Viziunea unui ucenic asupra francmasoneriei - studiu

8/6/2019 Viziunea unui ucenic asupra francmasoneriei - studiu

1/26

Viziunea unui ucenic asupraElementelor Eseniale ale

FrancMasoneriei

Ioan Romulus

)


2/26

Valoarea omului nu consta in Adevarulpe care il deine,ci in suferina asumat pentru a-l descoperi,

ntruct puterile lui nu cresc prin posedarea propriu-zisa aAdevarului,

ci prin cautarea lui.Drumul catre Adevar :

iata singura cale de perfectionare a omului.

G.E. LESSING


3/26

1. Definire a FM

1.1.Definitii :

FM este o tiina a moralitii, ascuns sub vlul alegoriei i ilustrat prin simboluri (Albert G.MacKey,1935)FM este o cutare care nu se ncheie niciodat (Roger DACHEZ)

Arta regala : cea mai profund expresie a creativitii umane. Reprezentatprin: Iisus, Moise, Socrates, Platon,

Pitagora,, Confucius, Mahomed, .a.m.d. pn la Newton, Einstein, etc

1.2. Etimologie : Cuvintul francmason", francmasonerie", vine la noi pe filiera franceza (Ai nostrii tineri la Paris invata)prin sec. al XVIII-lea, desi pentru Transilvania si Banta filiera vieneza e cea mai importanta.

englezescfree mason, germanfrei Maurer, italiana liberi muratori , n romana mai avem forma veche farmazon" care

provine din rusa nsemnnd nzdrvanBreasla Zidar liber " - scutit de darile care cldeau biserici, bazilic i catedrale n Evm.

1.3. Elemente componente:

1.3.1. F.Operativa isi are originea in :

Tyr- Fraie Dionisiac a mesterilor. Care pe langa arta construciei si arhitecturii avea notiuni si elemente speculative;

Colegiile Romane care transmitelemete de organizare spre zidarilordin Evul Mediu.

n perioada sec. al X-lea - sec. al XVII-lea avem manifestari ale FM operativa, avand o latur vizibil concret.

Scopul primordial.De la Tyr, toate breslele, au pastrat si transmis sub control secretul profesional. Aceasta operatiune aveadimensiunespirituala: ritual simbolic; un simbolism al obiectelor (mai ales al uneltelorde zidarie) ; mit fundamental - mitul despre uciderealui Hiram, arhitectul Templului lui Solomon.

Stratificarea FM. n stadiul operativ, breasla - aveau gradele: ucenic, calfa maestru (mester), primele trei grade ale tuturorriturilorFM albastra, temelia si temeiul oricarei FM regulare din lume;


4/26

1.3.2. F.Speculativ isi are originea :patriarhiiebraici, misterele primitive semite, Cabalaevreiasc.

Cert este c, atunci cnd au fost concepute ritualul i statutele Masoneriei n 1717, s-a reinutanumite elemente ale doctrinelor egiptene i pitagoreice, dar fondatorii Marii Lojie auutilizat elemnete iudaice ale tradiiilor secrete , ca s i construiasc propriul sistem.

1.3.3.Templul lui Solomon edificiul concret(operatic) si virtual-ezoteric(speculatic) care urmasa unescacele doua laturi ale masoneriei.

1.4. Consistenta, FM :

interioare de esen, care vin de la origine divina MA; exteriorul sunt adausuri care nu trebuie sa modifice esena, aparute in decursul vremii;

1.5. Universul FM

O, santierulul de constructii in care toti participau la o lucrare in continua prefacer.

S , santierul ideiilor a dezbaterilor care pot transformaomul si omenirea

1.6. Caracterul : secret ( constructorilor-meseriilor, initieri, juramantul, ritualuri) ; discret;

1.7. Regula de aur: Cunoate-te pe tine nsui, iubete-i i ajut-iaproapele, respectndu-iopiniile i demnitatea

1.9. Localizare istorica.Dac ne raportm la istoria omenirii, vom observa c Sumerul si India,ca i alte ri din Extremul Orient, sunt sursa tuturor religiilor, culturilor, tiinelor i filosofiei.

Biblia este revelata, esenta intelepciunii universaleeste revelata de la Dumenzeu.

In fiecare cultur regsim elite, preoi, druizi i ghizi ai popoarelor. Ei constituiaumemoria popoarelor,evenimentelor, doctrinelor, tiinelor, descoperirilor pe care i lecomunicau ntre ei. i pentru a comunicacu poporul ignorant i analfabet, pentru anelegeelementele dificile, aceti foloseau deja simbolurile.

Ritualuriceremoniile

Mituri i legenalegoriasimbolistica

gnostica filozEsenta FM


5/26

Potrivit lui Mircea Eliade "istoria ncepe n Sumer". Practic, inceputurile masoneriei operative reprezinta inceputirile culturii urbane,constructia primelor orase - cetati.Din punct de vedere al preistoriei speciei umane insa, omul a fost dintotdeauna un cioplitor alpietrei. Cand arta cioplirii pietrei a fost combinata cu geometria, a aparut Arhitectura. Primii Mari Maestri au fost, de fapt,Arhitecti

Una dintre tradiiile masonice susinea cAvraam,patriarhulevreilor, a transmis egiptenilor

nvturi speciale nainte depotop. Misterele lui Isis i Osiris din Egipt au fost trasnsportate

n Grecia unde Orfeu le-a implantat.

Legendele masonice plaseaz formarea organizaiei n epoca Turnului Babel.

Biblie. Cap. 11Genez, (n ebraic Migdal Bavel, n arab Burj Babil).

Primul turn Babel ad

isparut incad

e pe vremea lui Hammurabi, in jurul anului 1700 i.e.n.," In acea vreme, Marduk mi-a poruncit sa implant adanc in maruntaiele

pamantului temeliile turnului Babel, care se cutremurase inainteadomniei mele,

gata sa se prabuseasca, si sa-i ridic varful pana la cer".

Iata deci o informatie interesanta: inainte de anul 626 i.e.n.,

data suirii pe tron a lui Nabopolassar, turnul din Babilon a fost grav avariat de un cutremur

Nabucodonosor II (605-562 i.e.n): "Am pus cununapesteEtemenanki, ca varful lui sa se ia la intrecerecu cerul".

Istoricul grec Herodot, mare calator si narator fidel, a vizitat Babilonul pe la mijlocul

secoluluial V-lea i.Hr.. Acesta a vazut numai niste uriaseruine,turnul din Babilon fiind distrus de Xerxes, odata cu cucerirea locului.

Misterul lui Akhenato si a zeului Aton. Religia lui Akenaton avea drept simbol discul solar, de la care porneau raze ce se revarsau,intocmai ca niste brate, fiecare dintreele terminata cu cate o mana mangaietoare. Imnul inchinat discului solar este foarte

cunoscut((iniial Amenhotep IV), faraon din Dinastia a XVIII-a (1379-1362 .C.))

Ziguratul din Ur(patria lui Avram, 2000 iC


6/26

Templului din Ierusalim de ctre regele Solomon, (secolul 10 i.e.n.) a fost al treilea rege al Israelului, dupa tatal sau, regeleDavid, siregele Saul. despre care se pomenete n Biblie.

Cartea I a Paralipomena (I a Cronicilor) 28

19. "Toate acestea sunt insuflata de la Domnul - a zisDavid - cum m-a luminat El pentru toate lucrarile zidirii".

20.A

poi a zisD

avid

catre fiul sau Solomon: "Fii tare si curajos si paseste la lucru, nu te teme, nici te speria, caciD

omnulD

umnezeu,Dumnezeulmeu, este cu tine. El nu se va departa de tine, nici nu te va parasi, pana nu vei ispravi toata lucrarea ce se cere latemplul Domnului.

21. Iata si cetele de preoti si de leviti pentru toate slujbele cele de la templul luiDumnezeu. Ai de asemenea oameni sarguinciosipentru orice lucru si iscusiti pentru orice lucrare; si capeteniile si tot poporul sunt gata sa implineasca toate poruncile tale".

Cartea a III a Regilor cap 13-15

13. i a trimis regele Solomon i a luat pe meterul Hiram din Tir.

14. Acesta era fiul unei vduve din seminia lui Neftali. Tatl lui, un tirian, era armar; Hiram plin de pricepere, cu meteug i cu

tiina de a face orice lucru din aram. i a venit la regele Solomon i a fcut tot felul de lucruri.15. Aturnat pentru pridvor doi stlpi de aram, fiecare stlp de optsprezece coi nlime, i rotundul fiecrui stlp ara ct putea s-l cuprind o sfoarde doisprezece coi. Grosimea era da patru degete, iar pe dinuntru era gol.Cartea a doua Paralipomena (a doua a Cronicilor) 2

11. Hiram, regele Tirului, a raspuns la aceasta, prin o scrisoarepe care a trimis-o lui Solomon, urmatoarele: "Din iubire pentrupoporul Sau, Domnul te-a pus pe tine rege peste el".

12. Apoi Hiram mai zicea: "Binecuvantatfie Domnul Dumnezeul lui Israel, Cel ce a facut cerul si pamantul si a dat regeluiDavid fiuintelept, cu minte si pricepere,care are de gand sa inalte templu Domnului si casa regala pentrusine.

13. Asadar iti trimit un om intelept si inzestrat cu stiinta, si anume pe mesterul Hiram-Abi,


7/26

Thot, zeu al : aritmeticii, stiinei,nelepciunii, vorbirii, inventatorul scrisului, "inima lui Ra", personificnd cunoatereadivin, esena gndirii creatoare, care transmite cuvntului fora adevrului, puterea de a crea realitatea. Este gardianulmorilori

intermediarul lor n faa zeilor. Mai trziu, nvturile ( despre care se spunea ca ar fi reprezentat opera legendarului

Hermes Trismegistus) au fost adunate de filosoful Euclid ntr-un volum. El le-a studiat sub denumirea "geometrie". Hermes Trismegistus este zeul cunoaterii secretelordivine, autorul unor cri iniiatice sacre, hermetice

(preluate de la Thot). Iniial grecii, apoi romanii, au numit aceastdisciplin "arhitectur". Prin migrarea n Vest,

toate aceste culturi i religii, ntr-o manier mai mult sau mai puin dezvoltat, au ajuns din Egipt, n Grecia, Roma.

Fondarea Colegiilor de Constructori de ctre Numa Pompilius n 715 .Ch. funciona la nceput sub numele de ColegiulArtizanilor, aflat sub supravegherea colegiilorde arhiteci. Acesta din urm era de altfel cunoscut sub denumirea deFraternitates. Muli dintre membrii si proveneau din Siria, Egipt, Persia.Deineau exclusivitatea

asupra construirii de edificii publice i temple, aveau propriile reguli judiciare i erau scutire a impozitelor fade

orae i state. nsoind legiunile n deplasarea lor prin toat Europa, ei rspndeau obiceiurile i culturile romane.Ei au construit nu numai campamente, dar i apeducte, castele i orae: n Anglia, Eboracum numit York avea s

capete o importandeosebit n istoria Francmasoneriei.Deseori, i ineau reuniunile n mnstiri, iardac Maestrul

sau Supraveghetorul Lojii erau clugri, li se adresau cu Worshipful Brother sau Worshipful Master, denumiri ce ne-au rmaspn azi.

Cruciaii i Templierii construiaucastele i biserici fortificate, care atest i n prezent trecerea acestora. .Majoritatea scriitorilor plaseaz apariia secretelor masonice n epoca existenei preoilor rzboinici, "cavalerii templieri".

Un scriitordin secolul al XVIII-lea susinea c francmasoneria modern ar fi fost ntemeiatde Godefroy de Bouillon,liderul primei cruciade, care a cucerit Ierusalimul. Zvonurile despre ceremoniile iniiatice secrete ale lor au creat nencredere,iar regele Filip al IV-lea al Franei, puternic ndatorat ordinului, a nceput s fac

presiuni asupra papei Clement al V-lea.Vineri, 13 octombrie 1307, regele Filip

a arestat majoritatea membrilor Ordinului, inclusiv pe Marele Maestru Jacques de Molay,]

n 1312, papa Clement, sub presiune din partea regelui Filip, a dizolvat cu fora ntregul ordin.


8/26

Ordinul militaro-clugresc: Ospitalierii sau Ioaniii, cei care astzi sunt cunoscui sub numele de Cavaleri de Malta.Dac n ceea ce i privete pe Templieri, Ordinul s-a mprtiat dup ce

Jacques de Molay a fost ars pe rug pe 18 martie 1314, Ioaniii i-au continuat activitatea,

foarte asemntoare cu cea a Templierilor, pn n zilele noastre. Principiile i aciunile

lor i recomanda drept una din cele mai puternice grupri oculte supra-naionale

care acioneaz n spatele scenei politice i financiare mondiale. Alchimia (aurul ascuns al filosofilor,) androgin cu compasul in mana (m/f) asocierea S Hgimboldul intreprinzatoor Jakin cu stabilitateacoloanei Boaz. Aer, apa, foc , pamant.

S corespunde energiei expansive pleaca de la centru pentru a cuprinde totul(jakin), actiunea se opunecelei a Hg care patrunde intoate lucrurile printr-o influnta din exterior(Boaz). Aceste doua forte isi gasasc echilibrul in sare.

Cabal,Qabbalah, studiul metafizic religios, studiul gostic alexandrian. Punerea concordantei fundamentelor tuturor religiilor.

Scoia a devenit un centru masonic foarte important, tolerana domina aceast regiune, Templierii s-au mprtiat n Europa,

alii i-au gsit refugiul n confrerii profesionale, exod masiv ctre Scoia, gsindrefugiu pe lng Regele Robert Bruce.

Procesele verbale ale Lojii Marys Chapel din 1599, iar Loja Abaiei din Kilwinning distribuia n 1808 carte i altedocumente. Marele Maestru al Scoiei, din 1439 pn n 1628trebuie s fi fost din punct de vedere patrimonial, familia Rosselyn

Saint Clair. Vechile ndatoriri,Edictul din Rotari (643) apoi manuscrisele din Regis (apx.1390), din Cook (1410), din Shaw(1598) au fixat regulamentele acestor confrerii.Documente precum Carta din Koln n 1535, apoi Statutele i Regulamentele

Fraternitii tietorilor de piatr din Strasbourg, n 1464, au definit doctrinele i regulamentele acestor comuniti. Secolul al

XV-lea n Europa cinci mari Loji, la Koln, Strasbourg, Viena, Zurich i Magdeburg.

Francmasoneria i-a dobndit cunotinele ezoterice mai ales in S, hermetiti, alchimie sau rozacrucieni. Unul dintre

arhitecii esoterismului occidental, ocultistul Robert Fludd (1574 -1637), m

rturisete c

a primitscrisori care l-au ncurajat n munca sa din Suedia, Polonia, Prusia, Germania, Transilvania,

Frana i Italia. Alchimist, cabbalist, filosof, liceniat n medicin la Oxford (1605), R. Fludd (sau Rudolfus Otreb, sau deFluctibus)a intrat n contiina epocii sale ca teoreticianul cel mai consecvent i mai exaltat al micrii rozicruciene.

Rosacrucianismul nu a fost organizatca institutie,activitatea se rezuma la relatii epistolare prin care

Isi comunicaurealizarile cercetarilor precum si punctele lorde vedere unori critice referitoare la o lucrare

S-a dorit determinarea crestinismuluisa revina la intelegerea misterelor sale raspanditein lume .


9/26

1717 au fost concepute ritualul si statutele masoneriei, cu toate ca au retinut anumite fragmente ale vechilor doctrineegiptene si pitagoreice, versiunea iudaica a traditiilor secrete a fost cea aleasa de fondatorii Marii Loji, pentru ca,pornindu-se de la ea, sa isi construiasca propriul sistem.

1720 au fost nfiinate loji masonice n Frana, sub auspiciile Marii Loji Unite din Anglia

1735 Mare Loj la Paris. Marea Loj era diferitde lojile scoiene, care fuseser formate dup ce Carol I Stuart

1737 Andrew Michael Ramsey, a rostit un discurs n faa francmasonilordin Paris, Cuvntarea lui Ramsey", n careacesta declara: "Ordinul nostru a format o uniune de nedesprit cu Cavalerii Sf. loan de la Ierusalim" - ordin foarteapropiat de cel al templierilor. Ramsey mai spunea c francmasoneria era legat de colile antice ale misteriilor,patronate de zeia greac Artemis i de cea egiptean Isis.

1751, Masonul german, Karl Gotthelf Baron von Hund a devenit membru al lojei din Frankfurt i n a ntemeiat o filial aritului scoian, Ordinul strictei observane", ordinul a fuziunat cue Ordinul Iluminailor francmasoneria german, ntimpul congresului de la Wilhelmsbad. Hund a recunoscut cducea mai departe tradiiile cavalerilor templieri, care

fuseser constrni la nceputul secolului al XIV-lea de regimul lui Filip cel Frumos, regele Franei, s se autoexileze nScoia. Membrii acestui ordin s-au autoproclamat Cavaleri ai Templului".

1 mai 1776 Gruparea Illuminati din Bavaria, Printre cei mai cunoscui membri ai gruprii, pot fi amintii scriitorii germaniGoethe i Herder

.


10/26

FM Operativao regasim in arta-arhitectura stilul Gotic :

Franta(1140-1500), Anglia(1174-1517), Mediteranean(1220-1520), Centrul europei (1230-1510)Stilul arhitectural romanic a fost succedatde arhitectura renascentist, Renaterea, nceput n Florena secolului al XV-lea.

Elemente esentiale:

1. Geometria simetria si echilibrul forme, se pune accentul peverticalizare, spatialitate;

2. Folosirea luminii ca element definitoriu,de impresie - vitraliul;3. Elemente de arhitectura specifica: arcul frant, arcul burant, rozete

portalul triplu, verticalitate, tehnica arcadelor subtiri suple incomparatiecu stilul romanic(greoi);

4. Misticismsi ratiune, Elemente speculative in gotic,Dualismul,scolastica;

2.FM Operativa


11/26

2.1. Geometria : Villardde Honecourt, Catedrala din Laon, 1230 Franta

2.2. Folosirea luminii ca elemt definitoriu, vitraliul. Biserica Abbey la St Denis


12/26

2.3. Elemente de arhitectura.Arhitecii goticului au revoluionat viziunea spaial a st. romanic prin dou invenii: ogiva i multiplicarea arcelor de susiner.

Meterii nlau pe patru coloane, dispuse in plan ptrat,

cted

ou

perechid

e arcuri n ogiv

; fiecare arc estesusinut de dou coloane diagonal opuse.Bolta semicircular (romanica) este nlocuit cu o bolt nformde arc de cerc frnt, sau ogiva, la care presiuneavertical este mult mai redus. Prin multiplicarea acestorgrupuri de arcuri se putea obine o construcie foartesolid, capabil s susin, prin ncrucisarea de ogive, boltaedificiului, oricare ar fi dimensiunile ei.Arcurile de susinere, cealalta invenie, sprijin, dinexterior, peretii nali ai navei centrale, alturi decontraforturi, pentru a contrabalansa presiunea lateral abolilor. Aceste soluii au ngduit o nou organizare aspaiului bisericii, n care planul cu o nav este cel mairaspandit. Catedrale gotice poat fi mai inalti datoritacestei invenii : arcade subliniat care asigur o descrcarea eforturilor spre exteriorul construciei unde este sprjinitprin contraforturiElementul de glorie a catedralelor gotice il reprezintturnul de nlime ameitoare, al crui varf mpunge bolta

cereasc, amintindde Ziguratele din lumea semita -ancestrala sau de turnul Babel .

Domul din Koln(1248-1322),locul unde se scrie cartea de laCologne 1535


13/26

2.4. Misticismsi raiune. Elemente speculative in gotic. Dualismul Scolastica. Contrarii Sf. Toma de Aquino (ital.San Tommasod'Aquino ) s-a nscut n 1225 la castelul Roccasecca de lngNapoli,

Din nefericire el nu este recunoscut de Biserica Rasariteana,. de Aq reprezinta iesirea spre umanism crestin renascentist. Aq este crestini de cea mai inaltacalitate intelectual,diferenta o reprezinta doctrinele pe care ei le reprezinta. Toma de Aq a fost un enciclopedist si sistematizator al traditiilor religioase.aprecieze geniul

enciclopedic al lui Aristotel Toma a studiat la coala dominican din Koln, cu Albertus Magnusdin 1248 pn n 1252.) Toma , revolutioneazapredarea in universitate , Dumnezeu este abordabilprin raiune

Summa Theologiae , lucrrii este sistematizata:

Prima pars (119 probl ) expune doctrina sacr: studiul despreDumnezeu, ierarhia divin i doctrina creaiei;Secunda pars (303 prob) trateaz omul n relaia cuDumnezeu , scopulomului, aciunile umane, pasiuni, obiceiuri,vicii,pcate, legislaie, graia divin, credina, sperana, prudena, temperana, minunile;

Tertia pars (189 prob),d

espre ntrupare, viaa lui IIsus, sacramente, botez, Euharistie, peniten

, c

snicie. Postuleaza

Raportul raiune-credin( filozofia/teologia):

Filosofia argumenteazaprin raiunea (accesibil inteligeneinaturale i demonstrabil cu ajutorul ei);

Teologia argumenteazprin revelaie (autoritatea luiDumnezeu);

Raiune / credin , filosofie / teologie. Folosite corect, nu pot s ne nele, cci nu pot exista dou adevruri .Raiunea-Filozofie este datoare s se critice pe sine, corectndu-se, atunci cnd una din concluziile sale contrazice dogma, fr ns

a folosi revelaia sau dogma ca argument suprem ci doar ca semnal al erorii; argumentele deciziei oricrei respingeri filosofice trebuie saparin raiunii.

Filosofiei este aceea de a nelege tainele revelaiei, acolo unde este posibil prin voina lui Dumnezeu. Filosoful estedator s neleag i s explice cuvntul lui Dumnezeu

Fiinta, esena, existena, substanta - Fiinare este faptul de a fi, pur i simplu Esena nseamn identitateainteligibil a fiindului.numai substanele dein esen n mod veridic i absolutConcepia despre suflet

Argumentele existenei lui Dumnezeu ( cele 5 argumente, ultimule este cel al armoniei)

Raiune i voin. Virtutea


14/26

3.Renasterea3.1. Premizele renaterii:3.1.1. Elemente formale iniiale: Carolingian, Carol cel Mare (742/748 - 28 ianuarie 814, Aachen), trezirea la via a antichiti

i, a culturii bizantine n cultura i arta imperiului franc, n secolele al VIII-lea i al IX-lea ,stimulat transcrierea textelor vechi i introducerealimbii latine ca limb literar; Ottonic, Otto III (983-1002), caracteristicile de stil n arta i arhitecturainfluenate de antichitii i a Bizam, pentru obinereaunei "Renovatio imperiiRomanorum;

3.1.2. Elemente concreteDescoperirilegeografice care au schimbat radical concepiaasupra lumii. 12 oct. 1492CristoforColumb debarc in Lumea Noua. 1497Vasco de Gama descoper drumul spre India. 1519-1522Magellan dispar i ultimele ndoieli asupra formeisferice a PmntuluiProgrese n tiin i tehnicn cursul secolului al XVI-lea au fost : tipografia - Gutenberg(1440), AstronomieCopernic(1473-1543),Kepler(1571-1630), Galileo Galilei(1564-1642) aplic modelele matematice n studiul fenomenelor fizice. da Vinci Conceptiile tehnice i de proiectare asupra sistemelor mecanice ale luiSchimbri politice i religioase dezvoltarea statelor teritoriale, ncepnd cu statele-orase italiene i continund n Germania, Frana,Spania. Acest proceseste favorizat de o diplomaie modern, evitnd rzboaiele, devine un important instrument politic. Clerul, n special cel nalt, i schimb modul de via, renunnd la preocuprile exclusive de cult i aspirnd la o participare

activ n politic. Papi, cardinali i episcopi nu se mai deosebesc n aceastprivin de negustori sau conductoripolitici.

Cretinismul rmne, totui, elementul preponderental culturii. Predicatori ca Bernhardin din Siena i teologi sau prelai ca Sant'Antoniodin Florena, Sf Toma de Aquino sunt ascultai i onorai de credincioi. n acelai timp, ns,nvaii umaniti se ocup de problemeleteologice i adapteaz cunotinele filologice i istoricenoi la studiul i interpretareascrierilor religioase. Viziunea umanistic asuprateologiei i scripturilor sfinte a dus, n cele din urm, la apariia reformeiprotestante, iniiat n Germania de ctre Martin Luther(1483-1546), i rspndit apoi n ntreaga lume catolic.Ruperea cu tradiiile.Opere ca "Historiarum Florentini populi libri XII" (1420) de Leonardo Bruni i "Istorie fiorentine" (1520) de Niccol Machiavelli suntexemple ale unui nou modde a interpreta istoria i problemele statale. Istoricii Renaterii renun la periodizarea istoriei dup criteriireligioase (Creaia, Naterea lui Iisus i Ateptarea Judecii de Apoi) noua generaiea Renaterii era plin de admiraie fa de civilizaiaantichitii icondamna perioada secolelor ce i-au urmat ca fiind ignorant, barbar, ntunecat. Propriul lor timp l considerau epoc

a luminii.


15/26


16/26

3.3.Arta

Leonardo da Vinci (.15 aprilie 1452, Anchiano/Vinci, Italia -. 2 mai 1519, Cloux/Amboise, Frana

Michelangelo Buonarroti (n.6 martie1475, Caprese, Provincia Arezzo - d.18

februarie 1564, Roma)

3.4. Filosofi

Erasmus din Rotterdam , (n. 28 octombrie[1] ca.1466, Rotterdam/Olanda - d. 12 iulie 1536,Basel/Elveia) luptator mpotriva ignoranei,superstiiilor i structurilor autoritare tradiionale a fost

caracterizat prin convingerile sale umaniste, n specialprin cre dina n necesitatea libertii spirituale.

Francis Bacon (filozof) (* 22 ianuarie 1561 Londra - 9aprilie 1626 Londra) este iniiatorul empirismului : simurile

ne dau cunotine certe i constituie izvorul tuturorcunotinelor. tiina adevrat se dobndete prin

prelucrarea metodic, raional a datelor senzoriale.


17/26

3.5.Umanismul transilvanean

3.5.1. Nicolaus Olahus (n. 10 ianuarie 1493, Sibiu d. 15 ianuarie 1568, Pojon, astzi Bratislava)a fost un important umanist, istoriografi om politic de origine romn care a activat nRegatul Ungariei, ocupnddemnitatea de arhiepiscop de Esztergom (n latin Strigonium),regent al Ungariei i apoi guvernator al rii.Mikls Olh, nsemnnddeci Nicolae Valahul.

Bunica lui Olahus, Maria, a fost sora lui Iancu de Hunedoara, voievodul Transilvaniei.n calitate de umanist i crturar, Olahus a ntreinut o vast coresponden cu capetele luminate ale

epocii, ctignd simpatia i recunoaterea lui Erasmus din Rotterdam. Lucrrile sale cele maiimportante,Hungaria i Attila, redactate, se pare, n perioada ederii n Olanda, oferpreioase informaii cu privire la topografia i istoria Ungariei i, n special, a Transilvaniei.

Casierului regineiEl chioapt i-i trist cnd e s dea parale,

Dar nu mai chioapt cnd are de luat.S deie Domnul, numai chiop s mearg-n cale

i s se-ndrepte cnd va fi crucificat3.5.2. Bethlen Gbor s-a nscut la Ilia (Marosillye) pe Mure, n actualul jude Hunedoara, i i-a

succedat n 1613 prinului Gabriel Bthory la conducerea principatului Transilvaniei, calitaten care a susinut puternic protestantismul i cultura din perspectiva unui panculturalism iumanism european, fiind unul din artizanii vrstei de aur a Transilvaniei, independent incurajnd pluralitatea cultural i confesional. El nsui autorde poezie, principele GabrielBethlen a nfiinat la Alba-Iulia nu doar un colegiu calvinist i o tipografie princiar (1619),dar i burse pentru absolvenii acestui colegiu, ocupndu-se personal de trimiterea celor careau deprins aici helvetica Credo (calvinismul) la universitile protestante din Anglia, rilede Jos i din principatele germane. Respectivele universiti erau nu doar faimoase centre decultur i erudiie teologal, dar mai ales medii de efervescen a tiinelor oculte, alchimia ipansofia ocupn d aici de departe primul loc.

3.5.3.Johannes Huniades (Jnos Bnfi-Hunyadi, 1576-1649), dintre studenii transilvnen, poatecei mai renumii in alchimistul, stabilit definitiv la Londra n 1618, student la Oxford i maiapoi confereniar n chimie la Gresham College, prieten cu celebrul ocultist John Dee; iIstvn Geleji Katona (15891649) care a studiat n Palatinat, la Heidelberg, devenind ulteriorprofesor la Academia bethlean i episcop reformat de Transilvania

.


18/26

4. De la FM operativ la ...FM speculativ4.1. Premize: Dup sec. al XVI-lea, n arhitectur occidentala se extindestilului renascentist, se tiparesc primelor carti de arhitectura, secretul profesional, practic, nu mai poate fi tinuit. Breaslaconstructorilor i pierddin importan n construcii i arhitectur, dar privilegiile ei ramn.

Prestigiul FM operative, au atras n lojile constructorilor multi aristocrati si oameni de cultura. Acestia, cutau un cadru deperfecionaspiritual n libertate, egalitate si fraternitate, fara teama de cenzurastatului autocrat. La nceput, non-mestesugarii s-aunumit masoni acceptati. La sfrsitul sec. al XVII-lea, masonii acceptati erau deja majoritari n loji.

Renaterea.putem spune astzi c noile orizonturi spirituale i liberalizarea moralei au creatun anumit tip de "Om alRenaterii" ("Homo universalis renascentista"), "Omul Renaterii" este,, un umanist cu larg spirit detoleranta. Este prieten i cunosctor al artelor, filosofia iliteratura, nlocuiete legile morale cu cele estetice.

Umanismul are doua sensuri: unul larg, de dragostefata de oameni, interes fata de valorile antichitatii greco-romane

Astfel, armonia dintre om si natura, antichitate, increderea in libertatea, demnitateasi perfectibilitatea fiinteiumane, incredereainratiune si prezenta unui om universal, multilateral sunt trasaturiale umanismului pe care marii autori umanisti : Petrarca, Boccacio,Rebelais, Morus, Erasmus din Rotterdam, Shakespeare, Cantemir

4.2. Iluminismul.Iluminismul este curentul literar care caracterizeazape plan ideologic si cultural secolul al XVII-lea. Iluministiipun un accent deosebit pe cunoasterea stiintifica, afirmandu-se ca o puternica miscare cu caracter laic, anticlerical.Iluminismul preconizeaza emancipareapoporuluiprin cultura si acorda un interes deosebit raspandiriiei prin scoli si prin lucraride popularizare. In domeniul social si politic au influentat Revolutia Franceza, care s-a revendicat in mare parte de la ideile luiVoltaire si J. J.Ruseau, J. Swift(Cltoriile lui Gulliver(1726); DanielDefoe - RobinsonCrusoe (1719); Montesquieu Scrisori

Persane (1721); Carlo GoldoniGondolierul(1753);D

.D

iderot, G.E. Lessing, Immanuel Kant , Fichte, Schelling Hegel Goethe,Schillersau Kleist, S. Micu, Gheorghe Sincai , Petru Maior,Budai-Deleanu,Dinicu GolescuSimion Barnutiuau fost marii reprezantanti ai acestui curent literarde mare importanta in secolul al XVII-lea prin ideile sale reformatoareprin ideeaemanciparii poporuluiprin cultura, prin promovarea rationalismuluipe un fundal ce combate panatismul si dogmele clericale si prinincercarea de raspandire a culturii in popor FM se transforma dintr-o societateoperativa ntr-o societate speculativa, n ce ea este astazi. Se considera ca prima Mare

Loja a FM speculative s-a constituit la Londra, pe data de 24 iunie 1717. FM nu se mai declara societatesecreta, ci discreta. Grupurile sociale cele mai active sunt oamenii politici, bancherii, oamenii

de afaceri, oamenii de cultura, structurile militarizate, justitia si miscarea sindicala. FM se pune mai mult bazele pe sensurile absconse, alegorice, pe fraternitatea umana, pe evolutia spre perfectiune.


19/26

4.2.1. ISAAC NEWTON (1642-1727) Matematician, fizician si astronom englez,. Membru sipresedinte al "Societatii Regale Britanice de Stiinte"

Dupa ce la 25 de ani (in 1667) a descoperit legea gravitatiei, a inteles ca universul fizic esteguvernat de legi mecanice si ca acestea emanau de la Marele Arhitect al Universului, creatorul

lumii, Dumnezeu.Conceptia sa a fost adoptata ulterior de masonii englezi. Cavaler Rosicrucian

4.2.2. RENEE DESCARTES (1595-1650) Filozof si savant francez,unul dintre intemeietoriifilozofiei epocii moderne.Autor al vestitei teze :Dubito,ergo cogito; cogito, ergo sum (Ma indoiesc, deci cuget; cuget, deci exist)Cavaler rosicrucian.

4.2.3. Wolfgang Amadeus Mozart (n. 27 ianuarie 1756, Salzburg, d. 5 decembrie 1791, Viena)Mozart a fost admis ca ucenic la masonice vieneze depune numit "Zur Wohlttigkeit"

("binefacerea") la 14 decembrie 1784,El a fost promovat la ucenic Mason pe 07 ianuarie 1785, i a devenit un maestru mason "lascurt timp .

4.2.4. VOLTAIRE (1694-1778),Ganditor, filosof si scriitor iluminist francez.Initiat ca ucenic la 7 aprilie 1778 (la 30 mai in acelasi an va trece in Orientul Etern), in prezenta a250 frati, membri ai Lojii pariziene "Noua Surori".Initierea s-a desfasurat pe muzica Flautului fermecat de Mozart,intr-o cladire inchiriata de Marele Orient de Franta,

ce apartinuse inainte calugarilor iezuiti, cladire in care Voltairefusese blestemat de acestia de mai multe ori.


20/26

4.2.5. Ignaz von Born (December 26, 1742 - July 24, 1791)

geologului,mineralogului i metalurgului austriac S-a nscut la 26 decembrie 1742, la Cavnic, nMaramure, traieste la Sibiu. Viena-Studiaza la colegiu iezuit , Praga studiaza dreptul;

Doudintre mineralele descoperite de el i poart numele: bornina( tellururde bismut) bornina

argintifer,cunoscut i sub numele de argint molibdic i bornitul.Ignatius Born consilier minier i montanistic,Apusenii transilvani i cu minele lor, cea mai importantresurs auriferdin Imperiu, precum si de dezvoltarea mineritului si a metalurgiei in Banat.

n casa lui din Viena activa un cenaclu al artitilor i savanilor masoni sau filomasoni, printrecare i gravorul Jakob Adam, autorul unor portrete heroizante ale lui Horea i Cloca.

n alt registru, Born avea relaii speciale cu mpratul Iosif II, imortalizate de Mozart n operaFlautul fermecat, unde Iosif II e simbolizat de personajul Tamino, iar Born de Sarastro.

Zur wahren Eintracht (AdevrataConcordie),

4.2.6. Franz Mller von Reichenstein, (1742superintendent al minelor, furnalelor si salinelordinTransilvania, cel care a descoperit, n laboratorul su din Sibiu, un element chimic necunoscut pn atunci:telurul. Franz Joseph Mller von Reichenstein are o carte de vizit impresionant: s-a nscut n anul , a

studiatdreptul i filosofia la Universitatea din Viena, ncepndu-i n anul 1763 activitatea profesional laAcademia minierdin Schemnitz. Pn la venirea n Transilvania, n anul 1779, a funcionat ca superiorminer i director al Direciei miniere din Banat cu sediul la Oravia.Din anul 1775 a devenit director iprim consilier al Direciei miniere din Tyrol, cu sediul la Schwatz, pn n anul 1778. Particip activ larevitalizarea produciei minere i metalurgice pe domeniul Hunedoara ntre anii 1779 -1780. Franz JosefMller este numit prin rescriptul din 18 septembrie 1778 n funcia de consilier tezaurarial alTezaurariatul minier Transilvania n locul vacant prin pensionarea contelui Ybarra.

FriedrichJoseph Muller i libretistul operei , Karl LudwigGiesecke(Schikaneder), au fost colegi de studii la Academia Regaldin Schemnitz. Ambii au fostfrancmasoni i au avut preocupri legate de mineralogie

Iussu, Augustae Theresiae currante, Millerio atque Redangio exsurexerat furnus isteLa ordinul augustei Theresia sub ngrijirea lui Muller si Redange s-a ridicat acest furnal


21/26

4.2.6. Samuel von Brukenthal (n. 1721,Nocrich - d. 1803, Sibiu), a fost un jurist sas, guvernator alTransilvaniei, colecionarde arti fondator al muzeului din Sibiu . n anul 1762 mprteasa Maria Tereza aAustriei l-a nlat n rangul de baron

n 1779 a construit la Sibiupalatul Brukenthal. Prin testament, Baronul Samuel von Brukenthal a

dispus deschiderea Palatului ca muzeu public, gestul su nscriindu-l n rndul mariloriluminiti ai veacului.Palatul a devenit n 1817 muzeu public, cunoscut ca Muzeul Brukenthal, .

In Mai 1767, s-a nfiinat prima loj masonic din Transilvania :Loja Sf. Andrei(sauLoja Sf. Andrei trei frunze de nufr). Iniiatorii acesteia au fost un grup de tinerirevenii de la studiile universitare din Germania, (ntre 1767-1790), Loja Sf. Andrei a avut 276 membri. Dinrndul membrilorde seam i amintim pe Ioan Molnar Piuariu, Martin Hochmeister, Anton Joszika, FrcaKemenyi, Alexandru Bethlen, Samuel von Bruckenthal sau Gheorghe Banffy

4.2.7. Vasile Ursu Nicola Horea (1731-1785)

1786 Articolul vorbete despre o organizaie de tip masonic romneasc, o loj a negustorilor

romni din capitala Imperiului. O cercetare n arhivele masonice de la Viena ne a pus n faa unui document,care ne sugereze redeschiderea discuiei despre Horea i micarea masonic. Este legat de activitatea lojii deorientare francezdin Viena, cu numeleZur Wahren Eintracht. Loje avea peste 150 de membri, eracondus la 1784, n calitate de maitre en chaire, de ctre Ignatius Born, Gravorul Jakob Adam, autorul portrete ale lui Horea i Cloca frecventa casa lui Von Born din Viena

unde activa un cenaclu al artitilor i savanilor masoni sau filomasoniPortretele lui Horea nu au fostschiate la Alba Iulia, n timpul deteniei, ci la Viena. Or, dup aceast opinie, la care ne raliem, Horea afost n casa lui Ignatius Born, unde l -a cunoate pe Jakob Adam.

Renumitul mineralog putea fi, omul firesc de legturdintre Horea i Iosif II. La tinuta din 23 februarie 1783 a acestei loji s a rostit o cuvntare n limba romn, n grai popular

ardelenesc, n onoarea mpratului Iosif II. Dupdatele furnizate de toi istoricii, Horea se afla atunci la Viena.Iat textul acestei cuvntri, aa cum a fost ea consemnatde notarul german al edinei:Drgui fraii mei! Ca soarele care rsre tt zua i trece n sus de noi, prin cer, care lumineaz

marea, pdurile i dumbrava, cetatea i satele, aa grijete grija mare (a) Iosifului ntr un chip,

mari i mici, bogai i sraci. .....Zu s ie (Dumnezeu s l in), drgui fraii mei!


22/26

Citate cu iz masonic Kogalniceanu

'Unirea Principatelor - cheia de bolt spre furirea statului unitar romn

Eu cunosc o hora si mai frumoasa, hora in care sa se tina de mana toti pamantenii, siortodoxi, si catolici, si armeni, si fara a se uita la deosebirea religiilor, pe care le poatejudeca numai Dumnezeu, toti legati prin aceleasi drepturi si indatoriri, prin acelai

interes, prin aceeai dragoste fata de tara, sa joace hora Romaniei unite si autonome. -


23/26

5. Elemente esentiale5.1. Simboluri (heraldica, semne, semnale)=mesaje !;

Primele invatauri din lume a constat exclusiv din simboluri.nvtura caledeenilor, fenicienilor, egiptenilor, evreilor, Zoroastru, Syrus,

Pitagroa, Socrate, Platon, este simbolic. Intr-o vreme cnd limbajul era n faza copilariei, simbolurile vizibile reprezentau mijloacele

cele mai eficiente de a aciona asupra minii unor asculttori ignorani.5.1.1. IHTUS, un acronim pentru "Iesous Hristos TheouUios Soter", Ce nu se stie, poate, este ca simbolul

pesteluia prece dat religia crestina si ca isi are radacinile in culturile pagane.

5.1.2. Pi, vechi de mii de ani

Egiptenii raportul dintre perimetrulpatratului de la baza piramidei lui Keops si dublul inaltimii acestui 3,1415982.

Babilonienii 3,125, cu 0,0166 mai mica decit valoarea reala., Caldeeni, 3, Chinezi 3,Evreii, 3. in Biblie se relateazaca in templul lui Solomon, ridicat in secolul al XI-lea i. Chr, era un mare bazin de arama, deforma rotunda, avind zece coti de la o margine la alta si o linie de 30 de coi i masura circumferinta .

Din descriereaacestui bazin, facut de arhitectul Hiram de Tyr, la cererea lui Solomon,rezulta ca Pi era egal cu 3, asa cum rezulta si din Talmud, o culegere de traditii rabinice posterioare

Bibliei , in care se afirma ca ceea ce are un inconjur de trei palme e lat de o palma.

Greci :din Siracuza (287-212 i. Chr.), in lucrarea sa Despremasurarea cercului , a gasit valoarea3,141606 si 3,141590,5.1.3. Sf.Ioan Botezatorul (Jeho hannam), 24 iunie - simbolizeazalunina mantuitoruluiHristosSf Ioan Evanghelistul - simbolizeaza lumina crepuscularaa serii care reprezintra imbratisarea cerului cu soarele. Lui Ioan I se atribuieApocalipsa. Sa nu uitam ca : La nceput era Cuvntul i Cuvntul era la Dumnezeu i Dumnezeu era Cuvntul. 2. Acesta era ntru nceput

la Dumnezeu. 3. Toate prin El s-au fcut; i fr El nimic nu s-a fcut din ce s-a fcut. 4. ntru El era via i viaa era lumina oamenilor.

5.1.4. Trei Mari Lumini : Echerul, Compasul, Biblia, litera G God

(D

umenzeu), geometrice, generare, geniu, gnoza.5.1.5. Geometria sacra, cercul-universul, echilibru , triunghiul-focul gandirea, Tatal, fiul si Duhul Sfant - in crestinism;Pitha, Kapha si Vatha - in ayurveda; Tamas, Rajas si Satva - in traditia samkia si yoga;Minte, trup si spirit - intelepciuneagrecilor antici;;, patratul - pamantul, stabilitatea,pentru ilustrarea unoridei metafizice si filozofice.

Trim ntr-o lume modern a concretului...Si totusi lumea este simbolic!Tot ce ne nconjoar poate fi privit din punct de vederesimbolic si poate semnifica "ceva".Cei care reusesc s nteleaga aceste simbolurisunt un pic mai ntelepti, mai atenti la lumeadin jur sau poate mai prudenti... depindecum folosim ceea ce detaliile din jurul nostru ne transmit n permanent


24/26

5.2. AlegoriaAlegoria Este procedeul artistic alctuit dintr-o insiruire de metafore, personificari, comparaii, formnd o imagine unitara prin carese sugereaza noiuni abstracte, prin intermediul faptelor, intamplarilor, lucrurilor. Alegorie comunica mesajul su prin intermediulunor figuri simbolice, aciuni sau reprezentare simbolic. Fabula si parabola sunt alegorii (acestea sunt istorioare in care se prezintaindirect anumite realitati).

Alegorie reprezentata :1. Retorica, mesaj verbal, discurs, poezie, eseu, fabula, pild sau roman2. Culoare, pictura, sculptura adresat ochiului ( Calauza- Tarkovski)3. Alte arta reprezentativ, Flautul fermecat Mozart,;

Cartile relvate:Visul lui Iacob, legat de scara cereasc:"i a visat c era o scar, sprijinit pe pmnt, iar cu vrful atingea cerul; iarngerii lui Dumnezeu se suiau i se pogorau pe ea."(Genez 28, 12) : Talamacirii lui Iosif,Pitarul si paharnicul (VT, Faceraea cap.40), Visul faraonului (VT, Faceraea cap.41),Pildele lui Solomon,

Mesajele lui IIsus : adresat pescarilor Petru si Andrei, i-a chemat, spunandu-le:"Urmati-m si va voi face pescari de oameni.Nu judecati, ca s nu fiti judecati. Cci cu judecata cu care judecati, veti fi judecati, si cu msura cucare msurati, vi se va msura(Matei 7:1-2).Cele 28 de Pilde emise de IIsus :Fiului risipitor (Luca", 15, 11-32 ), Samariteanului milostiv(Luca, 10, 25-37), A vamesului si a fariseumui(luca 18, 10-14)

Epsitolele lui pavel catre coloniile grecesti

Coranul: ntr-o tradiie rmasde la profetul Muhammad, se spune c versetele coranice conin nu numai un senszahir"exotericAccesibil sau destinat tuturor; public, dar i unul batin "ezoteric"Scara dumnezeiescului urcu este un tratat ascetic despre prsirea pcatului i nvare a virtuilor, n vederea obinerii mntuirii.

Dei a fost scrisde Sfntul Ioan din Sinai pentru monahi, a devenit, dup Sfnta Scriptur, una din lucrrile cele mai importante imai influente folosite n Biseric pentru povuirea credincioilor spre o via plcut lui Dumnezeu


25/26

Alegoria initieri la gradul de ucenic !

Camera de chibzuinta,la capatul tunelului se afla centrul lumii,

adica esenta cuvantului VITRIOL

(vizitarea interiorului pamantului si recrificand prinpurificare vei gasi piatra ascunsa a inteleptilor);

Poarta templului - traversareaportii este exact ca fatul in timpul travaliului care ajunge la lumina si aer, candidatulintra in templu cu ochii inchisi, o sabie in flacari- reprezinta facerea;

Dezgolirea partii stangi - arata ca un mason nu trebuie sa fie egoist cu fratii sai;

Genunchiul dezgolit arata inclinatia pentru pietate rationala pentru a cauta adevarul;

Piciorul descult aminteste de obiceiul oriental de a lasa incaltarile la intrare incintei sacre. Iason (batrana care eraHera) , regele Pelias(sa te temi de omul fara sanda), trimite in cautarea lanii de aur.

Prima calatorie - viata omului pe pamant, tumultul patimilor, omul ajunscu greu pe o inaltime se prabuseste in gol.Purificareaprin aer- cartea de Taro XVI

A doua calatorie simbolica - proba apei - este un botez filosofic (Sf Ioan)- inteleptul depaseste probee gandeste sise razgandeste-nu trebuie sa te lasi luat de torent;toate iluziile care ratacesc imaginatia trebuie sa fie spalata de suvoiulapei;(Raul mutate de Heracle ptr a spala grajdul Augias)

A treia calatorie simbolica - proba focului - coloana rosie Jakin unde ucenicii sunt platiti, este calatoriaperseverentei, apropierea de entuziasmul Luminii !

Sortul - tunicile de piele de miel din cap.Facere, vesmant primit de A si E in momentul alungarii din Rai


26/26

5.3.Mitul > MITUL FUNDAMENTAL: LEGENDA LUI HIRAM

Se spune ca regele Tyrului l-a trimis pe renumitul meserias Hiram, n calitate de Mare Arhitect, la curtea regelui Solomon, cu scopul de a conduce naltarea unui

templu dedicat lui Dumnezeu de catre regele iudeilor. Hiram avea n subordinea lui 300 000 lucratori veniti din toate tarile Pamntului, fiecare vorbind limba sa

proprie. Acesti lucratori au fost mpartiti dupa ct de multa meserie stiau n urmatoarele categorii: Ucenic, Calfa, si Maestru,

Maestru Maestrilor, Marele Arhitect al Templului lui Solomon era Hiram.

n zilele de plata, ucenicii se grupau n spatele coloanei J a templului, calfele lnga coloana B, maestrii n camera din

mijloc. Trei calfe vroiau sa obtina gradul de maestru desi nu detineau cunostintele necesare. Stiind ca Hiram avea obiceiul

de a vizita la prnz lucrarile efectuate, cei trei l-au asteptat la cte o poarta a templului cerndu-i deconspirarea parolei de

Maestru.Refuzati, l-au lovit si omort pe Hiram cu uneltele lor: rigla, compasul si ciocanul de lemn (maiul), devenite apoi

simboluri n Franc-Masonerie: rigla reprezinta precizia n executie, compasul - corectitudinea transanta n actiune,

ciocanul de lemn - vointa aplicata.Locurile n care Hiram a fost lovit au capatat si ele o valoare simbolica pentru masoni:

gtul - vietii materiale, inima - sediul sufletului si fruntea - sediul inteligentei. Hiram a fost asasinat de cele trei calfe ce

reprezinta pericolele care ameninta progresul uman: Minciuna, Ignoranta , Ambitia.

Trupul celui ucis a fost nhumat ntr-o movila solitara de pamnt din Libanul de azi, iar pe mormnt i s-a pus o tija de acaccia,

arbore sacru la egipteni, ce simbolizeaza Inocenta, Rennoirea si Metamorfoza.

Principala cautare initiatica a masonilor vizeaza recuperarea ,,cuvntului pierdut", adica a parolei de mester pe care Hiram

refuzase s-o divulge. Acest cuvnt s-ar fi pierdut odata cu disparitia Marelui Maestru al Templului. Astfel, mitul sustine ca trei

mesteri au plecat n cautarea lui Hiram si i-aud

escoperit mormntul,d

atorita ramuriid

e acacia.Importana prelucrrii fierului ne este semnalat n perioada regelui Solomon (965-928 .H.), fiul lui David, prin legenda fierarului de la ospul dat de

Solomon. Solomon a hotrt s copleeasc cu daruri pe meseriai, iar celui mai mare meter i va permite s se aeze temporar pe scaunul lui mprtesc. Dup

ce Solomon s-a aezat printre meseriai la mas, pe scaunul mprtesc s-a aezat un om ars de soare. Solomon l-a ntrebat: Cine eti i cu ce drept ai ocupat

acest loc?.Ca rspuns omul a pus urmtoarea ntrebare mesenilor : Cine v-a fcut sculele cu care ai cioplit piatra grea i tare, dar uneltele cu care ai fcut din

lemnul negru de abanos minunate flori i ornamente? Meseriaii au rspuns: Fierarul. Atunci necunoscutul a rspuns:Eu sunt fierarul, cel ce a fcut sculele

tuturor acestor harnici meseriai. Far ele, fr iscusina cu care le-am lucrat, nici unul din aceti meseriai nu ar fi putut s-i arate miestria. Iat de ce locul

de onoare mi se cuvine!

Viziunea unui ucenic asupra francmasoneriei - studiu

Documents

Transcript of Viziunea unui ucenic asupra francmasoneriei - studiu