UNIVERSITATEA LIBERĂ INTERNAŢIONALĂlanguages.ulim.md/doc/Curriculum Disciplinar.doc · Web...

UNIVERSITATEA LIBERĂ INTERNAŢIONALĂ DIN MOLDOVA

CURRICULUM

Specialitatea Limbi Moderne şi Clasice

SpecializareaLimba franceză, limba engleză

Calificarea:

Traducător/Interpret de limbă franceză şi engleză

Chişinău – 2004

1

CZU 811.111:811.133.1(073.8)G 98

Curriculumul a fost elaborat în conformitate cu standardele educaţionale la specialitatea - Limbi Moderne şi Clasice, documentele reglatoare ale Ministerului Educaţiei din Republica Moldova, ţinându-se cont de experienţa europeană de formare a specialiştilor în acest domeniu.

Autori: Ana GUŢU, Prim-vicerector, conferenţiar universitar, doctor şi profesorii Catedrei Filologie franceză, Catedrei Filologie engleză ale Departamentului Limbi Străine, care au elaborat rezumatele programelor pe discipline.

Director de ediţie: Andrei GALBEN, academicianCoordonator ştiinţific: Ana GUŢU, conf. univ., dr.

Responsabil departamental de ediţie:Ludmila HOMETKOVSKI, lector superior la Catedra Filologie franceză

Colegiul de redacţie:Zinaida RADU, conf. univ., dr.Tatiana PODOLIUC, conf. univ., dr.Oxana PROTASEVICI, lector, magistru

Asistenţă computerizată: Victor Tihai

A fost recomandat pentru publicare de Senatul ULIM (proces-verbal nr. 1 din 28 septembrie 2003)

Descrierea CIP a Camerei Naţionale a Cărţii

Guţu, Ana Curriculum: Specialitatea Limbi moderne şi clasice. Specializarea: Limba fr., limba engl. Calificarea: Trad., Interpret de lb. fr. şi engl./Ana Guţu; resp. de ed. Ludmila Hometkovski; col. red. Zinaida Radu,...; Univ. Liberă Int. din Moldova. – Ch.: ULIM, 2004. - 156 p. ISBN 9975-934-20-7 50 ex.

811.111:811.133.1(073.8)

ISBN 9975-934-20-7 © Ana GUŢU, 2004

2

PREFAŢĂ

Schimbările în societatea noastră au determinat orientarea economiei spre relaţiile de piaţă. În condiţiile concurenţei învăţământul superior din Republica Moldova trebuie să realizeze unele deziderate, care ar plasa formarea specialistului pentru economia naţională şi cea internaţională pe o treaptă calitativ superioară.

În această ordine de idei Universitatea Liberă Internaţională din Moldova, membru titular al Asociaţiei Internaţionale a Universităţilor (IAU), Asociaţiei Internaţionale a Preşedinţilor de Universităţi (IAUP), Asociaţiei Universităţilor Francofone (AUF), pledează pentru extinderea cooperării universitare internaţionale.

Prin decizia Senatului ULIM, strategia dezvoltării universităţii a fost orientată spre dimensiunile şi valorile europene (Procesul de la Bologna). Prezentul curriculum, este racordat la Sistemul European de Credite Transferabile (ECTS). Experienţa academică naţională a constituit drept temei de fundamentare a documentaţiei didactice universitare la toate specialităţile.

La ULIM au fost concepute şi elaborate standardele educaţionale pentru toate specialităţile şi specializările. În baza acestor standarde educaţionale, şi a actelor reglatoare a Ministerului Educaţiei al Republicii Moldova au fost structurate planurile de studii. Setul curricular prevede formarea calitativă a specialiştilor pentru ziua de mâine, specialişti capabili să se impună în sfera profesională graţie noilor tehnologii informaţionale, posedând câteva limbi de circulaţie internaţională. Interdisciplinaritatea în calitate de principiu determinant al oricărui curriculum, este o axă de primă importanţă, prezentă în aceste documente.

Prezentul curriculum denotă o importanţă majoră, pentru studenţi regăsindu-se informaţia utilă referitor la planul de învăţământ, structura anului de studii, creditarea disciplinelor, rezumatul conţinutului programelor de studii, evaluarea cunoştinţelor în cadrul specialităţii sau a specializării alese.

Începând cu anul universitar 2003-2004 ULIM adoptă Sistemul European de Credite Transferabile. Acest moment reprezintă un pas spre armonizarea învăţământului universitar autohton cu standardele europene în materie, pas ce asigură mobilitatea studenţilor, flexibilitatea alegerii specialităţilor şi a disciplinelor de profil, echivalarea obiectelor studiate în alte centre universitare în Republică şi de peste hotare.

Implementarea ECTS în cadrul ULIM a presupus o muncă titanică din partea grupului de iniţiativă, în frunte cu directorii departamentelor. Ţin să prezint sincere mulţumiri întregului colectiv al universităţii pentru receptivitatea şi promptitudinea manifestată în elaborarea şi implementarea ECTS în procesul didactic, cât şi pentru activitatea fructuoasă desfăşurată în această ordine de idei.

Andrei GALBEN, Rector ULIM, academician

3

1. UNIVERSITATEA LIBERĂ INTERNAŢIONALĂ DIN MOLDOVA

Universitatea Liberă Internaţională din Moldova a fost fondată la 16 octombrie anul 1992 prin decizia guvernului RM. ULIM este o instituţie de alternativă care oferă vaste posibilităţi de instruire în toate domeniile. Conceptul educaţional ULIM se bazează pe noile tehnologii educaţionale, promovate şi implementate prin intermediul aplicării tehnologiilor informaţionale, studierii limbilor străine de circulaţie internaţională şi profesionalizarea cunoştinţelor achiziţionate.

Procesul didactic. Circa 5 000 studenţi îşi fac studiile la cele 8 departamente: Drept, Ştiinţe economice, Medicină, Limbi străine, Inginerie şi informatică, Istorie şi relaţii internaţionale, Psihologie şi asistenţă socială, Jurnalism şi comunicare publică. Studiile pot fi urmate la ULIM în baza diplomei de bacalaureat. Durata studiilor pentru obţinerea diplomei de licenţă este de 4 ani, la medicină – 6 ani. Masteratul urmează după studiile de licenţă şi durata acestui program este de 1-2 ani în dependenţă de specialitate. Accesul la doctorat este posibil în baza diplomei de masterat, durata studiilor la secţia zi – 3 ani, la secţia prin corespondenţă – 4 ani. Planurile de studii sunt elaborate în conformitate cu legislaţia educaţională din republică, coordonată de ministerul educaţiei. ULIM-ul a adoptat sistemul european de credite transferabile.

Procesul didactic este asigurat de un corp profesoral constituit din cadre titulare, circa 80% din ele sunt doctori habilitaţi, profesori universitari, doctori, conferenţiari. O bună parte din ei au o experienţă didactico-ştiinţifică internaţională în rezultatul stagiilor de perfecţionare, granturilor individuale etc.

Activitatea ştiinţifică. Ştiinţa universitară ocupă un loc de vază la ULIM. Activităţile ştiinţifice sunt coordonate de Senatul ULIM , ele au devenit o tradiţie inerentă a vieţii universitare. Anual are loc Symposia Professorum, conferinţă ştiinţifică a corpului profesoral-didactic, materialele conferinţei sunt publicate sub formă de rezumate a rapoartelor ştiinţifice în seriile Drept, Economie, Medicină, Istorie, Filologie, Psihologie, Inginerie şi Jurnalism. Analele ştiinţifice, structurate de asemenea pe serii respective, întrunesc articole ştiinţifice ale profesorilor ULIM. Symposia Studentium este un for ştiinţific anual al studenţilor, activităţile de cercetare se înfăptuiesc în cadrul cercurilor ştiinţifice ce funcţionează la departamente. Stufful academic materializează rezultatele cercetărilor efectuate în monografii, studii, cursuri, manuale, care sunt publicate de centrul editorial ULIM.

Relaţii internaţionale. Universitatea Liberă Internaţională din Moldova este Alma Mater a circa 800 studenţi veniţi din aproximativ 50 state.

ULIM este membru titular al Asociaţiei Internaţionale a Universităţilor (IAU), Asociaţiei Internaţionale a Preşedinţilor de Universităţi (IAUP), Asociaţiei Universităţilor Francofone (AUF). Autoritatea ULIM pe arena internaţională a făcut posibilă încheierea acordurilor de colaborare interuniversitare cu circa 40 instituţii universitare şi ştiinţifice din lume, printre ele se numără Institutul de Înalte Studii Internaţionale, Nisa, Franţa; Şcoala de Înalte Studii Comerciale, Montreal, Canada; Universitatea Prietenia Popoarelor, Moscova, Rusia; Academia Diplomatică, Moscova, Rusia; Universitatea din Cantabria, Santander, Spania; Universitatea Tunis-III, Tunisia; Universitatea din Alepo, Siria ş.a.

ULIM beneficiază de diverse proiecte internaţionale, finanţate de reprezentanţe culturale, ambasade, fundaţii. Beneficiari ai acestor proiecte sunt profesorii şi studenţii ULIM, care desfăşoară o amplă activitate didactică şi de cercetare întru promovarea valorilor universitare.

4

Baza tehnico-materială. Universitatea Liberă Internaţională din Moldova este situată în centrul capitalei Republicii Moldova – oraşul Chişinău. Îmbinând un stil arhitectonic inedit, cupolele roşii ale ULIM-ului, ce încoronează blocurile de culoare albă, imprimă complexului universitar o imagine inconfundabilă. Faţada universităţii, în lumina flamurilor de drapele, ce reprezintă ţările de origine a studenţilor ULIM, împodobeşte strada Vlaicu Pârcălab, ea căpătând un aspect festiv în orice anotimp al anului.

Exteriorul universităţii este impresionant şi el se află în plină armonie cu interiorul blocurilor de studii: săli spaţioase, laboratoare echipate, bibliotecă şi săli de lectură specializate, mediatecă cu acces la noile tehnologii informaţionale, complex sportiv, restaurant, grădină de iarnă, culoare cu expoziţii picturale permanente – iată elementele pertinente ale unei culturi universitare deosebite, culturi ce îmbină tradiţia clasică şi pateticul societăţii contemporane.

Veritabil lăcaş al învăţământului, culturii, ştiinţei şi artei, ULIM-ul găzduieşte o familie unită de profesori şi studenţi, care venerează idealurile păcii, libertăţii şi democraţiei, gândirea creatore şi generatoare a progresului.

Concepută drept o instituţie universitară de alternativă, ULIM activează în baza autogestiunii şi autofinanţării.

Activităţi sportive. Mens sana in corpore sano – este un dicton roman care simbolizează armonia mult râvnită dintre corp şi suflet. Modernul complex sportiv, pus la dispoziţia profesorilor şi studenţilor, completează paleta vastă a activităţilor didactico-ştiinţifice. Pe lângă menirea de asanare, complexul sportiv realizează şi alte obiective: antrenarea sportivilor de performanţă. Topul campionilor în diverse genuri de sport este impresionant la ULIM. Circa 100 sportivi îşi fac studiile la departamentele ULIM. Ei sunt membri ai loturilor sportive la următoarele discipline: fotbal, şah, handbal, atletism, lupte libere, judo, dansuri sportive etc. Printre ei sunt 14 maeştri în sport de categorie internaţională, 3 mari maeştri, 3 maeştri internaţionali (şah), 16 maeştri în sport. Sportivii de la ULIM sunt participanţi la Jocurile Olimpice de la Atlanta şi Sidney. Toţi participanţii la olimpiade sunt maeştri in sport de categorie internaţională. Sportivii ULIM sunt în topul competiţiilor de anvergură, precum sunt Campionatele mondiale şi europene, Jocurile Balcanice etc.

5

2. DEPARTAMENTUL LIMBI STRĂINE

Departamentul Limbi Străine a fost fondat la 1 septembrie 1993. La data fondării sale, în republică mai existau două facultăţi de limbi străine. Drept obiectiv primordial al departamentului este pregătirea specialiştilor de limbi

străine pentru domeniile economiei naţionale. Liberalizarea relaţiilor economice a creat multiple segmente pe piaţa muncii, unde este

nevoie de specialişti filologi, cunoscători de limbi străine. Până în anul 1996 nu a existat o concepţie unitară adecvata de pregătire a traducătorilor profesionişti. Crearea specializării respective în cadrul Departamentului Limbi Străine (pe lângă specializarea Didactica limbilor străine), a avut drept consecinţă elaborarea unui plan de studii racordat la standardele europene, iar echiparea laboratoarelor (săli audio/video, multi media, de traducere sincronă) a contribuit la eficientizarea procesului didactic universitar.

Astăzi, pe bună dreptate, Departamentul limbi Străine ULIM se poate mândri cu o concepţie unitară şi modernă de formare a specialiştilor traducători-interpreţi de limbi străine. În cadrul departamentului la specialitatea Limbi moderne şi clasice, se pregătesc specialişti la următoarele specializări (combinaţii de limbi străine A şi B): limba engleză/germană; limba engleză/franceză; limba engleză/spaniolă; limba franceză/engleză; limba germană/engleză; limba spaniolă/engleză.

Procesul didactic la departament este asigurat de 4 catedre de profil: Catedra Filologie Engleză; Catedra Filologie Franceză; Catedra Filologie Spaniolă şi Italiană; Catedra Filologie Germană.

Baza tehnico-materială a departamentului cuprinde săli de curs, laboratoare audio/video, săli multi media pentru traducerea specializată şi literară, laboratoare de traducere simultană. Sala de lectură Filologie romano-germanică dispune de o bogată colecţie de surse bibliografice în limbile străine studiate. Accesul la noile tehnologii informaţionale – internet, baze de date internaţionale – este o prerogativă a procesului didactic, care se realizează în mediatecă sub conducerea profesorului sau individual. Studenţii petrec practica pedagogică în cadrul universităţi şi în instituţiile preuniversitare din republică. Practica de traducere se efectuează în unităţile economice, departamentele şi ministerele republicii în baza contractelor de colaborare încheiate referitor la petrecerea stagiilor.

Absolvenţii departamentului obţin diploma de licenţă în filologie, specialitatea limbă străină A şi B, specializarea traducător-interpret. Cei mai buni absolvenţi, la dorinţă, îşi continuă studiile la masterat, iar apoi la doctorat.

Pe parcursul celor 10 ani de existenţă departamentul a pregătit circa 400 specialişti de limbi străine, care astăzi sunt amplasaţi cu succes în câmpul muncii atât în ţară, cât şi peste hotare. Absolvenţii departamentului ne reprezintă instituţia şi republica în organismele europene, centrele universitare din lume, unităţi economice, educaţionale din ţară şi peste hotare. Ei sunt angajaţi în calitate de traducători-referenţi, asistenţi de proiecte, manageri de proiecte, consultanţi etc.

Ana GUŢUDoctor, conferenţiar universitar, Prim-vicerector,

director departament 1996-2003

6

3. STANDARDUL EDUCAŢIONAL LA SPECIALITATEA

Limbi moderne şi clasice

1. Caracteristica generală a specialităţii Limbi moderne şi clasice

1.1. Specialitatea dată este confirmată prin Legea Republicii Moldova N1070-XIV din 22.06.2000

1.2. Titlul obţinut – licenţiat în filologie romanică, germanică, calificarea Traducător/interpret de limbi străine A şi B .

Termen de asimilare a programelor de studiu cu frecvenţă la zi – 4 ani.1.3. Caracteristica domeniilor de activitate a specialistului. Traducătorul/ interpret, absolvent al Departamentului Limbi Străine îşi va desfăşura

pe piaţă în esenţă două activităţi: traducerea scrisă (terminologie referitoare la domeniile preponderente ale economiei şi vieţii social-politice din Republica Moldova) şi traducere orală (simultană şi consecutivă). Specialistul îşi va desfăşura activitatea dată în întreprinderi naţionale şi transnaţionale, departamente, ministere de stat, organisme internaţionale, reprezentanţe ale acestora în ţară şi peste hotare, instituţii universitare din ţară şi peste hotare.

1.3.1. Locul specialităţii în sistemul ştiinţei şi tehnicii. Specialistul de limbi străine (traducător-interpret sau profesor de limbi străine) se plasează armonios în sistemul ştiinţei şi tehnicii contemporane. Este greu de imaginat astăzi procesul de predare/învăţare a limbilor străine în conformitate cu standardele curriculare moderne fără folosirea noilor tehnologii (tehnica audio/video, tehnica de calcul, internetul etc.). La fel şi activitatea traducătorului-interpret corect gestionată implică utilizarea pe larg a tehnicii de calcul, programelor automate de traducere şi asistare a traducerii. Activitatea ştiinţifică în domeniu ţine de elaborarea suportului teoretic adecvat pentru aplicabilitatea practică a realizărilor în domeniu. Suportul teoretic se referă atât la disciplinele fundamentale ale filologiei romano-germanice precum sunt lingvistica, semiotica, istoria limbii, lexicologia, hermeneutica, traductologia, cât şi la disciplinele ce au un caracter mai pragmatic – terminologia, terminografia, lingvistica matematică, lexicografia.

1.3.2. Obiectele activităţii profesionale. În sensul larg al cuvântului specialistul de limbi străine poate să-şi desfăşoare activitatea profesională în toate sferele vieţii socio-economico-culturale a ţării. În sensul îngust al cuvântului, reieşind din specializarea Traducător/interpret de limbi străine A şi B, obiectele activităţii profesionale sunt specificate în felul următor:

Traducător/interpret: 1. Unităţi economice; 2. Unităţi juridice; 3.Întreprinderi transnaţionale; 4. Reprezentanţe ale organismelor internaţionale; 5. Cluburi sportive; 6. Ambasade şi organisme culturale străine; 7. Unităţi medicale; 8. Instituţii de învăţământ universitar cu filiere în traducere şi interpretariat; 9. Unităţi editoriale; 10. Redacţii de reviste şi ziare; 11. Birouri turistice; 12. Birouri de traduceri; 13. Unităţi culturale (cluburi, teatre, cinematografe, uniuni ale oamenilor de creaţie); 14. Radioteleviziune; 15. Instituţii de guvernare.

1.3.3. Aspectele activităţii profesionale. Activitatea profesională a specialistului de limbi străine se desfăşoară în conformitate cu cunoştinţele, competenţele şi atitudinile achiziţionate pe parcursul anilor de studii la universitate.

7

Traducătorul/interpret are două opţiuni în activitatea sa pe piaţă, fie să lucreze fiind angajat în diferite unităţi socio-economico-culturale, fie să lucreze pe contul său propriu, exersând activitate profesionistă liberală. Serviciile prestate ţin, pe de o parte, de traducerile scrise (diferite ca gen – literară, terminologică, oficială etc.), pe de alta de interpretariat (traducerile simultane, consecutive, lineare etc.). Ambele tipuri de activităţi pot fi efectuate de unul şi acelaşi specialist, ori, în unele cazuri, profesioniştii se specializează fie în traducerile scrise, fie în traducerile orale, deoarece activităţile susnumite denotă anumite diferenţe şi specificităţi pe lângă similitudinile existente. Pragmatismul activităţii profesionale nu exclude deloc conexiunea cu lumea ştiinţei şi tehnicii, utilizarea noilor tehnologii constituind o prioritate a traducătorului-interpret în epoca modernă (posibilităţi de efectuare a unor comenzi importante, posibilităţi de gestionare a calităţii şi productivităţii muncii etc.).

2. Cerinţele faţă de nivelul de pregătire a persoanelor care au finalizat cu succes instruirea conform programului de licenţiat în filologie la specializarea limbi străine, calificarea traducător/ interpret de limbi străine A şi B.

2.1. Cerinţele generale faţă de nivelul de instruire a absolventuluiAbsolventul corespunde următoarelor exigenţe:

Bac+2 ani de studii universitare generale în domeniul limbilor străine

COMPETENŢE LINGVISTICE

1. Asimilarea vocabularului limbilor străine A şi B, în conformitate cu volumul materialului de program;

2. Asimilarea structurilor gramaticale ale limbilor străine A şi B în măsură de a şti să opereze cu ele şi de a le explica logica formării lor şi asamblării în sintagme;

3. Asimilarea materialului lingvistic teoretic ce stă la baza învăţării oricărei limbi;4. Comunicarea în limbile străine A şi B în limitele materialului de program;5. Realizarea transferului din limbile străine A şi B în limba maternă, cu şi fără ajutorul

dicţionarului.

COMPETENŢE ATITUDINALE

1. Asimilarea noţiunilor civilizatoare legate de aspectele socio-, geo-, economico-politice ale ţărilor vorbitoare de limbi A şi B.

2. Conştientizarea necesităţii de a depăşi graniţele limbii materne pentru a performa în cunoaşterea limbilor şi a comunica cu semenii lor din lumea întreagă.

COMPETENŢE METODOLOGICE

1. Cunoaşterea la perfecţie a instrumentelor didactice de învăţare a limbilor străine: manualul, dicţionarul, caietul, monografia, magnetofonul audio-video, computerul, discheta, caseta.

8

2. Posedarea tehnicilor de predare a limbilor străine (psihologia vârstelor, didactica predării precoce a limbilor străine).

Bac+4 ani (2 ani de studii universitare generale şi 2 ani de studii de specializare)

COMPETENŢE LINGVISTICE

1. Posedarea limbilor străine literare şi vorbite la nivel de comunicare fără bariere, cu orice purtător al limbilor străine studiate A şi B; susţinerea discuţiilor, polemicilor, dezbaterilor.

2. Exprimarea scrisă şi orală în limba străină A şi B; redactarea documentelor în limbile autentice şi în limbile străine A şi B.

3. Realizarea capacităţilor de transfer (versiune şi temă) în scris şi oral a materialelor textuale de factură diversă: literară, terminologică, oficială.

4. Posedarea cunoştinţelor lingvistice teoretice, suficient pentru: a) a preda materialul lingvistic în limbile străine A şi B;b) a motiva activitatea de translator şi strategia tactică profesionistă a traducătorului-

interpretului în situaţii economice concrete.

COMPETENŢE ATITUDINALE

1. Să realizeze în practică cunoştinţele civilizatoare prin comunicare vie şi scrisă cu reprezentanţii vorbitori ai limbilor străine studiate.

2. Să efectueze transferul cunoştinţelor şi competenţelor achiziţionate în realitatea referenţială şi virtuală.

COMPETENŢE METODOLOGICE

1. Să cunoască noţiunile fundamentale în domeniul marketingului profesiei alese în condiţiile economiei de piaţă.

2. Să manipuleze profesionist cu noţiunile de bază ale uneltelor de muncă în domeniul ales:

- diversitatea surselor lexicografice şi a materialelor logistice-informatice cu utilizarea noilor tehnologii informaţionale.

9

2.2.Cerinţe faţă de cunoştinţele şi abilităţile la disciplinele de studiu

2.2.1.Cerinţe faţă de disciplinele fundamentale

Absolventul trebuie:Să fie familiarizat cu1. Sistemul lexico-semantic al limbilor străine A şi B;2. Sistemul gramatical al limbilor străine A şi B;3. Sistemul fonetic al limbilor străine A şi B;4. Sistemul stilistic al limbilor străine A şi B;5. Funcţionarea multiaspectuală a limbilor străine A şi B,6. Civilizaţia, cultura şi istoria ţărilor limbile cărora le studiază;7. Sistemul lexico-gramatical al limbii latine;8. Bazele lingvisticii generale şi comparate;9. Bazele teoriei literare;10. Bazele psiho-pedagogiei.

Să cunoască:1. Uzusul lexical al limbilor străine A şi B (aspect scris şi oral);2. Gramatica practică a limbilor străine A şi B (aspect scris şi oral);3. Fonetica limbilor străine A şi B;4. Stilistica limbilor străine A şi B;5. Lexicologia limbilor străine A şi B;6. Istoria limbii străine A;7. Limba practică străină A şi B (aspect scris şi oral);8. Limba latină la pasiv;9. Psiho-pedagogia vârstelor;10. Lingvistica generală şi comparată în plan diacronic şi sincronic.

Să-şi formeze abilităţi:1. De comprehensiune orală în limba străină A şi B;2. De comprehensiune scrisă în limba străină A şi B;3. De exprimare orală în limba străină A şi B;4. De exprimare scrisă în limba străină A şi B;5. De analiză şi sinteză teoretico-pragmatică în limbile străine A şi B;6. De comunicare fluentă scrisă/orală la temă în limbile străine A şi B;7. De exprimare (contr)argumentativă la subiecte specifice de prelegeri (aspect scris şi

oral);8. De exprimare ştiinţifică scrisă/orală la subiecte de cercetare.9. De analiză/sinteză contrastivă la subiecte teoretice.10. De activitate creatoare dirijată pragmatico-teoretică în cadrul disciplinelor

fundamentale.

Să posede deprinderi:1. De exprimare orală fluentă în limbile străine A şi B conform programelor;2. De exprimare scrisă fluentă în limbile străine A şi B conform programelor;3. De analiză/sinteză a documentelor autentice audio-vizuale şi scrise în limbile

străine A şi B;

10

4. De comunicare fluentă scrisă/orală la teme de civilizaţie, literatură, cultură, în limbile străine A şi B;

5. De exprimare argumentativă la subiecte de prelegeri (sub formă de note informative, referate, articole, dosare, luări de cuvânt etc.);

6. De exprimare ştiinţifică scrisă/orală la subiecte de cercetare (cu participarea la conferinţe ştiinţifice studenţeşti, colocviumuri, etc.).

7. De analiză/sinteză contrastivă la subiecte teoretice (la disciplinele opţionale în baza de studii comparate ale diferitor subsisteme ale limbilor străine studiate).

8. De activitate creatoare individuală pragmatico-teoretică în cadrul disciplinelor fundamentale (elaborarea portofoliului disciplinei fundamentale respective – teste de autoevaluare, rapoarte, sinteze despre lucrul individual efectuat, caiet de informaţii suplimentare, fişe de însărcinări individuale etc.).

9. De cercetare informaţională cu suportul noilor tehnologii la tema şi compartimentul selecţionat în cadrul disciplinei fundamentale respective.

10. De atitudini socio-culturale şi general-umane (cultura păcii, toleranţei, alterităţii, non-violenţei) racordate la standardele europene şi mondiale contemporane.

2.2.1.1. Cerinţe în domeniul informaticii

Absolventul trebuie să cunoască şi să posede deprinderi de utilizare referitor la:

Arhitectura, componentele de bază şi infrastructura unui sistem PC; reţele de calculatoare;

Comenzile de bază şi utilitarele gestionare de fişiere (în particular, Norton Commander, DOS Navigator, Far Manager etc.);

Minimumul necesar referitor la funcţionarea sistemelor de operare (în particular, MS DOS, WINDOWS, WINDOWS-NT); utilitare; programe anti-virus;

Bazele de funcţionare şi întreţinerea sistemului de operare Windows; lucrul cu ferestrele; gestionarea fişierelor; accesul comun la informaţii; rularea programelor auxiliare; tipărirea din mediul Windows; întreţinerea sistemului accesorii);

Tehnici de comunicare; funcţionarea INTERNET-ului (în special, serviciul de distribuire a informaţiei multi-media Word Wide WORD; localizarea ;i regăsirea informaţiei; securitatea în Internet);

Mărci înregistrate aparţinând concernului Microsoft Corporation (procesorul de texte Word, tabelele electronice Excel, editorul FrontPage);

Tehnologii de proiectare a bazelor de date; principiile de colaborare şi metodele de utilizare ale sistemelor de gestiune a bazelor de date (în particular ACCESS, FoxPro, ORACLE);

Abilităţi de rezolvare a problemelor ce ţin de specialitatea aleasă (traducere, didactica limbilor);

Abilităţi de edificare a competenţelor profesionale cu aplicarea tehnicii de calcul în diverse domenii ale economiei naţionale

11

2.2.2. Cerinţe în domeniul disciplinelor de cultură social-umanistă

Absolventul trebuie:

Să fie familiarizat cu: Bazele teoretice ale disciplinelor generale socio-umane incluse în curriculumul

departamental (filosofie, politologie, sociologie, psihologie, civilizaţie, drept etc.); Metodologia de cercetare teoretico-pragmatică în domeniul disciplinelor generale

socio-umane; Metodologia aplicării principiului interdisciplinarităţii în contextul disciplinelor de

specializare şi generale socio-umane pentru armonizarea cunoştinţelor şi competenţelor; Totalitatea domeniilor generale socio-umane (filosofie, istorie, politologie etc.) şi

importanţa acestora pentru formarea complexă a personalităţii cu studii superioare.

Să cunoască: Noţiunile de bază ale disciplinelor generale socio-umane incluse în curriculumul

departamental; Sursele de bază pentru instruirea în domeniul general socio-uman (manual,

monografie, periodice etc.); Aspectele vieţii politico-sociale ale ţării originare şi ale ţărilor limbile cărora le

studiază; Aspectele civilizatorii şi geopolitice ale ţărilor lumii; Priorităţile geo-socio-politice moderne în strânsă legătură cu particularităţile de

dezvoltare a ţării originare; Principiile de abordare filosofică a problemelor de importanţă majoră din sfera

profesională; Principalii teoreticieni-filosofi care au pus bazele sistemelor filosofice mondiale,

reprezentanţii curentelor şi şcolilor filosofice în aspect diacronic.

Să-şi formeze abilităţi: De aplicare în practică a cunoştinţelor şi competenţelor achiziţionate la disciplinele

generale socio-umane (abilităţi de cercetare ştiinţifică, armonizare interdisciplinară în cadrul altor discipline etc.);

De comportament atitudinal adecvat: principiul toleranţei, alterităţii în raport cu alte rase, popoare, naţiuni;

De apreciere corectă a situaţiei geo-socio-politice a ţării originare şi ţărilor limbile cărora le studiază;

De cercetare ştiinţifică teoretico-pragmatică în probleme general socio-umane; De evaluare psihologică a diferitor situaţii în activitatea profesională şi

extraprofesională.

Să posede deprinderi: De utilizare în activitatea profesională a competenţelor şi cunoştinţelor achiziţionate

la disciplinele generale socio-umane; De exploatare în plan sincronic şi diacronic a abilităţilor achiziţionate la disciplinele

generale socio-umane; De orientare psihologică în orice context general socio-uman al activităţii

profesionale şi extraprofesionale;

12

De aplicare în scopuri educative şi instructive a cunoştinţelor şi competenţelor achiziţionate la disciplinele generale socio-umane;

De autoperfecţionare continuă în domeniile generale socio-umane cu scopul menţinerii echilibrului profesional.

2.2.3. Cerinţe faţă de disciplinele de specialitate


Să fie familiarizat cu:1. Sistemele şi subsistemele limbilor străine A şi B (aspect practic);2. Sistemele şi subsistemele limbilor străine A şi B (aspect teoretic);3. Tehnicile de audiere în limbile străine A şi B;4. Tehnicile de citire în limbile străine A şi B;5. Tehnicile de exprimare scrisă/orală în limbile străine A şi B;6. Exegeza textului literar în limbile străine A şi B;7. Istoria literaturii naţionale a ţării limba căreia se studiază;8. Tehnici de comunicare fluentă scrisă/orală în limbile străine A şi B;9. Registrele şi variantele neconvenţionale ale limbilor străine practice A şi B;10. Particularităţile corespondenţei oficiale şi de afaceri în limba străină A.

Să cunoască:1. Particularităţile lexico-semantice ale vocabularului limbilor străine A şi B (lexic

uzual şi periferic);2. Principalele probleme teoretice ale stilisticii, lexicologiei, istoriei limbii,

dialectologiei, teoriei traducerii;3. Sursele de informaţie audio-vizuală în limbile străine A şi B şi să le exploateze pe

larg în pregătirea individuală;4. Sursele de informaţie bibliografice (cărţi de literatură artistică, de popularizare a

ştiinţei, presa etc.) şi să le utilizeze pe larg în procesul didactic;5. Formele de comunicare scrisă/orală în limbile străine A şi B: mesajul, textul,

raportul, scrisoarea, articolul, nota etc.6. Metodologia hermeneuticii textului literar în limbile străine A şi B în contextul

interdisciplinarităţii din cadrul planului de studii;7. Operele literare ale celor mai reprezentativi autori din literatura naţională a ţării

limba căreia se studiază;8. Ortografia normativă a limbilor străine A şi B şi respectarea acesteia în toate

formele de comunicare fluentă: text, mesaj, scrisoare, curriculum vitae, buletin, notă etc.9. Particularităţile lexicale şi ortografice ale limbajului specific ale limbilor străine A

şi B: jargon, argou etc. şi să le deosebească de norma literară;10. Tehnicile de scriere şi redactare a scrisorilor oficiale şi de afaceri în limbile străine

A şi B.

Să-şi formeze abilităţi:1. De comprehensiune orală la orice nivel în limba străină A şi B;2. De comprehensiune scrisă la orice nivel în limba străină A şi B;3. De exprimare orală la orice nivel în limba străină A şi B;

13

4. De exprimare scrisă la orice nivel în limba străină A şi B;5. De analiză şi sinteză teoretico-pragmatică în limbile străine A şi B;6. De comunicare fluentă scrisă/orală politematică în limbile străine A şi B;7. De exprimare (contr)argumentativă la subiecte specifice de prelegeri în domeniul

limbilor (aspect scris şi oral);8. De exprimare ştiinţifică scrisă/orală la subiecte de cercetare în domeniul limbilor;9. De analiză/sinteză contrastivă la subiecte teoretice în domeniul limbilor;10. De activitate creatoare dirijată pragmatico-teoretică în cadrul disciplinelor de

specialitate.

Să posede deprinderi:1. De exprimare orală fluentă la orice nivel în limbile străine A şi B conform

programelor;2. De exprimare scrisă fluentă la orice nivel în limbile străine A şi B conform

programelor;3. De analiză/sinteză a documentelor autentice audio-vizuale şi scrise la orice nivel în

limbile străine A şi B;4. De comunicare fluentă scrisă/orală la orice nivel pe teme de civilizaţie, literatură,

cultură, în limbile străine A şi B;5. De exprimare argumentativă la subiecte de prelegeri în domeniul limbilor (sub

formă de note informative, referate, articole, dosare, luări de cuvânt etc.);6. De exprimare ştiinţifică scrisă/orală la subiecte de cercetare în domeniul limbilor

(cu participarea la conferinţe ştiinţifice studenţeşti, colocviumuri, etc.);7. De analiză/sinteză contrastivă la subiecte teoretice în domeniul limbilor; 8. De activitate creatoare individuală pragmatico-teoretică în cadrul disciplinelor de

specialitate (elaborarea portofoliului disciplinei de specialitate respective – teste de autoevaluare, rapoarte, sinteze despre lucrul individual efectuat, caiet de informaţii suplimentare, fişe de însărcinări individuale etc.).

9. De cercetare informaţională cu suportul noilor tehnologii la tema şi compartimentul selecţionat în cadrul disciplinei de specialitate respective;

10. De atitudini socio-culturale şi general-umane (cultura păcii, toleranţei, alterităţii, non-violenţei) racordate la standardele europene şi mondiale contemporane.

2.2.4 . Cerinţe faţă de disciplinele de specializare

Specializarea Traducător/interpret


Să fie familiarizat cu:1. Bazele psihocomunicării internaţionale.2. Bazele teoretice ale traductologiei.3. Bazele lexicografiei şi terminologiei.4. Metodele şi tehnicile traducerii literare (versiunea şi tema în limbile A şi B).5. Metodele şi tehnicile traducerii specializate (terminologice) (versiunea şi tema în

limbile A şi B).6. Metodele şi tehnicile traducerii orale (consecutive şi simultane) (versiunea şi tema

14

în limbile A şi B).7. Elemente de marketing ale profesiei şi activităţii pe piaţa muncii.8. Dificultăţile lexico-stilistice ale traducerii (versiunea şi tema limbilor A şi B).9. Dificultăţile gramaticale ale traducerii (versiunea şi tema limbilor A şi B).10. Exploatarea noilor tehnologii în activitatea de traducere profesională (computerul,

programele, tehnica audio-video, lucrul în cabină).

Să cunoască:1. Problemele teoretice esenţiale ale traductologiei.2. Teoria şi practica psihocomunicării internaţionale.3. Variativitatea surselor lexicografice şi terminologice pentru utilizarea acestora în

procesul traducerii.4. Metodele şi tehnicile traducerii literare (versiunea şi tema în limbile A şi B).5. Metodele şi tehnicile traducerii specializate (terminologice) (versiunea şi tema în

limbile A şi B).6. Metodele şi tehnicile traducerii orale (consecutive şi simultane) (versiunea şi tema

în limbile A şi B).7. Elemente de marketing ale profesiei şi activităţii pe piaţa muncii.8. Tehnicile de depăşire a dificultăţilor lexico-stilistice ale traducerii (versiunea şi

tema limbilor A şi B).9. Tehnicile de depăşire a dificultăţilor gramaticale ale traducerii (versiunea şi tema

limbilor A şi B).10. Metodologia utilizării noilor tehnologii în activitatea de traducere profesională

(computerul, programele, tehnica audio-video, lucrul în cabină)

Să-şi formeze abilităţi:1. De traducere fluentă a textelor specializate (terminologice), versiunea şi tema în

limbile străine A şi B.2. De traducere fluentă a textelor literare şi de presă, versiunea şi tema în limbile

străine A şi B.3. De traducere fluentă consecutivă (versiunea şi tema) în limbile străine A şi B.4. De traducere fluentă simultană (versiunea şi tema) în limbile străine A şi B.5. De folosire adecvată a legăturilor interdisciplinare în conformitate cu planul de

studii.6. De utilizare corectă a noilor tehnologii în activitatea profesională de traducere

(computerul, echipament audio-video, lucrul în cabină).7. De gestionare a activităţii sale profesionale pe piaţă (gestionarea volumului de

muncă, aprecierea financiară a serviciilor prestate, viaţa asociativă, evaluarea calităţii şi productivităţii muncii).

8. De autoevaluare a capacităţilor profesionale.9. De autoinstruire şi instruire/perfecţionare continuă în domeniul profesional.10. De cercetare ştiinţifică în domeniul traducerii şi traductologiei.

Să posede deprinderi:1. De utilizare în practica a cunoştinţelor, competenţelor şi atitudinilor achiziţionate

pe parcursul studierii disciplinelor de specializare.2. De traducere fluentă profesională a textelor specializate (terminologice), versiunea

şi tema în limbile străine A şi B.

15

3. De traducere fluentă profesională a textelor literare şi de presă, versiunea şi tema în limbile străine A şi B.

4. De traducere fluentă profesională consecutivă (versiunea şi tema) în limbile străine A şi B.

5. De traducere fluentă profesională simultană (versiunea şi tema) în limbile străine A şi B.

6. De folosire adecvată a legăturilor interdisciplinare în conformitate cu planul de studii.

7. De utilizare corectă a noilor tehnologii în activitatea profesională de traducere (computerul, echipament audio-video, lucrul în cabină).

8. De gestionare a activităţii sale profesionale pe piaţă (gestionarea volumului de muncă, aprecierea financiară a serviciilor prestate, viaţa asociativă, evaluarea calităţii şi productivităţii muncii).

9. De autoevaluare a capacităţilor profesionale.10. De autoinstruire şi instruire/perfecţionare continuă în domeniul profesional.11. De cercetare ştiinţifică în domeniul traducerii şi traductologiei.

16

4. PLANUL DE STUDII LA SPECIALITATEA

Limbi Moderne şi Clasice

Specializarea: Limbă franceză/Limbă engleză

Calificarea: Traducător/Interpret

Ministerul Educaţiei din Republica Moldova Confirmat la_________2002, nr.de înreg._____Universitatea Liberă Internaţională din Moldova Andrei GALBENDepartamentul Limbi Străine Rector Profilul 1100 FilologieSpecialitatea 1102 Limbi moderne şi clasice Specializarea Traducător/Interpret de limbă străină A şi BTitlul: licenţiat în filologie Coordonat Ministerul EducaţieiDurata studiilor – 4 ani al Republicii MoldovaÎnvăţământ cu frecvenţă la zi

Graficul procesului de studii (calendarul universitar)

An

stud

ii

Semestrul de toamnă

Sesiunea de iarnă Vacanţa de

iarnă

Semestrul de

primăvară

Sesiunea de vară Vacanţa de

vară

Dur

ata

No

de să

pt

Dur

ata

No

de să

pt

Dur

ata

No

de să

pt

Dur

ata

No

de să

pt

Dur

ata

No

de să

pt

Dur

ata

No

de să

pt

1

01.0

9.-

12.1

2

15

15.1

2-19

.12;

09

.01.

-27

.01.

4

24.1

2-08

.01;

27

.01.

- 04

.02.

2

05.0

2.-

26.0

5.

15

26.0

5.-

30.0

5;

02.0

6. –

07

.07.

4

01.0

7.-

31.0

8

92

01.0

9.-

12.1

2

15

15.1

2-19

.12;

09

.01.

-27

.01.

4

24.1

2 -

08.0

1;

27.0

1-

04.0

2.2

05.0

2 –

26.0

5.

11

26.0

5.-

30.0

5;

02.0

6. –

07

.07.

4

01.0

7.-

31.0

8

9

3

01.0

9.-

12.1

2 15

15.1

2-19

.12;

09

.01.

-27

.01.

4

24.1

2 -

08.0

1;

27.0

1.-

04.0

2.2

05.0

2.-

26.0

5.

15

26.0

5.-

30.0

5;

02.0

6. –

07

.07.

4

01.0

7.-

31.0

8

9

4

08.1

0 –

12.1

2

10

15.1

2-19

.12;

09

.01.

-27

.01.

4

24.1

2 –

08.0

1;

27.0

1.-

04.0

2.2

05.0

2. –

26

.05.

10

14.0

4.-

19.0

4;

23.0

4. –

05

.05.

3 - -

17

Teze anuale Denumirea disciplinei de studiu

Evaluare Numărul de ore Anul I Anul II Anul III Anul IV

Exa

men

Col

ocvi

u

Num

ărul

Tez

e an

uale

Tot

al

Prel

eger

i

sem

inar

e

Lec

ţii p

ract

ice

Sem

estr

ul 1

Sem

estr

ul 2

Sem

estr

ul 3

Sem

estr

ul 4

Sem

estr

ul 5

Sem

estr

ul 6

Sem

estr

ul 7

Sem

estr

ul 8

cred

ite

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19

Discipline fundamentaleF.02.O.0.01 Introducere în lingvistica generală 2 2 30 20 10 2 2F.02.O.0.02 Introducere în teoria literaturii 2 2 30 20 10 2 2F.02.O.0.03 Istoria literaturii naţionale LA 2 2 30 20 10 2 2F.03.O.0.03 Istoria literaturii naţionale LA 3 2 30 20 10 2 2F.04.O.0.03 Istoria literaturii naţionale LA 4 2 22 16 6 2 2F.01.O.0.04 Lexicul Limba A 1 4 90 90 4 5F.02.O.0.04 Lexicul Limba A 2 4 90 90 4 4F.03.O.0.04 Lexicul Limba A 3 4 90 90 4 4F.04.O.0.04 Lexicul Limba A 4 4 s.4 66 66 4 4F.01.O.0.05 Lexicul Limba B 1 4 60 60 4 5F.02.O.0.05 Lexicul Limba B 2 4 60 60 4 5F.03.O.0.05 Lexicul Limba B 1 4 60 60 4 4F.04.O.0.05 Lexicul Limba B 4 4 44 44 4 4

Discipline de cultură generală social-umanistă

G.03.O.0.06 Civilizaţia ţării LA 3 2 30 20 10 2 2G.04.O.0.06 Civilizaţia ţării LA 4 2 22 16 6 2 2G.07.O.0.07 Civilizaţia ţării LB 7 2 20 14 6 2 2G.07.O.0.08 Corespondenţa de afaceri 7 2 20 20 2 2G.08.O.0.09 Politologia 8 2 20 14 6 2 2

G.08.O.0.10 Etichetă şi protocol diplomatic şi de afaceri 8 2 20 14 6 2 2

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19

G.01.O.0.11 Filosofia şi istoria gândirii filosofice 1 2 30 20 10 2 2

G.02.O.0.12 Istoria culturii universale 2 2 30 20 10 2 2

G.06.O.0.13 Istoria literaturii universale (curs comparat) 6 2 30 20 10 2 2

G.05.O.0.13 Istoria literaturii universale (curs comparat) 5 2 30 20 10 2 2

G.01.O.0.14 Limba latină 1 4 30 30 2 2G.02.O.0.14 Limba latină 2 4 30 30 2 3G.01.O.0.15 Literatura antică 1 2 30 20 10 2 2G.05.O.0.16 Psihologia comunicării 5 2 30 20 10 2 2G.03.O.0.17 Psihopedagogia 3 2 30 20 10 2 2G.05.O.0.18 Retorica 5 2 30 20 10 2

G.05.O.0.19 Teoria şi practica relaţiilor internaţionale 5 2 30 20 10 2 2

Discipline de specializare

S.05.O.1.20 Bazele traductologiei 5 30 20 10 2 2

S.03.O.1.21 Didactica limbilor străine 3 2 30 20 10 2 2

S.05.O.1.22 Exegeza textului (dificultăţi de traducere) LA 5 8 60 60 4 4

S.07.O.1.22 Exegeza textului (dificultăţi de traducere) LA 7 4 20 20 2 1

S.08.O.1.22 Exegeza textului (dificultăţi de traducere) Limba A 8 4 20 20 2 2

S.06.O.1.22 Exegeza textului (dificultăţi de traducere) Limba A 6 4 s.6 60 60 4 3

S.01.O.1.23 Fonetica limbii A 1 4 30 30 2 2

S.05.O.1.24 Gramatica (dificultăţi de traducere) LB 5 30 30 2 2

S.06.O.1.24 Gramatica (dificultăţi de traducere) LB 6 30 30 2 2

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19

19

S.07.O.1.24 Gramatica (dificultăţi de traducere) LA 7 4 20 20 1 1

S.01.O.1.25 Gramatica limba B 1 4 30 30 2 2S.02.O.1.25 Gramatica limba B 2 4 30 30 2 2S.03.O.1.25 Gramatica limba B 3 4 30 30 2 2S.04.O.1.25 Gramatica limba B 4 3 22 22 2 1S.01.O.1.26 Gramatica practică LA 1 4 30 30 2 2S.02.O.1.26 Gramatica practică LA 2 4 30 30 2 2S.03.O.1.26 Gramatica practică LA 3 4 30 30 2 2S.04.O.1.26 Gramatica practică LA 4 3 22 22 2 2S.05.O.1.26 Gramatica practică L A 5 4 30 30 2 2S.06.O.1.26 Gramatica practică LA 6 4 30 30 2 2S.03.O.1.27 Istoria limbii A 3 2 30 20 10 2 2S.06.O.1.28 Lexicografia 6 30 30 2 2S.03.O.1.29 Lexicologia limbii A 3 2 30 20 10 2 2S.05.O.1.30 Lexicul limba B 5 4 60 60 4 4S.06.O.1.30 Lexicul limba B 6 30 30 2 2S.07.O.1.30 Lexicul limba B 7 20 20 1 1S.08.O.1.30 Lexicul limba B 8 40 40 4 2

S.07.O.1.31 Literatura naţională LA contemporană 7 2 20 14 6 1 1

S.01.O.1.32 Scrisul Limba A 1 4 30 30 2 2S.02.O.1.32 Scrisul Limba A 2 4 30 30 2 2S.03.O.1.32 Scrisul Limba A 3 4 30 30 2 2S.04.O.1..32 Scrisul Limba A 4 3 22 22 2 1S.04.O.1.33 Stilistica limbii A 1 2 22 16 6 2 2S.01.O.1.34 TAM limba A 1 4 30 30 2 2S.02.O.1.34 TAM limba A 2 4 30 30 2 2S.04.O.1.34 TAM limba A 4 3 22 22 2 1S.01.O.1.35 TAM limba B 1 4 30 30 2 2S.02.O.1.35 TAM limba B 2 4 30 30 2 2S.04.O.1.36 Teoria şi practica traducerii 4 2 22 16 6 2 2

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19

20

S.06.O.1.37 Traducerea literară/ publicistă limba A 6 30 30 2 2

S.07.O.1.37 Traducerea literară/publicistă LA 7 4 20 20 2 1S.08.O.1.37 Traducerea literară/publicistă LA 8 4 20 20 2 2S.05.O.1.38 Traducerea orală LA 5 - 30 30 2 2S.06.O.1.38 Traducerea orală LA 6 30 30 2 3S.07.O.1.38 Traducerea orală LA 7 40 40 4 2S.08.O.1.38 Traducerea orală LA 8 40 40 4 2S.05.O.1.39 Traducerea orală LB 5 30 30 2 2S.06.O.1.39 Traducerea orală LB 6 30 30 2 3S.07.O.1.39 Traducerea orală LB 7 40 40 2 2S.08.O.1.39 Traducerea orală LB 8 20 20 2 2S.06.O.1.40 Traducerea literară/publicistă LB 6 4 30 30 2 2S.08.O.1.40 Traducerea literara/publicistă LB 8 20 20 2 2S.05.O.1.41 Traducerea specializată LA 5 4 30 30 2 2S.06.O.1.41 Traducerea specializată LA 6 4 60 60 2 3S.07.O.1.41 Traducerea specializată LA 7 4 20 20 2 1S.08.O.1.41 Traducerea specializată LA 8 4 20 20 2 2S.05.O.1.42 Traducerea specializată LB 5 30 30 2 2S.06.O.1.42 Traducerea specializată LB 6 30 30 2 2S.07.O.1.42 Traducerea specializată LB 7 20 20 2 2S.08.O.1.42 Traducerea specializată LB 8 40 40 2 2

Discipline de specializareopţionale

S.01.A.1.43 1.Lectura pregătită LA 1 2 30 30 2 2S.01.A.1.44 2.Lectura individuală LA 1 2 30 30 2 2S.03.A.1.43 1.Lectura individuală LA 3 2 30 30 2 2

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19S.03.A.1.44 2.Lectura pregătită LA 3 2 30 30 2 2S.04.A.1.43 1.Lectura pregătită LA 4 2 22 22 2 1S.04.A.1.44 2.Lectura individuală LA 4 2 22 22 2 1

21

S.04.A.1.45 1.Lingvistica comparată 4 2 22 16 6 2 2S.04.A.1.46 2.Romanistica/germanistica 4 2 22 16 6 2 2S.06.A.1.47 1.Lexicografia comparată 6 2 30 20 10 2 2S.06.A.1.48 2.Lexicologia comparată 6 2 30 20 10 2 2S.07.A.1.49 1.Poetica 7 2 20 14 6 2 1S.07.A.1.50 2.Semiotica 7 2 20 14 6 2 1S.07.A.1.51 1.Stiluri şi limbaje funcţionale 7 20 20 2 1S.07.A.1.52 2.Variante neconvenţionale LA 7 20 20 2 1S.08.A.1.53 1.Gramatica comparată 8 20 14 6 2 1S.08.A.1.54 2.Gramatica textului 8 20 14 6 2 1S.08.A.1.55 1.Noile tehnologii şi traducerea 8 20 20 2 1S.08.A.1.56 2.Traducerea automată 8 20 20 2 1S.08.A.1.57 1.Terminologia 8 20 20 2 2S.08.A.1.58 2.Traducerea în întreprinderi 8 20 20 2 2S.04.O.1.59 Practica pedagogică 4 120 120S.07.O.1.60 Practica de traducere 7 150 150

TOTAL 33 51 244 3450 544 256 2650 30 30 30 30 30 30 30 30 30

22

REPARTIZAREA ORELOR PE GRUPE DE DISCIPLINE

PRACTICA

Numărul total de activităţiNumărul total de ore pe grupe de discipline Practica Semestrul Durata

săpt/ore Perioada

Grupe de discipline ore Procente % Practica pedagogică 4 4/120 01.03.-30.03

Discipline fundamentale 590 18% Practica de traducere 7 5/150 01.09.-06.10

Discipline de cultură generală social-umanistă 442 14% Practica de licenţă 8 5/270 01.05.-30.05

Discipline de specializare 1686 53%Discipline de specializare opţionale 476 15%Total 3200

23

DISCIPLINE FACULTATIVE

No Denumirea disciplinei Anul Semestrul Numărul de ore pe săptămână Numărul de credite

Prelegeri Seminare Lecţii practice1 Economie şi doctrine economice I 1 20 10 22 Marketingul şi managementul

profesieiIV 8 14 6 2

3 Dialectologia II 4 16 6 24 Gramatica teoretică III 5 20 10 25 Fonetica teoretică II 4 16 6 26 Imaginea personalităţii I 2 20 10 27 Tehnici computaţionale I 2 10 20 28 Managementul firmei II 3 20 10 29 Bazele statului şi dreptului I 2 20 10 2

10 Bazele contabilităţii III 4 20 10 211 Istoria diplomaţiei şi relaţii

diplomatice internaţionaleIV 7 16 6 2

12 Dreptul internaţional III 6 20 10 213 Sociologia III 5 20 10 214 Cercetarea ştiinţifică studenţească II 3 20 20 215 Traducerea pedagogică IV 8 20 20 216 Noi metode de predare/învăţare a

limbilor străineIV 7 20 20 2

17 Limba străină C (a treia) III, IV 5, 6, 7 140 3+3+2

24

EXAMENUL DE LICENŢĂ

N/o Denumirea examenului Perioada1 Examen la limba străină A 04.06.- 09.06.2 Examen la limba străină B 11.06.-16. 06.3 Susţinerea tezei de licenţă (cercetare teoretico-pragmatică) 18.06.-23.06.

Vicerector pentru studii

Director (decan) de Departament (facultate)

Şeful catedrei

25

Planul de învăţământ pe anii de studiiAnul I

Cod Disciplina SemestrulTotal ore de contact

Ore pe săptămână prelegeri seminare practice colocviu examen

Număr de

crediteF.01,2.O.0.04 Lexic Limba A 1,2 180 6 . 180 1,2 5+4F.01,2.O.0.05 Lexic Limba B 1,2 120 4 120 1,2 5+5F.02.O.0.01 Introducere în

lingvistica 1 30 2 20 10 1

F.02.O.0.03 Istoria literaturi naţionale LA 2 30 2 20 10 2 2

F.02.O.0.02 Introducere in teoria literaturii 2 30 2 20 10 2 2

G.01.O.0.11 Filosofia şi istoria gândirii filosofice 2 30 2 20 10 2 2

G.02.O.0.12 Istoria culturii universale 2 30 2 20 10 2 2

G.01,2.O.0.14 Limba latină 1,2 60 2 60 1 2 2+3G.01.O.0.15 Literatura antică 1 30 2 20 10 1 2S.01.O.1.23 Fonetica limbii A 1 30 2 30 1 2S.01,2.O.1.26 Gramatica limbii A 1,2 60 2 60 1,2 2+2S.01,2.O.1.25 Gramatica limbii B 1,2 60 2 60 1,2 2+2S.01,2.O.1.32 Scrisul limba A 1,2 60 2 60 1,2 2+2S.01,2.O.1.34 TAM limba A 1,2 60 2 60 1,2 2+2S.01,2.O.1.35 TAM limba B 1,2 60 2 60 1,2 2+2S.01.A.0.1.43/44

Lectura pregătită/lectura individuală

1 30 2 30 1 2

Total ore la anul I 900 120 60 720

26

Anul II

Cod Disciplina semestrul Total ore

Ore pe săptămână prelegeri seminar

e practice colocviu examenNumăr

de credite

F.03,4.O.0.04 Lexicul Limba A 3,4 156 6 156 3,4 4+4F.03,4.O.0.05 Lexicul Limba B 3,4 104 4 104 3 4 4+4F.03,4.O.0.03 Istoria literaturii naţionale

limba A 3,4 52 2 36 16 3 4 2+2

G.03,4.O.0.06 Civilizaţia ţării limba A 3,4 52 2 36 16 3,4 4 2+2G.03.O.0.17 Psihopedagogia 3 30 2 20 10 3 2S.03.O.1.21 Didactica limbilor străine 3 30 2 20 10 3 2S.03,4.O.1.26 Gramatica limba A 3,4 52 2 52 3,4 2+2S.03,4.O.1.25 Gramatica limba B 3,4 52 2 52 3,4 2+1S.03,4.O.1.32 Scrisul limba A 3,4 52 2 52 3,4 2+1S.04.O.1.34 TAM limba A 4 22 2 22 4 1S.04.O.1.33 Stilistica Limba A 4 22 2 16 6 4S.03.O.1.27 Istoria limbii A 3 30 2 20 10 3 2S.03.O.1.29 Lexicologia limba A 3 30 2 20 10 3 2S.04.O.1.36 Teoria si practica

traducerii 4 22 2 16 6 4 2

S.03,4.A.1.43,44

Lectura pregătită/Lectura individuală 3,4 52 2 52 3,4 2+1

S.04.A.1.45,46 Lingvistica comparată/Romanistica, Germanistica 4 22 2 16 6 4 2

S.04.O.1.59 Practica pedagogică 4 120 120 6Total ore la

anul II 900 200 90 490

27

Anul III


Ore pe săptămână prelegeri seminare practice colocviu examen

Număr de

credite

G.05,6.O.0.13 Istoria literaturi universale (curs comparat)

5,6 60 2 40 20 5 6 2+2

G.05.O.0.16 Psihologia comunicării 5 30 2 20 10 5 2

G.05.O.0.18 Retorica 5 30 2 20 10 5 2G.05.O.0.19 Teoria si practica

relaţiilor internaţionale

30 2 20 10 5 2

S.05.O.1.20 Bazele traductologiei 5 30 2 20 10 5 2S.05,6.O.1.22 Exegeza textului,

limba A 5,6 120 4 120 5,6 4+3

S.05,6.O.1.30 Lexicul limba B 5,6 90 4/2 90 5,6 4+2S.05,6.O.1.38 Traducerea orală

limba A 5,6 60 2 60 5,6 2+3

S.05,6.O.1.39 Traducerea orală limba B 5,6 60 2 60 5,6 2+3

S.06.O.1.37 Traducerea literar-publicistică limba A 6 30 2 30 6 2

S.06.O.1.40 Traducerea literar-publicistică limba B 6 30 2 30 6 2

S.05,6.O.1.41 Traducerea specializată limba A 5,6 90 2/4 90 5 6 2+3

S.05.O.1.42 Traducerea specializată limba B 5 60 2 60 5,6 2+2

28

S.06.O.1.28 Lexicografia limba A 6 30 2 30 6 2S.06.A.1.47 Lexicografia

comparată/lexicologia comparată

6 30 2 20 10 6 2

S.05,6.O.1.26 Gramatica limba A 5,6 60 2 60 5,6 2S.05,6.O.1.25 Gramatica limba B 5,6 60 2 60 5,6 2

Total ore la anul III 900 140 70 690

Anul IV


Ore pe săptămâna prelegeri seminare practice colocviu examen credite

G.07.O.0.07 Civilizaţia ţării limba B 7 20 2 14 6 7 2G.07.O.0.08 Corespondenta de

afaceri 7 20 20 7 2

G.08.O.0.09 Politologia 8 20 2 14 6 8 2G.08.O.0.10 Etichetă şi protocol

diplomatic 8 20 2 14 6 8 2

S.07,8.O.1.22 Exegeza textului, limba A 7,8 40 2 40 7,8 1+2

S.07,8.O.1.30 Lexicul limba B 7,8 40 2 40 8 7 1+2S.07,8.O.1.38 Traducerea orală limba

A 7,8 80 4 80 7,8 2+2

S.07,8.O.1.39 Traducerea orală limba B 7,8 60 4/2 60 7,8 2+2

S.07,8.O.1.37 Traducerea literar-publicistică limba A 7,8 40 2 40 7 8 1+2

29

S.08.O.1.40 Traducerea literar-publicistică limba B 8 20 2 20 8 2

S.07.O.1.31 Literatura naţională limba A contemporană 7 20 2 14 6 7 1

S.07,8.O.1.41 Traducerea specializată limba A 7,8 40 2 40 8 7 1+2

S.07,8.O.1.42 Traducerea specializată limba B 7,8 60 2/4 60 7,8 2+2

S.07.O.1.24 Gramatica (dif.de traducere) limba A 7 20 2 20 7 1

S.07.A.1.49/50 Poetica/semiotica 7 20 2 14 6 7 1S.07.A.1.51/52 Stiluri si limbaje

funcţionale/Variante neconvenţionale

7 20 2 20 7 1

S.08.A.1.54/55 Noile tehnologii si traducerea/Traducerea automată

8 20 2 20 8 1

S.08.A.1.57/58 Terminologia/Traducerea în întreprinderi 8 20 2 20 8 2

S.08.A.1.53/54 Gramatica comparată/Gramatica textului

8 20 2 14 6 8 1

S.07.O.1.60 Practica de traducere 7 150 150 7 6Examen de licenţă limba A 90 90 8 4

Examen de licenţă limba B 90 90 8 4

Teza de licenţă 90 90 8 4Total ore la

anul IV 1020 84 36 900

30

5. SISTEMUL DE CREDITE TRANSFERABILE - ECTS

Necesitatea implementării la ULIM a sistemului european de credite transferabile (sigla engleză ECTS) a fost condiţionată de procesul de la Bologna, continuat la Praga şi Berlin, iar Declaraţia de la Bologna semnată de peste 33 state europene prevede adoptarea unui sistem european în învăţământul superior, care pe lângă dezideratele mobilităţii studenţilor şi profesorilor, ar facilita echivalarea diplomelor, perioadelor de studii efectuate în diferite centre universitare, monitorizarea fluxului de studenţi, flexibilizarea planurilor de învăţământ şi a programelor de studii, transparenţa procesului de studii, diversificarea gradului de opţiuni ale studentului, sporirea efortului individual şi a responsabilităţii studentului faţă de procesul didactic.

ECTS prevede eficientizarea mobilităţii studenţilor atât în cadrul unei şi aceleaşi instituţii, ţări, cât şi între instituţii universitare din ţări diferite.

În scopul garantării recunoaşterii academice a studiilor, evaluării şi comparării rezultatelor înregistrate de diferite instituţii de învăţământ superior în cazul transferului de la o instituţie la alta, Comisia Uniunii Europene a elaborat sistemul european de credite transferabile (European Community credit Transfer System – ECTS). Acest sistem a fost deja implementat în unele ţări europene şi este în curs de implementare în alte state ale Uniunii Europene, dar şi în ţările care aspiră să devină membre ale UE.

La şedinţa sa din 25 septembrie 2002 Senatul ULIM a decis adoptarea ECTS în procesul didactic la Universitatea Liberă Internaţională din Moldova începând cu 1 septembrie 2003.

Definirea creditelor transferabile (ECTS) şi regulile de alocare

Creditul transferabil (ECTS) este o unitate de măsură convenţională care exprimă volumul de muncă pe care studentul trebuie să-l efectueze în cadrul fiecărei discipline de studiu şi activităţi de profesionalizare (practica) incluse în planul de studii (prelegeri, seminare, lecţii practice, lecţii de laborator, teze de an, proiecte de curs, examene, practici didactice şi de producţie, lucrul individual ş.a. forme de activitate).

Creditele nu substituie evaluarea prin note şi nu au drept scop aprecierea calităţii competenţelor şi cunoştinţelor achiziţionate.

Creditele nu apreciază activitatea cadrului didactic, ci activitatea studentului.Creditele exprimă real ponderea fiecărei discipline în planul de studii şi reflectă cu

exactitate importanţa pe care o acordă universitate muncii studentului.Creditele nu determină importanţa disciplinelor, aceasta fiind reglementată prin

regimul obligatoriu, opţional sau facultativ.Creditele nu evaluează gradul de dificultate a disciplinelor, el fiind reflectat în timpul

acordat pentru prelegeri, seminare, lecţii practice etc.Volumul săptămânal de muncă a studentului este de 45 ore, acest volum fiind

cuantificat cu 2 unităţi-credite ECTS.Deoarece durata standard a unui semestru de studii la secţia zi este de 15 săptămâni, iar

a unui an de studii 30 săptămâni , rezultă că numărul total de credite acumulate pentru un semestru va fi 30, iar pentru un an de studii – 60. Eventualele abateri pe semestre trebuie compensate pe parcursul unui an, astfel încât în rezultatul unui an de studii studentul să acumuleze 60 credite.

Numărul total de credite pentru durata de studii universitare superioare în baza

31

diplomei de bacalaureat (4 ani) va fi de 240 credite.Creditele sunt alocate pe discipline şi pe semestre, precum şi pe unele activităţi

individuale (practici didactice şi de producere, examene de licenţă, teza de licenţă) care finalizează cu evaluări separate.

Creditele se pot obţine şi în avans, raportarea făcându-se în semestrele următoare.Creditele odată obţinute sunt definitive şi se recunosc pentru întreagă durată a studiilor,

chiar dacă planurile de studii suferă modificări.Pachetul de credite alocate unei discipline sau activităţi pentru un semestru nu este

divizibil şi nu poate fi obţinut pe etape.Numărul de credite alocat unei discipline pentru un semestru este obţinut de student în

cazul promovării la disciplina dată (nota minimă – 5 (cinci) sau calificativul „admis”).Creditele sunt transferabile de la o instituţie de învăţământ la alta pe discipline.

Transferul se va efectua la solicitarea studentului, în baza convenţiei încheiate între instituţii.

Creditele sunt transferabile în cadrul Universităţi Libere Internaţionale din Moldova deoarece planurile de studii sunt compatibile între departamentele înrudite – profil real şi profil umanist. Sunt transferabile creditele la următoarele discipline:

Limba străinăProtecţia civilăFilosofiePolitologieBazele statului şi dreptului

Creditele sunt transferabile în cadrul departamentelor, profilurilor, specialităţilor şi specializărilor.

Disciplinele facultative se creditează în rând cu celelalte discipline fundamentale, general-umane, de specializare obligatorii, de specializare opţionale.

La solicitarea studentului, acesta poate obţine credite suprarealizând planul de studii şi frecventând disciplinele din cadrul altor departamente.

Plata pentru studii se efectuează reieşind din numărul de discipline incluse în planul de studii.

În cazul solicitării individuale a unor discipline cu obţinerea ulterioară a creditelor, studentul plăteşte pentru dreptul de a urma cursurile la disciplina dată şi a fi evaluat în final.

În cazul când studentul nu acumulează creditele necesare pentru anul de studii, în anul următor de studii el plăteşte pentru dreptul de a repeta cursul la disciplinele restante.

Plata pentru fiecare disciplină în parte este reglementată în dependenţă de specificul specialităţii (gradul de solicitare), numărul de ore la disciplina respectivă, şi în consecinţă, credite alocate pentru disciplina respectivă.

Creditele ECTS şi criteriile de reuşită a studenţilor

Studentul poate obţine diploma de licenţă numai în cazul dacă a acumulat pe parcursul a 4 ani de studii 240 credite.

Sunt admişi la susţinerea examenelor de licenţă numai studenţii care au acumulat nu mai puţin de 228 credite.

În cazul când studentul a acumulat credite suplimentare la disciplinele studiate, acestea se sumează la suma totală de credite acumulate şi se indică în fişa personală a reuşitei studentului.

32

Corelaţia între scala de notare din RM şi scala de notare ECTS

Scala de notări este o unitate de apreciere a calităţii rezultatelor academice. Ea permite interpretarea notelor obţinute de către studenţi în cadrul diferitor sisteme universitare şi nu substituie sistemul de notare la nivel naţional.

Scala europeană ECTS

Scala de notare în RM Calificativul Corelaţia dintre notă şi credite

A 10 Excelent Se alocă numărul total de crediteB 9 Foarte bine Se alocă numărul total de crediteC 7-8 Bine Se alocă numărul total de crediteD 6 Suficient Se alocă numărul total de crediteE 5 Promovabil Se alocă numărul total de credite

FX 4 Insuficient Nu se alocă crediteF 1-3 Inacceptabil Nu se alocă credite

Programele de studii şi descrierea cursurilor

Programele de studii sunt prezentate pe specialităţi şi reprezintă rezumatele programelor analitice elaborate în conformitate cu planul de studii cadru adoptat de Senatul ULIM şi Ministerul Educaţiei al RM.

Fiecare disciplină are un cod care e compus din litere şi cifre.Prima literă a cifrului reprezintă modulul la care se referă disciplina dată:F – fundamentalG – general-umanS – de specializareUrmătoarele două cifre indică semestrul în care este susţinută disciplina în cauză:01 – semestrul 108 – semestrul 8

A doua literă din cod indică obligativitatea disciplinei:O – obligatorieA – opţională

Ultimele trei cifre indică consecutivitatea disciplinei în planul de învăţământ.De exemplu, S.03.O.1.29 indică faptul că disciplina face parte din Modulul de specializare, este susţinută în semestrul 3, face parte din categoria

disciplinelor obligatorii, şi figurează sub numărul de ordine 29 în planul de studii.Rezumatele programelor analitice incluse în prezentul curriculum conţine informaţie

referitor la autorul programei, catedra responsabilă de disciplina dată, anul şi perioada de predare, disciplinele necesare de a fi studiate anterior pentru audierea cursului în cauză, numărul total de ore, numărul de ore de contact, creditele alocate.

Rezumatul programei analitice cuprinde de asemenea obiectivele generale şi de referinţă a disciplinei, conţinutul succint al acesteia, cât şi referinţe bibliografice selective la temă.

33

Alocare crediteANUL I

Modul Disciplina Semestrul I Semestrul IIFundamental Total ore Ore de

contactCredite Total ore Ore de

contactCredite

Lexicul limba A 115 90 5 90 90 4Lexicul limba B 115 60 5 115 60 5Introducere în lingvistică 45 30 2Istoria literaturii universale 45 30 2Introducere în teoria literaturii 45 30 2

Total modul 275 180 12 295 210 13General-uman Filosofia şi istoria gândirii

filosofice 45 30 2

Istoria culturii universale 45 30 2Limba latină 45 30 2 70 30 3Literatura antică 45 30 2

Total modul 90 60 4 160 90 7Specializareobligatoriu

Fonetica limba A 45 30 2

Gramatica limbii A 45 30 2 45 30 2Gramatica limbii B 45 30 2 45 30 2Scrisul limba A 45 30 2 45 30 2TAM limba A 45 30 2 45 30 2TAM limba B 45 30 2 45 30 2

Specializare opţional

Lectura pregătită/lectura individuală 45 30 2

Total modul 315 210 14 225 150 10Total pe semestre 680 450 30 680 450 30

34

ANUL IIModul Disciplina Semestrul III Semestrul IV

Fundamental Total ore Ore de contact

Credite Total ore Ore de contact

Credite

Lexicul limba A 90 90 4 90 66 4Lexicul limba B 90 60 4 90 44 4Istoria literaturii naţionale LA 45 30 2 45 22 2

Total modul 225 180 10 225 132 10General-uman Civilizaţia ţării LA 45 30 2 45 22 2

Psihopedagogia 45 30 2Total modul 90 60 4 45 22 2Specializare obligatoriu

Didactica limbilor străine 45 30 2

Gramatica limbii A 65 30 3 45 22 2Gramatica limbii B 65 30 3 25 22 1Scrisul limba A 45 30 2 25 22 1TAM limba A 25 22 1Stilistica Limba A 45 22 2Istoria limbii A 45 30 2Lexicologia limbii A 45 30 2Teoria şi practica traducerii 45 22 2Practica pedagogică 120 120 6


Lectura pregătită/lectura individuală 45 30 2 25 22 1

Lingvistica comparată/Romanistica, Germanistica

45 22 2


35

ANUL IIIModul Disciplina Semestrul V Semestrul VI

General-uman

Total ore Ore de contact

Credite Total ore

Ore de contact

Credite

Istoria literaturii universale (curs comparat) 45 30 2 45 30 2Psihologia comunicării 45 30 2Retorica 45 30 2Teoria şi practica relaţiilor internaţionale 45 30 2

Total modul 180 120 8 45 30 2Specializare obligatoriu

Bazele traductologiei 45 30 2

Exegeza textului (dificultăţi de traducere) 90 60 4 70 60 3Lexicul limbii B 90 60 4 45 30 2Traducerea orală limba A 45 30 2 70 30 3Traducerea orală limba B 45 30 2 70 30 3Gramatica Limba A 45 30 2 45 30 2Gramatica Limba B 45 30 2 45 30 2Traducerea specializată Limba A

45 30 2 70 60 3

Traducerea specializată Limba B

45 30 2 45 30 2

Traducerea literară/publicistică Limba A 45 30 2Traducerea literară/publicistică Limba B 45 30 2Lexicografia limba A 45 30 2


Lexicografia comparată/Lexicologia comparată

45 30 2


36

ANUL IV

Modul Disciplina Semestrul VII Semestrul VIIIGeneral-uman Total ore Ore de

contact Credite Total ore Ore de contact Credite

Civilizaţia ţării limba B 45 20 2Corespondenţa de afaceri 45 20 2Politologia 45 20 2Etichetă şi protocol diplomatic 45 20 2

Total modul 90 40 4 65 40 4Specializareobligatoriu

Exegeza textului (dificultăţi de traducere) 25 20 1 45 20 2

Lexicul limbii B 25 20 1 45 20 2Traducerea orală limba A 45 40 2 45 40 2Traducerea orală limba B 45 40 2 45 20 2Gramatica (dificultăţi de traducere) LA 25 20 1

Literatura naţională limba A contemporană 25 20 1

Traducerea specializată Limba A 25 20 1 45 20 2

Traducerea specializată Limba B 45 20 2 45 40 2

Traducerea literară/publicistică Limba A 25 20 1 45 20 2

Traducerea literară/publicistică Limba B 45 20 2

Practica de traducere5 săptămâni 150 150 6

37


Poetica/Semiotica 25 20 1

Stiluri si limbaje funcţionale/Variante neconvenţionale

25 20 1

Gramatica comparată/Gramatica textului 25 20 1

Noile tehnologii şi traducerea/Traducerea automată

25 20 1

Terminologia/Traducerea în întreprinderi 45 20 2

Examen de licenţă limba A 90 90 4Examen de licenţă limba B 90 90 4Teza de licenţă 90 90 4


38

DISCIPLINE FACULTATIVE

No Denumirea disciplinei Anul Semestrul EvaluăriTotal ore

contact

Credite alocate Lecţii practice

1 Economie şi doctrine economice I 1 30 2 colocviu2 Marketingul şi managementul profesiei IV 8 20 2 colocviu3 Dialectologia II 4 22 2 colocviu4 Gramatica teoretică III 5 30 2 colocviu5 Fonetica teoretică II 4 30 2 colocviu6 Imaginea personalităţii I 2 30 2 colocviu7 Tehnici computaţionale I 2 30 2 colocviu8 Managementul firmei II 3 30 2 colocviu9 Bazele statului şi dreptului I 2 30 2 colocviu10 Bazele contabilităţii III 6 30 2 colocviu11 Istoria diplomaţiei şi relaţii diplomatice

internaţionale IV 7 20 2 colocviu

12 Dreptul internaţional III 6 30 2 colocviu13 Sociologia III 5 30 2 colocviu14 Cercetarea ştiinţifică studenţească II 3 30 2 20 colocviu15 Traducerea pedagogică IV 8 20 2 24 colocviu16 Noi metode de predare/învăţare a

limbilor străine IV 7 20 2 24 colocviu

17 Limba străină C (a treia) III,IV 5,6,7 140 3+3+2=8 102 colocviu

Total ore pentru 4 ani de studii (lucru individual şi ore de contact): 5470Total ore de contact: 3720Din ele ore de practică: 270Total ore pentru examenele de licenţă: 270

39

6. CURRICULUM DISCIPLINAR

6.1. Discipline fundamentale

***Administrarea

Autor : dr. hab., prof. Petru Roşca Revizat : septembrie 2003 Codul disciplinei:

F.01,2.O.0.04 Denumirea disciplinei:Lexic Limba A franceză

Responsabil pentru disciplină:

Catedra Filologie Franceză

Anul predării:I

Perioada de predare:Semestrele 1-2

Evaluare: sem. 1 – examen;sem. 2 – examen

Competenţe preliminare:--

Total ore: 115+90 Ore de contact: 90+90 Credite: 5+4

OBIECTIVELE ŞI CONŢINUTUL DISCIPLINEI

Objectifs généraux et de référenceL’assimilation progressive des connaissances lexicales permettant la compréhension orale et écrite des textes accessibles au niveau débutant. L’acquisition d’un éventail de savoir-faire langagiers directement utilisables en situation réelle de communication quotidienne.

Contenu du cursusVisages de la Terre. Images de la carte du monde. L’appel de la Mer. Un monde vivant. Un monde fleuri comme un jardin. Symphonies de la nature. L’influence astrale. Au sanctruaire des sciences. Balades en France. Plaisirs de voyager. La rue de mes premiers pas. A la recherche du paradis. Qu’il est doux de se souvenir... L’adolescent aux yeux des profs. L’enfant aux yeux des parents. Ouvrir le meilleur de soi. Le don de l’amour. Naissance de l’amour. Trucs enfantins. Parfois la vie est dure. En face avec le destin. Vivre sa foi.

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ:

1. J. Courtillon. G.D. de Salin. Libre Echange 1. Hatier /Didier: Paris.19912. E. Axenti, A. Bujor, C. Vasilache. Cours de français. Epigraf, Chişinău. 19993. Ev. Bérard. Y. Canier. Tempo II. Hatier/Didier. Paris. 19964. Ph. Dominique. J. Girardet. Le nouveau sans frontières I. Clé International.5. C. Miquel. Vocabulaire Progressif du français. Niveau avancé. Clé International.

Paris 1999

40

***Administrarea

Autor: lector superior, Galina Patraşcu Revizat: septembrie 2003

Codul disciplinei:F.01,2.O.0.05

Denumirea disciplinei:Lexic Limba B engleză

Responsabil pentrudisciplină:

Catedra Filologie Engleză

Anul predării:I


Evaluare: sem. 1- examen;sem. 2 - examen

Competenţe preliminare:S.01,2.O.1.25S.01,2.O.1.35



Course ObjectivesTo teach the evolutionary stages of the English language;To teach as many new words and expressions as it is possible;To describe a character, a situation, To carry out conversational tasks;To make up dialogues, essays;To distinguish main ideas from supporting ideas in reading;To build up the reading rate in order to handle heavy academic reading skills;To teach the students how to make a stylistic analysis of a text.

Course DescriptionThe course “Lexis” is designed for the 1st year students. It focuses on developing reading and reading rate in order to make inference from the reading text and analysis of information.The students are acknowledged with the mode of life, literature, history and geography of Great Britain and are taught English for different purposes, as “The Background of the UK”, “The Environment”, “Our Holidays”, “A Telephone Conversation”, “Shopping”, “Weather”, “A Letter to a Friend”, “My Native Country”, “Computers in the Modern World”, “Art and Music”, “Meals”.


1. John Naunton. Think First Certificate. Longman House. England. 1991 2. N. A. Bonk. English. Moscow. 19973. Golitsinski. Great Britain. St. Petersburg. 20034. Michael Vince. Excel. At First Certificate. Oxford. 19895. T. Arbekov. Speak Accurate English. Moscow. 1988

41

***Administarea

Autor: conf. univ., dr. Maria Dorogan Revizat: septembrie 2003

Codul disciplinei:F.02.O.0.01

Denumirea disciplinei: Introducere în

lingvistică



Anul predării:I

Perioada de predare:Semestrul 1

Evaluare: sem. 1 - examen


Total ore: 45 Ore de contact: 30 Credite: 2


Obiective generale şi de referinţăCultivarea cunoştinţelor privind particularităţile limbii ca fenomen social specific,

dezvoltarea lingvisticii pe parcursul secolelor, interpretarea limbii ca sistem şi interpătrunderea nivelelor limbii, coeziunea limbă – vorbire, unităţile limbii şi sistemul lor.

Formarea abilităţilor de analiză a diverselor texte, ce se raportă la diverse stiluri şi de perfecţionare continuă a priceperii de elaborare a unui text propriu.

Conţinutul disciplinei Obeictul cursului teoretico-practic Introducere în lingvistică: coeziunea lingvisticii

cu alte ştiinţe. Metodele de cercetare lingvistică. Din istoria dezvoltării lingvisticii ca ştiinţă. Particularităţile limbii ca fenomen social specific. Funcţiile limbii. Legităţile dezvoltării liombii. Particularităţile vorbirii ca proces particular de comunicare. Genuri de limbaj. Clasificarea istorică şi funcţională a limbilor. Clasificarea genealogică şi tipologică a limbilor. Familia limbilor romanice (slave). Structura şi sistemul limbii. Genuri de relaţii între unităţile limbii. Structura fonematică a limbii. Structura morfematică a limbii. Structura lexicală a limbii. Structura gramaticală a limbii.


1. N. Corlăteanu. Fonetica limbii literare contemporane. Chişinău, 1989.2. N. Corlăteanu. Limba literară contemporană. Lexicologia. Chişinău, 1992.3. I. Dumeniuc, N. Matcaş. Introducere în lingvistică. Chişinău, 1987.4. V. Bahnaru (în colab.) Practicum la lingvistică. Chişinău, 1992.5. A. Evdoşenco. Introducere în studiul filologiei romanice. Chişinău, 1978.6. A. Graur. Studii de lingvistică. Bucureşti, 1966.7. N. Matcaş. Şcoală a gîndului. Chişinău, 1988.

42

***Administrarea

Autor: conf. univ., dr. M. Daver Revizat: septembrie 2003


Denumirea disciplinei:Istoria literaturii naţionale

a Franţei


Catedra Filologie FrancezăAnul predării:

IPerioada de predare:

Semestrul 2Evaluare: sem. 2 – colocviu




Objectifs généraux et de référenceDonner aux étudiants les connaissances théoriques sur l’évolution de la littérature et sa

valeur idéologique et artistique. Etudier les courants littéraires les plus importants et les plus grands écrivains de chaque période de la création littéraire. Faire connaître aux étudiants les chefs- d’oeuvre de la littérature française et développer leurs habiletés d’analyze du texte artistique. Cultiver chez les étudiants le goût de la lecture en langue française. Contribuer par le moyen de l’étude de la littérature au perfectionnement des connaissances linguistiques et stylistiques du français.

Contenu du cursusObjet de l’étude de l’Histoire de la littérature. Périodisation de la littérature française.

Littérature du Moyen-Age. Epopée héroique, littérature cléricale, littérature courtoise, littérature satirique. Genres de la littérature médiévale. Les plus grandes oeuvres de la littérature médiévale, les premiers grands auteurs de la littérature française. La Renaissance en France, ses caractéristiques. Evolution des genres. La Pléïade. Fr. Rabelais «Gargantua et Pantagruel ». Le Baroque français, son originalité. Littérature du baroque, la préciosité. Le classicisme. Les plus grands auteurs dramatiques: Corneille, Racine, Molière et leurs chefs-d’oeuvre. Importance du classicisme français. Les moralités du XVII s., genres et idées principales.


1. Dictionnaire des auteurs, Bordas, 1985.2. Dictionnaire des oeuvres littéraires, Bordas, 1985.3. Berton J.C. Histoire de la littérature et des idées en France au XX s., Hatier, 1983.4. Desgrange Ch. M. Précis de littérature française, Paris, Hatier, 1925.

43

***Administrarea

Autor: conf. univ., dr. Maria Dorogan Revizat: septembrie 2003


Denumirea disciplinei:Introducere în teoria literaturii



Anul predării:I






Obiective generale şi de referinţă Reactualizarea cunoştinţelor literare obţinute în studiile preuniversitare.

Sistematizarea lor. Aprofundarea şi amplificarea cunoştinţelor filologice. Elaborarea sistemului teoriei literaturii. Familiarizarea cu evoluţia istoriei literaturii şi criticii literare. Trecerea în revistă a curentelor literare, sesizarea specificului de manifestare a acestora.Formarea abilităţilor de analiză complexă a diverselor opere literare (clasice şi contemporane).

Conţinutul disciplinei Obiectul Introducerii în teoria literaturii. Componentele lui. Coeziunea cu alte

ştiinţe. Estetica – filosofia artei literare. Evoluţia concepţiilor estetice. Concepţii estetice contemporane privind funcţiile literaturii artistice. Categoriile estetice clasice şi manifestarea lor în literatura artistică. Specificul artei cuvîntului şi al conţinutului operelor literare. Imaginea artistică şi particularităţile ei. Genuri de literatură. Interpătrunderea genurilor de artă. Genurile literare. Structura operelor literare. Interpătrunderea conţinutului şi a formei în operele literare. Limbajul operelor literare. Specificul operelor scrise în proză. Specificul versificaţiei clasice şi contemporane. Curentele literare şi condiţionarea lor istorică. Particularităţile creaţiei literare. Particularităţile percepţiei operelor literare. Evoluţia artei literare româneşti (ruse). Caracteristicile artei literare contemporane.

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ:1. M. Anghelescu. Dicţionar de termeni literari. Bucureşti, 1987.1. G. Crăciun. Introducere în teoria literaturii. Bucureşti, 1992.2. Iu. Borev. Estetica. Chişinău, 1979.3. A. Marino. Introducere în critica literară. Bucureşti, 1968.4. M. Bahtin. Probleme de literatură şi estetică. Bucureşti, 1982.5. N. Manolescu. Despre poezie. Bucureşti, 1987.6. A. Marino. Dicţionar de idei literare. Bucureşti, 1973.7. G. Călinescu. Principii de estetică. Bucureşti, 1968.8. B. Tomaşevski. Teoria literaturii. Bucureşti, 1963.

44

***Administrarea

Autor: lector superior, Svetlana Bordian Revizat: septembrie 2003


Denumirea disciplinei:Lexic Limba A franceză



Anul predării:II

Perioada de predare:Semestrele 3- 4

Evaluare: sem. 3 – examen;sem. 4 – examen;

Competenţe preliminare:F.01,2.O.0.04S.01.O.0.23

S.01,2.O.0.26S.01,2.O.0.32S.01,2.O.0.34

S.01.A.0.43/44Total ore: 90 + 90 Ore de contact: 90 + 66 Credite: 4 + 4


Objectifs généraux et de référenceDévelopper l’horizon linguistique général, les habiletés et les compétences à

caractère philologique et méthodique, en spécial, les capacités d’analyse lexico-grammaticale avec des éléments d’analyse stylistique. Développer la compréhension orale et écrite, l’expression orale et écrite.

Contenu du cursusSujets: Vie quotidienne. Portrait de l’homme. Rapports humains et sociaux. Masse

média. L’homme et la ville. La jeunesse. La France et les Français. Relations sociales. Progrès. Relations entre parents et enfants. Education et enseignement. La jeunesse. Art et société. Loisirs et culture.


1. M. A. Bagdasarean. Manuel de français. M. 1990.2. T. N. Radouguina, I. L. Filimonova, E.I. Gourieva. Lecture analytique. M. 1986.3. L. S. Andrievskaïa-Levenstern, V. N. Slinkina. Parlez français. M. 1985.4. S. N. Socolova, N.V. Severskaïa. Franţuzskii iazîk. M. 1988.

45

***Administrarea

Autor: lector superior, Ţiruli Zoia Revizat: septembrie 2003

Codul disciplinei:F. 03,4.O.0.05




Anul predării:II


Evaluare: sem. 3-colocviu;sem. 4-examen

Competenţe preliminare:F.01,2.O.0.05 S.01,2.O.1.25

Total ore: 180 Ore de contact: 60+44 Credite: 4+4


Course ObjectivesTo teach the students to analyze texts;To enable students to practice the structures and vocabulary presented manipulatively

in the text in a way that more closely approximates real communication;To teach the students vocabulary-interpretation techniques;To stimulate discussion, orient students to the subject of the text and ensure they come

to the text with certain expectation;To teach the students to organize the information to produce simplified account or

summaries a text;To develop speaking and listening and writing skills;To teach to practice synonyms, antonyms and idiomatic phrases in which the word

urriculum presented is used in formal and informal styles of speech ;

Course DescriptionEssential course includes the following topics: “Leisure”, “Man and the Movies”,

“English Schooling”, “Bringing up Children”, “Painting”, “Feelings and Emotions”, “Man and Nature” and extracts in the original by well-known authors like J.K.Jerome, Ch. Samuel, R. Goldberg, G. B. Shaw, S. Maugham, J. Galsworthy, I. Asimov; reading comprehension exercises; vocabulary exercises and conversation and discussion.


1. Arakin “Essential Course of English”;2. “Headway”(intermediate) by Liz and John Soars, Cambridge (2 audio cassettes);3. “Fist Certificate” by John Nauntin, Longman (1 audiocassette);4. Videoclips;5. “Forrest Gump” (movie);

46

***Administrarea



Denumirea disciplinei:Istoria literaturii naţionale a

Franţei



Anul predării:II


Evaluare: sem. 3 – colocviu ;sem. 4 - examen

Competenţe preliminare:F.02.O.0.03



Objectifs généraux et de référenceDonner aux étudiants les connaissances théoriques sur l’évolution de la littérature et

sa valeur idéologique et artistique. Etudier les courants littéraires les plus importants et les plus grands écrivains de chaque période de la création littéraire. Faire connaître aux étudiants les chefs- d’oeuvre de la littérature française et développer leurs habiletés d’analyze du texte artistique. Cultiver chez les étudiants le goût de la lecture en langue française. Contribuer par le moyen de l’étude de la littérature au perfectionnement des connaissances linguistiques et stylistiques du français.

Contenu du cursusLe XVIII s. En France : évolution des sciences et des arts. La Transition. Lesage.

Formation du siècle des Lumières, les styles et les courants littéraires. La première génération du siècle des Lumières. Montesquieu. Voltaire. Prévost. Leurs idées et leurs oeuvres maîtresses. La deuxième génération du siècle des Lumières. Diderot : l’Encyclopédie, les encyclopédistes. Les romans de Diderot. J.J. Rousseau et l’originalité de ses idées. Evolution du théâtre. Beaumarchais. Littérature de fin du siècle. La poésie lyrique. Formation du romantisme français. Chateaubriand. La poésie romantique. Lamartine, Vigny, Musset. Le drame romantique. Hugo. Son oeuvre poétique. Les romans de Hugo. Le réalisme critique. Stendhal, « Le Rouge et le Noir », ouvrages théoriques. Balzac et l’évolution du réalisme français. Le réalisme de Flaubert. La poésie parnassienne. Gautier. Formation du symbolisme : Baudelaire, Verlaine, Rimbaud. Le naturalisme. Zola et son oeuvre.


1. Dictionnaire des auteurs, Bordas, 1985.2. Dictionnaire des oeuvres littéraires, Bordas, 1985.3. Berton J.C. Histoire de la littérature et des idées en France au XX s., Hatier, 1983.4. Desgrange Ch. M. Précis de littérature française, Paris, Hatier, 1925

47

6.2. Discipline general - umane

***

Administrarea Autor: conf. univ., dr. Gheorghe Bobână Revizat: septembrie 2003

Codul disciplinei:G.01.O.0.11

Denumirea disciplinei:Filosofia şi istoria gândirii

filosofice


Catedra Ştiinţe Umanistice

Anul predării:I


Evaluare: sem: 1 - examen




Obiective generale şi de referinţă Obiectivul acestui curs este de a oferi o iniţiere în filosofie şi de a servi acelora care

aprofundează cunoştinţele în filosofie. Filosofia este reprezentată prin studiul gândirii celor mai importanţi filosofi şi prin concentrarea interesului asupra domeniilor centrale ale filosofiei: gnoseologia, ontologia, antropologia.

Conţinutul disciplinei Filosofia şi problematica ei. Ce este filosofia. Geneza filosofiei. Raportul dintre

filosofie, ştiinţă, religie, artă. Ontologia. Noţiune. Concepte fundamentale. Spaţiul şi timpul; materia şi mişcarea.

Element, structura, sistem. Gnoseologia. Conceptul de „cunoaştere”, „adevăr”. Filosofia omului. Natura şi esenţa omului. Individ, individualitate, personalitate.

Libertatea şi necesitatea. Filosofia culturii. Conceptul de cultură. Cultura şi cunoaşterea. Cultura şi valoare. Filosofia antică. China antică. India antică. Filosofia greacă. Filosofia Evului Mediu şi a Renaşterii. Patristica. Aureliu Augustin. Scolastica. Toma

d`Aquino. Umanismul şi filosofia naturii în epoca Renaşterii. Filosofia epocii moderne. Empirismul şi senzualismul englez. Filosofia iluministă. Filosofia clasică germană. I.Kant, Hegel, A.Schopenhauer, F.Nietzche. Filosofia contemporană. Pozitivismul, neopozitivismul. Existenţialismul.

Pragmatismul. Filosofia românească. Umanismul şi iluminismul. Teoria ondulaţiilor universale a lui

V.Conta. Personalismul energetic al lui C.Radulescu-Motru. Filosofia culturii a lui L.Blaga. Filosofia fiinţei a lui C.Noica .

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ:1. Bagdasar N. Antologie filosofică. –1995.2. Boboc A. Filosofia contemporană. -Bucureşti, 1995.3. Cazan Gh. Istoria filosofiei româneşti.-Bucureşti,1994.4. Furst M., Trinks G. Manual de filosofie. - Bucureşti,1987.

***

48

Administrarea

Autor: dr. V. Bârlădeanu Revizat: septembrie 2003


Denumirea disciplinei:Istoria culturii universale



Anul predării:I


Evaluare: sem. 2 - colocviu




Obiective generale şi de referinţăObiectivul cursului este de a pune la îndemână studenţilor o imagine de ansamblu, sintetică, esenţială şi

semnificativă a celei mai generale experienţe a umanităţii concretizată într-un ansamblu de valori ale civilizaţiei, culturii, ştiinţei.

Conţinutul disciplineiIntroducere. Obiectul disciplinei. Metodologia. Originea, evoluţia conceptului cultură. Tipologia şi

periodizarea culturilor. Raportul dintre civilizaţie şi cultură. Cultura societăţilor preistorice. Geneza civilizaţiei umane. Cultura materială. Formele religiozităţii primitive. Animism. Totemism. Magie. Mitologie. Arta primitivă. Civilizaţiile Extremului Orient : India. Date generale din istoria şi geografia. Dravidienii. Arienii. Varnele. Credinţe religioase. Civilizaţiile Extremului Orient : China. Spaţiul geografic şi epocile istorice. Mitologia. Sisteme filosofico-religioase. Confucianism. Daosism. Chan-Budism. Civilizaţiile Extremului Orient : Japonia. Ambianţa geografică şi istorică. Arta niponă. Culturile Americii precolumbiene. Civilizaţia Maya. Aztecii. Temple-piramide. Cultura Egiptului Antic. Cadrul geografic şi istoric. Faraonul. Cosmogonia. Religia şi panteonul. Sculptura. Arhitectura. Medicina. Cultura Greciei antice. Situaţia geografică şi epocile istorice. Polisul grecesc. Religia. Arta tragedia. Cultura Romei antice. Cultura etruscilor. Statul şi dreptul roman. Limba şi scrierea latină. Religia. Arta. Medicina. Filosofia. Cultura bizantină. Cadrul geografic şi istoric. Etapele istorice. Cultul imperial. Mentalitatea şi filosofia religioasă. Religia, biserica şi ereziile. Cultura occidentală în Evul Mediu. Termenul de „Ev Mediu”. Structuri politice şi economico-sociale. Stil romanic. Stil gotic. Universităţile. Marile descoperiri geografice. Cultura arabo-islamică. Cadrul geografic şi istoric. Cultura Renaşterii europene. Geografia şi premisele social-economice. Renaşterea timpurie în Italia. Arta. Cultura Renaşterii înalte şi târzii. Titanii Renaşterii. Renaşterea italiană în sec. XVI; Renaşterea în Franţa, Anglia, Germania, Spania. Cultura românească medievală. Cultura Ţărilor Române în sec. XIV-XVI. Biserica – „leagănul culturii medievale”. Limbile de cultură. Răspândirea valorilor umanismului. Cultura românească în sec.XVII- prima jum. sec XVIII. Triumful scrisului în limba română. Literatura religioasă, istorică, juridică. Arhitectura, pictura, sculptura. Cultura occidentală în sec. XVII – XX. Revoluţiile burgheze şi noi forme politico-statale. Iluminismul european. Revoluţia industrială. Ştiinţa. Literatura şi arta. Muzica. Cultura românească în epoca modernă şi contemporană. Iluminismul. Şcoala şi învăţământul.


1. Drâmba Ovidiu. Istoria culturii şi civilizaţiei. - Bucureşti, 1998.2. Ramba Viorica. Ecologii culturale vechi şi noi în pragul mileniului III.- Bucureşti, 1999.3. Popa Gh. Istoria culturii şi civilizaţiei. - Iaşi, 1998.4. Socolov Gh. Istoria şi filosofia culturii. - Chişinău, 1998.5. Eliade Mircea, Culianu Ioan P. Dicţionar al religiilor. - Bucureşti, 1996.

49

***Administrarea Autor: lector, Liliana Ganga Revizat: septembrie 2003

Codul disciplinei:G.01,2. O.0.14

Denumirea disciplinei:Limba latină


Catedra Filologie Română

Anul predării:I


Evaluare: sem. 1 – colocviu;sem. 2 – examen




Obiective generale şi de referinţă Însuşirea structurii gramaticale a limbii latine (fonetica, morfologia, sintaxa) în comparaţie

cu gramatica limbilor moderne, studiate şi cu limba maternă. Formarea deprinderilor de a traduce textul original latinesc. Cultivarea deprinderilor de a interpreta filologic textul original; de a motiva împrumuturile şi derivatele latineşti în limbile romanice şi neromanice studiate.

Însuşirea minimului lexical (900 de cuvinte nederivate şi 150 de maxime şi aforisme). Memorizarea unor texte biblice şi a fragmentelor din operele autorilor latini (Cicero,

Horaţiu, Ovidiu şi imnul studenţesc Gaudeamus). Conţinutul cursului Originea indo-europeană a limbii latine. Limba latină printre limbile italice. Scurtă istorie a

evoluţiei limbii latine. Limba latină populară şi limbile romanice. Soarta limbii latine după căderea Imperiului Roman de Apus şi rolul ei în istoria culturii europene şi mondiale.

Rolul limbii latine în stabilirea lexicului internaţional. Fonetica. Alfabetul latin. Norme de scriere, citire şi pronunţare. Vocabular. Origine şi evoluţie. Îmbinări frazeologice. Derivate latineşti în limbile indo-europene. Morfologia. Caracterul sintetic (flectiv) al gramaticii latine. Sintaxa. Sintaxa propoziţiei; funcţiile cazurilor, construcţiile sintactice. Sintaxa frazei. Coordonarea şi subordonarea. Concordanţa timpurilor. Tehnica traducerii. Topica elementelor funcţionale în propoziţia latinească. Norme şi

excepţii.

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ:1. Cemârtan C., Cucerov E. Limba latină. Chişinău, 1995 (pentru studenţii profilurilor umanitare) 2. Ciobanu A., Misco S., Oglindă E., Cucerov E., Stamat M., Chiricenco N., Lingua latina. Chişinău, 1996 (manual pentru instituţiile de învăţămînt superior) 3. Bujor I., Chiriac Fr., Gramatica limbii latine. Vol. I, Bucureşti, 1994 4. Matei V., Gramatica limbii latine, Bucureşti, 1994 5. Cizec C., Istoria literaturii latine, Vol. I, Bucureşti, 19946. Guţu Gh., Dicţionar latin-român, Bucureşti, orice ediţie.

50

***Administrarea

Autor : conf. univ., dr. Dragoş Vicol Revizat: septembrie 2003


Denumirea disciplinei:Literatura antică




Semestrul 1Evaluare: sem. 1 - examen




Obiective generale şi de referinţăInocularea studenţilor a unor cunoştinţe generale, teoretice şi practice, cu privire la patrimoniul spiritual al literaturilor popoarelor antice, care pun în contact cu primele concepţii, modalităţi, teme şi forme ale literaturiiscrise. Studentul trebuie să poată analiza fluent o operă literară, să cunoască valoarea artistică a operei analizate, să determine rolul operei în dezvoltarea speciei literare respective, să cunoască influenţa socială, morală, artistică, exercitată de operă asupra contemporaneităţii.

Conţinutul disciplinei Cursul vizează o retrospectivă a literaturii popoarelor în stadiul de civilizaţie primitivă şi antică, indiferent dacă se prezintă sub formă orală sau scrisă. Obiectul îşi propune conturarea unui complex literar ce include variate şi tradiţionale creaţii antice, urmărind cum evoluează acestea de la o comunitate la alta. Sunt cercetate: literatura popoarelor primitive, literatura sumero-babiloniană,literatura egipteană, literatura ebraică, literatura indiană, literatura chineză, literatura japoneză, literatura arabă, literatura persană, literatura Orientului Antic (în general), literatura greacă, literatura latină


1. Drîmba, Ov. Literatura Universală. Manual, Bucureşti, 1995.2. Drîmba, Ov. Istoria Literaturii Universale, Bucureşti, 1999.3. Cezza, L. Momente ale Literaturii Universale, Chişinău, 1970.

51

***Administrarea Autor: lector superior, Ina Papcov Revizat: septembrie 2003

Codul disciplinei:G.03,4.O.0.06

Denumirea disciplinei:Civilizaţia Franţei

Istoria Franţei



Anul predării:II



Competenţe preliminare:F.01,2.O.0.04S.01,2.O.1.26



Objectifs généraux et de référenceL’acquisition des connaissances de base dans le domaine de l’histoire de la France

et des habiletés d’analyse de l’information concernant les sujet étudiés. La familiarisation des étudiants avec l’histoire du pays de la langue étudiée. La connaissance des événements les plus importants de l’histoire française, des personnalités illustres, des traditions et de la mentalité française. L’assimilation du lexique visant les sujets abordés, le développement des compétences de synthèse et d’expression orale.

Contenu du cursusLa Gaule indépendante avant notre ère. La conquête de la Gaule par les légions de

César. La romanisation des gaulois. Les invasions barbares. La formation du royaume français. Les premières dinasties des rois français. La France au Moyen Age. La formation de la société féodale. La guerre de cent ans. La Renaissance en France : évolution de la société et de la culture. L’absolutisme : Le règne de Lous IV. Le siècle de Lumières. La grande Révolution Française de 1789-1799. Le Premier empire. Le XIX siècle. La valse des régimes politiques ; les perturbations sociales; la révolution technique et scientifique. L’instauration de la République dans les annnées 70-80 du XIX siècle. La France au début du XX siècle. La Première Guerre Mondiale. La période entre deux guerres. La Deuxième Guerre Mondiale. La IV République : les réalisations et les crises. La V République et ses présidents. La France au début du III millénaire.


1. Les grands événements de l’histoire de France. J. Marseille. Paris. Larousse.19912. Chronique de France. Ed. Chroniques. 19953. Mémoire de la France des origines à l’an 2000. N. Laneyrie-Dagen. Paris.

Larousse. 19964. D. Rivière. Histoire de la France. Paris. Hachette. 1995

52

***Administrarea Autor: lector superior, Ina Papcov Revizat: septembrie 2003


Denumirea disciplinei:Civilizaţia Franţei



Anul predării:II



Competenţe preliminare:F.01,2.O.0.04F.03,4.O.0.04



Objectifs généraux et de référenceLa formation des compétences socio-culturelles indispensables dans l’activité

professionnelle du traducteur-interprète. La familiarisation des étudiants avec l’actualité, le mode de vie et les problèmes de la société française. La connaissance des traditions et de la culture du pays: la mise en évidence de la mentalité et du comportement français. Le développement des compétences de l’expression orale et l’assimilation du lexique concernant la thématique étudiée.

Contenu du cursusLa géographie de la France: le relief, le sol et le climat. La division administrative:

régions, départements, communes. L’évolution de la société française: les classes et les groupes sociaux. La population française: active, passive, urbaine, rurale. La famille française: traditionnelle, moderne, les nouveaux couples. La vie politique: les principes de base de la République française: les pouvoirs exécutif et législatif; l’actualité politique. La vie économique: l’organisation financière et économique du pays; les secteurs clef de l’économie française: l’énergie, le transport, l’industrie, le commerce, les services, l’agriculture. La vie culturelle: le système éducatif; les sciences; les médias (la presse, la télévision et la radio).


1. Nelly Mauchamp. La France de toujours. Paris. Clé International2. Nelly Mauchamp. La France d’aujourd’hui. Paris. Clé International3. A. Monnerie. La France aux cent visages. Paris. Hatier/Didier4. J. Cotentin-Rey. Les grandes étapes de la civilisation française. Paris. Bordas5. La France dans le monde J. Wackermann. Paris. Nathan6. Roesch, R.Rolle-Harold. La France au quotidien. PUG. 2000

53

***Administrarea

Autor: conf. univ.‚ dr. Maia Morărescu Revizat: septembrie 2003


Denumirea disciplinei:Psihopedagogia


Catedra Psihologie generală

Anul predării:II






Obiective generale şi de referinţăStudenţii trebuie: Să cunoască conţinutul ideatic al modulelor tematice; Să asimileze terminologia; Să proiecteze şi să organizeze procesul de învăţământ; Să analizeze activitatea didactică; Să-şi proiecteze evoluarea culturii profesionale.

Conţinutul disciplineiEducaţia – obiect de studiu al pedagogiei. Personalitatea educatorului. Finalităţile

educaţiei. Didactica – precizări conceptuale. Normativitatea activităţii didactice. Conţinutul învăţământului‚ curriculum-ul. Tehnologii educaţionale. Docimologia‚ evaluarea rezultatelor şcolare. Forjmele de organizare a procesului de învăţământ. Proiectarea didactică. Activitatea educativă şi proiectarea. Dimensiunile educaţiei: intelectuală‚ teleologică‚ morală‚ religioasă‚ estetică. Noile educaţii. Sistemul de învăţământ. Managementul educaţional. Cercetarea pedagogică.


1. Bontaş I. Pedagogie‚ Bucureşti‚ 1998.2. Călin M. Teoria educaţiei. EDP‚ Bucureşti‚ 1996.3. Cerghit I. Metode de învăţământ. EDP‚ Bucureşti‚ 1998.4. Cristea S. Dicţionar de pedagogie. Ed. Litera‚ Bucureşti-Chişinău‚ 2000.5. Cucoş C. pedagogie‚ Polirom‚ Iaşi‚ 1998.6. Culegere de proiecte didactice‚ V.IV-VI. Ed.Arc‚ Chişinău‚ 1997.7. Dragu A. Structura personalităţii profesorului. EDP‚ Bucureşti‚ 1996.8. Mândâcanu V. Tehnologii educaţionale.‚ v. I-IV. Vhişinău‚ 1998.9. Negură I.‚ papuc L.‚ Pâslaru V. Curriculum psihopedagogic universitar de bază.

FEP‚ Chişinău‚ 2000.10. Niculescu M. Formarea formatorilor. EDP‚ Bucureşti‚ 2000.

54

***Administrarea

Autor: conf. univ., dr. Dragoş Vicol Revizat: septembrie 2003

Codul disciplinei:G.05,6.O.0.13

Denumirea disciplinei:Istoria literaturii universale



Anul predării :III

Perioada de predare:semestrele 5-6

Evaluare: sem. 5 – colocviu;sem. 6 – examen




Obiective generale şi de referinţăInocularea studenţilor a unor cunoştinţe generale, teoretice si practice, cu privire la

patrimoniul spiritual al literaturii universale, care pun in contact cu cele mai avansate concepţii, modalităţi, teme si forme ale literatirii universale . Studentul trebuie sa poata analiza fluent cele mai reprezentative capodopere ale literaturii, să cunoască valoarea artistică a operei analizate, să determine rolul operei in dezvoltarea speciei literare respective, să cunoască influenţa socială, morală, artistică, exercitată de opera asupra contemporaneităţii.

Conţinutul disciplinei Cursul Istoria Literaturii Universale işi propune să cuprindă majoritatea producţiilor

literare ale celor mai reprezentative civilizatii şi culturi, începînd cu epoca Evului Mediu. Conceptul de Literatură Universală reţine doar acele curente, opere sau autori care au reflectat cu mai multa forţă artistică starea de lucruri şi atmosfera de idei dinrt-o anumită societate, la o anumită perioada, şi care au pledat mai convingător, utilizînd in mod strălucit limbajul artistic „universalizat”.

Nu vor fi neglijate nici contactele, atitudinile, temele, motivele, procedeele literare, prin care s-au stabilit relaţii trainice între diferite literaturi. Criteriul de organizare a materiei este cel cronologic, ceea ce nu exclude unele priviri sinoptice, scurte incursiuni comparatiste în alte literaturi ale epocii. Studiul literaturii universale permite o temeinică inţelegere a naturii şi funcţiei operei literare, a concepţiei despre literatură ca fenomen istoric, bine determinat.


1. Drîmba , Ov. ,, Literatura Universală”, manual , Bucureşti, 1995.2. Drîmba, Ov. ,, Istoria Literaturii Universale”, Bucureşti 1999.3. Cezza, L. ,, Momente ale Literaturii Universale” , Chişinău 1970.

55

***Administrarea

Autor: lector‚ magistru în psihologie Dina Godorozea Revizat: septembrie 2003


Denumirea disciplinei:Psihologia comunicării



Anul predării:III




Total ore: 45 Ore de contact: 30 Credite: 2 OBIECTIVELE ŞI CONŢINUTUL DISCIPLINEI

Obiective generale şi de referinţăStudenţii trebuie: Să analizeze principalele concepte‚ clasificări şi abordări din domeniu; Să însuşească esenţa‚ factorii şi funcţiile comunicării; Să identifice principalele dimensiuni psihosociale în comunicare; Să formeze strategii de planificare a negocierilor; Să-şi dezvolte abilităţi empatice‚ asertive‚ de tratare tolerantă a partenerilor în

comunicarea cotidiană şi în negocieri.

Conţinutul disciplineiComunicarea umană. Axiomele comunicării. Structura activităţii comunicative.

Caracteristice gnoseologice ale comunicării. Ireversibilitatea comunicării. Elemente de analiză tranzacţională. Structurarea timpului. Simbioză şi dependenţă. Scenariile de viaţă. Relaţiile publice – PR. Comunicatul de presă. Conferinţa de presă. Lobby. Regula celor 5 W. Arme albe în arsenalul PR. Concepte operante ale negocierii: stil şi strategii de negociere. Tehnici de negociere. Personalitatea negociatorului. Administrarea procesului de negociere. Manipulare şi actualizare în comunicare.


1. Dinu M. Comunicarea: repere fundamentale. Bucureşti‚ 1997.2. Gheorghe D. Comunicare şi învăţare. Ucureşti‚ 1998.3. Hiltrop J. M.‚ Udall S. Arta comunicării. Ed. Teora‚ Bucureşti‚ 1999.4. Pruteanu Ş. Manual de comunicare şi negocieri în afaceri. Ed. Polirom‚ Iaşi‚ 2000.5. Şoitu L. Comunicare şi acţiune. Iaşi‚ 1997.6. Бодалев А. Психология общения. Москва-Воронеж, 1996.7. Вагин И., Киршева Н. Переговоры. Выиграй каждый раунд. Изд-во Питер, С.-

П., 2002.8.Головаха Е., Панина Н. Психология человеческого взаимопонимания. Киев,

1989.

56

***

Administrarea Autor: conf. univ., dr. Maria Dorogan Revizat: septembrie 2003


Denumirea disciplinei:Retorica



Anul predării:III



Competenţe preliminare:F.02.O.0.02; S.04.O.1.33;

G.01.O.0.11Total ore: 45 Ore de contact: 30 Credite: 2


Obiective generale şi de referinţăFamiliarizarea studenţilor cu specificul vorbirii orale publice şi cu evoluţia elocinţei ca

fenomen social. Interpretarea elocinţei ca proces psihologic. Sesizarea modelului elocinţei şi a relaţiilor de interpătrundere a componentelor lui: orator, discurs, auditoriu.

Formarea abilităţilor de interpretare a unui discurs-model. Iniţierea în metodica pregătirii unui discurs şi în evoluarea în faţa unui auditoriu concret.

Conţinutul disciplinei Obiectul retoricii, sistemul lui. Coeziunea retoricii cu alte ştiinţe. Particularităţile

vorbirii orale publice. Caracteristicile oratorului şi ale auditoriului. Periodizarea elocinţei ca fenomen social. Particularităţile dezvoltării elocinţei româneşti (ruse). Obiective ale unui discurs public. Coeziune conţinut şi formă în discursurile publice. Metodica elaborării unui discurs public. Particularităţi logice, psihologice şi lingvistice ale evoluării oratorului. Particularităţi ale elocinţei monologate şi ale celei dialogate. Strategia şi tactica discursului public. Tehnologiile elocinţei. Particularităţile elocinţei contemporane, criteriile eficienţei. Cultura vorbirii oratorului.


1. Г. Апресян. Ораторское искусство. Москва, 1979.2. S. Berejan (în colab.). Lingvistica generală. Chişinău, 1985.3. Д. Карнеги. Как развить уверенность в себе и добиться влияния на людей

путём публичных выступлений. Екатеринбург, 1999.4. Е. Ножин. Мастерство устного выступления. Москва, 1989.5. Б. Головин. Основы культуры речи. Москва, 1982.6. П. Соппер. Основы искусства речи. Москва, 1998.7. T. Zlama – Cazacu. Limbaj şi context. Bucureşti, 1966.8. A. Harghel. Citirea expresivă. Chişinău, 1978.9. M. Dorogan. Curs de elocinţă. Chişinău, 1995.

57

***

Administrarea

Autor: lector superior, Victor Juc Revizat: septembrie 2003


Denumirea disciplinei:Teoria şi practica relaţiilor

internaţionale



Anul predării:III


Evaluare: sem. 5- colocviu




Obiective generale şi de referinţăCursul va contribui la familiarizarea cu noţiunile de bază ale teoriei şi practicii

relaţiilor internaţionale, la formarea opiniei generalizatoare despre conţinutul lor.Cursul va asigura dezvoltarea facultăţilor analitice, familiarizarea şi utilizarea

metodelor analizei comparate şi sintezei.Cursul va permite studenţilor în activitatea lor practică de translator să folosească

corect noţiunile proprii relaţiilor internaţionale, facilitând corectitudinea şi accelerând comunicarea.

Conţinutul cursuluiTeoria Relaţiilor Internaţionale în sistemul gândirii social-politice. Obiectul de

studiu al TRI. Noţiunile şi criteriile RI. Interconexiunea dintre politica internă şi politica externă. Sistemul internaţional. Mediul internaţional. Interesul naţional. Puterea şi forţa în RI. Geopolitica. Cercetări strategice. Strategia conflictului. Cercetarea păcii. Teoria lui C-von Klausewitz. Polemologia. Ascensiunea ţărilor „lumii a treia”. Polarizarea economică şi socială a lumii contemporane. Categoria suveranităţii naţional-statale. Noţiunea de naţionalism. Stratificarea internaţională. Organizaţii internaţionale. Noţiunea „ordine internaţională”. Elementele constituante ale ordinii internaţionale.


1. J.Barea. Théorie des relations internationales. 1978.2. C. R. Beitz. Political Theories and International Relations (1979).3. Ph. Braillard. Théorie des relations internationales (1979).4. E. Jouve. Relations internationales. 1992.5. M. Merle. Théorie générale des relations internationales. 1973.6.Ch. Zorgibibe. Introduction aux relations internationales. 1977.7. J. Dougherty, R. Pfaltzgraff. Contending Theories of International Relations 1990.8. П. Цыганков. Международные отношения. 1996.

58

***Administrarea

Autor: lector superior, Eleonora Cheibaş; lector superior, Galina Patraşcu Revizat: septembrie 2003


Denumirea disciplinei:Civilizaţia Marii Britanii



Anul predării:IV



Competenţe preliminare:F.03,4.O.0.05F.01,2.O.0.05S.05,6.O.1.30



Course ObjectivesTo enrich the students’ English terminology in history, civilization;To acknowledge the students with the United Kingdom History and Civilization;To focus the students on the main events throughout the U.K. history from the earliest period down to the 20th century;To acknowledge the students with the political, economic, educational systems, customs, traditions, sport, etc. of Great Britain.

Course DescriptionHistory: Dawn of British History. Early Middle Ages. Norman Conquest. The Tudor Age. The Stuarts. The 18th, 19th and 20th centuries. From the Second World War to Our Days.Civilization: The Land and the People. Government. National Economy. Education. Culture. Customs, Traditions and Festivals. Sports and Recreation. The Cities. The Art.


1. Kenneth O. Morgan. The Oxford History of Britain. Oxford University Press. 1993.2. J. J. Bell. The History of England. St. Petersburg. 1995.3. T. Khinunina. Customs. Traditions and Festivals of Great Britain. Moscow. 1974.4. V. Burlakova. About Britain. Moscow. 1985.5. L. N. Voronikhina. Glimpses of British Art. Moscow. 1973.

59

*** Administrarea

Autor : conf. univ., dr. Silvia Sofronie Revizat: septembrie 2003


Denumirea disciplinei:Corespondenţa de afaceri



Anul predării:IV



Competenţe preliminare:S.04.O.1.33; S.04.O.1.34

S.05,6.O.1.41; S.05,6.O.1.22;Total ore: 45 Ore de contact: 20 Credite: 2


Objectifs généraux et de référenceAcquérir et consolider des connaissances langagières en français commercial: apprentissage des particularités et des régularités de lexique et de grammaire du français des affaires. Inculquer les aptitudes de la compréhension et de l’expression écrites de la correspondance commerciale qui est un mode essentiel de la communication économique et qui se renouvelle grâce au développement de la télématique.

Contenu du cursus Communication commerciale. Principes généraux de la correspondance commerciale. Disposition de la lettre commerciale. Parties constituantes d’une lettre commerciale. Disposition du texte. L’enveloppe. Types de lettres commerciales: Demandes d’offre – Offres – Commandes (ordres) – Accusés de réception de commande – Correspondance concernant la livraison – Paiement – Renseignements commerciaux - Correspondance concernant des livraisons retardées – Réclamations. Demandes d’emploi. Foires, salons et expositions


1. S. Gérard, P. Lièvrement, V. Ladka. La correspondance. – Paris: Nathan, 1994.2. L. Bas, C. Nesnard. La correspondance commerciale française. - Paris: Nathan,

1994.3. P. Illgenfritz, R. Sachs, P. Linder. Correspondance commerciale. – Kempten:

Hueber,1997.4. Ch. Descotes-Genon, R. Rolle-Harold, E. Szilaghi. La Messagerie. – Grenoble:

Presses Universitaires de Grenoble, 1995.

60

***Administrarea

Autor: lector superior, dr. Oleg Serebrian Revizat: septembrie 2003


Denumirea disciplinei:Politologia



Anul predării:IV






Obiective generale şi de referinţă Studiul disciplinelor socio-umane este deosebit de importantă , dat fiind rolul acestor

ştiinţe în cadrul sistemului universitar, precum şi creşterii continue a necesităţii umanitizării învăţământului. Trecerea Republicii Moldova la realizarea reformelor democratice, pune în faţa tineretului sarcina de a însuşi bazele culturii politice contemporane, normele convieţuirii civilizate dintre cetăţeni şi stat, în cadrul unii societăţi moderne. Fără schimbări profunde în conştiinţa politică a oamenilor sînt imposibile careva schimbări social-politice. Scopul fundamental al politologiei este de a forma baza teoretică de cunoaştere a fenomenelor politice a forma la studenţi cunoştinţe despre sfera politică, viaţa politică a ţărilor lumii contemporane, cu tezaurul gândirii politice universale, de a familiariza tânăra generaţie cu valori politice general-umane, o mentalitate nouă, o viziune modernă a proceselor politice internaţionale, a altoi iscusinţa de a opera liber cu terminologia politică ştiinţifică şi a argumenta poziţiile personale conceptuale, să capete aptitudini necesare pentru activitatea socială, participarea în practica politică a ţării.

Conţinutul disciplineiObiectul politologiei şi metodele de cercetare. Politica ca fenomen social. Puterea

politică. Elitele politice. Liderismul politic. Totalitarismul – regim politic antidemocratic. Democraţia – formă superioară de organizare şi conducere a societăţii. Partidele politice şi sistemele partidiste. Formaţiuni şi mişcări social-politice. Personalitatea şi politica. Grupurile sociale şi politica. Comunităţile etnice şi politica. Mass-media şi politica . Religia şi politica. Conflictele politice. Cultura politică. Doctrine politice contemporane.

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ : 1. Mitran I. Politologia în faţa secolului XXI. Bucureşti, 1997.2. Vâlsan C. Politologie. Bucureşti, 1997.3. Соловьев А. И. Политология. Москва, 2000.4. Политология. Под редакцией Марченко М. А. Москва, 1997.5. Денкэн Жан-Мари. Политическая наука. Москва. 1993.

61

***Administrarea

Autor: lector superior, Vitalie Gamurari Revizat: septembrie 2003


Denumirea disciplinei:Etichetă şi protocol

diplomatic


Catedra Drept Internaţional

Anul predării:IV






Obiective generale şi de referinţăScopul prezentului curs constă în crearea unui izvor succint, dar totodată destul de larg

de informaţie corespunzătoare pentru cei ce vor activa în serviciul internaţional şi în special cel diplomatic. Cursul dat încearcă să evidenţieze tot ce a apărut nou în serviciul diplomatic în ultimii ani. Practica şi protocolul internaţional ne demonstrează că în relaţiile dintre state şi reprezentanţii lor sau stabilit unele reguli şi tradiţii, norme care este necesar să fie respectate pentru a nu aduce prejudiciu statului şi relaţiilor personale. Unele reguli pot părea învechite, aduse din secolele precedente, însă statele le păstrează, iar oaspeţii străini sunt obligaţi să le respecte. Vor fi aduse ca exemplu unele cazuri, care ţin de autoritatea statului şi şefului de stat.

Conţinutul disciplineiDiplomaţia şi protocolul diplomatic. Diplomaţia profesională. Întrarea în funcţie a

reprezentantului diplomatic. Contactele şi convorbirile diplomatice. Corpul diplomatic – reuniune liberă a diplomaţilor. Documentele şi limbajul diplomatic. Regulile de primire a oaspeţilor. Amabilitatea internaţională. Sărbătorile naţionale ale statelor şi dicţionarul termenilor diplomatici. Reformele în serviciile diplomatice ale statelor lumii.

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ:1. R.G. Feltham. Diplomatic handbook, Addison Wesley Longman Limited, 1998.2. C.W. Freeman. The Diplomat’s Dictionary. W., 1997.3. Wood John R., Serres Jean. Diplomatic Ceremonnee and Protokol, Principles,

Procedures. N.Y. Columbia University Press. 1970.4. Serres Jean. Manuel pratique de protocole. P. 1952.5. Moussa Farag. Manuel de pratique diplomatique. Bruxelles. 1972.6. Kissinger H. Diplomaţia. Bucureşti. 1999.7. Зорин В.А. Основы дипломатической службы. М. 1977.8. Федоров Л. Дипломат и консул. М. 1965.9. Ж. Камбон. Дипломат. М. 1945.10. Никольсон Г. Дипломатия. М. 1941.11. Никольсон Г. Дипломатическое искусство. М. 1962.12. Молочков Ф.Ф. Дипломатический протокол и дипломатическая практика.

М.1979.

62

6.3. Discipline de specializare obligatorii

***Administrarea Autor: conf. univ., dr. Dionisie Lenţa Revizat: septembrie 2003

Codul disciplinei:S.01.O.1.23

Denumirea disciplinei:Fonetica Limbii A franceză



Anul predării:I






Objectifs généraux et de référence Inculquer aux étudiantes des connaissances théoriques et des compétences pratiques

dans le domaine de la phonétique et des habilités de perception auditive de l’articulation correcte et distincte des sons , de la mélodie. Stimuler la professionnalisation de la méthode de correction et la sensibilisation aux caractéristiques du français.

Contenu du cursusLa phonétique : son objet et ses méthodes. Formation des sons. La théorie du phonème.

L’orthoépie du français. Le phonétisme du français. Structure syllabique du français. Modifications des phonèmes. Alternance des phonèmes. Phonétique syntactique. Graphie et ortographe.


1. P. Léon „Phonétique et prononciation du français”, Paris 19922. B. Malmberg „La phonétique”, Paris 19793. N.Chigarevskaia „Traité de prononciation française”, Paris 19684. H.Wolter „La phonologie du français”, Paris 19755. Л.А. Щерба „Фонетика французcкого языка ”, Москва 1958

63

***Administrarea

Autor: conf. univ., dr. Zinovia ZUBCU Revizat: septembrie 2003

Codul disciplinei:S.01,2.O.1.26

Denumirea disciplinei:Gramatica limbii A franceză

(Morfologia)

Responsabil pentru disciplină:Catedra Filologie Franceză

Anul predării:I

Perioada de predare:Semestrele 1 - 2

Evaluare: sem. 1 – colocviu;sem. 2 - colocviu

Competenţe preliminare:S.01.2.O.1.34F.01.2.O.1.04



Objectifs généraux et de référenceOrganiser le fonctionnement correct des mécanismes grammaticaux. Obtenir leur

fonctionnement automatique ou, autrement dit, l’acquisition des automatismes grammaticaux. Apprendre à comprendre correctement ce qu’on lit ou l’on écoute.

Contenu du cursusLes parties du discours significatives: nom, pronom, verbe, adverbe,adjectif, nom de

nombre et certaines interjections. L’article, la préposition et la conjonction- parties du discours non- indépendentes. Catégories grammaticales des parties du discours. Particularités du verbe français. Les modes personnels et leur formes temporelles. Les sèmes communs et les particularités distintives des formes temporelles de l’indicatif, du conditionnel et du subjonctif. Les modes impersonnels : Infinitif, Participe et Gérondif.


1. Botnaru R. Cours pratique de grammaire française. Chişinău, 20002. Grevisse M. Le bon usage. Editions J.Duculot, S.A. Gembloux. (Belgique), 19933. Guţu A., Guţu I. Le français en exercises et tests de grammaire. Chişinău, 19974. Ioniţa M. Grammaire française. Chişinău, 19915. Nicoliskaia E., Goldenberg E. Grammaire française. Moscou, 19676. Thomas A. Dictionnaire des difficultés de la langue française. Paris, 19717. Steinberg N. Grammaire française, I partie. Moscou, 19668. Zubcu Z., Iachim M. Conjugarea verbului francez. Chişinău, 19889. Prigorschi C., Suhan C, Bânzari T. Voyage au pays des verbes (Conjugaison).

Chişinău, 1999

64

***Administrarea

Autor: lector superior, Galina Patraşcu Revizat: septembrie 2003


Denumirea disciplinei:Gramatica Limba B engleză



Anul predării:I


Evaluare: sem. 1-colocviu;sem. 2-colocviu

Competenţe preliminare:F.01,2.O.0.05



Course ObjectivesTo focus the students on grammatical structures;To make them get skills in analysis of grammar categories;To improve grammatical accuracy and fluency in English;To consolidate the students’ knowledge and to apply their knowledge of English grammar;

Course DescriptionThe Sentence. The Noun. The Article. The Pronoun. The Adjective. The Adverb. The Preposition. The Verb. Modal Auxiliaries and Related Verb. The Passive and the Causative. Question. Conditional Sentences. Reported Speech. The Infinitive. Gerund and Participles.


1. Leon Levitschi. English Grammar. Teora. Bucharest, 19942. L. G. Alexander. English Grammar. Longman. London and New York, 19883. Raymond Murphy. English Grammar In Use. Cambridge University Press. UK.

19884. Andrei Bantash. English Grammar. Teora. Bucharest, 1994Moravec-Ocampo.

Basic English Grammar. Teora. Bucharest, 19985. Golitsinski. Grammar Exercises. Karo. St. Petersburg, 1999

65

***Administrarea Autor: lector, Violina Gîncota Revizat: septembrie 2003


Denumirea disciplinei:Scrisul Limba A franceză



Anul predării:I


Evaluare: sem. 1 – colocviu;sem. 2 – colocviu




Objectifs généraux et de référenceLa familiarisation des étudiants avec l’orthographe lexicale, à savoir avec 1)les cas

d’emploi des signes diacritiques 2)la représentation graphique de différents sons 3)les cas de réduplication des consonnes et 4) l’emploi des lettres muettes.

Le développement des compétences d’écrire correctement les mots en français par le biais d’un système d’exercices, les textes de certains exercices peuvent être utilisés comme dictées.

Contenu du cursus« Les signes adjoints : les accents, le tréma, la cédille, l’apostrophe, le trait

d’union » ; « Les lettres muettes : le H muet, le E muet, les consonnes finales muettes, les consonnes doublées » ; Homophonies : voyelles - « Les graphies des sons [a] et [ α] ; [e] et [ ε ] , [ o ] [ œ ] et [ ø ] ; [ wa] ; [ã], [ ε ] , [ o ] et [ œ ] ; [ j ] et [ ij ] » Homophonies : consonnes – « Les graphies des sons [ k ], [g ], [ s ], [ f ], [ z ], [ks ] »


1. T.N.Tatieva « Manuel d’orthographe française » - Leningrad, 1969.2. Le Robert & Nathan «Vocabulaire» - Paris, 1995.3. Le Robert & Nathan «Orthographe» - Paris, 1995.4. Ranga L., Ciobanu E. « Apprenons à bien écrire » - Chişinău, 1992.

66

***Administrarea Autor: lector, Violina Gîncota Revizat: septembrie 2003


Denumirea disciplinei:TAM (Traducere, audiere,

mass-media) Limba A franceză



Anul predării:I


Evaluare: sem. 1 – colocviu;sem. 2 – colocviu

Competenţe preliminare:-



Objectifs généraux et de référenceLa formation des compétences de compréhension orale et écrite, l’identification du

réseau thématique textuel, la détermination de l’information principale et secondaire par le moyen des situations de communication proposées sous forme de dialogues et discours variés, par des exercices écrits, oraux, d’audition et de systématisation. Le développement des habilités d’expression orale et écrite, la reformulation au niveau du lexique et de la syntaxe.

Contenu du cursus« Une vedette de la télévision » ; « Deux conceptions de l’information » ; « Une

promotion » ; « Rupture et réconciliation » ; « Les sports » ; « Les catastrophes » ; « Les tâches de la vie quotidienne » ; « Le théâtre » ; « La musique » ; « Qu’est-ce que la francophonie » ; « Le logement » ; « Le chant – la chanson » ; « Les voyages » ; « Le caractère » ; « La voiture » ; « L’architecture » ; « La description des objets » ; « La nature et l’environnement » ; « La littérature- les livres » ; « Rêves d’enfance » ; « La justice »


1. Ph.Dominique, J.Jirardet LE NOUVEAU SANS FRONTIERES-II - Clé International, Paris 1998. (LNSF-audio)

2. M.Rumlianschi « Limba franceză » - Lumina, Chişinău 1992.3. « Bienvenue en France » (vidéo)4. « Qu’est-ce que la francophonie ? » (vidéo)5. J.Courtillon, G.-D. De Salins « Libre échange »- I- Hatier/Didier, Paris 1992.

67

***Administrarea Autor: lector, Olga Pascari Revizat: septembrie 2003


Denumirea disciplinei:TAM Limba B engleză



Anul predării:I


Evaluare: sem. 1 - colocviu;sem. 2 - colocviu




Course Objectives- to improve listening and speaking skills;- to bring students to native communication competence;- to be able to watch on episode on TV and to reproduce it;- to prepare the students for communicative activities.

Course DescriptionPopulation of the United States. Subway system Intrenational Food. Preteriment.

Thanksoiving holiday. Medical care. Education. Free-enterprise system. The American dream U-.S. Governement. Folk Art.


1. Macmillian M. Family Album U.S.A, Bucureşti 19932. Misztal M. Test your Vocabulary ,Bucureşti 19943. Soars I.L. New Headway, Oxford 20034. Zaffran B. Everyday English 1, Bucureşti 1985.5. Zaffran B. Everyday English 2, Bucureşti 1985.

68



Denumirea disciplinei:Didactica şi metodica predării

limbii franceze A



Anul predării:II



Competenţe preliminare:F.01,2.O.0.04; S.01,2.O.1.26;S.01,2.O.1.32; S.01.O.1.23;



Objectifs généraux et de référenceFaire connaître aux étudiants le système et le sous-système de la langue au niveau

pratique et fonctionnel. Faire intégrer les études linguistiques et les comparer avec le roumain. Avoir conscience de l’importance de l’apprentissage des langues de la valeur de celles-ci, de leur beauté, du rôle communicatif d’une langue étrangère. Former des connaissances et des compétences méthodiques, méthodologiques et de communication linguistique.

Contenu du cursusCaractéristiques d’une approche communicative. Buts pratiques de l’enseignement des

langues étrangères. Méthodes d’enseignement des langues étrangères. Objectifs généraux de l’enseignement. Rôle de l’enseignant. Principales catégories d’activités d’apprentissage. Enseignement de la grammaire. Enseignement du vocabulaire. Lecture à la leçon de français. Evaluation et correction.


1. H.Widowson „Une approche communicative de l’enseignement des langues”, Paris 1991

2. Tagliante Ch. „La classe de langue”, Paris, 19943. R.Richterich „Besoins langagiers et objectifs d’apprentissage”, Paris, 19854. D.Lehman „Objectifs spécifiques en langue étrangère”, Paris, 19935. J.Scheils „Communication dans la classe de langue”. Les éditions du conseil de

l’Europe, Strasbourg, 1991

69

***Administrarea




(Sintaxa)



Anul predării:II


Evaluare: sem. 3 – colocviu;sem. 4 – colocviu;

Competenţe preliminare:S.04.O.1.36S.04.O.1.34



Objectifs généraux et de référenceApprofondir les connaissances de la grammaire, tant „actives” (emploi correct de

diverses structures) que „passives” (intelligence du texte). Faire apprendre aux étudiants les notions de „synonymie grammaticale”, en confrontant les différents moyens syntaxiques qui servent à exprimer la même idée. Obtenir à faire l’analyse morphosyntaxique de la phrase selon un algorithme.

Contenu du cursusL’objet d’étude de la syntaxe. Syntagmes à coordination, à subordination et syntagme

prédicatif. Classification des propositions d’après le but de la communication et d’après leur structure. Moyens d’exprimer les rapports modaux dans la proposition. Les termes principaux et les termes secondaires de la proposition. La phrase complexe, phrase à juxtaposition. Phrases à coordination, à subordination, à cosubordination et phrase mixte. Analyse des subordonnées d’après le critère formel. Classement des subordonnées d’après le critère fonctionnel.


1. Grevisse M. Le bon usage. Editions J.Duculot S.A. Gembloux. (Belgique), 19932. Referovskaia E., Vassilieva A. Essai de grammaire française. Cours théorique, II

partie, Leningrad, 19733. Steinberg N. Grammaire française, II partie, Moscou 19634. Nicoliskaia E., Goldenberg E. Grammaire française. Moscou, 19655. Zabotkina O.Etude pratique de la syntaxe française. Leningrad, 19756. Zubcu Z., Iachim M. Metodiceskie ucazania i zadania po sintaxisu franţuscovo

iazâca dlea studentov starşih cursov. Chişinău, 1984 7. Grevisse M. Nouveaux exercises français. Edition J. Duculot, Paris-Gembloux,

1977

70

***Administrarea

Autor: lector superior, Eleonora Cheibaş Revizat: septembrie 2003





Anul predării:II


Evaluare: sem. 3-colocviu;sem. 4-colocviu

Competenţe preliminare:S.01,2.O.1.25



Course ObjectivesTo get knowledge in using grammar structures;To get skills in analysis of grammar categories;To train the most difficult phenomena in English Grammar;To consolidate the students’ knowledge and to apply their knowledge of English

grammar;To make the students improve grammatical accuracy and fluency in English.

Course DescriptionThe Sentence. The Nouns. The Articles. The Pronouns. The Adjectives. The Adverbs.

The Prepositions. The Verb. Modal Auxiliaries and Related Verbs. The Passive and the Causative. Questions. Conditional Sentences. Direct and Indirect Speech. The Infinitive. Gerund and Participles.


1. L. G. Alexander. English Grammar. Longman. London. 19962. Raymond Murphy. English Grammar In Use. Cambridge University Press. UK.

19883. Mariusz Misztal. Test Your English Grammar. London. 1995.4. L. S. Barhudarov. English Grammar. Moscow. 1993.5. L. G. Alexander. Longman Advanced Grammar. London. 1997.

71

***Administrarea Autor : lector, Alina Doroş Revizat: septembrie 2003


Denumirea disciplinei:Scrisul Limba A francezăScrisul Limba A franceză



Anul predării:II


Evaluare: sem. 3 - colocviu;sem. 4 - colocviu;

Competenţe preliminare:S.01,2.O.1.32S.01,2.O.1.26F.01,2.O.0.04



Objectifs généraux et de référenceLes objectifs généraux se réfèrent au développement des habilités de compréhension

globale et sélective et, respectivement, au perfectionnement des compétences de production écrite du message.

Les objectifs de référence: actualisation des connaissances d’ortographe et ponctuation française; formation/développement des habilités d’expression et d’enregistrement correctes du message écrit; acquisition et mise en pratique des principes de la technique de l’écrit; acquisition des compétences nécessaires à la rédaction du dossier personnel; initiation dans la correspondance d’affaires.

Contenu du cursusLes accents. La ponctuation. Les connecteurs logiques (comparaison, cause, but,

hypothèse, concession etc.). Le résumé. Le commentaire (texte narratif, texte descriptif, poésie). Particularités de l’article de presse. La synthèse. Le compte rendu. Le dossier personnel (Curriculum Vitae, lettre de motivation). Initiation dans la correspondance d’affaire (lettre commerciale, lettre de recommandation, demande d’offre, la commande).


1. Eduard Bled, Cours d’orthographe, Paris, 19962. Orthographe, Le Robert Nathan, Paris, 19953. Desalmand P., Geraz C., Techinque du résumé et de la discussion, Hatier, Paris,

19894. Alfred Jeanrenaud, Langue française contemporaine, Iasi, 19965. Gheorghe Moldovanu, Corespondenţa de afaceri în limba franceză, Chişinău, 1993.

72

***Administrarea Autor: lector superior, Svetlana Bordian Revizat: septembrie 2003

Codul disciplinei:S. 04.O.1.34

Denumirea disciplinei:TAM Limba A franceză



Anul predării:II


Evaluare: sem. 4 – colocviu;

Competenţe preliminare:S.01.2.O.0.34F.01,2.O.0.34S.01,2.O.0.25S.01,2.O.0.32



Objectifs généraux et de référenceDévelopper les capacités de reproduction d’un texte à support écrit, audio vidéo avec

la compréhension globale (70%-80%) ou totale. Stimuler l’activité d’inférence et de perception active du lexique nouveau. Activer la mémoire d’articulation motrice. Mettre en valeur les compétences d’encodage et de décodage d’un message. Familiariser avec les particularités fonctionnelles du style de publiciste. Inculquer des compétences professionnelles de traduction : le thème et la version.

Contenu du cursus Documents écrits (articles de la presse locale et française), documents audio vidéo

(enregistrements des reportages, des actualités, des films documentaires diffusés par la TV5 et la ProTV) triés selon le principe thématique : vocabulaire socio-politique, socio-économique et juridique.


1. V.G.Gak . Practiceskii curs perevoda. M. 1962.2. A. Bujor. Mass-media. Chişinău. 1997.3. V.E. Şcetinkin. Posobie po perevodu. M. 1987.4. Trudnosti perevoda s franţuzskogo na russkii. M.1986.5. E.A. Holifman, I.N. Kuzneţova. Posobie po franţuzskomu iazîku dlea starşih cursov

iazîkovîh vuzov. M. 1977.6. Ziare: Le Monde, Le Figaro.

73



Denumirea disciplinei:Stilistica Limbii A

franceză



Anul predării:II



Competenţe preliminare:F.01,2.O.0.04; F.02.O.0.01F.02.O.0.02; S.01,2.O.1.26G.03.O.0.17; S.03.O.1.29



Objectifs généraux et de référenceAssurer la continuité informationnelle, mettre en valeur les connaissances théoriques

et pratiques acquises antérieurement. Etudier les propriétés fonctionnelles et communicatives de la langue dans son ensemble de même que les caractéristiques fonctionnelles de l’œuvre littéraire. Inculquer les notions et les catégories fondamentales de la stylistique afin de déterminer les fonctions et les valeurs qu’acquièrent les unités linguistiques dans l’acte de la parole. Cultiver l’aptitude de dégager la dimension stylistique d’un texte littéraire, sa fonction esthétique et poétique.

Contenu du cursus Formation de la stylistique en tant que science autonome. Stylistique descriptive,

génétique, fonctionnelle, structurale. Stylistique contemporaine. Sciences auxiliaires ) la stylistique. Place actuelle de la stylistique, son champ d’application. La conception du style dans une perspective diachronique. La catégorie de la norme et sa pertinence stylistique. Etude du mot dans la stylistique. La synonymie et les moyens synonymiques. Typologie des styles. Tropes et figures. Particularité stylistique du français parlé. Les styles écrits du français moderne. La structure artistique d’une œuvre littéraire.


1. Bally Ch. Traité de stylistique française. Paris, 1909.2. Cressot M. Le style et ses techniques. Paris, 1995.3. Genette S. Figures I,II,III. Paris, 1972.4. Marouzeau J. Précis de stylistique française. Paris, 1959.5. Hovanskaia Z. I. Franţuzskaia stilistica. M. 1984.

74

***Administrarea Autor: dr. hab., prof. univ. Petru Roşca Revizat: septembrie 2003


Denumirea disciplinei:Istoria limbii A franceză



IIPerioada de predare:

Semestrul 3Evaluare: sem. 3 – examen


G.01,2.O.0.14F.01,2.O.0.04



Objectifs généraux et de référenceCultiver des connaissances théoriques dans le domaine de l’histoire de la langue

française et des habilités d’analyse pratique des évolutions phonétiques qui ont eu lieu à la base du latin populaire. Former des connaissances pratiques dans le processus d’étude et d’activité postuniversitaire.

Contenu du cursus La romanisation de la Gaule et les changements phonétiques qui ont eu lieu

postérieurement. Réductions qualitatives et qualité (voyelles et consonnes). Nasalisation des voyelles devant m et n. Ouverture et fermeture des voyelles. Diphtongaison et monophtongaison des voyelles longues et courtes. Consonantisme : chute et apparition de certains sons. Palatalisation des consonnes, sonorisation et assourdissement des consonnes, spirantisation.


1. Borodina M. Phonétique historique du français, Leningrad, 1961.2. Bourciez E. Précis de phonétique française, 9ed., Paris, 1958.3. Brunot F. et Bruneau Ch. Précis de grammaire historique de la langue française,

Paris, 1956.4. Dauzat A. Les patois, Paris, 1946.

75

***Administrarea

Autor: conf. univ., dr. Zinaida Radu Revizat: septembrie 2003


Denumirea disciplinei:Lexicologia Limbii A

franceză

Responsabil pentru disciplina :Catedra Filologie Franceză

Anul predarii :II


Evaluare : sem. 3 – examen




Objectifs généraux et de référence La cultivation des capacités de comprendre, d’interpréter et apprécier les informations

scientifiques proposées par le professeur et les sources fondamentales de la science lexicologique. Le développement des aptitudes de comparaison et synthèse du bagage cognitif accumulé pendant l’étude du cursus, les sources fondamentales et celles récentes. Faire que les étudiants soient compétents, aptes de prendre conscience du rôle et de la nécessité d’appliquer les connaissances, les habiletés accumulées dans l’avenir, la compétence d’ accumuler de nouvelles connaissances, habiletés durant toute la vie.

Contenu du cursus La lexicologie comme discipline et activité practique. Son rapport avec d’autres

sciences linguistiques. Les types essentiels de lexicologies. Le mot et autres unités linguistiques - objet d’étude de la lexicologie. Définitions, critères de délimitation, le système des signes linguistiques et non linguistiques. Le fond primitif du vocabulaire français. Principes de classification et analyse du font lexical français récent. Les voies d’enrichissement du lexique français (dérivation, emprunts, composition). Les caractéristiques et les relations sémantiques entre les unités lexicales (polysémie, homonymie, antonymie, synonymie), champs linguistiques. Les unités phraséologiques, contenu, tendances, particularités.


1. N.N. Lopatnicova, “Lexicologie du français moderne”, M., 19822. Picoche Jacqueline, «Précis de lexicologie française, l'étude et l'enseignement du

vocabulaire», P., 19943. Rey Alain, «Lexicologie», Lecture S.P, 19704. Salminen Aino Niklas, «La lexicologie», P., 19975. Martrueuse, Marie-Françoise, «La lexicologie entre langue et discours», P.,1997

***

76

Administrarea

Autor: conf. univ., dr. Ana Guţu Revizat: septembrie 2003


Denumirea disciplinei:Teoria şi practica

traducerii



Anul predării:II



Competenţe preliminare:F.01,2,3,4.O.0.04; F.02.O.0.01;

G.03.O.0.06; G.02.O.0.12; S.01,2,3.O.1.26



Objectifs généraux et de référence Inculquer aux étudiants des connaissances initiales dans le plan diachronique et

synchronique sur la théorie de la traduction. Cultiver chez les étudiants le goût du métier du traducteur et les particularités de la profession. Initier les étudiants dans le système doctrinologique respectif.

Contenu du cursusPages d’histoire de la théorie de la traduction à l’Occident et dans l’espace roumain.

La typologie des définitions de la traduction. Les mots clés de la traduction. Les théoriciens de la traduction. L’importance de la traduction. Les types des traductions. Les types des traducteurs. Les principes de formation des traducteurs. Les probmèmes de l’unité de traduction. Les procédés techniques de la traduction. Les difficultés de la traduction. Les difficulté d’ordre grammatical. Les difficultés d’ordre stylistique. Les difficultés d’ordre lexical. Les difficultés d’ordre civilisateur. Exercices pratiques de traduction. La traduction des proverbes et des expressions idiomatiques. La traduction des jeux de mots. La traduction des noms propres. La traduction des films et des pièces de théatre. La traduction des contes. La traduction des poésies.


1. Georges Mounin. Problèmes théoriques de la traduction. Paris, 1977.2. Georges Mounin. Les belles infidèles. Paris, 1980.3. Edmond Cary. Comment faut-il traduire ? Paris, 1960.4. Fiodorov V. Osnovi teorii perevoda. M., 1970.5. Bantoş, Didactica traducerii. Timişoara, 1999.6. A.Guţu. Articles et publications au sujet. Voir: Symposia professorum; Annales

scientifiques, ULIM etc.

***

77

Administrarea Autor: conf. univ., dr. Mihai Prigorschi Revizat: septembrie 2003


Denumirea disciplinei:Practica pedagogică



Anul predării:II


Evaluare : sem. 4 - colocviu

Competenţe preliminare:F.03,4.O.0.04; S.03,4.O.1.26S.03,4.O.1.32 ; S.03.O.1.21



Obiective generale şi de referinţă1. Aprofundarea şi consolidarea cunoştinţelor din domeniul pedagogiei, psihologiei şi

didacticii predării limbii franceze la etapa actuală. 2. Formarea capacităţilor de a proiecta ştiinţific şi de a realiza efectiv activităţi

didactice de predare – învăţare – evaluare.3. Formarea abilităţilor şi aptitudinilor de a aplica în procesul de instruire a metodelor

comunicative, precum şi a tehnologiilor moderne şi adecvate de predare şi învăţare.4. Formarea şi dezvoltarea abilităţilor de a aprecia şi de a evalua ştiinţific activităţile

instructiv – educative practice proprii, precum şi a colegilor de practică pedagogică.5. Iniţierea studenţilor în organizarea de activităţi formative, destinate să stimuleze

asimilarea valorilor social-umane, a responsabilităţilor faţă de activitatea proprie şi a colegilor săi.

Conţinutul disciplineiActivităţi instructiv – educative de observaţie, cunoaştere şi analiză, desfăşurate în

sălile de studii, laboratoarele audio-vizuale. Activităţi instructiv – educative de probă şi de colocviu, iniţiate şi desfăşurate de studenţii practicanţi. Activităţi educaţionale în calitate de patroni ai grupelor de studenţi.


1. Cours de méthodologie du français, langue étrangère. Paris,2003.2. E. Haham. Méthodologie de l’enseignement du français à l’école. Chişinău,

„Lumina”,1989.

78

***Administrarea Autor: conf. univ., dr. Ana Guţu Revizat: septembrie 2003


Denumirea disciplinei:Bazele traductologiei



Anul predării:III


Eluare: sem. 5 - examen

Competenţe preliminare:F.02.O.0.01; S.03.O.0.29;

S.04.O.0.36;F.01,2,3,4.O.0.04;



Objectifs généraux et de référence Inculquer aux étudiants des connaissances théoriques dans le domaine de traductologie

et des habiletés d’analyse et synthèse doctrinologique de l’information acquise. Cultiver chez les étudiants des compétences d’application des connaissances théoriques dans l’activité traduisante pratique. Stimuler la professionalisation des connaissances et des compétences théoriques dans le domaine.

Contenu du cursusObjet de la traductologie. Périodisation de la science traductologique. Le quatraine

traductologique. Les axes de la traductologie. Les antinomies de la traduction. La théorie interprétative. Le sens et sa typologie. La déverbalisation et le triangle interprétatif. La compréhension et la réexpression. La traduction par correspondance. Le terme et les particularités sémantico-structurelles. La traduction par équivalences. La théorie linguistique et la science traductologique. Les moyens et les procédés techniques de traduction. Les vecteurs de la traduction. Le thème et la version. La didactique de la traduction. Et la traduction pédagogique. La traduction automatique et la traduction humaine. Similitudes et différences. Eléments de marketing de la profession. Le marché de traduction national et international.


1. J.-R.Ladmiral. Théorèmes pour la traduction. Paris. 20032. M.Lederer. La traduction aujourdh’hui. Paris. 1996.3. J.-C.Gemar. Traduction et interprétation. Otawa, 1995.4. La liberté en traduction. Actes du colloques. Paris, 1990.5. F.Israël. La traduction littéraire. Recueil d’articles. Paris, ESIT, 1999.6. A.Guţu. Articles et publications au sujet. Voir: Symposia professorum; Annales

scientifiques, ULIM etc.

79


Codul disciplinei:S. 05, 6. O.1.22

Denumirea disciplinei:Exegeza textului Limba A

franceză (dificultăţi de traducere)



Anul predării:III


Evaluare: sem. 5 – examen;sem.6 – examen.

Competenţe preliminare:F.03,4.O.0.04G.03,4.O.0.06S.03,4.O.0.26S.04,2.O.0.33S.03.O.0.27S.0.3.O.0.29

Total ore: 90 + 70 Ore de contact: 60+60 Credite: 4 + 3


Objectifs généraux et de référence Cultiver l’horizon philologique et culturel. Inculquer le langage opérationnel de

lecture méthodique d’un texte littéraire. Faire assimiler les particularités des difficultés de traduction d’un texte littéraire. Mettre en œuvre l’analyse structurale génétique (relation réalité – auteur) ; l’analyse immanente ou la sémiotique littéraire ( - œuvre - ) ; l’analyse au niveau axiologique (œuvre – lecteur). Faire accéder progressivement à la maîtrise de l’analyse complexe d’une œuvre littéraire.

Contenu du cursus A. Rimbaud „Marine’’ ;V. Hugo „Hernani’’(acte I) ; G. de Maupassant„ Aux

champs’’ ; G. Simenon „ Le docteur de Kirkénès’’ ; Vercors „Les pas exténuants’’ ; F. Ponge „La fin de l’automne’’ ; P. Vialar „La caille’’ ; H. Barbusse „Le premier amour’’ ; P. Mérimée „Carmen’’ ; V. Hugo „Demain, dès l’aube’’ ; M. Pagnol „Topaze’’ ; G. Flaubert „ Madame Bovary’’.


1. N. Zgardan, E. Bulhac, A. Bondarenco. Interprétation du texte. Cimişlia.1997.2. З.И. Хованская. Анализ литературного произведения в современной

французской филологии.,. M. 1988.3. V.A. Kuharenko. Interpretaţia texta. M. 1988.4. Marie-Eve Thérenty . Les mouvements littéraires du XIX-e et du XX-e siècle. Paris,

1999.5. Dictionnaire de la littérature française du XX-e siècle. Paris, 2000.

80

***Administrarea

Autor: lector superior, Eleonora Schiţco Revizat septembrie 2003

Codul disciplinei: S.05,6.O.1.30




Anul predării:III

Perioada de predare: Semestrele 5-6

Evaluare: sem.5 - examen, sem.6 - examen.


Total ore: 90+45 Ore de contact: 60+30 Credite:4+2


Course ObjectivesTo establish an interactive classroom where students can talkTo develop lexis and enrich the lexical units which had been accumulated in the

previous years.To train translating skills from English into Romanian and viceversaTo comprehend information with the addition of more vocabulary and longer tasks:a) guessing meaning from the contextb) understanding main ideas and detailsc) inferring, identifying what the other speaker has said Course DescriptionThe course Lexicul Limba B is set out for the 3rd year students. It focuses on

developing conversational skills giving and getting the floor, closing the conversation. Students should comprehend conversational exchanges and to infer links and connections between events. They should also conceptualize new words in different texts.


1.Think First Certificate, Longman.2. Test your Vocabulary, Advanced Level, Oxford University Press.3.The dictionary “English Language and Culture”, Longman.

81



Denumirea disciplinei:Traducerea orală Limba A

franceză



Anul predării:III


Evaluare: sem. 5- colocviu;sem. 6 -colocviu

Competenţe preliminare:G.07.O.0.08

S.05.6.O.1.41



Objectifs généraux et de référenceLe développement des compétences de traduction consécutive et simultanée.

L’acquisition des connaissances linguistiques et communicatives, ayant trait aux domaines économique et juridique, nécessaires dans l’interprétation de conférences. L’assimilation et la sensibilisation des connaissances indispensables au futur interprète. L’assimilation de la méthode, par la mise en pratique de la théorie interprétative de la traduction, constituée à la base des interprétations de conférence. Le perfectionnement graduel de la compréhension orale du message. L’assimilation du lexique relatif au thèmes abordés.

Contenu du cursusLa traduction consécutive et simultanée du français en roumain et vice versa des textes

économiques et juridiques des séquences vidéo, audio, lexique d’affaires, discours, conférences : Les organismes financiers internationaux ; l’UE, les traités économiques internationaux ; Le système monétaire international ; L’euro et la zone euro ; Les tribunaux, l’administrations des pénitenciers, le CPT, le jugement et son exécution, l’état et la justice, etc., insérés dans les dossiers élaborés par le professeur.


1. Ciobanu Elena, Dosar de termeni economici cheie, Chişinău, 20032. Ciobanu Elena, Dosar al termenilor –reper juridici, Chişinău, 2003 3. Ciobanu Elena, Savoir traduire, Chisinau, 19974. Presa franceză : Le Monde, le Figaro, Label5. Presa româneasca6. TV-5, PRO-TV Chisinau, RFI

82

***Administrarea Autor: lector superior, Eleonora Schiţco Revizat: septembrie 2003

Codul disciplinei: S.05,6.O.1.39

Denumirea disciplinei:Traducerea orală Limba B

engleză

Responsabil pentru disciplină:Catedra Filologie Engleză

Anul predării:III


Evaluare: sem.5 - colocviu, sem.6 - colocviu




Course Objectives1. To guess meaning from the context2. To understand main ideas and detail3. To identify contradictions in meaning4. To deduce cause and effects from events

Course DescriptionThe course Traducerea Orală Limba B is set for 3rd year students It focuses on

developing rendering skills. The students listen to the piece of news in Romanian twice and their task is to render or speak about the news in English. While watching the news students should be able to take notes, put down figures, names etc. The principal goal is to translate the ideas but not word by word. Students must apply some translating strategies and skills.


1. BBC News2. Dave’s Café http://www.eslcafe.com3. Randall’s ESL. Cyber Listening Lab. http://esl-lab.com4. PRO TV News5. WWW.OURNET.MD

83

http://esl-lab.com/

http://www.eslcafe.com/

***Administrarea




(Dificultăţi de traducere)



Anul predării:III


Evaluare: sem.5 - colocviu;sem.6 - colocviu;

Competenţe preliminare:S.06.O.1.37S.05.O.1.20



Objectifs généraux et de référenceIdentification des éléments communs aux deux langues engagées dans la comparaison,

mais qui présentent des difficultés de traduction. La localisation des divergences et l’incidence pratique de la comparaison. Détermination correcte des valeurs temporelles modalles et aspectuelles des temps de l’indicatif , du conditionnel et du subjonctif dans de différents contextes et le choix de la valeur adéquate et correcte pour effectuer une traduction professionnelle.

Contenu du cursusExercices de traduction du roumain en français comprenant les thèmes suivants:

Pronoms en, y. Pronoms relatifs simples et pronoms relatifs composés. Pronoms interrogatifs et pronoms indéfinis. Verbe. Modes, temps. Les formes temporelles de l’indicatif français (18) et leurs équivalentes en roumain (7). Valeurs temporelles modales et aspectuelles des temps de l’indicatif et du subjonctif. Simultanéité, antériorité et postériorité dans l’emploi de ces modes. Infinitif. Participe et les formes en – ant. Particularités de certains adverbes.


1. Agrigoroaiei V., Gherasim P. Catégories grammaticales et contrastivité. (domaine franco-roumain). Iaşi, 1995

2. Gherasim P. Etudes contrastive. Bucureşti, 19813. Dificultăţi la traducerea din franceză. Versiunea moldovenească de L.Cebotarenco.

Editura „Ştiinţa”, 19774. Steinberg N. Grammaire française, I partie. Moscou-Leningrad, 19665. Bejenaru C., Gorunescu E. Exerciţii de gramatică franceză. Editura ştiinţifică,

Bucureşti, 1974 6. Toma Dolores. Exerciţii de traducere (română-franceză). Editura Babel, Bucureşti,

1996

84

***Administrarea

Autor: lector superior, Galina Tatarscaia Revizat: septembrie 2003




Catedra Filologie EnglezăAnul predării:

IIIPerioada de predare:

Semestrele 5-6Evaluare: sem.5 - colocviu,

sem.6 - colocviu

Competenţe preliminare:S.01,2.O.1.25; S.03,4.0.1.25



Course ObjectivesTo develop skills in using modality;To introduce and practise conditionals;To encourage autonomous research;To develop skills in the usage of theory into practice;

Course DescriptionThe Mood. The imperative mood. The Indicative Mood. The modals: can/could,

may/might, will/would, shall, should/ought to, must, needn’t. Primary and secondary functions of modal verbs. The subjunctive Mood. Conditional sentences: types and variations, using, implied conditionals.


1. Thomson A.J., Martinet A.V. “A practical English Grammar”, Oxford,1997;2. Thomson A.J., Martinet A.V. “A practical English Grammar. Exercises”,

Oxford,1997;3. Alexander L.G. ”Longman English Grammar”, London, Longman., 1994;4. Alexander L.G. ”Longman English Grammar. Practice”, London, Longman., 1995;5. Allsop J. “English Grammar Exercises”, Bucureşti, Teora, 1996;

85



Denumirea disciplinei:Traducerea specializată

Limba A franceză



Anul predării:III


Evaluare: sem. 5 – colocviu;sem. 6 - examen

Competenţe preliminare:G.07,O.0.08


OBIECTIVELE ŞI CONŢINUTUL DISCIPLINIEI Objectifs généraux et de référenceLe développement des compétences de traduction rapide et qualitative par écrit des

textes terminologiques économiques et juridiques de moyenne difficulté. L’acquisition des connaissances pratiques dans la terminologie concernant les domaines visés. L’assimilation du lexique des thèmes abordés. L’acquisition des savoir-faire à répertorier les termes sous forme de fiches terminologiques. L’acquisition cumulative des connaissances pratiques dans le domaine de la terminologie et de la terminographie.

Contenu du cursus

Textes économiques ( management, marketing, finances, organismes financiers internationaux, négociations, bourses, banques) insérés dans le dossier des termes économiques clefs (commentaires, évaluations opérées par des économisteq notables ) ; textes juridiques relevant de différentes branches du droit interne et international (Code Civil, Code de Procédure Civile, Code Pénal, Code de Procédure Pénale, Droit Administratif, Organisation du système judiciaire en France et en Moldavie, juridictions spéciales, etc.) inclus dans le dossier juridique élaboré par le professeur. Conventions, accords, déclarations, textes de spécialité émis par le Centre de documentation du Conseil de l’Europe.

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ :

1. Ciobanu Elena, Dosar de termeni economici cheie, Chişinău, 20022. Ciobanu Elena, Dosar al termenilor-reper juridici, Chişinău, 20033. Ciobanu Elena, Savoir traduire, Chişinău, 19974. Mauchamp Nelly, La France économique, Paris, 19985. Monnerie André, La France aux cent visages, Paris, 1997

86

***Administrarea

Autor: conf. univ., dr. Tatiana Podoliuc Revizat: septembrie 2003



Limba B engleză



Anul predării:III


Evaluare: sem. 5-colocviu;sem. 6 -colocviu

Competenţe preliminare:F.03,4.O.0.05; S.03,4.O.1.25



Course Objectives To use the acquired knowledge of English in translation of specialized text;To know how to prepare translator’s glossary;To learn the strategic rules of the translator;To study terminology;To understand the difference between terminology and professionalisms;To train direct and back translation.

Course Description Economic Systems. Consumption and Income. Credit. Sources of loan. Buying the

necessities. Saving and investing. Supply and demand. Money and Banking. Internationa Crime Prevention. Criminal Justice at the International Level. The law and Judiciary in the USA. British Juridical System. Joint Venture Shareholders Agreement. Performance and Breech. Asylum-seekers are not Illegal Entrants.


1. Miller R. Economics. N.Y. 1988.2. Podoliuc T. Economics. Texts for Students of Foreign Languages Department.

Chisinau,2001.3. Podoliuc T. English for Law Students. Chisinau, 1997.4. The Economist. 1999.5. The Financial Times. 2000.

87

***Administrarea Autor: conf. univ., dr. Ana Guţu Revizat: septembrie 2003 .


Denumirea disciplinei:Traducerea literar-publicistică

Limba A franceză



Anul predării:III


Evaluare: sem.6 - colocviu

Competenţe preliminare: S.05,6.O.1.22G.05,6.O.0.13


OBIECTIVELE ŞI CONŢINUTUL DISCIPLINEI Objectifs généraux et de référenceLe développement des compétences de traduction écrite des textes littéraires,

philosophiques, socio-politiques et culturels. L’actualisation des connaissances linguistiques, civilisatrices, scientifiques, pratiques dans l’activité de traduction littéraire. Le perfectionnement des compétences de compréhension écrite d’un texte littéraire. L’aquisition des compétences qui permettent d’effectuer une traduction correcte, qualitative du texte étudié en respectant toutes les exigences envers le texte source et le texte cible.

Contenu du cursusG. Maupassant –« Bel –ami », Stendhal-« Le Rouge et le Noir », G. Flaubert-

« Madame Bovary », M. Pagnol-« Topase », A. Maurois- « Nouvelles », V. Hugo-« Les Misérables » . E. Cioran-« Ţara mea », I. Creangă- « Amintiri din copilărie », M.Sadoveanu- « Viaţa lui Ştefan cel Mare », Banaru- Nuvele .


1. Ciobanu Elena, Guide pratique de traduction littéraire Chişinău, 20002. Ciobanu Elena, Clefs pour la traduction littéraire, Chişinău, 20003. Toţi autorii propuşi pentru cursul de teorie şi peractică a traducerii; traductologie4. Toţi autorii studiaţi la cursurile de lexic/exegeză a limbii franceze, literaturii

franceze

88

***Administrarea Autor: lector superior, Jana Ciobanu Revizat: septembrie 2003


Denumirea disciplinei:Traducerea literar- publicistică

Limba B engleză



Anul predării:III


Evaluare: sem.6 - colocviu




Course ObjectivesThis subject teaches students some strategies for translating the literal texts. It helps

students to get over the main grammatical – and lexical difficulties found in the literary texts. During this course the students will translate the works of the famous English and American writers. This will also compare their own translation with that of a professional translator. In this way they will be able to find their drawbacks while translating.

Course DescriptionDifficulties in translation. Grammatical and lexical difficulties.The translation of the set – expression, idioms and proverbs.The translation of the short – story: The Man with the Scar by W.S.MaughamTranslating fairy – tales: Red – Riding – Hood and Punguţa cu doi bani.The translation of the novel. Pride and Prejudice by Jane Austen.The translation of the dialogue on the basis of the theatre plays: Hamlet or Romeo and

Juliet by William Shakespeare. Poetry translation. Eldorado by E.A.Pol.


1. Elena Croitoru, Gabriela Dima , Floreana Popescu.“Culegere de texte pentru traducere”(Vol. I ).Brăila 1998

2. E. Croitoru, G. Dima, F. Popescu. “Culegere de texte pentru traducere” (Vol. II). Brăila. 1998.

3. L. Leviţchi “Manualul Traducătorului”. Bucureşti. 20034. A. Fabritius. Nic. Iliescu, R. Lupan. “The Golden Bough” (culegere pentru

traducere). Bucureşti 2003.5. Lidia Vianu “English with a Key” (Exerciţi de traducere şi retroversiune).

Bucureşti 1999.

89

***Administrarea Autor: conf. univ., dr. Zinaida Radu Revizat: septembrie 2003


Denumirea disciplinei:Lexicografia Limbii A franceză



Anul predarii:III


Evaluare : sem.6- colocviu

Competenţe preliminare:S.03.O.1.29 ;S.03.O.1.27 ;



Obiective generale şi de referinţăA familiariza studenţii cu sursele fundamentale în domeniul lexicografiei. A dezvolta

competenţe de descoperire a problemelor principale în domeniul lexicografiei. A cultiva capacitatea de apriciere, de comparare, de sintetizare a informaţiilor acumulate în timpul studierii cursului, de analiză şi prezentare a diferitor tipuri de dicţionare.

Conţinutul cursuluiLa dictionnairique. Les définitions dans les dictionnaires. Les types de définitions. Les

différents types de dictionnaires. La lexicographie française jusqu’au XIX siècle. La lexicographie au XIX et XX siècles. Dictionnaires raisonnés. Dictionnaires étymologiques et historiques. Dictionnaires analogiques (idéologiques). Dictionnaires encyclopédiques. Dictionnaires des contraires et des synonymes. Dictionnaires phraséologiques. Dictionnaires d’argot, des patois et des dialectes, des régionalismes. Problèmes et méthodes en lexicographie. Les nouveaux dictionnaires français d’aujourd’ hui et du XXI sieclès. Lexicographie et connaissances non linguistiques. Les dictionnaires dans la traduction.


1. В. П. Берков, «О словaрях ХIХ века. Мир русского слова», №3, 2000 2. Chiss Jean Louis, Filliolet Jacques, Maingueneau Dominique, «Introduction à la

linguistique française», P.,Hachette, 20033. Picoche Jacqueline, «Précis de lexicologie française, l'étude et l'enseignement du

vocabulaire», P., 19944. Rey Alain, «Lexicologie», Lecture S.P, 19705. Salminen Aino Niklas, «La lexicologie», P., 19976. Simonică Joan, «Cours de lexicologie du français moderne», Bucureşti, 1963

90


Codul disciplinei:S.07, 8. O.1.22

Denumirea disciplinei:Exegeza textului Limba A

franceză (dificultăţi de traducere)


Anul predării:IV



Competenţe preliminare:F.03,4.O.0.04G.03,4.O.0.06S.03,4.O.0.26S.04,2.O.0.33S.03.O.0.27S.0.3.O.0.29

Total ore: 25 + 45 Ore de contact: 20+20 Credite: 1+ 2


Objectifs généraux et de référence Mettre en valeur les compétences et les habiletés de compréhension consciente et

d’interprétation du fait littéraire au niveau linguistique, épique et esthétique. Articuler une étude pluridimensionnelle de différents genres littéraires avec la perception consciente du système des relations : réalité – auteur – œuvre – lecteur. Sensibiliser aux difficultés de traduction.

Contenu du cursus Textes de base : Ph. Hériat „ Le mariage d’Agnès’’ ; M . Druon „ Deux générations’’ ;

M. Aymé „ Le proverbe’’ ; A. de Saint-Exupéry „ Ce que j’ai fait jamais aucune bête ne l’aurait fait’’.

Textes complémentaires : F. Mauriac „ Rupture’’ ; E. Ionesco „ Oser ne pas penser comme les autres’’ ; A. Maurois „ La carte postale’’ ; J. Giraudoux „Le banc’’ ; J.M.G. Le Clézio „Ô, voleur, voleur…’’


1. N. Zgardan, E. Bulhac, A. Bondarenco. Interprétation du texte. Cimişlia.1997.2. J.-P. Adam. Le texte naratif. Paris, 1985.3. V.A. Kuharenko. Interpretaţia texta. M. 1988.4. R. Georgin. Difficultés et finesses de notre langue. Paris, 1952.5. Dictionnaire de la littérature française du XX-e siècle. Paris, 2000.6. Le dictionnaire du littéraire. P. Aron, D. Saint-Jacques, A. Viala. PUF, 1977.7. La critique littéraire. PUF, 1977.8.Les auteurs de la littérature française. 1995.

91

***Administrarea

Autor: lector superior, Irina Lisovaia Revizat septembrie 2003


Denumirea disciplinei:Lexic Limba B

engleză



Anul predării:IV


Evaluare: sem. 7- examen;sem. 8 - colocviu

Competenţe preliminare:S.05,6.O.1.30;S.05,6.O.1.25.

Total ore: 25+45 Ore de contact: 20+20 Credite:1+2


Course ObjectivesTo generate in a learner a need/willingness to speak exploiting the motivation in the

learner’s perception;To teach a student to reflect when confronted with a problem/a situation;To develop communicative competence at interpersonal trait;To profound knowledge of synonymic and antonymic rows in order to use them in

different functional styles;To practice the learned expressions in conversational situations;To learn the common exponents for the functions of social exchanges and the rules for

their use in formal and informal situationsTo teach conversational social-relations skills;To teach everything associated with abstract thinking;To teach unconscious acquisition and/through conscious learning.

Course DescriptionEssential Course includes the following topics: The problems of Scientific and

Technological Revolution, Changing Patterns of Leisure, Man and the Movies, English Schooling, Bringing up Children, Painting, Feelings and Emotions, Talking about People, Man and Nature. And it includes the extracts in the original by well-known authors: J.K.Jerome, Ch.Samuels, R.Goldberg, G.B.Shaw, S,Maugham, J.Galsworthy, E.R.Braithwaite, I.Azimov, H.G.Wells.


1. Arakin, Essential Course of English;2. Headway (Intermediate) by Liz and John Soars, Cambridge;3. Think First Certificate by John Naunton, Longman;4. Conversational Topics by Cooper and Rubalskaia, Moscow;5. Videoclips.

92

***Administrarea

Autor : conf. univ., dr. Ana Guţu Revizat: septembrie 2003


Denumirea disciplinei:Traducerea orală Limba A

franceză



Anul predării:IV


Evaluare: sem. 7- examen;sem. 8 - examen


S.05,6.O.1.41



Objectifs généraux et de référenceL’approfondissement continu de l’acquisition des connaissances de langue et de

communication relevant du domaine économique, juridique, politique et diplomatique. L’enrichissement continu des compétences de traduction consécutive et simultanée (version-thème). La formation des habiletés visant la reformulation du message (de longue, de petite durée, de durée moyenne ; consécutif ou simultané) dans la langue cible en des limites de temps bien définies. La formation des habiletés de prise de notes par écrit afin de pouvoir reexprimer consécutivement dans la langue cible le message / le discours oral.

Contenu du cursus La traduction consécutive et simultanée des textes de spécialité techniques, médicaux, économiques, juridiques, inclus dans les dossiers de spécialité, enregistrements audio-vidéo, films sous-titrés (version-thème) : la bourse, les changes, le commerce international, l’OMC, la convertibilité, le financement, la fiscalité, la fluctuation ; l’action civile et publique, la Cour d’assises, le Barreau, la comparution, le délibéré, les frais de justice, le juge, l’avocat, le procureur, les juridictions, le Ministère public, etc.


1. Ciobanu Elena, Dosar de termeni economici cheie, Chişinău, 20032. Ciobanu Elena, Dosar al termenilor –reper juridici, Chişinău, 2003 3. Ciobanu Elena, Initiation à la traduction, Chişinău, 19964. Presa franceză : Le Monde, le Figaro, Label5. Presa românească6. TV-5, PRO-TV Chişinău7. RFI8. Casete audio-video

93

***Administrarea

Autor: lector superior, Irina Lisovaia Revizat: septembrie 2003Codul disciplinei:

S. 07, 8.O.1.39Denumirea disciplinei:

Traducerea orală Limba B engleză



Anul predării:IV


Evaluare: sem. 7-examen;sem. 8 -examen

Competenţe preliminare:S.05,6.O.1.39;S.01,2.O.1.35

Total ore: 45+45 Ore de contact: 40+20 Credite : 2+2


Course ObjectivesTo develop listening, speaking and writing skills by assigning students general topics

to discuss or by getting them to give a short talk on the subject of the information;To focus on the transfer of information to a listener clearly and effectively, so it could

be comprehended quickly and easily;To communicate information to a listener for particular purpose or to respond in

appropriate ways;To ensure that students will develop the ability to use the language for informative

purposes;To master fluency and naturalness in spoken skills;To develop intuition as a source of knowledge being defined as “immediate

apprehension”;To develop tentative notions when defining, comparing and generalizing are involved .

Course DescriptionThe Course focuses on training interpreting skills of the students from English into

Romanian/Russian and vice versa in the field of mass media. The course involves the following topics: Environment, Disasters, Economy, War and espionage, Terrorism, Election, Medicine, Crime and Punishment, Sport, Weather and Climate, Accidents etc.


1. Eloi le Divenach, Engleza in Presă;2. BBC News, CNN News, Pro TV, Euro News, Russian and Romanian Channels;3. Newspapers “Herald Tribune”, “The Times”, “The Daily Telegraph”, “The News

Review”, “The Obresver”;4. Joan Maclean “English in Focus”;5. Audio and video cassettes;6. “English for Law Students”, Alison Riley;7. Natural Science, USA;8. “BBC Business English”, Roger Owen;9. Russian and Romanian newspapers.

94

***Administrarea Autor: conf. univ., dr. Zinovia ZUBCU Revizat: septembrie 2003


Denumirea disciplinei:Gramatica Limbii A franceză

(dificultăţi de traducere)



Anul predării:IV



Competenţe preliminare:S.07.8.O.1.37S.07.8.O.1.38



Objectifs généraux et de référenceL’accroissement graduel des difficultés de traduction. L’assimilation successive des

structures de plus en plus compliquées et des unités de traduction. Maîtrise de la grammaire axée sur le niveau macro-structural.

Contenu du cursusTraduction des textes du roumain en français comprenant des connaissances difficiles

à assimiler. Moyens d’exprimer l’hypothèse en français et en roumain. Phrases à protase introduite par si et leurs équivalents en roumain. Propositions conditionnelles introduites par une subjonction autre que si. Tours infinitifs, participes ou autres correspondant à une subordonnée conditionnelle. L’hypothèse exprimée au moyens des propositions juxtaposées. Le Subjonctif. Les temps du subjonctif français et leurs équivalents en roumain. Concordance des temps du subjonctif dans le style écrit et dans la langue parlée. Alternance de l’indicatif, du conditionnel et du subjonctif.


1. Grevisse M. Le bon usage Editions J. Duculot S.A. Gembloux. (Belgique), 19932. Referovskaia E., Vassilieva A. Essai de grammaire française. Cours théorique, I

partie, Moscou-Leningrad, 19643. Grammaire Larousse du XXe siecle. Paris, 19364. Wagner R.L. et Pinchon J. Grammaire du français classique et moderne. Paris,19625. Steinberg N. Grammaire française, II partie, Leningrad, 19636. Toma Dolores. Exerciţii de traducere (română-franceză). Editura Babel,

Bucureşti,1996

95

***Administrarea



Denumirea disciplinei:Literatura naţională Limba A

franceză



Anul predării:IV


Evaluare: sem. 7 – colocviu

Competenţe preliminare:F.03,4.O.0.03F.02.O.0.03



Objéctifs généraux et de référenceDonner aux étudiants les connaissances théoriques sur l’évolution de la littérature et sa

valeur idéologique et artistique. Etudier les courants littéraires les plus importants et les plus grands écrivains de chaque période de la création littéraire. Faire connaître aux étudiants les chefs- d’oeuvre de la littérature française et développer leurs habiletés d’analyze du texte artistique. Cultiver chez les étudiants le goût de la lecture en langue française. Contribuer par le moyen de l’étude de la littérature au perfectionnement des connaissances linguistiques et stylistiques du français.

Contenu du cursusLittérature du XX s. – caractéristique générale. La belle époque. Le choc des valeurs.

A. France. R. Rolland. Les grands poètes du début du siècle. P. Valéry. P. Claudel. Apollinaire – précurseur du surréalisme. Le roman nouveau : M. Proust. Le surréalisme. A. Breton. L. Aragon. P. Eluard. Le roman traditionnel. A. Gide. H. Malraux. Le roman catholique. G. Bernanos. Fr. Mauriac. L’humanisme. A. de Saint-Exupéry. L’existentialisme. Sartre. Camus et la révolte. L’absurde. Origines du théâtre d’absurde. E. Ionesco. S. Beckette. La poésie de la II moitié du XX s. Le nouveau roman. N. Sarraute. Les narrateurs contemporains.


1. Dictionnaire des auteurs, Bordas, 1985.2. Dictionnaire des oeuvres littéraires, Bordas, 1985.3. Berton J.C. Histoire de la littérature et des idées en France au XX s., Hatier, 1983.4. Desgrange Ch. M. Précis de littérature française, Paris, Hatier, 1925.

96

***Administrarea



Denumirea disciplinei:Traducerea specializată Limba A

franceză



Anul predării:IV


Evaluare: sem. 7 -examen;sem. 8 -colocviu


S.05.6.O.1.41



Objectifs généraux et de référenceLe développement des habiletés de gestion correcte de la qualité et de la vitesse des

traductions spécialisées effectuées. L’acquisition des compétences qui permettent le travail efficace avec les bases de données terminologiques et la rédaction des traductions faites. Le perfectionnement des compétences de compréhension écrite des textes terminologiques de moyenne et haute difficulté. L’assimilation correcte de la méthode de traduction pour que les futurs traducteurs évitent les fautes de sens, contresens et non-sens.

Contenu du cursus Textes terminologiques du domaine technique, agro-alimentaire, médical, économique,

juridique insérés dans les dossiers de spécialité élaborés par le professeur: Le progrès technico-scientifique la vielle du III-ième millénaire; la médecine aujourd’hui; l’agriculture en France et les pays de l’UE; le capital, l’inflation, le budget, la Mondialisation, les prix, le profit; les juridictions spéciales, administratives et pénales, les voies de recours, l’esprit de la justice française, le droit européen, etc.


1. Ciobanu Elena, Dosar de termeni economici cheie, Chişinău, 20032. Ciobanu Elena, Dosar al termenilor – reper juridici, Chişinău, 20033. Ciobanu Elena, Initiation à la traduction, Chişinău , 19964. Mermet Georges, Francoscopie, Paris, 19995. Paoletti Mario, Civilisation française, Paris, 19986. Label France, N 40, 41, 43, 2001

97

***Administrarea Autor: lector superior, Jana Ciobanu Revizat: septembrie 2003



Limba B engleză

Responsabil pentru disciplină :


Anul predării:IV


Evaluare:sem. 7 – colocviu;sem. 8 – colocviu

Competenţe preliminare :S.05.O.1.42



Course objectivesThe aim of this course is to give students knowledge in the specialized fields. The

students will learn how to translate medical and mass-media terms. They will work on the problems and difficulties in translating medical texts and will get familiar with the mass-media translation. They will translate texts from English and American magazines, newspapers, Internet as well as Romanian ones.

Course descriptionMedicine-The cell. The Nervous System. The Skeleton. Diseases. Dental Care.

Special Diets. Drugs. Injuries. Mental Health. Specialist. Symptoms. Mass – Media – The Environment. The Third World. Politics. Elections. Religion.

Terrorism and Revolutions. War and Espionage. Accidents. Travel and Traffic. Countries and people.


1. A. Bantaş. E. Croitoru. “Didactica traducerii”. Bucureşti,1998.2. V. Dobrovici. ”Engleza pentru medici” Bucureşti,2000.3. E. Divenach. ”Engleză în presă”. Bucureşti, 2001.4. L. Vianu. “English will a key” (Exerciţii de traducere şi retroversiune). Bucureşti,

1999.5. M. Misztal. “Teach your vocabulary”.

98


Codul disciplineiS.07,8.O.1.37

Denumirea disciplinei:Traducerea literar-

publicistică Limba A franceză



Anul predării:IV


Evaluare: sem. 7-examen;sem. 8 -colocviu

Competenţe preliminare:S.06.O.1.37

S.07,8.O.1.22



Objectifs généraux et de référenceL’acquisition des compétences de traduction en respectant les étapes de traduction

d’un texte écrit : la lecture rapide, la sémiotique du texte, l’herméneutique du texte d’après les niveaux respectifs (prétextuel, intertextuel, intratextuel, axiologique), la traduction proprement-dite, l’analyse justificative, la lecture du texte traduit à un natif. L’analyse des fautes après avoir comparer les versions de traduction effectuées par les étudiants avec les versions des traducteurs professionels. Le perfectionnement des compétences et des habiletés pratiques concernant la traduction des textes écrits.

Le contenu du cursus La traduction de certains fragments tirés des oeuvres des écrivains suivants : A. Saint-

Exupery-« Le Petit Prince », A. Camus-« La Peste », P. Gamarra-« Nouvelles », E. Zola-« Germinal », Balzac-« Eugénie Grandet », A. Dumas-« Les Trois Mousquetaires », Troyat-« Les Egletière ».


1. Ciobanu Elena, Guide pratique de traduction littéraire, Chişinău, 20002. Ciobanu Elena, Clefs pour la traduction littéraire, Chişinău, 20003. Toţi autorii propuşi în conţinutul programei4. Toţi autorii studiaţi la cursurile de lexic.

99

***Administrarea Autor: lector, Ana Ilievici Revizat: septembrie 2003


Denumirea disciplinei:Traducerea literar-

publicistică Limba B engleză

Responsabil pentru disciplină :


Anul predării:IV

Perioada de predare:Semestrul 8Evaluare: sem. 8 – colocviu




Course Objectives-to use acquired knowledge of English for translation of literary texts;-to enlarge the students’ vocabulary;-to study the problem of grammatical difficulties in literary texts;-to study the problem of lexical difficulties in literary texts;-to improve translating and interpreting skills;-to make adequate translation.

Course DescriptionLiterature of English, American and Russian writers.Translation from English into Russian and vice versa.Walter Macken “Tuesday’s Children”, Ingo Shulze “Tree Moments of Russian

Happiness”, G. Mikes “Sorry My Fault”, Ernest Hemingway “Hills Like White Elephants”, Sherwood Anderson “Hands”, David Leavitt “Gravity”. Etc.


1. “The New Yorker” 1997, 1998, 1999.2. O. Henry “Selected Stories”. Moscow 1993.3. “Highlights of American Literature”. Washington 1995.4. “American Short Stories”. Moscow 1995.

100



Denumirea disciplinei:Practica de traducere



Anul predării:IV




G.03.O.0.06; G.02.O.0.12; S.01,2,3.O.1.26; S.05.O.1.36;



Obiective generale şi de referinţă Stagiul de traducere şi interpretariat este prevăzut să asigure continuitatea şi

interdisciplinaritatea cunoştinţelor teoretico-practice achiziţionate de către studenţi la disciplinele de studii în domeniul limbilor străine A şi B (în dependenţă de combinaţia aleasă). Stagiul are un caracter profesionalizator acesta constituind unul din imperativele învăţământului universitar la nivel internaţional. Stagiul reprezintă un criteriu adecvat de evaluare şi testare a competenţelor profesionale ale studentului.

Conţinutul practiciiLocul de petrecere a stagiului poate fi ales de student sau propus de către profesorul

tutore al practicii. În virtutea colaborărilor dintre departamentul Limbi Străine şi organizaţiile cointeresate în servicii lingvistice şi de traducere, locurile de stagiu sunt diverse: firme turistice, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Justiţiei, departamentele RM, unităţi economice naţionale şi transnaţionale, bănci, magazine, firme etc.

Profesorul tutore al stagiului de traducere/interpreatriat controlează şi verifică prezenţa şi activitatea studentului la locul stagiului. Pentru fiecare student sunt rezervate 10 ore pe parcursul stagiului întreg.

La finele stagiului studentul trebuie să prezinte un dosar care este constituit din următoarele documente:

1. Curriculum vitae al studentului;2. Darea de seamă (minimum 3 pagini imprimate la calculator cu caractere 14,

Word, Time New Roman) a studentului despre stagiu, cu recomandări şi autoevaluare;3. Recomandare din parte conducătorului organismului unde şi-a petrecut

studentul practica; 4. Un glosar de termeni (circa 200 termeni din limba A pertinenţi, cu care a operat

studentul în timpul practicii de traducere, cu traducerea lor în limba B şi cea materna);5. Documente originale (volum 2-3 pagini) cu traducerile anexate, fie versiunea fie

tema.

101

6.4.Discipline de specializare opţionale

***Administrarea Autor: lector, Alina Doroş Revizat septembrie 2003

Codul disciplinei:S.01.A.0.1.43

Denumirea disciplinei:Lectura pregătită Limba A

franceză




Semestrul 1Evaluare: sem. 1 - colocviu

Competenţe preliminare :–



Objectifs généraux et de référenceL’objectif général: développement des compétences de compréhension globale et

sélective du texte littéraire, ainsi que de celles d’expression orale, suite à la lecture du document autentique.

Les objectifs de références: développement des habilités d’expression orale, sous forme de monologue – narration du texte, mise en relief des idées-maîtresses; initiation des discussions sur les textes étudiés; caractéristique des personnages, rédaction des commentaires individuels sur les sujets appris (par le biais de la mise en pratique du bagage lexical acquis et des formes d’expression correcte); acquisition des aptitudes nécessaires à faire des parallèles avec des oeuvres traitant des thèmes similaires.

Contenu du cursusGuy de Maupassant La rempailleuse; La parure; Le parapluie. Alphonse Daudet La chèvre de M. Seguin; Le secret de maître Cornille. Prosper Mérimée Tamango; Federigo. André Maurois Les ricochets. Romain Gary J’ai soif d’innocence. Marcel Aymé Le nain.


1. Récits et nouvelles, Editura “Epigraf”, Chişinău, 20002. Alphonse Daudet, Lettres de mon moulin, Hachette, 19913. Guy de Maupassant, Contes normands et parisiens, Hachette, 19934. Lagarde et Michard, Littérature française, XIX siècle, Paris, 19875. Lagarde et Michard, Littérature française, XX siècle, Paris, 1995

102

***Administrarea Autor: lector superior, Elena Ceban Revizat: septembrie 2003

Codul disciplinei:S.03,4.A.1.43

Denumirea disciplinei:Lectura pregătită Limba A

franceză



Anul predării:II



Competenţe preliminare:F.01,2.O.0.04;S.01,2.O.1.26;F.02.O.0.03;F.02.O.0.02



Objectifs généraux et de référenceLes objectifs généraux visent le perfectionnement des habilités et aptitudes pratiques

de reproduction du texte littéraire, tout en faisant l’analyse du vocabulaire nouveau.Les objectifs de référence: acquisition des aptitudes de travail conformément aux

niveaux de lecture du texte (prétextuel, intertextuel, intratextuel); perfectionnement des habilités de compréhension du sens global et littéral du texte littéraire, suite à la lecture fluente; initiation d’une conversation en développant le thème du texte; mise en évidence des idées maîtresses; comparaison de l’oeuvre aux autres oeuvres similaires; développement des compétences linguistiques orientées vers le perfectionnement des capacitiés d’expression orale; participation aux discussions; argumentation de son point de vue concernant les sujets étudiés, tout en utilisant le lexique nouveau et les formes d’expression correcte; réalisation des caractéristiques des personnages, des commentaires, des résumés.

Contenu du cursus Flaubert Gustave, Madame Bovary; Maupassant Guy de, Une vie; Maupassant Guy de, Bel-Ami;Triolet Elsa, Roses à crédit.

N.B. On étudie une de ces oeuvres par semestre, au choix.


1. Flaubert Gustave, Madame Bovary, Paris, 1997.2. Maupassant Guy de, Une vie, Paris, 1998.3. Maupassant Guy de, Bel-Ami, Paris, 1984.4. Triolet Elsa, Roses à crédit, Paris, 1995.5. Lagarde et Michard, Littérature française, XIX siècle, Paris, 1987.6. Lagarde et Michard, Littérature française, XX siècle, Paris, 1995.

103

***Administrarea Autor: dr. hab., prof. univ. Petru Roşca Revizat: septembrie 2003

Codul disciplinei:S.04.A.1.45

Denumirea disciplinei:Romanistica



Anul predării:II




G.01,2.O.0.14F.01,2.O.0.04



Objectifs généraux et de référenceFamiliariser les étudiants avec les notions concernant les langues romanes et leur lieu

de diffusion :- le nombre des langues romanes ;- le rôle du latin dans la formation de ces langues.

Contenu du cursus Les langues romanes – groupe de langues apparentées :Le latin populaire. Substrat ethnique, abstrat, suprastrat. Le nombre des langues

romanes, leur dislocation. Le groupement des langues romanes : occidentales et orientales.La notion de « loi phonétique ». Etudes comparées des langues romanes. Le vocalisme : corrélation de labialisation et localisation ; nasalisation. Etudes

comparées des langues romanes. Le consonantisme : consonnes affriquées sourdes, consonnes affriquées sonores,

corréelation de sonorisation. Etudes comparées des langues romanes.


1. Iorgu Iordan, Manoliu Maria. Introducere în lingvistica romanică, Bucureşti, 1965.2. Mihaiescu, H. Limba latină în provinciile dunărene ale Imperiului roman,

Bucureşti, 1960.3. Vidos, B.E. Manuale de Linguistica romanya, Firenze, 1959.

104



Denumirea disciplinei:Lexicografia comparată



Anul predării:III




G.03.O.0.06; G.02.O.0.12; S.01,2,3.O.1.26; S.05.O.1.36;

S.05.O.1.41Total ore: 45 Ore de contact: 30 Credite: 2


Objectifs généraux et de référence Cultiver chez les étudiants les notions de base de la lexicographie – cursus contrastif

français – roumain. Acqisition par les étudiants des connaissances théoriques et pratiques visant l’élaborqtion de différents types de dictionnaires.

Contenu du cursusObjet de la lexicographie comparée. Fondement théorique de la discipline. Expérience

lexicographique française et roumaine. Les principes de constitution d’un dictionnaire. L’élaboration des dictionnaires su papier et électroniques. Les bases de données électroniques. L’usage du dictionnaire au service du traducteur. L’exhaustivité du dictionnaire. Les tradition lexicographiques mondiales.


1. Babel. Revue scientifique de traduction2. Meta. Revue scientifique de terminologie.3. Terminologie. Revue scientifique. 4. Articles et sources sur la lexicographie française et autochtone.

105



Denumirea disciplinei:Lexicologia comparată



IIIPerioada de predare:

Semestrul 6Evaluare: sem. 6 - colocviu


G.03.O.0.06; G.02.O.0.12; S.01,2,3.O.1.26; S.05.O.1.36;



Objectifs généraux et de référence Cultiver chez les étudiants les notions de base de la lexicologie contrastive française –

roumaine. Acqisition par les étudiants des connaissances théoriques et pratiques en plan comparée visant le massif lexicale du fraçais et du roumain, ainsi que de la langue source latine.

Contenu du cursusObjet de la lexicologie comparée. Les vocabulaires des langues. Les sources latines

communes. Les principes de structuration du lexique. Les moyens d’enrichissement du vocabulaire d’une langue. Les emprunts – évaluation comparée. La dérivation – évaluation comparée. La composition – évaluation comparée. La polisémie – évaluation comparée. La synonymie – évaluation comparée. Les autres phénomènes de structuration du lexique. Interférences linguistiques.


1. Picoche J. Cursus de lexicologie. P. 1995 2. Articles et sources sur la lexicologie française et autochtone. 3. Walter H. L’aventure des mots à l’Occident. P., 1999.

106



Denumirea disciplinei:Poetica



Anul predării:IV



Competenţe preliminare:F.01,2,3,4.O.0.04; F.o2.O.0.01;

G.03.O.0.06; G.02.O.0.12; S.01,2,3.O.1.26; S.05.O.1.36;



Objectifs généraux et de référence Cultiver chez les étudiants des notions élémentaires de la poétique en tant que vision

esthétique du monde. Acquisition par les étudiants des éléments théoriques essentiels dans le domaine de la poétique.

Contenu du cursusL’objet de la poétique. L’origine de la poétique. La poétique et la rhétorique. Les

figures de la poétiques. Eléments de métrique et versification. La traduction poétique en tant que type de traduction littéraire. Les difficultés de la traduction poétique.


1. Jakobson R Questions poétiques, Paris, 1973.2. Valéry P. La poétique, Paris, 1967.3. Greimas A. Essais de sémiotique poétique, Paris, 19724. Meschonnic H. La poétique du traduire. Paris, 19995. Articles et sources sur la poétique française et autochtone.

107



Denumirea disciplinei:Semiotica


Anul predării:IV




G.03.O.0.06; G.02.O.0.12; S.01,2,3.O.1.26; S.05.O.1.36;



Objectifs généraux et de référence Cultiver chez les étudiants des notions théoriques de la sémiotique. Acquisition par les

étudiants des compétences analitiques dans la sémantique et la sémiotique des langues.

Contenu du cursusL’objet de la sémiotique. La sémiotique et la sémantique – dispute et reconciliation.

La sémiotique et la langue des symboles. La sémiotique non-verbale. La sémiotique verbale. La sémiotique sociale. La sémiotique commerciale. La sémiotique du spot publicitaire. La traduction pour les aveugles – question de sémiotique.


1. Eco Umberto. Tratat de semiotică generală. Bucureşti, 19722. Miclău P. Semiotica lingvistică, Timişoara, 19773. Gremas A., Curtev J. Sémiotique. Dictionnaire raisonné de la théorie du langage.

Paris, 1986. 4. Articles et sources sur la sémiotique.

108


Codul disciplinei:S. 07.A.1.51/52

Denumirea disciplinei:Stiluri şi limbaje funcţionale



Anul predării:IV



Competenţe preliminare:F.01,2.O.0.04F.02.O.0.01F.02.O.0.02

S.01.2.O.0.26G.03.O.0.17S.03.O.0.29



Objectifs généraux et de référence Assurer la continuité informationnelle et la formation professionnelle. Approfondir les

compétences linguistiques : créer une vision plus ample et précise de la langue en tant que formation complexe à fonctions stratifiées et différenciées. Familiariser avec les particularités de structuration et de fonctionnement des styles fonctionnels.

Contenu du cursus La communication. Langue, parole, style. Le problème des fonctions de la langue.

L’apport de Humboldt, des formalistes russes, de l’Ecole de Prague. Les modèles fonctionnels de K. Bühler et de R. Jakobson. Hiérarchisation stylistique de la langue. Langages cultivés et non cultivés. Le facteur socioprofessionnel dans la classification des styles. Particularités structurales et fonctionnelles du style scientifique, ses genres et ses formes. Le style des journalistes et des publicistes et ses variantes : genres informatifs, genres analytiques, genres des belles-lettres. Le style administratif et ses formes (de documentation, d’information).


1. Cressot M. Le style et ses techniques. Paris, P.U.F. 1969.2. Spitzer L. Etudes de style. Paris, Gallimard. 1970.3. Andriescu Al. Stil şi limbaj. Iaşi, 1980.4. Coteanu I. Stilistica funcţională a limbii române. Bucureşti, 1985.5. Moren M., Teterevnikova N. Stylistique française. M. 1970.

109

***Administrarea

Autor: dr. hab., prof. Petru Roşca Revizat: septembrie 2003


Denumirea disciplinei:Variante neconvenţionale

Limba A franceză



Anul predării:IV






Objéctifs généraux et de référenceDonner aux étudiants les connaissances théoriques sur la géographie linguistique.

Assurer une continuité informationnelle des connaissances acquises pendant les cours de l’ Histoire de la langue. Familiariser les étudiants avec les notions de la géographie linguistique. Développer les compétences d’étude de plusieurs phénomènes phonétiques et lexicaux en base de l’atlas linguistique.

Contenu du cursusLe dialecte. Sa caractéristique du point de vue de la géographie linguistique.

Exploration linguistique sur terrain. Les limites de la région à enquêter. Le réseau des localités à enquêter. Le contenu du questionnaire pour l’enquête. Différents moyens d’effectuer l’enquête. La géographie linguistique et la dialectologie. Apparition des atlas linguistiques romans au début du XIX s.


1. Dauzat A. Essais de géographie linguistique. Paris. 1928.2. Scrélina L. Histoire de la langue française. Moscou. 1972.3. Enciclopedia limbilor romanice. Coordonator : Marius Sala. Bucureşti.

110

***Administrarea


Codul disciplinei:S.08. A.1.53/54

Denumirea disciplinei:Gramatica comparată a limbii

franceze A



Anul predării:IV



Competenţe preliminare:S.08.A.1.54/55



Objectifs généraux et de référenceEtudier les rapports des deux langues romanes: le français et le roumain. Examiner,

établir les convergences et les divergences existant dans les phénomènes grammaticaux de ces langues comparées. Etablir les zones où une des langues a des avantages.

Contenu du cursusLes catégories grammaticales du nom. Genre des noms selon leurs terminaisons. Les

noms du féminin dans les deux langues. Noms du féminin en français et du genre masculin ou neutre en roumain. Genre naturel /genre grammatical. Le genre des noms propres désignant des non-personnes.

Les modes personnels et leur temps. Analyse comparative de la modalité. Moyens d’exprimer les rapports modaux dans la proposition. Types de modalisateurs. Modes impersonnels. Typologie des prépositions.


1. Baylon Ch, et Fabre P. Grammaire systématique de la langue française. Editions Fernand Nathan, 1978

2. Charaudeau P. Grammaire du sens et de l’expression . Paris, 19953. Grevisse M. Le bon usage Editions J.Duculot S.A. Gembloux. (Belgique), 19934. Gak V. Sravnitelinaia tipologhia franţuscovo i ruscovo iazâcov. Leningrad, 19775. Manoliu Manea M. Gramatică comparată a limbilor romanice. Bucureşti, 19716. Referovskaia E., Vassilieva A. Essai de grammaire française. Cours théorique, II

partie, Leningrad, 19737. Wagner R.L. et Pinchon J. Grammaire du français classique et moderne. Paris,19628. Steinberg N. Grammaire française, II partie, Leningrad, 19669. Popescu S. Gramatica practică a limbii române. Ediţia V. Bucureşti, 199510. Limba moldovenească literară contemporană. Sintaxa, sub redacţia profesorului A.

Ciobanu. Chişinău, 1981

***

111

Administrarea



Denumirea disciplinei:Noile tehnologii şi traducerea



Anul predării:IV




G.03.O.0.06; G.02.O.0.12; S.01,2,3.O.1.26; S.05.O.1.36;



Objectifs généraux et de référence Cultiver chez les étudiants des connaissances pratiques dans le domaine de la

traduction assistéee par ordinateur – utilisation des logiciels au service de la traduction.

Contenu du cursusCours pratiques de traduction assistée par ordinateurs. Utilisation des bases de données

informatisées de termes. Enrichissement des bases de données. Utilisation des logiciels de traduction automatique. Traductions pratiques effectuées à l’ordinateur.


1. Circuit, revue sur la traduction et les nouvelles technologies.2. Eurodicautom – dictionnaires électroniques des termes sur internet.3. Meta: http://www.erudit.org4. Articles et sources françaises et autochtones sur les nouvelles technologies et la

traduction.

112



Denumirea disciplinei:Traducerea automată



Anul predării:IV




G.03.O.0.06; G.02.O.0.12; S.01,2,3.O.1.26; S.05.O.1.36;

S.05.O.1.41Total ore: 25 Ore de contact: 20 (practice) Credite: 1


Objectifs généraux et de référence Cultiver chez les étudiants des connaissances pratiques dans le domaine de la

traduction atomatique – utilisation des logiciels au service de la traduction.

Contenu du cursusCours pratiques de traduction automatique. Utilisation des bases de données

informatisées de termes. Enrichissement des bases de données . Utilisation des logiciels de traduction automatique. Traductions automatiques.


1. Circuit, revue sur la traduction et les nouvelles technologies.2. Eurodicotom – dictionnaires électroniques des termes sur internet.3. Meta: http://www.erudit.org4. Articles et sources françaises et autochtones sur les nouvelles technologies et la

traduction.

113



Denumirea disciplinei:Terminologia



Anul predării:IV




G.03.O.0.06; G.02.O.0.12; S.01,2,3.O.1.26; S.05.O.1.36;



Objectifs généraux et de référence Inculquer aux étudiants des connaissances et des compétences théoriques et pratiques

dans le domaine de la terminologie. Cultiver des aptitudes de triage et traitement des termes dans les différents domaines – principes de base.

Contenu du cursusObjet de la terminologie. La typologie des termes. Termes et concepts. Formation des

termes. Terminologie et aménagement linguistique. Standardisation des termes. La vie des termes. La terminologie et la traduction spéécialisée. Les textes terminologiques. Les traducteurs professionnels.


1. Cabré M.T. La terminologie. Ottawa, 1999.2. Gouadec D. Terminologie et Phraséologie pour traduire.Paris, 1997.3. Articles et sources sur la terminologie française et autochtone.

114

***Administrarea



Denumirea disciplinei:Traducerea în întreprinderi



Anul predării:IV


Evaluare: sem. 8 - colcoviu


G.03.O.0.06; G.02.O.0.12; S.01,2,3.O.1.26; S.05.O.1.36;



Objectifs généraux et de référence Inculquer aux étudiants des connaissances et des compétences pratiques dans le

domaine de la traduction dans les entreprises. Cultiver des aptitudes pratiques de traitement des termes des différents domaines.

Contenu du cursusLa traduction dans les unités économiques. La création des banques de données

terminologiques des sousdomaines terminologiques. La traduction dans les entreprises de traduction. Les fiches terminologiques. Les dictionnaires des entreprises. Le marketing du métier du terminologue.


1. Cabré M.T. La terminologie. Ottawa, 19992. Gouadec D. Terminologie et Phraséologie pour traduire.Paris, 1997.3. Articles et sources sur la terminologie française et autochtone.

115

6.5. Discipline facultative ***

Administrarea

Autor : conf. univ., dr. Angela Cuşnir Revizat: septembrie 2003

Codul disciplinei:--

Denumirea disciplinei:Economie şi doctrine

economice


Catedra Economie şi REI

Anul predării:I

Perioada predării:Semestrul 1





Obiective generale şi de referinţăCursul are ca scop de a ajuta studenţii să-şi construiască gîndirea şi filosofia

economică. Ei trebuie să-şi formeze propriile idei, concepţii în baza regulilor generale ale teoriei şi fenomenelor economice.

Obiectul prevede o tratare într-o concepţie sistematică a problemelor de bază ale economiei politice, permite studentului să înţeleagă structura, funcţionalitatea şi compexitatea sistemului dinamic şi autoreglar al economiei naţionale.

Conţinutul disciplineiEconomia politică prezintă mecanismele de reglare a sistemului economiei naţionale,

tratează gradat şi corelat proporţiile macroeconomice de bază, face o analiză sistematică a tuturor activităţilor economice.


1. D.Moldoveanu, “Doctrine economice”, Chişinău, 19982. D.Moldoveanu, “Economie politică”, Chişinău, 19943. Cojuhari, Umaneţ, “Teoria economică”, Chişinău, 19924. Malai, Tobă, “Teorie economică”, Chişinău, 20025. N.Dobrotă, “Economia politică”, Bucureşti, 19926. D.Ricardo, “Opere alese”, Chişinău, 19937. A.Samuelson, “Mari curente în gîndirea economică”.8. Paus, “Economie générale”, Paris, 19989. Guţu, “Republica Moldova - economia în tranziţie”, Chişinău, 199310. A.Smith, “Avuţia Naţiunilor”, Chişinău, 199211. D. Moldoveanu, “La République de Moldova et l’Europe”, Athène, 1993

116

***Administrarea

Autor: conf. univ., dr. Ion Macarie Revizuit: septembrie 2003


Denumirea disciplinei:Marketingul şi Managementul

profesiei


Catedra Management

Anul predării:IV






Obiective generale şi de referinţăCăpătarea cunoştinţelor teoretice şi practice în domeniul organizării şi gestionării

activării de marketing, organizării şi conducerii unui compartiment de marketing, elaborării şi implementării a planului de marketing.

Conţinutul disciplineiConceptul teoretic şi practic de organizare şi gestionare a activării de marketing.

Criteriile de organizare şi gestionare a activării de marketing. Formarea structurii organizatorice a departamentului de marketing. Structurile organizatorice în dependenţă de funcţii, de produs, de piaţă. Cercetarea şi analiza oportunităţilor de marketing şi management în domeniul traducerii. Activitatea traducătorului pe piaţa economică.


1. Philip Cotler, Managementul marketingului / din engl., Bucureşti, Teora, 1997. 2. N. Pop şi alţii, Marketing strategic, Bucureşti, Editura economică, 2000. 3. Ş. Pruteanu şi alţii, Cercetarea de marketing, Bucureşti, Polirom, 2002. 4. L.Anghel şi alţii, Marketing: probleme, cazuri, teste, Bucureşti, Marketer, 1993.

117

***Administrarea

Autor: dr. hab., prof. Petru Roşca Revizat: septembrie 2003


Denumirea disciplinei:Dialectologia



Anul predării:II






Objéctifs généraux et de référenceDonner aux étudiants les connaissances théoriques sur la géographie linguistique.

Assurer une continuité informationnelle des connaissances acquises pendant les cours de l’ Histoire de la langue. Familiariser les étudiants avec les notions de la géographie linguistique. Développer les compétences d’étude de plusieurs phénomènes phonétiques et lexicaux en base de l’atlas linguistique.

Contenu du cursusLe dialecte. Sa caractéristique du point de vue de la géographie linguistique.

Exploration linguistique sur terrain. Les limites de la région à enquêter. Le réseau des localités à enquêter. Le contenu du questionnaire pour l’enquête. Différents moyens d’effectuer l’enquête. La géographie linguistique et la dialectologie. Apparition des atlas linguistiques romans au début du XIX s.


1. Dauzat A. Essais de géographie linguistique. Paris. 1928.2. Scrélina L. Histoire de la langue française. Moscou. 1972.3. Enciclopedia limbilor romanice. Coordonator : Marius Sala. Bucureşti.

118

***Administrarea

Autor: conf. univ., dr. Zinovia Zubcu Revizat: septembrie 2003


Denumirea disciplinei:Gramatica teoreticăLimba A franceză



Anul de predare:III






Obiective generale şi de referinţăAprofundarea cunoştinţelor gramaticale în plan teoretic. Găsirea căilor de

accesibilitate şi de însuşire conştientă a problemelor considerate mai dificile în prezenţa însuşirii teoriei, a analizei gramaticale şi a formării deprinderilor de exprimare şi scriere corectă.

Conţinutul disciplineiPrincipiul de bază aplicat în organizarea cunoştinţelor constă în legătură strînsă dintre

morfologie şi sintaxă realizată la prezentarea părţilor de vorbire semnificative (verbul, adverbul, numele, adjectivul, pronumele). Tipurile de fraze şi analiza lor semantică folosind principiul logico-semantic şi funcţional.


1. Referovskaia E., Vassilieva A. Essai de grammaire française. Cours théorique, II partie, Leningrad, 1973

2. Steinberg N. Grammaire française, II partie, Moscou 19633. Nicoliskaia E., Goldenberg E. Grammaire française. Moscou, 19654. Zabotkina O. Etude pratique de la syntaxe française. Leningrad, 1975

119



Denumirea disciplinei:Fonetica teoreticăLimba A franceză



Anul predării:II






Objectifs généraux et de référence Inculquer aux étudiantes des connaissances théoriques et des compétences pratiques

dans le domaine de la phonétique et des habilités de perception auditive de l’articulation correcte et distincte des sons , de la mélodie. Stimuler la professionnalisation de la méthode de correction et la sensibilisation aux caractéristiques du français.

Contenu du cursusLa phonétique : son objet et ses méthodes. Formation des sons. La théorie du phonème.

L’orthoépie du français. Le phonétisme du français. Structure syllabique du français. Modifications des phonèmes. Alternance des phonèmes. Phonétique syntactique. Graphie et ortographe.


1. P. Léon „Phonétique et prononciation du français”, Paris 19922. B. Malmberg „La phonétique”, Paris 19793. N.Chigarevskaia „Traité de prononciation française”, Paris 19684. H.Wolter „La phonologie du français”, Paris 19755. Л.А. Щерба „Фонетика французcкого языка ”, Москва 1958

120

***Administrarea

Autor: lector, magistru în pedagogie şi psihologie, Vasile Jardan Revizat : septembrie 2003


Denumirea disciplinei:Imaginea personalităţii

Responsabil pentrudisciplină :

Catedra Psihologie Generală

Anul predării :I


Evaluare : sem. 2 - colocviu

Competenţe preliminare :--



Scopul cursului constă în pregătirea studenţilor pentru organizarea relaţiilor cu altul prin dezvoltarea concepţiei de sine şi modelarea comportamentului acceptat în cadrul social.

Obiective generale şi de referinţăStudenţii trebuie să cunoască noţiunile de bază care deservesc cadrul ştiinţifico-practic

al disciplinei; să identifice modelele conceptuale cu referinţă la image: concepţie de Eu‚ relaţii sociale‚ comunicare‚ prezentare‚ formare a imaginii;să cunoască rolul principiilor morale‚ a culturii‚ religiei‚ normativelor juridice‚ dar şi a mass-mediei‚ a miturilor şi “zvonurilor” etc. în formarea culturii relaţiilor sociale; să poată analiza tot spectrul de probleme legate de imaginea persoanei în relaţiile sociale; să-şi modeleze şi să dezvolte o imagine de sine şi socială favorabilă contextului social actual şi necesităţilor profesionale; să-şi formeze o poziţie activă în formarea şi perfecţionarea imaginii proprii.

Conţinutul cursuluiAspecte psihologice ale image-ului; componente şi tipuri de image; formarea

concepţiei de Eu şi autocunoaşterea; aspecte ale comunicării; comunicarea de afaceri: principii şi organizare; arta evitării conflictului interpersonal; organizarea comunicării verbale; comunicarea nonverbală şi rolul paraverbalului în prezentarea persoanei şi organizarea relaţiilor sociale; gender şi image; comunicarea în relaţiile dintre genuri; elemente constitutive ale comportamentului persoanei;imaginea exterioară a persoanei; prezentări ale persoanei; factorul etnic în imaginea persoanei.


1. Benesch H. Atlas de la psychologie. Paris, 1995.2. Myers D. G. Social Psychology. N.-Y., (trad. în rusă în 2000).3. Moscovici S. Psychologie sociale. Paris, 1984.4. Moscovici S. Psihologie socială sau maşină de fabricat zei. Iaşi, 1994.5. Psihologie socială. Coord. A. Neculau, Iaşi, 1996.

121

***Administrarea

Autor: conf. univ., dr. V. Corj Revizat: septembrie 2003


Denumirea disciplinei:Tehnici computaţionale


Catedra Informatică

Anul predării:I






Obiective generale şi de referinţă Iniţiere în tehnologii, calculatoare, programe şi reţele de calculatoare. Conceptul de

informaţie şi sistem. Aplicarea cunoştinţelor la rezolvarea problemelor ce ţin de specialitatea pe care o insuşeşte studentul. Să-şi edifice fundamentul competenţelor profesionale, în care să fie prezente cele mai elementare deprinderi de a evalua situaţii şi a aplica tehnici de calcul în diverse domenii ale economiei nationale.

Conţinutul disciplineiCalculatoare compatibile IBM PC. Destinaţie. Părţi componente. Memorie. Unităţi de

I/E. Infrastructură. Mediul Windows 98/XP. Bazele funcţionării sistemului de operare. Lucrul cu ferestrele. Gestionarea fişierelor.

Editoare de texte. Produsul WORD 97/2002.Instalarea şi rularea. Prezentare generală. Adaptarea şi optimizarea programului Word.

Întroducerea, editarea şi formatarea textelor. Lucrul cu tabele. Paginare. Gestionarea fişierelor. Bazele de funcţionare a Internet-ului. Baze de date. Conceptul de baze de date. Obiectivele fundamentale a bazelor de date. Sisteme de gestiune a bazelor de date distributive. SGBD Access 97/2002. Crearea bazei de date. Crearea tabelelor, editarea înregistrărilor. Proiectarea formularelor, cererilor. Obţinerea de informaţii. Crearea şi folosirea rapoartelor. Folosirea datelor în comun cu alte programe. Gestionarea fişierelor.


1. Microsoft Wnidows 98. Documentaţie, 20012. Jean-Philippe Lelouche , Windows 98. Le ghide informatique compétent, Paris,

2001 3. Microsoft Windows XP. Documentaţie, 20024. Valentin Cristea, Victor Valeriu . Mai multe despre INTERNET, 20015. Microsoft Office 2000 - Professional (traducere din engleză), Teora, Bucureşti.

***

122

Administrarea

Autor: conf. univ., dr. Ion Macarie Revizuit: septembrie 2003


Denumirea disciplinei:Managementul firmei


Catedra Management

Anul predării:II






Obiective generale şi de referinţăCăpătarea cunoştinţelor teoretice şi practice în domeniul activităţii de marketing,

elaborării şi aplicării strategiilor de marketing în activitatea de piaţă a firmelor. Acumularea de competenţe în domeniile elaborării şi realizării activităţii de marketing a firmei.

Conţinutul disciplineiConceptul, locul şi principiile activităţii de marketing a firmei. Cercetările de

marketing şi a mediului concurenţial. Fondarea bazei informaţionale de marketing. Metode şi tehnici de analiză şi apreciere a pieţii de desfacere. Aprecierea şi alegerea pieţii ţintă. Valorificarea pieţii. Poziţionarea produselor în segmentul de piaţă şi complexul de marketing a firmei. Elaborarea şi argumentarea strategiei şi a complexului de marketing a firmei. Întocmirea planului de marketing a firmei. Programarea acţiunilor de marketing. Estimarea eficienţei activităţii de marketing.


1. N. Pop şi alţii, Marketing strategic, Bucureşti, Editura economică, 20002. Toader Gherasim, Efim Maxim, Marketing mixt, Sedcom Libris, Iaşi, 19963. Philip Cotler, Managementul marketingului / din engl., Bucureşti, Teora, 1997 4. M. Demetrescu, Metode de analiză în marketing, Teora, Bucureşti, 2001 5. Ş. Pruteanu şi alţii, Cercetarea de marketing, Bucureşti, Polirom, 2002 6. S. Olaru, Marketing, Teorie şi aplicaţii, Bucureşti, Lumina Lex, 2001

123

***Administrarea

Autor: conf. univ., dr. Dumitru Baltaga Revizat: septembrie 2003


Denumirea disciplinei:Bazele statului şi dreptului


Catedra Teoria şi Istoria Statului şi Dreptului

Anul predării:I






Obiective generale şi de referinţăCultivarea cunoştinţelor în domeniul Teoriei Generale a Dreptului, cunoaşterea în

general a dreptului, fenomenului juridic, raportul dintre Teoria Generală a Dreptului şi alte ştiinţe juridice.

Conţinutul disciplineiConceptul sistemului ştiinţei dreptului. Locul în sistemul ştiinţelor sociale. Metodele

de cercetare ştiinţifică a fenomenului juridic, esenţa şi geneza dreptului. Locul dreptului şi a realităţii juridice în societate. Premizele apariţiei dreptului. Primele legiuiri. Esenţa, conţinutul şi formele dreptului. Dreptul şi statul. Dreptul şi practica socială. Principiile şi funcţiile dreptului. Dreptul în sistemul normativ social. Norma juridică. Structura normei de drept. Clasificarea normelor juridice. Acţiunea normei juridice în timp, spaţiu şi asupra persoanei. Izvoarele dreptului. Tehnica elaborării dreptului. Actul normativ. Structura actului normativ. Sistematizarea actelor normative. Codificarea şi încorporarea. Sistemul dreptului. Diviziunile principale ale dreptului în drept public şi drept privat. Realizarea dreptului. Aplicarea dreptului. Interpretarea normelor juridice. Metodele şi formele de interpretare. Conştiinţa şi cultura juridică. Raportul juridic. Faptul juridic. Legalitatea şi răspunderea juridică. Sisteme juridice contemporane. Principalele şcoli şi curente de drept. Şcoala dreptului natural. Şcoala istorică. Pozitivismul juridic şi şcoala normativistă. Concepţia sociologică. Conceptul realist.

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ:1. Ceterchi, I., Craiovan, I., Introducere în teoria generală a dreptului, Bucureşti, 1993.2. Lupu, Gh., Avornic, Gh., Teoria generală a dreptului, Chişinău, 1997.3. Negru, B., Teoria generală a statului şi dreptului, Chişinău, 1999.4. Popa, N., Teoria generală a dreptului, Bucureşti, 1996.5. Boboş Gh., Teoria generală a dreptului, Cluj-Napoca, 1996.6. Djuvara, M., Teoria generală a dreptului, (Enciclopedie juridică), Bucureşti, 1995.7. Baltag, D., Teoria generală a dreptului şi statului, Cimişlia, 1996.8. Negru, B., Cojocaru, V., Tehnica legislativă, Chişinău, 1997.9. Ursan, I., Principalele şcoli şi curente de drept în gândirea juridică, Chişinău, 1998.10. Лазарев, B., Oбщая теория права и государства, Москва, 1981.11. Рeнe, Д., Основные правовые системы современности, Москва, 1998.

124

***Administrarea

Autor: prof. univ., dr. Andrei Malai Revizat: septembrie 2003


Denumirea disciplinei:Bazele contabilităţii


Catedra Contabilitate şi Audit

Anul predării:III






Obiective generale şi de referinţăStudenţii vor cunoaşte importanţa şi rolul contabilităţii în sistemul informaţional al

agenţilor economici, caracteristica principiilor fundamentale ale contabilităţii, metodei şi elementelor ei de ţinere a evidenţei contabile, de asemenea clasificarea patrimoniului întreprinderii, consumurilor, cheltuielilor şi veniturilor.

Conţinutul disciplineiContabilitatea – abordare economică, financiară, juridică şi administrativă.

Caracteristica activelor şi pasivelor, operaţiilor şi proceselor economice. Bilanţul contabil. Contul şi sistemul conturilor contabile. Contabilitatea proceselor economice. Documentaţia – ordinea de întocmire şi prelucrare a ei. Inventarierea şi ordinea reflectării rezultatelor ei în contabilitate. Formele de contabilitate. Rapoartele financiare.


1. Bojian Octavian. Bazele contabilităţii, Bucureşti, 19972. Contabilitatea financiară (coord. A.Nederiţă), colectiv de autori, Chişinău, ACAP,

2003 3. Виорел Цуркану, Eудокия Божерян. Основы бухгалтерского учета, Кишинэу,

20034. Бабаев Юрий, Теория бухгалтерского учета, М., 19995. Legea contabilităţii Nr. 476-XIII // Monitorul Oficial al Republicii Moldova, Nr. 28

din 25.05.95 şi modificările legii Nr. 1276/15 din 25 iulie 20026. Standardele Naţionale de contabilitate, // Monitorul Oficial al R.M., nr. 88-91 din

30.12.97

125

***Administrarea

Autor: lector superior, Vitalie Gamurari Revizat: septembrie 2003


Denumirea disciplinei:Istoria diplomaţiei şi relaţii diplomatice internaţionale



Anul predării:IV






Obiective generale şi de referinţăInteresul pentru studiul diplomaţiei este determinat, în esenţă, de dezvoltarea şi

diversificarea cooperării internaţionale în etapa actuală, acesta fiind direct proporţional cu gradul de dezvoltare al relaţiilor interstatale. Acest interes este legat de asemenea de necesitatea rezolvării paşnice a problemelor litigioase, care în stadiul de astăzi al dezvoltării vieţii internaţionale se pune cu o acutitate deosebită. Într-o perioadă când statele sunt confruntate cu probleme majore care ţin atât de nevoile contactelor şi schimburilor în diferite domenii, de existenţa unor probleme majore comune, ele sunt preocupate de cunoaşterea şi aprofundarea ştiinţei diplomaţiei, a metodelor diplomatice.

Conţinutul disciplineiDiplomaţia Orientului antic. Diplomaţia Greciei antice şi a Romei antice. Statele

„barbare” şi Bizanţul. Diplomaţia în perioada fărămiţării feudale şi a consolidării monarhiei feudale. Diplomaţia în perioada Evului Mediu târziu şi la începutul epocii moderne. Diplomaţia în epoca modernă. Diplomatia in timpul primului razboi mondial. Diplomatia in timpul celui de-al doilea razboi mondial. Diplomatia in perioada razboiului rece. Diplomatia de la sfirsitul sec. XX – inceputul sec. XXI.

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ :1. Istoria diplomaţiei in trei volume. Redactată de V.P. Potemkin. Bucureşti. 1947.2. H.Kissinger. Diplomaţia. Bucureşti. 1998.3. История дипломатии в 3-х томах. Под редакцией В.П. Потемкина. Москва. 1944.4. Никольсон Г. Дипломатия. М. 1941.5. Lumea antica. Redactată de prof. B.A. Turaev şi I.N. Borozdin. Moscova. 1915.6. Turaev B.A. Istoria Orientului vechi. Moscova. 1936.7. Machiavelli N. Principele. Moscova. 1910.8. Hugo Grotius. Hugonis Grotii de jure belli ac pacis. Moscova. 1949.9. Hugo Grotius. Le droit de la guerre et de la paix. Basle. 1768.10. Richelieu. Testament politique. Paris. 1933.11. Talleyrand. Memorii. Regimul cel vechi. Marea revolutie. Imperiul. Restauratia. Moscova-Leningrad. 1934.12. Emilian I. Bold. Diplomaţia de conferinţe. Iaşi. 1991. 13. Jacques Droz. Histoire diplomatique de 1648 à 1919. Paris. Dalloz. 1952.

126

***Administrarea

Autor: conf. univ., dr. hab. Valeriu Lebedev Revizat: septembrie 2003


Denumirea disciplinei:Drept internaţional



Anul predării:III






Obiective generale şi de referinţăCultivarea cunoştinţelor pentru a putea conlucra în scopul recunoaşterii şi respectării

principiilor dreptului internaţional; recunoaşterii importanţei mijloacelor şi metodelor soluţionării paşnice a diferendelor internaţionale, inclusiv adresarea la Curtea Internaţională de Justiţie; susţinerii dezvoltării progresive a dreptului internaţional şi codificării lui; susţinerii predării, răspândirii şi recunoaşterii pe scară largă a dreptului internaţional.

Conţinutul disciplineiObiectul, subiectele şi izvoarele DIP. Locul şi rolul DIP în cadrul sistemului normativ

internaţional, necesitatea primatului DIP în relaţiile internaţionale. Raportul dintre DIP şi dreptul intern. Principiile fundamentale ale DIP şi importanţa lor. Codificarea DIP. Natura juridică a tratatului internaţional. OIG ca subiecte speciale ale DIP. Dreptul diplomatic şi consular: relaţiile diplomatice şi consulare, imunităţile şi privilegiile diplomatice şi consulare. Răspunderea internaţională, formele de răspundere internaţională. Regimul juridic al teritoriului de stat şi a unor spaţii în DIP. Populaţia în DIP şi problemele cu care se confruntă la etapa contemporană. Dreptul mării: regimul juridic al apelor teritoriale, al platoului continental, a zonei contigua, a zonei economice exclusive, a mării libere. Dreptul internaţional economic. Dreptul internaţional ecologic – o nouă ramură cu o importanţă majoră. Dreptul internaţional penal, răspunderea internaţională penală, Curtea penală internaţională. Dreptul internaţional umanitar al conflictelor armate.

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ:1. Grigore Geamănu. Dreptul internaţional contemporan. V. I. Bucureşti. 1975.2. Grigore Geamănu. Dreptul internaţional public. V. II. Bucureşti. 1983. 3. Raluca Miga-Beşteliu. Drept internaţional. Întroducere în dreptul internaţional public. Bucureşti. 1998.4. Nguyen Quen Dinh, Patrick Dailler, Alain Pellet. Droit international public. Paris. 1994.5. Pierre-Marie Dupuy. Droit international public. Dalloz. Paris. 2000.6. Г.И. Тункин. Международное право. Москва. 1994.7. И.И. Лукашук. Международное право в 2-х томах. Москва. 1997.8. Ю.М. Колосов, Э.С. Кривчикова. Международное право. Москва. 2000.

127

***Administrarea

Autor: conf. univ., dr. Nicolae Sali Revizat: septembrie 2003


Denumirea disciplinei:Sociologia



Anul predării:III






Obiective generale şi de referinţăStudenţii trebuie: Să însuşească cunoştinţele de sociologie şi să se stabilească gradul de

interdisciplinaritate dintre sociologie şi psihologie în cunoaşterea şi aprecierea fenomenelor sociale;

Să-şi formeze priceperi şi deprinderi de analiză şi apreciere a fenomenelor sociale, stabilire a locului şi rolului valorilor culturale şi legităţilor sociale, în formarea personalităţii şi existenţa grupului social.

Conţinutul disciplinei Realitatea socioumană din perspectiva sociologică. Societatea ca sistem. Comunităţi

sociale. Structura sistemului social. Grupurile sociale. Dinamica socială. Trebuinţe umane şi probleme sociale. Fenomenele anomice. Stratificarea socială. Schimbarea şi mobilitatea socială. Schimbarea şi mobilitatea socială. Personalitatea şi societatea. Socializare. Ordine şi control social. Metode şi tehnici de cercetare sociologică.


1.Dicţionar de sociologie urmat de indicatori demografici, economici, sociali şi sociologici, Bucureşti, 1998.

2.Goodman N. Introducere în sociologie. Bucureşti, 1997.3.Miftode V. Metodologia sociologică: metode şi tehnici de cercetare sociologică.

Galaţi, 1995.4.Mihu A. Introducere în sociologie. Cluj-Napoca, 1992.5.Petre A. Sociologie generală. Polirom, 1996.6.Rotariu T., Iluţ P. Ancheta sociologică şi sondajul de opinie. Iaşi, 1997.7.Strungă C. Introducere în soicologie. Timişoara, 1997.8.Кравченко А. Основы социологии. Москва, 1998.

128

***Administrarea

Autor: conf. univ., dr. Maria Dorogan Revizat : septembrie 2003


Denumirea disciplinei:Cercetarea ştiinţifică

studenţească



Anul predării:II






Obiective generale şi de referinţă

Cursul vine să conjuge disciplinele de studiu cu profil umanitar-social într-un sistem bine conturat şi cu un obiectiv final concret: formarea abilităţilor de cercetător ştiinţific, fondate pe platforma cunoştinţelor generale social-umaniste, pentru ca cercetarea ştiinţifică, iniţiată în anul II, să se extindă şi să se amplifice, finalizînd cu elaborarea tezei de licenţă.

Conţinutul cursuluiFormele de instruire şi coeziunea lor cu cercetarea ştiinţifică. Metodica utilizării

surselor documentare şi informaţionale. Capacităţi şi abilităţi de cercetător. Subiectul cercetării ştiinţifice, obiectivele. Argumentarea şi modalităţi de aplicare. Particularităţile compoziţiei unei lucrări de cercetare. Cercetarea ştiinţifică anuală. Particularităţile tezei de licenţă.


1. Cornea P. Introducere în teoria lecturii. Bucureşti, Minerva, 1988.2. Dorogan M. Curs de elocinţă. Chişinău, Arc, 1995.3. Георгиева Т. Высшая школа США на современном этапе. Москва,1998.

129

***Administrarea

Autor: lector superior, Ina Papcov Revizat: septembrie 2003


Denumirea disciplinei:Traducerea pedagogică

Limba A franceză



Anul de predare:IV






Objectifs généraux et de référenceAcquisition des procédés de traduction comme emprunt, calque, transposition,

modulation, équivalence, adaptation; acquisition des connaissances concernant les différants types d’exercices de traduction: version, thème, exercices de consolidation et fixation des structures grammaticales et de vocabulaire; apprendre aux étudiants à mieux cerner les processus de traduction et les stratégies à mettre en place pour dépasser les difficultés de traduction.

Contenu du cursusTraduction didactique et ses fonctions. Traduction didactique comme travail

interlinguistique d’observation des mécanismes d’apprentissage d’une langue. Traduction explicative et traduction de contrôle. Types d’exercices de traduction didactique. Etapes de traduction didactique (traduction globale, traduction de détails, analyse des exercices). Moyens de dépasser les difficultés lexicales: importance du contexte immédiat et du contexte large. Associations des mots, faux amis. Similarités entre les langues apparentées. L’analyse et le travail sur les difficultés grammaticales de traduction, l’importance de la grammaire contrastive.

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ: 1. Vinay, J.P., Darbelnet, J. Stylistique comparée du français et de l’anglais. Méthode de traduction. Paris, Didier, 1971 2. H.Widowson „Une approche communicative de l’enseignement des langues”, Paris, 1991 3. Tagliante Ch. „La classe de langue”, Paris, 19944. R.Richterich „Besoins langagiers et objectifs d’apprentissage”, Paris, 19855. D.Lehman „Objectifs spécifiques en langue étrangère”, Paris, 1993 6. Circuit, revue sur la traduction et les nouvelles technologies. 7. Eurodicautom – dictionnaires électroniques des termes sur internet.8. Meta: http://www.erudit.org9. Le français dans le monde, revue internationale de professeurs de français. 10. Articles et sources françaises et autochtones sur les nouvelles technologies et la didactique.

130

http://www.erudit.org/

***Administrarea

Autor: lector superior, Ina Papcov Revizat: septembrie 2003


Denumirea disciplinei:Noi metode de predare/învaţare

a limbilor străineLimba A franceză



Anul de predare:IV






Objectifs généraux et de référenceAcquérir de nouvelles connaissances et des stratégies afin de pouvoir utiliser les

nouvelles technologies dans la classe de FLE; apprendre à choisir les documents authentiques, à définir le niveau, les tâches et les activités proposées pour travailler avec ces documents; acquérir le savoir-faire nécessaire pour l’exploitation efficace des dispositifs techniques pédagogiques; définir les pistes d’exploitation de la vidéo, de la télévision, de la radio et de l’internet dans la classe de langue.

Contenu du cursusNouvelles technologies et leur rôle dans la modification/diversification du processus

d’enseignement/apprentissage des langues. Apprendre et enseigner avec la télévision. L’exploitation pédagogique de la vidéo. Possibilités de l’utilisation de la radio en classe de langue. Enseignement de la langue étrangère assisté par l’ordinateur. Internet et les activités pédagogiques qu’il propose.


1. H.Widowson „Une approche communicative de l’enseignement des langues”, Paris 19912. Tagliante Ch. „La classe de langue”, Paris, 19943. R.Richterich „Besoins langagiers et objectifs d’apprentissage”, Paris, 19854. D.Lehman „Objectifs spécifiques en langue étrangère”, Paris, 19935. J.Scheils „Communication dans la classe de langue”. Les éditions du conseil de l’Europe, Strasbourg, 1991 6. Circuit, revue sur la traduction et les nouvelles technologies.7. Eurodicautom – dictionnaires électroniques des termes sur internet.8. Meta: http://www.erudit.org9. Le français dans le monde, revue internationale de professeurs de français.10. Articles et sources françaises et autochtones sur les nouvelles technologies et la didactique.

***

131

http://www.erudit.org/

Administrarea

Autor: lector, Corina Pasat Revizat: septembrie 2003


Denumirea disciplinei:Limba C italiană


Catedra Filologie Spaniolă

Anul predării:III – IV

Perioada de predare:Semestrele 5-6-7

Evaluare: sem. 5 – colocviu;sem. 6 – colocviu;sem. 7 – colocviu.


Total ore: 275 Ore de contact: 140 Credite: 3+3+2


Obiective generale şi de referinţăAsimilarea progresivă a cunoştinţelor lexicale ce permite comprehensiunea orală şi

scrisă. Organizarea funcţionării corecte a mecanismelor gramaticale.

Conţinutul disciplineiUn incontro. Festa di compleanno. Una gita. Due cartoline. Una visita. Al bar. Un

giallo in TV. A teatro. Un intervista. Un favore. Un furto. Dal dentista. Ferragosto. Un cucciolo. L’artista. A pesca. Il fidanzamento. Una storia. In autostrada. Elementi di civilta. Atti comunicativi.


1. Angelo Chiuchiu, In italiano, Corso multianuali di lingua e civilta, livello elementare e avanzato.

2. Marcello Silvestrini, L’italiano e l’Italia, I-II parte.3. Giornali e riviste.

132

***Administrarea

Autor: lector superior, Ludmila Şevţova Revizat: septembrie 2003


Denumirea disciplinei:Limba C spaniolă


Catedra Filologie Spaniolă







Obiective generale şi de referinţăAsimilarea progresivă a cunoştinţelor lexicale ce permite comprehensiunea orală şi

scrisă. Organizarea funcţionării corecte a mecanismelor gramaticale.

Conţinutul disciplinei España, una monarquía democrática. El sistema de educación en España. Pintura. La

Constitución de España. Le revolución de Mexico. Transporte urbano. Libro. Viajes. Deportes. Teatro. Los jóvenes. La familia. La sierra y la selva. La ecología. El hombre y la sociedad. Seguridad social. Tradiciones nacionales. El sistema electoral democrático. Asistencia médica. El llanero.


1. María Rodrígue Iriondo, Pilar Pallarés Perfeccione Su español. Moscú, 1976.2. Jesús Sánchez Lobato, Concha Moreno García, Isabel Santos Gargallo, Español sin

fronteras. Madrid, 2000.

133

***Administrarea Autor:lector, Natalia Ştefîrţă Revizat: septembrie 2003

Codul disciplinei:-- Denumirea disciplinei:

Limba C germană


Catedra Filologie Germană







ZielsetzungAbrufen der lexikalischen Einheiten aus dem Gedächtnis und ihre Artikulation.

Verwenden lexikalischer Einheiten. Erkennen und Herauslösen lexikalischer Einheiten aus der Kette sprachlicher Tätigkeiten im Prozess des Lesens. Semantisierung der lexikalischen Einheiten.

Inhalt des LehrgangsReisen: Flugreise, Eisenbahnreise, Seereise. Telefon: Wie spricht man am Telefon? Im

fremden Land. Impressionen, Orientierung, Informationen. Wohnen, Wohngebiete, Umgebungen. Ernährung und Lebensmittelversorgung. Gesundheit und Krankheit. Die heutige Medizin. Kultur und Technik. Fortschritt oder Schaden? Bildungssysteme. Ausbildulg. Hochschule. Die Kindheit. Erziehung und Selbsterziehung. Der Reichtum: seelischer oder finanzieller ist wichtiger? Träume und Realität. Träumen heisst Ausflucht aus der Realität oder psychische Erholung? Das Wissen und das Unwissen: Wo sind die Grenzen?


1. Sprachkurs deutsch 3,4. Verlag Moritz Diesterweg, 19882. Popow, A. Praktisches Deutsch, List Verlag, 19973. Moderne Welt 1. Heinz Griesbach.4. Themen Neu 2,3, Inter Nationes, 19965. Was feiert der Deutsche? Videokassete.6. Wege, Deutsch als Fremdsprache. Max Hueber Verlag, 1998

134

6.6. CERINŢE PENTRU ELABORAREA TEZELOR DE AN ŞI A TEZELOR DE LICENŢĂ LA DEPARTAMENTUL LIMBI STRĂINE

Tezele de an se elaborează la departamentul Limbi Străine la anul II şi III de studii în conformitate cu planul cadru, aprobat de Ministerul Învăţământului în anul 2001. Teza de an constituie o etapă de cercetare a studentului într-un anumit domeniu, care la anul IV devine teză de licenţă. E recomandabil de a nu schimba subiectul cercetării pe parcursul anului II şi III pentru a sigura o continuitate şi o pondere mai mare a cercetării efectuate.

La anul II studentul trebuie să lucreze asupra capitolului I a viitoarei teze de licenţă. Acest capitol reprezintă o incursiune în aspectul teoretic al subiectului, studierea principiilor de definire a conceptului de bază (de exemplu, metafora, simbolul, terminologia, timpurile gramaticale etc.). Studentul elaborează de asemenea o primă introducere în care motivează alegerea temei de cercetare şi trasează principalele sarcini, cu o eventuală lansare a ipotezei de cercetare. La această etapă studentul consultă în jurul a 15 surse ştiinţifice. Textul tezei este verificat de conducătorul ştiinţific.

Pe parcursul lunii aprilie, la sesiunea ştiinţifică Symposia Studentium sau la şedinţele speciale ale secţiei, studentul susţine public rezultatele cercetării.

La anul III studentul se concentrează asupra elaborării celui de-al II capitol al tezei de licenţă. De obicei, acest capitol este consacrat fie principiilor tipologice ale fenomenului cercetat, fie aspectului traductologic al subiectului, deoarece toţi studenţii care îşi aleg specializarea Traducător-interpret, numaidecât orientează rezultatele cercetării lor în direcţia pragmatică – cea a traducerii, adică – în ce măsură fenomenul se proiectează în traducere, care sunt particularităţile traducerii termenilor de diferite subdomenii, diferitor figuri de stil, părţi gramaticale etc. La această etapă studentul consultă circa 20 surse ştiinţifice şi dicţionare, surse artistice. Textul tezei este verificat de conducătorul ştiinţific.

Pe parcursul lunii aprilie, la sesiunea ştiinţifică Symposia Studentium sau la şedinţele speciale ale secţiei, studentul susţine public rezultatele cercetării.

La anul IV studentul intră în etapa finală a cercetării, lucrând intens asupra capitolului III al tezei de licenţă, care reprezintă aportul personal al studentului la cercetarea efectuată. Studentul analizează un anumit material factologic (de exemplu, 50 fişe terminologice, 150 exemple de figuri de stil în proiecţie de transfer, 150 articole de dicţionar terminologic sau explicativ etc.). Rezultatele cercetării funcţionării unităţilor lexicale în cel puţin două limbi (cercetarea e de obicei bilingvă, dar poate fi şi trilingvă, şi quadrilingvă) sunt expuse în formule, scheme, tabele, anexe.

Astfel, teza de licenţă la Departamentul Limbi Străine are următoarea structură:Introducere

Capitolul I

Capitolul II

Capitolul III

Concluzii

Bibliografie

Anexe

135

Teza de licenţă la Departamentul Limbi Străine se elaborează în limba străină studiată. Textul tezei trebuie să fie cules la calculator în Word, cu caracterul 14; 30 de rânduri pe pagină, 64 semne imprimate în rând. Câmpul din stânga 2,5 cm; câmpul din dreapta 1,5 cm; intervalul de sus şi de jos – 1,5 cm. Numărul surselor consultate nu trebuie să fie mai mic decât 35 inclusiv dicţionare şi surse artistice analizate. Numărul paginilor în teza de licenţă nu trebuie să fie mai mic de 70. Referinţele la sursele consultate se vor indica în paranteze, de exemplu: (Petrescu C., 1999, p.45).

În luna aprilie la Symposia Studentium sau la şedinţe speciale ale secţiei teza de licenţă se susţine preliminar. Către data de 30 mai imediat după practica de licenţă, studenţii prezintă teza de licenţă la decanatul departamentului, însoţită de ambele avize – unul al conducătorului ştiinţific, al doilea -- a unui profesor de la catedrele de limbi străine aplicate ULIM.

136

7. PLANUL DE STUDII LA CICLUL DE MASTERAT

Ministerul Educaţiei din RM Aprob__________________ Rector ULIM Andrei GALBEN

_____________________ ____________________________

Domeniul: filologie Specializarea: filologie romanică/germanică Calificarea: magistru (master) în filologie franceză/engleză/spaniolă/germană

Structura anului universitar

An studii

Semestrul de toamnă

Sesiunea de iarnă

Vacanţa de iarnă Semestrul de primăvară

Sesiunea de vară

Dur

ata

No

de să

pt

Dur

ata

No

de să

pt

Dur

ata

No

de să

pt

Dur

ata

No

de să

pt

Dur

ata

No

de să

pt

1

01.0

9.-2

9.12

15

09.0

1.-2

7.01

.

2

30.1

2-08

.01;

27

.01.

04.

02.

2

05.0

2.- 0

9.06

.

15

11.0

6. –

07.

07.

3

137

Denumirea disciplinei de studiu

Evaluare Numărul de ore Anul I

Exa

men

Col

ocvi

u

Tot

al

Ore

de

lucr

u in

divi

dual

Prel

eger

i

sem

inar

e

Lec

ţii

prac

tice

Sem

estr

ul 1

Sem

estr

ul 2

cred

ite

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12Discipline de specializare obligatorii

S.O1.1 Textologia 1 90 60 20 10 30 4S.O1.2. Teorii lingvistice

contemporane 1 90 60 20 10 30 4

S.O1.3 Postmodernismul în literatura universală. 1 90 60 20 10 30 4

S.O2.4 Filosofia traducerii. 2 90 60 20 10 30 4S.O1,2.5 Exegeza textului –

abordare semiotică şi hermeneutică.

1,2 270 150 120 60 60 12

S.O1,2.6 Traducerea – abordare complexă a activităţilor.

1,2 270 150 120 60 60 12

S.O2.7 Teza 2 270 270 12Discipline de specializare opţionale

S.A2.8/9 8.Bazele de date informatizate şi ştiinţele limbii.9.Comunicarea ştiinţifică electronică

2 90 60 30 30 4

S.A2.10/11

10.Sociolingvistica: abordare la nivel naţional, regional, european, mondial.11. Dialectologia romanică/germanică

2 90 60 30 30 4

Total 1350 930 80 40 300 210 210 60

Director Departament Limbi Străine Vicerector Studii

138

7.1. Discipline de specializare obligatorii ***

Administrarea

Autor: dr. conf. Zinovia Zubcu Revizat: septembrie 2004

Codul disciplineiS.O1.1

Denumirea disciplineiGramatica textului francez

Responsabil pentru disciplină


Anul predării:Masterat

Perioada de predareSemestrul I

Evaluare: sem. I – examen

Competenţe preliminare:Licenţa în filologie

Total ore: 90 Ore de contact: 30 (20+10) Credite: 4

OBIECTIVELE ŞI CONŢINUTUL DISCIPLINEI :

Obiectivele generale şi de referinţăÎnţelegerea în modul cuvenit a fenomenelor gramaticale, care constituie o abatere de

la norma obişnuită în diferite texte, îndeosebi acelea care capătă diferite valori ce sunt sugerate de diferiţi modalizatori. Determinarea corectă a valorilor modale, temporale şi aspectuale ale formelor temporale ale Indicativului, Conjunctivului şi Condiţionalului în diferite contexte, alegînd valoarea adecvată şi corectă pentru a efectua o interpretare literară reuşită.

Conţinutul disciplineiValorile temporale, modale şi aspectuale ale Imperfectului, Mai mult ca perfectul,

ale Viitorului simplu şi Viitorului anterior. Intrebuinţarea lor stilistică. Diferite mijloace de exprimare ale ipotezei, diferite conjuncţii şi locuţiuni conjunctive care explicită ipoteza. Exprimarea implicită a ipotezei. Valorile temporale şi modale ale formelor temporale ale Conjunctivului. Alternanţa modului Indicativ, Condiţional şi Conjunctiv.


1. Grevisse M. Le bon usage. Editions J.Duculot S.A. Gembloux. (Belgique), 19932. Referovskaia E., Vassilieva A. Essai de grammaire française. Cours théorique, I

partie, Leningrad, 19643. Steinberg N. Grammaire française, I partie, Moscou 19664. Baylon Ch. et Fabre O., Grammaire systematique de la langue francaise, Edition

Fernand Nathan, Paris, 1978.5. Gherasim P., Grammaire conceptuelle du francais. Morphosyntaxe. Syntaxe. Casa

editorială Demiurg, Iaşi, 1997.6. Grammaire Larousse du XX siecle, Paris, 1936.7. Jeanrenaud A., Langue francaise contemporaine, Morphologie et syntaxe, Polirom,

Iaşi, 1996.8. Wagner R.L. et Pinchon J., Grammaire du francais classique et moderne, Paris, 1962.

139

***Administrarea

Autor: dr. conf. Ana Vulpe Revizat: septembrie 2004


Denumirea disciplineiTeorii lingvistice contemporane


Catedra Filologie RomânăAnul predării:

MasteratPerioada de predare

Semestrul IEvaluare: sem. I – examen




Obiectivele generale şi de referinţăImportanţa, finalităţile şi posibilităţile de cercetare ştiinţifică a multitudinii de

aspecte şi probleme ale limbii. Metodele ţi procedeele specifice de studiere a fenomenelor de limbă. Aplicarea metodelor structurale în cercetarea raporturilor ce se stabilesc între elementele limbii. Analiza relaţiilor dintre unităţile celor două planuri: planul expresiei şi planul conţinutului.

Conţinutul disciplineiPluralitatea de lingvistici. Locul lingvisticii structurale între celelalte lingvistici.

Curente, teze, concepţii ale structuralismului. Metodele şi procedeele structurale. Caracterul de sistem al limbii. Nivelurile sistemului limbii şi compartimentele ei tradiţionale. Subsistemul lexical al limbii. Raporturile paradigmatice şi sintagmatice dintre unităţile lexicale ale limbii. Analiza componenţială a structurii semantice a elementelor lexicale.

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ:1. Benveniste E., Problemes de linguistique generale, Paris, 1984.2. Bidu-Vrînceanu A., Forăscu N., Modele de structurare semantică, Timişoara, 1985.3. Saussure F. De, Cours de linguistique generale, Paris, 1992.

140

***Administrarea

Autor: dr. conf. Dragoş Vicol Revizat: septembrie 2004


Denumirea disciplineiPostmodernismul în literatura

universală


Catedra Filologie RomânăAnul predării:

MasteratPerioada de predare

Semestrul IEvaluare: sem. I – examen




Obiectivele generale şi de referinţăConceptele de postmodernism şi postmodernitate suscită un interes tot mai

ascendent, şi nu doar pentru mediile literare de specialitate. Această stare de fapt. în fond simptomatică, se explică prin faptul că polivalenţa fenomenului în cauză depăşeşte net graniţele unei inerente disciplini şi arii ştiinţifice de cercetare, devenind în timp o necesitate estetică, validată de timp şi probată irevocabil prin intermediul unor creatori deosebit de docţi. Justificat şi revendicat de unii exegeţi, contestat de alţii, teoretizat din abundenţă, postmodernul în literatura universală şi-a adjudecat primatul în primul rând prin limbajul care constituie, esenţialmente, substanţa operei de ficţiune artistică.

Prin exemple relevante, dintre cele mai notabile, studiul fenomenului postmodern în literatura universală facilitează o mai subtilă şi temeinică percepere a naturii şi funcţiei omului european modern, a viziunii sale cu privire la viaţă din perspectiva fenomenelor şi piscurilor multiculturale europene.

Conţinutul cursuluiCercetarea istoriei postmodernităţii. din perspectivă universală, îşi propune drept

scop central facilitarea contemplării momentelor civilizaţionale de referinţă, inclusiv din spaţiul românesc în corelaţie organică cu esenţialele capodopere culturale (postmoderne) ale circuitului european. De asemeni, se va urmări îndeaproape aprecierea formelor specifice pe care, în condiţiile noastre, le-a asimilat postmodernismul, ideile, temele, motivele culturale propriu-zise, exprimate în cele mai excepţionale capodopere ale textologiei, esteticii, semioticii şi metafizicii literare.

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ:1. Lyotard,J.F.Condiţia postmodernă-Bucureşti:Ed.Babel,1993,114 pag. 2. Eco,U.Opera deschisă- Bucureşti: Ed. Paralela 45, 2002, 280 pag. 3. Bauman,Z. Etica postmodernă - Timişoara: Ed. Annacord. 2000. 316 pag

141

***Administrarea

Autor: dr. conf. Ana Guţu Revizat: septembrie 2004


Denumirea disciplineiFilosofia traducerii




Perioada de predareSemestrul I

Evaluare: sem. I – examen




Objéctifs généraux et de référenceApprofondir les connaissances théoriques des mastérands dans le domaine de la

traductologie moderne; élargir la vision pantraductologique dans la lumière des concepts linguistiques et philosophiques modernes; réaliser la dimension trnasdisciplinaires dans l’enseignement des théories de la traduction.

Contenu du cursusLa philosophie des thèmes fondateurs de l’activité traductologique. Brève incursion

historique de la pensée traductique. Les premiers essais de linguistique appliquée à la théorie de la traduction. Les problèmes philosophiques de terminologie, d'épistémologie, et de déontologie. La traductologie et la science des signes (la philosophie dyadiques). La formalisation des recherches sous l'impulsion du structuralisme. De la dualité vers la triadicité. D'une linguistique à une poétique de la traduction. La philosophie triadique dans la traductologie. La pragmaticité des hypothèses traductologiques – de l’empirisme à la doctrine. La traductologie et la démarche sémiotique – philosophie des relations. L'art philosophique de la traduction intersémiotique. L’analyse sémiotique des types de traductions. La philosophie de la sémiotique peircienne. La sémiotraduction. La traduction philosophique et la philosophie de la traduction.

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ:1. Steiner G. Après Babel. Paris, 1998.2. Meschonic H.Poétique du traduire. Paris, 1999.3. Oséki-Dépré I. Théories et pratiques de la traduction littéraire. Paris, 1999.4. Durastanti S. Eloge de la trahison. Paris, 2002.5. Chomsky N. On Nature and Language, Cambridge, 2002.6. Barthes R.Elements de sémiotique. P., 1998.7. Plaza Julio. Tradução intersemiótica. Estudos 93, Sao Paulo,1987. 8. Pierce C. Contributions In Semiotics. University of North Carolina Press, 1991.9. Pierce Ch.S. The Essential Pierce. Selected Philosophical Zritings. V.I. 1992.10. Cosculluela C. Traductologie et sémiotique piercienne : l’émergence d’une

interdisciplinarité. Bordeaux, 1996.

142

http://www.questia.com/SM.qst?act=search&subjects=%22Peirce,%20Charles%20S--Charles%20Sanders--1839-1914--Contributions%20In%20Semiotics%22&subjectsSearchType=1000

***Administrarea

Autor: dr. conf. Zinaida Radu Revizat: septembrie 2004

Codul disciplineiS.O1,2.5

Denumirea disciplineiExegeza textului

Responsabil pentru disciplinăCatedra Filologie Franceză


Perioada de predareSemestrul I – II

Evaluare: sem. I – examen sem. II – examen




Obiective generale şi de referinţă:A face audienţii să:

Identifice noţiunile fundamentale ale cursului, disciplinei. Să conştientizeze posibilitatea de tratare a textului în suprafaţă (în mod general), în

profunzime (în mod special, particular). Să descopere nivelurile, orientările de exegeză a textului. Să determine conexiunile, coraporturile dintre: - text şi curentul literar; - autor, text şi

cititor, auditor. Să formuleze ideea textului literar şi de altă natură (gen). Să identifice elementele compoziţionale ale textului ca fragment şi raportul său cu

textul în integritate. Să argumenteze caracterul limbii (lexicului folosit în text): cărturăresc, popular,

neologic, învechit, neutru, regional. Să descopere şi să sistematizeze elementele de organizare semantico-stilistice. Să determine procedeele narative (naraţiunea, monologul, dialogul). Să stabilească etapele de exegeză a textului: decodare, interpretare, evaluare.

Conţinutul cursului:

Semestrul IModèles possibles d’analyse littéraire et lexico-stylistiques. Compréhension des textes. Paramètres nécessaires. De l’unité textuelle au paragraphe et au texte (définition du paragraphe, types de paragraphes, marques spécifiques des paragraphes, etc.). De la proposition au texte, l’énonciation, l’amplification, les liens de proposition à proposition. Intertextualité. La situation de la femme dans la littérature (les problèmes des femmes). (Sur l’exemple des textes A. Camus « La peste », Fr. Mauriac « Thérèse Desqueroux et a.). Sources d’information littéraires récentes. Sujets liés à l’analyse des textes.Semestrul IIModule I. L’enseignement. 1). H. Troyat. Journée d’étudiant. Analyse des rapports paradigmatiques et syntagmatiques des mots du texte.2). L’enseignement dans les textes littéraires.

143

3). Intertextualité. Activités textuelles. Activités créatives (M. Aymé, A et B ; P. Guth, Allons en rangs).

Module II. Art. Peinture. Sculpture.1). A. Maurois, Naissance d’un maître. Activités textuelles.2). H. Troyat. Le portrait. Intertextualité. Activités textuelles.

Etrange paradoxe des artistes. Camille Claudel d’après Anne Delbée.Module III. Cinéma.1). R. Grenier. Peint en rose. Activités textuelles.

2). R. Grenier. La spectateur idéal.

Subiecte pentru rapoarte şi lucrul individual :1. Sources à étudier sur les problèmes de l’exégèse (l’herméneutique des textes).2. Termes importants pour l’exégèse des textes (stylistique, critique littéraire, pragmatique).3. Les contrastes entre temps du récit historique et temps du discours (H. de Balzac, Illusions perdues).4. Comparons les règles d’utilisation des temps dégagées à propos de Balzac avec celles analysées (qu’on pourra analyser) dans les deux extraits : Jean Echenoz, Je m’en vais (Prix Goncourt en 1999). 5. Le présent de la narration.6. Les éléments du récit. Le récit comme texte narratif.7. Fiction et narration. La catégorie de la temporalité.8. la description et l’objet décrit.9. La modalité. Son rôle dans la description.10. La voix des personnages. Les dialogues. La catégorie fonctionnelle de la personnalité. Le narrateur.11. l’œuvre intégral : roman, nouvelle, conte, récit, etc.12. Le langage poétique, le langage théâtral. 13. Les outils d’une lecture personnelle.14. La portée sociologique du roman.15. Texte argumentatif.16. Texte médiatique.17. Texte épistolaire.18. Texte de presse.


1. Marcel Cornis, Tentaţia hermeneutică şi rescrierea critică, Bucureşti, Editura fundaţiei culturale române, 2000.1. Joelle Gardes–Tamine, Marie-Antoinette Pellizza, La construction du texte : de la

grammaire au style, Paris, Armand Collin, 1998.2. Jean-Michel Salanskis, François Pastier, Ruth Scheps, Herméneutique : textes,

sciences, Paris, Presses Universitaires de France, 1997.3. LMD 254, Approche linguistique des textes littéraires.4. Boissino H., Mougenot M., Techniques du français. Langages littéraires, Bertrand

Lacoste, Paris, 1994.5. Maingueneau D., Eléments de linguistique pour le texte littéraire, Paris, Dunod,

1993.

144

6. Maingueneau D., Analyser le texte de communication, Paris, Dunod, 1998.7. Joelle Gardes–Tamine, Marie - Claude Hubert, Dictionnaire de critique littéraire,

Paris, Armand Collin, 1993.8. Un lexique des termes littéraires : http : // www.lettres.net/lexique 9. Un site avec textes littéraires intégraux et commentaires, cours :

http://lille.bibliopolis.fr10. Des cours de linguistique : http://french.chass.utoronto.ca/linguistique

***

Administrarea

Autor: dr. conf. Ana Guţu Revizat: septembrie 2004

Codul disciplineiS.O1,2.6

Denumirea disciplinei Traducerea – abordare complexă

a activităţilor

Responsabil pentru disciplinăCatedra Filologie Franceză


Perioada de predareSemestrul I-II

Evaluare: sem. I – examensem. II – examen




Objéctifs généraux et de référence Initier et approfondir les competences linguistiques et extralinguistiques des mastérands dans les langues de travail (français, roumain, russe, espagnol, italien). Approfondir les aptitudes et les habiletes des mastérands en traduction ecrite (litteraire, publiciste, specialisee) – version/theme.Approfondir les aptitudes et les habiletes des mastérands en interpretation (consecutive, simultanee, a vue) – version/theme.

Contenu du cursus La traduction specialisee – textes economiques. La traduction consecutive – les films et les emissions TV. La traduction litteraire, publiciste – le roman moderne. La traduction simultanee – les textes politiques. La traduction specialisee – textes medicaux. La traduction consecutive – les journaux TV. La traduction litteraire, publiciste – les articles de presse. La traduction simultanee – les discours diplomatiques. La traduction litteraire, publiciste – la traduction des formules linguistiques des spots video. La traduction simultanee – les discours juridiques. La traduction specialisee – les textes terminologiques agro-alimentaires.

145

http://french.chass.utoronto.ca/linguistique

http://lille.bibliopolis.fr/

http://www.lettres.net/


1. A vous de lire. I-II parties. Paris, Hachette, 1986.2. Balzac Honore de. Eugenie Grandet. Moscou, 1982.3. Banaru Victor. Gust de mătrăgună. Chişinău, 1998.4. Cioran Emil. Mon pays. Bucarest, 1996.5. Cimpoi Mihai. Mărul de aur. Chişinău, 1999.6. Druon Maurice. Le lis et le lion. Paris, 1970.7. Flaubert Gustave. Madame Bovary. Paris, 1994.8. Golon Anne et Serge. Angelique se revolte. Paris, 1961.9. Guţu Ana. Dulce lacrimă de dor. Chişinău, 2000.10. Maupassant Guy de. Bel-Ami. Paris, 1993.11. Moliere Jean Baptiste. Le bourgeois gentilhomme. Paris, 1990.12. Sadoveanu Mihail. Viaţa lui Ştefan cel Mare. 1989.13. Stendhal. Le rouge et le noir. Paris, 1930.14. Vicol Dragoş. Cornul de aur. Chişinău, 1994.15. Voltaire. Candide. Paris, 1990.16. www.alalettre.com 17. www.authologie.free.fr 18. www.armance.com 19. www.persoweb.francenet.fr 20. www.membres.lycos.fr 21. www.perso.wanadoo.fr

146

http://www.perso.wanadoo.fr/

http://www.membres.lycos.fr/

http://www.persoweb.francenet.fr/

http://www.armance.com/

http://www.authologie.free.fr/

http://www.alalettre.com/

7.2. Discipline de specializare opţionale

Administrarea Autor : conf. univ. dr. Dragoş VICOL Elaborat: septembrie 2003

Codul disciplinei

S.A2.10/11

Denumirea disciplinei

Istoria civilizaţiei europeneResponsabil

Catedra Filologie Română

Anul predării

Masterat

Perioada de predare: Semestrul II

Evaluare: Sem. II - colocviu


Ore total: 90 Ore de contact: 30 Credite: 4

OBIECTIVELE ŞI CONŢINUTUL CURSULUI

Obiective generale şi de referinţăInteresul predilect manifestat pentru valorile culturale din trecut ale popoarelor

europene - interes major susţinut de numărul impunător şi calitatea genială a mostrelor de patrimoniu cultural european. Devine, implicit, indispensabil viitorului intelectual orientarea, ierarhizarea şi cercetarea aprofundată a fenomenelor distincte ale culturii europene. Studiul civilizaţiei europene va reitera sensul pe care îl degajă moştenirea culturală a trecutului - un patrimoniu de excepţie ce va fi valorificat totalizator.

Aplicare şi integrarePrin exemple relevante, dintre cele mai notabile, studiul civilizaţiei europene

facilitează o mai subtilă şi temeinică percepere a naturii şi funcţiei omului european, a viziunii sale cu privire la viaţă din perspectiva fenomenelor şi piscurilor multiculturale europene.

Conţinutul cursuluiCercetarea istoriei civilizaţiei europene îşi propune drept scop central facilitarea

contemplării momentelor civilizaţionale de referinţă din spaţiul românesc în corelaţie organică cu esenţiale capodopere culturale ale circuitului european. De asemeni, se va va urmari îndeaproape aprecierea formelor specifice pe care. în condiţiile noastre, le-au asimilat curentele, ideile, temele, motivele culturale europene, exprimate în cele mai excepţionale capodopere ale genului: literatură, pictură.sculptură. muzică în general în artele frumoase.

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ1. Drîmba.Ov. Istoria culturii şi civilizaţiei –Bucureşti: Ed. Saeculum I.O.1997, vol.I-X2. Losev, A.Filosofiaşi Cultura Europeană- Bucureşti: Ed. Vestala, 20003. Zamfirescu, D.Cullura română- Sinteză europeană - Chişinău: Ed.Litera Int.,2002.

147

***

Administrarea

Autor : conf. univ. dr. Ana Vulpe Elaborat: septembrie 2003

Codul disciplinei

S.A2.10/11

Denumirea disciplinei

Lingvistica structurală

ResponsabilCatedra Filologie

Română

Anul predării

Masterat

Perioada de predare: Semestrul II

Evaluare: Sem. II - colocviu


Ore total: 90 Ore de contact: 30 Credite: 4

OBIECTIVELE ŞI CONŢINUTUL CURSULUI

Obiective generale şi de referinţăImportanţa, finalităţile şi posibilităţile de cercetare ştiinţifică a multitudinii de

aspecte şi probleme ale limbii. Metodele şi procedeele specifice de studiere a fenomenelor de limbă.

Aplicare şi integrare.Aplicarea metodelor structurale în cercetarea raporturilor ce se stabilesc între

elementele limbii. Analiza relaţiilor dintre unităţile celor două planuri: planul expresiei şi planul conţinutului.

Conţinutul cursului.Pluralitatea de lingvistici. Locul lingvisticii structurale între celelalte lingvistici.

Curente, teze, concepţii ale structuralismului. Metodele şi procedeele structurale. Caracterul de sistem a! limbii. Nivelurile sistemului limbii şi compartimentele ei tradiţionale. Subsistemul lexical al limbii. Raporturile paradigmatice şi sintagmatice dintre unităţile lexicale ale limbii. Analiza componenţială a structurii semantice a elementelor lexicale.

BIBLIOGRAFIE DE BAZĂ

1. Benveniste E. Problemes de linguistique generale- Paris, 19842. Bidu-Vrînceanu A., Forăscu N. Modele de structurare semantică - Timişoara, 19853. Saussure, Cours de linguistique generale-Paris, 1992

148

7.3. CERINŢE PENTRU ELABORAREA TEZELOR DE MAGISTRU LA DEPARTAMENTUL LIMBI STRĂINE

Teza de magistru reprezintă o lucrare ştiinţifică aplicativă ori fundamentală realizată la profilul respectiv şi executarea sub îndrumarea conducătorilor ştiinţific. Ea constituie bilanţul activităţii de cercetare ştiinţifică, a lucrărilor creative şi practice ale magistrului consacrate studiului unor probleme fundamentale, teoretice sau aplicative şi conţine rezultate noi, implementarea cărora contribuie la rezolvarea unor probleme concrete.

Temele pentru tezele de magistru sunt propuse de profesorii şi specialiştii catedrelor şi se aprobă de către Consiliul Ştiinţific al Departamentului. Masterandul poate propune din propria iniţiativă o temă pentru teza de magistru cu argumentarea obligatorie a oportunităţii elaborării acesteia.

Conducătorul ştiinţific al tezei de magistru este numit prin ordinul rectorului universităţii la recomandarea Catedrelor de profil şi a Consiliului Ştiinţific al Departamentului. În calitate de conducători ai tezei de magistru pot fi numiţi conferenţiari, doctori şi doctori habilitaţi, cercetători ştiinţifici şi specialişti recunoscuţi în domeniul dat al ştiinţei.

În caz de abordare a unei teme complexe, avînd un caracter interdisciplinar, masterandul poate beneficia şi de un consultant în probleme adiacente.

Efectuarea tezei de magistru prevede: formularea problemelor ştiinţifice, practice, creative sau instructiv - metodice,

elaborarea metodicii de cercetare; determinarea metodelor de cercetare utilizate la rezolvarea problemei,

analiza ştiinţifică şi generalizarea materialului factologic, folosit în procesul cercetării;

obţinerea rezultatelor principale noi, ce au însemnătate teoretică aplicativă sau ştiinţifico – metodică.

Teza de magistru se realizează în limba de stat sau în una din limbile de comunicare internaţională (engleza, franceza, germana, spaniolă).Cetăţenii altor state pot susţine tezele într-o limbă de comunicare internaţională. În aceste cazuri teza va fi însoţită de o adnotare în limba de stat (1 pagină).

În structura tezei de magistru se recomandă următoarele compartimente: Introducere, în care sunt reflectate următoarele momente:

a)actualitatea temei, scopul şi importanţa lucrării, valoarea aplicativă a lucrării;

b) inovaţia lucrării;c) metodele şi procedeele de lucru; d) structura lucrării (numărul de capitole, conţinutul rezumativ);

Sinteza bibliografică a realizării obţinute; Expunerea pe capitole a rezultatelor obţinute; Concluzii; Bibliografie (Numărul surselor consultate nu trebuie să fie mai mic decât 35 inclusiv

dicţionare şi surse artistice analizate).

Anexe;

Cuprins (se recomandă a fi plasat la începutul lucrării). În el vor fi trecute denumirile capitolelor şi paragrafelor, introducîndu - se pagina respectivă.

149

Volumul tezei de magistru nu va depăşi 4,5 coli de autor (cca 90 pagini dactilografiate). Materialul ilustrativ, figurile, tabelele, bibliografia, anexele nu se iau în consideraţie, dar nu vor depăşi 2/3 din volumul total al tezei.

Masterandul este obligat să facă în teză referinţele respective la autorii şi sursele bibliografice utilizate. Referinţele la sursele consultate se vor indica în paranteze, de exemplu: (Petrescu C., 1999, p.45).

Bibliografia se prezintă în modul următor:a) revistele şi culegerile de articole: numele autorului, denumirea articolului,

denumirea revistei (culegerii) cu abrevierile acceptate, anul de ediţie, volumul, numărul, paginile de început şi sfîrşit;

b) cărţile: numele autorului, denumirea completă a cărţilor, locul editării, anul editării, numărul total de pagini;

c) referinţele la brevete (adeverinţele de autori): în afara de autori, denumire şi număr se indică şi denumirea, anul şi buletinul de invenţii în care a fost publicat brevetul;

d) în cazul tezelor de doctorat, referinţele se dau la autoreferat, nu la teză.

Susţinerea tezei de magistru constă dintr-o expunere orală (10 – 15 minute) de către autor a rezultatelor cercetării.

Procedura de susţinere include de asemenea întrebări adresate autorului la tema lucrării susţinute şi răspunsurile respective, luări de cuvînt ale conducătorului ştiinţific şi ale referenţilor, discuţia, la care pot participa toţi cei prezenţi la şedinţă. Avizele referenţilor se prezintă în scris. Decizia asupra rezultatelor susţinerii şi aprecierea lucrării se adoptă prin vot deschis, prin majoritatea de 2/3 de voturi ale membrilor Comisiei de Stat prezenţi la şedinţă. Preşedintele Comisiei de Stat dispune de 2 voturi.

Textul tezei trebuie să fie cules la calculator în Word, cu caracterul 14; 30 de rânduri pe pagină, 64 semne imprimate în rând. Câmpul din stânga 2,5 cm; câmpul din dreapta 1,5 cm; intervalul de sus şi de jos – 1,5 cm.

În luna aprilie la Symposia Studentium sau la şedinţe speciale ale secţiei teza de licenţă se susţine preliminar. Către data de 30 mai, masteranzii prezintă teza la catedra de profil, însoţită de ambele avize – unul al conducătorului ştiinţific, al doilea -- a unui profesor din exteriorul ULIM-ului.

150

CUPRINS

PREFAŢĂ .................................................................................................................... 31. UNIVERSITATEA LIBERĂ INTERNAŢIONALĂ DIN MOLDOVA.............. 42. DEPARTAMENTUL LIMBI STRĂINE .............................................................. 63. STANDARDUL EDUCAŢIONAL LA SPECIALITATEA LIMBI MODERNE ŞI CLASICE............................................................................................. 74. PLANUL DE STUDII LA SPECIALITATEA LIMBI MODERNE ŞI CLASICE....................................................................................................................... 175. SISTEMUL DE CREDITE TRANSFERABILE – ECTS.................................... 316. CURRICULUM DISCIPLINAR............................................................................. 406.1. Discipline fundamentale........................................................................................ 40

Lexic Limba A franceză, an. I.............................................................................. 40Lexic Limba B engleză, an. I................................................................................ 41Lexic Limba A franceză, an. II............................................................................. 45Lexic Limba B engleză, an. II.............................................................................. 46Introducere în lingvistică...................................................................................... 42Istoria literaturii naţionale Limba A franceză, an. I............................................. 43Istoria literaturii naţionale Limba A franceză, an. II............................................ 47Introducere în teoria literaturii.............................................................................. 44

6.2. Discipline general-umane...................................................................................... 48Filisofia şi istoria gândirii filosofice..................................................................... 48Istoria culturii universale...................................................................................... 49Limba latină.......................................................................................................... 50Literatura antică.................................................................................................... 51Civilizaţia Franţei, sem. 3..................................................................................... 52Civilizaţia Franţei, sem. 4..................................................................................... 53Civilizaţia Marii Britanii....................................................................................... 59Psihopedagogia .................................................................................................... 54Istoria literaturii universale................................................................................... 55Psihologia comunicării......................................................................................... 56Retorica ................................................................................................................ 57Teoria şi practica relaţiilor internaţionale............................................................. 58Corespondenţa de afaceri...................................................................................... 60Politologia............................................................................................................. 61Etichetă şi protocol diplomatic............................................................................. 62

6.3. Discipline de specializare obligatorii.................................................................... 63Fonetica Limbii A franceză.................................................................................. 63Gramatica Limbii A franceză, an. I...................................................................... 64Gramatica Limbii B engleză, an. I........................................................................ 65Gramatica Limbii A franceză, an. II..................................................................... 70Gramatica Limbii B engleză, an. II...................................................................... 71Gramatica Limbii A franceză, an. III.................................................................... 84Gramatica Limbii B engleză, an. III..................................................................... 85Gramatica Limbii A franceză, an. IV................................................................... 95Scrisul Limba A franceză, an. I............................................................................ 66Scrisul Limba A franceză, an. II.......................................................................... 72TAM Limba A franceză, an. I.............................................................................. 67

151

TAM Limba B engleză, an. I................................................................................ 68TAM Limba A franceză, an. II............................................................................. 73Didactica limbilor străine. ................................................................................... 69Stilistica Limba A franceză.................................................................................. 74Istoria Limbii A franceză..................................................................................... 75Lexicologia Limbii A franceză............................................................................. 76Teoria şi practica traducerii.................................................................................. 77Practica pedagogică. ............................................................................................ 78Bazele traductologiei............................................................................................ 79Exegeza textului, an. III....................................................................................... 80Exegeza textului, an. IV....................................................................................... 91Lexic Limba B engleză, an. III............................................................................. 81Lexic Limba B engleză, an. IV............................................................................. 92Traducerea orală Limba A franceză, an. III.......................................................... 82Traducerea orală Limba B engleză, an. III........................................................... 83Traducerea specializată Limba A franceză, an. III............................................... 86Traducerea specializată Limba B engleză, an. III................................................. 87Traducerea literar-publicistică Limba A franceză, an. III.................................... 88Traducerea literar-publicistică Limba B engleză, an. III...................................... 89Traducerea orală Limba A franceză, an. IV......................................................... 93Traducerea orală Limba B engleză, an. IV .......................................................... 94Traducerea specializată Limba A franceză, an. IV .............................................. 97Traducerea specializată Limba B engleză, an. IV ............................................... 98Traducerea literar-publicistică Limba A franceză, an. IV ................................... 99Traducerea literar-publicistică Limba B engleză, an. IV ..................................... 100Lexicografia Limbii A franceză ........................................................................... 90Literatura naţională Limba A franceză, an. IV... ................................................ 96Practica de traducere............................................................................................. 101

6.4. Discipline de specializare opţionale...................................................................... 102Lectura pregătită/lectura individuală, an. I........................................................... 102Lectura pregătită/lectura individuală, an. II.......................................................... 103Romanistica........................................................................................................... 104Lexicografia comparată........................................................................................ 105Lexicologia comparată......................................................................................... 106Poetica................................................................................................................... 107Semiotica............................................................................................................... 108Stiluri şi limbaje funcţionale................................................................................. 109Variante neconvenţionale...................................................................................... 110Gramatica comparată............................................................................................ 111Noile tehnologii şi traducerea.... .......................................................................... 112Traducerea automată............................................................................................. 113Terminologia......................................................................................................... 114Traducerea în întreprinderi................................................................................... 115

6.5. Discipline facultative ............................................................................................. 116Economie şi doctrine economice ......................................................................... 116Marketingul şi managementul profesiei................................................................ 117Dialectologia......................................................................................................... 118Gramatica teoretică............................................................................................... 119

152

Fonetica teoretică.................................................................................................. 120Imaginea personalităţii.......................................................................................... 121Tehnici computaţionale......................................................................................... 122Managementul firmei............................................................................................ 123Bazele statului şi dreptului.................................................................................... 124Bazele contabilităţii.............................................................................................. 125Istoria diplomaţiei şi relaţii diplomatice internaţionale........................................ 126Dreptul internaţional............................................................................................. 127Sociologia............................................................................................................. 128Cercetarea ştiinţifică studenţească........................................................................ 129Traducerea pedagogică......................................................................................... 130Noi metode de predare/învăţare a limbilor străine................................................ 131Limba C italiană.................................................................................................... 132Limba C spaniolă.................................................................................................. 133Limba C germană.................................................................................................. 134

6.6. Cerinţe pentru elaborarea tezelor de an şi a tezelor de licenţă la Departamentul Limbi Străine...................................................................................... 1357. PLANUL DE STUDII LA CICLUL DE MASTERAT......................................... 1377.1. Discipline de specializare obligatorii.................................................................... 139

Gramatica textului francez.................................................................................... 139Teorii lingvistice contemporane........................................................................... 140Postmodernismul în literatura universală.............................................................. 141Filosofia traducerii ............................................................................................... 142Exegeza textului................................................................................................... 143Traducere - abordare complexă a activităţilor...................................................... 145

7.2. Discipline de specializare opţionale...................................................................... 147Istoria civilizaţiei europene .................................................................................. 147Lingvistica structurală........................................................................................... 148

7.3. Cerinţe pentru elaborarea tezelor de magistru la Departamentul Limbi Străine............................................................................................................................ 149Cuprins.......................................................... ............................................................... 151Contacte.......................................................... ............................................................. 154

153

CONTACTE

UNIVERSITATEA LIBERĂ INTERNAŢIONALĂ DIN MOLDOVAStr. Vlaicu Pîrcălab, 52

Chişinău, [email protected]

Prof. univ. interimar, dr. Ana GUŢU, Prim-vicerector ULIMTel/fax: (373 22) 22-55-05

e-mail: [email protected]

Prof. univ., dr. hab. Tamara GOGU, Director Departament Limbi StrăineTel. 373 2 22-00-14

e-mail: [email protected]

Lector superior, drd. Ludmila HOMETKOVSKI, Director Departament Ştiinţă şi Studii Postuniversitare

Tel. 373 2 22-00-20e-mail: [email protected]

154

mailto:[email protected]



http://www.ulim.md/


UNIVERSITATEA LIBERĂ INTERNAŢIONALĂlanguages.ulim.md/doc/Curriculum Disciplinar.doc · Web...

Documents

Transcript of UNIVERSITATEA LIBERĂ INTERNAŢIONALĂlanguages.ulim.md/doc/Curriculum Disciplinar.doc · Web...