ware discovered in the settlement of BancaGară- Şapte case

The work aims at the computer-aided knowledge, without using a too IT specificvocabulary, of the capacities of the better preserved recipients, discovered in the rural settlementdated to the period between second half of the 3rd century – beginning of the 5th century, of BancaGară, point Şapte case. Moreover, a relatively recent research direction was followed, that is thegeneral practice of using the mathematical calculations in other fields of knowledge - in our casethe archeology, facing the risk of not being accepted, making use of an IT-specific vocabulary,which facilitates the access to such information. The determination of the capacities of some of theceramic shapes discovered by means of archaeological excavations was already carried out forsome sites, especially for settlements belonging to the Cucuteni culture. For the period of the 2nd –4th centuries, we have managed so far to obtain data concerning the capacities of the vesselsdiscovered in the site of Podul Iloaiei - Şesul Târgului, within the Moldavian Plain.

Such researches have become more and more popular. We should only refer in this contextto the existence in England of a centre interested in the computer-aided analyses of thearcheological inventory. One of the congress of such centre took place in Iaşi „Informatics Appliedin Archaeology”, in 1996 while the „International Archeometry Symposium” took place inBudapest, in 1998.

Such an approach, aimed at measuring the capacity of the provision pits, a geometricalstudy of the food pits was carried out by Corneliu N. Mateescu, together with Sylviu Comănescu(1972, p. 357 sq.), based on the splitting of the pit in several measurable forms. This is how therewas investigated a medieval provision pit discovered in Vădastra, with a storage capacity of about4000 kg wheat. The provision pits, situated to the northeast of the excavation, and which wasplaced on top of a previous pit, belonging to the Vădastra II community down there. The ceramicware situated in the pit dated the discovery to the second half of the 14 th century and according tothe authors of the discovery the pit most probably belonged to a hut dated to the same period,which was situated slightly southwards (C. N. Mateescu 1962, p. 190). As pointed out by theauthor, together with the historical information, the discovery brought about new informationconcerning the presence and richness of the cereals (Ibidem, p. 191).

Numerous other features brought to light by means of archeological excavations can be alsoinvestigated by other mathematical methods and modalities. Among these, the ceramic ware has aspecial place. We shall focus below on the ceramic ware discovered at Banca Gară - Şapte case, inthe settlement dated to the 3rd–5th centuries AD.

The Ceramic Ware of Gara Banca - Şapte caseMost of the ceramic ware discovered at Banca Gară, during the archeological campaigns

carried out in the point Şapte case, has not been well preserved, resulting mostly potsherdssituation which was also caused by the later habitations. In comparison to the excavated surface,the ceramic material allowed only to a too little extent its reconstruction. From within thediscovered inventory, only one pot was entire, other 30 pots allowed their reconstruction, while theremaining pots whose number would be of up to 1600, in accordance with the calculations given bythe ceramic inventories for each feature, were only fragmentary.

As a principle, the volumetric analysis was applied only to the pots that could bereconstructed. As indicated by the name of such analysis, our aim was to determine the volume,measure the capacity of the vessel using metrical basis. Given the approximate vale of thecapacities, we tried to correlated them to their functionality.

The method applied is relatively simple and carried out in two phases, whose data werecumulated in the end.


The first was based on the possibility of dividing approximately any shape of vessel in oneor more truncated cones. The choice of this geometric shape was based on the fact that most of thevessels are the result of the rotation activity and their calculation is easily carried out.

The second phase was based on the usage of two approximation bodies – one inscribed andthe other circumscribed, in order to be able to approximate as correctly as possible the capacity of thepot for each pot segment. Thus a volumetric approximation was achieved by adding or extracting inrelation to the real capacity of the pot. The approximation bodies have the property of adding and ofextracting, respectively, from the contour of the vessel and therefore from its capacity as well. Takinginto account this fact and creating in a computerized table, the arithmetic average of the two bodies,there results an average volume which approximates that vessel segment.

In the end, summing up the partial average volumes of each segment composing a vessel,there was obtained the approximate final capacity thereof. As common knowledge shows, most ofthe amphora discovered in the sites east of the Carpathians, during the first half of the firstmillennium had certain capacities although only rarely did they preserve the „sign of the checking”,reason why, for this type of pots, finding out their capacities is not a problem any more.

On the contrary, the volume of the fine or daily ceramic ware used in the rural sites wasdiscussed in most cases generally, appreciatively, and such pots are referred to as food vessels,large vessels, average size vessels, small vessels and miniature ones.

Concerning the ceramic ware of Banca Gară - Şapte case, whose shapes and dimensionswere partly reconstructed by drawing, several general remarks should be stressed upon. Most ofsuch vessels were made by means of the potter’s wheel using a local paste containing sand invarious quantities. By such measurements, several pots were also discussed from the point of viewof their capacity as well. Clay was used to shape pots of various sizes, with multiple symmetries,with thickened or flared rims under different angles or T-shaped, with the profile of the bodystreamlined or rounded and almost always with a ring-like base.

The pots discovered in the settlement, according to their manner of achievement, are split intwo main groups, more precisely the one of the hand-made ceramic ware and the one of the wheel-shaped ceramic ware. The range of pot shapes and within these the range of variants, are ratherlimited. They may include several types: beakers, large and small mugs of various sizes, largebowls, some of them with three lateral handles, dishes, pots, food storage ware, amphorae or lids.

For a small dish with profiled wall, the capacity of 0,94 l was determined, and 0,7 l (seetable I-II, fig. 1) and for a small bowl the capacity of 2,7 l (tab. II, fig. 2). Also, the small cups havecapacities between 0,2 - 0,3 l. They were found in pit no. 5, feat. 32, dated to the 3rd century, insurface dwelling no. 1, feat. 12a, in pits nos. 1, 7, 10, feat. 13, 74, 107 and in the heap of materialsno. 3, feat. 86, dated to the 3rd–4th centuries, as well as in surface dwellings nos. 7, 9, feat. 36, 51 orpit no. 18, feat. 119, dated to the 4th century (fig. 1).

116

Restaurarea şi conservarea materialului ceramic

Ileana - Ildiko Zahariade

Laboratorul de conservare-restaurare, din cadrul Muzeului Judeţean „Ştefan cel Mare” -Vaslui, s-a înfiinţat în anul 1975, şi a funcţionat, de la început, în încăperile aflate la demisolul noiişi modernei construcţii amplasate în centrul municipiului Vaslui. Prin tradiţie, restaurarea s-astructurat pe patru diviziuni de specializare pentru următoarele categorii de obiecte: ceramică,metal, lemn şi textile. În acest sens, pentru a putea interveni, laboratorul are în dotare echipament şimateriale specifice.

În acest laborator, în care, după cum s-a văzut, se execută lucrări de specialitate pe o marediversitate de materiale, s-au prelucrat şi piesele descoperite în săpăturile realizate în judeţulVaslui. Între acestea un loc aparte a avut şi conservarea şi restaurarea materialelor descoperite princercetările arheologice întreprinse în satul Banca Gară, punctul Şapte case, descoperite în cele şasesectoare investigate (A-F). Atât pentru ceramica de tradiţie eneolitică, dar şi pentru ceramica dinepoca bronzului, din perioada hallstattiană sau din primul mileniu, s-au obţinut date cantitative.

Pentru prima jumătate a primului mileniu, s-a restaurat şi conservat ceramica uzuală lucratăcu mâna, ceramica zgrunţuroasă şi puţin zgrunţuroasă, fină modelată la roată sau de import, părţilede amfore sau vase de sticlă. În paralel s-au restaurat şi conservat şi uneltele, ustensilele casnice şide uz gospodăresc, precum cuţite de fier, topoare, uneltele de lut, os, silex, din gresie sau diferitelepiese lucrate pe galeţi, accesorii pentru veşminte, catarame, fibule, obiecte de toaletă, oglinzi cutamga şi piepteni de os sau podoabe, mărgele, pandantivi, lănţişoare de bronz, părţi de lamaterialele folosite pentru construcţia locuinţelor, resturi de faună.

O parte din piese pot fi văzute în expoziţia permanentă aflată la etajul Muzeului Judeţean„Ştefan cel Mare” - Vaslui. În prezent, activităţile de conservare şi restaurare constituie undomeniu inseparabil de alte activităţii muzeistice, dar şi una din căile de pătrundere ale noului, subaspectul ultimelor cercetări ale ştiinţei şi tehnicii, ale prelucrării informaţiei pe calculator.Colectivul este format din specialişti, restauratorul Pântea Cristian lucrând aici încă de laînfiinţarea laboratorului. Ei au urmat o serie de cursuri teoretice şi sunt atestaţi pe post. De-a lungulanilor, pregătirea teoretică a fost completată de o experienţă practică bogată, ei intervenind pe odiversitate de obiecte.

După spălarea şi marcarea în laboratorul de restaurare din Muzeul Judeţean „Ştefan celMare” - Vaslui, sub directa supraveghere a colegilor de la laborator, restauratori, conservatori,Cornel Hobincu, Cristian Pântea şi Constantin Aghion, de arheolog R. Alaiba, cu ajutorulpermanent al supraveghetorilor, materialele descoperite s-au ordonat pentru fiecare complex înfuncţie de numărul recipientelor, după care au fost desenate de Georgeta Vrânceanu.

Majoritatea obiectelor ceramice sunt aduse fragmentar sau cu unele amputări. Restaurarealor presupune curăţiri mecanice, chimice, asamblări cu ajutorul unor adezivi, completări ale zonelorlacunare, atunci când obiectele sau numărul de fragmente nu stabilesc aspectul morfologic completşi integrarea cromatică, evitându-se stridenţa, astfel încât să fie decelabilă intervenţia la o analizănepretenţioasă. De cele mai multe ori dintr-un vas s-a conservat o parte, mai rar mai multe. Astfel,analiza lor s-a realizat urmărind numărul de recipiente, nu pe cel al fragmentelor ceramice. Pentrucategoriile stabilite s-a descris separat fiecare vas din cadrul ceramicii modelate la mână, cât şi acelei lucrate cu roata, puţin zgrunţuroase sau zgrunţuroase, ceramică fină, inclusiv de import,precum şi părţile de la amfore sau de la vasele de sticlă. La executarea lucrărilor de restaurare s-au

Restaurare şi conservare / Restoration and Conservation 117

folosit mijloacele tehnice şi soluţiile tradiţionale. Când aceste mijloace au fost ineficiente din punctde vedere tehnic, restauratorii şi conservatorii au apelat la materiale noi de completare. În toatecazurile s-au folosit materiale şi substanţe reversibile, care nu afectează starea obiectului, substratullui original. De asemenea, la obiectul la care restaurarea riscă să devină ipotetică, se preferăconservarea lor ca atare.

Această etapă de ordonare a ceramicii a permis realizarea unei diferenţieri în primul rând înraport de tehnică, apoi şi una după funcţionalitatea vaselor în: recipiente pentru servit mâncarea,pentru gătit sau pentru păstrarea rezervelor.

Prin activitatea de restaurare a materialelor arheologice descoperite în complexele de laBanca Gară, punctul Şapte case, s-a îmbogăţit patrimoniul muzeal, s-au realizat studii alematerialului arheologic conservat şi restaurat - publicate în reviste de specialitate din ţară şistrăinătate, s-a prezentat staţiunea la sesiunile ştiinţifice de profil.

De asemenea, s-au experimentat tehnici noi de restaurare, s-au făcut teste şi experimenteasupra unor răşini pentru asamblarea fragmentelor ceramice şi înlocuirea poliacetatului de vinil sauca material nou de completare în restaurarea ceramicii şi înlocuirea ipsosului.

Pin structura complexă a activităţii sale, precum şi prin arealul extins pe care îl deserveşte,laboratorul de conservare şi restaurare a Patrimoniului Cultural Vaslui se situează în categorialaboratoarelor permanent angajate în restaurarea şi conservarea descoperirilor arheologice. Datoritacompetentei şi recunoaşterii activităţii în domeniu, la Vaslui au fost conservate-restaurateimportantele piese aflate în colecţiile instituţiei.

În 2008, cercetările realizate pentru staţiunea Banca Gară - Şapte case, s-au prezentat lasimpozionul legat de probleme de restaurare din cadrul Complexului Muzeal Naţional Moldova,Iaşi, pentru volumul căruia s-a dat spre publicare lucrarea, Reconstituirea atelierului de olărie dinaşezarea Banca Gară - Şapte case, secolele IV-V.

Restoration and Conservation of the pottery

The conservation - restoration laboratory within the „Stephen the Great” County Museumof Vaslui was founded in 1975, and has operated since the beginning in the space at the halfbasement of the new and modern construction in the center of the city of Vaslui. Traditionally,restoration works have been structured on four categories of specialization for the following typesof objects: ceramic ware, metal, wood and textiles. In this regard, in order to be able to carry outthe interventions, the laboratory is also equipped with specific materials.

In this laboratory, where specialized works are carried out on a wide variety of materials,there were also treated the items discovered within the excavations carried out in Vaslui county.Among these, a special place is the one of the conservation and restoration of materials discoveredby archaeological excavations in the village Banca Gară, point Şapte case, identified in the seveninvestigated sectors (A-F). Quantitative data were obtained both for the ceramic ware of Eneolithictradition and for the ceramic ware of the Bronze Age, of the Hallstatt or the one of the firstmillennium.

For the first half of the first millennium, there were restored and conserved hand-madeceramic items, or wheel made ceramic items of coarse and less coarse paste, or imported ceramicitems, parts of amphorae and glass vessels. In parallel, there were also restored and conservedtools, domestic implements, as well as iron knives, axes, tools made of clay, bone, flint andsandstone and the various items made on pebble, accessories for vestments, buckles, fibulae,jewelry items, mirrors with tamgha and bone combs or jewels, beads, pendants, bronze necklaces,parts of materials used for the construction of dwellings, fauna remains.

Part of the items can be seen in the permanent exhibition at the upper floor of „Stephen theGreat” County Museum of Vaslui. At present, the conservation restoration activities are a field


inseparable from other museum activities, and also one of the ways of penetration of the novelty,under the aspect of the latest researches of science and technique, of computer-assisted dataprocessing. The team includes specialists, one of them being restorer Pântea Cristian who hasworked here ever since the foundation of the laboratory. They attended a series of theoreticalcourses and have been confirmed as specialists on these positions. In time, the theoreticalpreparation was completed by a rich practical experience, the above professionals being able tocarry out their interventions on a wide range of objects.

After the discovered materials are washed and marked in the restoration laboratory of„Stephen the Great” County Museum of Vaslui, under the direct supervision of the colleaguesworking in the laboratory, restorers, conservators, Cornel Hobincu and Cristian Pântea,archeologist R. Alaiba, with the permanent help of the museum attendants, they are arranged foreach complex pending on the number of recipients.

Most of the ceramic items are found in fragmentary conditions or with some amputations.Their restoration involves mechanical cleaning, chemical cleaning, assemblage by means ofadhesives, filling the lacunae, when the items or the number of fragments do not determine themorphologic aspect and the chromatic integration, avoiding vivid colors, so that the interventioncan be easily identified. Most of the times, one or more rarely several parts of a vessel have beenpreserved. Thus, their analysis was done pending on the number of recipients, not the one of theceramic fragments. For the determined categories there was described separately each vessel withinthe hand-made ceramic ware, and also within the wheel made ceramic ware of coarse or less coarsepaste, of fine paste, including imported items, such as parts of amphorae or of glass vessels. Thetraditional technical means and solutions were applied in carrying out the restoration works. Whenthese proved to be technically inefficient, the restorers and conservators appealed to new materials.In all cases, reversible substances and materials were applied so to avoid affecting the condition ofthe item and its original substratum. Also, in the case of the items where restoration risks to behypothetical, its conservation as such is preferred.

This phase of ordering the ceramic ware allowed to differentiate according to the techniquefirst of all, and then according to the functionality of the vessels, as follows: recipients for servingfood, for cooking or for storing food reserves.

The activity of restoration of archaeological materials discovered in the complexes of BancaGară, point Şapte case, allowed the enlargement of the museum heritage, the study of theconserved and restored archaeological material and the publication thereof in specializedmagazines in Romania and abroad or the presentation of the site within specialized scientificsessions.

New restoration techniques were also experimented, as tests and experiments were done onresins used for assembling potsherd in order to replace the vinyl poly-acetate, or used as a newfilling material in the restoration of ceramic ware, replacing the gypsum plaster.

By the complex structure of its activity, as well as by the wide area it covers, the culturalheritage conservation restoration laboratory of Vaslui belongs to the category of laboratoriespermanently involved in the restoration and conservation of the archaeological finds. Due to thecompetence and recognition of the activity in the field, in Vaslui there were conserved – restoredimportant items that belong to the collections of the institution.

119

Staţiunea Banca Gară - Şapte case, secolele III-IVLocul acesteia între descoperirile din Podişul Bârladului

Ruxandra Alaiba

Între staţiunile cercetate arheologic în ultimele decenii ale secolului trecut, în spaţiul dintre Carpaţi şi Prut se află şi Banca Gară - Şapte case, situată în Podişul Bârladului, la vest de Dealurile Fălciului, spre trecerea acestora la o altă subunitate geografică, Colinele Tutovei. Din cercetările întreprinse aici, într-un prim volum ne-am oprit la descoperirile preistorice şi a celor datate mai ales în prima parte a mileniului I, din a doua jumătate a secolului al III-lea, până în secolul al VI-lea p.Hr. În această îndelungată perioadă s-au încadrat 84 de complexe, din cele 144 cercetate. Dintre ele, 74 de complexe au dus la dezvelirea unei părţi din modesta aşezare rurală formată aici în secolul al III-lea, care şi-a continuat existenţa şi în secolele următoare. Din aceasta s-au dezvelit 17 locuinţe de suprafaţă (fig. 2) şi 10 uşor adâncite (fig. 3), formate dintr-o singură încăpere, încălzite cu vetre simple, 33 de gropi şi 10 aglomerări ceramice. Tot aici se afla cel puţin un atelier de olari, unul de fierari. În staţiune s-au săpat şi trei morminte, nr. 5 din secolul al III-lea (cpl. 66) şi două, nr. 3-4 din secolul al IV-lea (cpl. 20, 76).

17 Locuinţe de suprafaţă: 6 sec. III-IV + 5 sec. IV + 5 sec. IV-V;

10 Locuinţe uşor adâncite: 1 sec. III + 3 sec. III-IV + 2 sec. IV + 3 sec. IV-V;

33 Gropi: 7 sec. III-IV + 16 sec. IV + 5 sec. IV-V + 2 sec. V-VI;

10 Aglomerări de materiale: 2 sec. III-IV + 5 sec. IV + 2 sec. IV-V + 1 sec. V-VI;

1 Atelier de olărie, sec. IV-V;

3 Morminte, 1 din sec. III, 2 sec. IV.TOTAL COMPLEXE 74

Analiza specificului staţiunii a pornit de la modul de amplasare a aşezării, cu pâlcuri de case înşirate în lungul văii şi de la tipurile de locuinţe – adâncite sau construite pe sol, frecvenţa şi durata lor, mai puţin de la necropolă – în mare parte distrusă prin adâncirea noii albii a Bârladului. Caracterul modest al inventarului arheologic din această silişte, descoperit în locuinţele de suprafaţă sau uşor adâncite, în ateliere, gropi sau în aglomerările de materiale de pe nivelul antic, constă mai ales din fragmente ceramice şi mai puţine obiecte de lut, metal, sticlă, os, corn. Rar s-au surprins urme de ceramică arsă secundar sau bucăţi de chirpici arşi roşu închis, ca urmare a unei distrugeri intenţionate a construcţiilor prin incendiere, ceea ce ne face să presupunem o părăsire intenţionată a locuinţelor. Inventarul s-a păstrat fragmentar şi din cauza suprapunerii aşezării de locuiri ulterioare, mai sporadice pentru secolele VI-VII şi mai numeroase pentru secolele VIII-IX (fig. 4-5).

Pentru compararea staţiunii de la Banca Gară - Şapte case cu alte staţiuni, cu deosebire din sudul Moldovei, şi pentru stabilirea unor apropieri cu specificul acesteia, am urmărit câteva din vechile aşezări rurale, daco-carpice sau daco-romane, din secolele II-III şi de după 271, cu schimbările date de părăsirea provinciei Dacia, datate în secolele III/IV-V/VI. O caracteristică

Morminte 3

Atelier de olărie 1

Aglomerare de materiale10

Gropi 33

Locuinţe uşor adâncite 10

Locuinţe de suprafaţă 17

TOTAL COMPLEXE

0 20 40 60 80

ow 2


comună a lor este aceea că, în fiecare dintre ele s-au semnalat suprapuneri stratigrafice, aşezăriledin secolele II-III, erau suprapuse de cele din secolul al IV-lea, uneori continuând şi în cel următor,pentru ca pe aceleaşi vetre de sat sau pe vetre apropiate, acestea la rândul lor să fie urmate de uneledatând în secolele IV-V.

Pentru cunoaşterea specificului comunităţilor care au locuit în Podişul Bârladului, în genereîn sudul Moldovei, perioada dintre secolele III-VI reprezintă o etapă importantă din istoria primuluimileniu, cunoscută foarte puţin din izvoarele scrise, dar bine documentată prin cercetareaarheologică, prin săpăturile sistematice sau de salvare realizate în câteva dintre numeroasele aşezărişi necropole semnalate prin periegheze. La fel ca şi în celelalte teritorii ocupate de dacii liberi, înprimele secole de după retragerea aureliană, aşezările din sudul Moldovei, în acord cu zonelegeografice învecinate, au cunoscut aceeaşi evoluţie, prin pătrunderea în secolele III-IV, a unorgrupuri de sarmaţi şi a dominaţiei neamurilor germanice.

Valea Bârladului, după ce traversează Podişul Central Moldovenesc, trasează la limita desud-vest a Podişului Bârladului, marginea de vest a Dealurilor Fălciului şi de sud a DealurilorTutovei, după care taie o parte din Câmpia Română unde se şi realizează confluenţa ei cu Siretul.Ultima limită sudică a Podişului Moldovei o marchează Dunărea. În Podişul Bârladului, traversataproape în întregime de bazinul hidrografic cu acelaşi nume, care-i dă coeziune prin integrarea maimultor subunităţi, se conturează câteva principale microzone geografice cu specificul lor: PodişulCentral Moldovenesc, Colinele Tutovei, Dealurile şi Câmpia Fălciului, continuate spre sud cuPodişul Covurluiului şi Câmpia Tecuciului sau a Bârladului Inferior. Relieful subunităţilor deordinul trei, ale Podişului Bârladului, care se prezintă în genere sub forma unor dealuri sau platouricu spinarea larg boltită de culmi separate de văi largi, dar adânci, cu diferenţe de nivel de până la200 m (V. Băcăuanu et alii 1980, p. 313-314), constituie diviziunile geografice în care şi-auamplasat vetrele de sat, comunităţile săteşti ale acestei perioade.

Astfel, în Platourile Tansa - Repedea avem staţiunile de la Tăcuta - Dealul Miclea, înPlatourile Dolheşti - Buneşti, în comuna Arsura, pe Cetăţuia Mogoşeşti s-au semnalat şi urmeleunor locuiri din secolul al IV-lea, ca şi la est de sat în punctul Cumpeni, la vest în punctul Poianasau Ruptura, în partea de nord-vest a vetrei satului şi la sud-est de sat în interfluviul format depârâul Ruginoasa cu o ravenă (N. Zaharia, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 310; G.Coman 1980, p. 51-52, III.2, 4, 6-7, 11). În aceeaşi comună, în satul Mihail Kogălniceanu s-aumenţionat şi alte aşezări, la sud-est de sat, pe stânga pârâul Şopârleni şi pe drumul spre Drânceni,pe malul pârâului Barahoi iar în satul Pâhneşti, la est / sud-est de sat, pe Dealul Henciu (N.Zaharia, M. Petrescu-Dîmboviţa, Em. Zaharia 1970, p. 336-337; G. Coman 1980, p. 53, III.16-17,21-23).

În Depresiunea Bârladului Superior se cunoaşte necropola carpică şi aşezarea Sântana deMureş de la Dumeştii Vechi - La est de sat, de asemenea aşezarea din secolele III-IV din punctulLa Troiţă, din Capul Dealului Crucii, staţiunea dinspre Confluenţa Bârladului cu pârâul Găureanca,din punctul La Jitniţe, situat la poalele Dealului Izvorului iar la Dumeştii Noi, punctul ValeaHodorani, cu fragmente ceramice lucrate la mână, asociate cu ceramică romană (M. Petrescu-Dîmboviţa, D. Marin, Em. Bold 1958, p. 21; G. Coman 1980, p. 124-125, XXVII.1-2, 7).

Într-un număr important de staţiuni s-au realizat cercetări de un colectiv coordonat de DanGh. Teodor, împreună cu R. Alaiba şi Ghenuţă Coman, unele de mai mare amploare precum celede la Drăgeşti - Pe Izlaz (~, G. Coman, R. Alaiba 1979, p. 285-288), dar şi altele de salvare,precum cele desfăşurate la Dumeştii Vechi sau Negreşti - La cimitir (G. Coman, R. Maxim[Alaiba] 1979, p. 333-335; Eadem 1985-1986, p. 149-169).

Pentru Dealurile Racova - Stemnic, menţionăm cunoscuta staţiune din satul Poieneşti,punctul Măgura Dealul Teilor, amplu cercetată de Radu Vulpe în 1949 (~ et alii 1950, p. 41-46),iar din 1979 de un colectiv coordonat de Mircea Babeş (~ et alii 1980, p. 35-44), pentrudescoperirile din Dealurile Icuşeştilor (Faţa Siretului), semnalăm cunoscuta cetate de la Brad - LaStâncă, situată la nord-vest de izvoarele râului Bârlad, apoi, în Dealurile Comarna - Răducăneni

Staţiunea Banca Gară, secolele III-IV / The 3rd–6th century cettlement of Banca Gară 121

(Faţa Prutului), aşezarea de la Răducăneni, La Cireadă, Mitoc, în Vatra satului, pe DealulBeşleaga I, Grădina lui Marcoci, Brigada silvică şi un cuptor de ars oale în satul Isaiia - Satu Nou(V. Chirica, M. Tanasachi 1985, LXI.1.A.I.L-M., 3.A., p. 334). În extremitatea sud-estică unde seaflă Depresiunea Huşilor cu altitudini mai reduse de 140-150 m, în primul rând se cunosc staţiunilegeto-dacice din secolele IV-II a.Hr., cercetate de Silvia Teodor şi Violeta V. Bazarciuc (S. Teodor1983-1984, p. 155 şi urm., D. Gh. Teodor 1983-1984, p. 155 şi urm.).

În Colinele Tutovei dintre Siret, Racova şi Bârlad, cu aspectul unui triunghi alungit pânăspre Nicoreşti, cu subunităţile de ordinul trei cu aspectul unor înălţimi ce coboară lin de la nord lasud şi care cuprind în nord-vest Colinele înalte, cu altitudini medii de peste 450 m şi Colinele joaseîn sud-est, sub 200 m, se cunosc mai bine aşezările din secolul al IV-lea de la vest de satul Siliştea,com. Iana, de pe dreapta Studineţului (G. Coman 1980, p. 157, XXXVI.4), respectiv din satul,centru de comună, Alexandru Vlahuţă, punctul Capul Dealului (Ibidem, p. 48, II.2), precum şidescoperirile din satele componente acesteia, Ibăneşti - În marginea de vest a satului, în apropiereaconfluenţei a două pârâiaşe (Ibidem, p. 49, II.3) sau Mânzaţi - Interfluviu, în marginea sud-vestică asatului (Ibidem p. 50, II.5). De asemenea, necropola de la Obârşeni - Dealul Coşărului, investigatăîn 1968 de Ion Mitrea, din care s-au dezvelit şapte morminte de inhumaţie (1969, p. 219-232) şiaşezarea de la Grădina CAP, aflată la 400 m nord-est de necropolă (G. Coman 1980, p. 274,LXXI.13, fig. 136/1-8; 141/10-11; 142/13-14).

În subunităţile de ordinul trei ale Dealurilor Fălciului, situate între Valea Lohanului,Bârladului, Câmpia Fălciului şi Podişul Covurluiului (V. Băcăuanu et alii, p. 297), se pot menţionaalte importante aşezări arheologice. În Dealurile Dobrina - Olteneşti, staţiunile de la Tătărăni şiOlteneşti, în Dealurile Vinderei - Măluşteni, punctele de la Sipeni, Igeşti - Scândureni sau Lupeşti -Fântâna Mare şi în Platourile Albeştilor, aşezarea de la Albeşti - La est de sat. De aici menţionămcercetările arheologice sistematice realizate de Dan Gh. Teodor, Ruxandra Alaiba şi GhenuţăComan, de la Gura Idrici - La Coşere (G. Coman, R. Maxim 1980, p. 450-454; Eadem 1981-1982,p. 81-97; D. Gh. Teodor, R. Maxim 1983, p. 464-469) şi la sud de ele, în apropiere, în zona maijoasă din preajma Dealurilor Banca – Griviţa, staţiunea de la Banca Gară - Şapte case.

În Câmpia Fălciului, denumită şi depresiunea Elan - Horincea - Sărata sau Câmpia colinarăa Elanului (P. Jeanrenaud, A. Saraiman 1995, p. 3-4), limitată de văile Elanului şi Prutului până laCuesta Horincea, cu un relief colinar cu altitudini medii între 100 - 200 m, cu platouri joase,separate de văi largi cu substrat argilos, se găseşte binecunoscuta aşezare de la Bârlăleşti - Sturza,în Câmpia Horincea, aşezarea de la Măluşteni – Leaua. Aproape nelocuită, în această perioadă, afost zona mai joasă a Câmpiei Sărata - Prut. Pentru descoperirile din com. Murgeni, GhenuţăComan a realizat un volum aparte (1973). Aici, din secolele III-IV erau staţiunile de la Băbăneaţa,spre imobilul CFR, Iancobescu, Valea Ţărnii, La est de Murgeni, Ştiubeeni, Ilişoaia, iar în satul 23August, În jurul şcolii Măgeana, în satul Cârja de Jos, la Bârsani, În jurul podului, Maţa, laLăţeşti, Pe promontoriu, La sud-vest de sat, la Sărăţeni, În faţa şcolii, În marginea de est, laSchineni, La Horă şi în satul Vădeni, La Stână, la Gura Holobăţ şi la Casa de Apă (G. Coman1973).

De la Murgeni - Gura Bujoreni, din marginea de sud-vest a satului, din aşezarea datată însec. IV, provine şi o figurină zoomorfă – poate un câine – modelat din pastă fină cenuşie (G.Coman 1973, p. 39, 49; idem 1980, XLIII.6., fig p. 186, fig. 144/1), care, prin analogie cu alteforme asemănătoare, dar realizate din alte materiale, precum exemplarul din fier de la Ocniţa, jud.Vâlcea, datat în prima jumătate a sec. I p.Hr. (M. Babeş 1994, p. 272-273, fig. 86), poate ficonsiderat a fi fost un „căţel de vatră”.

Pentru marginea de sud-est a Colinelor Tutovei, în Colinele Joase sud-estice, în apropierede municipiul Bârlad, menţionăm aşezările şi necropolele săpate de Vasile Palade, de la Bârlad -Valea Seacă (sfârşitul sec. al III-lea - a doua jumătate a sec. al V-lea), unde au fost descoperite 547de morminte de inhumaţie şi incineraţie (V. Palade 2004, p. 85), Bogdăneşti - În faţa casei N.Diaconu, com. Fălciu (Ibidem, p. 85-162; Idem 1973, p. 169-189), o necropolă birituală din care


s-au dezvelit 156 de morminte. Totodată, menţionăm şi cercetările arheologice realizate în aşezărilede la Zorleni, Fântânele (jud. Vaslui), unde se afla şi un cuptor de olar din secolul al IV-lea (1969,p. 339-361; Idem 1987-1989, p. 53-63) sau Ghermăneşti, comuna Banca, unde s-a săpat o fântână -un puţ din secolul al IV-lea p.Hr. (Idem 1978, p. 407-421). Subliniem şi recentele săpături realizatede M. Mamalaucă la Pogoneşti - Polocin, comuna Iveşti (1997, p. 147-166; Idem 2005, p. 11). Întrestaţiunile mai importante din zona tecucilor, menţionăm aşezarea şi necropola de la Barcea –Galaţi.

*Am adăuga şi câteva piese nediscutate încă pentru secolele IV-V, „căţeii de vatră” (germ.

Feuerbock, engl. Firedog, fr. Chenet). Mircea Babeş şi Virgil Mihăilescu-Bîrliba, au conturat treiarii principale de utilizare a lor, celtică, thraco-dacică şi germanică (1972, p. 176 şi urm.).Diferitele forme de „căţei de vatră” au servit la săvârşirea cultului domestic de către thracii nord-dunăreni (N. Zugravu 1997, p. 134, 326) şi au fost frecvent folosiţi de geto-daci, fapt pentru care,ulterior, Gheorghe Bichir, i-a inclus în grupa thraco-dacică, cu tipurile, thraco-scitic şi thraco-dacic,în care a fost inclusă şi varianta carpică (1973, p. 144). Ultimele erau modelate din pastăamestecată cu aceeaşi degresanţi folosiţi pentru ceramică şi ornaţi cu brâie în relief (N. Zugravu,1973, p. 142, pl. CLIV/5, CLV/3-4).

Fig. 1. Murgeni - Gura Bujorăni, suport, ”căţei” de vatră – firedog (apud, 1 Gh. Coman 1980, fig.144/1. sec. IV; 2-3 Gr. Foit 169, fig. 8, Gh. Bichir 1973, fig. CL/1, sec. II-III).

În complexele geto-dacice astfel de piese erau prevăzute la capete cu protome zoomorfe, decai sau de berbeci (M. Babeş 1994, p. 272-273), precum cele de la Răcătău, Brad - La stâncă sauPoiana - Cetate, Tecuci (R. Vulpe, Ecaterina Vulpe, 1933, p. 317, 319, 321, fig. 97/1, 3; 99/3;102/11-12; 129/6; R. Vulpe et alii 1951, p. 196, fig. 18/2; 1952, p. 201, fig. 14/3-4).

Să reamintim datele legate de descoperirea la Siliştea Şcheii, Suceava, în aşezarea datată însecolele II-III, în umplutura focăriei cuptorului al treilea de ars ceramica (tip performant cu douăcamere suprapuse), probabil tot a unui „căţel de vatră” de forma unei figurine – poate un cal, dupăarcuirea specifică gâtului, dar cu picioarele scurte, modelată neîngrijit cu mâna, din ceramică fină,


roşie, bine arsă. Avea rupte, capul spre gură şi coada (h = 4; L = 5 cm). „Căţeii de vatră” din lut s-au folosit şi în epoca romană, precum cei de la Poiana - Pe Varniţă, Dulceşti, jud. Neamţ. Aici,erau modelate din pastă amestecată cu cioburi pisate şi prevăzute la capete cu protome de animal,cal sau berbec. Piesa cea mai întreagă se afla pe podeaua bordeiului, B13, ceea ce a dus lapresupunerea că aveau şi alte utilităţi (Gh. Bichir 1973, p. 142, pl. CLIV/5, CLV/3-4). Câtevagropi, tot de Pe varniţă, nr. 7, nr. 11, nr. 16, nr. 52, nr. 64, conţineau aproape exclusiv numaifragmente de crustă de vatră, bucăţi de lipitură de la carcasa unor cuptoare, pietre de râu arseprovenind de la baza vetrelor, cărbuni şi cenuşă, foarte puţină ceramică. În groapa de formăcilindrică nr. 7 (ø = 1,45 m; h = 1,90 m) s-a mai găsit şi un fragment dintr-un „căţel de vatră” iar îngroapa în formă de butelie, nr. 11 (ø = 1,35 m; h = 1,90 m) o figurină de lut reprezentând un animalstilizat, cu corpul bombat, având capul şi picioarele rupte din vechime Gh. Bichir 1973, p. 136, pl.CL/1), care se apropie tot de forma „căţeilor de vatră” (fig. 1/3).

Deşi, aceste piese până în prezent nu au fost consemnate în cadrul culturii Sântana deMureş, în secolul al IV-lea s-a continuat folosirea celor de lut, precum exemplarul descoperit laMurgeni - Gura Bujoreni, punct situat în marginea de sud-vest a satului. Din aşezarea datată însecolul al IV-lea, provine şi o figurină zoomorfă – poate un câine (fig. 1/1) – modelat din pastă finăcenuşie amestecată cu aceeaşi degresanţi folosiţi pentru ceramică (G. Coman 1973, p. 39, 49; idem1980, XLIII.6., p. 186, fig. 144/1), care, prin analogie cu alte forme asemănătoare, dar realizate dinalte materiale, precum exemplarul de fier de la Ocniţa, jud. Vâlcea, datat în prima jumătate a sec. Ip.Hr. (M. Babeş 1994, p. 272-273, fig. 86), poate fi considerat a fi fost un căţel de vatră. Frecventau fost înlocuiţi cu pietre de râu sau chiar cu bucăţi de gresie locală care aveau o latură prelungităîn formă de coarne, precum exemplarele de la Banca Gară - Şapte case. Cele mai evidente au fostpietrele de râu prevăzute la o extremitate cu două protome zoomorfe cu aspectul unor coarne,parţial sau puternic arse, aflate pe vetrele din locuinţe şi având probabil aceleaşi funcţionalităţiprecum cei de lut. Aproape pe fiecare vatră din această aşezare se găseau astfel de piese cuextremităţile mai mult sau mai puţin prelungite în formă de coarne.

Forme mai apropiate de capul unor cornute s-au găsit în complexe din secolele III-IV, ca odovadă a continuării folosirii lor. Unele erau în locuinţa de suprafaţă nr. 3, L3, cpl. 29, la sud debucăţile de crustă de la vatra distrusă complet erau câteva pietre mari, arse parţial, care înconjurauvatra, unele au fost folosite drept „căţei de vatră”, alta s-a găsit în locuinţa uşor adâncită nr. 3, cpl.78, aproximativ central se aflau câteva bucăţi de crustă de vatră, puţine pietre arse parţial, una cudouă prelungiri în formă de coarne - „căţel de vatră”. Din secolul al IV-lea în locuinţa de suprafaţă,L1 cpl. 1, în locuinţa uşor adâncită nr. 2, L2, cpl. 91, înspre sudul acesteia erau şi bucăţi de vatră,cenuşă, cărbuni, puţine pietre arse, între care şi una cu o margine în formă de coarne, folosită drept„căţel de vatră”. Cele mai numeroase au apărut în complexele din secolele IV-V, în locuinţa desuprafaţă nr. 6, L6, cpl. 96, lângă fragmentele de crustă de vatră, erau şi puţine pietre arse, uneleprobabil folosite drept „căţei de vatră”, la fel şi în locuinţa uşor adâncită nr. 3, L3, cpl. 122, dinsecolele IV-V, pe vatra distrusă în antichitate se aflau în colţul de nord, pietre arse care au servitdrept „căţei de vatră”. Forme de piatră s-au descoperit în Bulgaria la Orlandovtzy, consideraţi deinfluenţă celtică (T. Gherasimov 1960, p. 177), dar modelaţi în piatră, precum grecii (Gh. Bichir1973, p. 144). Descoperirea lor permite discutarea existenţei unui cult al focului, întrevăzut şi prindiscutarea inventarului unor morminte de înhumaţie, de către K. F. Smirnov (1948, p. 215) şi M. I.Viazmitina (1969, p. 130 şi urm.). Gheorghe Bichir a alăturat practicării acestui cult al focului, cudeosebire de către comunităţile sarmatice şi un cult al apei, pornind de la perfecţiunea vaselordescoperite în morminte (Gh. Bichir 1982, p. 155).

*De un interes aparte pentru interpretarea inventarelor s-au dovedit a fi cercetările cu caracter

interdisciplinar: Marin Cârciumaru, Paleoetnobotanica (1997), Doina Ciobanu, Exploatarea săriiîn perioada marilor migraţii (sec. I-XIII e.n.) în spaţiul carpato-dunărean (2002), StelianDumistrăcel, O problemă de etnoarheologie: ARGEAUA DE ŢESUT în locuinţe din secolele I-X de


pe teritoriul României (1989, p. 329-359), Cuvântul românesc autohton gresie şi semnificaţiamagico-cultuală a pietrei de ascuţit în perspectivă etnoarheologică, (1990, p. 225-242), R. Maxim,Ethnoarheologie. Interferenţă disciplinară (1994, p. 395-411) sau lucrările de arheozoologie,Simina Stanc, Manufacturing of red deer antlers and bones. Case-study concerning somemoldavian settlements in the IV-Xth Centuries şi Objects made of bones and red deer antlers foundin settlements and necropoles of the IV-X Centuries in the south and east of Romania (2003; 2004).

Perioada mai largă, cuprinsă între secolele II-V p.Hr., frecvent a stat în atenţiacercetătorilor: Gh. Bichir, în sinteza cu privire la cultura carpică, pe care o considera o formăevoluată a La Tènului geto-dacic (1973), în care se simte influenţa romană, prin răspândireaanumitor unelte sau obiecte de podoabă, prin prezenţa monedelor, mai rar a tezaurelor şi prin largafolosire a amforelor romane, străchinilor, cănilor, dar şi prin prezenţa necropolelor de incineraţie şipăstrarea înhumaţiei pentru copii, Alexandru Vulpe, M. Zahariade, Geto-dacii în istoria militară alumii antice (1987), Dan Gh. Teodor a urmărit Meşteşugurile la Nordul Dunării de Jos întresecolele IV-XI, d.Hr. (1996), Ion Ioniţă, Din istoria şi civilizaţia dacilor liberi. Dacii din spatiulest-carpatic în secolele II-IV e.n. (1982) iar în sinteza din al doilea Tratat de Istoria românilor s-areferit la Dacii liberi din Moldova, partea III, cap. II (2001, p. 423-438), Relaţiile dacilor liberi curomanii, sarmaţii şi germanii, partea III, cap. IV (p. 449-466) şi la Populaţia locală în secolul alIV-lea în regiunile extracarpatice, partea V, cap. III (p. 617-638). Ultimul autor, împreună cuMircea Mamalaucă, au coordonat revista de la Bârlad, Acta Musei Tutovensis, care găzduieşte înfiecare număr studii referitoare la secolul al IV-lea, Stela Ţau, Mircea Nicu (2010, p. 99 şi urm.),Mircea Mamalaucă (2010, p. 116 şi urm.), Dan Lichiardopol, Bogdan Ciupercă (2010, p. 154 şiurm.) sau Ion Ioniţă (2010, p. 191 şi urm.) şi Andrei Opaiţ (2010, p. 207 şi urm.).

Pentru teritoriile de la Dunărea de Jos s-a analizat structura satului dobrogean, fiesintetizând informaţiile cunoscute, Alexandru Suceveanu, Viaţa economică în Dobrogea romană(1977), Contribuţii la cunoaşterea satului dobrogean din epoca romană (2001-2002, p. 157-172),Maria Bărbulescu, Viaţa rurală în Dobrogea romană (sec. I-III p.Hr.) (2001), V. H. Bauman,Ferma romană din Dobrogea (1983), Al. Suceveanu, Al. Barnea, La Dobroudja Romaine (1991),fie prezentând caracteristicile unei comunităţi săteşti, Fântânele. Contribuţii la studiul vieţii ruraledin Dobrogea romană (1998). De asemenea, s-au adus în discuţie aşezările romane dobrogene, Al.Suceveanu, Mihail Zahariade, Un nouveau vicus sur le territoire de la Doubroudja romaine (1986,p. 109–120), Du nom antique de la cité Romaine tardive d’Independenţa (Murighiol, dép. deTulcea) (1987, p. 87 – 96), M. Zahariade, Moesia Secunda, Scythia şi Notitia Dignitatum (1988),M. Zahariade, Ioan C. Opriş, The Roman Danubian Frontier between the 4th-6th centuries (1998).

Ion S. Vinokur, s-a ocupat de zona de silvostepă dintre Nistru şi Nipru, cu deosebire bazinulNistrului mijlociu, al Bugului sudic şi de Volynia (1972 şi 2000; recenzie 1974, p. 329) iar T.Ivanov, a analizat pentru Bulgaria problema dezvoltării culturii materiale şi a artei în oraşeleromane din secolele I-IV p.Hr.

Am sublinia concentrarea de aşezări şi necropole din veacurile III-V p.Hr., în spaţiul dinsudul Moldovei, bine delimitat şi apărat natural, dintre Siret, Bârlad şi Prut, care îngăduie să seîntrevadă existenţa unor formaţiuni politice organizate, a unor uniuni de obşti, fapt semnificativ şihotărâtor pentru înţelegerea societăţii locale.

Istoriografia românească şi a celorlalte state dunărene a consemnat constant, în importantearticole, studii şi lucrări de sinteză, vechile aşezări rurale, unele cu grad mare de polarizare, altelede mică întindere, Gheorghe Diaconu (1965; 1968), Bucur Mitrea (1966), Maria Comşa (1977, p.215-228), H. Wolfram (1979), Ion Barnea, Octavian Iliescu (1982), J. Werner (1988, p. 241-286)sau V. Bierbrauer (1994; 1999), Radu Harhoiu (1999-2003), Andrei Opaiţ (1996), Gh. Al.Niculescu (2003, p. 177-205), informaţii din domeniul epigrafiei şi numismaticii, Viorel M.Butnariu (1988, p. 131-196; Idem 1991, p. 67-107; Idem 1997, p. 59-66), Virgil Mihailescu-Bîrliba(2005). Totuşi, apariţia unei noi monografii reprezintă un eveniment editorial. Ele poartă semnăturaunor cercetători recunoscuţi: Vasile Ursachi (1995, p. 11-21), Mircea Ignat (1999), Marius E.


Constantinescu (1999), Vasile Palade (2004), deşi, constant, au fost publicate rapoarte arheologice privind descoperirea de noi situri, Mugur Andronic (1997-1998, p. 19-75, Idem 2000-2001, p. 337-341). Importanta şi noutatea acestor investigaţii a rezultat din specificul cercetărilor şi din valoarea inventarului, mai mult sau mai puţin spectaculos, I. Beilke-Voigt (1998), vase de sticlă, Costel Chiriac, C. Nicolae, Gabriel Talmaţchi (1998, p. 139-162), Costel Chiriac (1999, p. 67-83).

Menţionăm şi publicarea textelor comentate: M. Diaconescu, Istoria literaturii dacoromane (1999), Antologie de literatura dacoromana. Texte comentate, 2003, sau noile repere documentare privind obiceiurile, viaţa spirituală a acestei perioade, Silviu Sanie, Din istoria culturii si religiei geto-dacice (1999), Obiceiuri de port în aria culturii Sântana de Mureş. Obiecte de podoabă, amulete, accesorii de vestimentaţie şi toaletă, coordonator Mircea Mamalaucă, cu o introducere semnată de I. Ioniţă (2005).

Importante sunt şi studiile cu privire la răspândirea creştinismului în spaţiul carpato-dunărean: Nelu Zugravu, Geneza creştinismului popular al românilor (1997), Erezii şi schisme la Dunărea Mijlocie şi de Jos în mileniul I (1999), M. Pacurariu, Istoria Bisericii Ortodoxe Române (2000) A. Madgearu, Rolul creştinismului în formarea poporului român, Bucureşti, 2001; L. Trofin, Romanitate şi creştinism la Dunărea de Jos în secolele IV-VIII (2005), sau studiile din domeniul lingvistic: L. Onu, Terminologia creştină şi istoria limbii romane (2000), I. Ionescu, Începuturile creştinismului romanesc (sec. II-VII) (2003).

The 3rd–6th century cettlement of Banca Gară – Şapte case. Its place among the discoveries in the Bârlad Plateau

Among the archaeological researches carried out throughout the space between the Carpathians and the Prut during the previous century, there is also the rural community of Banca Gara - Sapte case. There were discovered 74 complexes of this period, and out of these, in the modest rural settlement, there were uncovered 17 surface dwellings (fig. 2) and 10 slightly buried ones (fig. 3), consisting in a single room, heated with simple hearths. It was also there that existed a potter’s workshop, and an ironmonger’s workshop. In the settlement there were also excavated three tombs, no. 5 dated to the 3rd century (complex 66) and nos. 3 and 4 dated to the 4th century (complexes 20, 76). The analysis of the specific inhabitance down there started from the positioning of the settlement and from the types of dwellings, their frequency and duration, and less from the specificity of the necropolis – mostly destroyed by the deepening of the new riverbed of the Bârlad.

17 Surface dwellings: 6 3rd–4th centuries + 5 4th century + 5 4rd –5th

centuries;

10 Slightly buried dwellings: 1 3th century + 3 3rd–4th centuries + 2 4th

century + 3 4rd –5th centuries;

33 Pits: 3 3th century, 7 3rd–4th centuries + 16 4th century + 5 4rd –5th

centuries + 2 5rd–6th centuries;

10 Agglomerations of ceramic materials: 2 3rd–4th centuries + 5 4th

century + 2 4rd–5th centuries + 1 4rd–5th centuries.

1 Potter’s workshop, 4rd–5th centuries.3 Graves, 1 3th century, 2–4th century.

TOTAL COMPLEXES 73

Surface dw elings 17

Slightly buried dw elings 9

Pits 33

Ceramic agglomer. 10

Potter's w orkshop 1

Graves 3

0 20 40 60 80

Row 2


In order to establish similarities and analogies with the settlement Banca Gara - Sapte case,we focused on the old rural settlement of the Dacians – Carpians or of the Daco - Romans, dated tothe 2rd–3th centuries, and also on those settlements dated to the period after the retreat of theRomans from the province Dacia, that is after 271, that is 3rd/4th–5rd/6th centuries and in 7rd-9/10th

centuries (fig. 4-5). In each of these settlements, there were pointed out the stratigraphicoverlapping, that is 2rd–3th centuries sites overlapped by 4th century ones, while on the same villagecores or in neighboring village cores, these were overlapped by others of later periods, situationthat raises an interrogation mark as for the connection established between them.

It is an important phase in the historiography of the 1st millennium, very scarcely knownfrom written sources, but well documented by the archaeological research of some of the numeroussites and necropolises pointed out in the plateau. The territories occupied by the free Dacians,during the first centuries after the Aurelian retreat, compared to the neighboring geographical areas,acknowledged a specific evolution by the penetration in the 3rd–4th centuries of groups ofSarmatians and of the domination of the Germanic peoples (R. Alaiba 2008-2009, p. 73-74).

In the Bârlad Plateau, almost crossed by the homonymous hydrographic basin, whichassures its cohesion by the integration of several subunits, one can trace several main geographicmicrozones each with its specificity: The Central Moldavian Plateau, Tutova Hills, Falciu Plain,continued to the south by the Covurlui Plateau and Tecuci Plain or the Lower Bârlad Plain. Therelief of the 3th degree subunits which mainly consists in hills or plateaus with widely archedplatforms separated by wide yet deep valleys with differences of valleys of up to 200 m (V.Băcăuanu et alii 1980, p. 313-314) are the geographic subdivisions in which the rural communitiesof this period placed their village cores. The Bârlad Valley after crossing the Moldavian CentralPlateau contours at the southwest limit of the Bârlad Plateau the western limit of Falciu Hills andthe southern limit of Tutova Hills, and then it partly crosses the Romanian Plain until theconfluence with the Siret. The last southern limit of the Moldavian Plateau is traced by the Danube.

In Tutova Hills between the Siret, the Racova and the Bârlad, having the aspect of anelongated triangle, up to Nicoreşti, with the 3th degree subunits having the shape of heightsdescending slowly from north to south and which included in the northwest the High Hills, withaverage heights exceeding 450 m, and the Low Hills to the southeast, under 200 m, there have beenacknowledged the 4th century settlements west of Siliştea village, in Iana commune, on the rightside of Studineţ brook (G. Coman, 1980, p. 157, XXXVI.4), respectively in Alexandru Vlahuţăvillage which is the centre of the commune, in the place named Capul dealului (Ibidem, p. 48, II.2)as well as the discoveries in the villages that are part of this commune, that is Ibăneşti - In the westend of the village, close to the confluence of two rivulets (Ibidem, p. 49 II.3) or Manzaţi -Interfluviu, in the southwest end of the village (Ibidem, p. 50, II.5). Also the necropolis of Obârşeni- Dealul Coşarului, investigated in 1968 by Ion Mitrea out of which seven inhumation tombs wereuncovered (1969, p. 219-232) and the settlement of CAP garden situated 400 m north-east of thenecropolis (G. Coman 1980 p. 274, LXXI, 13, fig 136/1-8, 141/10-11, 142/13-14).

In the 3th degree subunits of Fălciu Hills, situated between Lohan Valley, Bârlad Valley,Fălciu Plain and Covurlui Plateau (V. Băcăuanu et alii 1980, p. 297), one can mention otherimportant archaeological settlements. In Dobrina - Olteneşti hills, the settlement of Tătărăni andOlteneşti, and in Vinderei - Măluşteni hills the points of Sipeni, Igeşti - Scândureni or Lupeşti -Fântâna Mare and in Albeşti Plateaus the settlement of Albeşti - East of the village. The teamcoordinated by Dan Gh. Teodor together with Ruxandra Alaiba and Ghenuţă Coman carried outsystematic archaeological excavations at Gura Idrici - La Coşere (G. Coman, R. Maxim, 1980, p.450-454; Eadem 1981-1982, p. 81-97; D. G. Teodor, R. Maxim 1983, p. 464-469) and in the lowerarea, near the Banca - Grivita hills, the already mentioned settlement of Banca Gara.

In Falciu Plain, also known as Elan – Horincea - Sărata depression or the Elan hilly plain(P. Jeanrenaud, A. Saraiman, 1995, p. 3-4), limited by Elan and Prut valleys up to Cuesta Horincea,with a hilly relied with average altitudes between 100-200 m, with low plateaus, separated by large


valleys, with an argillaceous substratum, there is the well known settlement of Bârlăleşti - Sturza,in Horincea Plain, the settlement of Măluşteni - Leaua, while the lower area of Sărata – Prut Plainwas almost not at all inhabited during this period. For the discoveries of the Murgeni commune,Ghenuţă Coman prepared a separate volume (1973). Among the 3rd–4th century, there were thesettlements of Băbăneaţa, toward the CFR building, Gura Bujoreni, Iancobescu, Valea Ţărnii, Eastof Murgeni - Ştiubeeni, Ilişoaia, and in 23 August village, Around Măgeana school, in Cârja de Josvillage, at Bârsani, Around the bridge, Maţa, at Lăţeşti, On the promontory, southwest of thevillage, at Sărăţeni, in front of the school, in the east end of the village, at Schineni La Hora and inVădeni village La Stână, la Gura Holobăţ and at the Casa de Apă (Gh. Coman 1973).

From south, we would like to point out the settlements and necropolises excavated byVasile Palade, at Bârlad - Valea Seacă (end of the 3rd century – 2nd half of the 5th century), wherethere were discovered 547 inhumation and incineration tombs (V. Palade 2004, p. 85), Bogdăneşti,In front of N. Diaconu’s house, Fălciu commune (Ibidem, p. 85-162, Idem, 1973, p. 169-189), atwo rite necropolis where there were uncovered 156 tombs. At the same time, mention should alsobe made of the archaeological researches carried out in the settlements of Zorleni - Fântânele(Vaslui county) where there was also a 4th century kiln (1969, p. 339-361, Idem, 1987-1989, p. 53-63) or Ghermăneşti, Banca commune, where there was excavated a 4th century AD well (Idem1978, p. 407-421). We should also point out the recent excavations carried out by MirceaMamalauca at Pogoneşti - Polocin, Iveşti commune (1997, p. 147-166, Idem 2005, p. 11). Amongthe more important settlement in the Tecuci area, mention should be made of the settlement andnecropolis of Barcea – Galaţi.

*Firedogs. We should also discuss other items not presented so far – such as the firedogs

(germ. Feuerbock, engl. Firedog, fr. chenet) shaped of clay, more rarely of metals, used forsustaining firing wood on the hearth, thus reserving a space for the air flow. The firedogs were usedin the domestic cult, in carrying out domestic rituals (Gh. Bichir 1973, p. 145; Idem 1984, p. 82-83;Idem 1994, p. 272-273), as shown by Nelu Zugravu, they served at the implementation of thedomestic cult to the north – Danubian Thracians (1997, p. 134, 326). Mircea Babeş and VirgilMihăilescu-Bîrliba pointed out three main areas of firedog usage, that is the Celtic one, theThracian – Dacian one and the Germanic one (1972, p. 176 sq.). Later on, Gh. Bichir included inthe Thracian – Dacian group the Thracian – Scythian type and the Thracian – Dacian type, whichalso contains the Carpic variant (Gh. Bichir 1973, p. 144).

In the Getae – Daciane features, the firedogs have shapes ending in zoomorphic protomae,suggesting horses or rams (M. Babeş 1994, p. 272-273), such as those of Răcătău, Brad, Ocniţa orPoiana, Tecuci (R. Vulpe, Ecaterina Vulpe, 1933, p. 317, 319, 321, fig. 97/1, 3, 99/3, fig. 102/11-12; 129/6; R. Vulpe et alii 1951, p. 196, fig. 18/2; 1952, p. 201, fig. 14/3-4). The clay firedogs werealso used during the Roman period, such as those of Poiana - Pe Varniţă, Dulceşti, Neamţ county.There, the most complete item was found on the hut floor, in B13, which indicates also otherusages of such items. They were shaped out of paste mixed with smashed shards and their endswere decorated with animal protomae, of horse or ram. According to their paste and ornamentationwith relief belts, Gh. Bichir considered them as of Thracian – Dacian origin (1973, p. 142, pl.CLIV/5, CLV/3-4).

Although these firedogs have not been pointed out so far within the Sântana de Mureşculture, at Banca Gară - Şapte case there were found items made of river pebble, showing at oneend two zoomorphic protomae suggesting horns, strongly fired, on the hearths of dwellings, andhaving as such the same functionality as those made of clay. On almost each and every hearth ofthis settlement there were found such heart-shaped items, with more or less extended horn-shapedends. Shapes reminding better the head of horned animals were those found in the 3 rd–4th centuriesfeatures, in the slightly buried dwelling, DL3 cpl. 78, and also in the 4th century features, moreprecisely in the surface dwellings L1 cpl. 1 and the slightly buried dwelling L2 cpl. 91, or in the


4rd–5th centuries, in L6 cpl. 96, used as stands for the hearth, with domestic and cultic usages aswell. Stone shapes were discovered also in Bulgaria at Orlandovtzy, and were considered as ofCeltic influence (T. Gherasimov 1960, p. 177), but shaped in stone as if from the Greek (Gh. Bichir1973, p. 144).

*The wider period contained between the 2nd and 5th centuries AD was frequently the focus

of the researchers’ attention; thus Gh. Bichir in his synthesis concerning the Carpic culture, whichhe considers an evolved form of the Geto-Dacian La Tène (1973), with Romanic influenceindicated by the spread of certain tools or jewelry items, by the presence of coins, more rarely oftreasures and by the wide usage of Roman amphorae, dishes, mugs, and also by the presence ofincineration necropolises and the maintenanceof the inhumation rite for the burial of children;Alexandru Vulpe, Mihail Zahariade, Geto-dacii în istoria militară a lumii antice (1987), D. Gh.Teodor elaborated, Meşteşugurile la Nordul Dunării de Jos între secolele IV-XI, d.Hr. (The Craftsat the North of the Lower Danube between the 4th and the 11th Centuries AD) (1996), I. Ioniţă, Dinistoria şi civilizaţia dacilor liberi. Dacii din spatiul est-carpatic în secolele II-IV e.n. (1982), and inthe second Tratat about Istoria românilor, referred to the Free Dacians of Moldavia (2001, part III,chap. II, p. 423-438), The relations of the Free Dacians with the Romans, Sarmatians andGermans ( part III, chap. IV, p. 449-466) and The local population during the 4th century in theOuter – Carpathian Regions (part V, chap. III, p. 617-638).

For the territories on the Lower Danube, the structure of the Dobrogean village, either bysynthesizing known informations, Alexandru Suceveanu, Viaţa economică în Dobrogea romană(1977), Contribuţii la cunoaşterea satului dobrogean din epoca romană (2001-2002, p. 157-172),Maria Bărbulescu, Viaţa rurală în Dobrogea romană (sec. I-III p.Hr.) (2001), V. H. Bauman,Ferma romană din Dobrogea (1983), Al. Suceveanu, Al. Barnea, La Dobroudja Romaine (1991),or by presenting the characteristics of a village community, Fântânele. Contribuţii la studiul vieţiirurale din Dobrogea romană (1998). There were also brought into discussion the romanDobrogean settlements, Al. Suceveanu, Mihail Zahariade, Un nouveau vicus sur le territoire de laDoubroudja romaine (1986, p. 109–120), Du nom antique de la cité Romaine tardived’Independenţa (Murighiol, dép. de Tulcea) (1987, p. 87 – 96), M. Zahariade, Moesia Secunda,Scythia şi Notitia Dignitatum (1988), M. Zahariade, Ioan C. Opriş, The Roman Danubian Frontierbetween the 4th–6th centuries (1998).

Ion S. Vinokur focused on the forested steppe regions between the Dniester and the Dniepr,especially the basin of Middle Dniester, Southern Bug and Volynia (1972; review in 1974, p. 329)and T. Ivanov analyzed for Bulgaria the matter of the development of the material culture and art inthe Roman cities during the period of the 1st –4th centuries AD. We would also like to point out theconcentration of settlements and necropolises dated to the 3rd–4th centuries AD throughout thesouthern part of Moldavia, a territory naturally well delimited and protected situated between theSiret, the Bârlad and the Prut, which allows to identify the existence of organized politicalformations, of unions of communities, which is an important and decisive fact for theunderstanding of the local society.

The Romanian historiography and the one of the other Danubian States constantly specifiedin important articles, studies and syntheses the ancient rural settlements, some of which wereshowing a high degree of polarization, while some others were of a small extent: GheorgheDiaconu (1965; 1968), Bucur Mitrea (1966), Maria Comşa (1977, p. 215-228), H. Wolfram (1979),Ion Barnea, Octavian Iliescu (1982), J. Werner (1988, p. 241-286) or V. Bierbrauer (1994; 1999),Andrei Opaiţ (1996), Radu Harhoiu (1999-2003), Gheorghe Al. Niculescu (2003, p. 177-205),information in the field of epigraphy and numismatics, Viorel M. Butnariu (1988, p. 131-196; Idem1991, p. 67-107; Idem 1997, p. 59-66), Virgil Mihailescu-Bîrliba (2005). Still, the publication of anew monograph represents a publishing event. They are signed by renowned researchers: VasileUrsachi (1995, p. 11-21), Mircea Ignat (1999), Marius E. Constantinescu (1999), Vasile Palade


(2004). Yet, there were constantly published the archaeological reports concerning the discovery ofnew sites, Mugur Andronic (1997-1998, p. 19-75, Idem 2000-2001, p. 337-341). The importanceand novelty of these investigations resulted from the specificity of the researches and the value ofthe inventory, more or less spectacular, I. Beilke-Voigt (1998), glass vessels, Costel Chiriac, C.Nicolae, Gabriel Talmaţchi (1998, p. 139-162), Costel Chiriac (1999, p. 67-83), information in thefield of epigraphy and numismatics, Virgil Mihailescu-Bîrliba (2005).

Particularly interesting proved to be the interdisciplinary researches carried out by: MarinCârciumaru, Paleoetnobotanica (1997), Doina Ciobanu (2002), Stelian Dumistrăcel (1989, p. 329-359; 1990, p. 225-242), R. Maxim, Ethnoarheologie. Interferenţă disciplinară (1994, p. 395-411)or the archaeozoology studies of, Simina Stanc (2003, p. 109-119; 2004, p. 113-130).

The studies concerning the spreading of Christianism throughout the Carpathian – Danubianspace are also important: Nelu Zugravu (1997; 1999), M. Pacurariu (2000), A. Madgearu (2001),L. Trofin (2005), or the studies in the linguistic field: L. Onu (2003), I. Ionescu (2003).

We would also like to mention the publication of the commented texts: M. Diaconescu(1999; 2003), or the new documentary references concerning the customs, the spiritual life of thisperiod, Silviu Sanie (1999), Obiceiuri de port în aria culturii Sântana de Mureş. Obiecte depodoabă, amulete, accesorii de vestimentaţie şi toaletă, coord. Mircea Mamalaucă, introd. I. Ioniţă(2005).

Fig. 2. Banca Gară - Şapte case. Locuinţe de suprafaţă, sec. III-V p.Hr. Surface dwellings with 3th–5rd centuries AD.


Fig. 3. Banca Gară - Şapte case.Locuinţe uşor adâncite, sec. III-Vp.Hr.

Slightly buried dwellings with3th–5rd centuries AD.


Fig. 4. Banca Gară- Şapte case. 1-20Locuinţe uşoradâncite, sec. VII-IX/X.

1-20 Slightlyburied dwellingswith 7th–9rd/10th

centuries.


Fig. 5. Banca Gară - Şapte case-21-38 Slightly buried dwellings with 7th–9rd/10th centuries.

. 133

Cuptoare de ars ceramica, în spaţiul dintre Carpaţi şi Prut,secolele III a.Hr.-V p.Hr.

Ruxandra Alaiba

În prima jumătate a mileniului I, la nordul Dunării de Jos, meşteşugul olăriei a atins un înaltgrad de dezvoltare iar larga practicare a acestuia a fost, în primul rând, ilustrată de gama variată aceramicii şi a altor piese de lut cu utilităţi diverse, dar şi a materialelor de construcţie. În aceastălucrare am încercat să realizăm o privire de ansamblu asupra meşteşugului olăriei urmărind numaiprezenţa instalaţiilor de ars ceramica din spaţiul cuprins între Carpaţi - Prut şi curbura Carpaţilor, înMoldova şi nord-estul Munteniei, dar am menţionat şi cartierul olarilor de la Pruteni, R. Moldova,din perioada secolelor III a.Hr.-V p.Hr., publicate sau în curs de cercetare, mai rar doar semnalate.Numărul lor confirmă larga răspândire şi cunoaştere a unor tehnici şi tehnologii productive.

Am reuşit să semnalăm 41 de puncte (5+7+29), de la cel puţin tot atâtea ateliere, aflate înstadii diferite de conservare, care au funcţionat în aşezările săteşti investigate arheologic şi de lacare s-au păstrat cel puţin instalaţiile performante de ars ceramica, şi pentru care s-au consemnat 61de cuptoare (5+16+40), din tipul celor cu două camere:

- secolele III a.Hr.-I p.Hr., 5 ateliere cu 5 cuptoare performante;- secolele II-III/IV p.Hr., 7+1 ateliere cu 16+4 cuptoare performante, două ateliere aveau mai multe cuptoare,

am adăugat altele patru de la Pruteni - Sub Dealul Babei, Republica Moldova;- secolele IV-V p.Hr., 29 ateliere cu 40 de cuptoare performante, trei aveau cel puţin două astfel de cuptoare.Total:41 ateliere = 5 sec. III a.Hr.-I p.Hr. + 7 sec. II-III/IV, p.Hr. + 29 sec. IV-V p.Hr.61 cuptoare = 5 sec. III a.Hr.- I p.Hr. + 16 sec. II-III/IV, p.Hr. + 40 sec. IV-V p.Hr.Deşi, nu în toate staţiunile cercetate sistematic s-au descoperit astfel de complexe, aceasta

nu înseamnă că ele nu au existat. Instalaţiile de acest fel trebuie să fi fost amplasate, de cele maimulte ori, undeva spre marginea aşezărilor mai întinse sau în afara acestora – în apropierea surselorde apă, pentru a se evita, astfel, izbucnirea incendiilor, în locuri în care, ades, cercetărilearheologice nu ajung. "Numai o întâmplare fericită, care nu ne-a fost încă favorabilă, ar fi permisidentificarea cuptoarelor de ars vasele" (V. Sîrbu 1996, 40), remarca cunoscutul arheolog ValeriuSîrbu, în monografia consacrată davei getice de la Grădiştea - Popină, datată în a doua jumătate asecolului al II-lea a.Hr. – primele decenii ale secolului I p.Hr.

Sistemul de construcţie a depins de scopul pentru care au fost amenajate, cel mai frecventcu forme cilindrice sau uşor tronconice pentru cuptoarele de ars diferitele recipiente sau alteobiecte mărunte şi cu forme aproximativ paralelipipedice, cu grătarul perforat sprijinit pe arcuriformate din cărămizi, pentru ars materialele de construcţii. Înţelegerea acestor instalaţii se bazeazăpe cunoaşterea unor elemente tehnice, legate de modul lor de realizare şi de funcţionare.Construirea lor cerea multă experienţă, pentru ca prin funcţionarea lor să se obţină în timpul arderiişarjei randamentul dorit, pentru a se evita cât mai mult arderile incomplete, rebuturile.

Astfel, în funcţie de numărul camerelor cuptoarele de ars ceramica, folosite în spaţiulmenţionat, s-au ordonat în două mari grupuri. Prima, a instalaţiilor de ars ceramica formate dintr-ocameră, vatra şi bolta acesteia deschisă în partea superioară, la bază prevăzute cu gura dealimentare, uneori prelungită în încăperea de alimentare. A doua, a instalaţiilor de ars ceramicaformate din două camere dispuse pe verticală, de cele mai multe ori cu gura de alimentareprelungită mult în încăperea din care meşterul le mânuia cu pricepere, pentru realizarea unei şarje


bune. Ultimele s-au diferenţiat tipologic, cu deosebire, în funcţie de forma de sprijinire a grătaruluidin focar, fie cu un picior central, fie cu un perete median.

Ateliere şi cuptoare performante de ars ceramica, prevăzute cu două camere suprapuseExistenţa unor ateliere de olărie este dată un numai de descoperirea cuptoarelor de ars

ceramica, prezenţa uneltelor, a unor spaţii pentru prelucrat argila, modelat, ornamentat şi uscat, darşi prin identificarea a numeroase vase sau părţi de la vasele modelate din argila aflată în preajmaaşezărilor. Totalitatea lor, a mijloacelor necesare pentru realizarea meşteşugului olăriei, definesctehnica folosită în fiecare atelier iar procesele şi procedeele cunoscute de olari, deprinderile deprelucrare a argilei, dau specificul tehnologiilor folosite în atelier. Meşterul olar le stăpâneşte peamândouă, el modelează ceramica şi tot el încarcă cu vase cuptorul şi îl supraveghează în timpularderii.

În rândurile ce urmează vom ordona cronologic numai cuptoarele de ars ceramica, dinsecolele III a.Hr.-V. p.Hr., în raport cu răspândirea lor din sud-estul Muntenieni până în nordulMoldovei, de asemenea vom preciza datarea aşezărilor în care s-au descoperit realizată dearheologii care au efectuat cercetările, trimiterea bibliografică şi specificul camerei de ardere acombustibilului.

5 Secolele III a.Hr. - I p.Hr., 5 cuptoare de la 5 ateliere, 2 în focar cu pilon, 2 cu peretemedian, 1 neclar.

Pentru această perioadă cercetările arheologice publicate consemnează cinci cuptoare, Poiana - Cetate, din sec.III a.Hr., în focar cu perete median, Tomeşti - neconservat bine, din sec. III-II a.Hr., iar din secolele I a.Hr.-Ip.Hr., Pădureni Jariştea - Piţigoi, Piatra Neamţ - Bâtca Doamnei, ultimele două în focar cu pilon central şiPoiana - Silişte, în focar cu perete median.

Întemeierea coloniilor greceşti în nord-vestul Mării Negre, în secolele VI-V a.Hr., a dus laformarea unor centre meşteşugăreşti în care olăritul se practica prin folosirea cuptoarelor de arsceramica cu două camere, cu tiraj vertical. Primele cuptoare construite aveau fie grătarele susţinutede un pilon central, fie au fost fixate doar pe marginea focăriei.

La populaţia locală geto-dacică de la est de Carpaţi, cuptoarele cu două camere suprapuseau devenit cunoscute în a doua epocă a fierului şi s-au răspândit în ţinuturile carpato-dunărene, însecolul al III-lea a.Hr., la Poiana - Cetate, jud. Galaţi şi în secolele III-II a.Hr. la Tomeşti, jud. Iaşi,pentru a deveni mai numeroase în secolele I a.Hr.-I.p.Hr.

Primul cuptor cercetat şi cel mai vechi, care a aparţinut unui atelier local, se poate consideracel de la Poiana - Cetate (Fig. 1/3), jud. Galaţi, din aşezarea geto-dacică identificată cuPiroboridava, cu focarul despărţit de un perete median format dintr-o lespede de piatră pe care sesprijinea grătarul (R. Vulpe 1950, p. 50) şi probabil şi cuptorul de la Tomeşti, jud. Iaşi (V. Chirica,M. Tanasachi 1985, p. 406).

Cuptoarele performante, din tipul celor întâlnite la Dunărea de Jos, în oraşele greceşti, apoiromane, la est de Carpaţi şi în nord-estul Munteniei, au început să devină mai numeroase însecolele I a.Hr.-I p.Hr. Pentru această perioadă se cunosc cîteva cuptoare din tipul celor prevăzutecu două camere suprapuse, pentru care s-a stabilit forma, Pădureni Jariştea - Piţigoi (Fig. 1/4), jud.Vrancea, cu grătarul sprijinit pe un pilon central (V. Bobi, I. Cernat 1991, fig. 1), Piatra Neamţ -Bâtca Doamnei, jud. Neamţ, tot un cuptor în focar cu pilon central (C. Matasă, I. Zamoşteanu, M.Zamoşteanu 1961, p. 340), Poiana - Silişte, jud. Neamţ, în focar cu perete median (Al. Vulpe, C.Preda, Gh. Bichir 2000, 334-336).

Cuptoare de ars ceramica, sec. III a.Hr.-V p.Hr. / Potter’s workshops, 3st BC–5stAD centuries 135

Secolele II-III/IV p.Hr., 7 ateliere cu 16 cuptoare, 10 cu perete median (1+1+1+5+2), 2cu pilon, 2 neclare, un atelier în bordei cu 2 cuptoare. Plus 4 cuptoare la Pruteni - Sub DealulBabei.

Din şapte puncte s-au dezvelit: 10 cuptoare în focar cu perete median: Izvoru Dulce - Borcăniţa, Bălteni -Gârla Strâmbu, Ţifeşti - La Grigoreşti, cinci la Cucoşeni - Butnăreşti, două la Şcheia - Siliştea, plus unulneclar, precum şi cel de la Văleni - La Moară şi două cuptoare cu pilon central, unul la Cucoşeni - Butnăreştişi altul la Piatra Neamţ - Dărmăneşti pe Cuejdi, adăugăm un atelier în bordei la Cucoşeni - Butnăreşti - cudouă cuptoare şi patru cuptoare de la Pruteni - Sub Dealul Babei, Republica Moldova.

Alte ateliere provin din staţiunile arheologice aflate în ţinuturile dacilor liberi – carpilor dela est de Carpaţi, din nord-estul Munteniei şi de la Pruteni, Republica Moldova – care se integreazăariei acestei culturi, după cum dovedesc descoperirile arheologice, datate în secolele II-III/IV,aflate în diferite stadii de conservare. În secolele II-III p.Hr s-a încadrat cuptorul în focar cu peretemedian de la Izvoru Dulce - Borcăniţa (Fig. 1/5), iar acela cu perete median de la Bălteni - GârlaStrâmbu, jud. Buzău, s-a datat de descoperitori în secolul al III-lea - începutul secolului al IV-lea(M. Constantinescu 1978, 125-126, fig. 2; I. T. Dragomir 1962, fig. 2); în secolul al III-lea a fostîncadrat cuptorul cu perete median de la Ţifeşti - La Grigoreşti (Fig. 1/6), Panciu, jud. Vrancea (S.Morintz, N. Harţuchi 1962, p. 521-522, fig. 2) şi cuptorul cu pilon central de la Piatra Neamţ -Dărmăneşti pe Cuejdi (C. Matasă, I. Zamoşteanu, M. Zamoşteanu, p. 345-346, fig. 5) (fig. 1/8); totîn secolele II-III s-au datat cele şase cuptoare din atelierul de olărie de la Cucoşeni - Butnăreşti,jud. Neamţ, cuptorul mic şi cel mare cu perete median (fig. 1/7), precum şi încă trei cuptoare careaveau focăria tot despărţită de un perete median, de asemenea, încă un altul descoperit aici cugrătarul sprijinit pe un pilon central, dar şi un atelier care funcţiona în bordei, prevăzut cu douăcuptoare (Gh. Bichir 1973, pl. XXXII-XXXIV); atelierul de la Şcheia - Siliştea (fig. 1/9), jud.Suceava, cu două cuptoare în focar cu perete median, s-a datat în secolul al III-lea (Gr. Foit 1969,p. 25, fig. 2-3). Din ultima staţiune un cuptor nu s-a conservat bine, iar pentru cuptorul de la Văleni- La Moară, nu cunoaştem specificul (V. Ursache 1968, p. 120, fig. 5/2; I. Ioniţă, V. Ursachi 1988,p. 7). De asemenea, menţionăm cele patru cuptoare de la Pruteni - Sub Dealul Babei, RepublicaMoldova, datate în secolul al III-lea, cu probabilitate şi în secolul al II-lea p.Hr. (Vl. Vornic et alii2007, p. 38-74, pl. 14-15, 17-18, 20-21, 23; N. Telnov et alii 2002, p. 63 şi urm.; 2003) (fig. 1/10-13).

Secolul al IV-lea şi secolele IV-V/VI, 29 ateliere cu 40 de cuptoare, 14 cu pilon central, 13în focar cu perete median, 1 şi cu perete median şi cu pilon, 3 cu focarul liber şi 9 neclare.

Din 29 de puncte, cu 40 de cuptoare, în 10 aşezări erau 14 cuptoare în focar cu pilon central(3+1+1+1+1+1+3+1+1): trei la Stoicani - Poarta Ţarinii, Siliştea - Muncelu, Zorleni - Fântânele, Sârca - Pelinia ferată, Băiceni - Laiu II şi Silişte, Glăvăneştii Vechi - La Ghilitoare, trei la Iaşi - Nicolina, Truşeşti - PeCuha, Huţanu - Saivan. În 11 aşezări erau 13 cuptoare în focar cu perete median: Dumbrăveni, Bârlad -Valea Seacă, două la Banca Gară - Şapte case, Dodeşti - Şipot şi Călugăreasca, Poieneşti - Dealul Teilor, Iaşi- Nicolina, Ştefan cel Mare - Dealul Viorica, Gutinaş, Truşeşti - Pe Cuha, Botoşani - Dealul Cărămidăriei,două la Huţanu - Saivan. Un cuptor avea şi pilon şi perete median, cel de la Poieneşti - Dealul Teilor, altulavea grătarul sprijinit pe marginea de sus a focarului, Bacău - Curtea Domnească, la fel erau probabil şi douăcuptoare de la Costişa - Mănoaia. Neclare erau nouă: Gherăseni - Lacul Frâncului, Şuletea - Fedeşti, Berezeni- Vicoleni, Fereşti, Banca - La confluenţa Bancăi, Isaiia - Satu Nou, Liteni, Ionăşeni - Ţintirim, Vorniceni -Pod Ibăneasa.

Pentru secolul al IV-lea s-au menţionat 29 de ateliere dotate cu 40 de cuptoare, unele au fostdatate şi la sfârşitul secolului al III-lea sau în secolul al V-lea. În şase aşezări din cele menţionateerau ateliere cu mai multe cuptoare, cu pilon central erau trei cuptoare la Stoicani - Poarta Ţarinii


şi unul la Truşeşti - Pe Cuha, împreună cu un altul cu perete median, din cele trei cuptoare de laHuţanu - Saivan, două aveau pilon central şi unul perete median, cele două cuptoare de la BancaGară - Şapte case, aveau perete median, la fel şi cele de la Poieneşti - Dealul Teilor iar douădescoperite la Costişa - Mănoaia, aveau focarul liber. Unul dintre cuptoarele menţionate pentruPoieneşti - Dealul Teilor, avea grătarul sprijinit pe un pilon central, în plan romboidal (Fig. 1/18).

În funcţie de forma focarului s-au ordonat în, 14 cuptoare cu pilon central, 13 cuptoare cuperete median, 1 cuptor în focar şi cu perete median şi cu stâlp central şi 3 cu focarul liber.

14 Cuptoare cu pilon central, în 8 aşezări:1-3 Stoicani - Poarta Ţarinii, jud. Galaţi, secolele III-IV p.Hr., în focar cu pilon central (N.

Bauman 1973-1974, 44, 46), 4. Zorleni - Fântânele, jud. Vaslui, cu pilon central (V. Palade 2004,p. 83-84, pl. IV), 5. Siliştea - Muncelu (I. Ioniţă 2010, p. 191 şi urm., fig. 2), 6. Sârca - Pe liniaferată, jud. Iaşi, secolul al IV-lea - prima jumătate a secolului al V-lea, cuptor în focar cu piloncentral (C. Bloşiu 1975, p. 203 şi urm.; V. Chirica, M. Tanasachi 1984, p. 48, IV.6.F.), 7-8. Băiceni- Laiu II şi Băiceni - Silişte (V. Chirica, M. Tanasachi 1984, p. 114, XX.2.L.), jud. Iaşi, secoleleIII-IV, 9. Glăvăneştii Vechi - La Ghilitoare, jud. Iaşi, secolele III-IV (I. Nestor et alii 1951, 67-68;Gh. Iordache 1996, p. 51, fig. 18) (fig. 1/19), 10-12. Iaşi - Nicolina, secolele IV-V p.Hr., primavariantă A, cuprinde cuptoarele C1 şi C4, de dimensiuni mari cu stâlp central în focărie (Fig. 1/20),la fel cuptorul C2, de dimensiuni mult mai mici (I. Ioniţă 1985, p. 30-34, fig. 4, tabel 4), 13.Truşeşti - Pe Cuha, 14 Huţanu - Saivan, jud. Botoşani (M. Petrescu-Dîmboviţa 1966, p. 36).

13 Cuptoare cu perete median:1. Dumbrăveni, jud. Vrancea, cuptor în focar cu perete median (Gh. Diaconu 1977, p. 431-

438) (fig. 1/14), 2. Bârlad - Valea Seacă, în focar cu perete median (V. Palade 2004, p. 83-84, pl.IV) (fig. 1/16), 3-4. un atelier la Banca Gară - Şapte Case, prevăzut cu două cuptoare de arsceramica în focar cu perete median (R. Alaiba 2007, p. 18 şi urm., fig. 1-3) (fig. 1/17), 5. Dodeşti -Şipot şi Călugăreasca, cuptor prevăzut în focar cu perete median (D. Gh. Teodor 1996, p. 54, nota59), 6. Poieneşti - Dealul Teilor, un cuptor cu grătarul sprijinit pe un pilon central, în planromboidal, continuat spre spatele cuptorului cu un perete şi un altul descoperit în 1970 (M. Babeş1980, p. 35 şi urm.) (fig. 1/18), 7. Iaşi - Nicolina, a doua variantă B, îi corespunde cuptorul C3, cuperete median - jud. Iaşi, 8-9. un alt cuptor cu perete median în focar era la Ştefan cel Mare -Dealul Viorica, secolele III-IV (A. Stoia 1975, p. 301; M. Comşa 1981, p. 90, nota 5; Eadem 1985,p. 171-184, nota 26), la fel la Gutinaş, secolul al IV-lea (N. Bauman 1973-1974, p. 44, nota 7; M.Comşa 1981, p. 90), 10-11. Huţanu - Saivan, două cuptoare aveau în focar un perete median,primul cuptor era distrus aproape în întregime (M. Marcu, N. Ungureanu 1989, p. 223 şi urm.), 12.Truşeşti - Pe Cuha, secolele III-IV, cuptorul nr. 1, face parte din tipul celor prevăzute cu douăcamere, în focărie cu stâlp central iar cuptorul nr. 2, avea perete median (M. Petrescu-Dîmboviţa etalii 1955, p. 174), 13. Botoşani - Dealul Cărămidăriei (fig. 1/22), secolul al IV-lea, cuptor cuperete median în focar (N. şi Em. Zaharia, S. Raţă 1961, p. 461-471).

1 Cuptor în focar şi cu perete median şi cu stâlp centralPoieneşti - Dealul Teilor, un cuptor cu grătarul sprijinit pe un pilon central, în plan

romboidal, continuat spre spatele cuptorului cu un perete şi un altul, menţionat anterior descoperitîn 1970 (Fig. 1/18).

3 Cuptoare cu focarul liber1. Bacău - Curtea Domnească, cuptorul avea grătarul sprijinit doar pe marginea de sus a

focarului (I. Mitrea, Al. Artimon 1971, p. 228, fig. 6) (Fig. 1/16), 2. Costişa - Mănoaia, jud. Neamţ,


de la sfârşitul secolului al IV-lea şi prima jumătate a secolului al V-lea (D. Gh Teodor, V.Căpitanu, I. Mitrea 1968, 238-239; Al. Vulpe, D. Gh. Teodor, Eugen Nicolae 1994, p. 362-363).

9 Neclare – au fost cuptoarele doar semnalate sau distruse 1. Gherăseni - Lacul Frâncului, un cuptor distrus şi altul necercetat, 2-4. trei cuptoare fără

precizarea formei au fost semnalate la Şuletea - Fedeşti, Berezeni - Vicoleni şi Fereşti, princercetările de suprafaţă realizate de Ghenuţă Coman (G. Coman 1980, VIII.5.; IV.1., 55-56 şiLXVII.1., 259), 5. Banca - La confluenţa Bancăi; 6. Isaiia - Satu Nou, jud. Iaşi, secolele III-IVp.Hr., neclar (V. Chirica, M. Tanasachi 1985, 338, LXI.3), 7. Liteni, jud. Suceava, 8. Ionăşeni -Ţintirim, jud. Botoşani, secolul al IV-lea, neclar, 9. Vorniceni - Pod Ibăneasa, jud. Botoşani,semnalare Maria Diaconescu.

Câteva consideraţiiPe teritoriul Moldovei, la Curbura Carpaţilor şi la Pruteni, între cercetările arheologice cu

privire la secolele III a.Hr. - V p.Hr., se regăsesc mai multe astfel de complexe, în stadii diferite deconservare:

- secolele III a.Hr. - I p.Hr, semnalăm 5 ateliere, în care s-au conservat 5 cuptoare de arsceramica: 2 în focar cu perete median, 2 cu pilon central iar 1 era neclar;

- pentru secolele II-III/IV, p.Hr., 7 ateliere cu 16 cuptoare, 10 cu perete median(1+1+1+5+2), 2 cu pilon, 2 neclare, un atelier în bordei cu 2 cuptoare şi 4 cuptoare la Pruteni - SubDealul Babei.

- pentru secolul al IV-lea şi secolele IV-V/VI, 29 de ateliere cu 40 de cuptoare, 16 prevăzuteîn focar cu perete median, 12 în focar cu picior central, 3 cu focarul liber şi 9 neclare.

În total erau 41 de ateliere, avem în vedere că în nouă erau mai multe cuptoare, opt laCucoşeni - Butnăreşti, trei la Stoicani - Poarta Ţarinii, trei la Şcheia - Siliştea, două la Banca Gară -Şapte case, două la Poieneşti - Dealul Teilor, patru la Iaşi - Nicolina, două la Truşeşti - Pe Cuha,trei la Huţanu - Saivan, două la Costişa şi patru la Pruteni - Sub Dealul Babei.

Din ele provin 61 de cuptoare, 17 în focar cu pilon central, 25 în focar cu perete median,unul sprijinit pe un pilon central şi pe un perete, trei cu grătarul sprijinit doar pe marginea de sus afocarului şi 15 cuptoare neclare ca sistem de construcţie (17+25+1+3+15).

După specificul construcţiei camerei de ardere a vaselor s-au ordonat în trei gupe, în focarcu pilon central, cu perete median sau cu focarul liber. Separat s-a discutat cuptorul de la Poieneşti- Măgura Dealul Teilor, iar în final s-au menţionat cuptoarele neclare.

17 Cuptoare în focar cu pilon central – tip A 13 aşezări prevăzute cu ateliere de olărie (2+2+9), cu 17 cuptoare (2+2+13), repartizate

astfel pe secole:l 2 secolele I a.Hr. - I p.Hr., cu două cuptoare: Pădureni Jariştea - Piţigoi, Piatra Neamţ - Bâtca Doamnei;l 2 secolele II-III p.Hr (început de sec. IV), cu două cuptoare: Cucoşeni - Butnăreşti, Piatra Neamţ -

Dărmăneşti pe Cuejdi;l 9 secolul al IV-lea (unele s-au datat şi la sfîrşit de secol. III sau la început de secol V), nouă ateliere cu 13

cuptoare: 3 Stoicani - Poarta Ţarinii, Zorleni - Fântânele, Sârca - Pe linia ferată, Băiceni - Laiu II şi Silişte,Glăvăneştii Vechi - La Ghilitoare, 3 Iaşi - Nicolina, Truşeşti - Pe Cuha, Huţanu - Saivan.

25 Cuptoare în focar cu perete median – tip B 18 ateliere (2+5+11), cu 25 de cuptoare (2+10+13), repartizate astfel pe secole:

l 2 secolele I a.Hr. - I p.Hr., două ateliere: Poiana - Cetate şi Poiana - Silişte;l 5 secolele II-III p.Hr (început de IV), cinci ateliere, cu zece cuptoare: Izvoru Dulce - Borcăniţa, Bălteni -

Gârla Strâmbu, Ţifeşti - La Grigoreşti, 5 Cucoşeni - Butnăreşti, 2 Şcheia - Siliştea;


l 11 secolul al IV-lea (sfîrşit de sec. III sau sec. V), 11 ateliere cu 13 cuptoare: Dumbrăveni, Bârlad - ValeaSeacă, 2 Banca Gară - Şapte case, Dodeşti - Şipot şi Călugăreasca, Poieneşti - Dealul Teilor, Iaşi - Nicolina,Ştefan cel Mare - Dealul Viorica, Gutinaş, Truşeşti - Pe Cuha, Botoşani - Dealul Cărămidăriei, 2 Huţanu -Saivan. Cum s-a precizat erau 8 ateliere cu mai multe cuptoare, fie în focar cu perete median, fie în

focar cu pilon central: Stoicani, Galaţi, Cucoşeni - Butnăreşti, Banca gară - Şapte case, Poieneşti -Dealul Teilor, Iaşi - Nicolina, Truşeşti - Pe Cuha, Huţanu - Saivan and Şcheia - Siliştea.

1 Cuptor cu grătarul sprijinit pe un pilon central continuat cu un perete – tip A-Bl 1 secolul al IV-lea: Poieneşti - Dealul Teilor.

3 Cuptoare cu grătarul sprijinit doar pe marginea de sus a focarului: două ateliere cu treicuptoare – tip C:

l 3 secolul al IV-lea: Bacău - Curtea Domnească, probabil şi două la Costişa - Mănoaia.

15 Cuptoare neclare ca sistem de construcţie, 15 cuptoare distruse în mare parte saunecercetate:

l 1 secolele I a.Hr. - I p.Hr.: unul la Tomeşti; l 4 secolele II-III, p.Hr, Văleni - La Moară, 2 Cucoşeni - Butnăreşti, Şcheia - Siliştea;l 10 secolul al IV-lea, sfîrşit de sec. III/ început de sec. V, Gherăseni - Lacul Frâncului, Şuletea - Fedeşti,

Berezeni - Vicoleni, Fereşti, Banca - La confluenţa pârâului Banca, Isaiia - Satu Nou, Liteni, Ionăşeni -Ţintirim, Huţanu - Saivan, Vorniceni - Pod Ibăneasa.

Total ateliere 43 [ 49 (13+18+1+2+15)- 6 au cuptoare de ambele tipuri].Total cuptoare = 61 (17 pilon în focărie + 25 perete median + 1 pilon şi perete +3 simple +

15 neclare).

Ceramica arsă oxidant apare de la sfârşitul secolului III, începutul secolului II p.Hr. (H.Daicoviciu 1968, p. 171). La est de Carpaţi formele de vase din pastă frământată îngrijit şi arsă încuptoare performante, foarte rar roşie-cărămizie, cu diferite nuanţe sau cu angobă roşie-brună, aparfrecvent în secolul al II-lea şi în prima jumătate a secolului al III-lea, dar încep să dispară treptat îna doua jumătate a secolului al III-lea şi începutul secolului al IV-lea. Locul culorii roşii este luat deculoarea alb murdar, dar mai ales de culoarea cenuşie, care, în a doua jumătate a secolului al IV-lea, pentru ceramica locală, devine aproape generală (M. Davidescu 1980, p. 122). Din secolul alIV-lea o pondere tot mai mare capătă ceramica modelată din pastă zgrunţuroasă, din argilă cuincluziuni diferite, nisip cu bobul mare, mici pietricele. Aceasta se producea în toate atelierele norddunărene (Ibidem). În perioada post romană cuptoarele cu două camere suprapuse continuă să fiefolosite (O. Floca, Şt. Ferenczi, L. Mărghitan 1970, p. 69 şi urm.).

Aşezările menţionate, caracterizate prin producţia de ceramică, după cum o dovedescatelierele sau cuptoarele prezente de obicei la marginea sau periferia perimetrului locuit,descoperite în cuprinsul lor, au fost – după I. H. Crişan – centre economice cu o anumităimportanţă în zonă (1967, p. 112). De asemenea, pentru Nicolae Dunăre – ”satele agricole-pastorale, în care s-au descoperit ateliere de olari prevăzute cu cel puţin două cuptoare pot ficonsiderate, conform analogiilor etnografice, sate în care olăritul cunoaşte un interes zonal sau uninteres interţinutal, iar cele care au menţionat doar un cuptor, drept sate în care olăritul se practicapentru a acoperi necesarul comunităţii. Subliniem şi faptul că, puţine dintre ele, cu deosebireatelierele descoperite în Dobrogea, trebuie să fi fost centre specializate în meşteşuguri de interesmai larg” (1967, p. 539).


General considerationsIn order to know more about the world of the potters of the first half of the 1st millennium and to

provide a more convincing image of the pottery of the period, almost the whole body of information wasused, including publications, surveys and fortuitous discoveries, explorations and systematic excavations,information regarding the technology and methods of pottery production in the first half of the 1st

millennium, in the area between the Carpathians and River Prut. The systematic analysis of this type ofarcheological complexes and the pottery of the period forms the basic information for our research.

The presence of a central pillar or median wall in the fireplace, for sustaining the perforated grill,indicates certain differences as for how these functioned. In the first case a better circulation of the heat wasprovided and all vessels were equally heated while the whole structure was not very resistant. The latter caseprovided a better stability of the perforated plate on which the vessels were arranged, but the circulation ofthe air was not so uniform. The median wall separated the fireplace in two chambers with slightly unequaldimensions and it often had different openings so to allow the circulation of the heated air and the sametemperature within the firing chamber. The repeated use of the kiln resulted in the petrification andvitrification throughout a 18-22 cm width, of the central pillar or median wall and of the peripheral ones andthe red baking of the walls throughout a 12-16 cm.

We mentioned only four installations for firing ceramic ware with one kiln, that is those ofthe 2nd–3rd centuries AD, of Văleni - La Moară, of the 3rd century of Bălteni - Gârla Strâmbu, ofthe 3rd–4th centuries AD, of Cavadineşti - Râpa Glodului, of the 4th century of Voetin - La curteand of the 4th–5th centuries AD, of Iaşi - Nicolina.

41 potter’s workshops, 61 kilns 17 Kilns with a central pillar in the fireplace – type A 13 potter’s workshops (2+2+9), with 17 kilns (2+2+13):

l 2 1st century BC–1st century AD, 2 potter’s workshops: Pădureni Jariştea - Piţigoi, Piatra Neamţ - BâtcaDoamnei;

l 2 2rd–3th centuries AD (4th): Cucoşeni - Butnăreşti, Piatra Neamţ - Dărmăneşti pe Cuejdi;l 9 (3)4rd–5th centuries AD, 9 potter’s workshops:nouă with 13 kilns: 3 Stoicani - Poarta Ţarinii, Zorleni -

Fântânele, Sârca - Pe linia ferată, Băiceni - Laiu II and Silişte, Glăvăneştii Vechi - La Ghilitoare, 3 Iaşi -Nicolina, Truşeşti - Pe Cuha, Huţanu – Saivan.

25 Kilns with a median wall in the fireplace – type B18 potter’s workshops (2+5+11), with 25 kilns (2+10+13):

l 2 1st century BC–1st century AD, 2 potter’s workshops: Poiana - Cetate and Poiana - Silişte;l 5 2rd–3th centuries AD (4th), 5 potter’s workshops with 10 kilns: Izvoru Dulce - Borcăniţa, Bălteni - Gârla

Strâmbu, Ţifeşti - La Grigoreşti, 5 Cucoşeni - Butnăreşti, 2 Şcheia - Siliştea;l 11 (3)4rd–5h centuries AD, 11 potter’s workshops with 13 kilns: Dumbrăveni, Bârlad - Valea Seacă, 2 Banca

Gară - Şapte case, Dodeşti - Şipot and Călugăreasca, Poieneşti - Dealul Teilor, Iaşi - Nicolina, Ştefan celMare - Dealul Viorica, Gutinaş, Truşeşti - Pe Cuha, Botoşani - Dealul Cărămidărie, 2 Huţanu - Saivan. 1 Kilns with a central pillar in the fireplace and a median wall – type A-B

l IVth century AD: Poieneşti - Dealul Teilor.8 The potter’s workshopstype of them kilns a central pillar in the fireplace and a median

wall: Stoicani, Galaţi, Cucoşeni - Butnăreşti, Banca gară - Şapte case, Poieneşti - Dealul Teilor,Iaşi - Nicolina, Truşeşti - Pe Cuha, Huţanu - Saivan and Şcheia - Siliştea, one indistinctly potter’sworkshops.

2 Kilns with perforated plate sustained of the fireplace, yet not directly on the latter, but on a stepespecially designed for such – type C:

l 2 4th century AD: 2 potter’s workshops with 3 kilns, Bacău - Curtea Domnească, and 2 Costişa - Mănoaia.


Indistinctly, 15 potter’s workshops: l 1 1st century BC – 1st century AD: 1 potter’s workshops with 1 kiln, with Tomeşti; l 3 2rd–3th, centuries p.Hr, 3 potter’s workshops with 3 kilns Văleni - La Moară, 2 Cucoşeni - Butnăreşti, Şcheia

- Siliştea;l 11 (3)4rd–5th centuries AD: 11 potter’s workshops with 11 kilns, Gherăseni - Lacul Frâncului, Şuletea -

Fedeşti, Berezeni - Vicoleni, Fereşti, Banca - La confluenţa pârâului Banca, Isaiia - Satu Nou, Liteni, Ionăşeni- Ţintirim, Huţanu - Saivan, Vorniceni - Pod Ibăneasa.

-----------------------------------------------Total potter’s workshops : 41 [ 49 (13+18+1+2+15) - 8 of them kilns].Total kilns = 61.

The highly efficient kilns with a central pillar were more numerous, that is 41 such kilns. The kilns with a central pillar in the fireplace – type A. the earliest case was dated to the 3th

century BC, two kilns being pointed out, those of Pădureni Jariştea - Piţigoi and Piatra Neamţ -Bâtca Doamnei, two others for the period of the 2nd–3rd centuries identified in Dărmăneşti peCuejdi, Cucoşeni - Butnăreşti, C4, and for the period of the 3rd–4th centuries elven kilns wereidentified in ten localities as follows Stoicani - Poarta Ţarinii, Zorleni - Fântânele, Sârca - Pe liniaferată, C1-2, Băiceni - Laiu II, Băiceni - Silişte, Glăvăneştii Vechi - La Ghilitoare, Ştefan cel Mare- Dealul Viorica, Gutinaş, Truşeşti - Pe Cuha, Iaşi - Nicolina, C3.

The kilns with a medial wall in the fireplace – type B. One kiln of the this is the kiln ofPoiana - Cetate, for the period of the 3rd century BC, 3rd century BC was pointed out at Poiana –Silişte and 2 Şcheia - Siliştea, kilns of the 2rd–3th centuries were identified in four localities, asfollows, Izvoru Dulce - Borcăniţa, Bălteni - Gârla Strâmbu, Ţifeşti - La Grigoreşti, Cucoşeni -Butnăreşti, C1-3 and from the 3rd–4th centuries there were identified nine kilns in six points, that isin Dumbrăveni, Bârlad - Valea Seacă, Banca - La confluenţa pârâului Banca, 2 Banca Gară -Şapte case, C1-2, Dodeşti - Şipot and Călugăreasca, Poieneşti - Dealul Teilor, Truşeşti - Pe Cuha,C1-2 and Iaşi - Nicolina, 4th–5th centuries AD, with three kilns C1-2 and C4, Ştefan cel Mare -Dealul Viorica, Gutinaş, Truşeşti - Pe Cuha, Botoşani - Dealul Cărămidărie, 2 Huţanu - Saivan.

Kilns with open fireplace – type C, such as the kiln of Bacău - Curtea Domnească. Within the transition variants from type A to type B, Poieneşti - Dealul Teilor and from

type A to type C, the kiln Pădureni Jariştea - Piţigoi, dated to 1st century BC - 1st centruri AD issuggestive, although all the installations of this type had the perforated plate sustained by theunprepared walls of the fireplace.

Fig. 1. Cuptoare de ars ceramica cu o cameră/Installations for firing ceramic ware with one kiln: 1 Voetin -La curte, sec. IV/4th century; 2 Iaşi - Nicolina, sec. V-VI/5rd–6th centuries. Ateliere de olărie şi cuptoare dears ceramica cu două camere/Workshops and pottery firing kilns with two overlapped chambers, BC : 3Poiana - Cetate, sec. III a.Hr./3th century BC; 4 Pădureni Jariştea - Piţigoi; 5 Izvoru Dulce - Borcăniţa; 6Ţifeşti - La Grigoreşti; 7 Cucoşeni - Butnăreşti; 8 Piatra Neamţ - Dărmăneşti pe Cuejdi; 9 Şcheia - Siliştea,10-13 Pruteni - Sub Dealul Babei, secolele II-III/2rd–3th centuries; 14 Dumbrăveni; 15 Siliştea - Muncelu; 16Bârlad - Valea Seacă; 17 Banca Gară - Şapte case; 18 Poieneşti - Dealul Teilor; 19 Glăvăneştii Vechi - LaGhilitoare; 20 Iaşi - Nicolina; 21 Bacău - Curtea Domnească; 22 Botoşani - Dealul Cărămidăriei, sec. IV-V/4rd–5th centuries (apud 1 A. Paragină, V. Bobi 1983, fig. 15; 2, 15, 20 I. Ioniţă 1985, fig. 2B; 4; 2010, fig.2; 3, 19 Gh. Iordache 1996, fig. 18 şi 10/II; 4 V. Bobi, I. Cerrnat 1991, fig. 1; 5 M. Constantinescu 1978,fig. 2; 6 S. Morintz, N. Harţuchi 1962, fig. 1; 7 C. Matasă, I. Zamoşteanu, M. Zamoşteanu 1961, fig. 4; 8Gh. Bichir 1973a, pl. XXXIII; 9 Gr. Foit 1969, fig. 2-3; 10-13 Vl. Vornic et alii 2007, pl. 14-15, 17-18, 20-21, 23; 14, 18 M. Comşa 1981, fig. 1; 1985, fig. 4; 16 V. Palade 2004, pl. VI; 17 R. Alaiba 2007, fig. 1-3;21 I. Mitrea, Al. Artimon 1971, fig. 6; 22 N. Zaharia, Em. Zaharia, S. Raţă 1961, p. 464, fig. 4).→


Fig.2. 1 Bucureşti - Căţelu Nou, jud. Ilfov, secolele II-I a.Hr., cuptor geto-dacic; 2 Turnu Severin - OstrovulŞimian, sec. I p.Hr.; 3 Răduleşti. Cuptor de ars oale geto-dacic, sec. II-III p.Hr.; 4 Tibiscum; 5 Sucidava– Celeiu, sec. II-III; 6 Buridava - Ocniţa, sec. III; 7 Slăveni - Castrul roman, sec. II-III; 8 Bumbeşti - Jiu,sec. III; 9 Bucureşti – Crângaşi; 10 Adunaţii Copăceni - Porcărie; 11 Mironeşti - Giurgiu; 12 TurnuSeverin – Drobeta, sec. IV-V; 14 Ostrovul Banului (apud 1 V. Leahu 1963, fig. 19-20); 2 D. Berciu1939, reconstituire M. Comşa 1985, fig. 2; 3 M. Comşa, reconst.1985, fig. 3; 4 D. Benea et alii 1980, fig.5; 5 O. Toropu, C. Tătulea 1987, fig. 29; 6 Gh. I. Petre 1968, fig. 1, 6; 7 D. Tudor 1968, fig. 5; 8 E. Bujor1973, fig. 2; 9 Vl. Zirra, M. Tudor 1954, fig. 2-6; 10-11 V. Barbu 1999-2000, fig. 1-2, 10-14); 12-13 M.Davidescu 1980).


AbrevieriActaMM = Acta Moldaviae Meridionalis. Muzeul judeţean „Ştefan cel Mare”, Vaslui.ActaMT = Acta Musei Tutovensis, Anuarul muzeului „Vasile Pârvan” Bârlad.ALMKV = Anuarul Liceului „M. Kogălniceanu” - Vaslui.Apulum = Apulum. Acta Musei Apulensis, Alba - Iulia.ArhMold = Arheologia Moldovei. Institutul de (Istorie şi) Arheologie (“A. D.

Xenopol”), Iaşi.Arta şi Arheologia = Arta şi Arheologia, Iaşi.AŞUIaşi = Analele Ştiinţifice ale Universităţii „Al. I. Cuza”, Iaşi.BAR = British Archaeological Reports. International Series, Oxford.BerRGK = Deutsches Archäologisches Instituut. Bericht der Römish – Germanische

Kommission, Frankfurt am Main.Bibliotheca MemoriaeAntiquitatis = Bibliotheca Memoriae Antiquitatis, Piatra Neamţ.CercetIst = Cercetări istorice, seria nouă, Iaşi.Carpica = Carpica. Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă „Iulian Antonescu”, Bacău.CercetIst = Cercetări istorice. Complexul Naţional Muzeal „Moldova”, Iaşi.Dacia = Dacia. Recherches et découvertes archéologiques en Roumanie, Bucarest,

I-XII (1924-1947).Dacia, NS = Dacia, Nouvelle Série, Revue d’archéologie et d’histoire anciene,

Bucarest (1957-).Danubius = Danubius. Istorie. Muzeul Regional de Istorie – Galaţi.Drevnejšie obščnosti = Drevnejšie obščnosti, Kišinev.Hierasus = Hierasus. Muzeul Judeţean Botoşani.EAIVR = EAIVR, Enciclopedia Arheologiei şi Istoriei Vechi a României, vol. I-III,

1994, 1996, 2000.KZNM = Kurgany v zonah novostroek Moldavii, Kišinev.Materiale = Materiale şi cercetări arheologice, Bucureşti.MemAntiq = Memoria Antiquitatis, Acta Musei Petrodavensis, Complexul Muzeal

Judeţean Neamţ, Piatra Neamţ.Pontica = Pontica. Muzeul de Istorie Naţională şi Arheologie, Constanţa.Revista arheologică = Revista arheologică, Chişinău.REF = Revista de etnografie şi folclor, Institutul de etnografie şi folclor,

Bucureşti.SAA = Studia Antiqua et Archaeologica, Seminarul de Istorie Antică şi

Arheologie al Universităţii „Al. I. Cuza” Iaşi.SCIV(A) = Studii şi cercetări de istorie veche (şi arheologie), Institutul de

Arheologie „Vasile Pârvan”, Bucureşti.SCŞ-Iaşi = Studii şi cercetări ştiinţifice, Iaşi.SCA = Studii şi cercetări antropologice, Bucureşti.SNECMI = Spaţiul nord-est carpatic în mileniul întunecat, coord. Victor Spinei,

Editura Universităţii ”Alexandru Ioan Cuza” Iaşi.SymThr = Symposia Thracologica, Institutul Român de Tracologie, Bucureşti.Thraco-Dacica = Thraco-Dacica. Institutul Român de Tracologie, Bucureşti.Thracian World = The Thracian World at the Crossroads of Civilisations. Proceedings of

the Seventh International Congress of Thracology (Constanţa - Mangalia - Tulcea, mai 1996), Bucureşti.

“Valahia” = Anales D'Université Targoviste, section d'Archéologie et d'Histoire.VDI = Vestnik drevnei istorii, Moscova-Leningrad.Vrancea. Studii şi Comunicări = Vrancea. Studii şi Comunicări.L = lungime; l = lăţime; h = înălţime; ø = diametru;L1 = locuinţă; Gr. = groapă; Cpl. = complex

145

BibliografieRuxandra Alaiba [Maxim]

1981-1982 Săpăturile arheologice din aşezarea de la Gura Idrici, secolele VIII-IX (jud. Vaslui),ActaMM, III-IV, p. 81-97.1983 Locuinţe din sec. III-IV şi VIII-IX descoperite la Gara Banca, jud. Vaslui, Materiale, a XVII-asesiune anuală de rapoarte Ploieşti, partea a II-a, Ed. Academiei RSR, p. 355-359.1985-1986 Cercetări arheologice de salvare de la Negreşti – judeţul Vaslui, ActaMM, VII-VIII,1985-86, p. 149-169.1987 Două morminte turanice târzii de la Banca Gară, ArhMold, XI, p. 235-240.1988 Consideraţii preliminare cu privire la viaţa spirituală a locuitorilor de la Gara Banca Vasluidin secolele IX-X, ArhMold, XIII, p. 253-261.1990 Câteva consideraţii privind meşteşugul olăritului în aşezarea de la Gara Banca „Şapte case”,secolele IV - V e.n., jud. Vaslui, SymThr, SatuMare/Carei, 8, p. 221-224.1994 Ethnoarheologie. Interferenţă disciplinară, Relations Thraco-illyro-hélléniques, Bucureşti, p.395-411.1996 Banca, sat Gara Banca - Şapte case, jud. Vaslui, Campania 1995, Comisia Naţională deArheologie. Situri arheologice cercetate în perioada 1983-1992, Muzeul Brăilei, p. 7.R. Alaiba2007 Atelierul de olărit descoperit în aşezarea Gara Banca - Şapte case, din secolul al IV-lea -începutul secolului al V-lea, ActaMT, Bârlad, p. 18-36.2007b Complexul cultural Cucuteni – Tripolie. Meşteşugul olăritului, Editura Junimea.2004 Ceramica de tip Cucuteni C, p. 298, fig. 256/1, vezi M. Petrescu-Dîmboviţa et alii. Cucuteni-Cetăţuie. Săpăturile din anii 1961-1966. Monografie arheologică, Bibliotheca MemoriaeAntiquitatis, XIV, p. 229-244, fig. 225-244.2008-2009 Banca Gară, comuna Banca, jud. Vaslui, punct Şapte case, cod. Sit. 162201.01 (nr. 7),Cronica cercetărilor arheologice din România/Campania 2008, a XLIII-a Sesiune Naţională deRapoarte Arheologice Târgovişte, coordonatori: Ministerul Culturii, Cultelor şi PatrimoniuluiNaţional, Consiliul Judeţean Dâmboviţa, Comisia Naţională de Arheologie, Direcţia MonumenteIstorice, Arheologie, Peisaje culturale şi zone protejate, Complexul Naţional Muzeal „CurteaDomnească” Târgovişte, 27-30 mai, Ed. CNMCD/CIMEC - Târgovişte, Valachica, 21-22, p. 73-74.

R. Maxim [Alaiba], Gh. Gherghe1987-1989 Unele consideraţii privind habitatul din zona dealurilor Banca – Griviţa, ActaMM, IX-XI, p. 247-250.

R. Alaiba, T. Marin2002-2003 Le site archéologique de Deleşti - Cetăţuia, département de Vaslui, „Valahia”Targoviste, IV-V, p. 40-59.

R. Alaiba, G. Miu, S. Stanc2005 Studiul arheologic al mormintelor de la Banca Gară - Şapte case (judeţul Vaslui), MemoriileSecţiilor Ştiinţifice, Editura Academiei Române, Seria IV, Tom XXVIII, p. 153-160.

Vasile V. Alaiba2008 Metode Arheometrice de Măsurare a unor Capacitaţi Ceramice, International Conference,Faculty of Economics, „George Baritiu” University - CONTROL, DEVELOPMENT and APPLIEDINFORMATICS in BUSINESS and ECONOMICS, 10-12th November, 2008, 15th GBU-IC, Braşov,Romania, p. 252-254.

Marius Alexianu, Alexandra Comşa1993 Simpozionul « Istoria şi arheologia Dunǎrii de Jos, Reni, 2-5 nov. 1991 », Cronica Thraco-Dacica, nr. XIII, Thraco-Dacica, XIII, 1-2, p. 205.

Mugur Andronic1997-1998 Complexe de locuire din secolele V-VII la nord-est de Carpaţi, Suceava, X, p. 19-75.2000-2001, p. 337-341.


Alexandru Andronic, Ion Ioniţă, Florentina Banu1962 Recunoaşteri arheologice în Raionul Vaslui, Materiale VIII, p. 795-802.

Mircea Babeş, Virgil Mihăilescu-Bârliba1972 Germanische latènezeitliche „Feuerböcke” aus der Moldau, 51-52 BerRGK, 1970-1971,Berlin, p. 176-196.

M. Babeş, Nicolae Miriţoiu, Magda Istrate, Ghenuţă Coman = M. Babeş et alii1980 Raport preliminar privind reluarea săpăturilor de la Poieneşti - 1979, ActaMM, II, p. 35-44.

M. Babeş1994 „căţel de vatră”, EAIVR, p. 272-273.

Vasile Barbu1999-2000 Cuptoare de ars ceramica pe cursul inferior al Argeşului, în Buletinul Muzeului"Teohari Antonescu:", V-VI, p. 231-233.

Ion Barnea, Octavian Iliescu1982 Constantin cel Mare, Bucureşti, 1982.

Ionel Bauman1973-1974 O unealtă pentru ornamentat ceramica descoperită la Stoicani, com. Folteşti (jud.Galaţi), Carpica, 6, Bacău, p. 44-46.

Victor H. Bauman 1983 Ferma romană din Dobrogea, Tulcea.

Vasile Băcăuanu, Nicolae Barbu, Maria Pantazică, Alexandru Ungureanu, Dumitru Chiriac = V. Băcăuanuet alii

1980 Podişul Moldovei, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti.Maria Bărbulescu

2001 Viaţa rurală în Dobrogea romană (sec. I-III p.Hr.), Constanţa.I. Beilke-Voigt

1998 Frühgeschichtliche Miniaturobjekte mit Amulettcharakter zwischen Britischen Inseln undSchwarzem Meer. Universitätsforschungen zur prähistorischen Archäologia 51, Bonn.

D. Benea, Fl. Medeleţ, P. Bona, R. Petrovschi = D. Benea et alii 1980 Cercetările arheologice de la Tibiscum, p. 298-303.

Dumitru Berciu1939 Arheologia preistorică a Olteniei. Craiova.

Gheorghe Bichir1973 Cultura carpică, Editura Academiei RSR, Biblioteca de arheologie XX.1973a Şantierul arheologic Poiana, Dulceşti, jud. Neamţ (1961-1970), Materiale, X, p. 99-105.1976 The archaeology and history of the carpi from the second to the fourth century A.D., BARSuppl. Ser. 16 (I-II), Oxford.1982 Manifestări de caracter magic şi de cult la geto-dacii din Muntenia în secolele II-IV e.n.,Thraco-Dacica, III, p. 153-159.1984 Geto-dacii din Muntenia în epoca romană, Ed. Academiei, Bucureşti.

V. Bierbrauer1994 Archäologie und Geschichte der Goten vom 1.-7. Jahrhundert. Versuch einer Bilanz,Frühmittelalterliche Studien 28.1999 Die ethnische Interpretation der Sântana de Mureş-Černjachov-Kultur, Die Sântana deMureş-Černjachov-Kultur, Akten des Internationalen Kolloquiums, in Caputh von 20. bis 24.Oktober 1995, Bonn, p. 212-238.

Cătălina Bloşiu1975 Necropola din secolul al IV-lea e.n. de la Leţcani (jud. Iaşi), ArhMold, VIII, p. 203-280.

V. Bobi, I. Cernat1991 Un cuptor dacic de ars ceramică, descoperit la Pădureni - Jariştea, judeţul Vrancea,Vrancea, VIII-X, p. 351-356.

Dan Botezatu, C. Fedorovici1973 Caracterizarea antropologică a unor schelete aparţinând culturii Sântana de Mureş –Cerneahov din Moldova, SCA, 10, p. 3-13.

147

D. Botezatu, G. Miu, P. Cantemir1983 Aspects paléodémographiques et anthropologiques de la populace de Valea Seacă (Bârlad)appartenant à la culture Sântana de Mureş - Cerneahov (IVe-Ve siècles n.e.), Ann. Roum.Anthropol., 20, p. 17-26.

D. Botezatu, Georgeta Miu, Cezarina Bălteanu1987-1989 Cercetări paleoantropologice asupra osemintelor de la Bogdăneşti - Fălciu, judeţulVaslui, datând din secolele IV-V e.n., ActaMM, IX-XI, p. 91-93.

Expectatus Bujor1983 Lucrările de restauare şi consolidare la castrul cu zid de piatră de la Bumbeşti-Jiu (jud.Gorj), Materiale, 1983, p. 350-351.

Viorel M. Butnariu1988 Monede romane postaureliene în teritoriile carpato-dunărene-pontice (anii 275-491), II.Perioada 324-383, ArhMold, 12, p. 131-1961991 Monede romane postaureliene în teritoriile carpato-dunărene-pontice (anii 275-491), III,Perioada 383-491, ArhMold, 14, p. 67-107.1997 Descoperiri monetare în spaţiul carpato-nistrean în secolele IV-VII. Structuri şi semnificaţii,SNECMI, p. 59-66.

Marin Cârciumaru1997 Paleoetnobotanica, Ed. Glasul Bucovinei, Editura Helios, Iaşi.

Costel Chiriac1999 Vase de sticlă de epocă romană descoperite la Carsium (II), ArhMold, XXII, p. 67-83.

C. Chiriac, C. Nicolae, Gabriel Talmaţchi1998 Noutati epigrafice de epoca romana la Carsium (Harsova, jud. Constanta), Pontica, 31, p.139-162.

Vasile Chirica, Marcel Tanasachi1984 Repertoriul arheologic al judeţului Iaşi, vol. I; 1985, vol. II.

Constantin C. Cihodaru1933-1934 Staţiunea eneolitică de la Rafaila, ALMKV.1938 Poieneşti-Tamasidava: o aşezare carpică în Moldova centrală, Arta şi Arheologia, 13-14,1937-1938, p. 30-59.

C. C. Cihodaru, Radu Vulpe, Petre Kiss1951 Cercetările arheologice de la Şuletea şi Bârlăleşti (rn. Murgeni), SCIV, 2, 1, p. 217-228.

Doina Ciobanu2002 Exploatarea sării în perioada marilor migraţii (sec. I-XIII e.n.) în spaţiul carpato-dunărean, Buzău.

Elvira Ciocea1983 Reprezentări umane pe un fragment ceramic aparţinând culturii Sântana de Mureş -Cerneahov, SAA, I, p. 200-205.

Ghenuţă Coman1969 Cercetări arheologice în sudul Moldovei cu privire la secolele V-XI, SCIV, 20, 2, p. 287-314.1970 Instalaţii pentru foc în aşezările culturii Dridu în sudul Moldovei, Danubius, IV, p. 161-184.1971 Mărturii arheologice privind creştinismul în Moldova secolelor VI-XII, Danubius, V, p.75-82.1973 Murgeni. Contribuţii la istoria unei străvechi aşezări, Vaslui, p. 27-34.1980 Statornicie, continuitate. Repertoriul arheologic al judeţului Vaslui, Ed. Litera, Bucureşti.

Gh. Coman, R. Maxim [Alaiba]1979 Raport asupra săpăturilor de salvare de la Negreşti, Materiale, Oradea, p. 333-335.1980 Săpăturile arheologice de la Gura Idrici - Vaslui, Materiale, Tulcea, p. 450-454.

Maria Comşa1977 Dacia în epoca lui Constantin cel Mare şi a urmaşilor săi, Pontica, X, 215-228.1981 Consideraţii cu privire la cuptoarele de olar din epoca neolitică, de pe teritoriul României, înBucur C. (coord.) - Studii şi comunicări de istorie a civilizaţiei populare din România, vol. I, Sibiu,p. 241-248. 1985 Cuptoare de ars oale din secolele I î.e.n.-IV e.n. În regiunile de la est şi sud de Carpaţi,MemAntiq, IX-XI (1977-1979), p. 171-184.


Marius E. Constantinescu1978 Descoperiri arheologice din secolele III şi IV e.n. la Izvorul Dulce, comuna Merei, judeţulBuzău, SCIVA, 29, 1, p. 123-138. 1999 Memoria pământului dintre Carpaţi şi Dunăre, Buzău.

Ion Horaţiu Crişan 1967 În legătură cu cuptoarele de ars ceramică la daco-geţii din epoca La Tène, Apulum, VI, p.111-118.

Mişu Davidescu1980 Drobeta în secolele I-VII e.n., Editura Scrisul românesc, Craiova, 1980.

M. Diaconescu1999 Istoria literaturii dacoromane, Bucureşti.2003 Antologie de literatura dacoromana. Texte comentate, Bucureşti.

Gheorghe Diaconu1965 Tîrgşor, necropola din sec. III-IV e.n., Bucureşti.1968 Noi contribuţii la cunoaşterea culturii Sântana de Mureş – Cerneahov, SCIV, t. 19, nr. 3, p.441-450.1977 Aşezarea şi necropola de la Gherăseni, Buzău (Noi dovezi despre persistenţa populaţieiautohtone de la Dunărea de Jos, SCIVA, t. 28, nr. 3, p. 431-438.

Ion T. Dragomir1962 Săpăturile arheologice întreprinse la Bălteni (r. Făurei, reg. Galaţi), p. 11-23.

Stelian Dumistrăcel 1989 O problemă de etnoarheologie: ARGEAUA DE ŢESUT în locuinţe din secolele I-X de peteritoriul României, REF, t. 34, 4, 1989, p. 329-359.1990 Cuvântul românesc autohton gresie şi semnificaţia magico-cultuală a pietrei de ascuţit înperspectivă etnoarheologică, ArhMold, XIII, p. 225-242.

Grigore Foit1969 Aşezarea dacică de la Siliştea Şcheii (sec. II-III e.n.), Studii şi materiale, Istorie, I, Suceava, p.25-28.

T. Gherasimov1960, Izvestiia - Institut, XXXIII, p. 165-204.

Gheorghe Gherghe, Marin Rotaru2002 Comuna Banca. Pagini de monografie, Editura Sfera, Bârlad.

Ion Glodariu1974 Relaţii comerciale ale Daciei cu lumea elenistică şi romană, Cluj.

Radu Harhoiu1999 Das Ende der Sântana de Mureş – Černjachov Kultur und die Phase der hunnischenExpansion, in Die Sântana de Mureş-Černjachov-Kultur, Akten des Internatio-nalen Kolloquiums inCaputh von 20. bis 24. Oktober 1995, Bonn, p. 59-68.2003 Die untere Donau während der späten Kaiserzeit und der Völkerwanderungszeit. în Ea-online, September, 2003 (www.archaeology.ro/harhoiu_2_schlevsing.htm)

Constantin Icnomu2002 Descoperiri arheologice în aşezarea din epoca fierului de la Brădiceşti – Iaşi (III), ArhMold,XXV, p. 93-112.

C. Iconomu, Octavian Liviu Şovan1997 Noi descoperiri arheologice ale culturii Cărlîteni-Chişinău la Mihălăşeni, jud. Botoşani,ArhMold, XX, 13-25.

M. Ignat1999 Dacii liberi din Moldova. Contribuţii arheologice. Necropolele de la Podeni şi Zvorăştea,Iaşi.

I. Ionescu2003 Începuturile creştinismului românesc (sec. II-VII), Bucureşti.

Ion Ioniţă1964 Noi descoperiri sarmatice pe teritoriul Moldovei, ArhMold, 2-3, p. 311-328.

http://www.archaeology.ro/harhoiu_2_schlevsing.htm)

149

1966 Contribuţii cu privire la cultura Sântana de Mureş - Cerneahov pe teritoriul R. S. R.,ArhMold, IV, p. 189-261.1971 Elemente autohtone în cultura Sântana de Mureş (sec. IV e.n.) din Moldova, Carpica, IV, p.197-206.1982 Din istoria şi civilizaţia dacilor liberi. Dacii din spatiul est-carpatic în secolele II-IV e.n.,Iaşi.1985 Importantele descoperiri arheologice din perioada de formare a poporului român în aşezareade la Iaşi - Nicolina, ArhMold, 10, p. 30-49.2001 Tratat de Istoria românilor, Dacii liberi din Moldova, partea III, cap. II (p. 423-438),Relaţiile dacilor liberi cu romanii, sarmaţii şi germanii, partea III, cap. IV (p. 449-466), Populaţialocală în secolul al IV-lea în regiunile extracarpatice, partea V, cap. III (p. 617-638).2010 Un cuptor de olărie din secolul al IV-lea d. Hr. descoperit la Siliştea (com. Iana, jud.Vaslui), ActaMT, V, p. 191-206.

I. Ioniţă, Victor Spinei1972 Aşezarea prefeudală târzie de la Băiceni - Silişte, ArhMold, VII, p. 307-323.

I. Ioniţă, Vasile Ursachi1988 Văleni, o mare necropolă a dacilor liberi, Ed. Junimea, Iaşi.

Gheorghe Iordache1996 Ocupaţii tradiţionale pe teritoriul României. Bucureşti, Editura Academiei, vol. III.

T. Ivanov1972 Prvi kongres na Bulgarskoto istoričesko družestvo, 27-30 ian 1970, Sofia, 704 p.

Pierre Jeanrenaud, Aurel Saraiman1995 Geologia Moldovei Centrale dintre Siret şi Prut, Bucureşti.

Attila László1972 O aşezare hallstattiană la Cozia (jud. Iaşi), ArhMold, VII, p. 207-224.1986 Grupul Tămăoani. Asupra „orizontului” hallstattian timpuriu cu ceramica incizată din sudulMoldovei, MemAntiq, XII-XIV, p. 65-92.1994 Începuturile epocii fierului la est de Carpaţi, Bibliotheca Thracologica, VI, Bucureşti.

Valeriu Leahu 1963 Raport asupra săpaturilro arheologice efectuate în 1960 la Căţelu Nou, CAB, I, p. 15-46.

Oleg Leviţki1994 Cultura hallstattului canelat la răsărit de Carpaţi, Bibliotheca Thracologica, VII, Bucureşti, 256 p.1994a Grupul Holercani-Hansca. Aspectul pruto-nistrean al complexului hallstattian timpuriu cuceramica incizată, Relations Thraco-Illyro-Helleniques, Bucureşti, p. 219-256.1994 Culturi din epoca hallstattului timpuriu şi mijlociu, Thraco-Dacica, XV, 1-2, 159-214.

Dan Lichiardopol, B. Ciupercă 2010 Un mormânt cu arme de la cumpăna secolelor IV-V p.Chr. Descoperit la Târgşoru Vechi,ActaMT, V, p. 154-165.

Alexandru Madgearu2001 Rolul creştinismului în formarea poporului român, Bucureşti.

Mircea Mamalaucă1997 Săpăturile arheologice în necropola de secol IV de la Pogoneşti-Iveşti, Carpica, p. 147-166.2005 Obiceiuri de port în aria culturii Sântana de Mureş, Ed. ASA, Bucureşti, M. Mamalaucă –coordonator, introd. I. Ioniţă, ASA, Bucureşti.2010 O analiză a structurilor sociale, din perspectiva riturilor şi ritualurilor de înmormântare înnecropolele de sec. IV d.Chr. Din punctele ”La Movilă” şi Islaz, com. Pogoneşti, jud. Vaslui,ActaMM, V, p. 116-153

Mioara Marcu, Napoleon Ungureanu1989 Cercetările arheologice de la Huţanu (judeţul Botoşani), Hierasus, VII-VIII, p. 223-233.

Constantin Martiniuc1955 Podişul Moldovenesc. Privire fizico-geografică, Geografia fizică a R. P. Române, curslitografiat, Bucureşti.


Constantin Matasă, Ioana Zamoşteanu, Mihai Zamoşteanu1961 Săpăturile de la Piatra Neamţ, Materiale, VII, p. 339-349.

Corneliu N. Mateescu1942-1943 Raport asupra cercetărilor arheologice în 1943 în judeţul Tutova, Raport asupraactivităţii ştiinţifice a Muzeului Naţional de Antichităţi în anii 1942-1943.1962 Săpături arheologice la Vădastra, Materiale, VIII, p. 187-192.1971 Centenarul săpăturilor de la Vădastra, SCIV, t. 22, nr. 4, p. 463-651.

C. N. Mateescu, Sylviu Comănescu1972 Studiul geometric şi arheologic al „gropilor de bucate, SCIV, t. 23, nr. 3, p. 357-361.1971 Measurement and presentation of archaeological features excavated below ground;principales and practice, Proceedings of the Anglo-Romanian Conference Mamaia 1970, Edinburg,University Press, 1971, p. 418-420.

Virgil Mihailescu-Bîrliba2005 Numismatica, vol. I, Iaşi, Ed. Universităţii Al. I. Cuza, Bibliotheca Archaeologica Iassiensis.

V. Mihăilescu1936 România. Geografia fizică, Bucureşti, p. 92-100.

Bucur Mitrea1961 Cronica descoperirilor monetare în R.P.R. pe 1960, SCIV, t. 12, nr. 1, p. 144-154.

B. Mitrea, Constantin Preda1966 Necropole din secolul al IV lea e.n. în Muntenia, Bucureşti, 1966.

Ion Mitrea1969 Necropola din sec. IV e.n. de la Obîrşeni – Voineşti, Carpica, II, p. 219-232.1972 Cercetări arheologice în nordul colinelor Tutovei, Studii şi cercetări ştiinţifice, Bacău.1997 Autohtoni şi slavi în secolele VI-VII în aşezarea de la Davideni, Danubius, XXVI, p. 147-166.

I. Mitrea, Alexandru Artimon1971 Descoperiri prefeudale la Curtea Domnească - Bacău, Carpica, IV, p. 225-252.

Georgeta Miu, Bogdan Lupaşcu2007 Date antropologice preliminare cu privire la materialul osteologic din cimitirele de la Polocin - „Islaz” şi Pogoneşti - „La Movil” (com. Pogoneşti, Vaslui county), ActaMT, II, 37-45.

Sebastian Morintz, Nicolae Harţuchi1962 Săpăturile de la Ţifeşti (r. Panciu, reg. Galaţi), Materiale, VIII, p. 521-526.

Ion Nestor et alii 1951 Săpăturile de pe şantierul Valea Jijiei (Iaşi-Botoşani-Dorohoi) în anul 1950, SCIV, t. 2, nr. 1,p. 51-76.

I. Nestor, Alexandrina Alexandrescu, Anton Niţu, Mircea Petrescu-Dîmboviţa, Zoltan Székély, EmiliaZaharia = I. Nestor et alii

1952 Şantierul Valea Jijiei, SCIV, t. 2, nr. 1, p. 19-111.Mircea Nicu, Stela Ţau

2010 Accesorii vestimentare, fibule din necropola de la Barcea cultura Sântana de Mureş –Cerneahov secolul al IV-lea d.Chr., ActaMM, p. 99-115.

Gheorghe Al. Niculescu2003 Die sarmatische Kultur im Zusammenhang der Kaiserzeitlichen archäologischen Funde ausMuntenien – unter besonderer Berücksichtigung der Funde von Tîrgşor. Mit einem Beitrag vonNicolae Miriţoiu: Sarmatische Gräber mit künstlich deformierte Schädeln in Muntenien. in:Kontakt– Kooperation-Konflikt Germanen und Sarmaten zwischen dem 1. und dem 4. Jahrhundertnach Christus, Internationales Kolloquium des Vorgeschichtlichen Seminars der Philipps-Universität Marburg, 12.-16. Februar 1998, Neumünster, 2003, p. 177-205.

Luciana Onu2000 Terminologia creştină şi istoria limbii romane, Bucureşti.

Andrei Opaiţ1996 Aspecte ale vieţii economice din provincia Scythia (secolele IV-VI p. Ch.). Producţiaceramicii locale şi de import, Institutul Român de Tracologie, Bibliotheca Thracologica, XVI.2010 Imitaţie heracleană după un cunoscut tip de amforă sinopeană. Amforă de tip ”carrot”,ActaMT, V, p. 207-211.

151

Vasile Palade1969 Un cuptor de olar din secolul al IV-lea e.n., la Zorleni-Fântânele (jud. Vaslui), MemAntiq, I,p. 339-362.1970 Cuptor de olar de la Fântânele, Magazin Istoric, IV, 2 (35), p. 45.1971 Necropola din secolul al IV-lea e.n. de la Falciu, Carpica, IV, p. 21-50.1973 Săpăturile arheologice de la Bogdăneşti - Fălciu, Vaslui county (1967-1968), Materiale, 10,p. 169-189.1974 La Bârlad, 60 de ani de activitate muzeistică, „Vremea Nouă”.1978 Un puţ din secolul al IV-lea e.n. la Ghermăneşti, com. Banca, judeţul Vaslui, SCIVA, 29, 3, p.407-421.1979 Săpăturile arheologice din necropola de la Bârlad - Valea Seacă. Campania din anul 1978Raport preliminar, Materiale, Oradea, p. 265-270.1980a Necropola din secolul IV şi de la începutul secolului V e.n. de la Bârlad - Valea Seacă ,Materiale – Tulcea, p. 407-416.1980b Problema Originii şi formării culturii Sântana de Mureş în lumina cercetărilor de la Bîrlad- Valea Seacă, Hierasus, 19, 37-50.1982 Un obicei magico-ritual în necropola din secolul al IV-lea de la Bârlad - Valea Seacă, Thraco-Dacica, III, p. 181-191.1983 Aspectul etnic al populaţiei de la Bârlad - Valea Seacă, Materiale – Braşov, p. 398-406.1986 Nécropole du IVe et commencement du Ve siècles de n.è. à Bârlad - Valea Seacă. InventariaArch., fasc. 12, Bucureşti, R 72 – R 92 ( Nr. 39, 41, 61, 72, 84, 143, 208, 221, 253, 342, 343, 410,417, 424, 431, 446, 501, 507, 537, 541 şi 564).1987-1989 Cercetările arheologice în aşezarea de la Bârlad - Valea Seacă din anul 1986,ActaMM, IX-XI, 65-71.2004 Aşezarea şi necropola de la Bârlad-Valea Seacă (sfârşitul sec. al III-lea - a doua jumătate asec. al V-lea, Volum îngrijit de Eugenia Popuşoi, Editura ARC 2000, Bucureşti.

M. Pacurariu2000 Istoria Bisericii Ortodoxe Romane, editia a V-a, Bucureşti.

Gh. I. Petre1968 Cuptor de olar cu vase dacice şi romane la Buridava, SCIV, t. 19, nr. 1, p. 147-158.

Mircea Petrescu-Dîmboviţa et alii1955 Şantierul arheologic Truşeşti, SCIV, t. 6, nr. 1-2, p. 165-194.

M. Petrescu-Dîmboviţa, Emilian Bold, Marin Dinu1955 Cercetări arheologice în Podişul Central Moldovenesc, I, Valea Bârladului Superior de laizvoare şi până la Buhăeşti, AŞU-Iaşi, secţia III-a, I, 1-2, p. 1-45.

M. Petrescu-Dîmboviţa, M. Dinu, Em. Bold1958 Cercetări arheologice în Podişul Central Moldovenesc, II, Subregiunea Stemnic Racova şiValea Bârladului între Buhăeşti şi Vaslui, AŞU-Iaşi, p. 1-30.

Dorin Popescu1965 Săpăturile arheologice din RPR în anul 1964, SCIV, t. 16, nr. 3, p. 587-605.

Emilian Popescu1976 Inscripţiile greceşti şi latine din secolele IV-XIII descoperite în România, Bucureşti.

Gheorghe Radu, Nicolae N. Maftei1970 Dăneşti, Ed. Litera, Vaslui.

Alexandru Rădulescu1973 Amfore cu inscripţii de la edificiul roman cu mozaic de la Tomis, Pontica, 6, p. 193-207.1975 Actes de la IIe Conférence internationale d’études classiques, „EIRENE”, Cluj-Napoca, 2-7Octombrie 1972, Bucureşti 1975, p. 693-694.

Aurel Rusu1981-1982 Cercetări arheologice de suprafaţă în Podişul Central Moldovenesc. Valea Stavniculuişi a Velnei (jud. Iaşi), CercetIst, XII-XIII, p. 205-251.

Silviu Sanie1981 Civilizaţia romană la est de Carpaţi şi romanitatea pe teritoriul Moldovei (sec. II î.e.n. - IIIe.n.), Iaşi.1999 Din istoria culturii si religiei geto-dacice, Ediţia a II-a, Iaşi.


Silviu Sanie, Şeiva Sanie1973 Săpăturile de la Dumbrava (com. Ciurea, Jud. Iaşi, CercetIst, 4, p. 61-92.

Valeriu Sârbu1996 Dava getică de la Grădiştea, judeţul Brăila. I, Biblioteca Istros.

K. F. Smirnov1948 O pogrebenijah roksolan, VDI, 1, p. 215-235.

Victor Spinei, Dan Monah1970 Aşezarea prefeudală de la Brăşăuţi, MemAntiq, II, p. 373-376.

Simina Stanc2003 Manufacturing of red deer antlers and bones. Case-study concerning some moldaviansettlements in IV-Xth

Centuries, Archaeozoology and paleozoology summercourses, Edit. Univ. Al.

I. Cuza, Iaşi, p. 109-119.2004 Objects made of bones and red deer antlers found in settlements and necropoles of the IV-X Centuries in the south and east of Romania, Archaeozoology and paleozoology summercourses, Edit. Univ. Al. I. Cuza, Iaşi, p. 113-130.

Adriana Stoia1975 Les fouilles archéologiques en Roumanie (1973-1974), Dacia, NS, XIX, p. 299-301.

Alexandru Suceveanu1998 Fântânele. Contribuţii la studiul vieţii rurale din Dobrogea romană, Bucureşti.2001-2002 Contribuţii la cunoaşterea satului dobrogean din epoca romană, SCIVA, t. 52-53, p.157-172.

Al. Suceveanu, Alexandru Barnea1991 La Dobroudja Romaine, Bucureşti.

Al. Suceveanu, Mihail Zahariade1986 Un nouveau vicus sur le territoire de la Doubroudja romaine, Dacia, NS, t. 30, p.109–120.1987 Du nom antique de la cité Romaine tardive d’Independenţa (Murighiol, dép. de Tulcea),Dacia, NS, t. 31, 1987, p. 87 – 96.

Nicolae Şenchea1943 Cercetări geografice în bazinul superior al Bârladului, Lucrările Societăţii geograficeDimitrie Cantemir, Iaşi, IV, p. 1-199.

Dan Gh. Teodor1970 Elemente şi influenţe bizantine în Moldova în secolele VI-XI, SCIV, t. 21, nr. 1, p. 97-128.1987 Aşezarea feudală timpurie de la Epureni - Vaslui, ArhMold, XI, 1987, p. 141-167.1991 Creştinismul la est de Carpaţi de la origini până în secolul al XIV-lea, Editura MitropolieiMoldovei şi Bucovinei, Iaşi.1996 Meşteşugurile la Nordul Dunării de Jos între secolele IV-XI, d.Hr., Editura Helios, Iaşi.

D. Gh. Teodor, G. Coman, R. Alaiba1979 Săpăturile arheologice de la Drăgeşti-Vaslui, Materiale, Oradea, p. 285-288.1980 Săpăturile arheologice de la Drăgeşti, Vaslui, Materiale, Tulcea, p. 462-467.

D. Gh. Teodor, R. Maxim [Alaiba]1983 Săpăturile arheologice de la Gura Idrici-Vaslui, Materiale, Braşov, p. 464-469.

D. Gh. Teodor, G. Coman 1983, p. 456-463.1980 Săpăturile arheologice de la Drăgeşti, Vaslui, Materiale, Tulcea, p. 456-463.

Eugen S. Teodor1996 Sistemul Compas. Studiu de morfologie analitică numerică, aplicat ceramicii uzuale dinperioada de migraţie a slavilor, Bucureşti.1998a Introducere în volumetria ceramicii secolului VI la nordul Dunării de Jos, ArhMed, 2, p. 21-49.1998b Sistemul Compas (II). Subsistemul alfanumeric, ArhMold, 21, p. 239-275.2000 Addenda la Volumetrie..., CercetArh, 11, p. 623-625.– Metoda de calcul în Sistemul Compas, vezi www.mnir.ro/publicat/ttw/Vol-3.htm sauTTW/index_est.html = Doctorat Eugen Teodoru

http://www.mnir.ro/publicat/ttw/Vol-3.htm

153

Silvia Teodor1983-1984 Cu privire la relaţiile dintre geţii est-carpatici şi lumea greco-macedoniană, ActaMM,V-VI, p. 155-168.

Dan Gh. Teodor, Viorel Căpitanu, Ion Mitrea1968 Cercetările arheologice de la Mănoaia-Costişa şi contibuţia lor la cunoaşterea culturiimaterale locale din sec. V-VI din Modova, Carpica, I, p. 233-247.

Octavian Toropu, Corneliu Tătulea1987 Sucidava Celei, Monumente şi Muzee, Editura Sport Turism.

L. Trofin2005 Romanitate si crestinism la Dunarea de Jos in secolele IV-VIII, Bucureşti.

Dumitru Tudor1968 Oltenia romană3; 1978 Oltenia romană4, Bucureşti.

Victor Tufescu 1940 Fundamentul Podişului Moldovenesc, Bul.Soc.Rom.Geogr., LIX, Bucureşti.

Vasile Ursachi1995 Zargidava. Cetatea dacică de la Brad, Bucureşti.

Ion S. Vinokur2000 Černijahivs'ka kul'tyra: vitoki i dolija, Ukraina.

M. I. Viazmitina1969 Drevnie Frakijcy v severnom Pričernomorye, Moskva, p. 119-134.

Nicolai Telnov, Vlad Vornic, Valeriu Bubulici, S. Kurciatov2002 Descoperiri arheologice din aşezarea dacior liberi de la Pruteni, Tyragetia XI, p. 63-75.

Nicolai Telnov, Vlad Vornic, Valeriu Bubulici, S. Kurciatov2003 Ceramica din aşezarea dacior liberi de la Pruteni, Tyragetia XII, p. 63-79.

Vlad Vornic, Nicolae Telnov, Valeriu Bubulici, Larisa Ciobanu = Vl. Vornic et alii Eugen Nicolae redactare

2007 Pruteni un centru de olărie dacic din epoca romană. Biblioteca de Arheologie I, Chişinău.Alxandru Vulpe, Constantin Preda, Gheorghe Bichir

2000 Poiana - Silişte, Dulceşti, EAIVR, p. 334-336.Alexandru Vulpe, Dan Gh. Teodor, Eugen Nicolae

1994 Costişa, EAIVR, p. 362-363.Alexandru Vulpe, Mihail Zahariade

1987 Geto-dacii în istoria militară a lumii antice, Bucureşti.Radu Vulpe, Ecaterina Vulpe

1933 Les Fouilles de Poiana, Dacia, III-IV, 1927-1932, p. 253-351.R. Vulpe, A. Buhoiu, C. Cihodaru, C. Florea, A. Niţu, E. Vulpe = R. Vulpe et alii

1950 Evoluţia aşezărilor omeneşti din societatea primitivă şi sclavagistă de la Poieneşti - Vaslui,SCIV, t. I, nr. 1, p. 41-46.

R. Vulpe, I. Casan, C. Cihodaru, S. Constantinescu, G. Florescu, M. Grigoraşu, P. Radu = R. Vulpe et alii1950 Evoluţia aşezărilor omeneşti în Moldova de Jos. Raport sumar asupra activităţii şantieruluiarheologic Poiana- Tecuci, SCIV, t. 1, nr. 1, p. 47-52.

Radu Vulpe, Ecaterina Vulpe, A. Niţu, preot C. Matasă, C. Cihodaru, C. Călinescu, V. Balan, Şt. Kiss,Ecaterina Negruţi, R. Petre, Şt. Ştefănescu = R. Vulpe et alii

1951 Raport preliminar asupra activităţii şantierului arheologic Poiana - Tecuci 1950, SCIV, t. 2, nr.1, p. 177-216.

R. Vulpe et alii1952 Şantierul Poiana, SCIV, t. 2, nr. 3, p. 191-230.

R. Vulpe, S. Teodor2003 Piroboridava, Bucureşti, p. 32.

J. Werner1988 Danèeny und Brangstrup. Untersuchungen zur Èernjachov-Kultur zwischen Sereth undDnestr und zu den 'Reichtumszentren' auf Fünen, Bonner Jahrbücher 188, p. 241-286.


Nicolae Zaharia1955 Recunoaşteri arheologice executate de colectivul Muzeului de Antichităţi din Iaşi, în anul 1953, în cuprinsul Moldovei, SCIV, 6, 1-2, p. 287-295.1955a Cercetările de suprafaţă efectuate în Moldova în cursul anului 1954, SCIV, t. 6, nr. 3-4, p. 897-912.

Nicolae Zaharia, Mircea Petrescu-Dîmboviţa, Emilia Zaharia1956 Cercetări arheologice în oraşul Iaşi şi împrejurimi, SCŞIaşi, VII, 2, p. 21-42.1970 Aşezări din Moldova. De la paleolitic până în secolul al XVIII-lea, Editura Academiei RSR, Bucureşti.

Nicolae Zaharia, Emilia Zaharia, Vasile Palade1962 Sondajul din necropola de la începutul epocii migraţiilor de la Pietriş, Materiale, VIII, p. 591-598.1961 Sondajul arheologic de la Botoşani «Dealul Cărămidăriei», Materiale, VII, p. 461-471.

Mihail Zahariade1988 Moesia Secunda, Scythia şi Notitia Dignitatum, Bucureşti.

Mihail Zahariade, Ioan C. Opriş1998 STUDIA DANUBIANA, I, The Roman Danubian Frontier between the 4rd-6th centuries (The Second International Limes Symposium, Halmyris, August 1996), Romanian Institute of Thracology, Bucharest.

Mihail Zahariade, Crişan Muşeţeanu, Costel Chiriac1981 Noi descoperiri epigrafice pe limesul Dunării de Jos, Pontica, 14, p. 255 -261.

Vlad Zirra, Margareta Tudor1954 Şantierul arheologic Bucureşti (Crângaşi), Studii şi referate privind istoria României, I, p. 312-315.

Nelu Zugravu1997 Geneza creştinismului popular al românilor, Biblioteca Institutului de Tracologie, Bucureşti.1999 Erezii şi schisme la Dunarea Mijlocie şi de Jos în mileniul I, Iaşi.

H. Wolfram1979 Geschichte der Goten. Von den Anfängen bis zur Mitte des sechsten Jahrhunderts. Entwurf einer historischen Ethnographie, München.â

155

Indice de nume ARuxandra Alaiba [Maxim], p. 1, 3-6, 8, 10-11, 14, 17, 38-

39, 56-57, 74, 76, 80-82, 87, 95-96, 99, 106-108, 116, 118-121, 126, 133, 136, 140, 145, 147, 152-153.

Vasile V. Alaiba, p. 1, 4, 6, 9, 11, 107, 145.Marius Alexianu, p. 96, 100, 145.Alexandrina Alexandrescu, p. 150.Alexandru Andronic, p. 46, 54, 64, 73, 146.Mugur Andronic, p. 124, 128, 146.Alexandru Artimon, p. 136, 140, 150.

BMircea Babeş, p. 120-123, 127, 136, 147.Viorica Balan, p. 153.Florentina Banu, 46, 54, 64, 73, 146.Nicolae Barbu, p. 146.Vasile Barbu 143, 146.Alexandru Barnea, p. 124, 128, 152.Ion Barnea, p. 124, 128, 146.Ionel Bauman 132-133, 146.Victor H. Bauman, p. 124, 128, 132, 146.Vasile Băcăuanu, p. 14-16, 87, 97, 120-121, 126, 146.Cezarina Bălteanu, p. 74-76, 80-83, 146.I. Beilke-Voigt, p. 124, 128, 146.D. Benea, p. 143, 146.D. Berciu, p. 143, 146.Gheorghe Bichir, p. 39, 46, 51, 56, 64, 70, 91, 95, 98, 122-

124, 127-128, 134-135, 140, 146, 153, 155.V. Bierbrauer, p. 124, 128, 146.Cătălina Bloşiu, p. 132, 146.Victor Bobi, p. 131, 135, 147.Emilian Bold, p. 40, 43-46, 49-50, 52-54, 57, 60-61, 63-64,

67-73, 87, 96-97, 120, 151.Dan Botezatu, p. 8, 11, 74-77, 79, 81-85, 147. Valeriu Bubulici, p. 157.A. Buhoiu, p. 153.E. Bujor, p. 143, 147.Viorel M. Butnariu, p.124, 128, 147.

CPetre Cantemir, p. 74-75, 77, 81-83, 147.C. Călinescu, p. 154.Viorel Căpitanu, p. 137, 153. Marin Cârciumaru, p. 123, 129, 147.Ion Cernat, p. 131, 135, 147.Costel Chiriac, p. 124, 128-129, 146, 157.Dumitru Chiriac, p. 146.Vasile Chirica, p. 4-5, 7-8, 10, 17-37, 48, 66, 121, 134,

136, 147.Constantin Cihodaru, p. 45-46, 50-51, 53, 62 64, 68-69, 70,

72, 147, 154.Doina Ciobanu, p. 123, 129, 147.Larisa Ciobanu, p. 154.Elvira Ciocea, p. 19, 29, 147.Bogdan Ciupercă, p. 150.Ghenuţă Coman, p. 7-8, 10, 38-73, 87, 92, 95-99, 120-123,

126-127, 137, 146-148, 153. Sylviu Comănescu, p. 107, 114, 150.

Alexandra Comşa, p. 96, 100, 138.Maria Comşa, p. 124, 128, 136, 140, 143, 147-148.Marius E. Constantinescu, p. 124, 128, 135, 140, 148,

154.S. Constantinescu, p. 154.Ion Horaţiu Crişan, p. 138, 149.

DM. Davidescu, p. 138, 143, 148.Maria Diaconescu, p. 125, 129, 137, 148.Gheorghe Diaconu, p. 124, 128, 136, 148.Marin Dinu, p. 40, 43-46, 49-50, 52-54, 57, 60-61, 63-

64, 67-73, 87, 96-97, 152.Ion T. Dragomir, p. 132, 148.St. Dumistrăcel, p. 123, 129, 148.

FC. Fedorovici, p. 78, 84, 147.C. Florea, p. 154.Grigore Foit, p. 122, 135, 140, 148.

GGheorghe Gherghe, p. 8, 10, 39-40, 50-51, 56-57, 145,

148.T. Gherasimov, p. 123, 128, 148.Ion Glodariu, p. 47, 65, 148.

HRadu Harhoiu, p. 124, 128, 148. N. Harţuchi, p. 135, 140, 150.Cornel Hobincu, p. 9, 11, 116, 118.

IConstantin Iconomu, p. 103-104, 106, 149. Mircea Ignat, p. 124, 128, 149.Octavian Iliescu, p. 124, 128, 146.I. Ionescu, p. 125, 129, 149.Ion Ioniţă, p. 8, 11, 19, 29, 46, 49-51, 53-54, 64, 67-69,

72-73, 95, 99, 124-125, 128-129, 135-136, 140, 146, 149-150.

Gheorghe Iordache, p. 136, 140, 149.T. Ivanov, p. 124, 128, 149.JP. Jeanrenaud, p. 14-15, 121, 126, 149.

KŞtefan Kiss, p. 147, 154.Serghiei Kurciatov, p. 157.

LAttila László, p. 102, 104-106, 149.V. Leahu, p. 143, 149.Oleg Leviţki, p. 4, 6, 9, 11, 102-106, 149.Dan Lichiardopol, p. 150.Bogdan Lupaşcu, p. 75, 77-78, 80-82, 84, 86, 150.

MGheorghe Macovei, p. 17, 27.A. Madgearu, p. 125, 129, 150.


Nicolae Maftei, p. 42, 59-60, 152.Mircea Mamalaucă, p. 8, 11, 74-75, 80-81, 122, 125, 129,

150.Mioara Marcu, p. 136, 150.Tamilia Marin, p. 107, 145.Constantin Martiniuc, p. 14-15, 150.Constantin Matasă, p. 134, 135, 140, 150, 154.Corneliu N. Mateescu, p. 53, 72, 107, 114, 150.V. Mihăilescu, p. 14-15, 150.Virgil Mihailescu-Bîrliba, p. 122, 127, 147.Nicolae Miriţoiu, p. 151, 147.Bucur Mitrea, p. 48, 66, 124, 128, 150.Ion Mitrea, p. 46, 53, 64, 72, 121, 126, 136-137, 140, 150,

153.Georgeta Miu, p. 8, 11, 74-77-86, 145, 147, 150.Dan Monah, p. 95, 98, 153.S. Morintz, p. 132, 140, 150.C. Muşeţeanu, p. 154.

NEcaterina Negruţi, p. 154.Ion Nestor, p. 23, 33, 136, 150, 151.C. Nicolae, p. 124, 129, 147.Eugen Nicolae, p. 137, 154.Gheorghe Al. Niculescu, p. 124, 128, 151.Anton Niţu, p. 154, 151.

OLuciana Onu, p. 125, 129, 151.Andrei Opaiţ, p. 124, 128, 151.Ioan C. Opriş, p. 124, 128, 155.

PM. Pacurariu, p. 125, 129, 151.Vasile Palade, p. 8, 11, 39, 41, 44, 46, 49, 54, 56, 58, 62,

64, 68, 70, 73-74, 80-81, 121, 124, 127-129, 136, 140, 151, 155.

Maria Pantazică, p. 146.Anton Paragină, p. 140.Cristian Pântea, p. 9, 11, 116, 118.Gheorghe I. Petre, p. 152.Mircea Petrescu-Dîmboviţa, p. 7, 10, 17-30, 32-33, 35, 37-

73, 87, 96-97, 120, 136, 145, 151-152, 154.Dorin Popescu, p. 46, 64, 152. Emilian Popescu, p. 50, 68, 152.Eugenia Popuşoi, p. 151.Constantin Preda, p. 134, 150, 154.

RGheorghe Radu, p. 42, 59-60, 152.S. Raţă, p. 136, 140, 154.Marin Rotaru, p. 8, 10, 39-40, 51, 56-57, 70, 148.Aurel Rusu, p. 21, 25, 31, 35-36, 152.Silviu Sanie, p. 18, 28, 125, 129, 152.Şeiva Sanie, p. 18, 28, 152.A. Saraiman, p. 14-15, 121, 126, 149.Angela Simalcsik, p. 4-5, 8, 10, 74.Robert Simalcsik, p. 4-5, 8, 10, 74.K. F. Smirnov, p. 123, 152.Victor Spinei, p. 95, 98-99, 137, 142, 153.

Simina Stanc, p. 74, 76, 80-81, 124, 129, 145, 152.Adriana Stoia, p. 136, 152.Alexandru Suceveanu, p. 124, 128, 152-153.Zoltan Székély, p. 151.

ŞNicolae Şenchea, p. 14-15, 153.Liviu Şovan, p. 103, 106, 149.Ştefan Ştefănescu, p. 154.

TGabriel Talmaţchi, p. 125, 129, 147.Marcel Tanasachi, p. 4-5, 7-8, 10, 17-37, 48, 66, 121,

134, 136, 147.Corneliu Tătulea, p. 143, 153.Nicolae Telnov, p. 143, 157.Dan Gh. Teodor, p. 8, 11, 51, 87, 92, 95-100, 120-121,

124, 126, 128, 136-137, 153, 154.Eugen S. Teodor, p. 107, 153.Silvia Teodor, p. 121, 153-154.Octavian Toropu, p. 143, 153.L. Trofin, p. 125, 129, 154.Victor Tufescu, p. 14-15, 154.Dumitru Tudor, p. 143, 154.Margareta Tudor, p. 143, 155.

UAlexandru Ungureanu, p. 146.Napoleon Ungureanu, p. 136, 150.Vasile Ursachi, p. 124, 129, 135, 149, 153.

VM. I. Viazmitina, p. 123, 153. Ion S. Vinokur, p. 124, 128, 153.Vlad Vornic, p. 135, 140, 154.Alexandru Vulpe, p. 124, 128, 134, 137, 154.Ecaterina Vulpe, p. 42, 44-46, 50, 53, 57, 62-64, 69, 72,

122, 127, 154.Radu Vulpe, p. 40, 44-46, 50, 53, 57, 62-64, 68-69, 72,

120, 122, 127, 134, 137, 147, 154.

WJ. Werner, p. 124, 128, 154. H. Wolfram, p. 124, 128, 155.

ZEmilia Zaharia, p. 7, 10, 17-30, 32-35, 37-73, 87, 96,

120, 124, 128, 136, 140, 151, 154-155.Nicolae Zaharia, p. 7, 10, 17-30, 32-35, 37-73, 87, 96,

120, 124, 128, 136, 140, 154-155.Ileana - Ildiko Zahariade, p. 9, 11, 116.Mihail Zahariade, p. 1-8, 14, 38, 124, 128, 153, 154-155.Ileana Zamoşteanu, p. 134-135, 140, 150.Mihai Zamoşteanu, p. 134-135, 140, 150.Vl. Zirra, p. 143, 155.Nelu Zugravu, p. 122, 125, 127, 129, 155.

157

Indice geografic AAlbeşti, com. Deleşti, Vs., - pe platou/on the plateau, p.

43, 60.Albeşti, com., Vs., ape/waters, Idrici cu/with Idriciul Sec,

Albeşti, p. 17, 27, 38, 43, 60, Crasna, Bârlad, - În Deal, Moşeni, În jurul cantonului silvic/In the area of the forest administrative quarters, p. 38, 55, Platourile Albeşti, p. 121, 126.

Albeşti-Goeşti, com. Brăeşti, Is, Sud-sud-est de Albeşti/South-southeast of Albeşti, p. 17, 27.

Alexandru Vlahuţă, fost/former Pleşeşti, com., Vs., ape/ waters, Socilor Valley with Leurda, Ibana, Simila, - Capul Dealului, p. 38, 55, 121, 126.

Alexeşti - Tarlaua Movilă, p. 21, 31.Al. I. Cuza, p. 20, 30, com. Brăeşti, Is., ape/waters: Siret,

Ţiganca, - Ţarina de Jos, Pe Holm, Lutărie, p. 17, 27.

Adunaţii Copăceni Porcărie, p. 143. Armăşeni, Vs., - Promontoriul interfluvial/Interfluvial

mound, La sud de sat/South the village, p. 42, 59.Armăşoaia, Vs., - La Loturi, p. 50, 68-69.Arsura, com., Vs., waters: Şopârleni, Barahoi, Tătarului,

Ruginosu, - Cetăţuia Mogoşeşti, Cumpeni, Poiana, Via lui Ţoncu, În faţa clădirii noi a şcolii/In front of the new school building, Interfluviu/Interfluvium, Lângă iaz/Near the pond, p. 38, 44, 55, 61, 120.

23 August, p. 121, 127, Vs., - În jurul şcolii Măgeana/In the area of Măgeana school, p. 48, 66, 121, 127.

Avrămeşti, Vs. - Ştiubeeni, Lungaşa, Capătul unui bot de deal, p. 53, 72.

BBacău, jud./county, p. 14-15, oraş/city, 46, 64.Bacău - Curtea Domnească, p. 135-136, 138-139, 140.Bahlui, valea/valley, p. 14-15, 19-22, 25-26, 29-31, 36-

37.Banca, com., Vs., ape/waters: Bârld, Horoiata, Petrişoara,

Banca, Ghermăneşti, - În vatra satului/In the village core, Pe valea Băncii/Băncii valley, La vest de sat/West of the village, p. 8, 10, 14, 41, 58.

Banca Gară, - Sediul SMA/SMA quarters, Pe un grind/On a mound, p. 8, 10-11, 41, 58, 76, - Şapte case, p. 6, 8-9, 11-12, 39, 56, 74-75, 80-82, 101-108, 114-119, 123, 125, 129-132, 135-140, - La confluenţa Bancăi, p. 133, 135-137.

Barboşi, apă/waters, Vs., - Rariş, p. 46, 63. Barcea, necropola/necropolis, p. 80, 85, 122, 127.Barahoi, pârâu/brook, p. 38-39, 43-44, 56, 61, 120.Băcani, com., Vs., ape/waters: Simila, Ibana, Bogdana,

Pietrosu, p. 40, 57.Băceşti, 45, 52, 61, 63, 71, com., Vs., ape/waters: Bârlad,

- Capul Dealului, Aanei Vasile, p. 40, 57.Băiceni - Laiu II şi/and Silişte, p. 133-134, 135-137, 139-

140; Băiceni - Silişte, 95-96, 99.Băleşti, Vs. - Coada Siliştii, p. 43, 60.Bălteni, com., Vs., ape/waters: Bârlad, Stemnic-Buda, p.

40, 57.Bălteni - Gârla Strâmbu, p. 135, 138-140, 157.

Bălţaţi, apă/water, p. 69, 51, Vs. - În Deal/On the hill, Dealul Răzăşiei/Răzăşiei hill, p. 52, 70.

Bâcu - Pe Beci, Dealul Holciu II, Doschina, p. 21, 31. Bârlad, munic., p. 41, 42, 50, 54, 59, 62, 73, 75, 81, 121,

124, ape/waters: Bârlad, Simila, - Casa de apă/ The Water Tower, Valea Ţărnii/Ţărnii Valley, Podul Palerma/Palerma Bridge, La sud de Podul Palerma/south of Palerma Bridge, La Confluenţă/Confluence, p. 41, 58.

Bârlad, râu/river, p. 8-9, 11-12, 14-15, 38-44, 46, 48-53, 55-61, 63, 66-67, 69-74, 81, 87, 96, 120-121, 124-126, 128.

Bârlad - Valea Seacă, p. 8, 11, 39-40, 56-57, 74, 77-81, 83, 85-86, 121, 127-128, 135-136, 138-140.

Bârlăleşti, Vs., - Stanţia, p. 44, 61-62; Sturza, p. 121, 126.Bârnova, com. Brăeşti, Is., p. 14-15, 17, 27, apa/water,

Ţiganului, p. 28.Bârzeşti, Vs., - Ludeasca, p. 51, 69.Bereasa, Vs.,- Dealul Zarea Răşcanilor/Zarea Răşcanilor

hill, p. 42, 59-60.Berezeni, com., Vs., ape/waters: Prut, Muşata, Bozasca,

Sărata - Pe stânga unui pârâiaş/to the left of a brook, Troienaşi, Vicoleni, p. 135, 137-138, 140. Pe terasa dreaptă a Prutului/on the right terrace of River Prut, Muşata, p. 40, 57.

Blăgeşti, com., Vs., ape/waters: Elan cu/with Sărata, Sărăţeni, Creţana, Lişcov, Valea Oanei, Sipeni, Zbancului,- Interfluviu/Interfluvium, În marginea de est a satului/In the east end of the village, Râpa Frasinului, La Colonel, Marginea de sud-est/The southeast end, Pe mijlocul satului/In the middle of the village, Iazul lui Stoian/Stoian’s pond, Scândureni, p. 41, 58.

Blăgeşti, apă/water, p. 41, 58.Bleşca, Vs., - În marginea vestică, În vatra estică, p. 46,

64.Bodeşti, Is., - Tarlaua Bodeşti, p. 23-24, 34.Bogdana, fost/former Şerbăneşti, com., Vs., ape/waters:

Bogdana, p. 57-59, 40-42, cu/with Plopoasa, Similişoara, Suceveni-Horgeşti, - La stejar, În faţa satului/In front of the village, p. 41, 58.

Bogdana-Voloseni, Vs. - est de sat/east of the village, p. 51, 69.

Bogdăneşti, com. Horleşti, Is., - Vâlcele, p. 20, 31, Râpa Pascului, Dealul Silişte, Curătură, p. 21-22, 31.

Bogdăneşti, com. Vs., ape/waters: Horoiata-Valea Seacă, Bogdăneşti, - În vatra satului/in the village core, Corlăteşti, Mânăstirea, p. 43-44, La nord de sat/north of the village, interfluviu/interfluvium, terasa joasă, Complexul de porcine/Porcine farmyard, p. 41, 58-59.

Bogdăneşti - Fălciu, Vs., necropola/necropolis, p. 44-45, 62 şi/and p. 8, 11, 74-80, 82-83, 85-86, 96, 99, 121, 127.

Bogdăniţa, com., Vs., ape/waters: Bogdana şi/an Bogdăniţa, - Interfluviu/Interfluvium, p. 42, 59.

Boroseşti, Is. - Dealul Boroseştilor/Boroseşti Hill, p. 23-24, 34.

Botoşani - Dealul Cărămidăriei, jud. Bt., p. 135-140.


Botoşani, jud., p. 136-137.Boţeşti, com., p. 47, 65, Vs., ape/waters: Gugul, Blăgeşti,- Vatră/the village core, p. 42, 59.Bozasca, pârâu/brook, Vs., p. 41-42, 57-58.Bozia, com. Fălciu, pârâu/brook,Vs. - La Gura Boziei, p.

44-45, 62.Bozia Nouă (în/in Berezeni), Vs., p. 40, 57.Brad - La Stâncă, p. 120, 122, 127.Brădiceşti, Is., - La odaie, Sub margini, Salcâmii lui

Moraru - La Ulm, p. 19, 29.Brădiceşti, Is. - Dealul Beschiei, aşezare - grup

Tămăoani, p. 104, 106.Brăeşti - Silişte, com. Brăeşti, Is., ape/waters: Şelaru,

Albeşti – Cinca, - Silişte, p. 17, 27.Brăşăuţi, Neamţ, p. 95, 98.Brăteşti, Is., - Între Chicerea, Valea Părului, p. 24, 35.Brătuleni, Is., - Dealul Holm, La râpă, La râpă, Dealul

Brătuleni, p. 21-22, 32.Brodoc, Vs., La vadurile râului/at the river fords,

Dincolo de calea ferată/beyond the railway line, p. 52, 71.

Broşteni, apa/water, p. 18, 28, 46, Vs., - În marginea nord-estică, p. 46, 64.

Bucureşti - Căţelu Nou, p. 143Bucureşti - Crângaşi, p. 143.Buda, apa/water, p. 40, 43, 57, 60; 49, 68, Buda cu/with

Fundul Negrea; Vs., - În vatra nordică, În marginea nordică/In the northern village core, The northern end, p. 41, 58-59.

Budapesta, p. 107, 114.Budu-Cantemir, Vs., - Pe dreapta pârâului/To the right

of the brook, p. 51, 69.Bugul sudic, p. 124, 128.Buhăieşti, p. 44, 54, 61, 73, Vs., - Gara Buhăieşti, Dealul

Bălăşeşti/Bălăşeşti hill, p. 53, 72.Bulboaca, Vs. - În jurul haltei/Around the railway station,

p. 43, 60.Bulgaria, p. 123-124, 128.Bumbeşti - Jiu, p. 143.Buneşti-Avereşti, com., Vs., ape/waters: Crasna with

Cetăţuia, Hruşca, - Promontoriu interfluvial/ Interfluvial mound, La sud de sat/Habitation south the village, p. 42, 59.

Buridava - Ocniţa, p. 143.Bursuci, Vs., - Cărămidărie, p. 44, 61-62.Butea, com. Brăeşti, Is., ape/waters: Siret, Roşia, Dochiţa,

Gogea, - Neagului Hill, Găureana Hill Dealul Neagului, Dealul Găureana, Coasta Doljeştilor, p. 18, 28.

Butucăria, Vs., - Childeşti, p. 54, 73.Buzău, jud., p. 132.

C Carpaţi, p. 96, 99, 115, 119, 133-135, 137-138, Nordici /

northern Carpathians, p. 7, 10.Căueşti, Is., - Muncelu Tăutu, La Gostat, Nisipărie, p. 25,

35-36.Câmpia -Dealurile- Podişul Covurlui / Plain and Covurlui

Plateau, p. 120-121, 126. Câmpia Moldovei / Moldavian Plain, p. 7, 10, 14-15, 107,

114. Câmpia Română / Romanian Plain, p. 120, 126.Câmpia Siretului Inferior / Plain of the Lower Siret, p. 7,

10.Câmpia Tecuciului sau a Bârladului Inferior, p. 120, 126.Cârja, Vs., - Cârja de Jos, Bârsani, În jurul podului/In

the area of the bridge, Maţa şi/and Bârsana, p. 48, 66, 121, 127.

Cercu, fost/former, Zane, Is., - La Ţintirim, p. 17, 27.Chilişoaia, p. 23, 34, Is., - Siliştea, p. 19-20, 30.Chirceşti, Vs., fost/former Ruşi, Vs. - Dumbravă, La

Velniţă, Coasta Văii Seci, Chirceşti Vale, fost/former Pârâieni, Corcoduş, p. 47, 65-66.

Chişinău, R. Moldova, cultura/culture Chişinău – Corlăteni p. 103, 106.

Cioca-Boca, Is., - Cimitir, Tarlaua Cioate/Cioate Lot, Tărăboi, Căpoteşti, Drăguşeni-Ţărincă, Silişte, Urşiţa pârâu/brook, p. 25, 35-36.

Ciohorăni - Grădina C.A.P., p. 22, 32-33. Ciorteşti com. Brăeşti, Is., ape/waters: Ciorteşti, Crasna,

Şerbeşti, Vaslui, p. 18, 28. Ciurbeşti, Is., - Dealul Bârca II, La Prisacă, p. 21-22, 32. Ciurea, com. Brăeşti, p. 22, 33, Is,. ape/waters: Ciurea,

Roşa, Nicolina, Râpa, Fântâna de pe Podiş, La Chihan, Picioru Grani, Dealul Lunca, p. 18, 28.

Codăieşti, com., Vs., ape/waters: Dobrovăţ, Rediu, Lunca şi/and Vasluiul, - La sud-est de sat/Southeast of the village, Interfluviul, p. 42, 59.

Codreni, Vs., - Tâlhăreşti, p. 50, 69.Colinele Tutovei, Colinele Înalte şi Joase / High and Low

Hills, p. 9, 11, 14-15, 38, 104, 119-121, 126.Comarna, com. Brăeşti, Is., ape/waters: Comarna cu/with

Broşteni, Tamarca, p. 18, 29. Comorniţa, Is., - Pe gâscă I-II, Cirete, Peste iaz,

Cantonul silvic/Forest administration, p. 19-20, 30.

complex hallstattian timpuriu cu ceramică canelată Chişinău – Corlăteni / the early Hallstatt complex and impressed ceramic Chişinău – Corlăteni, p. 102-103, 105-106.

complex hallstattian timpuriu cu ceramică imprimată, grupul Cozia, p. 102 / the early Hallstatt complex and impressed ceramic, Cozia group; cultura / culture Cozia – Saharna, p. 105, grup /group Cozia / Cozia, p. 104-106.

complex hallstattian timpuriu cu ceramică incizată, grup Tămăoani / the early Hallstatt complex with incised ceramic, Tămăoani group, p. 9, 11, 102, 104-106.

complex Tămăoani – Holercani – Balta, p. 104 / Tămăoani – Holercani – Balta complex, p. 106.

complex Saharna – Solonceni / Saharna – Solonceni complex, p. 102, 104-106.

Copăceana, Vs. - pe dreapta pârâului/On the right of the brook, În marginea de sud-vest/In the southwest, p. 44-45, 62.

Corlăteni – Chişinău cultura / culture, p. 9, 11, 102-106; tip / type Chişinău – Corlăteni, p. 102 / 105; Corlăteni grup / group, p. 102, 104-105.

Corneşti - La nord-est de sat/To the northeast of the

159

village, Tarlaua fermă/The Farmyard lot, Vatra Satului I/The Village core I, Boaghea, p. 20-21, lac/pond Iezăreni, p. 21-22, 32.

Corni-Albeşti, Vs., - Valea Velniţei / Velniţei Valley, p. 38, 55.

Coroieşti de Sus, com., Vs., ape/waters: Horasca, Dumbrava, Pereschivu Mic, - În marginea sudică/In the southern end, p. 42, 59.

Costeşti, com. Vs., ape/waters: Chiţcani, Bârlad, - În vatra satului/In the village core, În preajma podului, În bucla formată de Bârlad/In the angle formed by Bârlad road, p. 42, 59.

Costeşti VII, R. Moldova, cultura / culture Chişinău – Corlăteni p. 103, 105-106.

Costişa, p. 134.Costişa – Mănoaia, p. 135-13.Costuleni, p. 18, 24, 29, 35, com. Brăeşti, Is., ape/waters:

Costuleni, Jijia, Comarna-Covasna, Bohotin springs, p. 19, 29.

Cozia, apă/water, p. 23, 34,- La Nisipărie,Voloaca Mică din şesul Braniştei/Voloaca Mică Hill in Braniştei Plain, p. 19, 29.

Cozmeşti, com. Brăeşti, Is., ape/waters: Moşna with Moşnişoara, p. 19, 29.

Cozmeşti, com. Deleşti, Vs., - Grama, Pe mal/On the river bank, p. 43, 60.

Crasna, apă/water, p. 18-19, 28-29, 38, 42, 48-49, 51-52, 55, 59, 66-67, 70, Vs., p. 42, 48-49, 67, - în unghiul Bârladului, La grădina de zarzavat, p. 38, 55.

Creţana, Vs., pârâu/brook, p. 41, 58.Cristeşti, Is., ape/waters Roşia, Dochiţa, Gogea, Lacurile-

Izvoare, Dealurile Neagului, Găureana, Izvoare p. 17-18, 29.

Creţeşti, com., Vs., ape/waters: Lohan, Recea, - În vatra satului/In the village core, În spatele gării/ Behind the railway station, p. 42, 59.

Criveşti, Is., - La Hârtop, Spre Budăi, Râpa de la Şipot, La nord-nord de sat/North - northeast of the village, Valea Cireşului/Cireşului Valley, p. 24, 35.

Cucoşeni - Butnăreşti, jud. Neamţ, p. 135, 137-140.Cucuteni, cultura / culture, p. 87, 96, 107, 114.Cuesta Horincea, p. 121, 126, Câmpia, p. 121, 127.Cuesta, Coasta Iaşilor, p. 14-15.Cuesta Racovei, p. 14-15.Culoarul Prutului / Prut Corridor, p. 7, 10.Curteni, Vs., - Râpa Negroaiei, La Odaie, p. 49, 67.

D Dacia, provincia romană/Roman provinces, p. 79, 119,

126.Dagâţa, Is., com. Brăeşti, Is., ape/brooks Mănăstirca,

Gârboveţu, p. 27, 37.Dancaş, Is., - Marginea de nord a satului/The north end

of the village, Vatra Satului I, p. 21-22, 32.Dăneşti, com., Vs., ape/waters: Luncii, Fereştilor,

Răchiţa, - În livadă/In the orchard, La nord de sat/north of the village, Iazul Buragăi-Buragăi Pond, Şipotul lui Mantu, La Tufari, Zlătăreşti, p. 42, 59.

Dealul Alba / Alba Hill, p. 45, 63.Dealurile Banca – Griviţa, p. 121, 126.Dealurile Comarna – Răducăneni, Faţa Prutului/Comarna

Hill – Răducăneni, Front of Prut, p. 17, 27.Dealurile Fălciului/Fălciu Hills, Dealurile şi Câmpia

Fălciului/Fălciu Hills and Plain, p. 9, 11, 14-15, 38, 55, 104, 106, 119-121, 126.

Dealurile Icuşeştilor, Faţa Siretului / Icuşeşti Hill, Front of Siret, p. 17, 27, 120.

Dealurile Racova – Stemnic / Racova – Stemnic Hills, p. 17, 27.

1 Decembrie, Vs., - În partea de nord-vest/the northwest side of the village, p. 39, 56.

Deleni, com., Vs., ape/waters: Bârlad, Ghilahoi, Delenii de Jos, fost/former Mărgineni, - Avrămeşti, p. 43, 60.

Deleni, com. Hoceni, Vs., - Talaba, p. 46, 63-64.Deleşti, com., Vs., ape/waters: Buda, Fâstâca, Valea

Munteanului, Valea lui Coni, Albeşti, Stemnic, Hârşova, Ruginoasa, - Valea perilor/Perilor Valley, Valea lui Coni/Coni Valley, p. 43, 60 şi/and Deleşti - Cetăţuia, p. 107.

Depresiunea – Valea Bârladului Superior / Upper Bârlad Depression, p. 17, 27, 87, 96-97, 120.

Depresiunea Huşi / Huşi Depression, p. 10, 17, 27, 121.Depresiunea Huşi – Elan – Horincea - Sărata sau Câmpia

colinară a Elanului, p. 7, 10, 121, 126.Depresiunea Voineşti – Bârnova, p. 14-15.Dimitrie Cantemir, fost/former Hurdugi, com., Vs.,

ape/waters: Grumezoaia, Câşla, - La Şcoală/At the school, In the north end of the village/În marginea de nord, p. 43, 60.

Dealurile Dobrina – Olteneşti / Dobrina – Olteneşti Hills, p. 121, 126.

Dealurile Vinderei – Măluşteni, p. 121, 126. Dobrovăţ, com. Brăeşti, Is., ape/waters Dobrovăţ, cu/with

Pietrosu, Poiana Lungă, Humăria; - Tarlaua Jităria, Mănăstirea Dobrovăţ, Tarlaua Latiţa, Tarlaua Velniţa, p. 19, 29.

Docăneasa, Vs. - Docăneasa, p. 53, 72.Dodeşti, Vs. - Şipot şi/and Călugăreasca, halta CFR

Dodeşti/railway station of Dodeşti, p. 133-134, 136-137, La nord de sat/north of the village, La grădina, p. 39, 53-56, 72, 95-96, 99.

Dolheşti, com., Brăeşti, Is., ape/waters: Crasna, Cetăţuia, - Podul peste Crasna, p. 19, 29.

Doroşcani, Is., - Dealul Viilor I-II/Viilor Hill I-II, În vatra nouă a satului/the new village core, Dealul Iugani/Iugani Hill, Dealul Viilor II, p. 23, 33-34.

Dragomireşti, com., Vs., ape/waters: Tutova, Semenea, Popeştiul, Lipova, - Nastac, Ţintirim, p. 43, 61.

Drăgeşti, Vs., Pe Izlaz - Sub Silişte, p. 17, 52, 70-71, 95-96, 98-99, 120.

Drăguşeni, Is., - Ţărincă, Silişte, p. 25, 35-36. Drăslăvăţ - Huşi vale, p. 14, Drăslăvăţ - Huşi Valley, p.

15.Drânceni, com., 39, 56, 120, Vs., ape/waters: Ruginoasa,

Barahoi, p. 43, 61.Duda-Epureni, com., Vs., ape/waters: Pârâul lui Ivan,

Recea Valea Grecului, p. 44, 61.


Dulceşti, Neamţ county.Dumbrava, Is., ape/waters, p. 42, 59, - Baba Nicula, p.

18, 28.Dumbrăveni, Gârceni, Vs., - Hrisob, Dealului Chiţcan, p.

45-46, 63.Dumbrăveni, jud. Vrancea, p. 135-136, 138-140.Dumasca, Vs., - Izvorul lui Răzlog, Valea Negăruşului, p.

51, 70.Dumeşti, Is., p. 23-24, 34-35, ape/waters: Osânzana,

Bahlui, Căsuţa Mare - Lanurile Cogenilor/ Cogenilor Fields, Valea Osânzei/Osânzei Valley, Panta nord-vestică a Dealului Cogeasca/The north western slope of Cogeasca Hill, Vatra satului/The village core, Malul Iazului, p. 19-20, 30.

Dumeşti, p. 89, 98, 120, com., Vs., ape/waters: Bârlad, Hodorani, Găureanca; La est de sat / east of the village, La Troiţă, La Jitniţe, p. 44, 61, 120; - Între pâraie, p. 87, 96.

Dumeştii Vechi, Vs. - Spre linia ferată, p. 44, 61, 120.Dumitreştii Gălăţii, Is, - Tarlaua Cimitir, Tarlaua

Rachiţă I-II, p. 24, 34-35.Dunărea - de Jos/Lower Danube, p. 7, 9, 12, 120, 124-

125, 134.

EElan, râu/water, Vs., p. 41, 45, 48, 58, 62-63, 66, 121,

126. Emil Racoviţă, fost/former Şurăneşti, Vs., - in the west

village core/În vatra de vest, p. 42, 59-60.Epureni, Duda-Epureni, Vs., - Benţa, p. 44, 61-62, 96, 99. Epureni, com. Vs., ape/waters: Florenţa, Râpa Galbenă,

Moaşca, Bârlăleşti, - La Velniţă, La Râpa Galbenă, La confluenţa pârâului Moaşca/ Confluence point of Moaşca brook, Şoldăneşti, p. 44, 61-62; aşezare Corlăteni-Chişinău, p. 103, 106.

FFălciu, com., Vs., ape/waters: Prut, Belciugu, Bozia,

Copăceanca cu Marcu, - Casa de Apă/Water tower, p. 44-45, 62.

Fedeşti, Vs., - Spre şcoala veche/Toward the old school, Cetăţuie, p. 51, 70.

Fereşti, Vs., ape/waters, p. 42, 52, 59, 71, - Marginea sudică/the south end, p. 52, 71; cuptoare, p. 135, 137-138, 140.

Floreşti, Vs., - Gâdeasa, p. 50, 68.Frasin, Is., p. 21, 31, pârâu/brook. Frenciugi, p. 21, 31, Vs., - În Cier, La Podeţ, Vatra

Satului/the Village core, p. 25, 35.

G Galaţi, jud., p. 122, 127, 134, 136, 138-139.Gara Roşieşti, Vs., - La stână, Bucla din dreapta râului/

right loop of River, p. 50-51, 69.Găgeşti, com., Vs., ape/waters: Jigălia, Holobăţ, Elan -

Urdeşti, Colubăţ, p. 45, 62-63. Gârbeşti, Is., - Între Gârle/between brooks, Murgoaiei

şi/and Humăriei, p. 26, 36.Gârceni, com., Vs., ape/waters: Racova - Racoviţa,

Dumbrăveni, Cârceneanca, - Capul Plopilor, În ţarină la vale, p. 45, 63.

Ghergheşti, com., Vs., ape/waters: Studineţ, - În sudul vetrei/in the area of the village core, on both sides of Studineţ brook, p. 45, 63.

Gherăseni - Lacul Frâncului, p. 133, 135-136.Ghermăneşti, p. 40, pârâu/brook, p. 41, 58, com. Banca,

Vs. - În jurul bisericii/Around the church, p. 39, 56.

Ghermăneşti, p. 57, com. Drânceni, Vs., Peste drum de şcoală/In front of the school, Obârşia pârâului Barahoi/The spring of Barahoi brook, Pe Dop, pe malul estic, p. 43-44, 61.

Giurcani, Vs., - Grozeşti, La Budăi sau/or Via Lupeş, Argeaua, Berbeceni, p. 45, 62.

Giurgeşti, Vs., - În Dumbravă/In the clearing, p. 51-52, 70.

Glăvăneştii Vechi - La Ghilitoare, jud. Iaşi, p. 133-134,136-137.

Glodenii Gândului, Suhatul Glodenilor, p. 26, 37.Goeşti, com. Lungani, Is., p. 17, 19, 27, apă/water: p. 21,

31.Gorban, Is., ape/waters: Prut, Bohotin, Moşna-

Moşnişoara, Gorban, p. 21, 31, - Cantonul Silvic/Forest Administration, p. 20, 30.

Grajduri, com. Brăeşti, Is., p. 27, 37.Grieşti, Is., - Iazu Mucului, p. 26, 37.Griviţa, com., Vs., ape/waters: Bârlad, Trestiana,

Gruzoaia, Jărăvăţ; La confluenţa/At the confluence, Spre sud/To the south, p. 46, 63.

Grozeşti, com. Brăeşti, Is., p. 27, 37.Gugeşti, Vs., - Boşcana, p. 44, 61.Gura Bohotin, - Vatra satului / Village core, p. 20, 31.Gura Idrici, Vs. - Ciunta, Stâna lui Zlatan, La Coşer, p.

53, 71.Gutinaş, p. 132-135. Grumezoaia, Vs. - în marginea nordică/In the north end,

p. 45, 61.Guşiţei, Vs. - în vatra de sud-vest/in the southwest village

core, Pe dreapta pârâului Câşla/on the right bank of Câşla brook, p. 45, 61.

Gutinaş, p. 133-134, 136-137.

HHallstatt timpuriu, perioada / early Hallstatt, period, p. 6,

9, 11, 102-105, 116-117.Hălăuceşti, com. Brăeşti, Is., râul/river Siret, - Râpa lui

Costache, La atelier, Cânepişte - Luţca, Rotunda, La Bulgărie, Lutărie, p. 20, 30.

Hăneşti, necropola/necropolis, p. 80, 85.Hărpăşeşti, Is., - Gropul Morii, p. 23, 33-34.Hândreşti, Is., p. 14-15, - Zgâia II, p. 23, 33.Hârşova, ape/waters, p. 47, 64, Vs. - Vârteguţ, Movilă, p.

43, 60.Heleşteni, com. Brăeşti, Is., ape/water, Siret, Bahlui,

Vataşniţa, Boscoteni, Ţigăncilor, După Fântână; - Staţia de pompare, Tarlaua I.A.S. Ruginoasa, Dealul Cotoc, Bâra, Ştefan Ciubotaru, p. 20, 30-31.

Hiliţa, Is., - Dealul Hiliţei, La Iaz, Podişul Hiliţa / Hiliţei

161

Hill, Hiliţa Plateau, p. 19, 29.Hlincea, p. 95-96, 99, Is., - Movila lui Ştefan Vodă, p. 18,

28.Hoceni, com., Vs., ape/waters: Barboşi cu/with Valea

Seacă, Bujorul, p. 46, 63-64. Hodorani, pârâu/brook, p. 44, 61, 87, 96, 120.Holobăţ, apă/ brook, Vs. p. 45, 48-49, 62-63, 67. Horleşti, com., Is.,ape/water Horleşti, Voineşti, Bâlc,

Pârâul Mare,-Coşere II, Viişoara, Movila, p. 20-21, 31.

Horga, Vs. - în centru/in the centre, În vatra de sud-est, p. 44, 61-62.

Horinceni, com. Berezeni, Vs., p. 40, 57. Horoiata, pârâu/brook, Vs., p. 39-41, 56-58.Horpaz, - Dealul Cătămănoaei (Valea Ursului/Ursului

Valley)/Cătămănoaei Hill (Ursului Valley), Dealul Nucului /Nucului Hill, p. 21-22, 32.

Huşi, p. 14-15, 70, 126, oraş/city, p. 46, 64.Huţanu - Saivan, p. p. 135-140.

I Iana, p. 121, 126, com., Vs., ape/waters, Studineţ, - La

vest de sat, west of the village, p. 46, 64. Iaşi, jud/county p. 7-8, 10, 14-15, 17, 27, 96, 99, 104;

mun./city, p. 14-15, 22-24, 26, 32, 34-35, 37, 77, 107, 114, 117, jud. Iaşi, p. 134, 136.

Iaşi - Nicolina, p. 135-140.Ibăneşti, Vs., - În marginea de vest a satului/To the west

endvillage, p. 38, 55, 121, 126. Igeşti, Vs., - Scândureni, marginea de sud-est, Pe

mijlocul satului, Iazul lui Stoia, p. 41, 58, 121, 126. Ilfov, p. 143.Ionăşeni - Ţintirim, jud. Bt., p. 135-140.Ipatele, com. Brăeşti, Is., ape/waters: Stavnic, Durduc,

valea Popii/Valley, Ţarină, Petreşti, Pe Bârlanţ, p. 21, 31.

Isaiia - Satu Nou, jud. Iaşi, p. 23, 34, 121, 135, 138, 140.Ivancea, R. Moldova, cultura / culture Chişinău –

Corlăteni, p. 103, 106. Ivăneşti, com., Vs., ape/waters, Racova, Coşeşti,

Tulburea, Broşteni, Vs. - Cişmeaua lazului, Movila Tăbăcaru, Ursoaia, Gologofta, În marginea sudică, p. 46, 64.

Iveşti, p.122,127, com.,Vs.,ape/waters, Tutova, Bisericii, - Ciuciuru lui Ivan, În partea de vest/in the west side, p. 46, 64.

Izvoru Dulce - Borcăniţa, jud. Buzău, p. 135-136, 138-140.

JJigălia, apă/brook, p. 45, 53, 62-63, 72, Vs., - La nord-

est/Northeast, Moara Juvară/Juvară Mill, La Pod, p. 51, 70.

Jigoreni, apă/brook, p. 26, 37, Is., Cuibul Hultanului, Jigoranca, Grindul Piersicărie, Candachia, p. 25, 36.

Jijia, p. 19, 23, 26, 29, 34, 36-37.

LLaza, p. 43, 60, com., Vs., ape/waters, Hârşova, p. 47, 64.

Lăţeşti, Vs., - Pe promontoriu/On the promontory, La sud-vest de sat/Southwest of the village, p. 48, 66-67, 121, 127.

Leoşti, Vs., - Dealului Berbeceni, p. 51-52, 70.Lipovăţ, p. 41,58, com.,Vs., ape/waters: Lipovăţ, p. 47,

65, Chiţoc, Căpuşneni, Corbu,- Jitărie, Coada iazului, p. 47, 65.

Lişcov, pârâu/brook, Vs., p. 41, 47-48, 58, 65-66.Liteni, jud. Suceava, p. 135, 137-138, 140. Lohan, vale/valley, p. 14-15, 42-46, 49, 59, 64, 67, 121,

126.Lozna, p. 95, 99.Lucaşeuca, R. Moldova, cultura / culture Chişinău –

Corlăteni, p. 102-103, 105-106. Lunca, Vs., - La obârşia văii/at the spring of the valley,

pe dreapta Studineţului/on the right bank of Studineţ, p. 45, 63.

Lunca, apă/brook, p. 42, 59.Lunca Banului, com., Vs., râu/river, Prut, p. 47, 65.Lunca Cetăţuii, - Zane, p. 18, 28, Valea Luncii, p. 28.Lunca Rateş - Vatra satului/the village core II, p. 23-24,

34.Lungani, p. 17, 27, com. Brăeşti, Is., ape/water: Sineşti,

Goeşti cu/with Cărbunia, - După biserică, La Şipot, p. 21, 31.

Lupeşti, Vs. - Fântâna Mare, Pe dreapta confluenţei/to the right of the confluence, În spatele morii/behind the mill, Marginea de sud-est/in the southeast end, p. 47, 65, 121, 126.

MMarea Neagră / Black Sea, p. 7, 9.Mădârjac, com. Brăeşti, Is., p. 27, 37.Mătăsaru, p. 91, 98.Măluşteni, com., Vs., ape/waters: Horincea, Leaua,

Recea, Zoiţeana, Lişcov, the village brook, - La intrarea estică/at the east entrance, Grădinărie, Leaua, p. 47, 65, 121, 126.

Mânăstirea, Vs., p. 41, 59, - La sud de sat/south of the village, Pe stânga Lişcovului/to the left of Lişcov, p. 47, 65.

Mânjeşti, - Budăi - Corn, p. 22, 33.Mândreşti, R. Moldova, cultura / culture Chişinău –

Corlăteni, p. 103, 106. Mânzaţi, Vs., - Marginea de sud-vest/Southwest end, p.

38, 55; Mânzaţi - Interfluviu, p. 121.Mânzăteşti, Vs., - Marginea estică/the east end, p. 47, 65.Micleşti, com., Vs., ape/waters: Racul, Fundătura, -

Fundătura, p. 47, 65.Micleşti, Banca, Vs., -La obârşia văii Vâlcioaia/

Vâlcioaia valley, p. 39-40, 56-57.Mihail Kogălniceanu, p.120, Vs., - Lângă Iaz/Near the

pond, La sud-est de sat, Southeast of the village, p. 38-39, 55-56.

Mihălăşeni, necropola/necropolis, p. 80, 85.Miorcani, necropola/necropolis, p. 80, 85.Mirceşti, p. 20, 30, - Silişte, p. 51, 70.Mironeasa, p. 25, 36, com. Brăeşti, Is., ape/water: Ursiţa,

cu/with Brustureţi, - Cotul Lanului - Pe Moşie, p. 21, 32.


Mironeşti – Giurgiu, p. 143. Miroslava, com. Brăeşti, Is., ape/waters, sud de/ south of

Bahlui, cu/with Valea Ursului, Boaghea, Ezăreni, Mare, Corneţ-Locii/brooks, - La Bulgării, Dealul Miroslava II, Ferma Miroslava - Dealul Hurpuz, p. 21, 32.

Mirosloveşti, com. Brăeşti, Is, ape/River Moldova, Ciohoreanca / Valley, - Dealul Boului, p. 22, 33.

Moesia Inferior, provincie romană/Roman provinces, p. 7, 10.

Mogoşeşti, p. 14-15, com. Brăeşti, Is., ape/brook, Pârloagele, - Dealul Ţintirim, Pe Grui, Dealul Băţului, Dealul Şanta, Fântâna lui Onuţ (Oniţă), p. 22, 33.

Mogoşeşti – Siret, com. Brăeşti, Is, pârâu/brook Gropi; Dealul Morii - Izvoare/Morii Hill - Izvoare, Dealul Şanta, Dealul Budului, Fântâna lui Onuţ (Oniţă), p. 23, 33.

Moldova / Moldavia: p. 7-12, 14-15, 22, 75, 81, 87, 96, 119-120, 102, 105, 124, 128.

Moşna, Is., p. 27, 37, apă/water, p. 19-20, 29-30.Movileni, p. 24, 25.Muncelu de Sus, - La Şipot, Şanţul Anticar, Pe groapă,

Şanţul Anticar, La Şipot, Pe groapă sau La Gropi, p. 23, 33.

Munteni de Jos, com., Vs., ape/waters: Bârlad, Crasna, p. 48, 66.

Murgeni, com., Vs., p. 2, 44, 54, 62, 73, 121-123, 127, ape/waters: Oiţa, Elanul-Ursoaia, Sărata, Bujorăni, Leaua, Lişcov, - Băbăneaţa, spre imobilul CFR/Towards the CFR building, Gura Bujoreni, Iancobescu, Valea Tărnii/Tărnii Valley, La est de Murgeni/east of Murgeni, Ştiubeeni, Ilişoaia, p. 48, 66.

Muzeul Judeţean Ştefan cel Mare” Vaslui / „Ştefan cel Mare” History Museum of Vaslui county, p. 9, 11, 116-118.

Muzeul „Vasile Pârvan” Bârlad / „Vasile Pârvan” Museum of Bârlad, p. 75, 81.

NNeamţ, jud./county, p. 14-15, 23, 33, 95, 98-99, 123, 127,

135-136.Negreşti, oraş/town, p. 25-26, 36-37, 44, 52-53, 61, 71-

72, Vs., ape/waters: Bârlad, Stavnic, - Ţigănie, Velna, La lutărie, Pe Ţarină, p. 49, 67; La cimitir, p. 120.

Negreşti, R. Moldova, cultura / culture Chişinău – Corlăteni, p. 103, 105.

Nicolina, apă/waters, p. 17-18, 27-28, 33, şes / meadow, p. 22, 32.

Nistru, mijlociu: Dniester, p. 7, 9-10, 105, 124, 128.Nipru, p. 124, 128.

OObârşeni, Vs., - Lingurari, Dealul Coşărului/Coşărului

hill, Grădina CAP/at the CAP garden, p. 53, 72, 121, 126.

Obrijeni, Is., p. 24, 35.Ocniţa, jud. Vâlcea, p. 121, 123, 127.

Olteneşti, com., Vs., ape/waters: Lohan, Turchii, Crasna, - În spatele gării/Behind the railway station, p. 49, 67, 121, 126.

Orlandovtzy, Bulgaria, p. 123, 127.Osoi, Is., p. 21, 31, - Terasa Prutului, Marginea de sud-

est a satului, Tarlaua Mare, Vatra satului I, Ferma zootehnică nr. 1, Puntea Tincului, Vadul Bobului, p. 18-19, 28-29.

Ostrovul Banului, p. 143. Oşeşti, com. Vs., ape/waters: Buda, Fundul Negrea; - La

sud de sat/South of the village, p. 49, 68.Oţeleni, com. Brăeşti, Is., ape/waters Arinoasa, Coasta

Agudului, Mare, Maxineşti; Beizadea I-II, Alburia - Fântâna lui Calistru, Maxineşti, p. 23, 33.

Oţeleni, Vs. - interfluviu, Lângă şcoală/Near the school, p. 46, 63-64.

PPanciu, p. 132. Parpaniţa, Vs., - În nord-est/in the north-east, Dealul

Chetruş/Chetruş hill, p. 49, 67.Pădureni, fos/former Cârligaţi, com. Vs., ape/waters:

Sărata cu Pârâul Mare, - În vatra satului/In the village core, În vatra de nord-vest/In the northwest village core, p. 49, 68.

Pădureni Jariştea - Piţigoi, p. 134, 136, 138-140.Păuşeşti - Biserica veche I şi II / Old Church I and II, p.

19-20, 30.Pâhna, Vs., - Capul Dealului, p. 49, 67.Pâhneşti, Vs., - Pe panta medie a Dealului Henciu/On the

middle slope of Henciu Hill, La est-sud-est de sa/East-southeast of the village p. 38-39, 55-56, 120.

Perieni, com., Vs., ape/waters: Tutova, Pârâul Crâng, Roşcani Valley, - Pe stânga şoselei spre Pogana/On the left side of the road to Pogana, p. 49, 68.

Perioada de tranziţie de la eneolitic la bronz - bronz timpuriu/Eneolithic to Bronze Age Transition Period - Early Bronze Age, p. 9-11, 75-76, 81-82, 116-117.

Perioada de trecere la evul mediu, p. 7, Period of Transition to the Middle Ages, p. 10.

Petruha, R. Moldova, cultura / culture Chişinău – Corlăteni p. 103, 106.

Petruşeni, R. Moldova, cultura / culture Chişinău – Corlăteni p. 103, 105.

Piatra Neamţ - Bâtca Doamnei, p. 134, 137, 139-140.Piatra Neamţ - Dărmăneşti pe Cuejdi, p. 135, 137, 139-

140.Pietrosu, pârâu, brook, p. 19, 26, 30, 38, 42, 59.Piroboridava, p. 134. Platourile Dolheşti – Buneşti / Dolheşti – Buneşti

Plateaus, p. 17, 27, 120.Platourile Tansa – Repedea / Tansa – Repedea Plateaus,

p. 17, 27, 120.Plopoasa, apă/water, p. 41, 58, Vs., - Moman, p. 52, 70-

71.Podişul, Masivul, Bârlad / Bârlad Plateau, p. 5, 7-8, 10-

11, 13-15, 38, 55, 87, 96, 119-120, 125-126.

163

Podişul Central Moldovenesc-Masiv/Central Moldavian Plateau, p. 5, 7, 10, 14-17, 27, 38, 87, 96, 99, 107, 114, 120, 126.

Podişul Moldovei / Moldavian Plateau, p. 14-15, 27, 120, 126.

Podişul Sarmatic / Sarmatic Plateau, p. 14-15.Podişul Sucevei / Plateau of Suceava, p. 7, 10.Podolenii de Jos - Sub Voloacă, p. 19, 29.Podul Iloaiei - Şesul Târgului, p. 107, 114.Podu Pietriş, Vs., - Hârtop, terasa inferioară, p. 49-50,

68. Pogana, com., Vs., ape/waters: Tutova cu/with Cârjoani, -

Lutăria, p. 49-50, 68.Pogoneşti, - În jurul fostelor grajduri/in the area of the

former stables, La Punte, În marginea de vest/In the west end, La nord-nord-est/To the north-northeast, p. 46, 64; necropolă, p. 8-11, 74-75, 78-81, 84-86, 122, 127.

Poiana, Is, - La Pârlita, p. 24, 34-35.Poiana Mănăstirii, Is - Lanul Hambarul/Hambarul Hill, p.

26, 36.Poiana Morii, com. Costuleni, Is. - Stâna Veche, p. 19,

29.Poiana - Pe Varniţă, Dulceşti, p. 95, 98-99, 123, 127. Poiana - Cetate, Tecuci, p. 122, 127, 134, 137, 139-140.Poiana - Silişte, jud. Neamţ, p. 134, 137, 139-140.Poieneşti, com., Vs., ape/waters: Simila, Racova, -

Măgura Dealul Teilor, p. 120, 135-140, Şipotul lui Stan, p. 50, 68.

Polocin, Vs. - Islaz, p. 8, 10-11, 76.Popeni, com. Găgeşti, Vs. - Pe dreapta Elanului/on the

right bank of Elan, La est de sat/east of the village, p. 45, 62.

Popeni, Vs., - Gheneştii Vechi, Spre şcoala generală/ toward the school, Promontoriu/on the romontory, p. 54, 73.

Popeşti, com., 20, 24, 30, 35, Is. ape/waters: Sineşti, Iugani, Hlăpeştii, Dudău, p. 23, 33.

Popeşti, Micleşti, Vs. - Pe botul dealului/On the hill crest, p. 47, 65-66.

Popeşti, Dragomireşti, Vs., ape/waters, - Nastac, Ţintirim, p. 43, 61.

Poşta-Elan, Vs. - Salcâmii lui Huiu/Huiu’s acacias, p. 53-54, 72-73.

Prisăcani, com. Brăeşti, Is., p. 27, 37.Prut râu/river, p. 7, 9-10, 12, 14-18, 20, 26, 28, 30, 36, 40,

44, 47, 51-52, 57, 62, 65, 69, 71, 96, 99, 104-106, 119, 121, 124-126, 128, 135.

Pruteni - Sub Dealul Babei, R. Moldova, p. 133, 135, 137, 140.

Puieşti, com., Vs., ape/waters: Tutova, Iezerul, Cociuba, Fulgul, p. 50, 68.

Pungeşti, p. 45, 63, Vs., ape/waters: Racova cu/with Speia, Lipova, - În jurul pârâiaşului/In the brook area, Dealul Bătrâna/Bătrâna Hill, Dealului Recea/Recea Hill, p. 50, 68.

RRateşul Cuzei, Vs., - Halta CFR/Railway station, p. 50,

69.

Răcătău, jud. Bacău, p. 122, 127.Răducăneni, com. Brăeşti, Is., ape/waters: Jijia, Bohotin,

Cozia, Păgubaşul, Corbului, Bazga - La Cireadă, Mitoc, Vatra satului/The village core, Dealul Beşleaga I/Beşleaga hill I, Grădina lui Marcoci/Marcoci’s garden, Brigada silvică/The forest administration, p. 23, 34, 120-121.

Rădueşti, Vs., - Hârboanca, La nord de şcoală/North of the school, p. 43, 60.

Războieni, Is., - Tarlaua Dubău/Dubău Lot, p. 26, 37.Rânceni, Vs., - în partea sudică a vetrei/Remains of

vessels, p. 40-41, 57-58.Rânzeşti, Vs., - Pe promontoriu, Pe terasa joasă/On the

low terrace, La Gura Mihălceni, p. 44-45, 62.Rebricea, com., Vs., ape/waters: Rebricea, p. 23-24, 34-

35, 53, 72, Bolaţi, Rateşul Cuzei, - În spatele şcolii/behind the school, În marginea estică/In the east end, p. 50, 69.

Recea, Vs., deal, p. 21-22, iaz, p. 24, 31-32, 34, apa, p. 42, 44, 46-47, 51, 59, 61, 64-65, 70, vale/valley, p. 44, 61, 66.

R. Moldova, p. 133, 135.Roman, oraş, Vs., p. 44, 61.Roşieşti, com., Vs., waters: Idrici, Bârlad, Ciunta, -

Şcoală/School..., p. 50, 69.Ruginoasa, p. 14-15 Şaua / Saddle, pârâu/brook, p. 43,

60-61, 120.

SSagna – Stăniţa, p. 14-15.Sasova, Vs., - În jurul izvoarelor/In the area of the

springs, p. 50, 69.Satu Nou, Şcheia, p. 21, 31, 53, 57, 72, Vs., - Şesul lui

Ştefan, Promoroace - Sud, Bobeică, p. 25, 35-36.Satu Nou, Schitu Duca, La sud-est de sat/southeast of the

village, p. 24, 34-35.Sălcioara, Vs., - în apropierea podului/near the bridge, p.

39-40, 56-57.Sărata, apă/brook, p. 40-41, 48, 57-58, 66, pod/mill, p. 40,

57, cu/with Pârâul Mare, p. 49, 68, Fereşti, p. 52, 71, câmpia/valley Sărata – Prut, p. 121, 126.

Sărăţeni, apă/brooks, 41, 58, Vs., - În faţa şcolii/in front of the school, În marginea de est/in the east end, p. 48, 66-67, 121, 127.

Sântana de Mureş – Cerneahov, complex cultural: p. 7, 8, 10, 43, 60, 74-75, 80, 82, 120, 123.

Sârbi, Vs., - Satul Nou, În partea de sud-vest/in the southwest side, p. 39-40, 56-57.

Sârca - Pe linia ferată, jud. Iaşi, p. 135-136, 137, 139-140.

Scânteia, com. Brăeşti, Is., ape/waters: Rebricea, Rebricea Seacă, Răţuşca, Din sus de Moraru, Vatra satului I/the village core I, p. 23-24, 34.

Schineni, p. 47, 65, Vs., - La Horă, p. 48-49, 66-67, 121, 127.

Schitu Duca, com. Brăeşti, Is., p. 8, - Pârlita, p. 8, 24, 34-35.

Scopoşeni, Is., Dealul Cheşcului, La Coşere, p. 20-21, 31. Secuia, Vs., - în marginea de vest/in the west end, p. 48,

66.


Siliştea, com. Iana, pe Studineţ, Vs. - La vest de sat, p. 46, 64, 121, 126.

Siliştea, Todireşti, Vs., - Corlate, p. 52, 70-71.Siliştea Şcheii, Suceava, p. 122.Sineşti, com., Is., p. 14-15, 24, 35, ape/waters: Sineşti, p.

21, 23, 31, 33, Şacovăţ, Mândroaia, Gâmboasa; - Coasta Mărgineanu, Balta la Cosândache, p. 24, 35.

Sipeni, p. 41, 58, Vs., - În dreapta Şipotelor/To the right of Şipotele, Pe cursul inferior/On the lower river course, Râpa Frasinului, La Colonel, p. 41, 58, 121, 126.

Siret râu/river, p. 7, 9-10, 12, 14-15, 17-18, 20, 24, 27-28, 30-31, 35, 120-121, 124, 126, 128.

Slăveni - Castrul roman, p. 143.Slobozia Măgurii, R. Moldova, cultura / culture Chişinău

– Corlăteni, p. 103, 105.Soleşti, com., Vs., ape/waters: Vaslui, Bălţaţi, p. 51, 69.Stănileşti, com., Vs., ape/waters: Prut, - La est de sat/east

of the village, p. 51, 69. Stânca - Marginea de sud-est a satului, La nord de sat, În

şes/The southeast end of and North of the village, p. 19, 29.

Stoicani - Poarta Ţarinii, p. 133-134, 136-137.Stoişeşti, Vs., - În punctul Răduleţ/Răduleţ point, pe

dealul Răduleşti/Răduelşti hill, În vatra satului/in the village core, p. 39-40, 56-57.

Stolniceni-Prăjescu, com. Brăeşti, Is., ape/crossed by River Siret, Mănăstirea, Părului, La trei Deci, - Fâtâna lui Tanasache, p. 24, 35.

Strâmtura Mitoc, Vs., - la circa 2 km nord/2 km north, Scripţăneşti, p. 40, 56.

Strunga, p. 14-15, com. Brăeşti, Is., ape/waters: Mihaili, Cireşului Fărcăşeni, Strunga, Bahna, - Dealul Dârmoxa/ Dârmoxa Hill, Calda, p. 24, 35.

Stuhuleţ, Vs. - În jurul podului//Around the bridge, p. 40-41, 57-58.

Suceava - Drumul Naţional, p. 95. 99, 122.Suceava, jud., p. 132-133.Sucidava – Celeiu, p. 143.Suhuleţ, Is., - Dealul Suhuleţului/Suhuleţ Hill, p. 25-26,

36, 87, 96.

ŞŞcheia, Is., com. Al. I. Cuza - La Izvoare, p. 17, 27.Şcheia, Is., p. 31-32, 36, ape/waters: Stavnic, cu/with

Izvoru Mare, Humăria, Vişcăneasa, Rebricei, Găunoasa, Valea Rea, - Cierul lui Ignat, Floreşti, Muncelu, p. 25, 35-36.

Şcheia - Silişte, p. 135, 137-140.Şerbeşti - Fundătura I şi II, p. 18, 28.Şerboteşti, Vs., - Marginea de sud-est/southeast end of

the village, p. 51, 69. Siliştea - Muncelu, p. 132, 135-136, 140.Şopârleni, Vs., apă/water, p. 38-39, 55-56, 120, - Pe

interfluviu/interfluvium, p. 43-44, 61.Ştefan cel Mare, com., Vs., ape/waters: Bârlad, - În jurul

izvoarelor/in the area of the springs, p. 51, 69.Ştefan cel Mare - Dealul Viorica, p. 135-136, 138-139,

140.

Şuletea, com., Vs., p. 40, 57, ape/waters: Şuletea, Glodu Valley, - Şipote, Spre sud de Şipote/southwards or Şipote, p. 51, 70.

Şuletea - Fedeşti, p. 135, 137-138, 140.Tanacu, com., Vs., ape/waters: Vaslui, Burghiriul, -

Jitari, Şesul Ţiganilor, În zona nordică/in the north area, În jurul şcolii generale/around the school, p. 51, 70.

Tansa, com. Brăeşti, Is., ape/waters: Tansa, Găureni, Jigoreni, Glodeni, - Dealul Suhuleţului/ Suhuleţ Hill, p. 25, 36.

Tăcuta, com., Vs., ape/waters: Valea Largă, Recea, - La Saivane, p. 51, 70.

Tătărăni, com., Vs., ape/waters: Crasna, - Magazinului sătesc/the village shop, p. 52, 70, 121, 126.

Târgu Frumos, sat, p. 8, necropolă, p. 17, 24, 28, 35.Târpeşti, Bt., - Râpa lui Bodai, p. 103, 105.Târzii, Vs. - în vatră/in the village core, p. 49, 67.Tecuci, p. 122, 127.Tibiscum, p. 143.Todireşti, com., Vs., ape/waters: Bârlad, Şacovăţ,

Vlănicelul, - Spre şcoala generală/towards the school, în vatră/in the village core, Sediul IAS/the IAS quarters, Marginea de nord-nord-est/in the north-northeast end, La Canton, p. 52, 70-71.

Tomeşti, p. 14-15, com. Brăeşti, Is., ape/waters: Jijiei în Bahlui, Chicera, p. 26, 36, 134, 138, 140.

Toporăşti, Vs., - Borcutul Toporăştilor, În jurul grajdurilor/in the area of the stables, p. 50, 68-69.

Trestiana, Vs., - La marginea pădurii/at the forest end, p. 46, 63.

Trohan, Vs., - Est şi sud-est/The east and southeast, Pe stânga Racovei/On the left bank of Racova, p. 45-46, 63.

Truşeşti - Ţuguieta, p. 103, 105. Truşeşti - Pe Cuha, p. 135-140.Tungujei - Siliştea Marginii, Gorgana, Velniţa, p. 26, 37.Tupilaţi, Vs., - în centru/in the centre, in the bridge

area/în jurul podului, p. 45, 62-63.Tunseşti, Vs., - La Moară, p. 42, 59. Turnu Severin - Ostrovul Şimian, p. 143.Turnu Severin - Drobeta, p. 143.Tutova, com., Vs., ape/waters, p. 43, 46-47, 49-50, 53,

61, 64, 68, 72, Bârlad, Hobana, p. 52, 71.

ŢŢibana, com. Brăeşti, Is., ape Şacovăţ, Ţibana, Veja,

Arămii, - După Vie, p. 26, 36.Ţibăneşti, p. 26-36, com. Brăeşti, Is., ape/waters: Şacovăţ,

Jigoranca, Glodeni, Găureanca, Durăceasca, pârâul/brooks Arămii; Pe deal la Brânzei, La Sud de sat/south the village, aşezare la Ciriteii Mari, p. 8, necropola, p. 26, 37.

Ţibăneştii Buhlii, Vs., - În jurul şcolii/Around the school, Pe botul dealului/On the hill crest, p. 40, 57.

Ţifu, Vs., - Scripţăneşti, p. 39-40, 56. Ţifeşti - La Grigoreşti, p. 135, 138-140.Ţiganca, pârâu/brook, Ţiganului valea/valley, p. 17, 27.Ţuţcani, Vs., p. 48, 67, - În jurul şcolii/in the area of the

school, La învăţătorul Cruceanu/at school teacher

165

Cruceanu, p. 47, 65.Ţuţora, com. Brăeşti, Is., ape/waters: Prut River, Jijia

River; - La Ţăruş, Confluenţa Jijia-Bahlui I-III, p. 26, 37.

UUnceşti, Vs., pârâu/brook, - La Poştă, p. 54, 73.Uricani, Is., - Dealul Cimitirului, p. 21-22, 32.Urdeşti, pârâu/brook, p. 45, 62, Vs. - Pelmeşan, p. 53, 72. Urlaţi, Vs., - Silişteni, p. 43, 60- 61.Ursoaia, Vs., pârâu/brook, p. 48, 66.

VValea Grecului, Vs. - pe panta estică a văii/On the east

side of the valley, p. 44, 61.Valea Lupului, Vs. - În marginea nord-estică/in the

northeastern side, p. 45, 63.Valea Mare, ape/waters, p. 5, 8, 11, Vs., - La Doroftei, p.

87-94, 96-99. Valea Morii / Morii Valley, p. 14-15. Valea Plopii, Vs. - Pe botul dealului/ on the hill crest, p.

52, 70-71.Valea Rea, apă/water, p. 25, 35. Valea Seacă, apă/water, p. 41, 46, 58, 63.Valea Ursului, Is., apă/water, - La nord de sat/North of

the village, p. 21-22, 32-33Vaslui, jud./county, p. 5-8, 10-11, 14-15, 19, 28, 30, 43,

57, 78, 80-87, 89, 8, 101, 118.Vaslui, mun./city, 9, 11, 14-15, 19, 25, 30, 36, 50, 53-54,

68, 71, 73, 118-120, 133, ape/wtters: Racova, Vaslui, p. 18, 44, 53, 55, 61, 71-73, Bârlad, - Terasa din faţa spitalului/The terrace in front of the hospital, În faţa fabricii de mobilă/In front of the furniture factory, În faţa statuii/In front of the statue, Drăghici, Pe stânga vechiului curs, p. 54, 73.

Vădastra, Vădastra II, comunitatea/community p. 107, 114.

Vădeni, Vs. - La Stână, Gura Holobăţ, Casa de Apă/Water Tower, p. 48-49, p. 66-67, 121, 127.

Văleni, com. Ţibăneşti, Is., - Siliştea, p. 27, 38-39.Văleni, com., Vs., ape/waters, Vasluiul-Sărata Fereştilor,

p. 52, 71.Văleni, fost/former Şchiopeni, com. Pădureni, Vs., -

Gârneţ, p. 49, 68.Văleni - La Moară, jud. Vs., p. 132, 134-136.Vetrişoaia, com., Vs., ape/waters: Prut, - Şcheia, La Stâni,

La Şipot, Pojorăni, În jurul grădinilor/in the area of the gardens, La Cramă, p. 52-53, 71.

Viişoara, p. 40, 57, com.,Vs., ape/waters: Bârlad, Dodeşti, Jigălia, - La Holban, spre şcoală/toward the school, p. 53, 72.

Viltoteşti, Vs. - Vatra de sud-est/the southeast village core, p. 53, 72.

Vinderei, com., Vs., ape/waters: Jăravăţ, - Docăneasa, p. 53, 72.

Vineţeşti, Vs., - La confluenţa văii Turchii/at the confluence of Turchii valley, Pe stânga Crasnei/on the left side of Crasna, p. 49, 67-68.

Vladia, Vs. - La vest de sat/west of the village, p. 43, 61.

Vlădiceni, Is., - Schitul Vlădiceni, p. 26, 36.Voetin - La curte, p. 136-137.Volintireşti, Is., - Marginea de nord a satului, Movila lui

Ştefan cel Mare, The northern end of the village, p. 17, 27.

Voineşti, p. 14-15, com. Brăeşti, Is., ape/waters: Voineşti, p. 20, 22, 26, 31, 33, 37, Stavnic cu/with Stăvnicel, - Pe Chiclui, Gârla Pădurarului, p. 26, 37.

Voineşti, com., Vs., ape/waters: Tutova, pârâul Bulbuceni, Mărului, Iezerul, p. 53, 72.

Vocoteşti, Is., - La vest de şcoală, La vest de şcoală, p. 26-27, 37.

Volynia, p. 124, 128.Vorniceni - Pod Ibăneasa, jud. Botoşani, p. 133-136. Vrancea, jud., p. 135, 137-138, 140.Vultureşti, com., Vs., ape/waters: Rebricea, Bârladul, -

Marginea de sud/south end, Prelungirea dealului/the hill extension, p. 53, 72.

Vutcani, com., Vs., ape/waters: Vutcani, - Pe stânga pârâului/On the left side of the brook, În jurul bisericii/Around the church, La Moviliţă, p. 53-54, 72-73.

ZZăicana, R. Moldova, cultura / culture Chişinău –

Corlăteni p. 103, 106. Zăpodeni, com., Vs., ape/waters: Telejna, Bârlad,

Unceşti, - În marginea de sud-vest/In the southwest end, Capul Dealului – The hill crest, p. 54, 73.

Zeletin, râu/rivers p. 14-15.Zorleni, com., Vs., ape/waters: Bârlad, Zorleni, p. 54, 73,

Simila, - Ferma Fântânele/Fântânele farmyard, p. 122, 127, La Plopi, Pe dreapta pârâului/on the right of the brook, În aval/downstream, Pe terasa joasa/On the low terrace, p. 54, 73.

Zorleni - Fântânele, jud. Vs., p. 122, 135-137, 139-140.

vol. 1

Documents

Transcript of vol. 1