N. IORGA

100 DE ANIDE LA NATEREA LUI

CUZA-VODACuvintare comemorativAVilna la Ateneul Rominin ziva de 2 April 1920.

BUCURESTI

Tipografia CULTURA NEAMULUI ROMANESC'Str. Lipscanii-Noi Nr. 12

1920

N. IORGA

100 DE ANIDE LA NA*TEREA LEI

CUZA -VODACuvintare comemorativAfinale la. Ateneul Rominin ziva de 2 April 1920.

BUCURESTI

Tipografia CULTURA NEAMULUI POMANESC"Str. Lipscanii-Noi Nr. 12

1920

1;

egloitik

(mullion lui [illattliCuvintare tinuta la Ateneul

Romin, in ziva de 2 April,de N. IORGA

(D. N. lorga este intImpinat cucalduroase ovatiuni) Onor. audi-toria,

avea prilej de putInd emotievorbind din locul unde, acum ci-teva zile, chestiunea rurald, careformeaza marea glorie a aceluia pecare-1 comemoram astazi, era dis-cutata ,cu o pasiune cinstita dinpartea aparatorilor ei, pe care amti dorit sa o intilnim de o partesi de alta, de cite on aceasta ches-tiune esentiala pentru poporul ro-min chestiunea rurald, va fi dinnou discutatd. Biruind acest senti-ment firesc de-emotie, ma grabescsa intru de la inceput in subiectulinsu*i al comemorarii.

2

.

.

.

As

si

6

Onor. auditoriu, daca ar doricineva sa cuprinda intr'o formulamarea personalitate a lui Voda-Cuza, ar trebui sa spuna ca el afost un om vrednic de legenda sa§i ca in jurul sau s'a creat o le-genda vrednica de dinsul.

Acesta este un cas din cele mairare In desvoltarea omenirii. Oa-meni Vara legenda, chiar dintreacei sari ar fi meritat le enda, aufost sint destui, sint destulelegende laird oameni. Fiindca a-cesta este un lucru mai rar, dati-mi vole sa aduc din trecutul nos-tru citeva exempie.

Din cele mai departate timpuriin poporul nostru au rasarit perso-nalitati mitice care nu corespundeauunei existence reale. Atita vremes'a spus ca Domnia Terii-Roma-nesti a fost intemeiata de Radu-Negru. Radu-Negru n'a existat. Ne-gru e Neagoe, ctitorul de la Arges ;Radii e Radu-Vocla, ctitorul Tis-manei ; poporul a creat ciudata le-genda care reuneste numele unuiacu al celuilalt. Au inceput-o calugarii-intaiu, pe urma a urmat poporul ;calugarii din Tismana pentru Radu

.

si

, .

si

s

al -lor, care innaltase mandstirea ;calugarii din Arges pentru Neagoeal lor, care Meuse biserica. Cadtotdeauna cind legenda exist& siomul nu exists, nu exists potrivitacestei legende, este un interesat,la inceput, care crelaza legenda, cas'o exploateze ; turma" vine peurma, si stilt casuri cind un po-por Intreg primeste legenda a-.ceasta, creata, pentru satisfacereaunor anumite interese, de un cerc-de oameni foarte restrins.

S'a spus ca Moldova a inte-melat-o un Bogdan - Dragon; A e-xistat un Dragon, care nu e vred-nic de legenda; a existat tin Bogdan-Voda, abia vrednic de dinsa: uniicarturarii au creat un Bogdan-Dra-gos. Bogdan - Dragon s'a mentinutmai putin, pentru ca nu era uninteres care sa -1 mentina.

Legende de acestea, in jurul oa-menilor, exists_ si In timpuri maiapropiate de not : Ardealul de cloudon a fost vinturat de is un capatla altul de oameni cari nu erauceia ce Ii se atribuia can nuputeau sa fie. Legenda e foarteplacuta la Inceput, chiar cind nu i

r

I

r,

.

.

,

si

7

-8-se potriveste omului, dar e foartetragica in momentul cind se constataca omul nu se' potriveste iegendei,Astfel inteun moment, la inceputulveacului al XVIII-lea, a rasarit inArdeal un calugar Visarion, ciudataperSonalitate a alugdrului Visarion,Sarai, care a miscat inteadevarpoporul- roman ortodox - dintr'uncapat la altul al provinciei. Visa-.rion Sarai nu era nici facdtor de mi-nuni, nici om sfint, nici mare vorbi-tor si nici viteaz, nici mAcar Romin,si nu cunostea locurile.

A fost de ajuns ca in Ardeal safie o suferinta mare, suferinta Ro-minilor cari luptau , ca sa pAstrezelegea lor si dreptul for national,pentru ca acest calugar, venit dinpartile bosniace, care nu stia roma-neste, nu cunostea oamenii, sa fieprimit pretutindeni ca acela care a-ducea vestea mintuirii dumnezeiesti.Austriecii, cari cunosteau sistemulcu care se innabusa legendele, s'au-priceput imediat sa-1 faca sa dispard.Nu se stie ce s'a intimplat cu Vi-sarion Sarai : a fost trimis innapoiin Bosnia, sau altceva; dar, indatalucrurile s'au linistit.

.

- .

9

Mai tirziu, tot In Ardeal, a ra-sdrit bizara persoand a lui Sofroniedin Cioara. Un preot ca toti cei-lalti, culturd, fArd talent, fardplan politic, Fara nimic din ceia ceatinge populatia. Rominii voiau saaiba un VIddicd, si Imparatul nuvoia acorde. Si atunci Ron-atiltau luat un preot, pe Sofronie dinCioara, si acest Sofronie, culoacele lui patine fiindca se pareca era urit si vorbia prost, n'aveaniciun fel de cunostinta a lucru-rilor , se poate intimpla nu nibarn pe suflet sa fi fost si putinonest fata de rolul pe care pretindea,tindea joace, sd fi realisatsi profituri. In tot casul; Sofroniedin Cioara a fost un adevarat regeneincoronat al Romirillor din Ardeal.Sa fi venit cel d'intiiu carturar, safi venit omul care ar fi dat celemai marl dovezi de iubire pentrupoporul de acolo, care ar fi jertfitceva din viata si fiinta lui pentrubinele natiunii sale si n'ar fi fostprimit cum a fost Sotronie din Cioara,al cdrui talent politic se resuma indoud-trei proclamatii scrise asacum le-ar fi putut rosti once teran.

, fara

.

=

;

sa -1

sä-1

mij-

10

inteun moment a disparut, a trecutdincoace. Ei bine, multa vreme po-porul a fost convins ca Sofronieosa vie, cu Tatarii, cine stie cudar nu se poate sa nu vie biruintacu Sofronie din Cioara.

Acestea sint casuri cind legendanu se potriveste cu omul, cind secreiaza din nevoia elementary a po-porillui care sufere, care spelt., caree convins_ca nu poate zabovi min-tuirea, si se creiaza deci o perso-nalitate omeneasca ce exists inafara de realitate, o mare persona-litate mitica in care el crede, cumcrede in cei mai venerati sfinti aireligiei sale.

In casul lui Alexandru Ion I-iu,.pe care poporul I-a numit, trecindpeste numele oficial, Voda-Cuza,in casul acesta omul era vrednicsi creeze legenda care a rasaritdin suferintile nadejdile poporu-lui, intrupate insa p e deplin inom. Aceasta este formula lui, vimeritul lui cel mai mare in des-veltarea intregii istorii a Rominilor.Omul insusi a avut acel superiorbun simt de a intelege ca, atuncicind o tendinta a poporului salt

f

-7

eine,

:

si

11

cuprindea in el, n'avea dreptulde a till al tfel decit potrivit tendinteicare se intrupase in persoana lui.(calduroase ovatiuni.)

Ca once om, a avut greutati inviata : prieteni- de cari s'a ° putut

dusmani de cari s'a pututlauda ; a intilnit greutat-i pe carele -a razbit, altele innaintea caroras'a oprit, prea slab ca sa poataface ceia ce nu face decit timpul indesfasurarea veacurilor. Era insaun om cu o larga si simpatica per-sonalitate ; era in el un prisos deenergie gata sa se reserve in toatedirectiile, in cele omenesti carese iarta, in altele, mai putin ome-nesti, care nu se Marta. Ar fi pututsa porneasca la drum zic\ind : acestdrum este al mieu ; la urma urmei,am si eu o viata, am si eu dreptulsa traiesc viata mea, cum ceilalti oa-meni au dreptul sa traiasca viata lor.El si-a interzis absolut acest lucrusi s'a ridicat pentru o misiune isto-rica, a trait pentru aceasta misiuneistorica, a patimit pentru dinsa, sia ispravit ca mucenic al misiuniiistorice pe care si-a impus-o. (Mariaplause.)

o

sfi

I

Owe,

[6

, -

.

-

k. -

u

.. .

.4

.

,

4.

. , _.

Si poporul stie sa pretuiasedacest lucru. El ingaduie une oriegoi*ti, dar ingaduie decit p,esama lor ; pe sama lui, nu. Deacela, de cite on cineva, ridicirl-du-se prin popor, eautd sa creeceva pentru dinsul, poporul iiirdzbund cumplit, *i intre mijloacelesale de razbunare cel mai teribileste acela Oita cu desavir*iresau creiazd o legends de ridicol inlocul legendei sacre pe care o cre-ase la inceput. Nu exists mai bunsocotitor decit acest mare desin-teresat care este ppporul. Cum,de obiceiu, calculul cel mai bun iifac acei cari nu se gindesc la din-sul, si cel mai prost calcul facacei cari pe tabla de sail a poli-ticei, cu multd intelepciune, iii ur-meazd jocul lor. Pentru ca, in ori-ce joc, sintem tovard*i cu cinevacare nu e ca not *i care e multmai puternic decit not : daca nuvoim sa ne aratam mai isteti decitdinsul, el iii razbund cu o sin-gura suflare face sa sara. toti pioniiasezati de noi, metodic, pe patra-tele negre albe ale jocului de salt.

Cuza n'a pretins sa fie mai mult

1

- -12

enu-i

tca -i

3

, it

', -

-

.

si

si

. .-,u .. ,: .. - - -

c

13 =

decit ceia ce cerea vremea lui, dara avut superiorul bun simt si ma-Tele talent politic de a nu fi nici-°data mai putin decit ceia ce vre-mea sere de la un in situatialui. (Aplause indelung prelungite.)

zice Inca un lucru : e maimare pacatul aceluia bare la unmoment dat a Post chemat sa joaceun rol, I-a jucat si pe urma ascapatat, din neintelegere, din sla-biciune de caracter, din pasitme,parasind rolul pe care si I-a atri-buit odata, decit acela care, de lainceput, nu si-a atribuit rolul pecare In puterile lui smite ca nu ein stare sä-1 joace.

In casul acesta distrugerea re-putatiei lui urmeaza fulgerator derapede, ca a aceluia care a usurpatun loc ce nu i se cuvenia in des-voltarea societatii din care faceparte. Si, daca o societate ingaduieusurpatia in timpuri normale, intimpuri anormale ea nu ingaduieniciodata o asemenea usurpatie.(Aplause prelungite.) Fiindca insesiinteresele ei de, viata pot fi pri-mejduite prin aceasta usurpatie.

3

oin

As

.

14

Astfel am definit personalitatealui Voda-Cuza, am incercat sa ex-plicam -aceasti calduroasa iubirecare I-a urmat in timpul luptei lui,care 1 -a intovarasit in exilul lui,care a varsat calde lacrimi la moar-tea lui, atunci, cind multimi imense,pe care nu le chemase nimeni, s'auadunat la Ruginoasa pentru a ve-dea coborirea in mormint a aceluiacare fusese cel d'intaiu Domn alRomaniei Unite ; acea iubire neui-tatoare, care dupa moarte a creatatitea si atitea legende in jurul lui,si legende- in totdeauna cu inte-les. Caci sint si. legende idioatepentru idoli mai putin inzestratidecit legenda pe sama for : legen-

' dele cu privire la Cuza-Voda sintinsa totdeauna legende ge un a-dine inteles, de care se prinde cevadin acea larga poesie, de care po-porul nostru d.spune totdeauna a-tunci cind vrea sa innalte o marefigura a trecutului sau.

E si un fenomen elementar depopularitate probata, de popula-ritate care a resistat timp de maibine de o jumatate de veac la toateincercarile de a o distruge, fara sa

I

-

.

.

?

-

=

.

n

15

existe un .singur partid interesat asustinea popularitatea lui Cuza-Voda, ci, din potriva, orice a fostorganisatie politica din Tara Ro-maneasca avea inteies sa ciistrugaaceasta popularitate, sa conjureaceasta stafie care venia necon-tenit sa intrebe ce s'a- facut cuopera lui. (Furtunoase aplause.)

Dupa aceasta sa incercam, isto-riceste, a intelege de ce a fost ela§a, si, dupa ce vom incerca a-ceasta explicatie prin trecutul fa-miliei prin trecutul lui princaracterul care s'a format me-diul particular in care s'a desvoltat,pe urma, din toata activitatea luiVodA7Cuza, vom insista asti pra par-ii in care, dupa ce a dat

teranului dreptul sail, el a fost pu'sla marea incerca re de a-si mentineapunetul lui de vedere- impotrivatnturora, impotriva tuturor intri-gilor, tuturor tendintelor . de raz-bunare, impotriva conservatismuluiboierimii de traditiune, ca Yi impo-triva ipocritului idealism liberal,pentru, ca la urma, neputind biruinici pe unul, nici pe altul, sa cadamnnaintea coalitiei caie, prin felul

*.

s;.

-

lui,Li

aceleia,

-

.

gi

.

16

cum a rasturnat pe om, a innaltatopera pe care omul o indeplinise:(Aplause furtunoase.)

Domnilor, Cuza-Voda a fost farceindoiala un mare democrat. Primoriginea familiei lni, prin mediul incare a crescut, prin educatia pecare a primit-o, a fost un boier.A fost un boier, dar, Si intrebu-intez un cuvint care e socotit demult ca trivialisat, dar care, dupe;-ce-r . voiu explica, va pierde dintrivialitatea lui, cum pierde oncelucru e lamurit deplin, dar n'afost un ciocoiu. Un boier da, unciocoiu nu. i ma grabesc sit fixezdeosebirea intre boier si ciocoiu.

Boierul e nobil de singe: stra-mosii boierului s'au ridicat luptind;mosia for au capdtat-o !rite() zi debfruinta; evlavia for a intemeiatbiserici ; generositatea for a liberatpe teranul Serb ; inteligenta for acreat literatura romaneasca ; sit-fletul for mare a fost insusi su-fletul natiei noastre din veac Inveac. (Aplause calduroase.)

Ciocoiul e sluga necredincioasia boierului intaiu, a Domnului pe

°

.

-

.

N.

_

- 17

urma, sfatuindu-1 de rau, profitindde pe urma faptei gre§ite Yi gataca, in momentul cind va fi tras laraspundere, sa arunce -aceasta ras-pundere intreaga pe stapinul sau.(Aplause furtunoase.) Ciocoiul nucunoaste alts lupta decit lupta de

.anticamera, vrednica de singele jos-nic pe care-1 are (Aplause) ; n'abiruit altfel decit prin intriga ; nus'a impus altfel decit prin minciuna:nu s'a luptat impotriva dusmanuluialtfel decit .prin calomnie.

Nimic desvoltarea istoriei noa-stre nu vine de la : nimicdin luptele noastre, nimic din gin-dul nostru, nimic din fapta, dinsufletul, din arta literatura noa-stra. (Furtunoase aplause.) Ciocoiul,si eel vechiu, si eel non, si celfoarte nou (ilaritate), spoit tiga-neste cu arama Fanarului, ciocoiulacesta, nu numai ca n'a creat cee mai frumos in trecutul nostru,dar, fiindca nu 1-a creat, nu-1 in-telege si-1 uraste. i. uraste pe totiaceia can au intemeiat trecutulnostru, si-si face din aceasta undrept de a tixi si prigoni pe aceiarj,zit sufletul curat, incearca_sa

:

,

, in:

si

-

dinsu.1

IS

creeze pe basele acestui trecut,si ale nevoilor presentului, viitorulinsusi al acestui neam. (Aplauseputernice.)

Boierul a fost din nearriul ace-lora cari adesea on puteau sa fieDomni si n'au vrut ; ciocoiul e din'neathul acelora, cari, chiar dace nuse simte nevoia de slugi, se imbul-zesc pentru a fi aceasta. (Puterniceaplause, ilaritate.) De aceia, undeboierul poate fi intelept, ciocoiul ecalculator ; dude boierul poate fisiertator, el e ipocrit pinditor ; uncleboierul poate fi creator, ciocoltdse gindeste la distrugerea lucruluigent de altii ; unde boierul simtedatoria de a fi viteaz, ciocoiul cauticoltul de intunerec unde sa se poatAascunde, nu numai pentru a fugi,ci si pentru a cauta drumul careduce la spatele Invingatorului,a-I trinti. (Frenetice aplause, ova-tiuni prelungite.)

Sa nu amestecam pe boier cuciocoiul. A calomnia pe boier in-seamna a strica o parte din trecu-tul nostru ; a ajuta pe ciocoiu, In-seamna a distruge in intregime vii-torul nostru. (Mari aplause.)

,

7

-

-

.

- -ca.

sl

19

Alexandru, fiul lui Ionia Cuza,s'a nascut dintr'un neam de vechisi adevarati bdieri ai terii. Numelelui chiar, In originea lui etimolo-gica, corespunde cu s'mpatica luiinfatisare de om care se uite francin ochii aceluia caruia ti vorbia.Semn deosebitor In viata. Dupdvre-o treizeci de ani de lupta po-litica si o larga cunostinta a oa-menilor, pot sa dau un sfat: numergeti niciodata cu omul ai caruiochi fug neoontenit de la dreapta lastanga.-(Iiaritate, aplause.) Sa nu vaduel: niciodata ideie .bung, si aspus-o un mare filosof german,Schopenhauer, dupa omul carenu se uita drept, en ochii deplindeschisi: acela niciodata nu e unom de treaba.

Cuza avea insasi originea etimo-logica a numelui asa de potrivitacu francheta personalitatii sale cap-tivante, caci a fost captivant, sipentru femei, Si pentru barbati,pentru toata lumea. (llaritate, a-plause ) Evident ca explicatia aces-tei calitati a lui Cuza nu vine dela (Cusanus) acel Neamt din se-coin! al XV -lea, cu slabiciunea

. ,. . ,- '

.

, .

,

..-

P. .

-

romAneasca de a cauta tot ceia cee nobil si curat aiurea, in alte nea-:muri. Cuza se zicea °data Cuzeasau Cozea, aaeasta vine de latoz, care inseamnd : ,frurrtos. A fostla inceput un stramos ,frumos, si ela creat un nume care a trecut laurmasii cari i-au mostenit $i fru-museta, oamenii frumo5i cautind,pe vremea aceia, cu mai putinagrija zestrea, cit femeia frumoasa,

i astfel frumuseta a putut trecedin generatie in generatie. Familialui, in veacul al XVII-lea, a jucatun rol foarte sters : evident e multmai bine ca o famille sa joace unrol sters, facind bine numai celorce o apropie, 'decit sa joace un rolstralucitor pe acela carari de rdu-tate pe care cineva intra in viatade multe on pentru a fi batut cupietre dupd vrednicia lui. In at

doi din innaintasii luiau murit ca martini ai causei poli-tice pe care o credeau bund.

In vremea lui Mihai Racovita,Dumitrascu a mers cu Austriecii,cari patrunseserd in Moldova,ingindul ca e mai bine sa fie cinevaalaturi de crestini decit alAturi de

- 21 -

si_

-

-XVIII-lea,

21

'Turd. Causa lui a fost. zdrobitain loc sa faca asa cum fac atria :dup. ce causa nu mai merge, satreaca imediat la causa cealaltd, siastfel cutare aparator al neutralitAtiipand la sfirsit, cusque ad finem,,sa devie represintantul victories A-liatiior cutare vechiu geriNanofilsa se grabeasca pune iscali-tura pe tratatele care conSacrA zdro-birea Puterilor Centrale, si atitiaaltii cu asemenea dispositii sa pro-lite de slAbichmed unui public ui-tuc pentru a da ilusia ca n'au fostniciodata ceia cc- nu, mai au inte-res sa fie, Dumiteascu Cuza-, o figresit el in politica lui austriaca,dar politica aceasta a dus-o pangla sfirsit, si a atirnat in spinzura-toare in momentul cind causa luia. fost invinsa, singurul fel grincare se face cineva iertat de o gre-seala politica in care a fost ames-tecat : sa moara impreuna cu dinsa.Cellalt, insusi strabunicul lui Alexan-dru loan I-iu, loan Cuza, a perit,nu pentru o causa strains, ci pen-tru causa drepturilor terii, tdiatfiind la Iasi impieuna cu boierulBogdan, cas extrem de rar in e-

4'

si,

ona-si

1 S.

-

_

22

poca fanariota, in care Domnii nuindrazniau sa scurteze de-un cappe boierii for : a fost taiat deci laIasi in momentul aproape cind notpierdeam, de pe urma aceleiasibid a energiei nationale, Bucovina.

El insusi a fost foarte mindru_de acesti innaintas0; nu i-a rene-gat de loc, ci, intr'o ocasie so-lemnd, i-a amintit, vorbind cu deo-sebit respect si recunostinta deacesti mosi ai lui cari patimiserapentru tars. El spunea la 21 Maiu1864, atunci cind se constataseresultatul, favorabil reformei a-grare, al plebiscitului pe care-1 o-rinduise impotriva celor pe cari elit numia oligarhi", si cuvintul se .intrebuinteazd intiia oars in chipoficial in actele anului 1864, rostitdin gura domneascd, din gura Dom-nului invingAtor in marele razboiusocial (Aplause) , el spunea, deciIa 21 Maiu 1864, innaintea aceloracari veniserd presinte resulta-tul plebiscitului : cParintli miei siau varsat singele 'pentru dreptu-rile Terii lore mai frumos meritdecit acesta ar putea invoca oareurmasul vrednic al unor oameni

sla-

,

\

".

sd-i

_ 93 .

vrednici ; astazi, mai mult de-, -cit on cind imi aduc aminte si sinthotarit a respecta aceasta lege ye-che a familiei mele.

Va jur dar, domnilor, in fatad-voastra, in fata Intregii terii, casi eu voiu sti a muri pentru apa-rarea drepturilor si vointei Roma-

(Aplause induios_ate.)Acestea sint cuvintele care si

trebuiau a fi rostite a doua zi dupdcel d'intaiu -pas facut pe un drumca acela pe care pornise. Alexan-dru loan

Familia lui lonita Cuza, nepot defiu al lui loan cel decapitat, a traitin imprejuraa modeste, in mijlocul.poporului romanesc. Boierii din vre--mea aceia nu erau separati, prinluxul stupid din timpul din urma,prin desterarile periodice catre lo-.curi cu soare cald iarna, catre lo-curi racoroase vara, si mai ales cujoc de carti si pentru una si pentrualta (ilaritate.) Boierii nu erau de-prinsi cu aceste mijloace foartemoderne- de a se desface din mij-locul poporului lor. Orice aristo-cratie, on sociala, on politica, onintelectuala, are dreptul de a till

.

,

;Wei*

I-iu.

r

,

24

nurnai atita vreme cit sta. In con-!act necontenit cu poporul din cares'a ridicat, cit impartaseste toategindurile, toate sentimentele acestuipopor si cit este gata ca ea In.Tindul intiiu sa puie pieptul pentruapararea drepturilor acestui popor.(Aplause prelungite.) Cuza a co-

in mijlocul teranulni moldo-year', desteptului, cumintelui teranmoldovean, care nici nu sttrnesteanarhia cea adevarata, nici n'o In-eurajeaza, dar stie foarte bine sa'recunoasca anarhia cea adevarata,chiar daca e foarte sus, de ceia ce,oricit de jos, nu e anarhie, ci pornirecatre dreptate si libertate. (Furtu-noase aplause.) Fiindca cea maistrasnica anarhie este anarhia im-potriva dreptului altuia si a pro-priei tale constiinti. Aceasta esteanarhia. (Aplause indelung prelun-gite.)

In mijlocul acestor terani a crescutel, si este ceva teranescSe vede diu vorba lui, din scrisul

din gestul lui.Acum citiva. ani am pus sä se

tipareasca <Mesagiile, proclamati-:raspunsurile, lui Cuza-Voda

-r

.

.

pilarit

.

lui,

ile,

intr'insul.

-25-

-cartea, cu greu, s'a raspindit,Attar o asemenea carte ar fi tre-buit trimeasa, cu ocasia cente-nariului, in sute des-mil de anent,-plate 'n ,tot cuprinsul Romaniei, siea ar trebui, astazi cind avem Ro-mania Mare, sa 'se gaseasca,turi de cartile religioase, in mina'fiecarui teran romin, cad el arputea sa invete de acolo tot drep7

;in] sau, si n'ar fi lucrare mai po-:frivita pentru a servi si ca mijlocde aparare impotriva sarlatanilorcart, fara sa semene cu Cuza-Voda,pretind sa continue opera lui tocmaipentru a o distruge. (Aplause.)§arlatani empirici veniti tocmai dinantiIocul aCelo-r ciOCOi despre earlam vorbit, sau simplu paravan zu-gravit In tot felul, ca dragonii pa-ravanelor chinese si iaponese, dupacare se ascund acei sarlatani.

Prin urmare in mediul acesta par-ticular a crescut Cuza-Voda, cunos-cind saracia alor sai, cunoscind ome-nia telor de cari era incunjurat, cu-noscind religia' in bisericuta din sat,cunoscind pe skean la brazda lui,cunoscind pe, boier in indeplinirealunctiunilor lui sociale seculare,

/

ala-

,

26

cunoscind natia In ceia ce are eaMai esential, in ceia ce are maiadinc, mai valoros si mai. sacru.

Natiunea romina poate sa o eu-noasc5. cineva pe o multime de calbaiatul de oameni bogati se trimite-in strainatate sa invete. Intors dela Paris sau din alte locuri strainepe unde a lost, el reinvata limbaparintilor lui, admitind ca ar

Expunindu-se la :Capra, else spoieste azi cu o democratictricolord totdeauna la indemina,caci sint vapsitori emeriti pentruaceasta. lar, dupa aceia, mai innainte-trecea prin Colegiul al treilea laalegerile pentru Camera, acum vatrece printr'un sufragiu universaldiabolic falsificat, astfel infra pearena politica, cunoscind natiunearomina, nu atunci cind sprijina ne-voile ei, ci chid el se gaseste peumerii acestei natii romanesti, destulde apasata ca sa nu se suie notgeneratii de trintori pe umerii eiobositi. (Furtunoase aplause, indelung prelungite.)

' Cuza a fost si el la Paris, laParisul de dupa marile comotiunipolitice si sociale ; a fost in ace!,

,

frstint -o.

:si

°

o

:

27.-

Paris care se cumintise supt re-galitatea lui Ludovic-Filip, darpastrase .din amintirea marii re-volutii destul pentru ca idealismutsa- fie totusi o religie pentru bur-ghesia francesa Inca, in cea maimare parte a ei, cu desavirsire sa-natoasa si doritoare de adevaratalibertate, respectuoasa de adevara-tele drepturi ale tuturora. A studiatdreptul, dar n'a invatat mult acolo.Sint insa imprejurari, sint anumitemomente istorIce In care a nu in-vata asa de multe lucruri. inutile,nepotrivite cu Cara ta, e mai cu-rind un avantagiu. N'am puteaspine rau au facut elevii foartebuni cari au, mers in strainatate dela inceputul asa-numitei noastrerenasteri intr'un sens: renastere,intr'alt sens: decadere can aumers, zic, in strainatate pentru -a sederomanisa, pentru a reveni caescelenti oameni, asemenea altorlocuitori din alte teri, dar incapa-bili de a juca un rol in propria forta-ra, incapabili de a se renatura-lisa In mediul romanesc in cares'au Intors, *i cari s'au tinut toataviata for de formule foarte bune

.

,, -. -

.

cit.

I

LI

28

in abstraCtia lor, foarte capabilea fi aplicabile in .alte locuri, darla noi *straine -de p-a.mint, strAinde oameni, de trecutul gi presen-tul terii noastre si cu desavirsirenechemate a pregati viitorul nostru.

Cuza s'a intors in tail bun pen-tru once decit pentru o speciali-tate. Vedeti : si aici in aparenta arfi o scadere. E foarte bine ca unom sa alba o specialitate si prinacea specialitate o cariera.

in ceia ce cetiam acum un ceasla Academia Romina, in observa-tiile unui Frances, profesorul Repey,de la 1836, se cuprind invataturifoarte bune : el spunea elevilor saide la Academia Mihaileana, intrecari se aflau tocmai tovarasii demai tirziu ai Cuza-Vocla :

la nivelul Europei ; na-tiunile care nu vor ajunge sa seridice la acest nivel vor cadea indespretul lumii civilisate si vor dis-parea prin slabiciunea for in con-curenta mondiala ; dar el mai spu-nea un lucre : ceia ce invatati, pu-teti invata pentru cariera, dar,innainte de a-invata pentru cariera,sa invatati pentru umanitatea voas-

- --

.de

,

,

r.

ri-dicati-va

.

,

lue

-69-

(Aplause): nu pentru ce veti fiIn breasla voastra, ci pentru ce vetifj ca oameni in mijlocul oamenilorcelorlalti. (Aplause.) Ei bine, ceiace deosebeste pe_ Cuza:Noidinnainte de a invata la Paris sidupd, e caracterul acesta de omdeplin, de om real, simtindu-se tot-

° deauna in mijlocul alias oameni,vazind drumul drept care duce la-nevoile acestor oameni si calcind

barbatie 'pe acest drum, oricear fi sa i se intimple lui personal.De formule a avut totdeauna scitbd.

Acesta e motivul pentru care nus'a inteles. niciodata cu liberatii-nationali,partidul lui Rosetti siBrdtianu era atunci partiduf rop,

foarte multa vreme asd Ii s'azis .rosib, de si n'au so-cotit niciodata ca in aceasta s'arcuprinde o invinuire de anarhie(ilaritate). Ei au combatut pe Cuza-Vodd de la un capat al Domnieilui la cellalt; au stat impotriva,legii agrare, in loc sd se t-!easca.

Domnul impotriva vechiuluiconservatism cu islic sau fard,speta lui Manolachi Costachi, omInvatat in scoala germand, dar care

-Era_

cu.;! .

cu

u

liberalilor:

st

si

avea reactionarismul _doctrinar,in loc sa se uneasca, prin urmare,cu acest Domn renovator, spar-gator de usi, darimator- de templefalse, rasturnator de idoli, nu crea-tor, nisi sustinator de idei*. (Apla-use puternice.)_F find c a iata ce seintimpla cu idolul : it pui intr'untemplu ca sa faca minuni pentrud-ta, dar vine mornentul cind unSamson scutura stilpii templuiuipentru idol, 5i, and se rastoarnatemplul, nu numai idolul se poategasi supt darimaturi. (Aplause pu-ternice.) Totdeauna e periculossa-51 creeze cineva idol intr'untemplu care totdeauna poate firasturnat, pentru ca saminta Sam-sonilor e vesnica- in omenire. (11a-ritate, furtunoase aplause.)

Revenind la cele ce spuneam,rosii, liberalii-nationali n'au sustinutpe acest Domn rasturnator de idoliimpotriva acelora cari se gasiaubine in umbra neagra a vechilorcapisti de inchinare, ci s'au unittocrnai cu acestia impotriva Dom-nului, si, la 1866, in Februar, s'aaflat la un loc tot politicianismulroman, sau, cum zice cineva, ctoti

II

.

.

I"

.

-

-

.

.

.

r

- 30

- 31

fruntasii politici ai natiei' s'auimpreuna pentru ca sa rastoame

pe VodA-Cuza pentru .administra-lie rea. rea este insacaracterul indelebil al desvoltariinoastreistorice in secolul al XIX-lea,si nu era nimeni asa de naiv casa-si inchipuie CA, disparind Cuza-Voda, ar veni o administratie Nina.De obiceiu addnistratia rea esteaceia de care nu profiti d-ta (ila-ritate) ; de indata ce se schirnbalucrurile si profiti de administratie,ea se ridica si devine chiar ideala.Si cu tirania e tot asa. Causa insapentru care s'a facut aceasta lega-tura intre toti fruntasii politici ainatiei,, pentru "care si liberalii aufacut parte din aceasta Liga sfinta.din Febrnar 1866 e ca, de fapt, eiit urau sinter, chiar in afara de si-tuatia for de proprietari de pamint.:Pe urina,' ce e drept, s'a intimplato schimbare la liberal, au trecutla fasa capitalului mobil urban, siatunci au putut fi generosi fats decapitalul pus in pamint, a caruimina nu mai insemna ruina celorcari nu mai detineau acest pAmint.Dar nu era numai liberalismul cu

flat

Administratia

.

_

a-

32

mo$ii care lupta contra lui Cuza-Voda, era $i altceva : era ura fe-roce a oamenilor aserviti unei for-mule contra roditorului om de rea-litati. (Aplause puternice.) ji dureaomul acesta scinteietor de inteli-genta, plin de bunatate, iertator

fiecare iertare a lui era o pal-muire pentru dusmanii lui. L- audarimat a doua dupe amnistiape care o daduse acelora cari in-scenasera, cum yeti 'vedea la sfir$1t,rascoala multimii, in- August,1865.

durea tot ce era larg uman in-teinsul, peei, redu$i la represintareaabstracta a unei formule moarte.(Aplause prelungite.)

Ajunsese Domn fard sa vrea, inopositie cu atitia cari ar fi voit safie Domni $i n'au ajuns,$1 aceastanu i-au iertat-o o viata intreaga.Unii cari se visau pre$edinti de Re-publica (ilaritate) nu vä spunnume, pentru ca este unul dintredin$ii, altfel foarte generos Si sincerin politica lui, pe care=1 respectam,dar Vara" indoiala el vedea $i repu-blica ro$ie $i ocasiunea de a o pre-sida. Cuza n'a volt sa fie nici Domn,

.

ji

.

,L1

2

2Q

si

33

nici presedinte de Republicavremea 1-a scos innainte, acel ano-nim lucru care se chiama vremea sicare poseda mai multa intelepciune,mai multa prevedere si mai multamasura decit oricare dintre noi.Fiindca vremea sint oamenii carinu vorb.esc, sint oamenii cari nuse infatiseaza., sint oamenii fara in-teres, oamenii Para ambitii, cari mun-cesc, earl sufar si cari sprijina peceilalti, si acestia de aceia numuncesc si n'au de ce sa sufere.Si vremea inseamna, nu numai ceinestiuti din momentul acela, ci vre-mea inseamna si tot trecutul, milioa-nele de oameni cari indeamna dinurma, din Mormintele lor, cart, nu-Dot cuprinde sufletul lor,; si ea in-seamna si nesfirsitul numar de oa-meni din victor, cari apuca de piept-Pe represintantii presentului si-itirdsc -necontenit_ innainte pentruca ei insii sa traiasca mai bine decitinnaintasii for can au fost. (Aplauseinflacarate.)

Asa a fost el adevarat cDomndin mila lui Dumnezeu si din vointanationala). A fost Domn din milacea adevarata lui Dumnezeu, care

:-

.

.

-

'a.

- 34

alege pe un om din multime, peDavid pastorul, si-1 trimite lui Sa-muil, marele preot, ca sa-1 incu--mine fara sa tina sarna de cine afost, de ce demnitate a avut, deciti si cari sint oamenii ce-1 spri-jina. Si a fost Domn prin vointanationalS, fiindca din cel d'intaiumoment el a fost cel mai devotatindeplinitor al vointei nationale,,singurul fel de a fi : ic al vointei na-tionale). (Aplause prelungite.)

De la inceput a flus in executieprogramul insusi al natiei, progra-mul Divanului ad hoc. Cuza n'a facutgreseala de a crede ca un cenaculde citiva ministri, plus de zece onmai multi intriganti, sint in staresa corecteze ceia ce iese in chipnatural din desbaterile, de =Reori patimase, furtunoase, ale oa-menilor cari se simt, cu dreptate,represintanti ai poporului lor. Poateca nici Divanurile ad hoc n'or fifost alese dupa toate cerintele cons-litutionale. Fusese aleasa innaintede aceasta alto Adunare, supt Vo-goridi, Adunare_ disolvata de gu-ropa, pentru-ca boierimea falsificaselistele si se alesesera indivizii cei

---

7_

.

- 33

mai grosi la minte, cei mai tan lainima din citi se gasiau pe vremeaaceia in Moldova. Pe urma s'aufacut alegeri neud. Sistemul erafoarte restrins ; atitia, Para indoiala,n'au stiut de alegeri si s'au abtinut,cad nu orice teran din fundulmuntilor Sucevei era sa vie pentrua indeplini functia de alegator laDivanul ad hoc si poate caporn] nici nu stia ce inseamna tur-ceste cdivans si ce inseamna la-tineste (ad hoc, ; nici nu i se maivorbise teranului de o Adunare apoporului care, in lipsa Domnului,sa indeplineasca rosturi pe careDomnul pana atunci le indeplinia ;toate acestea erau lucruri not pen-tru mintea lui, oricit s'ar fi trezitvechi amintiri de o represintanta apoporului in trecutul departat. Cuza-Voda nu si-a zis insa ca acei cean pregatit munca in Divanul adhoc ar fi gresit din causa originiifor constitutionale dubioase saufiindca au fost patimasi inteun a-nume moment si patima for ar fitrecut mai departe decit ceia cetrebuie indeplinit ; si Cuza-Voda,larasi, n'a crezut ca in presenta

,

poz

36

frumosilor terani din Divanul mol-dovenesc de la 1057 se :gasesteun motiv de inferioritate, fiindcaomul n'are niciurftertificat de baca-iaureat, de licenta sau doctorat siprin urmare nu poate fi la nivelulunei fabricatiuni didactice, cum sintaceia can pot exhiba tot felul detitluri, dar dincolo de titluri nu maiau nimic de presintat, cad tot ceiace sint se cuprinde in petecul dehirtie tiparita din care nu mai potiesi. (Aplause.) Cuza-Vocla si-azis : m'am ales cu acest program,prograrnul acesta este al poporului-mieu, si eu trebuie sa-1 indepiinesc.

Dar daca Tronul printr'aceastai-ar fi fost in primejdie, daca sidinastia ? Si un moment s'a gindit,ca orice parinte care-si iubestecopiii, la copiii iubirii sale, in a-fara de legaturile lui cu Doamna.Si Doamna, cu care eu am vor-bit acum citiva'ani, Doamna Elena,n'avea niciun fel de, resentimentpentru, lucrurile de atunci ; din po-triva, daca pareai ca "atingi cit deputin acele lucruri eecute, se su-para si taia vorba imediat : gnu,nu! lucrurile acestea nu sint de

1

.

..

.

.

37

vorbit cu privire la Voda, ; ii era-drag si asa : avea motivele ei pen-tru_c_are-i era_ drag si asa. El nu

gindit nici la Tron, nici la co-piii lui, frumosi, suflete nobile, canau murit innainte de vreme, si aPost un fel de izbavire a for : nu-se stie ee ar fi facut toti nemul-tumitii din Tara Romaneasca cu

jucindu-i pentru intereselelor. Nu s'a gindit Cuza-Vocla lamimic din ale lui, ci singurspus : acest lucru trebuie facut, iivoiu face impotriva tuturora, im-potriva mea insa i, impotriva

mete, a viitorului mieu, darnu impotriva datoriei pe care o amlata de Dumnezeu si fata de oameni,

i nu impotriva numelui bun pecare shit chemat sä-1 las in pagi-nile istoriei neamului mieu. (Aplause,entuslaste, indelung prelungite.)

Si a procedat, fdra un momentde indoiala, la lovitura de Stat, lalovitura de Stat pentru dreptate,pentru cea mai neaparata dreptate.

plause prelungite).Adunarea refusa sistematic re-

formele propuse pana ce, la urma,,e1 le-a primit pe toate in Marl de

-7

feri-cirii

,

(

s'a

§i-a

aceia care interesa mai mult : re-forma agrara. -Toate da, insa re-forma pamintului, nu 1

In Novembre 1863, prin mesa-giul lui de la 8 a acestei luni, etchiama din nou pe represintantitclasei politice din Principatele Unitela Indeplinirea celei mai elementaredatorii fata de terani, datorie care;sa nu uitati un lucru, nu venia,numai din desvoltarea intregli noa-stre istorii, din -cerinta neaparata aepocei noastre, din nevoia care sta-

_pinia lumea intreaga, din aceastacerinta pe care asa de fiumos aexprima, ca Mostenitor al Tronului,'Regele nostru la Craiova, cu pri-lejul desvelirii monumentului luiStirbei : (Romania nu poate fi trai-nica decit cind se va sprijini pe,multamirea tuturor locuitorilor el'.

A tuturor,si nu pentru mu ltarnireacitorva de sus; citorva agatati sus,.nu stind de drept sus, si impotrivamilioanelor de jos, a doua zi dupdcel mai mare sacrificiu pe care 1-aufacut aceste milloane. (Inflacdrate.aplause mult prelungite si din nourepetate.)

Sa nu uitam insa ca Inca de;I;

- 38,

....

-, --

_ .

_. (

- -..,f g.

,:

-.

..

_. .

...-- .

_ .

39

tunci reform agrard deplina eraclatorita Europei, care a sanctionatnoua noastra existents, de teri unite.Conventia din Paris, care a prece-dat Statutul, care Statut a prece-dat Constitutia, Conventia din Pariscuprinde cerinta neaparata de a 'seresolvi definitiv si radical chesti-unea rurala in Romania. Sint deatunci seizeci de ani, indatorireaformals din Conventiune a fost tre-cuta cu vederea, tot asa ca shaltenevoi esentiale de viata ale acestuipopor. (Aplause puternice.) Si Cuza,indemnind pe deputati csd-si a-line Ntimile urile intre

sint propriile lui cuvinte , a-cd. (stramoseasca fra-

tie* a facut cstramoseascz putere,puse innainte necesitatea resol-virii imediate a chestiunii agrare.- Adunarea a zabovit necontenitaceasta chestiune esentiald, si atunci,la 2- .Februar 1864; s'a prelungitterminul de- desbateri pand la 3Mart, pe urma pana la 1-iu April.Adunarea nu luase in desbatereproiectul de .reforms, rurald, pecare-I ,presinta acum Kogainiceanu.La 14 Mart, se vine cu proiectul

sf

si

riftntindu-li

-

I °

11

dinsii

-formal al acestuia si, in Mesagiu,iata ce spune Domnitorul : Proicc-till de lege rural votat de onora-:bila Adunare in sesiunea din anul1862 nu 1-am putut sancliona,fiindcd el nu corespundea la con-ditiunile de imbunatatIre a soarteimuncitorimii de pdmint, garantatafor prin art. 46 al Conventiunii in-cheiate la Paris In 719 August 1854.,

Adecd ceilalti facuserd alts legeagrard, legea din 1862, si Domnulrefusase formal sa primeasca a-ceasta lege, pe care o socotia sca-zatoare pentru dreptatea clasei te-ranesti si, raportindu-se la Con-ventie, el cerea sa se treacd din-colo de ce se acordase la 1862pentru ca aceasta chestie sa-si ca-pete deslegarea ei trainica.

Din partea Adunarii se observeaceiasi lipsa de bundvointa: Minis-teriul e pus In minoritate in ches-tiunea rurala ; e pus In minoritatepentru ca acest Ministeriu void satreacd mai departe, mult mai de-parte in resolvirea acestei chestiidecit Camera. Si Domnul, avind sahotarasca asupra acestei demisii aMinisteriului Kogalniceanu, se ex-

4*,

.

49

41

prima astfel : cEu nu am pututpriori aceasta demisie pentru ca vo-tul de desaprobare este dat ded-voastra Para macar sa fi intratin discutia unei chestii de mare im-portanta : imbundtatirea soartei lo-cuitorilor muncltori de pamint, ga-rantata for de articolul 46 al Con-ventiei din Paris si pe care tara in-treaga o asteapta cu o legitima ne-rabdare, si aceasta in insusi intere-sul asigurdrii proprietatii funciare..

Prin urmare Cuza-Vodd judecaasa : daca intre Camera si Guvernse iveste un conflict, conflictul seresolva in dauna acelei parti careda mai putin in ce privesfe drep-tatea causei rurale, iar nu In daunaacelei parti care da mai mult in fo-losul acestei clase rurale. (Furtu-noase aplause.) Cu alte cuvinte, a-vind sa cucereasca o positie puter-nica si bine aparatd, el se hotarapentru acei cari mergeau mal a-aproape de zidurile dusmanului, sinu se dadea innapol cu fugarii carin'aveau curajul sa innainteze catreaceasta cetate. (Aplause furtunoase.)

Camera a Post prorogata si atunci(ilaritate), a fost prorogata atunci

-

,

42

(ilaritate, a plause), pentru serbato-rile Pastilor, si prorogarea aceasta,pentru pocainta Camerei retrograde,o anunta Voda in aceste cuvinte :De aceia eu am insarcinat pa Mi-nisteriul mieu a va infatisa pro-iectul pentru reforma legii electo-rale, prevazuta de innaltele Puterisubscriitoare Conventiei de la Paris,reclamata de un indelungat timpde lard multe rinduri, Si deinsusi dvoastra. Aceasta reforma,mai mutt decit orisicind, a devenitastazi urgenta; pentru ca numaiprin ea Romania poate dobindi oAdunare in care interesele tuturorclaselor societatii vor fi mai de-plin

cinsd, tiindca, pe de o parte, seapropie sfintele serbatori ale In-vierii Mintuitcrrului omenirii, iar, pede alta, doresc ca d-voastra pe unscurt timp sa va intoarceti la lo-cuintile d-voastra pentru ca la in--sari sorgintea mandatului dvoastrasa va incredintati de sentimentelenatiunii...'

Vedeti ce oin cuminte : trimitela alegatori pe membrii Adundriican ridiCaserd impotriva lui,

-

si, in

represintate.

se.

0'1 f1,1,

- 43

liindca el zice : aceasta reformae a mea, identific cu vederileministrilor mei. in loc sa disolvede -odata Adunarea, ii spune : re-cunosc ca sentimentul natiunii e maiputernic decit sentimentul si jude-cata oricdruia dintre noi; mergeti deciacasd, intrebati pe ai dvoastra cariv'au ales, ce prefera : reforma mailargd pe care o aduc eu, sau re-forma mai ingusta pe care o vreti

alesii. Si numai dupd -aceia,cind deputatii si-au astupat ure-chile ca sa nu auda, numai dupaaceia Cuza-Voda a trecut la ma-sera, atit de zguduitoare pentruorice constiinta de Suveran, careeste o disolvare, si nu o disolvareobisnuita, ci o disolvare in mo-mentul cind se discuta o chestiunede viata, o mare chestiune de viatapentru un popor si cind acei carishit in stare s'o resolve se gasescla locurile for Bata, poate, sa dearesolvirea deplind. (Furtunoase a-plause mult repetite.)

-,Si Cuza-Vocla continua, dupa cespune sa se duca acasa pentru

ca sa consulte poporul : ctotodatasa va convingeti ca, multamita

I

.

'.11

ins

T.

iv.,

11

Providentei, ordinea publics, nickintro parte a Romaniei nu este-turburata, nici chiar amenintata.p,El void sa spund prin aceasta ca-se turbura ordinea publics, nu cind;acorzi unui popor dreptul sau, cicind refusi. (Aplause prelungite.)

Pentru aceasta deputatii slut pro-:rogati pang la 2 Maiu. La-2 Maiu A-dunarea se Infatiseaza hotarita sa re-fuse proiectul de lege. Atunci e disci-Tata. Torii i se adreseaza Domnubprintr'o splendida proclamati iscare Intinim urmatorul pasagiu:

case ani se vor Implinicurind de cind existenta politic& aRomaniei s'a recunoscut intr'un chipsolemn si s'a proclamat printenntratat la care au luat parte InnaltaPoarta, augusta noastra suzerana,si marile Puteri ale Europei. Actulinternational, Conventiunea din 7si 19 August 1858, ni-a Inzestrattara 'cu institutii liberale si bine-facatoare, a carora desvoltare pro-gresiva ar fi asigurat prosperitatea.noastra."

Acei cari cred ca, la 1866 s'a fa-eut un lucru nou prin Constitutie,in in sama deci Veda Cuza, la,

.

41

`

.

Ito-mlnilorr In

,

.

.

,

ca

1-1

-451864, considera ca o datorie a luidesvoltarea progresiva," a princi-piilor cuprinse in Conventie. §i, d-lor,progresiv este altceva decit progre-sist (ilaritate): progresiv inseamnaintentia de a progresa, progresist"une on situatia de spectator (his-man al progresului epocei tale. (Ila-ritate, aplause.)

...§i Cu toate acestea Romaniasta Inca pe loc.",

Ceia ce supara pe Cuza era caCara sta pe loc". Nimeni nu poatedori mai mult decit o necontenitamiscare de constiinta nationals, sin-gura in stare sI tie un popor laacelasi nivel cu desvoltarea Insasia epocei.

De unde vine rani ?Ridicat la tron prin voturile u-

nanime ale ambelor Adunari Elec-tive, eu eram in drept de a mg,razima pa. concursul acelora carimi-au impus glorioasa, dar greauamisiune de a organise, tara. A fostins& din contra; de a doua zi euam gasit innaintea mea o n_eimpI-cata opositie."

Fiindca el represinta causa re-formei, si oricind, fates de vechea

-

_

.

n

.

46

class politica ce exists Inca, a re-presinta causa reformelor, Insem-neaza a avea innaintea to nem-pacata opositie."

(In zadar eu am dat. nenurnaratedovezi despre cel mai scrupulos almieu respect pentru privilegiile par-lamentare ; in zadar am chernat laputere toate partidele; unul dupaaltul. In zadar am Mout Adunarilorconcesii peste concesii si am impinsspiritul de Impacare pana a toleraincalcari grave asupra atributiilormete. In zadar m'am Mina 'Ana aface sacrificiul spontaneu chiar sial unor prerogative suverane:'Toatean fost nefolositoare.

Unirea terilor surori savirsita; a-verile manastirilor inchinate, a cin-cea parte a pamIntului romanesc,Innapoiate domeniulul national, ni§teasemenea mari resultate dobinditede Guvernul mieu, toate au fostuitate.

Interesele terii si demnitatea sadorintile, trebuintile voastre celemai neaparate, toate s'au sacrificatunor patimi vinovate.

Drept rasplata pentru devotamen-tul sau catre causa nationals, Ale-

.

,

-

47

sul Rominilor n'a gasit decit ultra-giul si calomnia; si, cu toata intelepciunea unui numar de deputati,o oligarhie turburatoare a stiut aImpiedeca necontenit staruintilemele pentru binele public si a re-dus guvernul mien la neputinta.(Aplause puternice.)

Ce-mi ramine dar de facut ?"SA, congedieze Guvernul redus la

neputinta pentru ca voia sa hide-plineasca reforma neaparata, sausa loveasca in Camera recalcitrant&in aceasta oligarhie turburatoare ?"A lovit, la sfirsit, in c oligarhia turbu-ratoare), care se poate lovi si intr'oCamera, ca si intr'un Guvern, sichiar aiurea decit intr'un Guvernsi intr'o Camera. ( Aplause puternice.)

Totusi, plin de grill ca nicio-data sa nu i se poata aduce o cri-tic& de ordine constituionala, iatacum urmeaza Cuia-Voda :

Am hotarlt a face o de pe urmacercare, a face un de pe urma apella patriotismul Adnnarii. Mi-amschimbat din nou ministrii, si, Intimpul sesiunii actuale, Guvernulmieu a Infatisat Camerei toate pro-iectele de legi ce ea 11100 le ceruse.

.

U

.

'--

In toate acestea eu am voit aceiace au voit augustii subscriitori aitratatelor care au ridicat Romania,aceia ce o voiesc marile principiide egalitate si de dreptate ale tim-pului nostru. Am voit, in fine, sa serealiseie gi marea fagaduinta datamuncitorilor de pamInt de art. 46 alConventiei..."

Suna ca un clopot articolul 46al Conventiei !

Am voit ca clacasii, prin platamuncii lor, sa ajunga a stapini par-ticica for de pamint in piing pro-prietate.

Cum a raspuns Adunarea la in-fatisarea proectului de lege rurala ?0 stiti toti. Ea a dat un vot deblam Guvernului mieu. Si pentruce ? Pentru ca proiectul Infatisatera o lege de dreptate, era reali-sarea sperantelor legitime a' treimilioane de terani. Adunarea, prinblamul sau, lovia, in persoana

propria cugetare a sefuluiStatului."

Tata c6 prin urmare, prin aceastadeclaratie Cuza-Voda Ysi Insusestecugetarea lui Mihail Kogalniceanu,confunda personalitafea lui politica

- 48

.

.

.

.

.-

.

ia

mi-nistrilor,

49

In personalitatea marelui sau mi-nistru, reuneste tot ceia ce era mainobil In fiinta amindurora pentru acrea aceasta dubla figura legendarya lui Cuza si Kogalniceanu, In carese cuprinde intlia opera curagioasade eliberare a teranului romin. (A-plause calduroase, indelungate repotato.)

Dupa aceia Domnul se adreseazacatre tarn, cerind sa confirme ho-tartrea lui.

Raspunsul terii a venit in citevazile. Intro 10 si 14 Maiu s'a vo-tat asupra Statutului care creanoua ordine constitutionals si asu-pra reformei agrare. Resultatul afost 582.621 voturi care aprobaupurtarea Domnului. Domnul a pri-mit atunci pe represintantii tutulorclaselor, in ziva de 21 Maiu, la Pa-latul din Bucuresti, si a constatatca prin noul asezamint se acordao mai largo represintare a terii.Adeca din lovitura de Stat dela 2Maiu a resultat, pe ling& consa-crarea reformei dorite de Domn, siun regim electoral mai larg si maisinter decit regimul d'innaiute.Fiindca ese o monstruositate a se

-'

. . _.

'

i.

'

.

a.

,

50

face .o lovitura de Stat pentru aaduce un regim electoral inferioraceluia care exista In Adunarea di-solvata (Furtunoase aplause, moltrepetite.)

Iar, adresindu-se catre sateni, la14 August, Domnul spune, caDoran si ca parinte" frumoase cu-vinte asa: de astazi voi aveti opatrie de iubit si de apArat".

Soldatul de la 1877 si de la 1916a fost creat atuhci, in 1864, deCuza-Voda. (Entusiastd aplause.)

Sint putini oameni can se hots:-rase sa faca oeia ce a flout Cuza-Voda sau ce a Mout Regele nostrula Iasi, In-1917, in urma fagaduielilorformale date soldatilor sai in zivade Sfintul Gheorghe. 0 reform& iin-pusa o mai spun Inca. odatg deSuveran unui Guvern care pang inmomentul acela nu se gindise saaducg din nou causa pentru carevenise la putere. (Aplause puter-nice.) Am mai spus-o si o_ spun siacuma, si stiu de ce o spun, iartine spune altfel, minte, minte dininteres egoist de partid (Puternice,aplause), si minte din taiga truth)

A

li -

i I;

personall; sau, cind minte pentrualtul, minte din prostie (Ilaritate,puternice aplause.) E foarte- greu sase iea o hotarire ca aceia a hitCuza-Voda la 1864 si ca a regeluiFerdinand in April 1917. T o a t alumea stie ea, in casul din urma,imediat s'a ridicat esceptia de ne-constitutionalitate pentru procla-matia fata de armata prin care sefagaduia soldatilor pamint; s'a spus:

neconstitutionala, Coroana n'aredreptul sa se amestece in lucrurileacestea. Dar este ceva mai greude eft a lua asemenea hotariri:este a le Linea impotriva tuturorasi impotriva to insuti (Furtunoaseaplause mult prelungite).

Cuza-Voda a stint sa mentie ho-taririle sale; el n'a intins niciodatamina pe care _ cei disolvati la 2Main erau bucurosi sa, o prinda. Nus'a lasat convins niciodata ca A-minerea lui pe tronul terii este con-ditionata de impacarea cu fruntasiidin toate partidele; a mentinut luniintregi de zile pe acel mare ministrucare in Constituanta de la 1866 afost izgonit din Adunare pentru cala 2 Main calcase privilegiile con-

-

e .

-

:

e'

-51

-52-

entionale. A avut curajul, el/ ca simarele lui ministru, sa stea, de siteranimea nu intelegea Inca pe de-plin binefacerea pe care i-o facuse,sa stea alaturi de acest om, si, chidacest om a cazut, sa stea el singurimpotriva coalitiei tuturor aceloracan aveau un rost politic in Ro-mania. Acesta este marele lui merit.(Entusiaste aplause.)

Glorios a fost Cuza-Voda la 2Maiu 1864, dar gloria lui culmineazaprin felul cum a intrebuintat lunilecare urmeaza pan& la catastrofa-lui,intransigent de straja innainteaoperei pe care o Indeplinise.

In ceia ce priveste pe adversariilui, ei an intrebuintat mijloacele carese pot vedea intrebuintate si In altetimpuri: nu s'au ridicat, fereascaDumnezeu, ca piste proprietari jig-rati, ca niste conservatori turburatiin acele vechi idei care flutura calilieoii unsurosi si negri In anumecapete goals unde e loc de zburat.,-nu, fereasca Dumnezeu, nu a in-vocat principii pe care opinia pu-blica le-ar fi primit cu indiferenta, cis'au cantonat in doua domenii: pe

'

-

A .

.

53

de o parte pastratori ai dreptuluipublic jignit, care se cere a fi raz-bunat--si nu era altceva decat di-soIvarea unei Adun,lri care daduseun vot de blam ministrului ccpresintase un project pe care Su-veranul insusise si care repro-sinta insasi ratiunea do a fi si aministrului si a Suveranului si di-ctatura do o clips pentru o maibung, ordine constitutionals ; si, pede alts parte, au Indraznit slutunele Indrazneli care nu dateazade ieri, au indraznit oboe presinteei ca represintantii clasei teranestiturburate, saracite prin reforma luiCuza-Voda!

Au trecut Citeva luni de zile.Domnul, foarte obosit de cumplitalupta pe care o dusese, a fort stilts6, paraseasca, In vara anului 1865,taxa pentru a se cauta. Era bpi,nay de boala de care a si mulit, laHeidelberg, clad abia trecuse virstade 50 de ani, in piing, putere, ca-pabil de a duce,- dupa intoarcereain tarn unde nu ar fi fost Domn,o noir), lupta. Ce strasnic deputat,luptind in mijlocul Adunarii pentraliberarea mai departe a teranilor,

,

;

,

.;'--

,

pi-I

54

ar fi fost acela care-si primejduisecoroana pentru a indeplini misiu-nea sa si care, Tutors la razboiulsau, ar fi putut spune: m'ati doboritin lupta, ei bine o incep din nou,de aici, impotriva voastra, a tutu-

' ror ! (Entusiaste aplause, indelungprelungite.)

Si ce frumos batrin ar fi fost,data nu pentru noi, pentru parintiinostri, acela care s'a cliematlexandru loan I-iu si care, cumspunea el In ultima lui adresa, catreCa mere, fusese gata oricind sa sOintoarca in ruijlocul fratilor sai delupta de odinioa0 tot cum fuseseodinioara: colonelul Cuza".

Am zis ea, in vara anului 1865s'a dus sa-si caute sanatatea, foartezguduita. Atunci s'a organisat falsarevolutie populara in contra libe-ratorului teranilor. Cum s'o fi orga-nisat: cu sticleti, cu brose (ilaritate),ce-o fi lost, n'avern informatii.Presupun ca lucruri atit de idioatenu pot fi cu totul noun; prin ur-mare se poate sä fi fost intrebuin-tate si pe vremea aceia. 0 ceata, deoameni rataciti, supt conducereaunor agen0, au facut revolu0e" in

-

`-'

. A-

;

.

.

- -

T.

55

Bucuresti. Acei cari tineau locul luiVoda au fost siliti sA intrebuintezemijloace violente. A doua zi dupaaceasta, sefii partidului liberal, caripusesera la cale aceasta sinistra mas-carada, fost inchisi. Iar eel d'in-Mu act pe care 1-a facut Cuza, cinds'a inters, a lost acela, de supremdespret, de a li da drumul. Ii soco-tia mai inofensivi de cum erau, desi nu-i socotia, de sigur, mai buni decum s'au dovedit. A doua zi dupa,ce iertarea domneasc6,-i scosese dininchisoarea_ pe care o -meritau, aInceput acea uneltire care a dus laconspiratia military din Februar1866 si la caderea Domnului.

Plednd din tarn, pentru cltAvavremei Franta, care nu-1 uitase, fi-indca-1 stiuse totdeauna prieten loa-ial in legaturile cu strainatatea,cum fusese loaial in indeplinireamisiunii lui interioare, 1-a invitat,prin ducele de Grammont, la Viena,sä vie din nou in -tara, caci va *B.sustinut Impotriva regimului careincunjurase imediat pe Carol I-iu,regim contra caruia dusese el ma-rea lui lupta biruitoare si care acumera infAtiqat la putere de antre-

au,.-

_

Fp

,

56

prenorii nOului Doran. (Furtunoaseaplause.) Carol I-iu a stint sa seridice peste antreprenorii lui, caricrezusera sa alba in Domnitor osimply unealta straina, menit sa, nuinteleaga viati intreaga a terii incare omul care Intelegea fusese so-cotit ca foarte primejdios. AtunciCuza a raspuns: prin interventiestraina nu ma !More In Romania.

Dar cu vointa poporului tau ?Aici sufletul omului s'a zbatut

intr'un teribil chin de constiinta sia schitat gestul : mai mare decItoricine era de sigur poporul care-1ridicase pe tron, caruia-i rasplatisepentru credinta lui si care, n'a fostprintre cei ce 1-au inlaturat, innoaptea criminals, de pe tronul ce-lor doug Principate Unite.

Am incheiat expunerea mea. Eaarata cit de mult samana vremurile.i arata Inca un lucru: cit de mult

slut datori, chiar :data au gresit unmoment, sa semene cu Vobda-Cuzaoricine se gasesc in locul lui.

(Entusiaste aplause, mutt timprep etate.)

Stenograflat de Henri Stahl.

.

.

. _.

.

Preful 2 lei.

u.