VIAŢA ÎN GERMANIA - Leben in Deutschland · 2020-02-19 · VIAȚA ÎN GERMANIA. Rezultatul: În...

8
VIAŢA ÎN GERMANIA Broşură pentru persoanele intervievate în cadrul sondajului 2020 RUMÄNISCH

Transcript of VIAŢA ÎN GERMANIA - Leben in Deutschland · 2020-02-19 · VIAȚA ÎN GERMANIA. Rezultatul: În...

Page 1: VIAŢA ÎN GERMANIA - Leben in Deutschland · 2020-02-19 · VIAȚA ÎN GERMANIA. Rezultatul: În anii 1980 tații erau cam la fel de mulțumiți ca și bărbații fără copii. Însă

VIAŢA ÎN GERMANIA

Broşură pentru persoanele intervievate în cadrul sondajului 2020

RUMÄNISCH

LiD_M12-BroschÅre_2020_RUM_Druck_x.indd 1 19.02.20 12:07

Page 2: VIAŢA ÎN GERMANIA - Leben in Deutschland · 2020-02-19 · VIAȚA ÎN GERMANIA. Rezultatul: În anii 1980 tații erau cam la fel de mulțumiți ca și bărbații fără copii. Însă

Mama are grijă de copii, tatăl câștigă bani. Aceasta a fost regula o perioadă îndelungată de timp la noi în țară. Astăzi situația este diferită: Când femeile nasc, aceasta nu mai înseamnă de multă vreme că trebuie să se retragă din viața profesională. Și nu mai sunt apariții exotice nici așa-numiții ”tați de parc”, care își iau concediu parental sau chiar trec la o slujbă part-time în benefi ciul copilului. Mai nou, cercetătorii din Ger-mania și Elveția au descoperit că aceste roluri schimbate au avut efecte pozitive asupra fericirii părinților: astăzi părinții sunt mai satisfăcuți de viața lor decât în anii ‘80.

»În ultimii ani în cadrul dezbaterilor publice a devenit o temă recurentă faptul că părinții sunt supuși mai ales în zilele noastre unor presiuni deosebit de mari sau chiar că regretă că au adus copii pe lume«, afi rmă sociologul din Zürich Klaus Preisner, coordonatorul studiului. »Însă analizele noastre indică mai degrabă contrariul.«

Pentru a identifi ca schimbările în ceea ce privește satisfacția față de viață a părinților, Preisner împreună cu colegele și colegii săi au analizat datele furnizate de 18.397 de femei și 11.896 de bărbați din vechile landuri federale, care au fost intervievați timp de mai bine de 30 de ani pentru studiul VIAȚA ÎN GERMANIA. Rezultatul: În anii 1980 tații erau cam la fel de mulțumiți ca și bărbații fără copii. Însă majoritatea mamelor se simțeau mai puțin fericite decât femeile fără copii.

Avem plăcerea să vă invităm la studiul VIAȚA ÎN GERMANIA 2020 și vă mulțumim totodată din inimă pentru constanta Dumneavoastră disponibilitate de a participa la amplul nostru sondaj reprezentativ!

Și anul acesta așteptăm cu interes să afl ăm ce ați mai făcut de la ultimul nostru sondaj.

Studiul nostru oferă deja de mai bine de trei decenii baza pentru realizarea unor cercetări de anvergură cu privire la circumstanțele de viață din cadrul gospodăriilor private din Germania. În acest context, de-a lungul timpului s-au adăugat constant participanți noi, pe de o parte pentru a menține la un nivel stabil numărul gospodăriilor participante la sondaj, pe de altă par-te pentru a ne menține bine informați în privința evoluțiilor din societatea noastră. Cercetarea și încadrarea corectă a evoluțiilor sociale se numără printre principalele preocupări ale studiului VIAȚA ÎN GERMANIA. Denumirea științifi că a studiului nostru este »Panelul socio-economic« (SOEP).

Participarea la sondaj este voluntară, toate datele vor fi tratate în mod consecvent și strict confi dențial în conformitate cu legislația aplicabilă privind protecția datelor.

În continuare vă prezentăm așa cum v-am obișnuit o selecție a rezultatelor cercetării, pe care le-am obținut în baza datelor furnizate de Dvs. De asemenea, vă prezentăm doi cercetători SOEP prin intermediul unor scurte interviuri.

Puteți găsi informații referitoare la studiul nostru și pe pagina de internet www.lid-studie.de.

Dragi participante și participanți!

De ce părinții din zilele noastre sunt mai fericiți decât în trecut

©Sh

utte

rsto

ck

LiD_M12-BroschÅre_2020_RUM_Druck_x.indd 2 19.02.20 12:07

Page 3: VIAŢA ÎN GERMANIA - Leben in Deutschland · 2020-02-19 · VIAȚA ÎN GERMANIA. Rezultatul: În anii 1980 tații erau cam la fel de mulțumiți ca și bărbații fără copii. Însă

© Kantar 2020

Însă de-a lungul timpului normele sociale au devenit tot mai lejere.

»Cu cât mai multă libertate au câștigat cuplurile în privința deciziei dacă să aibă sau nu un copil și în privința modelării rolului de părinte în funcție de propriile concepții, cu atât mai mult a dispărut diferența dintre satisfacția mamelor în comparație cu satisfacția altor femei«, afirmă Preisner. În zilele noastre mamele sunt la fel de mulțumite de viața lor precum femeile fără copii.

Dar despre tați ce se poate spune? În anii ’80, bucuria de a fi tată nu era încă umbrită de nicio obligație casnică. În zilele noaste se așteaptă inclusiv de la bărbați să se implice în îngrijirea copiilor, să își ia concediu parental sau să lucreze part-time. Cu toate acestea, la fel ca în trecut, ei sunt tot atât de mulțumiți precum bărbații fără copii. »Motivul acestei satisfacții rezidă în faptul că tații care se ridică la nivelul noilor așteptări sunt răsplătiți cu multă recunoaștere pentru angajamentul lor«, consideră Klaus Preisner.

Sursa: Klaus Preisner, Franz Neuberger, Ariane Bertogg și Julia M. Schaub. Closing the Happiness Gap: The Decline of Gendered Parenthood Norms and the Increase in Parental Life Satisfaction (în: Gender & Society. august 27, 2019)

Părinții dorm prea puțin până când copiii lor împlinesc vârsta școlii primare

Nu este niciun secret faptul că după nașterea unui copil – mai ales când este vorba despre primul copil – părinții suferă de lipsă de somn. Însă abia recent s-a cercetat cât de mult durează până când părinții revin la obiceiurile lor normale de somn: Cercetătorii SOEP din cadrul DIW Berlin [Institutul German de Studii Economice] și din cadrul Universității britanice Warwick au descoperit că pe o perioadă de până la șase ani de la nașterea primului copil părinții dorm mai puțin și mai prost decât înainte de perioada gravidității. Pentru a descoperi cum influențează nașterea copiilor odihna nocturnă a pă- rinților au fost analizate datele furniza-te de 2.541 de mame și de 2.118 tați, toți intervievați anual între anii 2008 și 2015 în cadrul studiului VIAȚA ÎN GERMANIA. Rezultatul: În primele trei luni după naștere durata somnului părinților scade rapid. Mamele dorm în medie cu o oră mai puțin decât înainte de perioada gravidității, somnul taților fiind redus cu aproximativ 15 minute. Când copiii au vârsta cuprinsă între patru și șase ani, mamele încă dorm în medie cu aproximativ 20 de minute iar tații cu aproximativ 15 minute mai puțin decât înainte.

Cercetătorii au analizat de asemenea care ar fi circumstanțele de viață care ar putea îmbunătăți somnul părinților. »Însă nici venitul mai mare și nici faptul că ambii părinți se implică în creșterea copiilor nu are efecte pozitive asupra duratei somnului părinților după naștere. Indiferent dacă sunt bogați sau săraci, dacă își cresc copiii singuri sau în cuplu, părinții par să sufere în aceeași măsură de lipsă de somn«, arată David Richter, unul dintre autorii și colaboratorii SOEP din cadrul DIW Berlin.

Sursa: dpa, Long-term effects of pregnancy and childbirth on sleep satisfaction and duration of first-time and experienced mothers and fathers. De: David Richter, Michael D. Krämer, Nicole K. Y. Tang, Hawley E. Montgomery- Downs și Sakari Lemola. În: SLEEPJ, 2019, Vol. 42, no. 4.

© G

etty

Imag

es

LiD_M12-BroschÅre_2020_RUM_Druck_x.indd 3 19.02.20 12:07

Page 4: VIAŢA ÎN GERMANIA - Leben in Deutschland · 2020-02-19 · VIAȚA ÎN GERMANIA. Rezultatul: În anii 1980 tații erau cam la fel de mulțumiți ca și bărbații fără copii. Însă

Prof. Dr. Stefan Liebig este directorul SOEP în cadrul DIW Berlin din anul 2018. Inițial, cercetătorul astăzi în vârstă de 57 de ani a studiat teologia, însă ulterior a decis să treacă la sociologie. Liebig desfășoară de mulți ani cercetări, printre altele în baza datelor obținute din studiul VIAȚA ÎN GERMANIA, cu privire la inegalitatea socială; îndeosebi referitor la tema dreptății.

Ce considerați Dumneavoastră că este special la studiul VIAȚA ÎN GERMANIA?

În momentul în care am preluat conducerea SOEP, lucrasem deja și în trecut timp de mai mulți ani cu datele din studiul VIAȚA ÎN GERMANIA. Dintotdeauna m-a entuziasmat faptul că aceasta nu este o cercetare izolată de realitate, ci se raportează de fiecare dată la subiectele care îi emoționează și îi preocupă pe oamenii societății noastre. Pentru că în baza acestui studiu sunt evidențiate nu doar condițiile reale de viață, ci și bucuriile și grijile, precum și convingerile personale ale oamenilor.

Unul dintre subiectele cheie ale cercetării bazate pe datele SOEP este inegalitatea. De ce acest subiect este atât de semnificativ tocmai în zilele noastre?

Inegalitatea - de exemplu în privința venitu-rilor și a bunurilor, dar și în privința șanselor la educație și la muncă - este în continuă creștere. Aceasta nu înseamnă însă că în același timp crește și nedreptatea, întrucât anumite inegalități pot fi considerate fără îndoială corecte, dacă sunt bine întemeiate și în concordanță cu percepțiile existente cu privire la dreptate. Important este însă ca oamenii să conștientizeze din ce în ce mai mult că toți oamenii sunt egali. Prin urmare, oamenii se așteaptă și de la stat și de la alții să fie tratați în același mod precum toți ceilalți oameni. Oamenii nu acceptă pur și simplu inegalitățile, ci le pun la îndoială și doresc să primească justificări pentru acestea.

Mulți oameni asociază inegalitatea cu chestiuni legate de dreptate – un subiect important în cadrul cercetării Dvs. …

În calitate de om de știință mă preocupă dreptatea, întrucât eu consider că simțul dreptății este un sentiment fundamental al oamenilor. Cu ajutorul datelor obținute din studiul VIAȚA ÎN GERMANIA am putut descoperi deja multe informații referitoare la subiectul dreptate. De exemplu, acum știm că oamenii din țara noastră acceptă în principiu că veniturile sunt distri-buite inegal. Majoritatea covârșitoare a participanților la studiu consideră însă că veniturile mici din muncă sunt prea scăzute. Tocmai aceasta este provocarea mediului politic. Prin introducerea salariului minim au fost luate deja primele măsuri în acest sens.

»Dintotdeauna m-a entuziasmat faptul că aceasta nu este o cercetare izolată de realitate.«

3 întrebări adresate lui Stefan Liebig

Foto

graf

ii: M

atth

ias

Lüde

cke

LiD_M12-BroschÅre_2020_RUM_Druck_x.indd 4 19.02.20 12:07

Page 5: VIAŢA ÎN GERMANIA - Leben in Deutschland · 2020-02-19 · VIAȚA ÎN GERMANIA. Rezultatul: În anii 1980 tații erau cam la fel de mulțumiți ca și bărbații fără copii. Însă

© Kantar 2020

Dr. Alexandra Fedorets este de origine din Moscova și în anul 2015 a absolvit studiile doctorale la Universitatea Humboldt din Berlin. De cinci ani, Dr. Fedorets este membră a echipei SOEP în cadrul DIW Berlin în calitatea sa de economistă specializată în domeniul pieței muncii și cercetează printre altele tema salariului minim. Cu ajutorul studiului VIAȚA ÎN GERMANIA, Alexandra Fedorets și colegii săi au descoperit recent că în anul 2017 un număr de 1,8 milioane de oameni cu dreptul la salariul minim câștigau mai puțin decât suma cuvenită de 8,84 Euro brut pe oră.

Dvs. ați descoperit că mulți oameni sunt privați de salariul minim. Aveți idee cum s-ar putea schimba acest lucru?

Pe de o parte ar trebui desigur înăsprite controalele vămii, întrucât vama verifică respectarea legii. Însă ar trebui instituite și stimulente adresate angajatorilor pentru respectarea salariului minim. De exemplu mi-aș imagina o plachetă cu mesajul »Fair Pay« cu rol de certificat pentru angajatorii care documentează comprehensibil timpul de lucru al angajaților. Astfel consuma-toarele și consumatorii ar putea schimba ceva folosind propriul portofel, hotărând bunăoară în mod conștient să mănânce în restaurante cu placheta »Fair Pay«. Aceasta ar fi o contribuție în sensul suveranității consumatorului.

Cercetarea Dvs. privind subiectul salariului minim a avut un ecou răsunător în media. Cât de important este pentru Dvs. să declanșați dezbateri prin activitatea Dvs.?

Dintotdeauna mi s-a părut captivant să lucrez îndeaproape la subiecte actuale. Însă gândul de a dori să schimb societatea nu era atât de accen-tuat în cazul meu. Iar acest lucru s-a schimbat datorită proiectului privind salariul minim. Când văd cât de multe reacții am primit la acest proiect, ce dezbatere amplă am declanșat, cercetez cu și mai multă plăcere și chiar cu mai mult curaj.

Sunteți membră a echipei SOEP de cinci ani. Vă mai amintiți de perioada de început?

Când am început să lucrez în cadrul SOEP, a fost ca la toți nou-veniții: Am bătut la multe uși și am întrebat: Cum merge aici? Cum merge dincolo? De la bun început am primit mult sprijin de la colegele și colegii mei și am văzut cât de multe fac ei pentru datele SOEP. De aceea îmi face desigur o deosebită plăcere să mă implic în acest proiect. Nu numai pentru prelucrarea datelor și pentru cercetare, ci și pentru viața din departament.

»Dintotdeauna mi s-a părut captivant să lucrez îndeaproape la subiecte actuale.«

3 întrebări adresate Alexandrei Fedorets

Foto

graf

ii: D

ebor

ah B

owen

/ DIW

Ber

lin

LiD_M12-BroschÅre_2020_RUM_Druck_x.indd 5 19.02.20 12:07

Page 6: VIAŢA ÎN GERMANIA - Leben in Deutschland · 2020-02-19 · VIAȚA ÎN GERMANIA. Rezultatul: În anii 1980 tații erau cam la fel de mulțumiți ca și bărbații fără copii. Însă

Imigranți: Cunoștințele lingvistice sunt decisive pentru succesul profesional

Atunci când imigranții nu își găsesc un loc de muncă sau câștigă mai puțin decât alții, această situație este cauzată în special de cunoștințele lingvistice insufi ciente. Însă dacă au același nivel lingvistic și de educație precum localnicii, imigranții câștigă la fel. Aceasta rezultă dintr-un studiu al Institutului German de Economie (IW Köln), pentru care economistul Wido Geis-Thöne a analizat date obținute din studiul VIAȚA ÎN GERMANIA.

În prezent, imigranții au deseori șanse mai slabe pe piața muncii decât localnicii. Deseori ei nu au slujbă și, dacă au un loc de muncă, ei câștigă mai puțin: Astfel, de exemplu imigranții dinainte de 2010 primesc în medie un salariu orar mai mic cu până la 2,60 Euro față de persoanele care nu provin din familii de imigranți.

Vestea bună: imigranții care au același nivel lingvistic și același nivel de educație precum localnicii primesc un salariu egal cu localnicii. Iar rezultatele din studiul VIAȚA ÎN GERMANIA arată de aseme-nea că pentru imigranți și imigrante există încă un potențial ridicat de îmbunătățire a cunoștințelor lingvistice. Astfel, dintre participanții care au imigrat înainte de anul 2010 numai aproximativ 33 % au declarat că vorbesc, citesc și scriu foarte bine germana. În schimb, 28 % își apreciază cunoștințele de limba germană drept satisfăcătoare sau mai slabe. La imigranții de după 2010 situația stă mai prost, ceea ce însă nu este de mirare, întrucât mulți dintre ei încă sunt în stadiul de învățare a limbii germane.

Întrucât nivelul lingvistic este în mod vădit cheia integrării cu succes pe piața muncii, oferta și calitatea suportului în învățarea limbii germane ar trebui extinse, susține Wido Geis-Thöne. Potrivit lui Thöne, această situație nu este valabilă numai pentru imigranți, ci și pentru local-nicii slab califi cați, întrucât aceștia au deseori punctaje mai slabe la testele de limbă decât imigranții și imigrantele absolvenți de studii universitare.

Sursa: Cunoștințele lingvistice - decisive pentru integrarea pe piața muncii.De Wido Geis-Thöne, în: IW-Trends 3/2019 (Revistă trimestrială privind cercetările economice empirice, anul 46) https://www.iwd.de/artikel/zuwanderer-sprachniveau-ist-entscheidend-447362/

Imigranți în Germania: Cunoștințe lingvistice cu potențial de consolidareProcentul persoanelor cu vârsta între 25 - 64 ani cu părinți care nu vorbesc limba germană își apreciază în anul 2017 cunoștințele de limba germană după cum urmează

Imigranți după 2010 Imigranți înainte de 2010

În total

Fără califi care profesională

Cu diplomă profesională

Cu diplomă universitară

Vorbit, citit și scris foarte bineVorbit bine, citit și scris satisfăcătorVorbit satisfăcător Mai slab

LiD_M12-BroschÅre_2020_RUM_Druck_x.indd 6 19.02.20 12:07

Page 7: VIAŢA ÎN GERMANIA - Leben in Deutschland · 2020-02-19 · VIAȚA ÎN GERMANIA. Rezultatul: În anii 1980 tații erau cam la fel de mulțumiți ca și bărbații fără copii. Însă

© Kantar 2020

Voluntariatul este în creștere

În Germania disponibilitatea de a se implica în activități de voluntariat a crescut constant în ultimii 30 de ani - acest lucru este dovedit de rezultate reprezentative ale sondajelor din cadrul studiului VIAȚA ÎN GERMANIA. Această evoluție pozitivă este stimulată în special de implicarea în creștere a »Generației Y« (cei născuți între 1983-1999) și a generației ‘68 (născuți între anii 1941 -1954).

Membrii generației ‘68 sunt deosebit de activi chiar și la vârsta de pensionare: 29% își continuă implicarea în activitatea de voluntariat, 13% au început o activitate de voluntariat după pensionare.

»Pentru implicarea în voluntariat este benefi c faptul că din ce în ce mai mulți oameni se bucură de o stare bună de sănătate chiar și la o vârstă înaintată, că nivelul de educație crește în medie iar în cadrul dezbaterii sociale și politice tema înaintării în vârstă este abordată mult mai pozitiv«, susține Luise Burkhardt, membră a SOEP în cadrul DIW Berlin, care a conceput studiul împreună cu colegul său Jürgen Schupp.

Rezultatele studiului VIAȚA ÎN GERMANIA se bazează pe datele privind »voluntariatul formal«. Acest tip de voluntariat se referă la activități voluntare care nu vizează obținerea unei remunerații și se desfășoară în cadrul asociațiilor, federațiilor sau serviciilor sociale. Aici nu sunt in-cluse îngrijirea privată a aparținătorilor sau ajutorul acordat vecinilor.

Fără implicarea în voluntariat multe organizații nu ar putea supraviețui, fi e că este vorba despre viața sportivă, culturală ori socială. Nu în ultimul rând din acest motiv Comisia »Condiții egale de trai« a înfi ințat în anul »Fundația germană pentru implicare și voluntariat«. Obiectivul fundației este de a pune la dispoziție oferte de servicii pentru organizarea implicării cetățeanului, de a sprijini voluntarii și per ansamblu de a promova angajamentul civic.

0 20 40 60 80 100

(1908–1930)

(1941–1954)

(1931–1940)

+ 16,5 %

+ 71,8 %+ 69,6 %

© DIW Berlin 2019: SOEP v.34.

30,9

38,4

42,1

Sursa: Implicarea în voluntariat este în creștere: Generația ‘68 este din ce în ce mai frecvent activă și după pensio-nare. De Luise Burkhardt și Jürgen Schupp, Raport săptămânal DIW: 42 / 2019.

Foto

graf

ii: F

loria

n Sc

huh

/DIW

Ber

lin

LiD_M12-BroschÅre_2020_RUM_Druck_x.indd 7 19.02.20 12:07

Page 8: VIAŢA ÎN GERMANIA - Leben in Deutschland · 2020-02-19 · VIAȚA ÎN GERMANIA. Rezultatul: În anii 1980 tații erau cam la fel de mulțumiți ca și bărbații fără copii. Însă

Aveți întrebări sau doriți să ne mai comunicați ceva?

Vă rugăm să ne vizitați pe internet: www.lid-studie.de/migrationsstudieSau vă puteți adresa uneia dintre persoanele de contact indicate.

Persoane de contact:

VĂ MULȚUMIM!

VIAȚA ÎN GERMANIA poate funcționa ca studiu reprezentativ pe termen lung pentru populație numai dacă toate gospodăriile și persoanele selectate acceptă să fie intervievate o dată pe an pentru acest studiu. Considerăm că participarea voluntară este un mod de »implicare voluntară« și pentru aceasta am dori să ne exprimăm recunoștința față de Dvs. cu o mică atenție:

Operatoarea sau operatorul de interviu care se ocupă de gospodăria Dumneavoastră vă va înmâna și în anul 2020 în semn de mulțumire imediat după încheierea interviului o sumă de 5 Euro pentru chestionarul referitor la gospodărie și câte 10 Euro pentru fiecare chestionar personal. 10 + 5 €

Persoanele răspunzătoare:

Axel Glemser Prof. Dr. Stefan Liebig Prof. Dr. Herbert BrückerSenior Director SOEP Director al platformei de Directorul DepartamentuluiKantar - Public Division infrastructură SOEP din IAB cadrul DIW Berlin

Dacă doriți să aflați mai multe detalii despre cercetătorii SOEP, scanați pur și simplu codul QR sau accesați pe internet pagina https://www.diw.de/soeppeople

SOEP-Hotline DIW Berlint 030 89789 292 e [email protected] www.diw.de/soep

Katja Reimann Kantar – Public Divisiont 089 5600 1905e [email protected]/migrationsstudie

LiD_M12-BroschÅre_2020_RUM_Druck_x.indd 8 19.02.20 12:07