VITICULTURA

Lucrari specifice de intretinerea solului Anul I de la plantare – Imediat dupa plantare se executa mobilizarea solului 14-16 cm. adancime, fara intoarcerea brazdei simultan cu grapatul. In perioada de vegetatie solul este intretinut prin 4-5 prasile manuale pe rand. Dupa caderea frunzelor se executa aratura de toamna cu rasturnarea brazdei in laturi. Anul II de la plantare – in afara lucrarilor din anul I lucrarile noi sunt executate primavara timpuriu. Anul III – la fel ca anul II Lucrarile solului aplicate in mod rational are rol important asupra insusirilor fizice ale solului, asupra capacitatii de nitrificare, asuprainsusirilor fizice ale solului, asupra capacitatii de nitrificare, asupra activitatii microorganismelor la combaterea buruienilor, bolilor si daunatorilor. Particularitatile lucrarilor solului in viticultura sunt :

a) datorita solurilor nisipo-lutoase, pietroase, apare necesitatea afanarii solului prin aratura de toamna si de primavara, combaterea buruienilor.

b) Pentru ca vita de vie acupa terenulll 25-40 de ani apare utilitatea reanoirii desfundatului prin lucrari de subsolare.

c) In unele zone vita de vie trebuie protejata, sau semiprotejata prin bilonarea terenului pe directia randurilor o data cu aratura dectoamna.

Datorita numarului mare de treceri a tractoarelor si utilajelor pe o plantatie viticola se impune ca numarul lucrarilor solului sa fie redus la minim necesar prin folosirea erbicidelor si respectarea masurilor impuse de protectia mediului. Care sunt lucrarile solului aplicate in viticultura ? Subsolarea – consta din afanarea solului la 35-45 cm. fara intoarcerea brazdei. Are ca scop imbunatatirea regimului apei, aerului, caldurii si activitatii microorganismellor din sol. Are un dezavantaj ca distruge radacinile pana la o adancime de 45 cm., insa lucrarea stimuleaza reantinarirea radacinilor afectate si orientarea mai in profunzime a sistemului radicular. Subsolarea se face din 2 in 2 randuri. Subsolarea este o lucrare periodica ce se aplica la 3-4 ani pe solurile argiloase, 4-5 ani pe solurile lutoase si 5-6 ani pe nisipuri. Concom itent se pot aplica ingrasamintele chimice cu P;K. Aratura de toamna 16-18 adincime, se executa dupa caderea frunzelor cu plugul cultivator pentru vie, prin rasturnarea brazdelor spre randurile de vie, facandu-se concomitent aratul precum si protejarea butucilor. Aratura de usurare – se executa primavara timpuriu prin rasturnarea brazdei la cormana. Cele doua santuri ramase de o parte si de alta a fiecarui rand sunt acoperite manual prin tragerea soluluide pe rand. Acolo unde butucii sunt condusi in forma inalta sau semianalta sunt folosite dispozitive laterale mobile cu palpator care trag solul de pe rand. Afanarea solului - consta in mobilizarea acestuia la diferite adancimi fara rasturnerea brazdelor. Ea poate fi : - adanca de toamna 20-25 cm. ca se executa cu plugul echipat cu organe active tip cizel ; - superficiale de primavara – 12-14 cm. ce se excuta la sfartul lunii aprilie, tot cu plugul dar echipat cu gheare de afanare, inlocuind aratura de primavara. Cultivatia – este lucrarea de afanare la 5-8 cm. ce se aplica de 2-3 ori in timpul vegetatiei in scopul retinerii apei si a distrugerii buruienilor. Lucrarea se executa cu plugul cultivator, echipat cu organe active tip sageata. Discuitu l – este tot o lucrare superficiala la 5-8 cm., care afaneaza, marunteste, niveleaza solul si distruge buruienile intre randuri. Ori de cate ori dupa aratura de primavara terenul a ramas bolovanos, discuitul este lucrarea de prima necesitate. Lucrarea cu freza – (5-10 cm.) se aplica mai ales pe solurile grele, pe cele cu imburuienare mare. Are dezavantajul ca are un randament mai scazut, realizand un consum mai mare de energie.

Mulcirea solului consta in acoperirea solului incepand din a doua jumatate a luni mai cu un material inert, pleava, paie, turba, ca o masura de imbunatatire a regimului termic si cel hidric din sol si de lupta cu buruienile. Mulcirea poate fi totala, sau in benzi pe directia randurilor. In viticultura de tip industrial se poate faee mulcirea in benzi cu un strat vegetal obisnuit prin tocarea masei verzi de la cultivarea secarei, orzului, rapitei. SISTEMUL DE LUCRARE A SOLULUI IN PLANTATIILE NEPROTEJATE Este cel mai raspandit, aplicat in urmatoarea ordine :

- dupa caderea frunzelor se aplica aratura de toamna (16-18 cm.), concomitent cu fertilizarea de baza – P ; K. O data la 4 ani se aplica ingrasaminte organice.

- primavara se executa aratura de usurare;- dupa taiere, cercuit, (acolo unde este cazul), este aplicata

afanarea superficiala ;- in vegetatie 3-4 lucrari superficiale ;

In vederea economisirii carburantului se executa mai multe lucrari la o singura trecere a tractorului- exemplu : aplicarea N din primavara, ingrasarea foliara, combaterea bolilor si daunatorilor. Periodic la 4-5 ani dupa recoltare se executa subsolarea pe centrul intervalelor concomitent cu fertilizarea cu P : K. In plantatiile conduse in forma inalta sau semianalta in care aratura de toamna cu rasturnarea brazdei in laturi nu mai este necesara, aceasta lucrare poate fi inlocuita cu afanarea adanca de toamna (20-25)cm.). Ea prezinta avantajul ca se opune cresterea radacinilor in stratul de la suprafata solului si nu se mai fece aratura de usurare in primavara. Mai mult afanarea adanca de toamna permite executatra corecta a erbicidarii preemergente.SISTEMUL DE LUCRARI A SOLULUI IN ANII SECETOSI Acest sistem se aplica acolo unde nu avem sistem de irigare si trebuiesc luate masuri exterme de economisire a api din sol prin : - efectuarea unui numar redus de lucrari; - executarea lucrarilor la adancimi mai mici;; Care sunt lucrarile : prasile repetate in numar de 2 ;3, iar fainarea superficiala de primavara va fi inlocuita cu cultivatia totala la 6-8 cm.APICAREA ERBICIDELOR O plantatie viticola este invadata de buruieni si in special cele perene (pirul tarator, pirul gros, costreiul), care reduc cresterile anuale ale vitei de vie, durata de viata a buruienilor si daunatorilor, este tot mai pagubitor, productiile sunt mici si de calitate inferioara. Metode de lupta impotriva buruienilor - matode preventive - se refera la evitarea folosirii gunoiului de grajd nefermentat, distrugerea focarelor de infetare cu buruieni de pe suprafetele necultivate ; - metode curative sunt : agrotehnice, fizice, biologice si chimice ; Metode agrotehnice – se asigura combaterea buruienilor, concomitent cu lucrarile de imbunatatire a insusirilor fizice, chimice si biologice ale solului. - realizeaza combaterea tuturor speciilor de buruieni, nu deranzeaza echilibrul biologic din natura, nu lasa rezidurile in sol. Acestea se realizeaza prin lucrarile soluli. Metode biologoce - amestecuri de graminee si leguminoase perene se cultiva care inabuse buruienile Metode chimice - erbicidele Avantaje : reduce numarul de lucrari apicate. Erbicide - de control, reziduale – in sol, sitemice. Combaterea integrala a buruienilor sete masura cea mai recomandata : lucrarile de baza ale solului, sistemul de ingrasare face ca folosirea erbicidelor si eficitatea lor sa creasca. Combaterea chimica nu constituie masura ridicata de combatere a buruienilor. FERTILIZAREA – utilizam : ingrasaminte organice, chimice, organo-minerale, amendamente, ingrasaminte verzi. LUCRARI SPECIFICE Taierile aplicate viei pe rod – nici una dinlucrarile de ingrijire a viilor nu depaseste in importanta taierilor. Scopurile urmarite prin taieri sunt : - transformarea formei de crestere si mentinerea ei; - reglarea dupa voie a proceselor de crestere si a celor de fructificare ; - usurarea aplicarii celorlalte lucrari de ingrijire ; - asigurarea productiei ;

- imbunatatirea calitatii ; Taierea in uscat obliga vita de vie la o crestere asemanatoare cu cea a unei tufe ( la conducerea in forma joasa), sau a unui arbust fructifer (la conducerea semianalta sau inalta). Care sunt principiile teoretice ale taierii in uscat :

a) reactia de raspuns a vitei de vie la aplicarea taierilor in uscat se manifesta sub forme uni pararelism atat sub rapotul cresterii, cat si al fructificarii.

b) Vita de vie rodeste pe coarda ( cordita, sau cepul de rod), care porneste din lemnul in varsta de 2 ani, indiferent de lungimea acestuia.

c) Muguri viabili de pe coarda de productie (rodirori si neroditori), care nu au pornit in vegetatie, se transforma in muguri latenti.

d) Fructificarea vitei de vie depinde de dimensiunile coardelor. Cele de 1,2-1,5 m. lungimea si grosimea de 6-12 mm, detin cei multi muguri floriferi.

e) Distribuirea lastarilor fertili pe coarda de rod, respecta legea perioadei maxime. Sub acest raport soiurile de vita roditoare se impart :

l) cu rodire optima – 8-10 ochi : Pinot gris, Chardonnay 2) cu rodire optima – 10-12 ochi : Aligote, Riesling, Sauvignon

3) cu rodire normala – 12-16 ochi : Cabaret,Feteasca neagra, Babeasca SISTEME DE TAIERE

Sistemul de taiere scurt - avantaje   : obtinerea unor lastari vigurosi, este simplu, economie de material, stimuleaza pornirea unui numar mai mare de ochi. - dezavantaje : foloseste numai ochii dinspre baza coardelor care au fertilitate scazuta, micsoreaza productia cam cu 1 kg/pe butuc, expuse ataculul bolilor si daunotorilor, intarzie realizarea suprafetei foliare. Sistemul lung – prezinta pe planta numai a elementelor roditoare. Avantaje : se utilizeaza in mai mare masura potentialul plantei, micsoreaza pericolul ingheturilor, atacurilor bolilor si daunatorilor, dirijarea coardelor. Sistemul mixt - pe butuc se gasesc formatiuni scurte si lungi fiecare cu functii mici. Cele scurte formatoare de lenm de inlocuire, cele lungi producatoare de rod. Clasificarea taierilor taieri de formare – se aplica in perioada de varsta a tineretii, ea incheindu-se dupa 3 ani de la platare pentru conducerea joasa a butucilor si dupa 4-5 ani prin conducerea semianalta sau inalta.La conducerea joasa – tipul de taiere scurt – tipul de taiere scurt in anul I cep de 3-4 ochi, in anul II 2 cepi x 2-3 ochi, in anul III 4 cepi x 2-3 ochi, anul IV 6-8 cepi x 2-3 ochi. - tipul mixt de taierer Guyot an I – cep x 3-4 ochi, anul II 2 cepi x 2-3 ochi, anul III 2 cordite x 4-6 ochi si 2 cepi x 2-3 ochi, anul IV 3-4 coarde x 10-12 ochi – 3-4 cepi x 2-3 ochi. In cazul cordonului orizontal unilateral in anul II primavara si se leaga de sarma portanta a spalierului, dupa care se scuteaza la o lungime egala cu jumatatea distantei intre vite pe rand. Toti ochii de pe tulpina se suprima, dar si cei de pe fata inferioara a partii. In cazul cordonului bilateral se formeaza fie din ochii aflati in apropierea indoiturii, fie prin asigurarea a 2 lastari din ochi de iarna aflati cat mai aproape de capul tulpinii. La Guyot pe semi tulpina se poate realiza mai rapede – in primavara anului III, se opresc 4-5 lastari porniti din ochi de iarna rezervati pe portiunea superioara a capului tulpinii, iar restul se suprima. In anul IV primavare din cei 4-5 lastari se aleg si se retin 2 sau 4 dupa viguare. Coardele oprite 2 sau 4 se scurteaza in cepi de 2-3 ochi fiecare, ramanand de 2 sau 4 cepi si asfel se formeaza capul butucului. Concomitent cu formarea capului, coardelor, incepe si continua formarea elementelor de rod : cepi,cordite, coarde, verigi de rod. La codonul orizontal sau bilateral baza elementelor de productie o constituie cepii obtinuti anterior pe care sau format corditele sau coardele. La cordonul (Guyot pe tulpuna) se obtin in 2 ani : - formarea cepilor si a corditelor, formarea verigilor de rod. Forma de conducere cu tulpini inalte sustinute pe pergole este un sistem mixt Guyot modificat. Alte forme : in curti, pe langa case, sedii se formeaza bolti si holangi.

Lucrari si operatiuni in verde Plivitul inseamna inlaturarea lastarilor de prisos aflati pe lemn multianual si chiar annual, daca nu servesc la formarea lemnului de rod sau la inlocuirea unui brat Timpul cand se face plivitul- inainte sau dupa aparitia inflorescentelor. Intensitatea plivitului – per butuc trebuie sa avem in raport lastari fertili si infertili. Cel mai bun raport de 5 lastari fertili la 1 lastar nefertil. DIRIZAREA SAU LEGATUL LASTARILOR Lasati in stare libera lastarii nedirijati si nelegati, dupa 40-60 cm. lungime incep a se indoi spre pamant, pe sol cu dezavantaje, impiedica executarea lucrarilor mecanice, fitosinteza se micsoreaza de 6 ori, rodul se maturizeaza neuniform, atacul de boli si daunatori este puternic. De aceea lastarii se dirizeaza ori se leaga pe mijloacele de sustunere. La spalierii cu sarme duble lastarii se dirijeaja intre acestea sau se leaga catva din distanta in distanat. CARNITUL timpuriu inlatura mare parte din frunzele activ asimilatoare si formeaza pornirea si cresterea copililor. In mad corect viile se carnesc la inceputul sau sfarsitul etapei de crestere incetinita a lastarilor ce coincide cu intrarea in parga a strugurilor. COPCITUL - mai importanta dintre toate lucrarile in verde. Nefacand copcitul se compromite plantatia. Prin copcit se suprima toate radacinile pornite din altoi si toti lastarii din portaltoi. In lipsa copcitului altoiul isi formeaza radacini proprii, iar portaltoiul lastari. Lucrarea se executa anual. Lucrari mai rare CIUPITUL – suprimarea varfurilor lastarilor la inceputul infloritului. COPILITUL rational se efectueaza in general atunci cand pe copil exista 8-12 frunze. Polenizarea artificiala Incizia inelara – se sporeste numarul de flori legate, grabeste maturarea bobelor, a greutatii lor si costa in inlaturarea unui inel de scoarta de 3-5 mm. de pe lastari sau de pe corda. Pentru struguri de masa ca operatiuni speciale - reducerea numarului de inflorescentecare sde executa inainte de inflorit in lunile mai, iunie, ce se lasa in functie de soi si productie.

- scrtarea ciorchinilor ce trebuie facut la 2 zile dupa inflorit si anume : rahisul se scurteaza cu 1/3 din lungime si a aripioarelor bazale, lucrare ce se executa manual cu forfecuta. - carnitul lastarilor, lucrarea se executa in lunile iulie-august, prin suprimarea varfurilor lastarilor. - - dezfruzitul partial se face cu 2-3 saptamani inainte de recoltare, indepartandu-se manual frunzele din zona ciorchinilor, mai ales in toamnele reci si ploioase. RECOLTAREA STRUGURILOR – momentul optim de cules se stabileste pe baza cunoasterii procesului de maturare a strugurilor, care impune urmarires mersului coacerii prin analize periodice din 5 in 5 zile. Se determina greutatea a 100 boabe, continutul mustului in zaharuri si aciditate. Struguri pentru vin se recolteaza in primul rand pentru tipul de vin ce dorim sa-l facem : - vin consum curent – vin de calitatesuperioara (VS) zahar – minim 180; vin de calitate superioara cu denumire de origine (VSO) minim 196; vin de calitate superioara cu denumire de origine si trepte de calitate : minim 220 (VSOC III) – minim 240 (VSOC II) – minim 260 (VSOC I) Conditiile tehnice de executie – trebuiesc respectate graficele de recoltare, perioada de recoltare 20-25 de zile. Apoi recoltarea trebuie facuta pe soiuri manual cu : forfecuta,, bgiceaguri, cutite, in cosuri sau galeti din plastic. Ca mod de lucru, recoltarea se incepe din interiorul parcelei spre margini, iar transportul se face cu bene etanse. Struguri de masa – se recolteaza la un continut in zaharuri de 130-150 g/l, esalonat, in functie de stadiul de maturare. Culesul se face pe timp frumos, uscat, dupa ce se ridica roua. Se aleg numai struguri sanatosi, bune formati si uniform colorati, evitandu-se stergerea stratului de pruina. Strugurii se sorteaza, se cizeleaza in ladite, pe categorii de calitati (extra, I, II).