Viziunea pentru educatia a USL

UNIUNEA SOCIAL LIBERALĂ PROMOVEAZĂ

COMPETIŢIA BAZATĂ PE COMPETENŢĂ!

SITUAŢIA REALĂ A EDUCAŢIEI

Subfinanţarea

Educația nu reprezintă o prioritate a guvernului

4.3 4.0

3.7

3.0 2.7 3,6%

PIB 1996

0.0

0.5

1.0

1.5

2.0

2.5

3.0

3.5

4.0

4.5

2007 2008 2009 2010 2011 1996

Evoluţia finanţării învăţământului în perioada 2007-2011 comparativ cu 1996 (%PIB fără venituri proprii)

Subfinanțarea cronică a sistemului de învățământ

Subfinanţarea

Buget iniţial Rectificare 1 Rectificare 2 Rectificare 3

Buget 4,554,523 4,197,210 4,157,210 4,089,370

3,800,000

3,900,000

4,000,000

4,100,000

4,200,000

4,300,000

4,400,000

4,500,000

4,600,000

Evoluţia bugetului 2010

Subfinanţarea Blocarea premeditată a investițiilor și a programelor

europene

Cheltuielisalariale

Bunuri şi servicii

Programe dinFondul

European deDezvoltareRegională

(FEDR)

Asistenţăsocială

Burse Construcţii

MII Lei -44777 -4458 -80000 -27993 -40049 -65042

-90000

-80000

-70000

-60000

-50000

-40000

-30000

-20000

-10000

0

MII

Le

i

Rectificări bugetare negative

România ocupă ultimul loc în UE în ceea ce priveşte finanțarea publică a sistemului de învățământ

Subfinanţarea

5.1 4.2 4.6

5.4 6 6.1

8

2.7

0.0

1.0

2.0

3.0

4.0

5.0

6.0

7.0

8.0

9.0

Media înEuropa

Bulgaria Cehia Ungaria Belgia Finlanda Danemarca România

Analiză comparativă România – Uniunea Europeană 2011

Restrângerea accesului la educaţie

Închiderea a peste 1000 de şcoli;

Peste 15.000 de cadre didactice disponibilizate;

Zeci de mii de copii nu mai au acces la educație;

Centralizarea a depășit perioada comunistă;

Stoparea programului național de campusuri şcolare prin care se asigură egalitatea de șanse şi acces la educație.

Lipsa siguranţei în şcoli

Deficitul de personal de pază, îngrijire şi întreținere prin blocarea posturilor;

Creşterea gradului de violență datorat lipsei consilierilor şcolari, nerealizării unor programe educative pentru părinţi;

Lipsa de pregătire a cadrelor didactice în managementul conflictelor;

Absența controlului social pentru rezolvarea cazurilor de violență în școli.

Politizarea învăţământului

Înlocuirea profesioniştilor din inspectoratele școlare şi școli cu diletanți ai puterii portocalii;

Alocarea discreționară şi interesată a fondurilor pentru reabilitatea şcolilor;

Subordonarea politică a universităților prin încălcarea autonomiei universitare.

Haos ”planificat” în educaţie

Ordine de ministru mai puternice decât o lege organică;

Panică în rândul părinților referitoare la evaluarea copiilor (clasa a II a, clasa a IV a şi clasa a VI a);

Comasarea şcolilor;

Schimbarea programării probelor de la Bacalaureat cu câteva zile înaintea examenului;

Supracentralizarea deciziilor, deși în lege și discurs se invocă descentralizarea.

Învăţământul superior

Anularea autonomiei universitare;

Posturile universitare blocate;

Blocarea cifrelor de şcolarizare;

Încălcarea de către MECTS a propriei legi.

Învăţământul superior Pensionarea profesorilor în timpul anului universitar;

Blocarea accesului cadrelor didactice tinere în învățământul superior;

Umilirea conducătorilor de doctorat;

Clasificarea universităților după criterii care nu au fost publicate, contrar legii.

Marginalizarea studenţilor Diminuarea burselor și a celorlalte facilități de motivare a

studenților performanți;

Lipsa investițiilor în cămine și cantine studențești;

Eliminarea reprezentării studenților în consiliile facultăților și senatele universitare;

Lipsa finațării programelor și proiectelor studențești.

Umilirea cadrului didactic

Amputarea veniturilor cadrelor didactice (oct. – dec. 2009, 2010, 2011);

Salariile cadrelor didactice sunt cele mai mici din sistemul bugetar;

Eliminarea titularizării pune cadrul didactic la “dispoziția” directorului numit politic;

Anularea sporurilor obținute de cadrele didactice pe legislația PSD-PNL;

Abandonarea dialogului cu corpul profesoral.

Ruptura dintre piaţa educaţională şi piaţa muncii

Incapacitatea mediului educațional actual de a plasa absolvenții pe piața muncii în acord cu nevoile reale ale fiecărui sector economic;

Rata mică de absorbție a fondurilor europene pentru programele dedicate formării profesionale și mediului educațional;

Absența unui cadru instituționalizat care să faciliteze învățarea pe tot parcursul vieții.

Starea actuală a educaţiei Concluzii

Subfinanţare

Politizare

Închideri și comasări de școli

Abandon școlar și analfabetism

Neadaptare la piaţa muncii

Instabilitate și haos

Nesiguranţă

Indisciplină

Profesori umiliţi

Marginalizarea studenţilor

Starea actuală a educaţiei Concluzii

VIZIUNEA PENTRU EDUCAŢIE

O şcoală inovativă

O şcoală pentru cariera

profesională și pentru viaţă

20

Guvernul Finlandei, în urma recesiunii din anii ’90, s-a hotărât

să dedice fonduri importante educației, cercetării ştiințifice şi tehnologiei. În mai puțin de zece ani, Finlanda a trecut pe primele locuri în lume ca bunăstare socială şi bogăţie.

România, ca ţară membră a Uniunii Europene, are obligaţia să-şi racordeze strategiile de ieşire din criză şi de dezvoltare a celor promovate de Comisia Europeană şi să-şi asume un rol proactiv în promovarea obiectivelor UE, cât şi a celor proprii.

O ŞCOALĂ INOVATIVĂ

21

COMISIA EUROPEANĂ în ”Strategia Europa 2020” defineşte trei obiective cheie:

I. O creştere economică inteligentă prin:

1. Educaţie; 2. Promovarea cunoaşterii; 3. Inovare şi creativitate; 4. Digitalizarea întregii societăţi.


22


II. O creştere economică durabilă prin:

1. Competitivitate; 1. Utilizarea mai eficientă a resurselor.


23


III. O creştere economică favorabilă incluziunii

prin: 1. O mai mare participare la piața forței de

muncă; 2.Dobândirea de noi competențe; 3.Lupta împotriva sărăciei.


24

”Strategia Europa 2020” defineşte, în vederea monitorizării, indicatorii de referinţă reprezentativi:

Abandonul şcolar să scadă sub 10%; Cel puţin 40% din generaţia tânără trebuie să aibă studii

universitare; 3% din PIB să fie investit în cercetare şi dezvoltare (1% din

fonduri publice și 2% din fonduri private).


25

”Strategia Europa 2020” defineşte, în vederea monitorizării, indicatori de referinţă reprezentativi:

Reorientarea cercetării şi dezvoltării şi a politicii de inovare

către provocările majore reducând durata dintre producerea invenţiei şi transformarea ei în produse (economisire anuală -289 milioane de euro);

Creşterea atractivităţii şi calităţii învăţământului superior

prin asigurarea mobilității studenților şi a cadrelor didactice.


26

Educaţia este asumată de USL ca factor strategic al dezvoltării durabile

Obiectivele prioritare şi urgente sunt:

1. Motivarea cadrelor didactice, recunoaşterea rolului social

prin salariu, respectarea demnității şi autonomiei profesionale;

2. Integrarea, de urgență, a cadrelor didactice în programe de formare continuă, prin proiecte finanțate din fonduri structurale.

O ŞCOALĂ INOVATIVĂ Obiectivele prioritare şi urgente

27

3.Formarea continuă a cadrelor didactice este centrată pe:

Învățământ digitalizat; Curriculum adecvat formării inovative, creative, şi

formării de competențe; Pedagogie modernă, optimizarea relației cu părinții,

elevii și cu autoritățile locale; Actualizarea cunoaşterii în aria curriculară a disciplinei.


28

4. Asigurarea educaţiei de bază pentru toţi cetăţenii: ȘANSE EGALE DE ACCES LA EDUCAŢIE

Asigurarea condițiilor pentru eliminarea abandonului şcolar;

Cuprinderea grupei pregătitoare în învăţământul obligatoriu;

Cuprinderea a peste 80% dintre copiii cu vârste între 3 şi 5 ani în educaţia timpurie;

Crearea sistemului public/privat pentru educaţia timpurie a copiilor de 0 – 3 ani;

Cel puţin 85% dintre tinerii între 18 - 22 de ani să fie absolvenţi de studii liceale;

Generalizarea obligativităţii ciclului de învăţământ liceal.


29

4. Asigurarea educaţiei de bază pentru toţi cetăţenii: Formarea profesională în meserii cerute de piața muncii; Dezvoltarea creativităţii elevilor şi a capacităţii lor de

inovare; Promovarea, prin educație, a unui sistem de valori de

referinţă în societate; Cunoaşterea a cel puțin două limbi străine; Achiziţii culturale, de cunoştinţe tehnologice, formarea

deprinderilor pentru o viaţă sănătoasă, pentru sport, pentru mediu, în spiritul principiilor democratice.


30

5. Fundamentarea actului educaţional pe baza nevoilor de dezvoltare personală din perspectiva obiectivelor din “Strategia Europa 2020” prin:

Creşterea contribuției şcolii şi familiei în personalizarea educaţiei copilului;

Orientarea şcolară prin cabinetele psihopedagogice;

Dezvoltarea deprinderilor de învăţare permanentă pentru creşterea capacității de adaptare la noi locuri de muncă.


31

6. Informatizarea şi asigurarea accesului la internet rapid în toate unităţile şi instituţiile de învăţământ prin:

Creare de noi oportunităţi de învăţare cu mijloace

informatice, sisteme multimedia, softuri educaţionale şi reţele de date;

Multiplicarea canalelor de comunicare şi a noi forme de socializare;

Dezvoltarea informaticii de gestiune în administrarea şcolii; Introducerea manualelor electronice; Realizarea de reţele pilot pentru unităţi de învăţământ

situate în zone defavorizate.


32

7. Creşterea capacităţii de inovare şi de creativitate din perspectiva dezvoltării durabile prin:

Educaţie complementară extracurriculară şi extraşcolară;

Răspuns la nevoile educaționale de formare ale elevilor şi

părinților acestora pentru dezvoltarea creativităţii şi inovării;

Susţinerea elevilor capabili de inovare şi creaţie.


33

8. Asigurarea educaţiei complementare pentru creşterea capacităţii de adaptare şi pentru refacerea coeziunii sociale prin:

Dezvoltarea de alternative educaţionale; Formarea tinerilor prin activităţi sportive;

Refacerea taberelor pentru elevi și studenţi;

Intituționalizarea participării în proiecte şi programe cu

teme care sunt complementare faţă de curriculum.


34

9. Susţinerea programelor „Şansa a doua prin educaţie” în vederea eliminării analfabetismului şi integrării pe piaţa muncii prin:

Garantarea egalităţii de şanse și eliminarea oricăror forme

de discriminare;

Facilităţi, politici şi programe adecvate grupurilor vulnerabile;

Programe suport pentru cei care au părăsit timpuriu şcoala.


35

10. Garantarea autonomiei școlilor și a autonomiei profesionale a cadrelor didactice prin:

Instituționalizarea autonomiei şcolilor cu asumarea responsabilității publice față de performanțele şcolii;

Autonomia profesională a cadrelor didactice în transpunerea personalizată a programelor şcolare;

Încurajarea formării consorţiilor şcolare şi asociaţiilor profesionale;

Instituirea cadrului legal pentru parteneriatul şcolii cu

autorităţile locale şi cu agenţii economici interesați;


36

10. Garantarea autonomiei școlilor și a autonomiei profesionale a cadrelor didactice prin:

Participare şcolilor şi a cadrelor didactice în programe şi proiecte care aduc beneficii procesului didactic;

Realizarea de parteneriate pentru schimbul de bune practici cu unități şcolare din țară şi din străinătate;

Participare la programe de formare profesională pentru dezvoltarea personală şi creşterea performanței în cariera didactică;

Încurajarea inițiativei private în învățământul preuniversitar.


37

11. Generalizarea programului „Şcoala de după şcoală” în parteneriat cu autorităţile locale, părinţi, agenţi economici:

Asigurarea autonomiei de decizie la nivelul şcolii în parteneriat cu părinții şi autoritățile locale contributoare;

Elaborarea cadrului general în care se desfăşoară programul ”Şcoala de dupa şcoală”;

Asigurarea cadrului normativ pentru cuprinderea în norma didactică a orelor efectuate în programul ”Şcoala de după şcoală”.


38

12. Garantarea autonomiei universitare prevăzută şi în Constituţia României prin:

Libertatea comunităţii academice de a gestiona programele de studii;

Libertatea comunităţii academice de a–şi stabili şi alege democratic structurile de conducere;

Autonomia universitară este asociată cu răspunderea publică pentru gestiunea programelor şi a patrimoniului;

Sprijinirea iniţiativei private în învăţământul superior şi

garantarea autonomiei funcţionale.


39

13. Creşterea rolului universităţilor în dezvoltarea regiunilor proactive ale cunoaşterii

Creşterea capacității de inovare a resurselor umane;

Realizarea unei infrastructuri şi logistici adecvate;

Dezvoltarea serviciilor şi a sectoarelor economice inovatoare;

Alianțe strategice (capitalismul alianței) între universități, companii private, agenții de stat.


40

14. Universităţi pentru crearea economiei cunoaşterii Participarea universităților la elaborarea setului de politici, în

realizarea unor rețele de colaborare pentru crearea de cunoştințe, diseminarea şi utilizarea lor pentru creşterea bunăstării;

Baze de cercetare pentru economia cunoaşterii; Dezvoltarea unor structuri eficiente pentru transferul de

cunoştințe şi de tehnologie; Dezvoltarea capacităților de cercetare în sectorul generării

de cunoştințe de interes comercial; Structuri universitare care au competențe în elaborarea

strategiilor şi politicilor publice.


41

15. Orientarea conţinutului procesului didactic în vederea creşterii capacităţii de inovare a resurselor umane prin:

• Dezvoltarea unei culturi a cunoaşterii ştiințifice şi tehnologice;

• Transferul inovației în produse şi pentru asigurarea unui învățământ superior problematizat;

• Dezvoltarea creativității individuale a studenților.


42

16. Sprijinirea universităţilor în a-şi asuma viziunea creativă prin optimizarea şi susţinerea potenţialului său creator, într-o relaţie de stimulare şi susţinere reciprocă cu companii, agenţii, etc.

17. Dezvoltarea unor structuri intermediare menite să susţină

parteneriatul dintre universităţi şi companii – economia „verde”, bazată pe cunoaştere şi transfer tehnologic.

18.Participarea întregii comunităţi academice la implementarea obiectivelor strategice pentru creşterea performanţelor învăţământului superior.


43

19. Încurajarea şi susţinerea „brokerilor cunoaşterii” – profesionişti hibrizi care au capacitatea de a înţelege rapid un domeniu şi care identifică rapid potenţialul, frontierele şi provocările cheie. Brokerii cunoaşterii au:

Competențe antreprenoriale;

Capacitatea de a identifica idei interesante;

Priceperea de a organiza echipe;

Abilitatea de a cataliza dezvoltarea de noi idei.


44

20. Crearea cadrului normativ necesar pentru ca universităţile, guvernele şi companiile să lucreze împreună pentru creşterea bunăstării societăţii

Cadru general normativ;

Autonomie în structurarea relațiilor parteneriale;

Garantarea libertăților academice în exercitarea profesiunii;

Cadrul normativ astfel încât în formarea continuă să poată fi cuprinsă populația activă în proporție de cel puțin 10%.


45

“3 % din PIB-ul UE ar trebui să fie investit în cercetare” 1% din bugetul de stat şi 2% din fonduri private

Cercetarea ştiințifică reprezintă principalul proces prin care

se produce cunoaştere, creație şi inovare.

Cercetarea ştiințifică, în ceea ce priveşte resursele alocate, trebuie să fie pentru toți decidenții politici din România o prioritate privind reconsiderarea bugetării.

Învățământul superior şi cercetarea ştiințifică reprezintă priorități pentru toate țările UE care consideră că succesul acestor domenii reprezintă calea de relansare economică cea mai sigură.

CERCETAREA ŞTIINŢIFICĂ

46

Obiectivele pentru cercetarea ştiinţifică din România:

Articularea unor programe majore de cercetare în concordanță cu obiectivele strategice de dezvoltare ale României, precum şi cu obiectivele din “Strategia Europa 2020”;

Susținerea cercetării ştiințifice din domeniile cu potențial de performanță;

Încurajarea prin mecanisme de finanțare a abordărilor interdisciplinare cu potențial de aplicare în realizarea de produse;

Susținerea excelenței ştiințifice prin finanțarea adecvată, inclusiv a transferului tehnologic cu efecte în creşterea şi dezvoltarea economică.


47

Obiectivele pentru cercetarea ştiinţifică din România:

Susținerea bazelor de cercetare cu utilizatori multipli; Transferarea capacității de cercetare şi spre sectorul generării

de cunoştințe de interes comercial; Scutirea de impozit pe profitul investit în transferul

tehnologic; Transformarea regiunilor de dezvoltare în regiuni ale

cunoaşterii care să dezvolte economia “verde” prin unificarea trielicoidală a eforturilor universităților, guvernului şi companiilor;

Dezvoltarea unor strategii multiplicative prin crearea sau extinderea de infrastructuri comune orientate pe cercetare sau tehnologie.


48

Obiectivele pentru cercetarea ştiinţifică din România: Utilizarea fondurilor structurale pentru dezvoltarea

infrastructurii comune orientate pe cercetare sau tehnologie; Canalele de finanțare care să sporească conectivitatea dintre

universități, institute de cercetare, agenții şi companii pentru reducerea distanței de la ştiință la aplicație;

Dezvoltarea semnificativă a sectoarelor economice inovatoare, susținerea unei dinamici a inovației în toate sectoarele şi investițiile cu apariția şi dezvoltarea unei clase creatoare cu contribuţii importante la creşterea bunăstării în societate.


Asumarea cu prioritate de către USL şi de către Guvernul României a acestui proiect de construire a celui mai puternic laser din lume, unul din primele cinci cele mai importante proiecte de realizat din fonduri europene şi susținut de către Consiliul Investitorilor Străini.

Realizarea proiectului ELI (Extreme Light Infrastructure)

OBIECTIVE GENERALE

Reintroducerea normalității în învățământul românesc

Recredibilizarea sistemului de învățământ

Creşterea performanței şcolare şi universitare

Depolitizarea sistemului de învățământ

Asigurarea stabilității și predictibilității sistemului de învățământ

Asigurarea siguranței în școli și universități

Asigurarea unui management al clasei pentru asigurarea unui climat educațional normal

Asigurarea unor șanse egale în vederea accesului tututor copiilor la educație

OBIECTIVE GENERALE

Asigurarea calificării tinerilor la finalizarea fiecărei forme de învățământ astfel încât aceștia să poate fi preluați de piața muncii

Corelarea sistemului de învățământ cu piața muncii

Alocarea resurselor financiare, materiale și umane necesare

OBIECTIVE GENERALE

ȘANSE EGALE DE ACCES LA EDUCAŢIE PENTRU FIECARE COPIL DIN ROMÂNIA

Finalizarea până la finalul anului 2016 a programului de campusuri școlare adaptate nevoilor educaționale specifice zonei (internat, cantină, ateliere, burse, îmbrăcăminte, rechizite școlare).

USL va finaliza programul de investiții în infrastructura școlară pană în anul 2016 .

În fiecare comună va exista cel puțin o școală la standarde europene, dotată cu mijloace didactice moderne și microbuze școlare.

Realizarea a 50.000 de noi locuri în grădinițe și creșe până în anul 2016 .

ȘANSE EGALE DE ACCES LA EDUCAŢIE PENTRU FIECARE COPIL DIN ROMÂNIA

RELAŢIA CU PIAŢA MUNCII ASIGURAREA UNEI CARIERE

Stimularea parteneriatului public-privat dintre sistemul educațional și mediul economic, având ca principal obiectiv atragerea fondurilor europene, cu scopul creșterii ratei de absorbție a absolvenților pe piața muncii.

Dezideratul USL ”O profesie pentru fiecare tânăr”.

STATUTUL SOCIAL AL PROFESORULUI

Până în anul 2014, salariul minim al unui profesor va fi salariul mediu pe economie.

Respectarea hotărârilor judecătoreşti privind drepturile salariale ale profesorilor.

STIMULAREA INSTITUŢIONALĂ A VOLUNTARIATULUI

Definirea portofoliului educațional drept criteriu fundamental de promovare în carieră.

Stimularea initiațivelor societății civile pentru promovarea voluntariatului.

DIASPORA

Revigorarea şi extinderea cursului de limbă, cultură şi civilizație românească în Europa (în Italia, Spania, Franța, Portugalia şi Cipru, cu perspectivă în cât mai multe State Membre) pentru elevii de cetățenie română care învață în şcolile publice din statele menționate.

Atragerea tinerilor români, plecați în străinătate, în universitățile din România.

DIASPORA

Creşterea numărului de burse pentru copiii din Moldova şi copiii etnici români din statele vecine.

Adoptarea de soluții programatice pentru reîntregirea familiilor în care părinții lucrează în străinătate.

BUCUREŞTI iunie 2011

Viziunea pentru educatia a USL

Documents

Transcript of Viziunea pentru educatia a USL