Valeriu Sofronie Adrian-Gabriel Horyat

HCONCMIH

G]tid dr pregdtirr irrtensiyi

Detttrtt homrlttll de lacolottreot

*e.EDrruRA onncncA gt pEDAGoctcA s.e.

1.

2.

SURSE BIBLIOGRAFICE

Gavrili, llie; Ghild Paul, Tinase; Nilescu, Dan; popescu, Constantin;Economie. Manual pentru c/asa a Xl-a, Editura EconomiclPreuniversitaria, Bucuregti, 2006.Cavachi, loan; lordache, Stelian; Cre{oiu, Gheorghe; Moraru, Liviu;Economie. Manuat pentru invdldm6ntut ticeal, Editura Antet, Bucuregil,2011.ASE - Catedra de Economie si politici Economice, Diclionar deeconomie, Edi{ia a doua, Editura Economici, Bucuregti ,2001.stancu, stelian; Microeconomie: comportamentul agenlilor economicl,teorie qi aplicalii, Editura Economicd, Bucuregti, 2006.

Economie- Ghid de preqdtire pentru examenul de bacalaureat

CUPRINS

Guvint-inainte............ .............4

PARTEA l: Modele de subiecte tip - bacalaureat 2018 .....................5

PARTEA a ll-a: Bareme de autoevaluare (Testele 1-15).................95

PARTEA a lll-a: Teste grili ....................225

PARTEA a tV-a: 15 Teste D.E.A (cu rdspunsuri) .......285

PARTEA a V-a: Glosar .........309

Surse bibliografice................. ................ 334

4.

334335

Economie - Ghid de preadtlre nentru examenul de bacalaureat

Examenul de bacalaureat nallonal 20{8Proba E. d)Economie

Model propus de Ministerul Educafiei Naflonale

Profilul umanist din filiera teoreticd, profilul servicii din flllera tehnologicdgi toate profilurile gi specializdrile din filiera vocalionald,

cu exceplia profilului militar

r Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordi 10 puncte din oficiu.. Timpul de lucru efectiv este de 3 ore.

SUBIEGTUL I (30 de puncte)Scrie[i, pe foaia de examen, litera corespunzdtoare rdspunsului corect:f . in sens general, utilitatea unui bun este datd de:

a. mdrimea produsuluib. proprietitile intrinseci ale bunului respectivc. preferintele de consum ale cumpdrdtoruluid. calitatea reclamei 3 puncte

RASPUNSb. Conform definiliei, utilitatea in sens general reprezintd capacitatea

unui bun (material, serviciu, informa[ie) de a satisface o nevoie. Ceea ceface un bun capabil sd satisfaci nevoile consumatorului are in vedereproprietdlile, insugirile, caracteristicile pe care le posedd fiecare bun saucategorie de bunuri. Agadar, ceea ce-i conferd utilitate in sens generalunui bun line de ,,proprietd[ile intrinseci ale bunului respectiv" gi nu de celeextrinseci (preferinlele consumatorului, calitatea reclamei).

2. Cregterea cu 10% a prefurilor determini o reducere cu 20Yo a cantitdtiivAndute, astfel incit:

Kec/p> 1

Kec/p> 0Kec/p= 1

Kec/p< 1 3 puncte

RASPUNSa. Conform formulei de calcul a coeficientului de elasticitate a cererii in

func{ie de pre[, Kec/P = - AQ% I LP%. Traducdnd enunturile exercitiului inlndtcatori, vom avea:

a.b.c.d.

Valeriu Sofronie, Adrian-Gahriel Horvat

-

,,Reducere cu 20o/o a cantitS[ii vAndute (cerute, de fapt)":AQ% = - 20%;,,Cregterea cu 10% a preturilor": LPa/o = 10Toi

inlocuind in formuld, Kec/p = - Ae% I Lpo/o = - (-20%) I 10o/o = 2.

3. Consumatorul rational este acel agent economic care:a. nu tine cont de preferintele sale subiectiveb. cheltuiegte cAt mai pufin din venitul sdu disponibilc^ obtine satisfactia maximi posibild, in conditiile unui venit datd. cumpdrd numai bunuri de strictd necesitate 3 puncte

RASPUNSc. Limitarea resurselor si nelimitarea nevoilor il obligd pe orice agent

economic, producdtor sau consumator, sd manifeste un comportamentralional. Pentru consumator, ralionalitatea este cea mai bund cale care, incondiliile resurselor (veniturilor) date, ii maximizeazd satisfacerea nevoilor.Ra[ionalitatea alegerii este realizatd in situa!ia in care, cheltuindu-9iintegral venitul alocat, consumatorul obline pe fiecare unitate monetardsacrificatd aceeagi utilitate marginali. Astfel, consumatorul care alegeTntre diferite cantitdti din doud sau mai multe bunuri, in condiliile unui venitdeterminat si ale unor pre{uri date, va alege acele cantitdli de bunuri care ii

asigurd utilitatea totali maximd,

in concluzie: consumatorul va line seama in actul alegerii depreferin{ele sale (mdsurate prin valorile utilitd[ilor marginale); i9i vaconsuma intreg venitul disponibil, nu doar o parte cdt mai micd; vacumpdra bunuri variate, atdt bunuri care sd ii satisfacd nevoile de bazd,c6t gi bunuri care sd ii satisfacd nevoile superioare.

4. lntrarea pe piati a producitorilor, respectiv, iegirea de pe pia[d aacestora este liberi pe:a. piafa de monopolb. piala de oligopolc. piata cu concurentd perfectdd. piata cu concurentd monopolisticii 3 puncte

RASPUNSc. Pia[a cu concuren[d perfecti este singura formd de piati (ideali) pe

care nu existd niciun fel de fric[iuni (piedici de naturd neeconomicd) pentruagenlii economici care intenlioneazd sd intre sau sd iasd pe / de pe oanumitd piali a unui bun. Singurele limitiri sunt de naturi economici:

B

:=-

- Eqonomie - Ghid de preqdtlre pentru examenul de bacalaureat

raportul dintre preful de vanzare al bunului pi costul sdu de produclie.Agentul intrd cand costul este mai mic sau egal cu preful de vanzare 9ilese in caz contrar. Restul pielelor inregistreazd piedici neeconomice.

6. clasificarea elementelor capitalului tehnic in capital fix gi capitalcirculant are la bazd gi criteriul:a. procuririib. modului in care se consumic. uzuriid. formei de existen[d fizicd 3 puncte

RASPUNSb. Clasificarea bunurilor de capital tehnic in fix si circulant se realizeazd

dupd trei I palru mari criterii:- modul in care participi la activitatea economici (sau numdrul de

clcluride producfie la care participd);- modul in care se consumi in cadrul unui ciclu;- modul in care se inlocuiegte;- gradul de specializare.Rdspunsul corect din grild reprezinti unul dintre cele patru criterii

onumerate.

8. Dacd o firmi utilizeazd un capital in valoare de 4 000 u.m., din care75Yo reprezintd bunuri de capital fix, avand o durati de funclionare de5 ani, atunci cota anuald de amortizare este de:a. 6%b. 8o/o

c. 20od. 25%

RASPUNSc. Datele problemei permit rezolvarea cerinlei in doud moduri, utilizand

rloud formule de calcul:

Modul l: RA = 1 / n, unde RA reprezintd cota (rata) de amortizare, iar n,rlurata de amortizare a capitalului fix (mdsuratd in ani).

lnlocuind in formuld, obfinem: RA= 1 ln= 1tS=0,2=2Oo/o.

Modul ll: RA = AKF / KF, unde RA reprezintd cota (rata) de amortizare,KF este valoarea de achizilie a capitalului fix, iar AKF reprezintd capitaluitlx consumat (amortizarea capitalului fix).

3 puncte

Valeriu Sofronie, Adrian-Gabriel Horvat

La r6ndul ei, AKF = KF / n.

inlocuind in formule, ob{inem:AKF = KF/ n = 40 000 / 5 = 8 000 u.m.RA = AKF / KF = 8 000 /40 000 = 0,2 = 20oh.

7. CAnd productivitatea marginald a factot"ului substituit este mai micidecat productivitatea marginala a factorului ce fl substituie, rata

marginali de substitutie:a. este nuldb. este mai micd decAt'1c. este mai mare decAt 1

d. tinde spre infinit 3 puncte

RASPUNSb. Rata marginalS de substitutie (Rms) reprezintd cantitatea dintr-un

factor de productie (Ax) necesari pentru a compensa reducerea cu ounitate a unui alt factor de produclie (Ay), ceilalli factori (inclusiv produclia)rdmAnAnd neschimbali. Existd doui formule de determinare a Rms:

Rms = -(Ax) / (Ay), unde Ax reprezinti sporul factorului x, iar Ayreprezinti economia (reducerea) factorului y.

RmS = Wrsy / Wrnr, unde Wrnn, reprezintd prOductivitatea marginali afactorului sunitituit,

-iar ffi* reprezinti productivitatea marginald a

factorului care (ce fl) substituie.AplicAnd aceastd din urmd formuld 9i linAnd seama de informatia din

formularea cerinlei (W'sy < W's*), rezulti cd Rms<1

8. Daci volumul valoric al mdr:furilor tranzac[ionate intr-un an a fost de

250 000 u.m., iar masa monetard a fost de 10 000 u.m., atunci viteza

de circulalie a banilor a fost:a. 0,04b. 2,5c.4d. 25

RASPUNSd. Se aplicd legea lui lrving Fisher sau legea circulaliei monetare:

Oferta de bani= Cererea de bani.Oferta de bani = rezultatul inmul[irii masei monetare M cu viteza medie

a circula[iei banilor (M x V).

10

3 puncte

-. Economie- Ghid de preodfte oentru examenul de hacalaureat

cererea de bani (numitd si ,,volumul valoric al mdrfurilor tranzaclionate")= rezultatul inmullirii cantitdfii mdrfurilor vandute e cu prelul lor mediuP(PxQ).

Alfelspus,MxV=PxQ.Scoatem viteza de rotatie din formuld: V = (p x e) / M = Z5O 000 /

10 000 = 25 rotatii/ an.

9' ln situalia ?n care incasdrile totale ale firmei scad cu un procentaj maimic decdt scade costul produc[iei, rata profitului, calculatd la cost:a. este mai mare decdt rata profitului, calculatd la capitalb. este egalS cu rata profitului, calculatd la cifra de afaceric. rdm6ne constantdd. cregte 3 puncte

RASPUNSd. Avem trei modalitili de calculare a ratei profitului:1. Rata profitului, calculatd la capital: Rpvr= (prl K)x 100;2. Rata profituluila cifra de afaceri: Rpvcn= (prl CA) x 100;3. Rata profitului, calculatd la cost (numiti gi rata rentabilitd{ii):

Rpycr=(PrlCT)x100;

Teoretic vorbind, intre Rp76 gi Rp.rcn sau Rp."76 gi Rp,rcr nu existd niciorelalie matematicd. Aceasta face ca rdspunsul a. din grild sd fie incorect.htre Rp,.y6a gi Rp'.rcr existi o relafie matematicd univocd: RpycR < Rprcr.Aceasta face ca rispunsul b. din grild sd fie Ei el incorect.

Dacd incasirile totale gi costul producfiei ar fi scdzut in acelagi ritm(acelagi procent), atunci gi profitul ar fi scizut in ritm cu ele (cu acelagiprocent), ceea ce ar fi insemnat ca raportul dintre profit 9i cost, adici rataprofitului la cost, sd nu se schimbe fald de perioada de referinld. ceea cenu este 9i cazul nostru, cA 9i cr evoluand in ritmuri diferite. Aceasta faceca rdspunsul c. din grild si fie 9i el incorect.

Conform modului de g6ndire al autorilor grilei, faptul cd ,,incasdriletotale ale firmei scad cu un procent mai mic dec6t scade costul producfiei"conduce la o situa[ie in care profitul cregte gi, prin urmare, raportul pr / cr(rata profitului la cost) ar urma si creascd si el, numdrdtorul cresqand, iarnumitorul scizand. Aceasta ar face ca rdspunsul d. din grild sd fie cel corect.

De exemplu: Pr = 90, CT = 10 iar CA = 100. Dacd CA scade, deexemplu, cu 10% iar CT cu 20o/o, CT ajunge la B, CA la gO iar pr la82. Fald de valoarea iniliald de 9 / 1 = 9 (900%), rata profitului la cost va

11

Valeriu Sofronie Adrian-Gabriel Horvat

ajunge la 82 l8 = 10,25 (1025%). Prin urmare, a crescut. Evolulia sepdstreazd pentru orice valori ale lui CT, CA gi Pr.

10. De reguld 9i in conditii normale, daci rata dob6nzii pe piata monetaricregte, atunci cursul titlurilor la bursa de valori:a. rimAne constantb. se dubleazic. nu este influentatd. scade 3 puncte

RASPUNSd. Pielele sunt strAns conectate ilrtre ele. Acest adevdr este valabil 9i

cu privire la piala monetard gi pia{a financiard a capitalurilor. lnteracliuneadintre cele douri pie{e fine 9i de faptul cd, posesorul unor disponibilitdfibdnegti aflat in cdutare de plasamente poate sd opteze la un moment datpentru depozitele de pe pia{a monetari care i-ar aduce dobAnzi sau pentruachizitiile de titluri de valoare (acliuni sau obligaliuni), care i-ar aducecupoane sau dividende.

Presupundnd ci situalia pe piala capitalurilor nu se schimbd, iar ratadobAnzii pe pia{a monetari ar cregte, depozitele bancare ar deveni maiprofitabile, comparativ cu achiziliile de titluri. Astfel, posesorii dedisponibilitSli se vor orienta cu precidere spre pia[a monetari, reducdndu-senumdrul celor care vor opta pentru achizi(ii pe pia{a titlurilor de valoare.Consecin{a este o reducere a cererii de titluri (mai pulini cumpdrdtori, maipufine venituri). De asemenea, posesorii de titluri ar putea sd doreascd sd-givindi activele pentru a ob{ine lichiditi{i gi, in consecin[d, pentru a-giformadepozite bancare, interesafifiind de noile dob6nzi in cregtere.

Am oblinut astfel o noud situafie a cererii 9i a ofertei de titluri: cerereascade, iar oferta cregte. Conform legii echilibrului pielei, cursul (prelultitlurilor) va scddea.

SUBIEGTUL al ll-lea (30 de puncte)

1. Transcrieti pe foaia de examen tabelul de maijos:

Cantitatea (unititi) 1 2 3 4 5 6

Utilitatea totald (bun A) X 105 Y 190 z 255

Utilitatea marginald (bun A) 55 50 45 40 35 30

Utilitatea marginald (bun B) 40 38 34 24 16 10

12 13

=-

E"ono^i"- Ghid d" pr.odtir" p"rt u "r"^"nul

d" b"""hrr""t

t, Precizati valorile lui X, Y gi Z din tabel; menfionafi totodati formulautilizatd pentru calcule.

RASPUNs

Metoda l: Utilitatea totald este suma utilitdfiror marginale: UTn = U,sr+* 9qg * U'gg + .'... + Umsn. Din aceastd relafie vom deduce:

UT1=Umsl=55.UT3 = Ursr+ Umsz + Urso = 55 + 50 + 45 = 1S0UTS = Umsr+ Umsz + Urgs + Ums+ + Umss = 5b + 50 + 45 +40 + 35=225Metoda ll: Utilitatea marginatd este varia[ia utilitd{ii totale raportatd la

va.ria{ia cantitSlii de bunuri consumate: U.g = AUT' I Ae. Din aceastdrela{ie vom calcula fiecare dintre cele 3 utiliteli totale. ca exemplu:

Umss = AUT3 / Ae3 = (UT3 - UT2) / (O3 - e2). intocuind vatoritecunoscute, obfinem:

45 = (Y- 105) I (3 -2)= Y- 105. Deci, Y= 105 +45 = 150 etc.

b, Verificafi explicit faptul ci programul de achizilii pentru care va opta unconsumator rafional este de 6 unitdli din bunul A gi de 4 unitdfi dinbunul B, gtiind ci pretul bunului A este de 10 u.m- prelul bunului Beste de B u.m., iarvenitul disponibileste de 92 u.m. g puncte

RASPUNsProgramul de achizitii pentru care opteazi consumatorul ra{ional din

nxemplul nostru este de 6 unitdfi din bunulA 9i4 unitd[i din bunul tl 1eo = 6.Qrr = 4).

Formulele de calculare a echilibrului consumatorului in conditiilevanitului dat sunt:

I Urno / pa = Umss / pe

lv=eo.qo+pe.eeDacd ecua{iile se verificd, consumatorul este in situatie de echilibru.

Drtole probtemei:V=92Qn = 6; Qe= 4.Pn=10;Pe=8.Verificdm ecuafia bugetului consumatorului (V = pn.en + pe.ee):92 = 60 + 32. Se verificd.

Valeriu Sofronie- Adrian-Gabriel Horvat

Verificdm ecualia eficienfei (U.sn / PR = Umse / Ps), Umga6 fiind 30, iarUmsea fiind 24 (conform tabeluluidat):30 / 10 = 24 I 8. Se verifici.

2. Pornind de la valori numerice fictive, calculati explicit modificareaprocentuald a salariului real. Preciza(i totodatd sensul acesteimodificdri, in situatia in care nivelul preturilor bunurilor de consumcregte, iar toti ceilalti factori de influen{d rdmAn neschimba!i.

10 PuncteRASPUNS

Sensul modificirii salariului real: a scizut. Conform calculelor 9ivalorilor fictive alese, salariul real a scdzut cu 16,66%.

Datele problemei:SNq=2000u.m'ASN% = 0, ceea ce inseamnd ce SNI = SNo = 2 000 u.m.Po = 100 u.m.Presupunem o cregtere a prelurilor bunurilor de consum cu 20% (de

1,2ori):lp= 1,2. Aceasta inseamnd cd P1 = 1,2P0 = 120 u.m.

Gerinfe: ASR% = ?

Algoritmul de determinare a indicatorilor cerufi:A. Determinarea salariului real in anulTe:

SRs = $Nl. '. Po = 2 000 : 100 = 20 bunuriB. Determinarea salariului real ih anulTr:

SR1 = SN1 : P1= 1000 : 120 = 16,66 bunuriC. Determinarea indicelui de evolulie a salariului real in T1 - Te:

lsp = SR1: SRo= 16,66 : 20 = 0,8333 = 83,33%'D. Determinarea modificdrii procentuale a salariului real in T1 - Te:

ASR% = lsR - 100% = 83,33% - 100o/o = - 16,66o/o.

Salariul real a scizut cu 16,66%.O altd modalitate de calcul, fdrit a da valori absolute pentru SN 9i P,

lucrdnd doar cu rela[ii 9i indici.Formula debazd este: lss = lsx I lpSN fiind constant, lsu = 1. Dacd P cregte cu20%, atunci lp = 1,2Agadar, lsn = lsn : lp = 1 '.1,2= 0,8333 = 83,33%

ASR% = lsR - 100Yo = 83,33% - 100o/o = - 16,660/o.

3. Un agent economic contracteazd un imprumut de 30 000 u.m. de la obancd pe o perioadd de trei ani, cu o ratd anuali a dob6nzii de 10%.

14

-- Economie - Ghid de preadfire pentru examenul de bacalaureat

$tiind cd ilnprumutul este rambursabil ih trei trange anuale egale,determinafi, scriind algoritmul folosit pentru efectuarea calculeljr giprecizand semnifica(ia notatiilor din formulele utilizate:

a. suma pe care o pldtegte agentul economic ih cel de al treilea an;

RASPUNSsuma pe care o pldtegte agentul economic in cel de al treilea an este

do 11 000 u.m.

Drtele problemei:C = 30 000 u.m.n=3anid = 10o/o

Rambursarea imprumutului se face in 3 trange anuale egale.

Corlnfe: Spa = ?

Algorltmul de determinare a indicatorului cerut:suma pe care o plitegte agentul economic in cel de al treilea an este

formatd din doui componente: dobinda din cel de al 3-lea an (D3) gi ceatla a treia trangd (T3): Spa = Ds + Ts.

Trangele fiind egale, inseamnd ci T1 = Tz = Te = C : n(C reprezintd imprumutul, iar n, numdrul de trans,e, egal cu numdrul de

Enl)Agadar, Tt=Tz= Ts= C: n = 30 000:3 = 10 000 u.m./an.

Doblnda anuald se determind pe principiuldob6nzii simple:D=Cxdxn.Fllnd vorba de un singur an,.n = 1.Afl6ndu-ne in celde-al 3-lea an, inseamnd cd Tn cei2 ani preceden{i au

fnrl rambursate 2 transe in sumd totald de:IrtTz=20000u.m.[t aceste condilii, dobdnda din cel de al 3-lea an se va calcula la suma

tllnHBA din imprumut:C'(T1+ Tz) = 30 000 - 20 000 = 10 000 u.m.A;adar, D3 = (C - (Tr + Tz) )x d x n = 10 000 x 1Oo/o= 1 000 u.m.

It eoncluzie, Spr = Ds 1 Te = 10 000 = 1 000 = 11 000 u.m.

12 puncteb, vrloarea totald a dobAnzii pldtite pentru creditul luat

15

--.

Valeriu Sofronie. Adrian-Gabriel Horvat

nAsputtsValoarea totald a dobdnzii plitite pentru creditul luat este de 6 000 u.m.Prima dobindd se calculeazd la intreaga sumi imprumutate:Dr = C x d x n = 30 000 x 10%x 1 = 3 000 u.m.Dobinda din cel de al 2-lea an se va calcula la suma rdmasd din

imprumut, dupi plata primei trange:Dz = (C - Tr) x d x n = 20 000 x 10o/o= 2 000 u.m.Ds a fost calculatd mai sus: Ds = 1 000 u.m.Dobdnda totalS din cei 3 ani va fi: D13 = Dr * Dz + De = 6 000 u.m.

de1. Se dE urmdtorul texl: Mdsurile de reducere a cheltuielilor totale pot viz

costurile de produclie gi costurile de desfacere: scdderea prelurilorcumpdrare ale factorilor de produclie, reducerea stocurilor, dimi'

consumului specific, dar gi micgorarea cheltuielilor administrative gi

vdnzare.

a. Enumerati patru noliuni economice din textul dat.

RASPUNSNotiunile vor fi selectate din lista de maijos:

- cheltuieli totale (cost total)

- costuri de produclie (de fabricatie)

- costuri de desfacere (de distribu{ie)

- factori de produclie* pre{ul factorilor de produclie

- stocuri

- consum specific- cheltuieli administrative

- cheltuielide vdnzare

b. Mentionati c6te o caracteristici pentru douienumerate.

RASPUNS

dintre notiu10 puncte

Majoritatea termenilor enumerali au fost caracterizali in cuprirezolvdrilor de la testele propuse in ghid.

2. $tiind cd modificirile intervenite pe o anumiti piatd afecteazd 9icorelate cu aceasta, precizati ce efect va avea reducerea cereriilocuinle noi asupra cererii de for!5 de muncd, asupra cererii de locurimuncd gi asupra nivelului salariului in domeniul constructiilor

Economie- Ghid de preqdtire pentru examenul de bacalaureat

RASPUNSReducerea cererii de locuinle nol obligi constructorii de locuinle sd-gi

dlminueze oferta de locuinle, adicd produclia. ca urmare, ei vor reducbvolumul de factori de produc[ie utiliza{i, inclusiv volumul de munci, ceeact lhseamnd o reducere a cererii de forld de muncd.

Pe baza informaliilor din enun!, cererea de locuri de muncd, adiciofarta de munci, nu se schimbi, aceasta nefiind influentatd direct decvolufia ofertei de munci. Agadar, cererea de locuri de'muncd nu semodificd. cererea de muncd redusi si oferta constantd vor determina cagalariut in domeniul construcfilor be bcuinle sd scadd (rezultat almodificdrii raportului cerere - ofertd de pe aceastd pia{e).

3. Transcrieli pe foaia de examen graficul de mai jos care ilustreazicererea gi oferta in anulTs:

a. Completati graficul marcdnd: linia cererii,cantitS[ii, axa prefuluigi pretut de echilibru.

RAspurrrs

linia ofertei,

locuinte. 9 punCanlitare(O)'

17