Lect. Dr. Vasile Timis - Profesorul de Religie Intre Mentor Si Ucenic

5/10/2018 Lect. Dr. Vasile Timis - Profesorul de Religie Intre Mentor Si Ucenic

1/19

J " \:;I C' " : . . J 1./ "',J / ,) '\' ;'! / \,-.. / ,-(~t'~ , S ; ~i.: (/~j(': - L 2 L ' l / : 2 L ' . !Ir(ue ~'- \-. : .(ll/UA~/L{ ' u , c CH!~{1 .\ ,)~~~~~::~.?{1_''.,~'v~~ ; ;~ ( ; ; e~ !~Q)~~?{k tt 6{)((l_ (CtL\J)i{J2iLLiJUD-f f Z L U L e / < t-tt.tW_.{j - r D Rolul profesorului de religie In pastrarea, transmiterea si apararea

dreptei credinte.Ora de Religie =mijloc de cunoastere a tainelor credintei

I. PROFESORUL DE RELIGIE INTREMENTOR SI UCEIVIC

Leer . Dr. V asile T irn is

Dimensiunea duhovniceasca si educationala a misiunii profesorului de religie rezultadin responsabilitatea si din rolul hotarator pe care acesta 11are in transforrnarea profunda apersonalitatii, in formarea deprinderilor si atitudinilor de factura duhovniceasca si socio-morala ale elevilor sai. Putine sunt profesiunile care cer posesorului lor atata competenta ~idaruire cum este cea de profesor. Profcsoratul este stiinta si arta deopotriva. 0 buna parte dinviata, copilaria, adolescenta si 0 parte a tineretii ne-o incredintam profesorului. lata motivulpentru care fiecare dintre Hoi ne aducem aminte cu drag de invatatoarea care ne-a puscreionu. .. .nana si de profesorii care ne-au marcat viara.

Daca In zile le n o as tr e, o p or tu n it at il e de inforrnare ~comunicare sunt di n cein ce m ai abundente(telefonia mobila, in te rn etu l, e -m a il -u l, fo rm ele de in v3 iam ai1t In distanta), profesorul ram ane m entoru l carene ilum ineaza si gh ideaza rnintile spre adevara te le valori m ora le, spre drep ta te si adevar. Calitateaacumularilo r de experien te cu ltu rale line oarecum de m anie ra de rcproducere a acestora; 0 cu ltu ra m are l~iconstru ies te si m ecanism ele dainu irii sa le , "practice educationala - ca ipostaza a cu ltu rii - joaca ro lu l dein st an ta m e ta cu ltu ra la, de parghie reg la torie ce conduce la creste rca ~i sporirca cu ltu ra la" '. Este unanirnrecunoscut faptul.ca educatia incepe 0 data Cll omu l ~i implicit c a pedagogia ea ~tiiJlta are 0 vechirneco nsiderab ila. G re cii 0 cu ltivau Inca din antich itate sub terrnenu l de paideea, CLl in telesu l de educate acopi i lor.

I CUCO~, C. Educatia rcJigioasii. continut ~i forme de rcalizare. E.D.P., Bucuresti, 1996, p. 7

- ,::,-",;r";;;:~;:::;r.'-''~''''''''-_''_', . "_"".,,,,,,,,,,,,,,,,,_,,_.,,.._,,_,_,,,'''!'f'_":''''''Y''''''l'' -""'_',_,,,_,...r_-.,..f"""-"C;!: ., .......,~........- ...~_,_ ... -.....~."':~:r::_;,"f,rt~\::(;j~~;:g:e:~.:;ll-:,::t~~.~~t;;;:~.~:""t~.,t&_;.~!:~'1~


2/19

- care contribu ie Ia prom ovarea educatie i re lig ioase este profesorul de relig ie . "P rin pe rsonaiitatea lu i, p riin su siri!e e e-l ca ra cte rize aza , profcsoru l de relig ie rcalizeaza postulatele Bisericii '", prin cl se "realizeazafunctia c.atehetica a B ise ricii. "S lu jirea catehetica se in tegreaza 1 1 1 m isiunea globala de evanghelizare a lum is i de edinca re a cornunitatii crestine'", dim en siu ne a ca te he tica apar t inand in sesi fiintei Bisericii. Aceas tslu jire , dupa I Cor. ]2 ,28 , apartine investitu rii div ine , Iacand parte in tegran ta din v iata prim elor com unitaticrestine. Inceputul m is iu nii in va ta to re sti 11face in su si H risto s. E I In vata B iseriea Sa in continuare - dupacu m spunea parin te le S tan iloae - "lum inand-o e ll in te legerea cuvin telo r Lu i m antuitoare in contex tu lfiecaru i tim p"lO , facand-o partasa aceste i s lu jiri, indem nand launtric rnadu larele ei sa se invete uncle palte le . S fan tu l Chiril al AJexandrie i sustine ca "cei ce nu au pu terea de a ime l ege singuri taina lu i H ristos svor irnpartasi to tusi de E l, p rim ind ca im preuna-lucratori pe cei de aceeasi credin ta" 11.

Paradoxu l invatatu rii crestine , al com unicarii crestine .ie ste di to tu l v ine de Ia Durnnezeu, dar om ulram ane pe deplin responsab il f a t a de daru l div in , "dar pe care-l dobandim prin tainele in itierii crc$tine,,12Dupa inv iere , M antu ito ru l porunceste aposto lilo r: "m ergand, invatati toa te neam urile". H ristos eel Inviat,pen tru a-S i continua lucra rea , se alatura discipolilor Sai: "s i ia ta, Eu cu voi sun t in toate zile le , pana lsfa rs itu ] ve acu rilo r". L ucra re a lu i Dumnezeu este cea care continua ~inu doar lucrarea om ulu i. Dumnezeutranscende om ul (catehetu l) pen tru a in taln i lum ea.

In masura in care constien tizarn si ne asu rnam - ca profesori de relig ie - aceasta misiune, atunci neangajarn pentru lucru l b ine facu t. L ucru l b ine facu t im plies din par tea noastra un efort constan t In dorneniu lce rce ra rii te olo gice ~ipedagogice. "Cunoas t e r ea copiilo r si a orien tarilo r lo r, In vederea dirija rii actiun ilo rIt . 1 ~ I' -, . I - abd .. 13 II I . . 1 .,uuenoare, reciarna C iscernarnant ;1 mu ta ra care.' . Acest ucru TI l l este tocmai snnpiu ; siun ta face

S CALUGAR , D., 'Catehetul, I I I fndrulllariBlctodoLQ.gice i 9igllctice, Ed. In stitutu lui B iblic $i de Mis iunea1 B .O .R ., B ucuresti, 1990 , p. 65.9 WYLER A., L'educareur all serv ice de fa fo i, L e Centu rion , Paris, 1978 ,p . S .1 0 STAN ILO AE,P ., T eolog ia Dogmatica Ortodox2, vo l II, Ed. In stitu tu lu i B ib lic si de Misiune a l B .O .R .,B ucuresti, 1997 , p . 152 .11 S f. C H IR IL A L A LE XANDR IE I,~ I:m hv ra P .G .; co l. 233 , In P r. P rof. Dr. D . STAN ILOAE , o p. c it .,- p.153.1 2 STREZA , L ., DU RA , N ., Studii si preocupari liturgice [/ 7 Transilvania in M ITR OPO LJAA . RDE.6 . LUL tJ l, fcntriJn;tii transilvane I n t co lo gi a ortodoxa. Tiparu l T ipografie i Eparh iale , S ib iu , 1988 ,p. 220J3 BENGA [ " '")., op.cit., p. ...


3/19

progrese enorm e, progresu l stiin tific ne apare ca un dat fundam ental a l isto rie i umanitatii, T eologia Insa~ iare dinam ica e i; isto ria B ise ricii n e re lie feaza existen ta unu i progres dogm atic.

S un tem o blig ati, volens nolens, s a observarn rezu ltatele u ltim elor cerce tari pe taram ul didacticiigenerale, In acest SCI1S, p utern sch ita 0 paralela a catorva ide i directoare in tre d id ac ti ca t ra di ti on a la ~i ecamoderns 14: daca didactica traditionala considera perceptia drep t sursa a cunostintelor, didactica m ode rn aconsidera actiunea externa mintala drep t s ur sa a c un os tin te lo r; I n d id ac ti ca traditionala se punea accent petransm ite rea de ide i g at a facu te , \ ' 1 1 didactica rnoderna se pune accentu l pe latu ra form ativa ~ieducativa ainvatarii: E levu l e ra priv it il l didactica traditio nala ca o bie ct al e du catie i, \ ' 1 1 didactica m odern a elevu l devinesubiect a l e du c at ie i; e l trece d re pt p art en er I I I cadru l procesu lu i de 1l1valilm ant. in ceca ce p riv es te e va lu are adidactics, In didactica tradition ala accentu l cadea pe reproducerea n otiun ilo r; 1 1 1 didactica m odem s, accentu lcade pc im binarea 'invatarii Cll activ ita ti ap licative. Sp re exernplu , la lectia de relig ie verificam nu dearfap tu l ca elevu l a lnvaiat 0 rugaciune , ci to todata observant daca e l 0 ~i ros tes t e .

C redem ca rea lizarea educatiei re lig io ase este facilita te de respectarea unor m etode si princip iididactice , F i'ira a in tra In detalii, vom spu ne ca princip iile ~im etode le genera te ale didacticii po t fi respectate~icon tex tualizate la specificu l predarii re lig ie i, cu precizarea ea fiecare princip iu ~imetoda propuse sa fieinrotdeauna 1 1 1 s er vic iu l c re din te i ~a l m isiu nii B iscricii.

In activ itatea sa , profeso ru l de relig ie este in tr-o tens iune pe rpe tua ; e l are particu larita tilc lu i,p roblem ele lu i. Atasandu-ne de norm ele ~ i m etodologiile mcderne de comuni r -v : ,- i predc. ":-21 sp irit dediscernam ant, apare perico lu l p ierderii substan te i, a fondu lu i, a specificu lu i m artu risirii cres tine . E ste,im perios necesara v ig ilen ta , trezv ia m intii, pen tru a rilm .ane fide li invata tu rii B isericii. In acest sens,P ar in te !e p ro fe so r Sebast ian Sebu sublin ia fap tu l ca m etodele ~imijloacele d e in va ta rn an t trebuie "sa fi eilus trate prin exem ple lua te din Sfan ta Scrip tu ra, S fan ta T raditie , cuvin te ale se riito rilo r b ise ricesti ~ i aleparinti lor duhovnices t i contemporani ' :" .

A fi~ a nu fi 1 1 1 lum e: ia ta tensiunea teo logica In care ne ducem m isiunea noastra ; este 0 tens iunedificila ea 0 coarda in tinsa deasupra unu i ab is. R isC 3111uneori sa operarn cu uncle clisee stereo tipe care si-aupierdut actuali ta tea, pe de 0 par te, ia r pc de alta parte pu tem r isca 0 fidelitate fa ta de prezent care om itev esn icia, care o rn ite im utab ilita te a Cuvantulu i rev cla t. L ucru l b _in e facu t incurnba 0 dubla fidelita te ; fa ta deEvanghelie ~i faia de rea lita tea con te rnp orana. E du ca tia re lig ioasa se cere a f directionata "a t a t teore tic, c a t

i,lONESCU, ;v1., RADU , 1 . , D ida ctica m o dern s, Dac ia , C l uj -N a p oc a, 1995, p. 22 6.15 ~E i3U , S ., OPRIS , M ., OPRI$ , D ., M etodica p rcd:irii rclig ieL R ein treg irea, A lb a Iu lia , 2 000 , p .14 .

4


4/19

si p ractic, spre b ine le su fle tesc a l credinciosilor si spre fo losu l lo r social".16 Pentru exercitarea criteriilo rm orale div ine, ln verba, in scris ;; i in a ti tu din e, "B is er ica ~iscoala in de ose bi tre bu ie s a faca e fo rtu ri p en truin sta la c.e nzu ra morala in constiinte"." Biserica si scoala, ca institutii care aL I misiunea de a-i innobila peoam eni . ~ i de a face b ine in teleasa l iber tatea, sun t indrep tatite sa-si im prcuneze efortu rile in vedereaindrumarii tinerilor In a accepta criteriile m orale recom andate de Evanghelie . "C restin ism ul a schirnbat fatalu mii datorita sch im barilo r lau ntrice a le oam enilo r.,,18

Dem ersu l nostru se inscrie oarecum In tonu l log icii b ivalen te . Aceasta p en tru fap tu l ell profesoru l derelig ie se situ eaza intre u niversita te ~ i scoala, intre poesis si praxis, intre mentor (p ro fe so ru l u niv er sita r) siucenic (e levu l). Activ itatea $ i rezu ltate le profesorulu i de relig ie In scoala lu i constitu ie un mod deau toevaluare pentru profesorii sai din facu lta te . F inalita tile cerce ta rii un iversita re nu sunt cuantificate doarprin notele obtinu te de catre studentu l teo log la exam enu l de licenta, ci s i p rin rezultarele obtinu te de el eaprofesor de relig ie .

In acelasi tim p, profesoru l de relig ie este el insusi mentor si ucenic In scoala lu i. E ste m entordeoarece rnen irea lu i este aceea de a fo rma c ar ac te re r el ig io s -m o r al e, de a fo rma opinii. Totodata, el vau rm a ri f le xi bi li za re a si flu id iza re a ca na le lo r ~i a fluxu lu i de inform atie pe orizontala si pe verticals intrerelig ie $ i alte discip line a le procesuJu i de i l1vatamant. Perspectiva isto rica asupra relatie i din tre educatie ~re lig ie conduce la concluzia ca m isiunea scoiii si m isiunea B isericii nu se exclud, ci sun t interdependente, sestim uleaza reciproc, tinzand sa in terferp-' ~iIn vrem ~~~ . astra .

.. _ -Alatu ri de educatia tehnica ~iciv ica, este necesa ra e ducatia relig ioasa $ \ cu ltu rala. O biectivu l aceste iin terferen te este de a-i aju ta pe tineri s a se o rie nte ze i n - lu rn ea v alo rilo r m a te ria le ~i spirituale, s a lupteimpotriva dezurnanizarii oam enilo r si to tcda ta sa faca din valorile sp irituale ~icu ltu rale prio ritati ale v ie tiilo r. Suntem constien ti de fap tu I ca "propovadu irea haru lu i m antu ito r conduce pe oam eni la participarea Incomuniunea cu Dum nczeu"!". 0 educa tie a tin e re tu lu i rup ta de sp iritu l E vanghe lie i este 0 e du ca tie ca re nuva avea finalita te . E ducatia dirijata de repere ideolog ice ateiste se in to ar ce im p o tr iv a ornu lu i; exernp le sunt16 SEBU , S ., Propovdduirea Evangheliei in Biserica Romdnd dill Transilvania, 1 1 1 J \1 lTROPOLIAARDEALUL U I. Contributii transilvane la teo log ia ortodoX3, T iparu l T ipografie i Eparhiale , S ib iu , 1988 ,

. p . 2 0 9 - - - - - -1 7 ANTON IE PLAMAoEALA, M itropoJit, B iserica In mers, vo l. I, Tiparu l T ipografie i Eparh ia le , S ibiu ,1 9 9 9 , p . 3 0 5is rO AN M IH .E .L TAN , Episcop, E):pericnje pastorale . O radea, 1995 , p. 9 1'0., DU RA, N ., P ropovadu irea $i Sfin telc T aine, Ed. Inst B ib lic ~ i de M isiune 3 1 BOR , Bucures t i , ]998 , p.18 2

5


5/19

suficiente in acest caz. In egala rnasu ra profesorii de relig ie pot participa la elabora rea unor m aterialeinfo rm ative ~ i po t observa oportun itatile de colabora re eu m ass-m edia. Pot f im plicati $ i pa rin tii inre zo lv ar~ a n ev oilo r spirituale a le c op ii lo r. [ 1 1 ca dr ul p ro ce su lu i de ln va ta rn an t, id en ti fi ca re a problemelor e l lcare se confru nta elev ii constitu ie 0 e ta pa v al or oa sa .

P rin catedrele de relig ie din s co li, este facilitata intarirea legaturii dintre S coa la si B ise rica. BisericaI$ i aduce m esaju l sau in favoriza rea clim atu lu i sco la r. E ste de dorit ea profesorii de re lig ie s a fie adusi incen tru l v ietii paroh iale , iar paroh ii sa -si cunoasca in tr-o m ai buna m asura profesorii de relig ie care activeazape raza parohiei lo r. M ai nou , prin directivele date de M inisteru l Educatiei si Cercetarii, ex is ta posibilitateacrearii unor postu ri de consilieri in scoli. U n consilie r com peten t poate f s i p ro fe so ru l d e r elig ie .

P rofesoru l de rclig ie este ca un iceberg . E ste m ai degraba ceea ce nu se vede decat ceea ce se vede .Ca la oricare alt p rofescr, pu tern sa -i observam cunostin te le de specialita te , condu ita profesionala,concepte le priv ind procesu l educationa l e tc. C eca ce nu se vede sunt sen tim entele lu i, consii inta, atitudinilesi m ai ales vocatia.

Am putea spune ca profesoru l de re!ig ie este ~icoechip ier. E l este ala tu ri de e lev i il l solutionareasitua tiilo r dificile prin care tree e i si fam iliile lo r, coope rand eu preo tu l in parohia caru ia se afla scoala,

Spuneam m ai sus ca profesoru l de relig ie este si ucen ic in scoa la lu i. B ine este sa priv irn sta tu tu lnostru ca fiind al u cenieu lu i care m ereu ar e ceva de invatat . G rice ta 1l3 r p ro feso r, cand trece pent ru prima( lma prag '.~ 'e i scoli , este p lin de entuziasm ~ihotarat sa-si puna in ev identa to ate cunostin te le acum ulareir ianii d e fa cu lta te . Totodata, el trebu ie sa fie constien t de lacune le percep tie i copiilo r si de dificultati lc. .predarii unor notiun i si concepte insu site in tim pu l studii!o~ universitare, "psiho lcg ia co tidiana insu sita defiecare din tre noi p rin exper ien ta socials nu este su ficien ta pentru a deveni bun i cunoscatori a i p rob lem elorpsiho log ice ineren te instru irii $ i educa tie i e lev ilo r":C o. Sunt g reu de identifiea t eauzele abaterilo r diseip linarerepetate; dificultatile $ i fra rnan tarile elev ilo r no stri sun t de 0 m are cornplex itate . T eate acestea reclarna 0ju sta apreciere a elernen te lor de psiho-pedagogie sco lara, Avern In vedere fap tu ! cE l f iecare din tre noi pu temdeveni prizonie ri ai ru tine i.

N u-i usor de accepta t ideea ca nu stim I n c a su ficien t de m ult despre subtilitatile m eserie i de dascal;nu- t i este uso r sa co nce pi ca educatia se poate face ~ialtfe l; n u re nu ntarn use r la asu rnptii false , la s uficie nte ..Se stie C3 III p rocesu l de 1l1vat i' irml l1 t sun t prezenti tre i factori: p rofesoru l, sub iectu l de educat (e levu l) simateria de inva tam anr. P entru ca procesu l de invatarnan t s3"$ i atinga obiective le , este necesara ex isten taunci concordantein tre acc~ ;;ti factori, O rice pro fesor, Cll toata ~ ljillla $ i expcrien ta pe cafe si-a acurnulat-o 'ill

:0 CO SM OV IC I, A .,IACO B, L ., P sih olo gie sco lara. Polirorn, lasi, 19 98 , p .l3

6


6/19

decu rsu l activ itatii sa le didactice, este ob ligat sii.-~ i pregateasca terneinic lectiile. F iind prin excelenta 0p ro fesie socia ls , "activ ita tea p ro fe so ru lu i e s te intotdeauna un joe la s cc na d es ch is a, ta ra su fle ur s i tara tirnpd e r ef le ct ie situatlonala"! ' . Daca pcntru partea de proiectare a obiectivelo r, m etodologiilor si cont inutur i lo ravem tim p pcntru deliberari ~ioptiuni in tre alternative , In tim pul p redarii, desfasurarea p ropriu-zisa a lectieidevine un joe ireversibi I: castig i sau pie rzi lncrederea e levilo r.

In efortu rile noastre ne confruntam $i eu unele g re uta ti : i ndi fe re nt ism rel igios, retineri din parteaunora, arogan ta si afront din partea al to ra. Departe de a ne descuraja , aeeste lucru ri pot fi un imbo ld pen trunoi. B iserica lucreaza asup ra lum ii, transfigurand-o. Aceasta transfigurare este opera haru lu i divin, dar suntnecesare $ i e fo rtu rile n oastre , Isto ria B iserie ii ne ara ta lim pede ee rn un ca u ria sa ~ice su fe rin te irn en se aufost necesare p en tru ere area s i s u st in e re a culturii .crestine.

Observarn ea in zile le noastre ornul conternporan nu seprea intereseaza de princip iu l u ltim alexistente i, ci de lum ea fizica; nu-si cauta un sens al existentei lu i. A sistam In cultu ra postm oderna lain ce rc ar i e fe rn e re de const rui re a paradisu lu i pam antesc. K onrad Lorenz (Jaureat al p rem iulu i Nobel) af i rmaca omu l zilelor noastre prefe rs satraiasca in tr-o lum e de agita tie si zg om ot, fiindca ii este teama s a sein talneasca ehiar s i cu sine insu si. Secularizarea din socie tatile noastre contemporane europene contestslegitim area re lig ioasa a lum ii in care tra im $ i nu doar pentru cativa indivizi izola ti, ci pentru grupu ri la rg i alesocieratii. Acest fenom en se man i fe s t s :;;i in socie tatea ro rnaneasca eu tot m ai m ult aplom b. C e avem defacut in aceasta situatie? Credem ca soe ieta tea eu prob lem eJe e i t rebuie s a ste a In e en tru l atentiei noastre.

C u sigu ranta , In secolu l XXI nu vorn transm ite m esaju l evanghelicca In secolu l a l XIX~ka. Dar vomtransmite ace leasi v a lo ri v e sn ice reve la te de Dum nezeu . C u fieca re e tapa , CLl f ie ca re g en era tie , B iscrica l$ ireinnoieste m ijloaceJe pastora le. B iserica ram ane aceea~ iln prineip iile ei privind credin ta, dar serev igoreaza m ereu in m aniera de expunere a credinte i; traind intr-o lum e a sch imbarilor, B iseriea estesensibila la accste schim bari. N i se pare sugestiv indcmnul I.P .S . Antonie P lam adeala: "a Ii in pas culurnea, dar nu ca lumea"22, re actu alizan d v alo rile crestine pe masura f ie ca re i g en er atii.

Anum ite fenom ene socia le, cum ar f vio lenta , co ruptia, som aju l, pot fi privite din perspeetiva e ticasi spiritu als siputem sa prornovarn In Iocu l lo r drepta tea socials, cinstea , onestitatea, corectitudinea. Idealu leducatiei crestine este in ultim a instants vie tu irea dupa voia lu i Durnnezeu. .

~ " _ . . ~ _ m _ _ ~ _ _ _ - - -

22 ANTONE:: pLAM ADEALA, M itropolit, Bisericlln. rncrs, \01. JI , T iparu l T ipografiei Eparh iale , S ibiu ,1999 , p . 1 69

7


7/19

Mis iunea noas t ra com una va avea finalitate In masura T Il care se va rea liza prin lum ina si iub irea lu iH ristos. C restinu l au ten tic este om ul iub irii ~ i tra irii evanghe lice, al iub irii ce nazu ieste m ereu spreau todepasire . C unoasterea crestina este un act de iub ire , 0 iub ire de natu ra etica, dar m ai a les ex isten tiala .Prin intoarcerea catre teologia patristica putem ev iden tia fap tu l cil Durnnezeu r ar na ne t ra ns ce n de nt dupafiin ta Sa, dar to todata Se face prezent T il im anenta creatie i, p rin lum ina Sa necreata Tm parta~ ita de Duhu lSfant,

II. ORA DERELIGIE, l\lIJLOCDE INITIERE I N TAINELE CREDIlTTEI

Scopu l predarii re lig ie i are un dublu aspect: in form ativ ~ i form ativ , O ra de relig ie , realiza ta princoparticip area p ro fe soru lu i s i a elev ilo r, are 0 dim ensiune care treee dineo lo de spatiul didactic, 0dim ensiune in itiatica. Parin te le B ria indernna ea lectia de relig ie sa fie realiza ta in analog ie cu isto riarnantuirii.

L iturghia, ca fo rm a de recapitu la re a isto rie i mantuirii , se constitu ie ea m odel pen tru o ri ce a cr iv it at eca te hetica. O ra de re lig ie ponte f i p riv ita ea 0 in troducere la crest in ism, ca un curs de istoria religiilor(prezen tarn un baga j de cunostin te si ritual u ri ca re pot deterrn ina luarea unor op tiun i), ca un curs dea po lo ge tics (p re ze nta rn unele argumente ) . Dar ora de relig ie T ~ i atinge plen itu dinea si finalitatea atu nei candsub iectii (e lev ii) dev in in teresati ~ i practican ti, atunci C 21nd ei constien tizeaza apartenenta lo r la T rupu lm isiic a l lu i Hristos care e s te B i se ri ca .

P rin ciclu l credin tei ", pa rin te le B ria definea procesu l prin care isto ria sfan ta sau isto ria m antu iriitrece In isto ria oam enilo r si 0 transform s, generand convertirea personals ~ i eonstitu irea cornunitatiicre stin e. A ce st cielu cornpor t a trei e ta p e p ri nc ip a le ":

o ln itie re a In taine le credintei , m artu risirea credin tei sau fide lita te fata de Iisus H ristos ~ i fala deE vanghe lia S a.

G L arg ire a o rizo ntu lu isp era nte i, ce le bra re acre din te is au f idelitatea fala de sine si fatade B iserica.

:3 B R L'\, IO N , O rtodox ia ' I T t E uropa, T rin ita s , la s i, 1995 , p.42~ idem

8

-:~;:;;~~"t'"C~~;;'-:''l'"':?: -.:-;r1''~~ '-~ '\!"T't'~---.' ''-~:,?"!,J.~,,, --.rTt''''' '-'.~-.-1~--';"'~ :'~7rro,-r


8/19

e Desavarsirea com un iun ii dragoste i sau p ractica rea credin te i sau ficle lita te a fa 1a deaproapeJe sau de lum e.

In itierea ca prim a etapa favorizeaza m artu risirea credin tei, care nu se separa de tra irea (ce lebrarea)credintei p rin cu lt si de practicarea credintei p rin fap tele noastre ~ i prin m ora l a personala ~ i sociala,P en tru incepu t, e lev ii sun t initiati 1 1 1 com unitatea de credinta, mai apoi In com unitatea de m orals (detraire). Un profesor bun - prin ca teh izare - induce elev ilo r un anum it stil de v iaia. Astfel, credintam artu ris ita , traita ~ i asum ata dobandeste valen te persona le ~ i sociale (paradigm a socials a cre din te i), E cle siaconsti tuie 0 adunare de credin ta , de litu rg hisire ~ i d e p r ac ti ca .

o prima e t apa a m i si un ii profesor i lo r de relig ie este aceea de a init ia I n c re di n!a25 , de a face uceniciai lu i H ristos prin vestirea Evanghelie i lu i H ristos. Sfin tii Aposto li, prim ii m artu risitori ai lu i H ristos, i-auInva!at pe ce i ce au crezu t In H risto s cele m ai im portan te adevaru ri de credin ta26 , ingrijindu-se de sporireacrestinilor In cunoasterea ~iap ro fu ndare a ce lo r invatate . Ne punem iir tre ba re a: n oi, crestini ai secolului XXI,trebu ie sa fim indernnat i sa sporim In cu noasterea Invata tu rilo r evanghelice ? C onsideram ca da, cu atat maim ult cu cat un ii credincio si, ch iar cu studii superioare, cunosc m ult m ai pu tin dom eniu l credin tei decat altedoinen ii de cunoastere.

A su marea credin te i p resu pu ne 0 viziu ne globala de spre lu rne, acceptand.o-i D um neze u este C reatoru lC eru lu i si a1 Pam antu lu i, R ascum para toru l ~ i Im paciu ito ru l lum ii cazu te, xfin tito ru l ca re transforms creatiasi viata n oa stra a tu tu ro r.

A dona e tapa a ciclului credintei 0 c on st it ui e c el eb ra re a credintei prin par t ic iparea la cult , prinfidelitatea fata de sine si fata de Biser ica. Profesoru l de relig ie j '~ i va invata elev ii ca "fiecare credincios I~ iexprim a credin ta sub 0 fo rm a de adorare a lu i Dum nezeu , de m ultum ire ~ i bucurie=". Sfan ta L itu rgh iecreeaza m ediu l pen tru exp rim area bucurie i, a speran te i ~ia credin tei u nei cornunitati.

In cadru l cu ltu lu i public, dupa marturis irea credintei ( ro stire a C re zu lu i) u rr nca za c ele bra re a c re din te i( imnul Pe Tine t [dudam]. Incadru l orei de religie, p rofesoru l si elev ii pu reed la rnartu risirea credintei, darsi la 0 fo rm a de celebrare , de adorare, f iecare o ra de re Jig ie incepe ~i s e i nc he ie CLl 0 rugac iune .. -

25 idem:6 IRrl '~EU, E piscop de E katerinburg ~l lrbit. Ed_t}c[l1i : '!_Esj j l_ : lgasU_l l! . :i l li \ tl_ lLL_pc:r.1_!L~! __conii s i tineri.S op hia , B u cu re sti, 2002, p. 11327 B RIA , ION , op.cit., p .l 05

9


9/19

In etapa a treia urm eaza contex tualizarea si rnanifestarea credintei I I I viata personala si socials. O rade religie indeam na 1 3 angajare , la vietuirca In si prin H ristos. P reo tu l, la Sfanta L itu rgh ie , ii indeamna ~jtrim ite pc credinciosi la m isiune ~i la slujire: eli paee s a iesim ... , iar credinciosii raspund intru numeleDomnului; de aici reiese rolul credintei In r ap ort cu sem enii, eu morala, e ll sccie tatea '". R elig ia (credin tafiecaru ia) are sau ar trebu i sa aiba un rol insernnat atat In viata p erso nals, cat si In v iata pu blica.

Intr-o astfel de abordare, ora de religie devine 0 ora care Ii face pe elevi sa fie responsabili fata deviata si faptele lor, fata de actul educational, fat a de aproapele , dupa cuvintele M antu itoru lu i: voi suntetlumina lumii ... , asa sa lumineze lumina voastra inaintea oamenilor, incdt ei sa vadd faptele voastre celeb 1 ! 71 e si sa-L sldveascd pe Total vostru eel dill ceruri (M t. 5 ,1 4- 16 ).

in contextul social si educational actual profesoru l de relig ie va da lectie i de religie si 0 dim ensiunereconciliato rie, observand statu tu l istoric al B isericii: nu separam acum graul de neghina, separarea apartineeshatonului. O ra de religie se deruleaza ca un dialog, cuvintele folosite 1 1 1 acest dialog sunt inspirate deeuvintele revelate al e Sfin te i Serip tu ri, de Cuvan tu l care ni se descopera In Noul Testam ent s i care ne d!p ute re . M a ntu ito ru l, 1 1 1 rugaciunea dinain tea Patim ilor Sale, spune: Nu nutnai pentru ei _ H a rag, ci si pentrueei ce prin cuvantul lor vor ere de In Mine ( In . 17 ,2 0 ).

De multe or i ne p langem ca la disciplina religie nu a vem su ficien te m ijloace didactice, ca nu avemsu fieie nt m aterial biblio grafic adecvat p articu laritatilor de varsta ale elevilor. T otu si aceste n eaju nsu ri po t fiinlaturate, In primu1 rand prin f,,,1"sir,,:-- ora de religie a Sfinte i Seriptu ri, in mod sistem atico Indiferen t de" '. .~ ._"continutul dida ctic ,(te ma abordata) , putern in cateva m inu te citi ~icem en ta un anum ite pasaj di n Vech iu isau N ou l T~stameI1L invatandu- i pe elev i s a aprofundeze ~lemel1teJe de doctrina cre stina si sac~ i asum eidentitateacrestina. Precum orice fo rm a de m isiune crestina are ~ i 0 dimensiune educativa, to t asa S-2:-cuveni ca orice lectie de r e1ig ie s a aiba 0 dimensiune rnisionara.

Abordarea separate a a ce sto r etape d e i nit ie re I n ta in ele credintei este c on tr ar a s p ir it ua li ta ti i crestir.c.Sa nu uitam ca arice Sfan ta Liturghie este ~i0 ora de religie, 0 lectie de initiere crestina, iar orice ora dere iigie treb uie s ~ i nd er nn e elevii spre participarea la Sfan ta Litu rgh ie. M ereu trebu ie sa cauta:n ~ i s a cerernde 1a Dumnezeu "intelepciune si mestesug I I I stare sa ne ajute sa gasirn m ulte iesir i acolo unde nu-i iq ire":;s i sa indreptam sufletele elevilor incre din tati nou a. F ericit e ste p ro fe so ru l care-si I I1Va ta e1ev i i s a inteleaga si

~il ihid, 1 ! ., p. 106:9 SFA}HUL lOAN GURA DE AU R, Dcsp rc Preotic,trad. pr. D . F ecio ru , Ed. ln st. Biblic ~ide Misiur.e 3 :B .O .R ., B ucuresii, 1997 , p. 39

10

--._-. - .~~~.- - - .~-------------,-.'If:i~~~~\!t:_~~rru{~tt~~';r(s:-:m':~{'l;,!'i]j',7~t:Nfn~':~~7::.:'n;::)li'J:;:.~~-n:;~'T.:~Jt;~~~~~::tj~;:~~:V~~.,..-::;?\:rr~~:?~;?~:i}:~,0:~z~i:t~m~~'::1;\!~~~'t~~:,~~~i~;:~~;~4" ...';:-~~:~_;-,'1.~~:x~:.f;:.~i'l_.;,J;;:_0?'!:1!;r;~


10/19

s a se b ucu re ci1 Dumnezeu a intem eia t B iserica Sa pc Paman t, s a aprofundeze ~s a traiasca adevarurile decredinta m arturisire de B iserica.

HI. REIJGIE SI CARACTER

ImpactuI educatiei religioase in copilarieasupra modelarii caracteruluiE lev ilo r no stri a fla ti la varsta imp li nir ii c ar ac te r u lu i ~a desavarsirii personalitatii I i se

vorbeste tot m ai putin despre Dumnezcu , despre const i in ta morals, despre suf le t , despreidealuri, despre responsabilitate si aproape deloc despre sfintenie.

In curricu lum -ul scolar, educatie i re lig ioase i se rezerva 0 ora pe saptam ana. P rin ora de relig ie avemsan sa de a recupera ace le ca i sp irituale oferite tinerilo r in perioada in te rb elica , de a recupera aceadimensiune morala a e du ca tie i ce i-a co nfe rit foria elitei intelectuale din p erio ada interbelica. Perioadainte rbelica ne-a daru it sav an ri, ero i, m artiri si m ai a les caracte re. U n factor im portant care con tribu ie laform area individulu i, la im plicarea lu i responsabila In via ta activa a societa tii ~i B is ericii, 11 co ns titu ieeducatia re lig ioasa . E ste bine cunoseut faptu l ca "divo rtu l dintre relig ie ~ i via ta constitu ie su rsa dezordin iip irituale ,,30 , dezordine care astazi se face sim tita din 1n ce m ai m ult.

Din perspectiva psihologiei relig iei, am pu tea defini relig ia ca fiind raportu l nem ijlocit al eu lu inostru rnarginit .cu un EU care transcende im anenta, care se reve lcaza din tr-o lum e superioara In fi intanoastra ", aceasia revela tie incepand odata eu crearea om ultii. Im pulsu l de viap produs de sentim ente le ~trairile relig io ase se m anifests in moduri si directii dife rite: "produce vo ie sau put e re de via ta la ce i obosititrupeste; p roduce pute rea de a lua 0 hotarare de 0 mare valoare morals sau de a accepta un nou seop in viata

30 BOLOCAN, ' C , Treptele formate scm momentele Iogico-psihologice ole lectiei C1I aplicare Iiilllvafamanfu! religios, In P astora tie!;li m isiune I n B is er ica O rtodoxa, E d. E piscopie i Dunarii de jo s, Galati2001 ; p 2 35 .3 1 Dupa Parin tele STAN1LOAE, "Logosul sau Cuvantu l lu i Dum nezeu a fost In lum e de la inceputul ei, pede 0 parte prin ratiu nile lu cru rilor, care sunt chipuri create $i sustinuie de r at iu n il e Lui eterne, pe de alta prinpcrscanele um ane care 1:1 rationalitatea lor v ic sunt chipurile iposiasului Lui fllSU~i, create ell scopul CJ S3gandeasca ratiunile Iucrurilor imprcuna CLl Ratiunea divina personals, intr-un dialog cu Ea. (Tcolog iaDogmaticii Or todoxa , vol.Tl, Ed. lnstitutului B iblic si de M isiune O riodoxa al B .O .R . B ucuresti 1997 , p . 7)

J J


11/19

la ce i Cll constiin ta adorm ita ; pe ce i slab i si tim izi Ii um ple de pu tere $ i indrazncala ; pe ee i asup riti deganduri $ i d ur er i s ufl ete sti Ii umple de fe ricire si b ucu rie =".

Norme l e si repere le m orale biblice t ranspuse In cadru l spectru!u i social asigu ra unele functionalitatinorm ale '~ i eficien te . In m isiunea e i B iserica militeaza pen tru lin crestin isrn integ ral, in care in te rfe reazadim ensiunea duhovn iceasca eu cea socia ls: "separarea in tre evanghelizare si angajam en tu l socia l a lcre stin ilo r da un ea za m isiu nii B ise ricii,,3 3.

Daca ex ista v reun rem ediu pentru a tarnadu! genu ! um an adesea co rup t si de cazu t, crede m ca aeestaconsta in educat ia re lig ios-rno ra la a tinere tu lu i. In tr-o lum e m arcata de p re tentii, de necesita ti, deoportunitati de to t fe lu l, este loc pen tru homo ludens, homo econornicu s, hom o sen tim enta l is, pentruarnato ru l de jocu ri de no roe , pen tru an treprenor sau pentru hedonist, dar 1 1U prea este loc pen tru sub iectu lm oral. C aracte ru l fragm entar a l vietii m oderne determiner de tehno log ie si in forrnatizare - care poate ducepe de 0 parte la m asacrarea natu rii sistem ice a habitatu lu i urnan , ia r pe de alta parte la dezm em brarea euluim o ral - co nstitu ie 0 cauza m ajo ra pen tru 0 in terogatie sericasa refe ritoare la riscurile sociale ce pot aparea 1 1 1contex tu l une i educatii lipsite de repere religios-rnorale.

Consta tam c a 1 1 1 zilele noastre scade din ce 1 1 1 ce m ai m ult preocuparea pen tru desavarsirea spiritu als,pen tru m an tu ire. Dupa invata tura B isericii, "v ista crestinu lu i are sens ~ i valoare In m asura in care ea este 0preocupare perpe tua pen tru propria m an tu ire,,34 P lecand de la aceste considerente credem ca se impune 0redim ens iona re a activ ita rii ca teh e tice ill scoala ~to to data a m isiun ii B ise ricii in societa te.

P erce ptiile , s en tim e nte le ~itra irile re lig ioase se contu reaza si se i ncheaga In functie de e tapele devarsta . P entru toti ce i implicati in r ea liz ar ea educatiei rel igicase, 1 1 1 special pentru profeso rii de re lig ie ,cunoas terca percepti i lor , a trairilor si a caracte r is t ic i lor educaiiei re lig ioase In functie de e tape le psihice ~b iolog ice de dezv~ ltare dev ine un im pera tiv , In functie de e tape le de varsta, fundarnentarea sen tim entelor sia constiin te i religioase p resu pu ne p arcu rg ere a anum itor stadii de instruire. V ia ta p re su pu ne un permanentschirnb Cll m ediul am bian t. ea fiind inf luentata de conditiile externe.

R eferito r la perioada In care incepe sau In care ar trebu i sa inceapa educatia re lig ioasa, unncerce ta tori sustin ca educaiia re lig ioasa a copilu lu iincepe inainte de a se naste , prin form area une i rnaturitatispir i tuale .a parim ito r,,:parin iii sun t responsab ili pentru p rocrearea si creste rea copiiloLM ajo rita tea

s; CALU GAR , D., C atchctica, Ed. Institu tuJu i B iblic 5 i de ~ \'1isiune O rtodoxa, B ucuresti, 1976, p . 680: B EL . V , M isiu nca B iscricii !D..l l!me~~_lJnt_~~!2_()!:~lniLPL 'C , C lu j-N apoca 2002 , p. 121:. STOLERU , N , ~p iritu !llita tca o rto doxa ~ . s l i . U J r _ g a crc~tin,l , Ed. lnst. B ibJic 5 i de lvlisiune a! BOR ,Bucurest i , J 991, p .l 0

12


12/19

psihopecJagogilo r sustin ca uncle acte nccon tro late a le parin tilo r au efecte nefaste asupra copiilor8agaju l duhovn icesc acum ula t de parin ti se rasfrange pozitiv asupra formarii rclig ioase a copilu lu iimpr ima 1 3 n iv elu l co rte xu lu i; ell alte cuvin te exista uncle p rem ise eredita re.

Q uin tilian, In Institutiile oratorice, aprecia ca scopu l educatiei este , pc langa fap tu l de aora tori, s i acela de a-i inzestra pe acestia cu un caracter moral. Dupa Q uintilian , educatia din prim a copconsti tuie 0 prem iss im portanta 1 1 1 formarea ~i contu rarea caracte ru lu i : "dupa cum un vas nou pastrm ulta v rem e gustu l prim ulu i lichid, pe care l-am varsat; ~i lana cand este vo psita 0 data nu mai calbeata, to t asa ~i im presiile urate din p rim a copila rie lasa u rm e adand~35. Ideca de divinita te ne spareform a in teriorizata a inconsrientului colectiv.

M ccan ism cle prin care gandim , percepem sau procesam anum ite in forrna tii de m ulte oninconstien te, adica inacccsibile in trospectiei, "suntem rnai deg raba consrienti de produsele activ itaminiale dccat de mccan ismele lor subiacen te ... , as a cu m nu I I 1 C e r C a m s a taiem lernne eu bisturiul, niim plican t constiin ta in m ecanism ele care se po t desfasura inconstient'< ". PsihoJog ii adm it ca judemora l a are ~i ea 0 pu ern ica co rnponenta inconstienta: "conform modelu lu i structural procesele inconstieopereaza la n iv elu l tu tu ro r co m po ne nte lo r psihicului u l 1 1 a n : : 3 7 . lm pactu l eel m ai pute rnic II au expcriencu incarcatura afectiva . U nii p sihologi considera ca orice persoana Inca din cop ila rie sim te nevoiastab ili interactiun i cu alte persoane, pentru a-si gasi un sens In via!a:;s. La nivelulul inconstientulprere flectiv se con tureaza anum ite princip ii sociale ~im orale in teriorizate, p rin in term ediu l carora co~Sir 'em eaza si o rg an ize aza un univers prop r iu .

Este dificil a trasa 0 granita in rre rolu l ereditiiii] : ; ; i rolul inf lueruei mcdiului 111 dezvoltai..e .ecru lu i, precum si a constiin tei relig ioase . Ex ista si unele con troversc in legatura cu acf c:-c :-.e n a tic a. Emb le rr.a tic a 1 1 1 acest sens este con troversa in tre e lve tianul Jean P iage t, p siholog de: : - - . : : : : - _ J i a 3, ~i l i n g v i s t u l am erican Noam Chom sky ".

~5 QC j iTILIAN, Institutiile oratorice, XII, 2 , p . 340 , In ANTONESCU, G ., EcIucat ia morala, Ed. C~ c a e lo r, B ucu re sti, 19 27 , p . 43::s . .fICLEA, M , Prefata, In O PRE, A . In Inconstientu I cogn itiv , Ed. ASCR , C lu j-N apoca, 2002, p. xi .: O ?R .E , A. I nc oI 1l 1t ie n tu I c oa n it iv , Ed, ASCR , C lu j-N apoca 2002~ p.12_ .: STOLO ROW , R . & ATW OOD, G ., The unconscious and unconscious fantasy. An intersubjuc

.. C r.troversa 3 .ost discutara ~i 1 1 1 ca dru l de zb atcr ii care S-3 ; inut I I I Franta ( J 975 ), unde alaturi de ce:::_ ::12 i pariicipat alti 23 de s pe cia lis ti 1 1 1 filosofic, psiho log ic, an tropolog ic, b io log ic $1 lingvistica .

J 3


13/19

C hO IT 1S ky, crcatorul "gram aticii generative", observand c a anum ite structu ri sin tactice sunt com unetuturor limbilor, susiinc caracteru l ereditar a l formarii ~id ez vo lt ar ii p e rs on a li ta ti i ~ i imp li ci t al sentimentelor~ico nstiin te i rclig io ase . J. P iaget nu neaga orice ro l al ereditaiii, dar contests 0 sp ecializare ex ce siva;datorita . expericntei, bagajul genetic activat se pastreaza, iar eel neso licitat se atrofiaza. Apreciern c5fo nn ar ea a titu din ilo r ~isen tim entelor relig ioasc este de 0 ma re c omp le xi ta te si trebuie p riv ita p rin prismalucrarii tain ice a Duhulu i S fant in lurne.

In copilarie po t fi in taln ite prim ele indem nuri tim ide spre dcvenire launtrica; prirnele fundam ente alecaracterulu i religios-m oral sun t sadite in cadrul fam ilie i crestine. E ste extrern d e im p orta nt s a acordarn 0atentie deosebira educatiei religioase a copiilor Inca de la varsta frageda. ell privire la 13 acordareaeducatie i re lig ioase inca din frageda pruncie, Sfan tul loan Gura de AUf aprecia: "cum se va deprinde copilulde rnic, asa va ramane si cand se va face mare: ca si copacul pc care de-l va indrep ta cineva cand e mW dit8 ,ram ane drep t; ia ra de -l v a lasa stram b, cand se va in ta r: I1U se '/3: rnai 1I1orept3.,,-lo. Copiii gandesc altfe l deca tcei adulti, observa altfe l o rig inea ~if in ali ta te a e xi st en te i.

P rocesele gandirii re ligioase se vor relativ iza si contura 1 1 1 diferite stadii de varsta. In E pisto la catreCorin teni, S fantul Aposto l Pavel spune: "CB _nd eram copil, vorbearn ca un copil, sim tearn ca un copil,judecarn ca un eopil; dar cand m -am facut barbat, am lepadat cele ale copilulu i" (I Corin ten i 13 , 11). Prim iian i ai copilu lu i sunt cruciali pentru fo rm area religioasa u lterioara. U nul dintre studiile efectuate de catrepsiho logu l Amsterdam evidentiaza fap tul ca in tre 21 ~ i 24 .r , lu :'. - vilu I manifests unele simptom e ale

---recunoasterii de sine: daca i se pleura 0 pata rosie pe n3S, copilu l priv indu-se In oglinda, pune mina pe nas,. . . - i lpc para .Copilul, eonstitu ie un teren favorabil pen tru prim irea norm elor si condu ite lor re lig ioase, toto data

copilul este recep tiv la credin ta 1 1 1 miracole. P rin im itate el va prirn i credin ta practicata de parintii lu i:"credin ta nu se m erno reaza se deprinde"42 . Se pare ca, la copii, sentimentul re ligios se manifesta inainteaaparitie i unci gandiri re lig ioase. Psiho logii A. Godin $ i M . H allez au stab ilit p rin cercetarile lo r e a I I I prirnii

vedca volum ul: PJAGET, J., CHOMSKY , N ., Tcorii ale lim baju lu i. Teorii ale Il1vi'ltarii, B ucuresti, Ed.Politica,1988~oS T : ' !()J-\N ( " U R ) \ nr~' /\ l l R 1."- 'f .-' ''1 ; : 1 - lr C ,\ I';"7 T < 0 1 '" ,;t " 9 ' - 'J. -_. _, . _~ . _. _,~,_. , ,> '-, . " = ' : _ ~ : i l l _ r c _ ~ r . g _ . _ C 1C,... Q J 2 J . ! _ . i ! . ! . . , .,1 -., .~t;,-.I, \ " ~., CjJ. c , . 1~' _,~! COSiv l 0V l C1, A., Psiho log ie generala, Ed. Polirorn, Iasi, 1996 , p. 61.

-1 2 T I r..'1 !AD IS , E , PI'COt. Parohie . I I1IJ .Q, t re, Sophia , B u cu rcs ti, 2 00 ], p. ]0

] 4


14/19

ani de via tu "exist{ l anum ite corelatii in tre im aginea parintilo r ~ i patcrnitatea divina,,43. In parale l crnaturizarea spirituala evocarea d i v i n i t a t i i prin im aginile parintilor se dilueaza, se purified.

Inocu landu -li-se cop iilo r resp cctu l au to r ita ti! p arin te sti, se trcce Cll usu rin ta la inocu larcarespectu lu i au toritiiti! div in e; ch iar ~ i pent ru oamcn i i r n a t u r i au torita tea parin tilo r n rc eeva In cornun eautoritatea divina. Exercitand asu pra co pilu lu i 0 autoritate chibzuita ~i ponderata, este facilitate sadireasentim entelor de veneratie pcntru autoritatea lu i Dumnezeu . Nu curnva In unele societati In care lipsa dautoritate a parintilor este to t m ai ev identa, se ajunge ~i la 0 lipsa de percep tie si respect f a t a d e a ut or ita te adiv ina si invers ? Copilul l~ i m a re ste spectrul de in te legere spirituals incepand eu varsta de trei-patru ani"U n co pil is i formeaza im aginea sa despre Dumnezeu dupa im aginea pe care si-o face despre om ~iaceastaeste m ai intai imaginea parintilo r sai. R ezu lta de aici ca rolul exernp lului este mai important decat eel a

. dAteener" .U n rol covarsitor in e du ca re a moral-religioasa a copiilor 11 constitu ie m ediu l familial . :\fu lte dintre

a cte le c om p o rta m e nt ulu i re ligios se form eaza prin contam inate , prin observarea $ i imitarea a ceea ce fa cparin tii. In farniliile de credinciosi .cducatia relig icasa a copiilor se va realiza implicit p rin difuziuneaconvinger i lo r ~i prin p articip are a in comun la manifestarile re lig ioase< ". Copi lul fa ce co rn par atii,p re lucrcaza u nele date. Sfan tul G rigore de N isa ara ta ca fericita M acrina a trait to ata v ia ta ei de m ai tarziu Iv irtu tea dep rinderilo r s i invata tur i lor din copi la r ie, Din cop ila rie ea a fos t dep rin sa eu "to ate cele care sadesc1 1 1 om o bice iu rile ('p1", b un ; ....... vie iii,,~ 6. D e la tre i, patru ani copilul se fortifies sp iritual, i s e am plific aputerea de discernamant si in telegere. P redom ina cynoa~ terea de tip in tu itiv si, drept urm are, m ediu ledu ca tiv trebu ie sa fi e ca t mai boza t in st(muli ell caracte r re lia ios . E ste recornandabil sa fi e srimula....~ ~ ._ _ ~factorii in tern i care contribuie la trezirea aten tie i, eel m ai importan t fiind interesu l. Dupa varsta de patru an icopilul incepe sa-si puna uncle in trebari: de ce asta? de ce asa? etc. Apare dorin ta de cunoastere . Importan teste ca profesorul de re lig ie sa dea un raspuns clar ~ i concis pen tru fiecare intrebare. Ideile abstracie vo rm ediate prin im agin i.

43 GOD IN , A., HALLEZ , 1 V 1 . , Images pcrentalcs et paternitc divine In De I'expe ricnce " I 'a ttituderel ig ic1}se. Etudes de lliy ch olo ~ic re lj~ se , Ed. Lum en V itae, B ruxellcs, 196.+ , p . 105-106.44 k' f{ n :T r:\1 " r - . ' " : , \ DC',1._ ano:e 0/'[1/"":' '1(' )::'('1 1 - 1'1"we I"er rs lD a1J c- .j q(J' 7 P 1 1 1~-~ .. L..J 'I.. I .._ , fl .. ' ,-.,~ rl_.~.!_ Ud..a.~_~_~~-=.~ L- l'(~"" .dC. _', j~ _ (~ 1 t 45 CUCO$ , c ., Educat ia r eli ~io as ~l. C o n tin u t s i forrile de rea liza rc, fDP B ucu resti, p . 138 .-'6 sr. GR IGORE DE N ISA , V iala F e r. I'Ilacrin:l, trad. T. B odogae , S ib iu , 1947 , p . 12 .

1 5

"~-Z:~:"n:"";:;;:;~.?-"s;'f,~'\ :*V6':~{$, J~ t~~ l& :; :: i;~" J ;~(~, :: ;t :u !! ,. i: t~~ i - , ~ w - : : , . : > : . : . . . " . , , ; ? ' : t , ' ""i::,:c;~"111i;" :.~",:,'C:i:" ,'t1'W;0'l:: ':'T"'tt~


15/19

Retinern fap tu l ca in ju ru l varste i de tre i ani apm ~ i se contu reaza prim ele trairi re lig ioase; "det impuriu inralnim un candidat Ia credinra ~iviata re lig io asa?". A du ce re a copilului la B i se ri ca ~iimpartasirealu i eu ~ fin teJe Taine lasa arn in tiri ~i arnpren te asupra lu i care Il vor m arca toata v iata. I n urrnaexpe rim entelor sale , Jean Piaget vorbeste despre un fel de ilu rn inare a copiilor. P rin rugaciune descopcrimcil Durnnezeu , in bunatatea ~ i sm eren ia Lu i, ni se descopera mcreu , "rugaciunea ne da com pania luDumnezeu ~ice le m ai du lci e xp erie nte ,,-1s.

P rin participarea la cu lt se fixeaza si prim ele percep tii sub lim ina le , rezu lta 0 in fluen tarecom portam entulu i si prin prezentarile sub lim inale; to todata se contu reaza si 0 atitu din e afe ctiv a re lig ioa sa: 0dispozitie subiectiva a perscanei de a reactions pozitiv sau negativ fata de 0 situatie, f a t a de 0 persoana saufa t a de 0 simpla afirmatie, Copilul incepe s a constientizeze c a atunci cand face un lucru bun, se bucuraDumnezeu , iar cand savar ses te raul II supara pe Dumnezeu . Aceste atitudin i se irnprima profund ininconsiien t, care influen teaza activ itarea noastra constienra din fiecare m oment. P a n a la varsta de $3Se an ieducatia religioasa a co pilu Iu i rarn an e m ai mult 0 sarcina de farnilie, parintii fiind p e de pIin responsabili.

Educatia re!igioasa pentru copiii din scoala pr i rnara va fi realizata prin m ijloace $ i procedeeadecvate ~ise realizeaza de personaIu l didactic calificat (p rofesorii de reIig ie). Desigur, alaturi de profesoru lde reIig ie , este nccesara $ i implicarea preo tu lu i parch , preeum si 3 familie i, Fara renuntarea la instru ireareligioasa facuta de farnilie $i preo tu l parch (m ediu l eclesiai), sub lin iem faptul ca profesorul de relig ie sinoul cadru de instru ire relig ioasa (realizat In scoala prin orele de relig ie) vor avea un impact m ai pu tern ieasupra person~ lita\ii s i form arii re lig ioase a copilu lu i. A r f de dorit co . preo tu l ~iprofesoru l de religie s aactioneze in cornun pe linia catehizarii copilulu i. Continutul educatie i re ligioase In accasta varsta trebuie s arealizeze un eehilib ru optim Intre concret ~iabstract, sa devina in teresan t ~iatractiv , sa fie m otivat.

Motivul este acel f e n omen psih ic ee are un 1'01 esen tial in declansarea, orienrarea si m odificareaconduitei. Prin urmare, se irnpune co . elevii s a fie m o tiv ati In vederea unei participari constan te 1 3 viataB ise rie ii, deprinzandu-se pe aceasta cale eu 0 experienta religioasa constan ta. Folosirea unor m etode siprocedee adecvate de prezenta re a mesajulu i catehetic faciliteaza apropie rea ~icolaboarea in tre profesor ~eIev. A ne adresa tineretu lui de azi este 0 operatic delicate , "fo losirea unor clisee $ i repere teoretice ~abstracte'r '" conduce catre indiferen tism , Se va evita orice incercare de i rnpunere cu forta, p recum ~i

:'7 CLAPAREDE, E ., Psiho!ogia conilului ~Lpcd9g0gic cxperimentaln, trad. I. Duicu lescu , B ~!975 , p. 668 .~s EMILlANOS , A rh irn ., V ia t:l in Dull! \ '01.2: Deisis 200 I, p . 239~9 T I("1IADIS , E , op . cit. p .l 0

1 6


16/19

atitudinile de tip criticist. U n copil are nevoie sa sim la ca "nu este necesar ea el sa fie prerniant sa u o lim picpentru a f iUbiC50, Afectiunea profesoru lu i de relig ie f a t a de elevi nu trebuie sa fie conditionata deperformanta.

U tilizarea unor etichete com portamentale are efecte negative imprevizibile; uneori, aceste ctichctcnu fae decat s a i nta re a sc a un anum it tip de comportament. De exernplu , daca i se spune foarte des unui elev:esti timid, copilu l ajunge s a creada ca este 0 persoana tim ida, ~i s e com ports in consecinta. Alteori,etiche tele comportamentale reduc motivatia de schimbare; daca i se spune eu consecventa unui elev c a esteun antitalent la 0 anumita disciplind, atunei s-ar putea ca elevul sa recurga la urmatorul ra i ionament . oricuml1U 511771 talentat la aceasta materie, n-arc SCl7S sdfac eforturi peutru afi niai bun.

Important este sa fim atenti la felu l in care dam raspunsurile la unele intrebari sau frarnantari aleelevilor. Psihologul Eric B erne propune structurarea personalitatii In tre i star i ale eulu i ", fiecarei staricorespunzandu-i un anurnit n iv el a titu di na l i comportamental:

'" cu i de parin te - nivel ati tudinal ~icompor tamenta lG cu i de adult - nivel cognitive eul de copiI - nive! afectiv

Per soane l e CLl dorninanta eului de parinte incearca s a se impuna II I pe rmanen t s T Il fata celorlalti, s adornine , sa dea ordine. Eul de adult este definit printr-un com portam ent realist, ra tional, pragm atic; acest tipde eu m entine 0 atitudine de curiozitate si realism , stabilindu-si seopurile si activ ita tile oricare i actiuni. Eulde copil cum uleaza bucuriile ~i ternerile, in trovertirea si spontaneitatea, crcativ itarea etc. Incapacitatea decornunicare adecvata 3. parintilor cu copiii, 1 ' . ) ( ( : C 1 . 1 1 1 1 'lsiEri ja- exazerata nentru reusita lor scolara D Jat co ndu ce" '_~.''__ 1 ~ fl a am p re n te negative in p la nu l viet i i psihice a elevilor .

S tela Iancu, In lucrarea Psihologia scolarului. De ce mcrg unii elevi incruntati la scoalai , p re z in tamal mul te pareri al e unor s tu de nt! c he stio na ti 1 1 1 privinta rela tiilor lor e ll p ar in tii in prirnii ani de sco ala .U nul dintre acestea ni se pare ext rem de suges tiv : "E rarn eleva Tn c la s a 1. M ama, din prea mare grija pentrusuccesu l m eu sco la r, deven ise 0 a doua l l lva!atoare mult m ai severs ~imult m ai intransigenta. C aie te le nu -rm i ineau rna: mult de cateva zile, m ama avea grija sa-m i rupa f iecare foaie martora a neglijentei sau a

J) BA8A0:, A, i -~onsJl j~re educationalil. P s in e t. C l uj- N ap o ca , 2001, p . 655 1 V czi De LA SljS , R , A na liza tra llzac!io na la , Teora, B ucuresti, 2000, pp 35-50

1 7


17/19

neindernanarii m elc. S i apo: nu scapam nici nepedepsita. Pen tru m ine scoala devenise un supliciu ~1, dem ulte ori, as f i vrut s a m a oeup de altccva, s a fac orice num ai s a IlU p ice la ~ co ala ,,5 2

o buna relationare intre doua sau m ai m ulte persoane presupune 0 cornunicare parale la in trestructu ri. Daca se raspunde e ll eu l de parin te (au toritatc cxcesiva) unci persoane care s-a adresat e ll eu l decopi! (naivitate, g ingasie), comunicarea are de suferit, se blocheaza; "arm enia celor tre i stari ~iactualizarealor adecvata situatie i sun t 0 conditie pentru starea noastra de bine":'} .

Credem di e ste n ece sa ra 0 bu na situ are ~ire lationare a noastra faF i de eel caru ia Ii raspundern la 0in treba re sau ii adrcsarn un m esaj eu caracter irnperativ; In n ici un caz nu trebuie subestim ate felu l de agandi ~ i profunzim ea elev ilo r. A r f un act de imprudenta sa vedem 1 3 copii dear lipsa de rnatu ritate . Dupa JDewey, im aturitatea poate exprim a ceva pozitiv", tinerii I I I im atu ritatea lor dispun de uncle valen te specialein a r ec ep ti on s stim ulii ex terni, precum ~iin a se adapta la uncle situatii im previzibile .

P aradoxa l, da r co piii ju de ca foarte profund, iau I I I series problerne legate de responsab ilitate dem antu ire , de viata vesn ica. Redam mai jos cateva pasaje din tr-un chestionar dat unor elevi din Scoala L iviuR ebre an u din C lu j-N apo ca. Au fost chestionati 71 de e le vi ( pc d ifc rite teme) :55

Sfanta Cl~uce : "Crucea noastra este greul vietii, far e ll e at su nte m mai buni e ll e el dill jur, povaranoastrd es te mai u~oara,,56.

Jubirca lu i Dum nezeu : " if iubesc pe Dumnezeu dar 51pe porin/ii mei. Dar pe Dumnezeu il iubescmai muir decdt pe pdrintii mel , pentru cd Dumnezeu mi i-a dot. ,5 i pe Iisus if iubesc la fe! ,J.D P Ii . D " . b 1 r : l,57umnezeu. " e .ISUS st pe unutezeu II JU esc ajet .

A Jc8 tu irea unei rW 2,il.~ iun j: "Doamne j j _ i _ l g J i . d C ! l peutru co Iii-a; [acut sa pot ve de a [rumusetilelucrurilor tale,' Dommie ii i l 71u / fumesc c a pot sa i/ iubesc pe fratele me u asa c um e ste ... (sunt redate c a t evaab ate ri ale frate iu i); Doalill1e itl e el' c o mama sa-s! giiseasca ceva safacii (de lu cru ), sa I1 Umai fie aproape(01 timpul trista ... /;de iini este mila de ea ),58.

52 IAN CU , S ., P si~o log ia sco la ru lu i. De ce m er!!. un ii e lev i incl'untati l a s co a li l? , Polirorn, Iasi, 2000 , p .4353 B ~J\BAN , A , op cit, p . 6354 DEWEY , J. , pemocrat ie et education, A . Colin , Paris, 1990, p .83-8455 Cliestionar dat elevilor dill clasele III ~yiIV, Scoala L iviu Rebreanu Cluj-N apoca, iunie, 200255 ib id., e lcv , clasa (l l V - 3. A,:, ibid., eleva, clasa a III - a B5S ib id., e leva, clasa a IV-a B

1 8

- :;::t:;::-:~::::""-':~7;,;";:r:---;''!';':7.;,;-;:'''';,~::,,_,,:;'7.~::--'''': : -" '7 :" '" "; ; - :- .; r :- ~r ~ :: : . . !1'~~;~~(\~~-'.:_'...'" ~,:;;,,~"_.,::;.:,,-:~. ,:,~:r;,-_.'-~:~,'L-~.;,:r::."":(,'.~::'_'ii;':;~.f:,'T""-::.~T-:-;:,::r~~>.:Z._',;:'~"'.:7'


18/19

Comentariile pe terna acestor raspunsuri ~ia p ro fun zim ii lo r sun t de prisos. S v a r putea 0 rugaciunm ai co rn ple xa ?! De rernarcat altruism ul in rugaciune: eleva nu cere nim ic pcntru ea.

L a v arsta de 7-10, an i copii i incep s a i~ aleaga modele ~se rapor teaza la e le pana in ce le rnai mdetalii. Acest lueru atrage dura sine 0 ma re r es po ns ab il it at e a t c 1 t pentru profesorul de rcligie, cat si pcntparinti sau cei apropiati. La un test dat la Scoala Poiana din Turda 1 1 1 care elevii (18 1 3 numar) erau rugatidescrie 0 cxperienta personals I I I legatura cu uncle intarnplar i de facrura religioasa, unul dintre elevi a reo experienta care vine s a confirm e cele afirrnate mai sus. "il1tr-o zi cdnd filii scriam tenia fa religie tnvenit gdnd diu. Profesoara a zis s a scriem 0 compunere despre dreptatea 11' D onnezeu ... ill limp ce scriaam fug;! cu mintea fa unchiu! meu care firra fo trte mult si IllI il prinde politia 'if i;;1 il c e r e Dumnezeuatunci Dunmezeu este drept? ... alii suferit d i l l aces! gand 1 I 7 ' 0 ! care 7 1 1 0 supara ... am tot gandi; ... nu m-alinistit ' i am inceput sa zic rugdciunea .... l-am, ruga! pe Dumnezeu s o irimiti) seinn ... ill [imp ce asieptamtraznit "i a inc e pu t sa plouii 5' ; e ll at 1 s tiut ca e ste SC llI Il 'Ii de a tu nc i m i- afu git gdndul , vj C i t sum l/unuritDumnezeu es:e drept ,,59.

o 2Jl21iz8. mai atenta a textulu i ne dezvaluie e el p utin doua aspecte. I n prim ul rand, este uirnitor cuun cop il de clasa a IV -a J~ i ridica asernenea p roblem e si ape leaza la rugaciune pentru a afla so lu tii; !ndoi!ea r2110, observam ca fa pte le s em e nilo r, bune sau reIe, sunt monitorizate, procesate s i analizate foaraten t din p211e8. copii lor ,

In g im naziu , preocuparile si in te resele -...- . , e x ti nd e re a ~i amplificarea religiozitatii. Acucreste gradul de socia lizare , de so lidaritate, apar fo rm ele de o rganizare In grupuri In fUI1C\ie de prictenii

i ,~

simpatii. Cor-iii se incred unii in altii, l~i marturisesc anumite lucru ri. R aportarea la no rm elc bibiicedete rrn ina pe cop il sa-si rezolve uncle proble rne de ordin moral, existential e tc. Partieiparea la cerem oniilerelig ioase nu m aieste recep ta ta ea 0 sim p la o blig atie , ei ca 0 neeesitate (copilul sim te nevoia de a se rugaCopilul devine rnai responsabil de raportul dintre el ~iDumnezcu . De cbicei se roaga dim ineata ~iseara l1s~ fie a tentionat pentru a face acest lucru . Ex ista si riscu l ca In aceasta faza un ii t i n e r i sa intre 1 1 1 t 1 ' - 0 stareincertitudine ~iconfuzie.

Intre 1 2 ~i' 1 4 an i intra in jo e pubertatea . To t inaceasta perioada are lo c inchegarea caracterului,precum ~i a prineipalelor trasaturi de personalitate. 0 atragere fortata inspre ora de religie poate aveconsecinte imprevizibile. Sun t nccesare tactu l ~imai a le s r ab da re a di n partea profesorului d e r el ig ie .

Acum cop iii sun t capabili de perfo rm anta, de aprofundarea unor noiiuni de cateh ism in tr-un m od

S9 Test, Scoala Poiana Tu rda. C lasa IV , m ai 2002- -

19

.':'::::;;;~~'I:!~':::~J::'-:";i~;;;~~:..-;;r:r:'iz.?,,;:,;~:::;:sr~"::;;,,:~~,:::r,."'-;::~.::,,:-::';"~:O";J,:t~:;:l-;:"'':;-:~o.--c-~-:- _'-'-'>-P""!;"~_'_'~"""'~-W~AJ.:::=",,"!:,.'.I-""'=...""~;"'::"~::"C-:';:~~"''";'~~':;;~ -'':':.1'--,r,;~::,""':."";:;::'';::\~''!':';.7'''''''~t--:':'_::l.'1:.J.';'t\.::"~""""~'~""'-'zr,:,""~.r-_""'!'''t-:---..-.----~ .-.-,-~.,---.- ..~.-,,---.---">--"., ,'"'-"'......,...~~--.- .._.~"".--'._,--.-.------" ...----.-.~.".--........--_ ....___." _ - "-.. "~ ."-. _. "_ . ._- - _"_""",_""?"~ ."..,.", ......,_,,,,._.,_.....~_.__"""' """"-""'''N'~". ''_._~"'h''''''~_'''_'''''''''~.~''''~ .~........-...____.. .__


19/19

"Duhul Sfdnt san Mdngaietorul este a treia Persoana sau ipostas al Treimii, avdnd insusirea de a f ipurces,adica de a purcede din Tatdl dinainte de veacut i , din vesnicie, dintotdeauna. Duhul ,Sjan! s ! Fiul aimpreund insusirea de a fi din Tatdl, de a izvori din El. Legatura Tatalui cu Fill! si e ll Duhul Sfdnt ii unestepe toti trei, care sunt una s! /111 11111 /1 , una dupa unitotea [iinte: si 1 1 1 1 dupa unitatea nunuirului .... Cdc treIpostasuri ale Treimii nu voiesc si J11 ! lucrea: i aparte, separat si deosebit, ci im reund. Sjama Treime fiindo singurd autoritate, 0 singura vointo, 0 singllrii drep ate, 0 singura lucrare, _'i ' !,;dca .~{jli.a Frein; estesingurd D um ne ze ire ... F ragm entul Care dill Tatiil purc e de , ne aratii insusir a cin ~'2C[ [J D:;;i ! , ! ; i / ' . :anume de a fi purees, 1 11 .\ 0 . . . cum s-a intamplat ea illi stiau ~'i llil stiu nici lila; marii 3'_- r'ciior s: c ,'::/ r cpa triarhiilor, ac e asta purcedere fiind 0 taina de nepdtruns de m inte a om ene asc a, a [e l C .:J ; : .' 'cstere.Cuvdntului ,,60.

Facem precizarea ca toata lucrarea ar fi meritat s a fie prezentata; nu 0 f a em ::::economic de spatiu, La prima lecturare am avut impresia ca textul a fost rnemorat cuvant cucuvant dintr-un tratat de teologie dogmatics. Citind mai atent fraza: "cum s-a intamplat ea(purcederea) nu stiau si nu stiu nici mai-marii Bisericii ... " observant cil eleva a filtratinformatia intr-o perspective personalizata, facand 0 abordare de 0mare profunzime.

Derncrsu l nostru didactic va m ea finalitatile scontate In masu ra In care vo rn stii, sa ramanern fideiipr ine ip iilo r p '~ "ghe lice ~ i totodata s a ape lam la m etodele ~ m ijloaee le de 1 n v 8 t 8 1 1 1 8 . n t a le d id acticii

-'rnodeme. lAlee inforrnatie re fe ritoare la Dumnezeu , B iserica , S fin te le T ain t treb uie s a aiba 0 t ranspa r en t a, 0rna leab ilitate . Daca "operam eu repere fixiste IImarginim pe Dumnezeu I n f ro n ti er e le 101',,61.M ai presus. derea te , sa-L rugam pe Durnnezeu ca in dernersu l nostru educational sa ne dea m ereu cuvan t eu pu te re rnu lta .

2002, pp. 2-36t STANILOAE, D., Trairea lu i D urn nczcu in Ortcdoxic, Dacia, Cluj -Napoca, 1993, p . 96

20

~:~ry(/;:;X"7":;'''':-!A!:~"'":7.',;';:;:.:-:-:r~t~T,,;;;:,!,,~:-_-:::~~:"-;':_l"::-I:;1J;:\.~""~':-~~~-~~-S:- ~-.r.-,~-~.-.'7"...,~J:.c~~'t.~~,~:r,;"'7,,";.;:.,t...1""3~,:::n~r.::_"";-";"l,,:--'-:. 7;~~":-:"~w;;;;:"i(...~~!,;-::;~~:r..';;';;:-~......:.!.f'~t.,.,".,,,.-~,_v")t.':;"""~,~,"'--r'!I:r."''l'"'.'''''..... _ . , . : c~;.:t' ;:7 S;!~:~;!iI.";,eC\~I~!--r""-;~:;";: ~;:",{!""":i"k"." :::oJ.(,i"?~ :::--~ '-;;"" "",.-CT~ -D",,~1.~ ~ . .. . " l :l >. OI 11l "~, ~~ . .. .. .,.~0-!'.....p.!"::r",~-;

Lect. Dr. Vasile Timis - Profesorul de Religie Intre Mentor Si Ucenic

Documents

Transcript of Lect. Dr. Vasile Timis - Profesorul de Religie Intre Mentor Si Ucenic