Viziunea USL privind mediul

Romania 2020 Dezvoltare durabila.

Respect pentru mediu

SITUATIA ACTUALA

Viziunea USL privind mediul

Actuala guvernare sabotează dezvoltarea durabilă

• În România, protecţia mediului continuă să fie o preocupare marginală, prezentă adesea în discursul actualei puteri, dar lipsită de consistenţă şi mai ales de acţiuni concrete.

• Protecţia mediului este un paravan în spatele căruiase ascund ineficienţa şi incompetenţa guvernului PDL.

Cheltuieli pentru protecţia mediului (2009)

DOMENII DE MEDIU CHELTUIELI (RON) (%)

Din care:Producători Administraţie publică

Protecţia aerului 1.951.690 13.7% 1.435.735 74% 515.964 26%

Protecţia apei 2.654.651 18.6% 1.984.896 76% 649.755 24%

Managementul deşeurilor 6.948.742 48.8% 6.015.334 87% 933.408 13%

Protecţia solului şi a apelor subterane

468.737 3.3% 419.688 90% 49.049 10%

Combaterea zgomotului şi a vibraţiilor

69.564 0.5% 50.732 73% 18.832 27%

Protecţia resurselor naturale şi protejarea biodiversităţii

223.657 1.6% 188.845 84% 34.812 16%

Alte domenii 1.921.419 13.5% 765.533 40% 1.155.886 60%

TOTAL 14.238.460 100% ... ... ... ...

Sursă: INS

Incapacitate instituţională şi managerială extremă

• Finanţarile pentru domenii esentiale precum: reducerea impactului poluarii asupra atmosferei, apei şi solului, administrarea ariilor naturale protejate, conservarea biodiversităţii, impădurirea terenurilor degradate situate în zonele deficitare în păduri au adunat doar 3,89% dintre finanţările alocate în perioada 2007-2010.

• Practica guvernului Băsescu-Boc a direcţiona rea banilor publici spre clientela de partid. Fondurile au fost alocate pe criterii politice, fiind susţinute obiective irelevante şi neoportune cum ar fi spaţii verzi în mediul rural, în condiţiile în care aglomerările urbane sunt cele care sunt deficitare la acest capitol.

• Pentru 12 dintre cele 21 de linii de finanţare ale AFM nu au fost deschise sesiuni de depunere a proiectelor în 2009 şi 2010!

• Pentru liniile de finanţare deschise, rata de finanţare a proiectelor depuse este foarte mică.

Fondurile europene, nefolosite1

1%

9.5

%

9.5

%

9.5

%

10

.8%

7.5

%

7.5

%

7.5

%

10

.8%

9.5

%

7.5

%

9.5

%

10

.8%

10

.6%

7.5

%

2.7

%

6.4

%

10

.5%

11

.0%

12

.2%

16

.8%

16

.9%

17

.2%

15

.1%

16

.7%

19

.5%

17

.8% 23

.4%

27

.5%

30

.8%

0%

5%

10%

15%

20%

25%

30%

35%

40%

45%

Stadiul absorbţiei fondurilor structurale în statele selectate

Plăţi în avans

Plăţi interimare

Note: Datele DG Regio la sfârşitul lunii martie 2011Plăţile în avans nu se încasează în baza unor activităţi specifice

În România 99% din deşeurile menajere se îngroapă, doar 1% se reciclează!

Sursă: Eurostat

Generăm mai mult gunoi, tratăm în proporţie mai mică şi prin metode vechi

Gunoi menajer generat (kg/capita)

Gunoi tratat (%) În gropi de gunoi (% din gunoi tratat)

1999 2004 2009 1999 2004 2009 1999 2004 2009

UE – 27 510 513 512 95% 98% 98% 59% 48% 38%

BE 463 486 489 96% 95% 99% 20% 8% 5%

BG 504 492 470 77% 81% 96% 100% 100% 100%

CZ 327 278 316 95% 96% 87% 89% 83% 83%

DK 626 695 831 100% 100% 100% 11% 4% 4%

DE 638 587 587 95% 99% 96% 30% 18% 0%

EE 414 449 346 100% 88% 82% 100% 72% 75%

IE 577 737 662 99% 90% 94% 90% 67% 62%

EL 392 432 457 100% 100% 100% 91% 90% 81%

ES 613 603 547 74% 87% 100% 73% 58% 52%

FR 507 519 535 100% 100% 100% 44% 36% 32%

IT 498 535 540 105% 110% 110% 73% 52% 45%

CY 666 730 775 100% 100% 100% 90% 89% 87%

LV 256 311 334 93% 90% 100% 100% 93% 92%

LT 351 367 361 100% 93% 95% 100% 98% 95%

LU 646 679 701 82% 77% 100% 26% 25% 17%

HU 483 454 430 93% 99% 99% 91% 85% 75%

MT 476 622 648 100% 100% 99% 86% 86% 96%

NL 597 624 611 86% 83% 83% 8% 2% 1%

AT 563 618 591 108% 100% 100% 32% 7% 1%

PL 319 256 316 100% 99% 84% 98% 95% 78%

PT 441 444 517 91% 100% 100% 75% 65% 61%

RO 314 345 396 81% 80% 78% 100% 99% 99%

SL 550 417 448 89% 120% 110% 93% 63% 62%

SK 261 274 322 86% 100% 96% 82% 81% 84%

FI 484 469 480 99% 103% 100% 58% 56% 46%

SE 428 464 482 100% 101% 99% 25% 9% 1%

UK 569 603 526 100% 100% 99% 83% 69% 50%Sursă: Eurostat

Sub jumătate din locuinţe sunt conectate la un sistem de canalizare

Sursă: INS

Tratăm mai puţin de o treime din apele uzate

Populaţie conectată la sisteme de canalizare

cu tratament al apelor uzate (% din total) 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

Belgia 39 41 46 48 51 53 54 57 69 71 :

Bulgaria 36 37 38 39 40 40 41 41 42 44 45

Cehia 62 64 65 70 71 71 73 74 75 76 :

Danemarca : : : : : : : : : : :

Germania : : 93 : : 94 : : 95 : :

Estonia 69 69 69 70 70 72 74 74 74 80 80

Irlanda 66 : 70 : : : 84 : : : :

Grecia : : : : : : : : 85 : 87

Spania : : : : : : : 91 : 92 :

Franţa : : 79 : : 80 : : : : :

Italia 69 : : : : : : : : : :

Cypru 13 14 16 18 23 28 30 : : : :

Letonia : : : 65 70 66 66 65 65 : :

Lituania : : : 57 59 : 69 69 69 70 71

Luxemburg 93 : : : 95 : : : : : :

Ungaria 29 46 50 57 : : 54 57 : : :

Malta 13 36 36 36 36 36 36 36 35 42 48

Olanda 98 98 98 99 99 99 99 99 99 99 99

Austria : 85 86 86 89 89 : 92 : 93 :

Polonia 52 54 55 57 58 59 60 61 62 63 64

Portugalia : : : 57 60 : 65 72 69 70 :

România : : : : : 27 27 28 28 29 29

Slovenia 21 23 25 25 26 34 37 52 51 52 52

Slovacia 50 51 51 52 53 54 55 55 57 : :

Finlanda 80 80 81 81 : : : : : : :

Suedia : 86 : 85 : 86 : 86 : : :

Marea Britanie : : : : : : : : : : :Sursă: Eurostat

Avem mult prea multe zone de risc la poluarea cu nitraţi

„Performanţele” guvernării Băsescu-Boc

• Doar unul din doi români are în prezent acces la apă potabilă şi mai puţin de jumătate din populaţie (43,7%) este conectată la sistemul de canalizare (prin comparaţie cu un procent de peste 70%, media UE).

• Poluarea cu particule – o cauză majoră a îmbolnăvirilor respiratorii –este cu 1,5 mai mare decât media UE.

• Peste o treime din zonele agricole ale ţării sunt desemnate ca fiind zone vulnerabile din punctul de vedere al nitraţilor.

• Nivelul scăzut de tratare a deşeurilor menajere (de 2,5 ori mai puţin decât media UE)

Pierdem pste 1,5 mld. de euro pe certificatele de emisii GES

• România dispune în surplus de certificate de emisii de dioxid de carbon ce pot fi valorificate.

• Această sursă majoră de resurse financiare pentru programe de mediu a fost parţial ratată prin devalorizarea lor masivă în 2009 şi 2010, iar în 2011 estecomplet ratata.

• În cifre, aceste pierderi înseamnă peste 1 miliard de euro prin scăderea valorii de piaţă a certificatelor şi încă 600 milioane de euro prin suspendarea la tranzacţionare.

PRINCIPII FUNDAMENTALE

Viziunea USL privind mediul

PRINCIPII FUNDAMENTALE

promovarea şi protecţia drepturilor fundamentale ale omului, inclusiv dreptul la un mediu sănătos şi curat

solidaritatea în interiorul generaţiilor şi între generaţii, în special în ceea ce priveşte utilizarea resurselor şi capitalului natural

informarea şi implicarea activă a cetăţenilor în procesul decizional

implicarea mediului de afaceri şi a partenerilor sociali

coerenţa politicilor şi calitatea guvernării la nivel local, regional, naţional şi global

integrarea politicilor economice, sociale şi de mediu

precauţia în cazul informaţiilor ştiinţifice incerte

aplicarea principiului “poluatorul plăteşte”

OBIECTIV MAJOR pentru USL

Transformarea economiei naţionale într-o economie prietenoasă mediului, care să contribuie la îmbunătăţirea

calităţii vieţii şi să asigure dezvoltarea durabila

DIRECTII DE ACTIUNE

Viziunea USL privind mediul

TERMENE ASUMATE

ORIZONT 2013: Încorporarea principiilor şi practicilor dezvoltării durabile în politicilepublice ale României

ORIZONT 2020: Atingerea nivelului mediu actual al ţărilor UE la principalii indicatori ai dezvoltării durabile.

ORIZONT 2030: Apropierea semnificativă a României de nivelul mediu din acel an al ţărilor membre ale UE din punctul de vedere al indicatorilor dezvoltării durabile

prin Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă

10 DIRECTII DE ACTIUNE•EFICIENTA STATULUI1)CRESTEREA CAPACITATII STATULUI DE

APLICARE A POLITICILOR DE MEDIU

•BANI2) FONDURI SI STIMULENTE PENTRU POLITICILEDE MEDIU

•INVERZIREA ROMANIEI(3) COMBATEREA SCHIMBARILOR CLIMATICESI REFACEREA CAPITALULUI NATURAL

•CURATENIE4) SCADEREA IMPACTULUI DESEURILOR

•LOCURI DE MUNCA “VERZI”5) STIMULAREA PRODUCTIEI DE ENERGIE REGENERABILA SI A TEHNOLOGIILOR “VERZI”

•CONTROL6) SISTEM INTEGRAT DE MONITORIZARE A MEDIULUI

•ORASE VERZI(7) DEZVOLTAREA DURABILA A ORASELOR

•HRANA BIO(8) ALIMENTATIE SANATOASA

•SCOALA(9) EDUCATIE ECOLOGICA

•DIPLOMATIE(10) EXTINDEREA COOPERARII LA NIVEL EUROPEAN SI INTERNATIONAL

DIRECTII DE ACTIUNE

•eficientastatului

1)CREŞTEREA CAPACITĂŢII STATULUI DE APLICARE A POLITICILOR DE MEDIU

(1) CREŞTEREA CAPACITĂŢII STATULUI DE APLICARE A POLITICILOR DE MEDIU

Corelarea tuturor programelor de mediu

locale/nationale.

Scurtarea termenelor de avizare şi autorizare

pentruinvestiţiile

verzi;

Unificarea Gărzii de Mediu cu Agenţia Naţională

pentru Protecţia Mediului;

Deschiderea unei Linii Verzi în

relaţia cu societatea

civilă

CUM INTARIM capacitatea strategică?La nivel naţional:

ESTE NEVOIE DE O MAI BUNACOORDONARE A TUTURORPOLITICILOR DE MEDIU, EXISTENTEDEJA

Politici integrate de mediu

PND 2007-2013

CadrulStrategic

National de Referinta

Strategia Nationala

pentru Dezvoltare Durabila

PlanulNational de Actiune pt ProtectiaMediului

CUM INTARIM capacitateainstituţională?

Clarificarea legislaţiei şi

simplificarea procedurilor de

aplicare

Reducereatimpului de obţinere a

autorizaţiilor îninvestiţiile verzi;

Unificarea sistemului de

gestiune informatică

Deschiderea uneilinii verzi (dialog instituţional) cu societatea civilă

Preluarea, de catrepolitia locala, a

unor atributii ale garzii de mediu

Reorganizarea comitetelor inter-

ministeriale şi reactivarea Comitetului

privind integrarea cerințelor de

mediu în planurile sectoriale aflate în responsabilitatea

altor ministere

Sistem de lucru la nivelul

ministerelor (protectia

mediului = avizul final pentru orice

actiune)

DIRECTII DE ACTIUNE

•bani2) FONDURI

SI STIMULENTE

PENTRUPOLITICILEDE MEDIU

(2) FONDURI SI STIMULENTE PENTRU POLITICILE DE MEDIU

• Sprijinirea beneficiarilor pentru absorbtia rapida de fonduri europene de mediu şi pregătirea POS 2014-2020;;

• Impozitarea diferenţiată corespunzătoare consumului individual

• Sistem extins de subventionare a incalzirii locuintelor din surse regenerabile

• Revizuirea SISTEMULUI DE TRANZACȚIONARE A DREPTURILOR DE POLUARE;

• Stabilirea de impozite indirecte pentru produse cu impact mai mare asupra mediului;

• FACILITĂŢI FISCALE OPERATORILOR DIN TURISM care obţin eticheta ecologică;

• Modificarea legilor Achizitiilor Publice, acordand prioritate ofertelor cu componenta eco.

DIRECTII DE ACTIUNE

•Inverzirea Romaniei

(3) COMBATEREA

SCHIMBARILOR CLIMATICE

SI REFACEREA CAPITALULUI

NATURAL

Calitatea aerului, radioactivitatea şi zgomotul

Implicarea autorităţilor locale în elaborarea măsurilor de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră în mediul urban;

Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră provenite din transport

Promovarea producţiei de energie din surse regenerabile (prin cofinanţări din Fondul de Mediu, creşterea capacităţii de absorbţie de către sistemul energetic naţional a energiei provenite din astfel de surse);

Stimularea investiţiilor în îmbunătăţirea eficienţei energetice

Mecanismele de coerciţie pentru poluarea industrială mare

Reducerea nivelului de zgomot şi vibraţii în zonele rezidenţiale.

Gestionarea durabilă a resurselor de apă

Implementarea unui program de

dezvoltare a zonei costiere, protecţia şi

reabilitarea litoralului românesc al Mării

Negre

Reducerea dependenţei de

precipitaţiiReducerea

vulnerabilităţii la schimbările climatice

în special la secetă

Atingerea „stării bune” pentru toate

cursurile de apă (termen final 2027 conform Directivei

Cadru Apa 2000/60/EC)

Combaterea degradării solului

Controlul fertilităţii solului

Reducerea riscului de eroziune şi alunecări

Împădurirea terenurilor degradate

Combaterea deşertificării şi reabilitarea sistemelor de irigaţii

Reducerea poluării chimice din industrie şi agricultură

Ameliorarea siturilor contaminate

Dezvoltarea fondului forestier

Creşterea suprafeţei împădurite cu 2,5% din suprafaţa ţării

Creşterea suprafeţei pepinierelor forestiere

Reconstrucţie ecologică a pădurilor

Refacerea perdelelor forestiere de protecţie

Susţinerea asociaţiilor private de proprietari de pădure, pentru lucrări de împăduriri şi pentru reabilitarea

infrastructurii forestiere

Perdele de protecţie a câmpurilor, căilor de comunicaţie şi aşezărilor

umane

Intărirea măsurilor punitive contratăierilor ilegale de masă lemnoasă

Conservarea biodiversităţii şi reconstrucţia ecologică

Infiintarea Agenţiei Naţionale de Arii Protejate

Definirea în sistem coparticipativ cu autorităţile locale a listei de situri

din Reţeaua Natura 2000

Finalizarea cadastrului si planuluide management pentru toate ariile

protejate

Sprijin financiar pentruadministrarea ariilor protejate

Eco-turism: încurajarea utilizării potenţialului turistic al resurselor de apă şi dezvoltarea turismului

durabil în parcurile naturale, naţionale şi în ariile protejate

RENATURAREA DELTEI ŞI A LUNCII DUNĂRII

Reducerea braconajului

Ecologizarea Deltei: curăţarea de gunoaie şi deşeuri, amenajarea de rampe de

colectare selectivă a deşeurilor, amenajarea locurilor de campare etc

Renaturarea suprafeţelor scoase din circuit din Delta şi Lunca Dunării

Dezvoltarea infrastructurii suport şi promovarea turismului

Încurajarea activităţilor economice cu specific local

Imbunătăţirea condiţiilor de viaţa în Rezervaţia Biosferei Delta Dunării

Educare şi conştientizare a populaţiei locale şi a turiştilor

DIRECTII DE ACTIUNE

•curatenie4)

SCADEREA IMPACTULUI DESEURILOR

(4) SCĂDEREA IMPACTULUI DEŞEURILOR

Extinderea sistemelor de COLECTARE a deseurilor

Sisteme locale de COLECTARE SELECTIVA;

Utilizarea NAMOLURILOR de la statiile de epurare ORASENESTI pentru fertilizarea terenurilor;

Utilizarea deşeurilor din construcţii în INFRASTRUCTURA;

Continuarea acţiunilor de VALORIFICARE SI RECICLARE a vehiculelor uzate şi scoase din uz;

Reducerea cantitatii de deseuri DEPOZITATE

Utilizarea de NOI MATERIALE pentru ambalare, reciclabile, refolosibile sau biodegradabile;

DIRECTII DE ACTIUNE

•locuri de munca “verzi”

5) STIMULAREA PRODUCTIEI DE

ENERGIE REGENERABILA

SI A TEHNOLOGIILOR

VERZI

5) STIMULAREA PRODUCTIEI DE ENERGIE REGENERABILA SI A TEHNOLOGIILOR “VERZI”

Crearea prioritara de locuri de

muncă „verzi”

Favorizarea investiţiilor în tehnologii noi

şi „verzi”

Dezvoltarea de capacităţi de

producţie pentru energie

din surse regenerabile

5) STIMULAREA PRODUCTIEI DE ENERGIE REGENERABILA SI A TEHNOLOGIILOR “VERZI”

• A. Crearea premiselor legale:

– 1. activitatea de protectie a mediului recunoscuta oficial ca activitate = completarea codului activitatilor din economia nationala, codul CAEN, CU ACTIVITATEA DE PROTECTIE A MEDIULUI.

– 2. oficializarea meseriei de specialist sau lucrator in domeniul protectiei mediului =completarea codului ocupatiilor din Romania, codul COR.

• B. Romania are nevoie de o strategie pentru crearea de locuri de munca verzi = elaborarea unei strategii privind crearea de locuri de munca verzi acompaniata de masuri legislative si nonlegislative.

• C Stimularea investitiilor verzi = facilitati fiscale pentru incurajarea companiilor sa investeasca in tehnologii curate, metode de productie eco, inovare, incluzand energia regenerabila,transport, construcii, agricultura, etc

5) STIMULAREA PRODUCTIEI DE ENERGIE REGENERABILA SI A TEHNOLOGIILOR “VERZI”

• D. Realizarea de achizitii publice verzi

– achiziţiile publice verzi dau posibilitatea de a economisi bani protejând în acelaşi timp mediul; autorităţile publice pot stimula industria să dezvolte tehnologii ecologice

– se realizeaza prin: cumpărarea de computere si clădiri eficiente energetic, mobilier din lemn provenit din păduri administrate în mod durabil, hârtie reciclabilă, maşini electrice, transport public ecologic, electricitate din surse regenerabile etc

• E. Utilizarea fondurilor UE - fondul european pentru ajustare la globalizare, structurale si de coeziune

• F. Dialog si colaborare intre guvern, comunitatea de afaceri, sindicate si autoritati locale, ONG-uri de profil

5) STIMULAREA PRODUCTIEI DE ENERGIE REGENERABILA SI A TEHNOLOGIILOR VERZI

CREAREA DE LOCURI DE MUNCA„VERZI” IN DOMENII

CA:

energiile din surse

regenerabile

eficientizareenergetică

gestionarea și reciclarea deșeurilor

recondiționarea clădirilor

cercetare-dezvoltare

DIRECTII DE ACTIUNE

•control6) SISTEM INTEGRAT DE

MONITORIZARE A MEDIULUI

(6) SISTEM INTEGRAT DE MONITORIZARE A MEDIULUI

Impunerea controlului şi transparenţei în privinţa calităţii aerului, apei şi solului

Asigurarea parteneriatului în zona transfrontalieră pentru respectarea legislatiei de mediu

Corelarea cu instrumentele de intervenţie în caz de calamitate conform hărţilor de risc

DIRECTII DE ACTIUNE

•orase verzi(7) DEZVOLTAREA DURABILA A ORASELOR

(7) DEZVOLTAREA DURABILĂ A ORASELOR

• O lege a zonei metropolitane, pentru dezvoltarea oraselor in periurban.• Creşterea suprafeţei spaţiilor verzi - obiectiv de 26 mp/locuitor• Creşterea eficienţei energetice (atât a clădirilor cât şi a unităţilor

economice care îşi desfăşoară activitatea în mediul urban)• Promovarea agriculturii periurbane• Dezvoltarea în jurul marilor zone urbane a unor spaţii verzi complexe

formate din spaţii împădurite şi luciu de apă• Finalizarea relocării în periurban a operatorilor economici generatori de

noxe, zgomot şi pulberi• Creşterea ponderii transportului în comun, a interconectării sale şi

facilitarea mijloacelor de transport „verzi”• Planificarea amenajării urbane şi elaborarea Regulamentului de

urbanism bazat pe principii ecologice.• Intarirea controalelor si sactiunilor pentru respectarea curăţeniei urbane

DIRECTII DE ACTIUNE

•hranabio

(8) ALIMENTATIE SANATOASA

(8) ALIMENTAŢIE SĂNĂTOASĂ

(1) Susţinerea unei agriculturi ecologice şi a produselor verzi ca opţiune strategică de dezvoltare

pentru România

(2) Dezbatere publicatransparenta pe tema

organismelor modificate genetic, pentru ca decizia Romaniei sa fie

bazata pe vointa populatiei siinteresele sale pe termen lung

Unificarea şi clarificarea cadrului legal naţional privind organismele modificate genetic – un prim

pas

DIRECTII DE ACTIUNE

•scoala(9) EDUCATIE

ECOLOGICA

(9) EDUCATIE ECOLOGICA

Includerea în curricula şcolară a disciplinelor legate

de protecţia mediului,

biodiversitate, capitalul natural

Accesul publicului la informaţia de

mediu, consultare publică,

transparenţa decizională

Instituţionalizarea, în colaborare cu mediul privat, a campaniilor de

reciclare

Mediatizarea deciziilor de

mediu, in special a celor cu impact deosebit pentru

sănătate

DIRECTII DE ACTIUNE

•diplomatieecologica

(10) EXTINDEREA COOPERARII

LA NIVEL EUROPEAN SI

INTERNATIONAL

(10) EXTINDEREA COOPERĂRII LA NIVEL EUROPEAN ŞI INTERNAŢIONAL

Armonizarea programelor de mediu la nivel transfrontier cu ţările vecine, iar în privinţa Dunării şi Deltei - cu toate ţările din bazinul hidrografic al

Dunării, plus politicile de mediu aferente bazinului Mării Negre

Reînnoirea acordurilor bilaterale cu statele vecine

La nivel european şi global, România trebuie să aibă o poziţie explicită în special în problemele care o afectează în mod direct

Participarea activă la dezbaterile externe privind schimbările climatice,prin susţinerea intereselor României

ROSIA MONTANAmasuri obligatorii

• Desecretizarea de urgenta a contractului RMGC cu statul roman • Evaluari independente cu privire la beneficiile si costurile implicate pentru statul

roman, crearea locurilor de munca, rolul si pozitia partii romane, beneficiile financiare reale

• Analiza corecta si transparenta a costurilor si beneficiilor pe termen mediu si lung ale reindustrializarii zonei

• Analiza independenta cu privire la interesele reale ale persoanelor si companiilor care vor sa investeasca la Rosia Montana

• Identificarea celor mai potrivite tehnologii pentru exploatarea zacamintelor, astfel incat mediul si patrimoniul sa nu fie puse in pericol, cu luarea in considerare a rezolutiei anti-cianuri a PE

• Asimilarea lectiilor accidentului de la Baia Mare din 2000, cand pagubele au fost platite de contribuabilii romani si nu de firma implicata

• Respectarea dreptul de proprietate; vom sustine amendamentele la proiectul “legii minelor”, astfel incat aceasta sa nu se aplice in cazul exploatarii de la Rosia Montana

ROSIA MONTANAmasuri obligatorii

• Daca toate aceste conditii sunt indeplinite si toate aceste intrebari primesc raspunsuri clare, USL accepta discutia cu privire la solutiile de dezvoltare durabila a regiunii Rosia Montana.

Daca, insa, aceste conditii nu vor fi indeplinite, Uniunea Social Liberala se angajeaza sa blocheze acest proiect, in momentul in care va prelua guvernarea, dupa alegerile parlamentare de anul viitor.

USL va solicita oficial o dezbatere serioasa asupra proiectului in Parlamentul Romaniei, si va sprijini demersurile societatii civile privind consultarea populatiei in ansamblul sau prin referendum cf art.74 din Constitutie.

Doar prin transparenta deplina, dialog deschis si democratic si respectarea legilor interne si internationale putem sa oferim romanilor, inclusiv celor din zona Rosia Montana, o solutie corecta, durabila si favorabila interesului national.