Smm$eptmffifrffi unbsnffiSnmgul gf; problemele lu!

!.

ffi

t

d

Ir$ r.1. .:.,!S$.

It:I

:!:ill:ir"

'. ...,.,ti:i:"' . "f' ..r::i-41"*\*

trcll ... .

' s.

.::.tai!. : .,tjl:l.,!::t:tdil,tii.d

' ..:;:rrf,$s9:.. .:!i4t .

.:ix.,'!"" ":'l#ii

, ,.tii:

w

".. .. r,l'&l*::1

,qffi.

::

,a ar'l

n-,ry

'': r a

li{ril '

llmnslm' ,tr'

Andra Jacob Larionescu

Sociologie urbandOraqul pi,problemele lui

LIMES

2A16

Cuprins

Introducere ......................7

Concepte sau nofiuni folosite in sociologia urban5............11

Oraqul preindustrial............... ........27

Orapul industrial.. .........29Londra......... ......................3 I

Chicago .......34

$coala de la Chicago .........34

Fenomenul segregirii reziden{iale in orapele industrialeamerlcane 37

Studiu de caz: Birmingham, Alabama....,. ...................40

Studiu de caz: Detroit, Michigan ...........42

Ghetourile evreiegti........ .........................43

Studiu de caz: Ghetoul evreiesc din Chicago

la inceputul sec. XX......... .......................43

Slum-u1........ ......................47

Caracteristicile unui slumnord-american- South End, Boston. ..........................49

O comparafie intre oragele nord-americane

....51

Studiu de caz: Parisul in perioadarevoluJiei industriale...................54

Studiu de caz: Evolutia cartierului Marais din Paris .........................57

Oragul colonial in sec. XIX - XX............. ..........59

Caracteristicile oraqului colonial........ ..........................60

Funcliile oraqului colonial........ ..............60

Concepte sau nofiuni folositein sociologia urbani

in aceastd secliune vom explica conceptele sau no{iunilefolosite in sociologia urband, utile in abordarea unor teme decercetare precum: studiul relaliilor de rudenie/ prietenie/vecin6tate/ profesionale, studiul traiectoriilor/ mobilitdJii sociale,profesionale, familiale, rczidenliale, diviziunea sociali a spatiuluiurban, segregarea urband a grupurilor etnice, religioase sau a altorgrupuri sociale (concepte: enclavd, ghetou), studiul comunitdlilorde imigran{i (studiul primei generajii sau celei de a doua genera{iide imigranli), oraqul ca spafiu al socializdril agen{i qi actori urbani(urbaniqti, arhitecJi, dezvoltatori), planificarea urbani (obiective,metode de intervenfie, interese publice qi private, raporturi de fo4a,transformarea urband), renovarea, reabilitarea (gentrificare)urband, centru gi periferie, formarea qi funclionarea cartierelor,formarea suburbiilor, modul de viali, urban gi suburban, calilatear,ielii urbane, aproprierea spafiului urban, formarea locului, spafiulpublic gi spaliul privat, deteritorializarea gi reteritorializareaanumitor aotivilhli din cadrul oraqului, oraqul gi globalizarea(oragul global), persoanele fbrd adipost, locuinlele pentru categoriidefavorizate (locuinle sociale, de urgenti, addposturi), economiainformalb, spatii masculine qi spalii feminine, viala de noapte aoraqului, investdiile imobiliare, violenla qi criminalitatea urband,poluarea (fonic6, a aerului, a apei), fiansporful urban, navetiqtii qimigra(ia rural-urban etc.

t\

Oragul preindustrial

in Evul Mediu, fesutul urban reflecta viafa sociali qieconomicd a oragului, precum gi structura sociald a acesfuia.Oragul era impflrlit in zone, dupd ocupaliile locuitorilor. Deosebim:sffel zone specifice anumitor bresle (sticlarii, gesdtorii, fierarii

c.), deoarece aceqtia locuiau gi lucrau tn aceeagi clddire, nu existar separare a diferitelor functii.

int6lnim insd qi un alt tip de segregare spaliald, dupd pozilia

"xupat[ in cadrul ierarhiei sociale. Cu cdt un individ detinea onrzilie sociald mai importantS, cu atdt locuinta acestuia era mai:rnpunf,toare, fiind amplasatd in centrul oraqului. Nu exista insd o;lasi mijlocie. Clasa de sus era reprezentatd de prinJi, lorzi,;avaleri. iar clasa de jos de !6rani, muncitori qi arttzani. O dati cudezvoltarea comerfului, apare o noui eliti, cea a comercian{ilor qi,:amenilor de afaceri ce marcheazd trecerea de la oragul feudal la:el industrial.

Statutul unui individ era atribuit de la naqtere qi nu cAqtigat:rin merite sau calitifi personale. Statutul era vizibil atAt in stilul:e r.iala al acestuia, c6t qi in tipul de locuinJd. Cea mai comuni:"-rm6 de mobilitate sociald ascendenti era intAlniti in cazul fiilor.-e !6rani ce reu$eau si intre intr-una din breslele oraquluiangajdndu-se ca ucenici). Nu era uqor sd pbtrmzi intr-o breasl6

jaca p6rintele nu aparfinea de ea (deprinderea unui megtequg se;ansmitea dn tat}- in fiu). De obicei intre membrii breslelor fiearistau legdturi de rudenie, fie aceqtia aparfineau aceleagi etnii.

Familia lirgitd era o formd de asigurare sociald (tinerii aveau

;:ija de cei in vdrsta). In plus aceasta asigura mAna de lucru:ecesard in atelierele sau fermele locale, uneltele folosite in

27

agriculturd fiind primitive, sistemul de producfie depinzdnd deputerea oamenilor pi animalelor.

in rdndul maselor, tradifiile erau transmise de la o generaJie

la alta prin viu grai, prin intermediul c6ntecelor, proverbelor gi

legendelor, ?n timp ce in rAndul elitelor, acestea se fiansmiteau gi

pe cale scrisi. Indivizii din clasele de jos erau influenJati de

biseric5, rude sau bresle.

Fiecare oraq era legat de hinterland-ul siu. in pia{i sau incentrul comercial se schimbau mdrfurile. Oraqele medievale erau

?nconjurate de zi&xt de apdrare, fapt ce impiedica extindereanecontro lati a zonei urbane.

28

Oragul industrial

Marea Britanie este prima tard afectatd de industrializare,r'{r urmare a declanq[rii revoluJiei industriale de la sI?rpitul,t'colului al XVI[-lea qi inceputul secolului al XIX-lea. Daci lalrecputul sec. XIX aceasta se prezintd ca o [ard preponderentrrrnrlir, la inceputul sec. XX, devine predominant urban5.Mlrrchester * prototipul oraqului industrial - este prirnul oraq

nlcctat de revolutia industrialS. Densitatea populaliei cregte foarterrrult datoriti migraliei forfei de munc6, dinspre zonele rurale spreeclc urbane. In aceasti perioadl rela{iile sociale devin anonime,rir rpcrfi ciale, efemere, utilitariste, iar presiunea comunitS{ii scade.

Inventarea motorului cu aburi precum qi asocierea intre

iiliirr{ir qi tehnici (mai ales in ceea ce priveqte folosirea energiei)t'rrrrstituie principalii factori ce au condus la creqtereaprocluctivitifii, munca manualS fiind inlocuitb de maqind. Totircufn se aftrmh noua clasb sociald urbani: burghezia. Aceastarlc[ine capitalul qi principalele mijloace de produc{ie in sectorulirrtlustrial, comercial gi bancar.

inceputul erej industriale (sffirqitul sec. XVm qi

incrcputul sec. XIX). In aceast[ perioadl apare motorul cu aburilirlosit ati./- de locomotive cdt gi de vapoare, combustibilul utilizatI'iirrd clrbunele. Tot acum este introdus iluminatul shadal cv gM.irr oraq, deplasarea este asiguratd de tramvaiul tras de cai.Arrr-rmite activitdti industriale sunt amplasate pe malurile rdurilortlatoritd costului redus al transportului pe ap[. Fabricile suntrrultietajate qi locuinlele muncitorilor amplasate in apropierealccstora deoarece majoritatea se deplaseazd pe jos citre locul de

rrrrrncd. Prin urmare, fabricile iqi selecteazd angala!.;ii din r6ndulpopr,rlafiei cartierului in care sunt situate.

29