UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ … · fost amplasată experienţa este de tip...

UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ VETERINARA CLUJ-NAPOCA

ŞCOALA DOCTORALĂ FACULTATEA DE AGRICULTURĂ

Doctorand Ing. OLIVIU BUZGĂU

CERCETĂRI PRIVIND PERFECŢIONAREA TEHNOLOGIEI DE CULTIVARE A RAPIŢEI

PENTRU ULEI ÎN CONDIŢIILE DIN CÂMPIA DE NORD-VEST A TRANSILVANIEI

REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT

CONDUCĂTOR ŞTIINŢIFIC

Prof.univ.Dr.ing. ALEXANDRU SALONTAI

CLUJ - NAPOCA 2010

CUPRINS INTRODUCERE………………………………………………………………3 CAP. I IMPORTANŢA ŞI SUPRAFEŢELE CULTIVATE CU RAPIŢĂ PENTRU ULEI PE PLAN MONDIAL ŞI ÎN ROMÂNIA....4 CAP. II SITUAŢIA ACTUALĂ A CUNOŞTINŢELOR PRIVIND CULTIVAREA RAPIŢEI PENTRU ULEI..................................................4 CAP.III CONDIŢIILE DE CLIMĂ ŞI DE SOL ÎN CARE S-AU EFECTUAT CERCETĂRILE……………………………………….4 CAP.IV MATERIALUL BIOLOGIC ŞI METODICA EXPERIMENTALĂ .........................................................................................5 CAP.V REZULTATELE CERCETĂRILOR PRIVIND RAPIŢA DE TOAMNĂ……………………………………………………………………….7 CAP.VI REZULTATELE CERCETĂRILOR PRIVIND RAPIŢA DE PRIMĂVARĂ ...................................................................................................36 CAP.VII CONCLUZII GENERALE ŞI RECOMANDĂRI................... .65 BIBLIOGRAFIE………………………………………………..…………….70

2

INTRODUCERE

Tema de cercetare abordată în cadrul acestei lucrări ,,Cercetări privind perfecţionarea

tehnologiei de cultivare a rapiţei pentru ulei în condiţiile din Câmpia de nord-vest a Transilvaniei ,, pentru obţinerea titlului stiintific de ,, Doctor în Agronomie,, se înscrie în sfera dezvoltării şi aprofundării cunoştinţelor privind biologia şi tehnologia de cultivare a rapiţei. Subliniem faptul că au fost luate în studiu, în paralel, genotipuri de rapiţă Colza de toamnă şi de primăvară, pentru extinderea în cultură a formei de primăvară, ca alternativă în cazul compromiterii celei de toamnă, în iernile nefavorabile. Pentru îndrumarea permanentă, atât în efectuarea cercetărilor în câmp şi laborator, cât şi în elaborarea lucrărilor, sunt profund recunoscător, Domnului profesor Dr. ing. Alexandru Salontai, faţă de care îmi exprim o profundă recunoştinţă şi cele mai alese mulţumiri. Mulţumesc de asemenea conducerii Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară din Cluj Napoca, Facultăţii de Agricultură, în care m-am format şi care mi-au asigurat condiţiile şi sprijinul necesar realizării Tezei de Doctorat. Aduc mulţumiri colectivului disciplinei de Chimie, în special Domnului Prof. Univ. Dr. Constantin Bele, pentru sprijinul acordat în efectuarea analizelor chimice necesare determinării cantităţii şi calităţii uleiului de rapiţă. Sincere mulţumiri adresez întregului personal din cadrul Disciplinei de Fitotehnie, precum şi familiei mele, pentru înţelegerea şi sprijinul acordat, pe întreg parcursul stagiului de doctoratură. AUTORUL

3

CAP.III CONDIŢIILE DE CLIMĂ ŞI DE SOL ÎN CARE S-AU EFECTUAT CERCETĂRILE

Avănd în vedere cerinţele faţă de climă şi sol ale rapitei apreciem că în condiţiile de la Tăşnad, s-au îndeplinit,cu unele excepţii, condiţii optime pentru creşterea şi dezvoltarea acestei culturi. Analizând solul pe criteriul proceselor pedogenetice de bază rezultă că solul pe care a fost amplasată experienţa este de tip preluvisol molic gleizat moderat.

În concordanţă cu titlul tezei de doctorat, obiectivele cercetărilor proprii sunt: - stabilirea celor mai potrivite soiuri de rapiţă de toamnă şi de primăvară în condiţiile

ecologice din Câmpia de nord - vest a Transilvaniei; - stabilirea desimii optime de însămânţare a genotipurilor de rapiţă de toamnă şi de primăvară;

- stabilirea dozelor optime de fertilizanţi pentru realizarea de producţii maxime şi de calitate superioară;

- stabilirea eficienţei economice a culturii rapiţei pentru ulei în zona ecologică din Câmpia de nord – vest a Transilvaniei.

- introducerea în cultură a rapiţei Colza de primăvară, ca o alternativă, în anii când Colza de toamnă este compromisă din cauza condiţiilor nefavorabile de iernare.

4

CAPITOLUL IV

MATERIALUL BIOLOGIC ŞI METODICA EXPERIMENTALĂ

4.1. MATERIALUL BIOLOGIC LUAT ÎN STUDIU

Au fost luate în studiu două soiuri de rapiţă de toamnă şi două de primăvară.

Genotipuri de rapiţă de toamnă

Soiul Alaska, este produs de firma KWS – Germania, cu un conţinut în ulei de

48 – 52 %, cu un indice de performanţă 105 % faţă de standard, cu M.M.B. 4 – 4,5 g,

timpuriu, liber de acid erucic şi glucozinolaţi, cu o tulpină foarte viguroasă.

Hibridul Triangle, a fost de asemenea creat de firma KWS - Germania, cu un

conţinut în ulei de 41 – 43 %, M.M.B. de 6 – 7 g liber de acid erucic şi glucozinolaţi.

Genotipuri de rapiţă de primăvară

Soiul Heros, creaţia firmei SAATEN UNION, cu un conţinut de ulei în

seminţe de 38,9 – 41 %, cu M.M.B. 3,3 – 4 g, având un conţinut în acid erucic < 0,1 %, iar

conţinutul în glucozinolaţi este sub 12 umol/g.

Soiul Olindigo, are un procent de ulei în seminţe de 38 – 40 %, un conţinut în

acid erucic sub 0,1 % iar conţinutul în glucozinolaţi este < 12 umol/g.

5

METODICA EXPERIMENTALĂ ÎN CÂMP ŞI LABORATOR

Metodica experimentală în câmp

Factorii luaţi în studiu

A. A. Soiul, cu graduările : a1 Alaska ; a1. Heros;

a2 Triangle; a2. Olindigo;

B. desimea de însămânţare, cu graduările:

b1 75 bg/m²;

b2 100 bg/m² ;

b3 125 bg/m²

C. doze optime economic de îngrăşăminte chimice (DOE) pentru a obţine:

c1 3000 kg/ha c1 2000 kg/ha

c 2 4000 hg/ha c2 3000 kg/ha

c3 5000 kg/ha c3 4000 kg/ha

Metodica experimentală în laborator

- determinarea elementelor de productivitate :

- nr. de plante la m²;

- nr. de ramificaţii pe plantă;

- nr. de silicve ;

- nr. de boabe în silicvă ;

- masa a 1000 de boabe(MMB) (STAS S.R. 6123/99 );

- determinarea masei hectolitrice (MH) (STAS S.R. 6124/99 );

- determinarea conţinutului seminţelor în ulei şi a producţiei de ulei;

- determinarea producţiei fizice (recoltare cu combina);

- prelucrarea statistică a rezultatelor prin metoda analizei variantei ;

- calculul eficienţei economice a rezultatelor obţinute, la ambele forme de rapita .

6

CAPITOLUL V

REZULTATELE CERCETĂRILOR PRIVIND RAPIŢA DE TOAMNĂ

5.1. REZULTATELE CERCETĂRILOR PRIVIND INTERACŢIUNEA FACTORILOR STUDIAŢI ASUPRA ELEMENTELOR DE PRODUCTIVITATE

5.1.1. Rezultatele cercetărilor privind numărul de plante pe m2 Tabel 5.1

Influenţa interacţiunii genotip, desime de însămânţare şi nivel de fertilizare asupra nr. de plante pe m2 la rapiţa de toamnă 2007 – 2009

Nr.crt

Varianta

Media anilor

%

Diferenta

Semnificatia

1 a1b1c1 75,67 75,5 -24,52 000 2 a1b1c2 73,67 73,5 -26,52 000 3 a1b1c3 75,67 75,5 -24,52 000 4 a1b2c1 102,67 102,5 2,48 - 5 a1b2c2 101,33 101,1 1,15 - 6 a1b2c3 103,33 103,1 3,15 * 7 a1b3c1 117,67 117,4 17,48 *** 8 a1b3c2 124,33 124,1 24,15 *** 9 a1b3c3 125,33 125,1 25,15 *** 10 a2b1c1 90,67 90,5 -9,52 000 11 a2b1c2 73,67 73,5 -26,52 000 12 a2b1c3 74,67 74,5 -25,52 000 13 a2b2c1 92,67 92,5 -7,52 000 14 a2b2c2 101,67 101,5 1,48 - 15 a2b2c3 104,67 104,5 4,48 ** 16 a2b3c1 116,67 116,5 16,48 *** 17 a2b3c2 124,67 124,4 24,48 *** 18 a2b3c3 124,33 124,1 24,15 *** 19 X 100.19 100.00 0.00 -

DL 5 % 2,86 DL 1 % 3,83 DL 0.1 % 5,07 Din analiza datelor prezentate în tabelul 5.1, rezultă în mod logic, că la ambele genotipuri de rapiţă, numărul de plante / m2 se corelează direct cu desimea de însămânţare, cu diferenţe foarte semnificativ negative la desimea de 75 b.g.m2 (b1) şi foarte semnificativ pozitive la desimea de 125 b.g.m2 (b3). La desimea intermediară de 100 b.g.m2, diferenţele sunt nesemnificative respectiv distinct semnificativ pozitive (Treiangle), s-au semnificativ pozitive la doza maximă de fertilizare (Alaska).

7

Tabelul 5.2 Influenţa genotipului în interacţiune cu desimea de însămânţare şi nivelul de fertilizare

asupra numărului de plante pe m2 la rapiţa Colza de toamnă (2007 – 2009)

Media anilor

Nr.crt.

Soiul

PL/M2 %

Diferenţa plante

Semnificaţia

1. Alaska 100,80 100,10 0,12 - 2. Triangle 100,57 99,90 - 0,12 - 3. Martor (X) 100,68 100,00 - -

DL 5 % 1,21 DL 1 % 2,80

DL 0,1 % 8,90 Din analiza tabelului 5.2 rezultă că, desimea de însămânţare a celor două soiuri nu

influenţează semnificativ desimea medie a plantelor / m2, diferenţele fiind nesemnificative.

Tabelul 5. 3

Influenţa desimii de însămânţare în interacţiune cu genotipul şi nivelul de fertilizare asupra numărului de plante pe m2 la rapiţa Colza de toamnă la soiul Alaska

(2007-2009)

Media anilor

Nr.crt.

Varianta (b.g./m2)

Plante / m2 %

Diferenta plante

Semnificatia

1. 75(Mt) 74,22 100,00 - - 2. 100 102,93 138,70 28,71 *** 3. 125 124,46 167,70 50,23 ***

DL 5 % 1,50 DL 1 % 2,49 DL 0.1 % 4,65

Tabelul 5. 4

Influenţa desimii de însămânţare în interacţiune cu genotipul şi nivelul de fertilizare asupra numărului de plante pe m2 la rapită Colza de toamnă la hibridul Triangle

(2007-2009)

Media anilor Nr.crt.

Varianta (b.g./m2) Plante / m2 %

Diferenta plante

Semnificatia

1. 75(Mt) 74,98 100,00 - - 2. 100 102,44 136,60 27,47 *** 3. 125 125,12 166,90 50,15 ***

DL 5 % 1,04 DL 1 % 1,73

DL 0.1 % 3,24

8

La ambele genotipuri studiate, numărul de plante/m2 se corelează pozitiv şi corespunzător cu desimea de însămânţare. Diferenţele faţă de varianta martor (75 sem./m2), fiind foarte semnificativ pozitive, inclusiv intre variantele cu desimea de 100 b.g./m2 si 125 b.g./m2.(Tabel. 5.3-5.4).

Tabelul 5.5 Influenţa nivelului de fertilizare în interacţiune cu genotipul şi desimea de însămânţare asupra numărului de plante /m2 la rapiţa Colza de toamnă la soiul Alaska (2007-2009)

Media anilor Annual average

Nr. crt.

Varianta (Recolta estimate)

Plante / m2 %

Diferenta Difference

plante

Semnificatia Significance

1. 3t/ha(Mt) 100,72 100,00 - - 2. 4t/ha 99,94 99,20 -0,78 0 3. 5t/ha 101,21 100,50 0,49 -

DL 5 % 0,75 DL 1 % 1,24

DL 0.1 % 2,33 După cum rezultă din datele din tabelul 5.5 nivelul de fertilizare are o influenţă

minoră, in general nesemnificativă, asupra numărului de plante/m2. Doar la fertilizarea cu D.O.E pentru 4 t/ha apare o diferenta minora, în minus dar semnificativă din punct de vedere statistic.

Tabelul 5.6 Influenţa nivelului de fertilizare în interacţiune cu genotipul şi desimea de însămânţare asupra numărului de plante /m2 la rapiţa Colza de toamnă la hibridul Triangle (2007-

2009)


Nr. crt.

Varianta (Recolta estimata)

Plante / m² %

Diferenta plante

Semnificatia

1. 3t/ha(Mt) 101,01 100,00 - - 2. 4t/ha 99,80 98,80 -1,21 - 3. 5t/ha 101,33 100,30 0,32 -

DL 5 % 1,36 DL 1 % 2,25

DL 0.1 % 4,22 În cazul hibridului Triangle nivelul de fertilizare cu D.O.E. de peste 3 t/ha nu

influentează numărul de plante/m2.

9

5.1.2 Rezultatele cercetărilor privind numărul de ramificatii pe plantă

Tabel 5.7

Influenţa interacţiunii genotip, desime de însămânţare şi nivel de fertilizare asupra nr. ramificaţii pe plantă la rapiţa de toamnă 2007 -2009

Nr.crt No

Varianta Variety


%

Diferenta Difference


1 a1b1c1 7,83 112,5 0,87 *** 2 a1b1c2 7,63 109,6 0,67 *** 3 a1b1c3 7,90 113,5 0,94 *** 4 a1b2c1 6,83 98,1 -0,13 - 5 a1b2c2 6,73 96,7 -0,23 - 6 a1b2c3 6,83 98,1 -0,13 - 7 a1b3c1 6,37 91,4 -0,60 000 8 a1b3c2 6,50 93,4 -0,46 000 9 a1b3c3 6,33 91,0 -0,63 000 10 a2b1c1 7,73 111,1 0,77 *** 11 a2b1c2 7,50 107,7 0,54 *** 12 a2b1c3 7,77 111,5 0,80 *** 13 a2b2c1 6,90 99,1 -0,06 - 14 a2b2c2 6,77 97,2 -0,20 - 15 a2b2c3 6,70 96,2 -0,26 0 16 a2b3c1 6,33 91,0 -0,63 000 17 a2b3c2 6,33 91,0 -0,63 000 18 a2b3c3 6,33 91,0 -0,63 000 19 X 6,96 100,0 0,00 -

DL 5 % 0,26 DL 1 % 0,34

DL 0.1 % 0,45

Rezultatele prezentate în tabelul 5.7 oglindesc faptul că la ambele genotipuri numărul

de ramificaţii este maxim, şi foarte semnificativ superior faţă de X(martor), la desimea

minimă de însămânţare (a1 b1 şi a2 b1), iar numărul minim la desimea maximă (a1 b3 şi a2

b3), foarte semnificativ inferior mediei variantelor (X).

La desimea intermediară (a1 b2 şi a2 b2), de 100 b.g.m2, numărul de ramificaţii este

apropiat mediei variantelor (X), diferenţele fiind nesemnificative la ambele genotipuri.

10


asupra numărului de ramificaţii pe plantă la rapiţa Colza de toamnă (2007 – 2009)


Soiul Ramificaţii / plantă %

Diferenţa ramificatii

Semnificaţia

1. Alaska 6,97 100,30 0,02 - 2. Triangle 6,92 99,70 - 0,02 - 3. X(Mt) 6,94 100,00 - -

DL 5% 0,12 DL 1% 0,29 DL 0,1% 0,92

Rezultatele prezentate în tabelul 5.8 demonstreaza faptul că numărul de ramificaţii pe

plantă la cele două genotipuri este practic egal, influenţele fiind nesemnificative.

Tabelul 5.9 Influenţa desimii de însămânţare în interacţiune cu genotipul şi nivelul de fertilizare asupra numărului de ramificaţii pe plantă la rapiţa Colza de toamnă la soiul Alaska

(2007-2009)

Media anilor Nr. crt.

Varianta (b.g./m2) Ramificaţii / planta %

Diferenta ramificatii

Semnificatia

1. 75(Mt) 7,66 100,00 - - 2. 100 6,83 89,20 -0,83 00 3. 125 6,38 83,30 -1,28 00

DL 5% 0,42 DL 1% 0,70 DL 0,1% 1,30

În condiţiile experienţelor efectuate, la soiul Alaska sau înregistrat diferenţe statistice

distinct semnificative privind numărul de ramificaţii pe plantă, la ambele desimi comparate cu martorul.

Tabelul 5.10

Influenţa desimii de însămânţare în interacţiune cu genotipul şi nivelul de fertilizare asupra numărului de ramificaţii pe plantă la rapiţa Colza de toamnă la hibridul

Triangle (2007-2009)




Semnificatia

1. 75(Mt) 7,79 100,00 - - 2. 100 6,77 86,90 -1,02 000 3. 125 6,37 81,70 -1,42 000

DL 5 % 0,28 DL 1 % 0,47

DL 0.1 % 0,88

11

Datele din tabelul 5.10 atestă faptul că numărul de ramificaţii pe plantă scade treptat pe măsura creşterii desimii de însămânţare, diferenţele sunt foarte semnificativ negative .

Tabelul 5.11

Influenţa nivelului de fertilizare în interacţiune cu genotipul şi desimea de însămânţare

asupra numărului de ramificaţii pe plantă la rapiţa Colza de toamnă la soiul Alaska (2007-2009)


Varianta (Recolta estimata) Ramificaţii / plante %


Semnificatia

1. 3t/ha(Mt) 7,00 100,0 - - 2. 4t/ha 6,87 98,1 -0,13 - 3. 5t/ha 6,93 99,0 -0,07 -

DL 5 % 0,17 DL 1 % 0,29

DL 0.1 % 0,54

Tabelul 5.12 Influenţa nivelului de fertilizare în interacţiune cu genotipul şi desimea de însămânţare

asupra numărului de ramificaţii pe plantă la rapiţa Colza de toamnă la hibridul Triangle (2007-2009)


Varianta (Recolta estimata) Ramificaţii / plante %


Semnificatia

1. 3t/ha(Mt) 7,03 100,0 - - 2. 4t/ha 6,93 98,7 -0,09 - 3. 5t/ha 7,04 100,1 0,01 -

DL 5 % 0,20 DL 1 % 0,34

DL 0.1 % 0,63

Rezultatele experimentale prezentate în tabelele 5.11-5.12 evidenţiază faptul ca

niciunul dintre genotipuri, nu reacţionează favorabil la dozele mari de fertilizanţi chimici în

relaţia cu numărul de ramificaţii pe plantă.

12

5.1.3. Rezultatele cercetărilor privind numărul de silicve pe planta

Tabel 5.13

Influenţa interacţiunii genotip, desime de însămânţare şi nivel de fertilizare asupra nr. de silicve pe plantă la rapiţa de toamnă 2007 – 2009

Media anilor

Nr.crt

Varianta

%

Diferenta

Semnificatia

1 a1b1c1 242,00 106,7 15,14 *** 2 a1b1c2 241,27 106,3 14,40 *** 3 a1b1c3 242,13 106,7 15,27 *** 4 a1b2c1 226,23 99,7 -0,63 - 5 a1b2c2 224,97 99,2 -1,90 - 6 a1b2c3 225,13 99,2 -1,73 - 7 a1b3c1 213,93 94,3 -12,93 000 8 a1b3c2 212,10 93,5 -14,76 000 9 a1b3c3 212,77 93,8 -14,10 000 10 a2b1c1 240,97 106,2 14,10 *** 11 a2b1c2 242,80 107,0 15,94 *** 12 a2b1c3 240,97 106,2 14,10 *** 13 a2b2c1 229,40 101,1 2,54 - 14 a2b2c2 230,73 101,7 3,87 * 15 a2b2c3 229,97 101,4 3,10 * 16 a2b3c1 209,50 92,3 -17,36 000 17 a2b3c2 209,23 92,2 -17,63 000 18 a2b3c3 209,47 92,3 -17,40 000 19 X 226,86 100,0 0,00 -

DL 5 % 2,98 DL 1 % 4,00 DL 0.1 % 5,29

Datele statistice din tabelul 5.13 atestă faptul că în interacţiunea factorilor

experimentaţi influenţa cea mai puternică asupra numărului de silicve pe plantă o are desimea

de însămânţare.

Faţă de media variantelor (X), la ambele genotipuri numărul maxim de silicve pe

plantă se realizează la desimea minimă de însămânţare (75 b.g./m²),

respectiv V1-V3, la soiul Alaska si V10- V12 la hibridul Triangle, influenţele fiind foarte

semnificative pozitive.

13

Tabelul 5.14

Influenţa genotipului în interacţiune cu desimea de însămânţare şi nivelul de fertilizare asupra numărului de silicve pe plantă la rapiţa Colza de toamnă (2007 – 2009)


Soiul

Silicve / plantă % Diferenţa

silicve Semnificaţia


DL 5 % 1,62 DL 1 % 3,74

DL 0.1 % 11,89

Conform datelor din tabelul 5.14 în condiţiile de cultură, numîrul de silicve pe plantă la ambele genotipuri a fost practic egal, diferenţele fiind nesemnificative.

Tabelul 5.15 Influenţa desimii de însămânţare în interacţiune cu genotipul şi nivelul de fertilizare

asupra numărului de silicve pe plantă la rapiţa Colza de toamnă la soiul Alaska (2007-2009)


Varianta (b.g./m2) Silicve / plantă %

Diferenta silicve

Semnificatia

1. 75(Mt) 241,62 100,0 - - 2. 100 230,02 95,2 -11,60 000 3. 125 209,41 86,7 -32,21 000

DL 5 % 2,63 DL 1 % 4,35

DL 0.1 % 8,15

Tabelul 5.16

Influenţa desimii de însămânţare în interacţiune cu genotipul şi nivelul de fertilizare asupra numărului de silicve pe plantă la rapiţa Colza de toamnă la hibridul Triangle

(2007-2009)


Varianta (b.g./m2) Silicve / plantă %

Diferenta silicve

Semnificatia

1. 75(Mt) 252,95 100,0 - - 2. 100 225,41 89,1 -27,53 0 3. 125 213,26 84,3 -39,69 0

DL 5 % 24,22 DL 1 % 40,08 DL 0.1 % 75,02

14

La ambele genotipuri de rapiţa numărul de silicve pe plantă scade treptat şi foarte

puternic, pe măsura măririi desimii de însămânţare. În media celor trei ani, numărul de silicve

pe plantă a fost foarte semnificativ inferior martorului (X) în cazul soiului Alaska şi

semnificativ inferior în cazul hibridului Triangle (Tabel. 5.15-5.16).


asupra numărului de silicve pe plantă la rapiţa Colza de toamnă la soiul Alaska (2007-2009)


Varianta (Recolta estimata) Silicve / plantă %

Diferenta silicve

Semnificatia

1. 3t/ha(Mt) 226,63 100,0 - - 2. 4t/ha 227,57 100,4 0,94 * 3. 5t/ha 226,81 100,1 0,18 -

DL 5 % 0,87 DL 1 % 1,44

DL 0.1 % 2,70

Tabelul 5.18


asupra numărului de silicve pe plantă la rapiţa Colza de toamnă la hibridul Triangle (2007-2009)


Varianta (Recolta estimata) Silicve / plantă %

Diferenta silicve

Semnificatia

1. 3t/ha(Mt) 227,45 100,0 - - 2. 4t/ha 238,59 104,9 11,14 - 3. 5t/ha 226,69 99,7 -0,76 -

DL 5 % 29,30 DL 1 % 48,49

DL 0.1 % 90,75 La ambele genotipuri, la media anilor, creşterea nivelului de fertilizare a D.O.E. de la

3 t/ha la 5 t/ha, numărul de silicve pe plantă este practic egal, diferenţele fiind

nesemnificative. (Tabel 5.17-5.18).

15

5.1.4. Rezultatele cercetărilor privind numărul de semnite în silicvă

Tabelul 5.19

Influenţa interacţiunii genotip, desime de însămânţare şi nivel de fertilizare asupra

numarul de seminţe in silicvă la rapiţa de toamnă 2007 -2009

Nr.crt

Varianta

Media anilor

% Diferenta

Semnificatia

1 a1b1c1 32,70 111,7 3,43 *** 2 a1b1c2 32,83 112,2 3,56 *** 3 a1b1c3 32,53 111,1 3,26 *** 4 a1b2c1 29,17 99,6 -0,10 - 5 a1b2c2 29,10 99,4 -0,17 - 6 a1b2c3 29,47 100,7 0,20 - 7 a1b3c1 26,50 90,5 -2,77 000 8 a1b3c2 26,70 91,2 -2,57 000 9 a1b3c3 26,50 90,5 -2,77 000 10 a2b1c1 32,40 110,7 3,13 *** 11 a2b1c2 32,50 111,0 3,23 *** 12 a2b1c3 31,30 106,9 2,03 ** 13 a2b2c1 29,10 99,4 -0,17 - 14 a2b2c2 28,80 98,4 -0,47 - 15 a2b2c3 28,87 98,6 -0,40 - 16 a2b3c1 25,87 88,4 -3,40 000 17 a2b3c2 26,37 90,1 -2,90 000 18 a2b3c3 26,17 89,4 -3,10 000 19 X 29,27 100,0 0,00 -

DL 5 % 1,30 DL 1 % 1,74 DL 0.1 % 2,30

Din rezultatele prezentate în tabelul 5.19 privind interacţiunea genotip X desime de

însămânţare X nivel de fertilizare asupra numărului de seminte în silicvă rezulta că la ambele

genotipuri de rapiţă de toamnă experimentate, numărul maxim de se realizează la desimea de

75 b.g./m2, diferenţa faţă de media variantelor (X), diferenţele fiind foarte semnificative sau

distinct semnificative ( Triangle -V12), iar numărul minim de seminte la desimea maxima

( 125 b.g,/m2)

16

Tabel 5.20 Influenţa genotipului în interacţiune cu desimea de însămânţare şi nivelul de fertilizare

asupra numărului de seminţe în silicvă la rapiţa Colza de toamnă (2007 – 2009)

DL 5 % 4,15


Soiul Seminţe / silicvă %

Diferenţa seminte

Semnificaţia


DL 1 % 9,58 DL 0.1 % 30,49

În toţi anii şi în media acestora la ambele genotipuri numărul de seminţe în silicvă a fost prectic egal, factorul genetic fiind influenţat de complexul de factori luaţi în studiu, în grade diferite.

Tabelul 5.21

Influenţa desimii de însămânţare în interacţiune cu genotipul şi nivelul de fertilizare asupra numărului de seminţe în silicvă la rapiţa Colza de toamnă la soiul Alaska

(2007-2009)


Varianta (b.g./m2) Seminţe / silicvă %

Diferenta seminte

Semnificatia

1. 75(Mt) 31,07 100,0 - - 2. 100 29,18 93,9 -1,89 - 3. 125 26,89 86,5 -4,18 0

DL 5 % 2,94 DL 1 % 4,86

DL 0.1 % 9,10

Tabelul 5.22

Influenţa desimii de însămânţare în interacţiune cu genotipul şi nivelul de fertilizare asupra numărului de seminţe în silicvă la rapiţa Colza de toamnă la hibridul Triangle

(2007-2009)



Diferenta seminte

Semnificatia

1. 75(Mt) 31,42 100,0 - - 2. 100 29,53 94,0 -1,89 - 3. 125 27,52 87,6 -3,90 -

DL 5 % 4,20 DL 1 % 6,96

DL 0.1 % 13,02

17

La ambele genotipuri numărul de seminţe în silicve scade treptat şi sensibil de la

desimea de 75 b.g./m2 la aceea de 125 b.g./m2, cu diferenţe de la nesemnificativ la

semnificativ. În medie pe trei ani scăderile sunt de la 1,89 la 4,18 seminţe (Alaska), respectiv

de la 1,89 la 3,90 seminţe (Triangle).

Tabelul 5.23


asupra numărului de seminţe în silicvă la rapiţa Colza de toamnă la soiul Alaska (2007-2009)


Varianta (Recolta estimata) Seminţe / silicvă %

Diferenta seminte

Semnificatia

1. 3t/ha(Mt) 29,11 100,0 - - 2. 4t/ha 29,23 100,4 0,12 - 3. 5t/ha 28,78 98,9 -0,33 -

DL 5% 1,03 DL 1% 1,71 DL 0,1% 3,20

Tabelul 5.24 Influenţa nivelului de fertilizare în interacţiune cu genotipul şi desimea de însămânţare asupra numărului de seminţe în silicvă la rapiţa Colza de toamnă la hibridul Triangle

(2007-2009)


Varianta (Recolta estimata) Seminţe / silicvă %

Diferenta seminte

Semnificatia

1. 3t/ha(Mt) 29,46 100,0 - - 2. 4t/ha 29,45 100,0 - - 3. 5t/ha 29,58 100,4 0,12 -

DL 5% 0,87 DL 1% 1,44 DL 0,1% 2,70 Din tabelele 5.23-5.24 rezultă că la niciunul dintre genotipurile mărirea D.O.E. de

fertilizare, de la doza pentru 3 t/ha, nu stimulează creşterea numărului de seminţe în silicvă,

diferenţele fiind nesemnificative.

18

5.1.5. Rezultatele cercetărilor privind MMB

Influenţa interacţiunii genotip, desime de însămânţare şi nivel de fertilizare asupra MMB la rapiţa de toamnă 2007 – 2009

Tabel 5.25

Nr.crt

Varianta

Media anilor

%

Diferenta

Semnificatia

1 a1b1c1 5,57 119,7 0,92 *** 2 a1b1c2 5,47 117,6 0,82 *** 3 a1b1c3 5,47 117,6 0,82 *** 4 a1b2c1 4,87 104,7 0,22 - 5 a1b2c2 5,00 107,5 0,35 ** 6 a1b2c3 4,97 106,8 0,32 * 7 a1b3c1 4,50 96,8 -0,15 - 8 a1b3c2 4,47 96,1 -0,18 - 9 a1b3c3 4,67 100,4 0,02 - 10 a2b1c1 4,47 96,1 -0,18 - 11 a2b1c2 4,70 101,1 0,05 - 12 a2b1c3 4,73 101,8 0,08 - 13 a2b2c1 4,43 95,3 -0,22 - 14 a2b2c2 4,33 93,2 -0,32 0 15 a2b2c3 4,40 94,6 -0,25 0 16 a2b3c1 3,87 83,2 -0,78 000 17 a2b3c2 3,97 85,3 -0,68 000 18 a2b3c3 3,83 82,4 -0,82 000 19 X 4,65 100,0 0,00 -

DL 5% 0,24

DL 1% 0,32 DL 0,1% 0,43

Din analiza datelor, pe trei ani, se desprinde faptul că în interacţiunea celor trei factori

luaţi în studiu, genotipul şi desimea de însămânţare au cea mai mare influenţă aupra M.M.B.

Valorile M.M.B. sunt superioare la soiul Alaska (4,47 – 5,57g), comparativ cu

Triangle (3,87 – 4,73 g.).

19

Influenţa genotipului în interacţiune cu desimea de însămânţare şi nivelul de fertilizare asupra MMB la rapiţa Colza de toamnă

(2007 – 2009) Tabelul 5.26


Soiul MMB

grame %

Diferenţa grame

Semnificaţia

1. Alaska 4,57 98,2 -0,09 - 2. Triangle 4,74 101,8 0,09 - 3. X (Mt) 4,66 100,0 - -

DL 5% 2,07 DL 1% 4,78 DL 0,1% 15,20

În urma analizei tabelului 5.26, se desprinde faptul că MMB medie nu este influenţată semnificativ de genotipurile analizate, diferenţele fiind foarte mici si nesemnificative.


asupra MMB la rapiţa Colza de toamnă la soiul Alaska (2007-2009)


Varianta (b.g./m2) MMB

grame %

Diferenta grame

Semnificatia

1. 75(Mt) 4,63 100,0 - - 2. 100 4,41 95,2 -0,22 - 3. 125 3,89 84,0 -0,74 00

DL 5% 0,31 DL 1% 0,51 DL 0,1% 0,96

Tabelul 5.28

Influenţa desimii de însămânţare în interacţiune cu genotipul şi nivelul de fertilizare

asupra MMB la rapiţa Colza de toamnă la hibridul Triangle ( 2007-2009)


Varianta (b.g./m2) MMB

grame %

Diferenta grame

Semnificatia

1. 75(Mt) 5,53 100,0 - - 2. 100 4,91 88,8 -0,62 000 3. 125 4,54 82,1 -0,99 000

DL 5% 0,19 DL 1% 0,32 DL 0,1% 0,59

20

Datele din tabelele 5.27- 5.28 evidenţiază faptul că la ambele genotipuri de rapiţă, M.M.B. scade sensibil paralel cu mărirea desimii de însămânţare. Faţă de desimea de 75 b.g. / m2 (X) scăderile, în medie pe trei ani, sunt distinct sau foarte semnificative.

Tabelul 5.29

Influenţa nivelului de fertilizare în interacţiune cu genotipul şi desimea de însămânţare asupra MMB la rapiţa Colza de toamnă la soiul Alaska (2007-2009)



MMB grame

% Diferenta

grame Semnificatia

1. 3t/ha(Mt) 4,27 100,0 - - 2. 4t/ha 4,33 101,5 0,06 - 3. 5t/ha 4,31 101,1 0,05 -

DL 5% 0,15

DL 1% 0,25 DL 0,1% 0,48


asupra MMB la rapiţa Colza de toamnă la hibridul Triangle (2007-2009)



MMB grame

% Diferenta

grame Semnificatia

1. 3t/ha(Mt) 4,97 100,0 - - 2. 4t/ha 4,96 99,7 -0,01 - 3. 5t/ha 5,07 101,9 0,10 -

DL 5% 0,25 DL 1% 0,42 DL 0,1% 0,78

Rezultatele prezentate în tabelele 5.29-5.30 evidenţiază faptul că la niciunul din genotipuri, dozele de fertilizanţi (D.O.E.) mai mari decât pentru o recoltă de 3 t/ha, (X) nu stimulează valorile M.M.B.

21

5.2. REZULTATELE CERCETĂRILOR PRIVIND MASA HECTOLITRICĂ

Tabelul 5.31

Influenţa interacţiunii genotip, desime de însămânţare şi nivel de fertilizare asupra masei hectolitrice la rapiţa de toamnă 2007 – 2009

Nr.

crt Varianta

Media anilor

% Diferenta

Semnificatia

1 a1b1c1 66,27 98,9 -0,71 0 2 a1b1c2 66,57 99,4 -0,41 - 3 a1b1c3 66,23 98,9 -0,74 0 4 a1b2c1 67,80 101,2 0,83 * 5 a1b2c2 67,60 100,9 0,63 - 6 a1b2c3 67,57 100,9 0,59 - 7 a1b3c1 68,43 102,2 1,46 *** 8 a1b3c2 68,33 102,0 1,36 *** 9 a1b3c3 68,43 102,2 1,46 *** 10 a2b1c1 65,50 97,8 -1,47 000

11 a2b1c2 65,60 97,9 -1,37 000 12 a2b1c3 65,80 98,2 -1,17 000 13 a2b2c1 66,63 99,5 -0,34 - 14 a2b2c2 66,23 98,9 -0,74 0 15 a2b2c3 66,73 99,6 -0,24 - 16 a2b3c1 67,33 100,5 0,36 -

DL 5 % 0,65

17 a2b3c2 67,10 100,2 0,13 -

DL 1 % 0,87 DL 0,1 % 1,14 Valorile medii pe trei ani la ambele genotipuri (a1 şi a2), în interacţiune cu desimea de

însămânţare, (b1;b2;b3) şi nivelul de fertilizare (c1, c2 şi c3), M.H. creşte uşor şi treptat de la

desimea de 75 b.g./m2 (b1), la 100 b.g./m2 (b2), respectiv la 125 b.g./m2 (b3).

Tabelul 5.32

18 a2b3c3 67,37 100,6 0,39 - 19 X 66,97 100,0 0,00 -

Influenţa genotipului în interacţiune cu desimea de însămânţare şi nivelul de fertilizare asupra masei hectolitrice la rapiţa Colza de toamnă (2007 – 2009)


Soiul

MH/kg % Diferenţa

kg Semnificaţia

1. Alaska 67,09 100,2 0,10 - 2. Triangle 66,88 99,8 -0,11 - 3. X (Mt) 66,99 100,0 - -

DL 5% 3,44 DL 1% 7,94 DL 0,1% 25,26

22

Din rezultatele obţinute în media celor trei ani diferenţele dintre genotipuri sunt

nesemnificative. (Tabelul 5.32).

Tabelul 5.33


asupra masei hectolitrice la rapiţa Colza de toamnă la soiul Alaska (2007-2009)


Varianta (b.g./m2) Masa hectolitrică

kg %

Diferenta kg

Semnificatia

1. 75(Mt) 65,76 100,0 - - 2. 100 66,53 101,2 0,78 * 3. 125 67,28 102,3 1,52 **

DL 5% 0,73 DL 1% 1,20 DL 0,1% 2,25

Tabelul 5.34

Influenţa desimii de însămânţare în interacţiune cu genotipul şi nivelul de fertilizare asupra masei hectolitrice la rapiţa Colza de toamnă la hibridul Triangle (2007-2009)


Varianta (b.g./m2)

Masa hectolitrică

kg %

Diferenţa kg

Semnificaţia

1. 75(Mt) 66,35 100,0 - - 2. 100 67,62 101,9 1,27 ** 3. 125 68,41 103,1 2,06 ***

DL 5% 0,45 DL 1% 0,75 DL 0,1% 1,41

La ambele genotipuri masa hectolitrică creşte treptat şi în diferite forme de

semnificaţie, în toţi anii şi în media acestora, pe măsura măririi desimii de însămânţare.

Explicaţia rezultă din faptul că la desimile mici boabele sunt mai mari, iar spaţiile

intergranulare prezintă un volum mai mare, iar masa hectolitrică creşte în mod corespunzător.

23

Tabelul 5. 35 Influenţa nivelului de fertilizare în interacţiune cu genotipul şi desimea de însămânţare

asupra masei hectolitrice la rapiţa Colza de toamnă la soiul Alaska (2007-2009)



Masa hectolitrică

kg %

Diferenta

Semnificatia

1. 3t/ha(Mt) 66,49 100,0 - - 2. 4t/ha 66,33 99,7 -0,17 - 3. 5t/ha 66,60 100,2 0,11 -

DL 5% 0,55 DL 1% 0,92 DL 0,1% 1,69

Tabel 5.36 Influenţa nivelului de fertilizare în interacţiune cu genotipul şi desimea de însămânţare asupra masei hectolitrice la rapiţa Colza de toamnă la hibridul Triangle (2007-2009)

Media anilor

Nr. crt.


Masa hectolitricăkg

%

Diferenta kg

Semnificatia

1. 3t/ha(Mt) 67,49 100,0 - - 2. 4t/ha 67,49 100,0 - - 3. 5t/ha 70,33 104,2 2,83 -

DL 5% 6,69 DL 1% 11,07 DL 0,1% 20,73

La ambele genotipuri de rapiţă de toamnă, în niciunul din ani sau în mediile acestora,

masa hectolitrica nu suferă modificări sensibile sub influenţa D.O.E. aplicate pentru producţii de peste 3 t/ha (Mt). Diferenţele la doze mărite fiind nesemnificative, în condiţiile specifice de experimentare.

5.3.1. Rezultatele cercetărilor privind interacţiunea factorilor studiaţi asupra

producţiei biologice la rapiţa de toamnă (2007-2009)

24

Tabel 5.37

Influenţa interacţiunii genotip, desime de însămânţare şi nivel de fertilizare asupra producţiei biologice la rapiţa de toamnă (2007 – 2009)

Varianta

Nr.crt

Media anilor

% Diferenta

Semnificatia

1 a1b1c1 3188,67 107,8 230,09 ** 2 a1b1c2 3159,33 106,8 200,76 ** 3 a1b1c3 3305,67 111,7 347,09 *** 4 a1b2c1 3073,33 103,9 114,76 - 5 a1b2c2 3115,00 105,3 156,43 * 6 a1b2c3 3139,33 106,1 180,76 * 7 a1b3c1 2942,00 99,4 -16,57 - 8 a1b3c2 2912,67 98,4 -45,91 - 9 a1b3c3 2925,00 98,9 -33,57 - 10 a2b1c1 2870,00 97,0 -88,57 - 11 a2b1c2 2908,67 98,3 -49,91 - 12 a2b1c3 3005,00 101,6 46,43 - 13 a2b2c1 3007,00 101,6 48,43 - 14 a2b2c2 2907,33 98,3 -51,24 - 15 a2b2c3 2866,67 96,9 -91,91 - 16 a2b3c1 2650,33 89,6 -308,24 000 17 a2b3c2 2713,00 91,7 -245,57 00 18 a2b3c3 2565,33 86,7 -393,24 000 19 X 2958,57 100,0 0,00 -

DL 5% 145,52 DL 1% 195,22 DL 0,1% 257,95

Din analiza tebelului 5.37 se desprinde faptul că în media pe trei ani experimentali

producţia biologică este superioară la soiul Alaska (a1), în medie de 3.282,33 kg/ha

La hibridul Triangle (a2) producţia biologică este de 2.727,0 kg/ha, pe primul loc

situându-se varianta cu desimea intermediară de 100 b.g./m2 şi nivelul de fertilizare minim (a2

b2 c1 – v 13),

25

Tabelul 5.38

Influenţa genotipului în interacţiune cu desimea de însămânţare şi nivelul de fertilizare

asupra producţiei biologice la rapiţa Colza de toamnă ( 2007 – 2009)


Soiul Producţia Biologică

kg %

Diferenţa kg

Semnificaţia


DL 5% 985,34 DL 1% 2275,44 DL 0,1% 7241,08

Din tabelul 5.38 rezultă că valorile medii ale producţiei biologice la rapiţa de toamnă

în cei trei ani de experienţă nu sunt influenţate de genotip, din punct de vedere statistic

diferenţele sunt nesemnificative.

Tabel 5.39 Influenţa desimii de însămânţare în interacţiune cu genotipul şi nivelul de fertilizare asupra producţiei biologice la rapiţa Colza de toamnă la soiul Alaska (2007-2009)


Varianta (b.g./m2) Producţia biologică

kg %

Diferenta

kg

Semnificatia

1. 75(Mt) 3236,66 100,0 - - 2. 100 3109,11 96,1 -127,55 - 3. 125 2926,56 90,4 -310,11 -

DL 5% 516,34 DL 1% 854,38 DL 0,1% 1599,18

Datele din tabelul 5.39 releva faptul că producţia biologică la soiul Alaska nu este

influenţată semnificativ de mărirea desimilor de însămânţare, aparând chiar o scădere a

producţiei, foarte mică la desimea de 100 b.g./m2 şi o diminuare a producţiei de aproape 300

kg la desimea de 125 b.g./m2.

26

Tabelul 5.40

Influenţa desimii de însămânţare în interacţiune cu genotipul şi nivelul de fertilizare asupra producţiei biologice la rapiţa Colza de toamnă la hibridul Triangle (2007-2009)


Varianta (b.g./m2) Producţia biologică kg %

Diferenta kg

Semnificatia

1. 75(Mt) 2927,78 100,0 - - 2. 100 2926,89 100,0 -0,89 - 3. 125 2642,55 90,3 -285,23 -

DL 5% 369.20 DL 1% 610.90 DL 0,1% 1143.45

Datele din tabelul 5.40 atestă faptul că producţia biologică medie la rapiţa de toamnă,

hibridul Triangle nu este influenţată semnificativ de creşterea desimilor de semânat, aceasta scăzând cu 3,9% la desimea de 100 b.g./m2 si 9,6 % la desimea de 125 b.g./m2.

Tabelul 5.41

Influenţa nivelului de fertilizare în interacţiune cu genotipul şi desimea de

însămânţare asupra producţiei biologice la rapiţa Colza de toamnă la soiul Alaska (2007-2009)

Media anilor Nr.

crt. Varianta

(Recolta estimata) Producţia biologică kg % Diferenta

kg Semnificatia

1. 3t/ha(Mt) 2857,67 100,0 - - 2. 4t/ha 2843,00 99,5 -14,67 - 3. 5t/ha 2812,11 98,4 -45,55 -

DL 5% 53,63 DL 1% 88,74 DL 0,1% 166,11 Tabelul 5.42 Influenţa nivelului de fertilizare în interacţiune cu genotipul şi desimea de însămânţare asupra producţiei biologice la rapiţa Colza de toamnă la hibridul Triangle (2007-2009)

Media anilor Nr.

crt. Varianta

(Recolta estimata) Producţia biologică kg % Diferenta

kg Semnificatia

1. 3t/ha(Mt) 3061,44 100,0 - - 2. 4t/ha 3084,44 100,8 23,00 - 3. 5t/ha 3123,11 102,0 61,67 -

DL 5% 192,03 DL 1% 317,74 DL 0,1% 594,73

27

Rezultatele prezentate în tabelele 5.41 - 5.42 demonstrează faptul că la ambele genotipuri luate în studiu, în condiţiile de experimentale, mărirea D.O.E care depăşeşte nivelul de producţie de peste 3 t/ha nu stimulează producţia biologică, diferenţele dintre variante fiind nesemnificative. 5.4.REZULTATELE CERCETĂRILOR PRIVIND INTERACŢIUNEA FACTORILOR STUDIAŢI ASUPRA PRODUCŢIEI FIZICE LA RAPIŢA DE TOAMNĂ (2007 – 2009)

Tabel 5.43

Influenţa interacţiunii genotip, desime de însămânţare şi nivel de fertilizare asupra producţiei fizice la rapiţa de toamnă (2007 – 2009)

Nr. crt

Varianta

Media anilor

%

Diferenta

Semnificatia

1 a1b1c1 2560,33 110,5 243,31 *** 2 a1b1c2 2603,33 112,4 286,31 *** 3 a1b1c3 2600,00 112,2 282,98 *** 4 a1b2c1 2368,00 102,2 50,98 - 5 a1b2c2 2322,33 100,2 5,31 - 6 a1b2c3 2323,33 100,3 6,31 - 7 a1b3c1 2098,00 90,5 -219,02 000 8 a1b3c2 2124,33 91,7 -192,69 000 9 a1b3c3 2116,67 91,4 -200,35 000 10 a2b1c1 2472,33 106,7 155,31 *** 11 a2b1c2 2493,33 107,6 176,31 *** 12 a2b1c3 2505,33 108,1 188,31 *** 13 a2b2c1 2306,67 99,6 -10,35 - 14 a2b2c2 2256,67 97,4 -60,35 - 15 a2b2c3 2283,67 98,6 -33,35 - 16 a2b3c1 2077,67 89,7 -239,35 000 17 a2b3c2 2117,67 91,4 -199,35 000 18 a2b3c3 2076,67 89,6 -240,35 000 19 X 2317,02 100,0 0,00 -

DL 5% 86,73 DL 1% 116,35 DL 0,1% 153,74 Rezultatele prezentate în tabelul 5.43 oglindesc faptul că în media celor trei ani experimentali producţia fizică este uşor superioară la soiul Alaska (a1), cu o valoare medie de 2.346,25 kg/ha. În cazul genotipului Triangle (a2) producţia medie este uşor inferioară soiului Alaska, respective de 2.287,76 kg/ka, pe primul loc situându-se variantele cu desimea minimă, de 75 b.g./m2 (v10 – v122).

28


asupra producţiei fizice la rapiţa Colza de toamnă (2007 – 2009)


Soiul Producţia fizică kg %

Diferenţa kg

Semnificaţia

1. Alaska 2264,93 98,3 -39,14 - 2. Triangle 2343,22 101,7 39,14 - 3. X(Mt) 2304,08 100,0 - -

DL 5% 253,62 DL 1% 585,69 DL 0,1% 1863,82

Rezultatele experimentale prezentate în tabelul 5.44 evidenţiază faptul că la rapiţa de

toamnă, atât soiul Alaska cât şi hibridul Triangle nu influenţiază producţia fizică, diferenţele fiind nesemnificative. Tabelul 5.45

Influenţa desimii de însămânţare în interacţiune cu genotipul şi nivelul de fertilizare asupra producţiei fizice la rapiţa Colza de toamnă la soiul Alaska (2007-2009)


Varianta (b.g./m2) Producţia fizică kg %

Diferenta kg

Semnificatia

1. 75(Mt) 2490,22 100,0 - - 2. 100 2282,33 91,7 -207,89 00 3. 125 2088,67 83,9 -401,55 000

DL 5% 109,83 DL 1% 181,74 DL 0,1% 340,16

Tabelul 5.46

Influenţa desimii de însămânţare în interacţiune cu genotipul şi nivelul de fertilizare asupra producţiei fizice la rapiţa Colza de toamnă la hibridul Triangle

2007-2009)



Diferenta kg

Semnificatia

1. 75(Mt) 2588,78 100,0 - - 2. 100 2337,78 90,3 -251,00 00 3. 125 2112,89 81,6 -475,89 000

DL 5% 87,82 DL 1% 145,32 DL 0,1% 272,00

29

Producţia fizică la ambele genotipuri reacţionează negativ la creştrea desimilor de însămânţare, astfel că la desimea de 100 b.g./m2 diferenţa înregistrată este distinct semnificativă, iar odată cu creşterea desimii la 125 b.g./m2 scăderea producţiei este foarte semnificativă.


asupra producţiei fizice la rapiţa Colza de toamnă la soiul Alaska (2007-2009)

Media anilor Nr.

crt. Varianta

(Recolta estimata) Producţia fizică kg % Diferenta

kg Semnificatia

1. 3t/ha(Mt) 2285,44 100,0 - - 2. 4t/ha 2289,22 100,2 3,78 - 3. 5t/ha 2288,44 100,1 3,00 -

DL 5% 51,50 DL 1% 85,21 DL 0,1% 159,50

Tabelul 5.48


asupra producţiei fizice la rapiţa Colza de toamnă la hibridul Triangle (2007-2009)


Varianta (Recolta estimata) Producţia fizică kg %

Diferenta kg

Semnificatia

1. 3t/ha(Mt) 2342,00 100,0 - - 2. 4t/ha 2350,44 100,4 8,44 - 3. 5t/ha 2346,78 100,2 4,78 -

DL 5% 98,78 DL 1% 163,45 DL 0,1% 305,93

La aplicarea de doze crescute de fertilizanţi chimici, în interacţiune cu desimea de

însămânţare, producţia medie de seminţe a celor doua genotipuri luate in studiu este plafonată

pentru o recoltă de 3 t/ha, diferenţele de producţie la dozele de 4 şi 5 t/ha sunt foarte mici şi

nesemnificative.

5.3. STUDIAŢI ASUPRA CONTINUTULUI SEMINŢELOR ÎN ULEI ŞI PRODUCŢIEI LA HECTAR REZULTATELE CERCETĂRILOR PRIVIND INTERACŢIUNEA FACTORILOR

30

Tabelul 5.49

Influenţa genotipului în interacţiune cu desimea de însămânţare şi nivelul de fertilizare asupra conţinutului în ulei la rapiţa Colza de toamnă

Indice de extracţie ulei

Nr. Crt

Varianta

% Procent relative

Conţinutul în ulei al soiurilor a1 şi a2 (%)

1. a1b1c1 51,14 112,20 2. a1b1c2 49,97 109,63 3. a1b1c3 50,06 109,83 4. a1b2c1 48,87 107,22 5. a1b2c2 49,09 107,70 6. a1b2c3 49,77 109,19 7. a1b3c1 48.89 107,26 8. a1b3c2 47,98 105,26 9. a1b3c3 48,11 105,55

49,33

10. a2b1c1 42,12 94,03 11. a2b1c2 42,86 94,03 12. a2b1c3 41,67 91,42 13. a2b2c1 43,11 94,58 14. a2b2c2 42,15 92,47 15. a2b2c3 40,87 89,66 16. a2b3c1 41,53 91,11 17. a2b3c2 41,64 91,35 18. a2b3c3 40.54 88,94

41,83

19. X 45,58 94,23 45,58

Analizând datele din tabelul 5.49 reiese faptul că în condiţiile de experimentare

conţinutul de ulei în seminţe, la cele două genotipuri este sensibil diferit. La soiul Alaska

conţinutul mediu de ulei este de 49,33 %, în timp ce la hibridul Triangle este doar de 41,83

%.,care, în general are procent mai redus de ulei.

31

Tabelul 5.50

Influenţa genotipului în interacţiune cu desimea de însămânţare şi nivelul de fertilizare asupra producţiei de ulei la hectar la rapiţa Colza de toamnă

Producţia de ulei

Nr. Crt.

Varianta

Kg/ha %

Producţia medie de ulei al soiurilor a1 şi a2

1. a1b1c1 1265 123,41 2. a1b1c2 1256 122,54 3. a1b1c3 1260 122,93 4. a1b2c1 1109 108,19 5. a1b2c2 1129 110,15 6. a1b2c3 1130 110,24 7. a1b3c1 969 94,54 8. a1b3c2 969 94,54 9. a1b3c3 1015 99,02

1122

109,51


947

92,44

19. X 1035 101,00 1035 101,00

Din datele prezentate în tabelul 5.50, reiese faptul că producţia de ulei la hectar, se

corelează pozitiv cu conţinutul seminţelor în ulei ale celor două genotipuri de rapiţă Colza de

toamnă. În condiţiile de experimentare, soiul Alaska a avut o producţie medie de ulei la hectar

de 1122 kg., în timp ce hibridul Triangle a înregistrat o producţie de ulei de numai 947 kg/ha,

mai mică cu 17,07

32

5.6. REZULTATELE CERCETĂRILOR PRIVIND INTERACŢIUNEA FACTORILOR STUDIAŢI ASUPRA CONŢINUTULUI ÎN ACIZI GRAŞI

Tabelul 5.51

Influenţa factorilor genotip , desime de însămânţare şi nivel de fertilizare, in interacţiune, asupra conţinutului de ulei şi grupe de acizi graşi la rapiţa Colza de

toamnă soiul Alaska

Conţinutul în acizi graşi ( % ) Fat acid content (%)

Nr.

Crt

Factorul

Graduarea

Total %

Saturati %

Mononesaturati %

Polinesaturati%

1. A Genotipul

Alaska

49,33 6,86 62,85 26,22

b1=75bg/m2

50,39 6,45 63,04 25,80

b2=100bg/m2

49,24 7,01 62,85 26,31

2. B Desimea de înămânţare

b3=125bg/m2

48,33 7,10 62,68 26,40

c1=pt.3t/ha

49,63 6,51 62,85 26,03

c2=pt.4t/ha

49,01 7,03 62,69 26,35

3. C Nivelul de fertilizare

c3=pt.5t/ha 49,31 7,04 63,02 26,27

Din tebelul 5.51 se desprinde faptul că la rapiţa Colza de toamnă, soiul Alaska,

conţinutul de acizi graţi scade pe măsura creşterii desimii de însămânţare, în timp ce nivelul

de fertilizare în cele trei doze, nu a influenţat sensibil conţinutul în ulei.

33

Tabelul 5.52

Influenţa factorilor genotip, desime de însămânţare şi nivel de fertilizare, în

interacţiune, asupra conţinutului de ulei şi grupe de acizi graşi la rapiţa Colza de toamnă hibridul Triangle

Conţinutul în acizi graşi ( % )

Nr. crt

Factorul

Graduarea

Total %

Saturati %

Mononesaturati %

Polinesaturati%

1. A

Genotipul

Triangle 41,83 6,56 64,23 25,99

b1=75bg/m2

42,22 6,53 64,26 26,02

b2=100bg/m2

42,04 6,59 64,24 25,89

2. B Desimea de însămânţare

b3=125bg/m2

41,24 6,60 64,20 26,08

c1=pt.3t/ha

42,25 6,68 64,24 26,04

c2=pt.4t/ha

42,22 6,48 64,23 26,04


c3=pt.5t/ha 41,02 6,52 64,24 25,9

La genotipul Triangle (tabelul 5.52 ) conţinutul total de acizi graşi de 41,83 % scade,

de asemenea pe măsura creşterii desimii de însămânţare şi a nivelului de fertilizare privind

însă inferior soiului Alaska.

Referitor la structura acizilor graşi, grupa celor saturaţi reprezintă 6,56 %, acelor

monosaturaţi 64,23 %, iar celor polinesaturaţi 25,99 %.

34

5.7. REZULTATELE PRELIMINARE PRIVIND INFLUENŢA INTERACŢIUNII FACTORILOR STUDIAŢI ASUPRA EFICIENŢEI ECONOMICE A RAPIŢEI COLZA DE

TOAMNĂ

Eficienţa economică la rapiţa Colza de toamnă

Tabelul 5.53

Genotipul

Desimea de Însămânţare

Nivel de Fertilizare

Total Cheltueli

Mii lei

Total venituri Mii lei

Profit Mii lei

Rata profit

%

Ptr.3t/ha 2465,4 3151,7 686,3 27,8 Ptr.4t/ha 2674,1 3266,7 892,6 33,4

75 b.g./m2

Ptr.5t/ha 2884,1 3255,2 371,1 12,9 Ptr.3t/ha 2490,0 2956,2 466,2 18,7 Ptr.4t/ha 2698,7 2933,2 234,5 8,7

100 b.g./m2

Ptr.5t/ha 2908,7 3013,7 105,0 3,6 Ptr.3t/ha 2522,7 2680,2 157,5 6,3 Ptr.4t/ha 2731,5 2714,7 -16,8 -6,1

Alaska

125 b.g./m2

Ptr.5t/ha 2941,5 2726,0 -215,3 - 7,3 Ptr.3t/ha 2465,4 3344,1 878,7 35,6 Ptr.4t/ha 2673,7 3255,2 581,5 21,7

75 b.g./m2

Ptr.5t/ha 2884,1 3128,7 244,6 8,5 Ptr.3t/ha 2490,0 2990,7 500,7 20,1 Ptr.4t/ha 2698,7 2783,7 85 3,1

100 b.g./m2

Ptr.5t/ha 2908,7 2887,2 -21,5 - 0,7 Ptr.3t/ha 2522,7 2783,7 261 10,3 Ptr.4t/ha 2731,5 2657,2 - 74,3 - 2,7

Triangle

125 b.g./m2

Ptr.5t/ha 2941,5 2829,7 - 111,8 - 3,8 X 2701,8 2958,5 256,7 9,5

Din datele prezentate în tabelul 5.53 se desprinde faptul că, atât la soiul Alaska cât şi

la hibridul Triangle, din punct de vedere economic, cele mai bune variante sunt cele cu o

desime de 75 b.g./m2 şi un nivel de fertilizare de 4 t/ha la soiul Alaska si 3 t/ha la hibridul

Triangle.

35

CAPITOLUL VI

REZULTATELE CERCETĂRILOR PRIVIND RAPIŢA DE PRIMĂVARĂ

6.1. REZULTATELE CERCETĂRILOR PRIVIND INTERACŢIUNEA FACTORILOR ASUPRA ELEMENTELOR DE PRODUCTIVITATE

6.1.1 Rezultatele cercetărilor privind numărul de plante pe m2

Influenţa interacţiunii genotip, desime de însămânţare şi nivel de fertilizare

asupra numărului de plante pe m2 la rapiţa de primăvară (2006 – 2010 )

Nr.crt No.

Varianta Variety


% Diferenta Difference


1 a1b1c1 76,00 74,60 - 25,81 000 2 a1b1c2 74,67 73,30 - 27,15 000 3 a1b1c3 76,33 75,00 - 25,48 000 4 a1b2c1 106,00 104,10 4,19 * 5 a1b2c2 105,67 103,80 3,85 * 6 a1b2c3 102,67 100,80 0,85 - 7 a1b3c1 126,33 124,10 24,52 *** 8 a1b3c2 125,67 123,40 23,85 *** 9 a1b3c3 126,67 124,40 24,85 *** 10 a2b1c1 75,00 73,70 - 26,81 000 11 a2b1c2 76,33 75,00 - 25,48 000 12 a2b1c3 76,67 75,30 - 25,15 000 13 a2b2c1 103,00 101,20 1,19 - 14 a2b2c2 103,00 101,20 1,19 - 15 a2b2c3 104,00 102,10 2,19 - 16 a2b3c1 124,33 122,10 22,52 *** 17 a2b3c2 125,00 122,80 23,19 *** 18 a2b3c3 125,33 123,10 23,52 *** 19 X 101,81 100,00 0,00 Mt

DL 5% 3,28 DL 1% 4,40 DL 0,1% 5,81 Datele din tabelul 6.1 demonstrează, în mod firesc că numărul de plante la m2 este

dependent de desimea de însămânţare, în condiţii optime de umiditate şi tehnologie de

însămânţare, numărul de plante fiind foarte apropiat numărului de seminţe introduse în sol la

ambele genotipuri.

36

Faţă de media variantelor (X) numărul plantelor la m2, la variantele cu desimea

maximă de însămânţare, este foarte semnificativ superior, iar la desimea minimă diferenţele

sunt foarte semnificativ inferioare, în timp ce la desimea medie sunt nesemnificative, practic

egale.


asupra numărului de plante / m2 la rapiţa Colza de primăvară (2006 – 2010)

Media anilor Nr.crt

Soiul Plante / m2 %

Diferenţa Plante

Semnificatia

1 Heros 102,37 100,40 0,44 *

2 Olindigo 101,48 99,60 -0,44 0 3 X(Mt) 101,92 100,00 - -

DL 5% 0,35

DL 1% 0,80 DL 0,1% 2,56

Datele din tabelul 6.2 atestă faptul că numărul de plante la m2 este superior,

semnificativ la soiul Heros şi inferior, deasemenea semnificativ, la soiul Olindigo.

Tabelul 6.3

Influenţa desimii de însămânţare în interacţiune cu genotipul şi nivelul de fertilizare asupra numărului de plante pe m2 la rapiţa Colza de primăvară, soiul Heros

(2006 – 2010)

Media anilor Nr.crt

Varianta (b.g./m2) Plante / m2 %

Diferenta Plante/m²

Semnificaţia

1 75(Mt) 75,89 100,00 - -

2 100 104,37 137,50 28,48 *** 3 125 126,08 166,10 50,19 ***

DL 5% 2,27 DL 1% 3,75 DL 0,1% 7,02

Rezultatele prezentate în tabelul 6.3 reliefează faptul că la soiul Heros numărul de

plante la m2 , este dependent de numărul seminţelor la m2, crescând pe măsura măririi

numărului de seminte pe m2, foarte semnificativ corespunzător cu desimea însămânţare.

37

Tabelul 6.4

Influenţa desimii de însămânţare în interacţiune cu genotipul şi nivelul de fertilizare asupra numărului de plante pe m2 la rapiţa Colza de primăvară, soiul Olindigo

(2006 – 2010)

Media anilor Nr.

crt Varianta (b.g./m2) Plante / m2 %

Diferenţa Plante/m²

Semnificaţia

1 75(Mt) 76,33 100,00 - -

2 100 103,67 135,80 27,34 *** 3 125 125,18 164,00 48,85 ***

DL 5% 1,67

DL 1% 2,77 DL 0,1% 5,18

Datele din tabelul 6.4, evidenţiază, ca faţă de varianta luată ca test (V1), numărul

plantelor din variantele cu desimi treptat superioare (V2 şi V3) este corespunzător superior,

diferenţele fiind foarte semnificative .

Tabelul 6.5


asupra numărului de plante pe m2 la rapiţa Colza de primăvară, soiul Heros (2006 – 2010)

Media anilor Nr. crt

Varianta (Recolta estimata) Plante / m2 %

Diferenta Plante / m²

Semnificaţia

1 2 t/ha (Mt) 102,41 100,00 - -

2 3 t/ha 101,67 99,30 -0,74 - 3 4 t/ha 102,38 100,00 -0,03 -

DL 5% 2,30 DL 1% 3,81 DL 0,1% 7,13

În urma analizei tabelului 6.5, soiul Heros nu răspunde favorabil la doze mărite de

fertilizanţi, diferenţele din punct de vedere statistic sunt nesemnificative, cu excepţia variantei

care să asigure o producţie de 3 t/ha în anul 2006, unde diferenţa este uşor semnificativ

negativă.

38


asupra numărului de plante pe m2 la rapiţa Colza de primăvară, soiul Olindigo (2006 – 2010) Media anilor Nr.

crt Varianta

(Recolta estimata) Plante / m2 % Diferenta

Plante / m² Semnificaţia

1 2 t/ha (Mt) 101,19 100,00 - -

2 3 t/ha 101,82 100,60 0,63 - 3 4 t/ha 102,18 101,00 0,99 -

DL 5% 1,93

DL 1% 3,20 DL 0,1% 5,98

Datele din tabelul 6.6, confirmă rezultatele obţinute la soiul precedent, diferenţele statistice înregistrate la soiul Olindigo sunt nesemnificative.

6.1.2. Rezultatele cercetărilor privind numărul de ramificaţii pe plantă

Tabel 6.7 Influenţa interacţiunii genotip, desime de însămânţare şi nivel de fertilizare asupra

numărului de ramificaţii pe plantă la rapiţa de primăvară (2006 – 2010)

Nr.crt No.

Varianta Variety




1 a1b1c1 6,93 114,00 0,85 *** 2 a1b1c2 6,97 114,60 0,89 *** 3 a1b1c3 6,53 107,50 0,45 * 4 a1b2c1 6,23 102,50 0,15 - 5 a1b2c2 6,23 102,50 0,15 - 6 a1b2c3 5,93 97,60 - 0,15 - 7 a1b3c1 5,60 92,10 - 0,48 00 8 a1b3c2 5,43 89,40 - 0,65 000 9 a1b3c3 5,13 84,40 - 0,95 000 10 a2b1c1 6,43 105,80 0,35 * 11 a2b1c2 6,67 109,70 0,59 ** 12 a2b1c3 6,73 110,80 0,65 *** 13 a2b2c1 6,20 102,00 0,12 - 14 a2b2c2 6,23 102,50 0,15 - 15 a2b2c3 6,27 103,10 0,19 - 16 a2b3c1 5,50 90,50 - 0,58 00 17 a2b3c2 5,03 82,80 - 1,05 000 18 a2b3c3 5,37 88,30 - 0,71 000 19 X 6,08 100,00 0,00 Mt

DL 5% 0,34 DL 1% 0,64 DL 0,1% 0,60

39

Datele din tabelul 6.7 atestă faptul că numărul de ramificaţii pe plantă este practic influenţat de desimea plantelor pe unitatea de suprafaţă. Faţă de media varientelor (X) numărul de ramificaţii este superior în variantele cu desime minimă de plante/m² şi inferioară la cele cu desime maximă.

Tabelul 6.8


asupra ramificaţiilor pe plantă la rapiţa Colza de primăvară (2006 – 2010)

DL 5% 0.04

DL 1% 0.10 DL 0,1% 0.32

Din tabelele referitoare la influenta genotipului asupra numărului de ramificaţii

rezultă că numărul ramificaţiilor pe plantă este egal.(Tabelul 6.8).

Tabelul 6.9

Influenţa desimii de însămânţare în interacţiune cu genotipul şi nivelul de fertilizare asupra numărului de ramificaţii pe plantă la rapiţa Colza de primăvară, soiul Heros

(2006 – 2010)

DL 5% 0,28

DL 1% 0,47 DL 0,1% 0.87

Analizând datele din tabelul 6.9 se constată că odată cu creşterea desimii de

însămânţare la soiul Heros de la 75 b.g./m2, scade numărul de ramificaţii pe plantă

semnificativ la 100 b.g./m2 şi cât şi foarte semnificativ la 125 b.g./m2 .

Media anilor Nr.crt

Soiul Diferenţa Semnificaţia Ramificaţii/plantă % Ramificaţii/plantă

1 Heros 6,04 100,10 0,01 -

2 Olindigo 6,03 99,90 -0,01 - 3 X(Mt) 6,04 100,00 - -

Media anilor Nr.crt

Varianta Diferenta Semnificaţia (b.g./m2) Ramificaţii/plantă Ramificatii / planta %

1 75(Mt) 6,76 100,00 - -

2 100 6,20 91,80 -0,56 00 3 125 5,39 79,80 -1,37 000

40

Tabelul 6.10

Influenţa desimii de însămânţare în interacţiune cu genotipul şi nivelul de fertilizare asupra numărului de ramificaţii pe plantă la rapiţa Colza de primăvară, soiul Olindigo

(2006 – 2010)

Media anilor Nr.crt


Diferenţa Ramificaţii

Semnificaţia

1 75(Mt) 6,67 100,00 - -

2 100 6,19 92,90 -0,48 00 3 125 5,30 79,50 -1,37 000

DL 5% 0,16

DL 1% 0,26 DL 0,1% 0,49

Pe măsura creşterii desimilor de însămânţare la soiul Olindigo diferenţele statistice

înregistrate asupra numărului mediu de ramificaţii pe plantă sunt distinct semnificative (100

b.g./m2) şi foarte semnificative (125 b.g./m2), ambele negative. (Tabel 6.10)


asupra numărului de ramificaţii pe plantă la rapiţa Colza de primavara, soiul Heros (2006 – 2010)

Media anilor Nr.crt


Ramificaţii /

planta %

Diferenta

Semnificaţia

1 2 t/ha (Mt) 6,19 100,00 - -

2 3 t/ha 6,12 99,00 -0,06 - 3 4 t/ha 6,01 97,20 -0,17 -

DL 5% 0,43 DL 1% 0,72 DL 0,1% 1,34

41

Tabelul 6.12 Influenţa nivelului de fertilizare în interacţiune cu genotipul şi desimea de însămânţare asupra numărului de ramificaţii pe plantă la rapiţa Colza de primăvara, soiul Olindigo

(2006 – 2010) Media anilor Nr.

crt Varianta

(Recolta estimata) Ramificatii / planta % Diferenţa

Ramificaţii Semnificaţia

1 2 t/ha (Mt) 6,11 100,00 - -

2 3 t/ha 6,07 99,30 -0,04 - 3 4 t/ha 5,97 99,79 -0,14 -

DL 5% 0,39

DL 1% 0,64 DL 0,1% 1,20

Rezultatele experimentale prezentate în tabelele anterioare evidenţiază faptul că rapiţa

de primăvară, ambele genotipuri, nu reacţionează favorabil la dozele mari de fertilizanţi

chimici în relaţia cu numărul de ramificaţii pe plantă.

6.1.3. Rezultatele cercetărilor privind numărul de silicve pe planta Tabel 6.13

Influenţa interacţiunii genotip, desime de însămânţare şi nivel de fertilizare asupra numarului de silicve pe planta la rapiţa de primavara(2006 – 2010)

Nr.crt No.

Varianta Variety


% Diferenţa Difference

Semnificaţia Significance

1 a1b1c1 131,70 111,20 13,24 *** 2 a1b1c2 135,83 114,70 17,38 *** 3 a1b1c3 139,20 117,50 20,74 *** 4 a1b2c1 115,93 97,90 - 2,52 - 5 a1b2c2 109,13 92,10 - 9,32 00 6 a1b2c3 114,80 96,90 - 3,66 - 7 a1b3c1 102,53 86,60 - 15,92 000 8 a1b3c2 102,73 86,70 - 15,72 000 9 a1b3c3 109,93 92,80 - 8,52 0 10 a2b1c1 131,43 111,00 12,98 *** 11 a2b1c2 138,67 117,10 20,21 *** 12 a2b1c3 135,47 114,40 17,01 *** 13 a2b2c1 116,33 98,20 - 2,12 - 14 a2b2c2 116,73 98,50 - 1,72 - 15 a2b2c3 117,37 99,10 - 1,09 - 16 a2b3c1 104,73 88,40 - 13,72 000 17 a2b3c2 103,67 87,50 - 14,79 000 18 a2b3c3 106,00 89,50 - 12,46 000 19 X 118,46 100,00 0,00 Mt

DL 5% 6,58 DL 1% 8,83 DL 0,1% 11,67

42

Rezultatele cercetărilor prezentate în tabelul 6.13 confirmă faprul că faţă de

martor(X) numărul silicvelor pe plantă este foarte semnificativ superior, la ambele genotipuri,

în cazul desimii de 75 b.g./m2 şi foarte semnificativ inferior la desimea de 125 b.g./m2, cu

excepţia genotipului Heros în varianta cu D.O.E. pentru 4 t/ha (a1b3c3).

Tabelul 6.14

Influenţa genotipului în interacţiune cu desimea de însămânţare şi nivelul de fertilizare asupra numărului de silicve pe plantă la rapiţa Colza de primăvară (2006 – 2010)

Media anilor Nr.crt

Soiul Silicve/ plantă %

Diferenţa Silicve/ plantă

Semnificaţia

1 Heros 117,98 99,40 -0.67 -

2 Olindigo 119,32 100,60 0,67 - 3 X(Mt) 118,65 100,00 - -

DL 5% 3,47

DL 1% 8,01 DL 0,1% 25,49

Din tabelul 6.14 reiese faptul ca nu este influentat de genotip, diferentele fiind mici si

nesemnificative, Tabelul 6.15

Influenţa desimii de însămânţare în interacţiune cu genotipul şi nivelul de fertilizare asupra numărului de silicve pe planta la rapiţa Colza de primăvară, soiul Heros (2006 –

2010)

Media anilor Nr.crt

Varianta (b.g./m2) Silicve / planta %

Diferenta Silicve/plantă

Semnificaţia

1 75(Mt) 135,36 100,00 - -

2 100 115,17 85,10 -20,19 000 3 125 104,22 77,00 -31,14 000

DL 5% 5,58 DL 1% 9,23 DL 0,1% 17,28

Analizând datele din tabelul 6.15, se desprinde faptul că pe măsura creşterii desimii de

însămânţare numărul mediu de silicve pe plantă scade foarte semnificativ atât la 100 cât şi

125 b.g./m2, precum şi între ele.

43

Tabelul 6.16

Influenţa desimii de însămânţare în interacţiune cu genotipul şi nivelul de fertilizare asupra numărului de silicve pe plantă la rapiţa Colza de primăvară, soiul Olindigo

(2006 – 2010) Media anilor Nr.

crt Varianta (b.g./m2) Silicve / plantă %

Diferenta Silicve / planta

Semnificaţia

1 75(Mt) 136,49 100,00 - -

2 100 116,05 85,00 -20,44 000 3 125 105,66 77,40 -30,83 000

DL 5% 2,76

DL 1% 4,57 DL 0,1% 8,56

Asemănător soiului Heros, prin creşterea desimii de însămânţare a soiului Olindigo

numărul de silicve pe plantă scade, de la 75 b.g./m2, distinct semnificativ (2006) şi foarte

semnificativ ( 2008 şi 2010) la 100 b.g./m2 şi foarte semnificativ la 125 b.g./m2.


asupra numărului de silicve pe plantă la rapiţa Colza de primăvara, soiul Heros (2006 – 2010)

Media anilor Nr.crt

Varianta (Recolta estimata) Silicve / planta %

Diferenţa Silicve / planta

Semnificaţia

1 2 t/ha (Mt) 116,89 100,00 - -

2 3 t/ha 116,75 99,90 -0,14 - 3 4 t/ha 120,58 103,20 3,69 -

DL 5% 5,16 DL 1% 8,53 DL 0,1% 15,97

Din datele prezentate în tabelele 6.17, soiul de rapiţă Heros nu reacţionează,

semnificativ, la mărirea dozei de fertilizare calculată pentru 2 t/ha, diferenţele numărului de

silicve pe plantă, în cazul, D.O.E. mărite fiind nesemnificative .

44


asupra numărului de silicve pe planta la rapiţa Colza de primăvara, soiul Olindigo, (2006 – 2010)

Media anilor Nr.crt

Varianta (Recolta estimata) Silicve / planta %

Diferenta Silicve / planta

Semnificaţia

1 2 t/ha (Mt) 117,90 100,00 - -

2 3 t/ha 118,83 100,80 0,93 - 3 4 t/ha 121,47 103,00 3,57 -

DL 5% 4,02

DL 1% 6,65 DL 0,1% 12,45

După cum rezultă din tabelul 6.18, soiul Olindigo reacţionează asemănător soiului Heros, numărul de silicve / plantă, la doze mărite de fertilizare este practic egal variantei cu D.O.E. pentru 2t/ha, diferenţele fiind nesemnificative.

6.1.4. Rezultatele cercetărilor privind numărul de seminţe în silicve

Influenţa interacţiunii genotip, desime de însămânţare şi nivel de fertilizare asupra numărului de seminţe în silicvă la rapiţa de primăvară (2006 – 2010)

Tabelul 6.19

Nr.crt No.

Varianta Varitey




1 a1b1c1 30,00 106,90 1,93 ** 2 a1b1c2 30,80 109,70 2,73 *** 3 a1b1c3 30,13 107,30 2,06 ** 4 a1b2c1 27,90 99,40 - 0,17 - 5 a1b2c2 27,23 97,00 - 0,84 - 6 a1b2c3 28,63 102,00 0,56 - 7 a1b3c1 26,50 94,40 - 1,57 0 8 a1b3c2 26,27 93,60 - 1,80 00 9 a1b3c3 25,23 89,90 - 2,84 000 10 a2b1c1 30,50 108,70 2,43 *** 11 a2b1c2 30,53 108,80 2,46 *** 12 a2b1c3 30,90 110,10 2,83 *** 13 a2b2c1 28,17 100,30 0,10 - 14 a2b2c2 27,17 96,80 - 0,90 - 15 a2b2c3 28,27 100,70 0,20 - 16 a2b3c1 25,37 90,40 - 2,70 000 17 a2b3c2 25,70 91,60 - 2,37 000 18 a2b3c3 25,97 92,50 - 2,10 00 19 X 28,07 100,00 0,00 Mt

DL 5% 1,33 DL 1% 1,79 DL 0,1% 2,37

45

Interacţiunea factorilor genotip (X) desimea de însămânţare (X) nivel de fertilizare, numărul maxim de seminţe în silicvă se realizează la desimea minimă de 75 b.g.m2, la ambele genotipuri de rapiţă de primăvară. Diferenţa faţă de media variantelor (X) fiind distinct şi foarte semnificativ pozitivă la Heros (1,93 – 2,73) şi foarte semnificativă la Olindigo (2,43 – 2,83). Tabelul 6.20


asupra numărului de seminţe în silicvă la rapiţa Colza de primăvară (2006 – 2010)

Media anilor Nr.crt

Soiul Seminţe / silicvă %

Diferenţa Seminţe/silicvă

Semnificaţia

1 Heros 28,09 100,10 0,04 -

2 Olindigo 28,01 99,90 -0,04 - 3 X(Mt) 28,05 100,00 - -

DL 5% 0,13

DL 1% 0,29 DL 0,1% 0,94

Din datele prezentate în tabelul 6.20, rezultă că în interacţiune cu desimea şi nivelul de

fertilizare, numărul de seminţe în silicvă la cele două genotipuri de rapiţă de primăvară este

practic egal, diferenţele faţă de martor (X), fiind nesemnificative.

Tabelul 6.21


asupra numărului de seminţe in silicvă la rapiţa Colza de primăvară, soiul Heros (2006 – 2010)

Media anilor Nr.crt


Diferenţa Seminţe/silicvă

Semnificaţia

1 75(Mt) 30,42 100,00 - -

2 100 27,90 91,70 -2,52 00 3 125 25,87 85,00 -4,55 000

DL 5% 1,17 DL 1% 1,93 DL 0,1% 3,62

Analizând datele din tabelul de mai sus se desprinde faptul că prin mărirea desimii de

însămânţare, numărul de seminţe în silicvă scade de la distinct semnificativ la foarte

semnificativ.

46

Tabelul 6.22 Influenţa desimii de însămânţare în interacţiune cu genotipul şi nivelul de fertilizare asupra numărului de seminţe în silicvă la rapiţa Colza de primăvară, soiul Olindigo

(2006 – 2010)

Media anilor Nr.crt

Varianta ( b.g./m2 ) Seminţe / silicvă %

Diferenţa Seminte/silicvă

Semnificaţia

1 75(Mt) 30,51 100,00 - -

2 100 27,91 91,50 -2,60 00 3 125 25,80 84,60 -4,71 000

DL 5% 1,24

DL 1% 2,05 DL 0,1% 3,83

Din tabelul 6.22 se desprinde faptul că prin creşterea numărului de plante la unitatea

de suprafaţă, numărul de seminţe în silicvă scade.


asupra numărului de seminţe în silicvă la rapiţa Colza de primăvara, soiul Heros (2006 – 2010)

Media anilor Nr.crt

Varianta (Recolta estimata) Seminte / silicva %

Diferenta Seminte/silicvă

Semnificaţia

1 2 t/ha (Mt) 28,05 100,00 - -

2 3 t/ha 28,08 100,10 0,03 - 3 4 t/ha 28,03 99,90 -0,02 -

DL 5% 0,97

DL 1% 1,61 DL 0,1% 3,02


asupra numărului de seminţe în silicvă la rapiţa Colza de primăvara, soiul Olindigo (2006 – 2010)

Media anilor Nr.crt

Varianta (Recolta estimata) Seminte / silicva %

Diferenţa Seminţe / silicvă

Semnificaţia

1 2 t/ha (Mt) 28,10 100,00 - -

2 3 t/ha 27,81 99,00 -0,29 - 3 4 t/ha 28,33 100,80 0,23 -

DL 5% 1,14 DL 1% 1,89 DL 0,1% 3,53

47

În condiţiile de experienta faţă de fertilizarea pentru o producţie de 2t/ha numărul de

seminţe în silicvă la, ambele genotipuri , diferentele inregistrate au fost foarte mici si

nesemnificative.(Tabel 6.23-6.24).

6.1.5 Rezultatele cercetărilor privind MMB

Influenţa interacţiunii genotip, desime de însămânţare şi nivel de fertilizare asupra MMB la rapiţa de primăvară (2006 – 2010)

Tabel 6.25

Nr.crt No.

Varianta Varitey

Media anilor Annual averege



1 a1b1c1 3,05 101,90 0,06 - 2 a1b1c2 3,05 101,90 0,06 - 3 a1b1c3 3,05 101,80 0,05 - 4 a1b2c1 3,00 100,00 0,00 - 5 a1b2c2 2,99 99,80 - 0,01 - 6 a1b2c3 3,02 100,70 0,02 - 7 a1b3c1 2,88 96,10 - 0,12 - 8 a1b3c2 2,84 94,80 - 0,16 - 9 a1b3c3 2,81 93,90 - 0,18 - 10 a2b1c1 3,10 103,40 0,10 - 11 a2b1c2 3,09 103,00 0,09 - 12 a2b1c3 3,07 102,60 0,08 - 13 a2b2c1 3,01 100,40 0,01 - 14 a2b2c2 2,97 99,10 - 0,03 - 15 a2b2c3 2,97 99,10 - 0,03 - 16 a2b3c1 9.96 98.80 -0,04 - 17 a2b3c2 2,96 98,80 - 0,04 - 18 a2b3c3 2,90 96,90 - 0,09 - 19 X 3,00 100,00 0,00 Mt

DL 5% 0,23 DL 1% 0,30 DL 0,1% 0.40

Din rezultatele cercetărilor, în media celor trei ani experimentali rezultă că MMB a

seminţelor de rapiţă de primăvară, la genotipurile luate în studiu este în medie 3 g respectiv

de 2,81 – 3,05 g în cazul genotipului Olindigo, uşor superioară la acesta din urmă.

Se constată, totuşi, că la ambele genotipuri valorile MMB sunt mai mari la

desimile de însămânţare de 75 b.g.m2 (b1), respectiv mai mici la desimea de 125 b.g.m2 (b3).

48

Tabelul 6.26

Influenţa genotipului în interacţiune cu desimea de însămânţare şi nivelul de fertilizare asupra MMB la rapiţa Colza de primăvară (2006 – 2010)

Media anilor Nr.crt

Soiul

MMB grame

% Diferenţa

Grame

Semnificatia

1 Heros 2,96 99,40 -0,02 -

2 Olindigo 3,00 100,60 0,02 - 3 X(Mt) 2,98 100,00 - -

DL 5% 0,06

DL 1% 0,14 DL 0,1% 0.46

Din datele prezentate în tabelul 6.26, rezultă că în interacţiune cu desimea şi nivelul de

fertilizare, MMB la cele două genotipuri de rapiţă de primăvară este practic egal, diferenţele

faţă de martor (X), fiind nesemnificative.

Tabelul 6.27


asupra MMB la rapiţa Colza de primăvară, soiul Heros (2006 – 2010)

Media anilor

Nr.crt

Varianta (b.g./m2)

MMB grame

%

Diferenţa

Semnificaţia

1 75(Mt) 3,06 100,00 - -

2 100 3,00 97,80 -0,07 - 3 125 2,76 90,00 -0,31 0

DL 5% 0,23 DL 1% 0,38 DL 0,1% 0.71

49

Tabelul 6.28


asupra MMB la rapiţa Colza de primăvară, soiul Olindigo (2006 – 2010)

Media anilor Nr.

crt

Varianta (b.g./m2)

MMB grame

% Diferenţa

Semnificaţia

1 75(Mt) 3,07 100,00 - -

2 100 2,99 97,40 -0,08 - 3 125 2,90 94,40 -0,17 0

DL 5% 0,12

DL 1% 0,19 DL 0,1% 0.36

Analizând datele din tabelele de mai sus, reiese faptul că şi la ambele soiuri influenţa

desimii de însămânţare asupra MMB este nesemnificativă la desimea de 100 b.g./m2 şi

semnificativă negativ la desimea cea mai mare luată în experienţă ,125 b.g./m2(Tabelul 6.27-

6.28).


asupra MMB la rapiţa Colza de primăvară, soiul Heros (2006 – 2010)

Media anilor Nr.crt


MMB grame

% Diferenţa

Semnificaţia

1 2 t/ha (Mt) 2,98 100,00 - -

2 3 t/ha 2,98 99,80 -0,01 - 3 4 t/ha 2,97 99,70 -0,01 -

DL 5% 0,03 DL 1% 0,04 DL 0,1% 0.08

Din datele cu privire la influenţa nivelului de fertilizare asupra mediei MMB se observă faptul că la soiul Heros mărirea dozelor de îngrăşăminte nu a dus la creşterea MMB. (Tabelul 6.29)

50


asupra MMB la rapiţa Colza de primăvară, soiul Olindigo (2006 – 2010)

Media anilor Nr.crt


MMB grame

% Diferenţa

Grame

Semnificaţia

1 2 t/ha Mt) 2,99 100,00 - -

2 3 t/ha 3,00 100,20 0,01 - 3 4 t/ha 2,97 99,30 -0,02 -

Cu excepţia anului 2006, când prin calculul statistic, la D.O.E. pentru 3 t/ha rezultă o diferenţă a MMB semnificativ pozitivă, soiul Olindigo nu a reacţionat favorabil la mărirea dozelor de fertilizanţi .(Tabel.6.30).

6.2. REZULTATELE CERCETĂRILOR PRIVIND MASA HECTOLITRICĂ A SEMINŢELOR

Tabelul 6.31 Influenţa interacţiunii genotip, desime de însămânţare şi nivel de fertilizare

asupra masei hectolitrice la rapiţa de primăvară (2006 – 2010)

Nr. Crt.

Varianta Varitey

MH MH



1 a1b1c1 66,10 99,00 - 0,66 00 2 a1b1c2 66,43 99,50 - 0,33 - 3 a1b1c3 66,23 99,20 - 0,53 00 4 a1b2c1 66,77 100,00 0,01 - 5 a1b2c2 66,93 100,30 0,17 - 6 a1b2c3 67,03 100,40 0,27 - 7 a1b3c1 67,73 101,50 0,97 *** 8 a1b3c2 67,67 101,40 0,91 *** 9 a1b3c3 68,07 102,00 1,31 *** 10 a2b1c1 65,90 98,70 - 0,86 000 11 a2b1c2 66,23 99,20 - 0,53 00 12 a2b1c3 66,37 99,40 - 0,39 0 13 a2b2c1 66,97 100,30 0,21 - 14 a2b2c2 66,77 100,00 0,01 - 15 a2b2c3 66,63 99,80 - 0,13 - 16 a2b3c1 66,47 99,60 - 0,29 - 17 a2b3c2 66,60 99,80 - 0,16 - 18 a2b3c3 66,80 100,10 0,04 - 19 X 66,76 100,00 0,00 -

DL 5% 0.39 DL 1% 0,52 DL 0,1% 0.69

51

După cum rezultă din tabelul 6.31 la ambele genotipuri de rapiţă de primăvară (a1 şi

a2) masa hectolitrică creşte uşor şi treptat de la desimea de 75 b.g./m2 (b1) la desimea de 125

b.g./m2 (b3). Explicaţia poate fi atribuită spaţiilor intergranulare, în condiţiile desimilor mai

mici de însămânţare. Masa hectolitrică se află astfel într-un raport invers faţă de MMB.

Tabelul 6.32

Influenţa genotipului în interacţiune cu desimea de însămânţare şi nivelul de fertilizare asupra masei hectolitrice la rapiţa Colza de primăvară

(2006 – 2010)

Media anilor Nr.crt

Soiul Mh %

Diferenţa kg

Semnificaţia

1 Heros 67,11 100,40 0,30 -

2 Olindigo 66,52 99,60 -0,30 - 3 X(Mt) 66,82 100,00 - -

DL 5% 0,98

DL 1% 2,25 DL 0,1% 7,17

Analizând datele din tabelul 6.32 se desprinde faptul că în cei trei ani de experienţă

precum si media anilor, masa hectolitrică nu a fost influenţată de genotip în interacţiune cu

desimea de însămânţare şi nivelul de fertilizare, diferenţele fiind nesemnificative.

Tabelul 6.33

Influenţa desimii de însămânţare în interacţiune cu genotipul şi nivelul de fertilizare asupra masei hectolitrice la rapiţa Colza de primăvară la soiul Heros (2006 – 2010)


Varianta (b.g./m2) Mh %

Diferenţa kg kg

Semnificaţia

1 75(Mt) 66,35 100,00 - -

2 100 66,90 100.80 0,55 - 3 125 67,37 101,50 1,02 -

DL 5% 1,23 DL 1% 2,03 DL 0,1% 3,81

52

Rezultatele din tabelele 6.33 confirmă cele menţionate anterior în sensul că odată cu

mărirea desimii de însămânţare masa hectolitrica creşte cu diferenţe foarte semnificativ

pozitive, şi că valoarea masei hectolitrice este în corelaţie negativă cu MMB.

Tabelul 6.34

Influenţa desimii de însămânţare în interacţiune cu genotipul şi nivelul de fertilizare asupra masei hectolitrice la rapiţa Colza de primăvară soiul Olindigo (2006 – 2010)

Media anilor Nr.crt

Varianta (b.g./m2) Mh %

Diferenta

Semnificaţia

1 75(Mt) 66,20 100,00 - -

2 100 66,84 101,00 0,64 - 3 125 67,02 101,20 0,82 -

DL 5% 1,00

DL 1% 1,66 DL 0,1% 3,11

La soiul Olindigo, la media anilor diferenţele între variante au fost nesemnificative.

(Tabel 6.34)


asupra masei hectolitrice la rapiţa colza de primavara la soiul Heros (2006 – 2010)

Media anilor Nr.crt

Varianta (Recolta estimata) Mh %

Diferenţa kg

Semnificaţia

1 2t/ha (Mt) 66,80 100,00 - -

2 3 t/ha 66,83 99,90 0,03 - 3 4 t/ha 66,95 100,20 0,15 -

DL 5% 0,32 DL 1% 0,54 DL 0,1% 1,00

53

Tabelul 6.36 Influenţa nivelului de fertilizare în interacţiune cu genotipul şi desimea de însămânţare asupra masei hectolitrice la rapiţa Colza de primăvară, soiul Olindigo (2006 – 2010)

Media anilor Nr.crt

Varianta (Recolta estimata) Mh %

Diferenta

Semnificaţia

1 2 t/ha(Mt) 66,61 100,00 - -

2 3 t/ha 66,66 100,10 0,05 - 3 4 t/ha 66,79 100,30 0,17 -

DL 5% 0,45

DL 1% 0,74 DL 0,1% 1,39

La ambele genotipuri, nivelul de fertilizare în D.O.E. pentru 2,3,4, t/ha influenţează în foarte mică măsură masa hectolitrică.(Tabel. 6.35-6.36).

6.3. REZULTATELE CERCETĂRILOR PRIVIND INTERACŢIUNEA FACTORILOR STUDIAŢI ASUPRA PRODUCŢIEI BIOLOGICE

Influenţa interacţiunii genotip, desime de însămânţare şi nivel de fertilizare asupra producţiei biologice la rapiţa de primavară (2006 – 2010) Tabel 6.37

Nr. Crt. No.

Varianta Varitey




1 a1b1c1 2543,00 103,50 87,02 - 2 a1b1c2 2580,33 105,10 124,35 * 3 a1b1c3 2587,67 105,40 131,69 * 4 a1b2c1 2346,67 95,50 -109,31 - 5 a1b2c2 2368,67 96,40 -87,31 - 6 a1b2c3 2354,33 95,90 -101,65 - 7 a1b3c1 2317,33 94,40 -138,65 0 8 a1b3c2 2262,00 92,10 -193,98 00 9 a1b3c3 2248,00 91,10 -207,98 000 10 a2b1c1 2830,33 115,20 374,35 *** 11 a2b1c2 2618,00 106,60 162,02 ** 12 a2b1c3 2805,00 114,20 349,02 *** 13 a2b2c1 2609,33 106,20 153,35 ** 14 a2b2c2 2480,67 101,00 24,69 - 15 a2b2c3 2609,00 106,20 153,02 ** 16 a2b3c1 2294,33 93,40 -161,65 00 17 a2b3c2 2220,33 90,40 -235,65 000 18 a2b3c3 2132,67 86,80 -323,31 000 19 X 2455,98 100,0 0,00 Mt

DL 5% 111,06 DL 1% 148,99 DL 0,1% 196,87

54

În interacţiunea celor trei factori experimentaţi, producţia biologică la cele două

genotipuri de rapiţă, Heros (a1) şi Olondigo (a2) a fost cuprinsă între 2248 – 2587 kg/ha (Heros) şi 2132,67 – 2830,33 kg/ha (Olindigo), scăzând în mod sensibil cu diferite grade de

semnificaţie de la desimea de însămânţare de 75 b.g.m2 (b1) la aceea de 125 b.g.m2 (b3).


asupra producţiei biologice la rapiţa Colza de primăvară (2006 – 2010)


Soiul Producţia biologică

kg %

Diferenţa kg

Semnificaţia

1 Heros 2262,78 98,50 -33,94 -

2 Olindigo 2330,66 101,50 33,94 - 3 X(Mt) 2296,72 100,00 - -

DL 5% 351,52 DL 1% 811,76 DL 0,1% 2583,26

Din analiza tabelului 6.38 se desprinde faptul ca in conditiile de experienta la cele doua genotipuri de rapita Colza de primavara, nu au aparut diferente semnificative intre variante si graduarile acestora. Tabelul 6.39

Influenţa desimii de însămânţare în interacţiune cu genotipul şi nivelul de fertilizare asupra producţiei biologice la rapiţa Colza de primăvară, soiul Heros (2006 – 2010)

Media anilor Nr.crt

Varianta (b.g./m2)

Producţia biologica

kg %

Diferenţa

Semnificaţia

1 75(Mt) 2484,45 100,00 - -

2 100 2316,89 93,30 -167,56 0 3 125 2078,56 83,70 -405,89 000

DL 5% 104,30 DL 1% 172,58 DL 0,1% 323,03

55

Analizând datele din tabelul anterior, se desprinde faptul că la soiul Heros, în

condiţiile de experienţă, producţia biologică scade odată cu mărirea desimii de

însămânţare.(Tabel.6.39)

Tabelul 6.40


asupra producţiei biologice la rapiţa Colza de primăvară, soiul Olindigo (2006 – 2010)

Media anilor Nr.crt

Varianta (b.g./m2)

Producţia biologica

kg %

Diferenţa

Semnificaţia

1 75(Mt) 2463,11 100,00 - -

2 100 2288,45 92,90 -174,66 - 3 125 2048,22 83,20 -414,89 00

DL 5% 184,03

DL 1% 304,50 DL 0,1% 569,95

Pe măsura creşterii desimilor de însămânţare la soiul Olindigo, producţia biologică

medie scade nesemnificativ la 100 b.g./m2 şi distinct semnificativ la 125 b.g./m2.(Tabel 6.40)

Tabelul 6.41


asupra producţiei biologice la rapiţa Colza de primăvară, soiul Heros (2006 – 2010)

Media anilor Nr.crt

Varianta (Recolta estimata) Productia biologica kg %

Diferenta

Semnificaţia

1 2 t/ha (Mt) 2322,11 100,00 - -

2 3 t/ha 2236,67 96,30 -85,44 0 3 4 t/ha 2321,11 100,00 -1,00 -

DL 5% 75,14 DL 1% 124,33 DL 0,1% 232,72

La aplicarea de doze crescute de fertilizanţi chimici, în interacţiune cu desimea de

însămânţare, producţia biologica a soiului Heros, este plafonată la doza optimă economic

pentru o recoltă de 2 t/ha. (Tabel 6.41)

56

Tabelul 6.42 Influenţa nivelului de fertilizare în interacţiune cu genotipul şi desimea de însămânţare asupra producţiei biologice la rapiţa Colza de primăvară, soiul Olindigo (2006 – 2010)

Media anilor Nr.

crt Varianta

(Recolta estimata) Productia biologica kg % Diferenta

Semnificaţia

1 2 t/ha (Mt) 2253,78 100,00 - -

2 3 t/ha 2240,22 99,40 -13,56 - 3 4 t/ha 2303,56 102,20 49,78 -

DL 5% 120,68

DL 1% 199,69 DL 0,1% 373,76 Spre deosebire de factorul desime de însămânţare, care prin creştere a infuenţat

negativ şi semnificativ producţia biologică, factorul fertilizare nu a stimulat recolta pe măsura măririi dozelor de fertilizanţi.

6.4 REZULTATELE CERCETĂRILOR PRIVIND INTERACŢIUNEA FACTORILOR STUDIATI ASUPRA PRODUCTIEI FIZICE LA RAPITA DE PRIMAVARA

Tabel 6.43

Influenţa interacţiunii genotip, desime de însămânţare şi nivel de fertilizare asupra producţiei fizice la rapiţa de primăvară (2006 – 2010)

Nr. Crt.

Varianta Varitey




1 a1b1c1 2105,00 107,10 139,56 * 2 a1b1c2 2144,33 109,10 178,89 ** 3 a1b1c3 2195,67 111,70 230,22 *** 4 a1b2c1 1953,67 99,40 -11,78 - 5 a1b2c2 1849,33 94,10 -116,11 - 6 a1b2c3 1896,67 96,50 -68,78 - 7 a1b3c1 1752,00 89,10 -213,44 000 8 a1b3c2 1686,67 85,80 -278,78 000 9 a1b3c3 1696,33 86,30 -269,11 000 10 a2b1c1 2200,00 111,90 234,56 *** 11 a2b1c2 2293,00 116,70 327,56 *** 12 a2b1c3 2249,67 114,50 284,22 *** 13 a2b2c1 2062,33 104,90 96,89 - 14 a2b2c2 1973,67 100,40 8,22 - 15 a2b2c3 1992,67 101,40 27,22 - 16 a2b3c1 1789,00 91,00 -176,44 00 17 a2b3c2 1778,00 90,50 -187,44 00 18 a2b3c3 1760,00 89,50 -205,44 00 19 X 1965,44 100,00 0,00 Mt

DL 5% 118,37 DL 1% 158,79

DL 0,1% 204,82

57

Producţia superioară la desimea de însămânţare la 75 b.g.m2 (b1), unde faţă de media

variantelor (X) diferenţele sunt de 134,56 – 230,22 kg/ha în cazul soiului Heros şi cu 234,56 –

327,16 kg/ha semnificative până la foarte semnificative la soiul Heros (V1 – V3) şi foarte

semnificative la soiul Olindigo (V10 – V12).


asupra producţiei fizice la rapiţa Colza de primăvară (2006 – 2010)


Soiul Producţia fizică kg %

Diferenţa kg

Semnificaţia

1 Heros 1954,33 98,60 -27,78 -

2 Olindigo 2009,89 101,40 27,78 - 3 X(Mt) 1982,11 100,00 - -

DL 5% 307,37

DL 1% 709,82 DL 0,1% 2258,85

Din tabelul 6.44, se desprinde faptul că media producţiei fizice la rapiţa de primăvară,

indiferent de genotipuri, nu a fost influenţată semnificativ de cele două soiuri luate în studiu.


asupra producţiei fizice la rapiţa Colza de primăvară, soiul Heros (2006 – 2010)

Media anilor Nr.crt

Varianta (b.g./m2)

Producţia fizica

kg %

Diferenţa

Semnificaţia

1 75(Mt) 2204,00 100,00 - -

2 100 1963,67 89,10 -240,34 00 3 125 1738,33 78,90 -465,67 000

DL 5% 116,74

DL 1% 193,17 DL 0,1% 361,56

Din analiza tabelului 6.45, se desprinde faptul că producţia fizică la soiul Heros scade

distinct semnificativ la o desime de 100 b.g./m2 şi foarte semnificativ la 125 b.g./m2, fapt care

confirmă corelaţia negativă între creşterea desimii de însămânţare şi producţia rapiţei Colza

de primăvară.

58

Tabelul 6.46

Influenţa desimii de însămânţare în interacţiune cu genotipul şi nivelul de fertilizare asupra producţiei fizice la rapiţa Colza de primăvară, soiul Olindigo (2006 – 2010)

Media anilor Nr.crt


Diferenţa

Semnificaţia

1 75(Mt) 2192,34 100,00 - -

2 100 1942,45 88,60 -249,89 000 3 125 1751,11 79,90 -441,23 000

DL 5% 65,99

DL 1% 109,19 DL 0,1% 204,38

Analizând datele din tabelul 6.46, se poate observa că şi în cazul soiului Olindigo se

confirmă scăderea producţiei fizice odată cu creşterea desimilor de însămânţare, diferenţele

statistice fiind foarte semnificative.

Tabelul 6.47

Influenţa nivelului de fertilizare în interacţiune cu genotipul şi desimea de însămânţare asupra producţiei fizice la rapiţa Colza de primăvară, soiul Heros (2006 – 2010)

Media anilor Nr.crt

Varianta (Recolta estimata) Productia fizica kg %

Diferenta

Semnificaţia

1 2 t/ha (Mt) 1994,22 100,00 - -

2 3 t/ha 1932,33 96,90 -61,89 - 3 4 t/ha 1979,22 99,20 -15,00 -

DL 5% 72,39 DL 1% 119,79 DL 0,1% 224,21

Din analiza datelor prezentate în tabelul 6.47, reiese faptul că producţia fizică

medie la rapiţa Colza de primăvară, soiul Heros nu este influenţată semnificativ de doze

mărite de fertilizanţi, diferenţele înregistrate nu recomandă o fertilizare mai mare decât aceea

care să asigure o producţie de două tone la hectar.

59


asupra producţiei fizice la rapiţa Colza de primăvară, soiul Olindigo (2006 – 2010)

Media anilor Nr.crt

Varianta (Recolta estimata) Productia fizica kg %

Diferenta

Semnificaţia

1 2 t/ha (Mt) 1959,78 100,00 - -

2 3 t/ha 1972,11 100,60 12,33 - 3 4 t/ha 1953,67 99,70 -6,11 -

DL 5% 188,04

DL 1% 311,15 DL 0,1% 582,39

Din datele cu privire la producţia fizică, Olindigo nu a reacţionat pozitiv la mărirea dozelor de fertilizanţi, dimpotrivă la doza optimă economic de patru tone s-a înregistrat o scădere a producţiei, în ambele variante comparate cu martorul diferenţele fiind nesemnificative(Tabelul 6.48).

6.5 REZULTATELE CERCETĂRILOR PRIVIND INTERACŢIUNEA FACTORILOR STUDIATI ASUPRA CONŢINUTULUI SEMINŢELOR ÎN ULEI ŞI PRODUCŢIA DE ULEI LA HECTAR

Tabelul 6.49 Influenţa genotipului în interacţiune cu desimea de însămânţare şi nivelul de

fertilizare asupra conţinutului în ulei la rapiţa Colza de primăvară

Indice de extractie ulei Nr. Crt.

Varianta % Valori relative

Continutul in ulei al soiurilor a1 si a2 (%)

1. a1b1c1 39,79 102,42 2. a1b1c2 38,02 97.86 3. a1b1c3 36,51 93,98 4. a1b2c1 38,26 98,48 5. a1b2c2 38,42 98,89 6. a1b2c3 38,27 95,93 7. a1b3c1 38,30 98,58 8. a1b3c2 37,73 97,12 9. a1b3c3 37,47 96,45

38,08

10. a2b1c1 37,40 96,27 11. a2b1c2 39,12 100,69 12. a2b1c3 40,11 103,24 13. a2b2c1 40,46 104,14 14. a2b2c2 38,23 98,40 15. a2b2c3 40,90 105,28 16. a2b3c1 40,55 104,37 17. a2b3c2 40,60 104,50 18. a2b3c3 39,10 100,64

39,61

19. X Media= 38,85 % 105,31 38,85

60

Analizând datele din tabelul 6.49, reiese faptul că în condiţiile şi protocolul de

experimentare conţinutul de ulei în seminţe este apropiat între cele două soiuri studiate, cu un

plus pentru soiul Olindigo, respectiv 39,61 % faţă de 38,08 % la soiul Heros procentul de ulei

este mai redus ceea ce v-a influenţa direct şi producţia de ulei pe hectar, prezentată în tabelul

6.50.

Tabelul 6.50 Influenţa genotipului în interacţiune cu desimea de însămânţare şi nivelul de fertilizare asupra producţiei de ulei la hectar la rapiţa Colza de primăvară

Ulei / Hectar

Productia medie de ulei al soiurilor

a1 si a2 (%)

Nr. Crt.

Varianta

Kg

Procent relativ

% Kg/ha %


728

99,71


733

100,44

19. X 730 100,07 730 100,07

Din datele prezentate în tabelul 6.50 reiese faptul că producţia de ulei la hectar între

cele două soiuri este apropiată, practic egală. La soiul Heros (728 kg/ha), se observă că şi

producţia de ulei la hectar descreşte odată cu creşterea desimilor de însămânţare şi a dozelor

de îngrăşăminte. Situaţia este asemănătoare şi la soiul Olindigo.

61

6.6. REZULTATELE CERCETĂRILOR PRIVIND INTERACŢIUNEA FACTORILOR STUDIAŢI ASUPRA CONŢINUTULUI DE ACIZI GRAŞI

Tabelul 6.51

Influenţa factorilor genotip, desime de însămânţare şi nivel de fertilizare, în interacţiune, asupra conţinutului de ulei şi grupe de acizi graşi la rapiţa de

primăvară la soiul Heros

Conţinutul în acizi graşi (%)

Nr. Crt

Factorul

Graduarea

Total %

Saturati %

Monone-saturati %

Polinesaturati

%

1. A Genotipul

a1=Heros

38,08 7,39 61,49 28,56

b1=75bg/m2

28,62 7,61 61,01 23,40

b2=100bg/m2

31,50 7,32 62,40 31,34

2. B Desimea

de semănat

b3=125bg/m2 34,14 7,25 61,26 30,93

c1=pt.2t/ha

31,69 7,25 62,60 31,36

c2=pt.3t/ha

30,80 7,48 60,81 23,62


c3=pt.4t/ha 31,77 7,45 61,26 30,69

La soiul Heros, aşa cum rezultă din tabelul 6.51, conţinutul total în acizi graşi creşte pe

măsura creşterii desimii de însămânţare, în timp ce odată cu creşterea fertilizării valorile se

menţin relativ constante.

62

Talelul 6.52

Influenţa factorilor genotip, desime de însămânţare şi nivel de fertilizare, în interacţiune, asupra conţinutului de ulei şi grupe de acizi graşi la rapiţa Colza de

primăvară la soiul Olindigo

Conţinutul în acizi graşi (%)

Nr. Crt.

Factorul

Graduarea

Total %

Saturati %

Monone-saturati %

Polinesaturati %

1. A Genotipul

a2=Olondigo 39,61 7,41 68,84 30,96

b1=75bg/m2

31,63 7,47 61,39 30,72

b2=100bg/m2 29,93 7,31 63,22 31,44

2. B Desimea de insamantare

b3=125bg/m2 30,93 7,44 61,34 30,70 c1=pt.2t/ha

32,58 7,60 62,30 30,96

c2=pt.3t/ha

28,62 7,36 62,48 31,09

3. C Nivel de fertilizare

c3=pt.4t/ha 30,59 7,26 61,67 30,66

Conţinutul total de ulei, precum şi de acizi graşi la soiul Olindigo este mai mare decât

la soiul Heros, deoarece fiind un soi mai tardiv are o perioadă mai lungă de vegetaţie şi poate

acumula o cantitate mai mare de ulei. Fertilizarea în doze mărite conduce la scăderea

conţinutului în ulei .

63

6.7. REZULTATELE CERCETĂRILOR PRIVIND EFICIENŢA ECONOMICĂ A RAPIŢEI COLZA DE PRIMĂVARĂ

Tabelul 6.53

Eficienţa economică la rapiţa Colza de primăvară

Genotipul

Desimea de însămânţare

Nivel de fertilizare

Total cheltueli

Total venituri

Profit lei/ha

Rata profit

Ptr.2t/ha 2300,4 2698,6 398,2 17,3 Ptr.3t/ha 2509,1 2771,0 262,0 10,4

75 b.g./m2

Ptr.4t/ha 2719,1 2869,9 150,8 5,5 Ptr.2t/ha 2325,0 2674,4 349,4 15,0 Ptr.3t/ha 2533,7 2403 - 130,7 - 5,1

100 b.g./m2

Ptr.4t/ha 2743,7 2641,1 - 102,6 - 3,7 Ptr.2t/ha 2357,7 2327,1 - 306,0 - 12,9 Ptr.3t/ha 2566,5 2293,8 - 272,7 - 10,6

Heros

125 b.g./m2

Ptr.4t/ha 2776,5 2326,0 - 450,5 - 16,0 Ptr.2t/ha 2300,4 2664,1 363,7 15,8 Ptr.3t/ha 2508,7 2934,3 425,6 16,9

75 b.g./m2

Ptr.4t/ha 2719,1 2990,7 271,6 9,9 Ptr.2t/ha 2325,0 2500,8 175,8 7,6 Ptr.3t/ha 2533,7 2477,8 - 55,9 - 2,2

100 b.g./m2

Ptr.4t/ha 2743,7 2566,3 - 177,4 - 6,5 Ptr.2t/ha 2357,7 2283,4 - 74,3 - 3,1 Ptr.3t/ha 2566,5 2338,6 - 227,9 - 8,9

Olindigo

125 b.g./m2

Ptr.4t/ha 2776,5 2403 - 373,5 - 13,4 X 2536,8 2564 27,2 1,1 Din datele prezentate în tabelul 6.53 se desprinde faptul că, atât la soiul Heros cât şi la

soiul Olindigo, din punct de vedere economic, cele mai bune variante sunt cele cu o desime de

75 b.g./m2 şi un nivel de fertilizare de 2 t/ha la soiul Heros si de 3t/ha la soiul Olindigo. Pe

măsura creşterii desimii de însămânţare şi a normei de fertilizare şi, mai ales combinaţia

acestora, la valori medii şi maxime, conduc la cheltuieli mărite, la ambele soiuri, cu

diminuarea eficienţei economice.

64

CAPITOLUL VII

CONCLUZII GENERALE ŞI RECOMANDǍRI

Din rezultatele cercetărilor privind cultivarea rapiţei în condiţiile din Câmpia din nord-

vestul Transilvaniei, în decursul anilor 2006-2010,se desprind următoarele concluzii generale

şi recomandări.

7.1. CONCLUZII GENERALE

7.1.1. Este un adevăr indubitabil că producţia şi calitatea rapiţei pentru ulei,

asemănător tuturor plantelor cultivate, constitue o rezultantă a influenţei factorilor biologici,

ecologici şi tehnologici, un rol determinant având omul, care prin competenţa profesională

reuşeşte să dirijeze aceşti factori la parametrii cât mai apropiaţi cerinţelor rapiţei pentru ulei.

7.1.2. Studiul comparativ al rapiţei Colza de toamnă cu formă de primăvară, prezintă o

importanţă de mare actualitate pentru stabilirea potenţialului de producţie a formelor de

primăvară ca o alternativa a introducerii în cultură a acestora în anii în care rapiţa de toamnă

se compromite datorită condiţiilor nefavorabile de iernare.

7.1.3. Dintre cele două forme de rapiţă s-a demonstrat că genotipurile de toamnă sunt

mai productive, dar că rapiţa de primăvară asigură recolte la nivele economice pentru

condiţiile din Câmpia din nord-vestul Transilvaniei .

Toate cele patru genotipuri luate in studiu, Alaska şi Triangle ca norme de toamnă,

respectiv Heros şi Olindigo ca forme de primăvară s-au comportat în mod corespunzător, în

interacţiune cu factorii tehnologici principali, desimea de însămânţare si nivelul de fertilizare.

7.1.4. Cu privire la factorii tehnologici luaţi în studiu pentru ambele genotipuri,

desimea optimă de însămânţare corespunde valorii de 75 b.g./m², la care în condiţiile din

nord-vestul Transilvaniei s-au realizat recolte de la 2116,67 kg/ha până la 2603,33 kg/ha la

formele de toamnă şi de la 2105,00 kg/ha până la 2293,00 kg/ha, la formele de primăvară.

La genotipurile de toamnă s-au realizat în medie pe trei ani

recolte de 2346,26 kg/ha la soiul Alaska şi 2287,44 kg/ha la hibridul Triangle, iar la soiurile

de primăvară producţiile medii au fost 1919,96 kg/ha la Heros şi de 2010,93 kg/ha la Olindigo

. Mărirea desimii de însămânţare a condus la scăderea treptată şi sensibilă a producţiei

medii fizice la 2322,33 kg/ha la soiul Alaska şi de 2306,67 kg/ha la hibridul Triangle,

65

respectiv de 1849,33 kg/ha la soiul Heros şi de 1973,67 kg/ha la soiul Olindigo, la desimea de

100 b.g./m², diferenţele având diferite grade de semnificaţie .

La desimea de 125 b.g./m² producţia a fost cea mai mică, respectiv de 2098,00 kg/ha la

soiul Alaska şi de 2076,67 kg/ha la hibridul Triangle. La genotipurile de primăvară producţiile

medii la desimea de 125 b.g./m² au scăzut până la 1686,67 kg/ha la soiul Heros şi de 1760,00

kg/ha la soiul Olindigo.

7.1.5. Cu privire la nivelul de fertilizare, ambele forme de rapiţă, de toamnă şi de

primăvară nu au răspuns favorabil la mărirea dozelor de fertilizanţi, respectiv de D.O.E pentru

3 t/ha în cazul formei de toamnă şi de peste 2 t/ha în cazul formei de primăvară. Producţiile de

seminţe fiind practic egale între cele trei D.O.E aplicate, respectiv pentru producţia de 3,4,5

t/ha la rapiţa de toamnă şi 2,3,4 t/ha la rapiţa de primăvară.

7.1.6. Factorii genetici şi tehnologici, în interacţiunea lor au o influenţă importantă

asupra elementelor de productivitate, care la rândul lor se răsfrâng asupra producţiei şi

calităţii acesteia. Din cercetările privind influenţa factorilor luaţi în studiu asupra elementelor

de productivitate ale celor patru genotipuri de rapiţă, s-au desprins următoarele :

- numărul de plante/m² în interacţiunea celor trei factori nu s-a modificat semnificativ,

acesta fiind foarte apropiat desimilor de însămânţare în cele trei variante (75,100,125 b.g./m²),

fapt ce demonstrează parametrii optimi de însămânţare .

- numărul de ramificaţii pe plantă scade pe măsura creşterii desimii de însămânţare, cu

diferenţe de la semnificative la foarte semnificative. Astfel, dacă la desimea de 75 b.g./m²

numărul de ramificaţii a fost cuprins între 6,43 ramificaţii/plantă şi 7,90 ramificaţii/plantă, la

desimea de 100 b.g./m² a fost de la 5,93 ramificaţii/plantă până la 6,90 ramificatii/plantă, iar

la 125 b.g./m² numărul de ramificaţii/plantă s-a situat între 5,03 ramificatii/plantă şi 6,50

ramificţii/plantă.

- numărul de silicve/plantă în interacţiune cu factorii luaţi în studiu, scade pe măsura

creşterii desimii de însămânţare, după cum urmează: la desimea de 75 b.g./m² numărul de

silicve/plantă s-a situat între valorile de 131,43 silicve/plantă şi 242,13 silicve/plantă. La

desimea intermediară (100 b.g./m²) valorile acestui element de productivitate s-au situat între

109,13 silicve/plantă şi 230,73 silicve/plantă. La desimea de 125 b.g./m² tendinţa de scădere

s-a menţinut, numărul de silicve/plantă este cuprins între 102,53 silicve/plantă şi 209,23

silicve/plantă .

- numărul de seminţe/silicvă a urmat acelasi curs descendent, numărul acestora

diminuându-se odată cu creşterea desimii de însămânţare, astfel la o desime de 75 b.g./m²

numărul de seminţe a variat între 30,13 şi 32,40. Pe măsura creşterii desimii de însămânţare,

66

la 100 b.g./m² numărul de seminţe în silicvă scade între 27,17 si 29,47. La desimea maxima

de însămânţare numărul de seminţe în silicvă este cuprins între 25,23 si 25,87 seminţe.

- MMB este unul dintre elementele de productivitate care reacţionează la desimi

diferite de însămânţare, având valori cuprinse între 3,05g şi 5,57g (75 b.g./m²), 2,99g şi 5,00g

(100 b.g./m²) şi 2,84g şi 4,50g (125 b.g./m²).

7.1.7. Ca rezultat al valorilor elementelor de productivitate, producţia biologică a fost

diferită în funcţie de genotip, desime de însămânţare şi nivel de fertilizare.

Astfel, în medie pe trei ani producţia maximă la genotipurile studiate s-a realizat la

desimea de 75 b.g./m² respectiv 3305,67 kg/ha la soiul Alaska, de 3005,00 kg/ha la hibridul

Triangle. La formele de primăvară s-au înregistrat producţii de 2587,67 kg/ha la soiul Heros si

2830,33 kg/ha la soiul Olindigo.

La desimea de 100 b.g./m² recolta a scăzut cu diferenţe de la semnificativ la foarte

semnificativ, respectiv de 3139,33 kg/ha la soiul Alaska si 3007,00 kg/ha la hibridul Triangle.

La soiul Heros producţia biologica medie este de 2368,67 kg/ha, iar la Olindigo de 2609,33

kg/ha.

La desimea de 125 b.g./m² s-au realizat cele mai mici recolte , cu valori de 2942,00

kg/ha la soiul Alaska si 2713,00 kg/ha la hibridul Triangle. La formele de primăvară s-au

obţinut următorele rezultate : 2317,33 kg/ha la soiul Heros si 2294,33 kg/ha la Olindigo.

7.1.8. Masa hectolitrică a fost de asemenea influenţată în interacţiunea factorilor cu

efect mai puternic sub influenţa desimii de însămânţare . Spre deosebire de MMB , MH a

crescut pe măsura măririi desimii de însămânţare, unde seminţele mai mici au asigurat un

spaţiu intergranular mai mic .

7.1.9. Sub influenţa interacţiunii celor trei factori luaţi în studiu , producţia fizica a

prezentat valori medii pe trei ani de 2348,48 kg/ha (Alaska) , 2287,78 kg/ha (Triangle) ,

1919,96 kg/ha(Heros) şi 2010,93 kg/ha(Olindigo).

Se remarcă producţiile mai ridicate la genotipurile de toamnă prezentate mai sus.

Asemănător productiei biologice, producţiile fizice au fost distinct sau foarte

semnificativ superioare la desimea de 75 b.g./m² faţa de martor (X), respectiv distinct sau

foarte semnificativ inferioare la desimea de 125 b.g./m².

7.1.10. Conţinutul în ulei şi producţia la hectar sunt influenţate atât de factori genetici

cât si de cei tehnologici la doze diferite .

La rapiţa de toamnă , soiul Alaska are un conţinut în ulei superior hibridului Triangle ,

cu cca 7,5% , în timp ce în interacţiune cu factorul desime si fertilizare , producţia medie la

hectar este foarte diferită , respectiv de 1122 kg/ha şi 947 kg/ha , diferenţa de 175 kg/ha fiind

67

însemnată. Conţinutul seminţelor în ulei şi producţia de ulei la hectar diferă mult între

genotipuri, valorile medii fiind foarte depărtate , media a fost de 45,58% , în timp ce producţia

de ulei la hectar este una diferită având o valoare medie de 1305 kg/ha .

La rapiţa de primăvară, soiul Olindigo are un conţinut în ulei superior soiului Heros, cu

cca 1,5%, în timp ce în înteracţiune cu factorul desime şi fertilizare, producţia medie la hectar

este foarte apropiată, respectiv de 733 kg/ha şi 728 kg/ha diferenţa de 5 kg/ha fiind

neînsemnată. Conţinutul seminţelor în ulei şi producţia de ulei la hectar diferă puţin între

soiuri, valorile medii fiind foarte apropiate, media a fost de 38,85 %, o valoare normală pentru

rapiţa Colza de primăvară, în timp ce producţia de ulei la hectar este una bună având o valoare

medie de 730 kg/ha .

Analizând rezultatele obţinute privind interacţiunea factorilor studiaţi asupra

conţinutului uleiului în acizi graşi , putem concluziona că acesta este unul echilibrat şi în

limite normale la ambele genotipuri de toamnă si cele doua soiuri de primăvară .

7.1.11. Structura acizilor graşi ale celor doua soiuri în condiţiile de cultura este practic

egală fiind însă influenţată în mod sensibil de desimea plantelor şi într-o măsură mai mică de

nivelul de fertilizare .

7.1.12. Eficienţa economică este un indicator foarte important care demonstrează că

rapiţa este o cultură care va ocupa in viitor suprafeţe din ce în ce mai întinse .

La rapiţa de toamnă, profitul maxim a fost de 892,6 lei/ha cu o rată a profitului de 33,4

% la desime de 75 plante/m² şi o fertilizare pentru o producţie de 4 t/ha, în cazul soiului

Alaska şi de 878,7 lei/ha la aceeaşi desime, iar la doza pentru 3 t/ha, în cazul hibridului

Triangle, rata profitului fiind de 35,6 % .

În condiţiile de experienţă, la rapiţa de primăvară, profitul maxim a fost de 398,2 lei/ha

cu o rată a profitului de 17,3 % la desime de 75 plante/m² şi o fertilizare de 2 t/ha în cazul

soiului Heros şi de 425,6 lei/ha la aceeaşi desime, iar la doza pentru 3 t/ha, în cazul soiului

Olindigo, rata profitului fiind de 16,9 % .

7.2 RECOMANDĂRI În urma analizării concluziilor prezentate mai sus, se desprind câteva recomandări,

după cum urmează :

7.2.1. Toate cele patru genotipuri experimentate sunt valoroase, care se pretează pentru

aceasta zona agricolă a României şi le recomandăm a se cultiva, mai ales genotipurile de

68

toamnă, iar cele de primăvară sunt o alternativă reală, în cazul compromiterii culturilor

înfiinţate în toamnă;

7.2.2. Desimile de însămânţare pe care le recomandăm sunt cele de 75 b.g./m², desimi

care asigură o creştere a numărului tuturor elementelor de productivitate şi implicit producţii

mai mari, deci eficienţa economică cea mai mare;

7.2.3. Nivelul de fertilizare recomandat este acela care asigură producţii de

3 - 4 t/ha la formele de toamnă şi de 2 t/ha la genotipurile de primăvară pentru a obţine

producţii maxime cu costuri cât mai reduse.

7.2.4. Rapiţa de primăvară este o soluţie demnă de luat în seamă, în anii în care rapiţa

de toamnă se compromite datorită factorilor nefavorabili, respectiv seceta prelungită în sol în

perioada semănatului şi imediat după aceasta şi temperaturile foarte scăzute din timpul iernii.

Considerăm că o interrelaţie optimă între cei trei factori studiaţi conform cu cele

enunţate mai sus, în condiţii normale de cultură ar putea duce la recolte ridicate şi sigure atât

din punct de vedere calitativ cât şi cantitativ.

69

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

1. BÂLTEANU, GH., 1974, Fitotehnie, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti 2. BÂLTEANU, GH., BÂRNAURE, V., 1979, Fitotehnie, Ed. Ceres, Bucureşti 3. BÂLTEANU, GH., 1985, Fitotehnie, vol.II, Ed. Ceres, Bucureşti 4. BÂLTEANU, GH., SALONTAI, AL., VASILICĂ, C.,BÂRNAURE, V.,

BORCEAN, I., 1991, Fitotehnie, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti 5. BÂLTEANU, GH., 1993, Fitotehnie, vol. II, Ed. Ceres, Bucureşti 6. BÂLTEANU, GH., 1994 şi colab., Fitotehnie, Ed. Didactică şi Pedagogică,

Bucureşti 7. BÂRNAURE, V., 1979, Fitotehnie, cap. III, Ed. Ceres Bucureşti 8. BORCEAN, I., BORCEAN, A., 2004, Cultura şi protecţia integrată a

cerealelor, leguminoaselor şi plantelor tehnice, Ed. de Vest, Timişoara 9. BUZGAU,O.,2006,Cercetari privind perfectionarea tehnologiei de cultivare

a rapitei pentru ulei in conditiile Campiei de nord-vest a Transilvaniei Referat nr. 1 USAMV Cluj Napoca Facultatea de Agricultura

10. BUZGAU,O., 2008, Rezultate partiale ale cercetarilor privind interrelatia gnotip X desime de insamantare X nivel de fertilizare la rapita Colza de primavara Raport de cercetare nr.1 USAMV Cluj Napoca,Facultatea de Agricultura

11. BUZGAU,O., 2008, Rezultate partiale ale cercetarilor privind interrelatia genotip X desime de insamantare X nivel de fertilizare la rapita Colza de toamna Raport de cercetare nr.2 USAMV Cluj Napoca, Facultatea de Agricultura

12. BUZGAU,O., si colab.,2010 Researches regarding the rapeseed crop from the area of Tasnad, Satu Mare, Research Journal of Agricultural Science vol 42

13. COJOCARU, C., BORCEAN, I., 1978, Curs de fitotehnie Institutul Agronomic Timişoara

14. GEISLER, G., 1970, Pflanzenblau in stichworten, 1Die Kulturpflanzen, Verlag Ferdinand Hirt, Germania

15. GEISLER, G., 1980, Pflanzenblau, Ed. Paul Parey, Germania 16. HERA, CR., BORLAN, Z., 1980, Ghid pentru alcătuirea planurilor de

fertilizare, Ed. Ceres, Bucureşti 17. FAZECAŞ, I., BORCEAN, I., 1980, Curs de Fitotehnie, vol. I şi II, 1 A,

Timişoara 18. ION, IONESCU de la BRAD, 1868, Opere Agricole, Ed. Academiei, Bucureşti 19. ION, IONESCU de la BRAD, 1870, Lecţiuni elementare de agricultură, Ed.

Tipografia laboratorilor români, Bucureşti 20. MAIOR, G., 1898, Manualul de agricultură raţională, Fitotehnia, Bucureşti 21. MATEA,C.,BUZGAU,O., si colab. 2010, Researches regarding the oil quality

of rapeseed from the area of Tasnad, Satu Mare, Research Journal of Agricultural Science, vol 42

22. MUNTEAN, L., S., 1993, Fitotehnie, vol. II, Tipo Agronomia Cluj Napoca 23. MUNTEAN, L., S., 1995, Mic tratat de fitotehnie, vol. I, Ed. Ceres,

Bucuresti 24. MUNTEAN, L., S., BORCEAN, I., AXINTE, M., ROMAN, GH., V., 1995,

Fitotehnie Ed. Didactică şi Pedagogică Bucureşti 25. MUNTEAN, L., S., şi colab., 2001, Fitotehnie, Ed. Ion Ionescu de la Brad, Iaşi 26. PINTILIE, C., SIN, GH., 1974, Rotaţia culturilor de câmp, Ed. Ceres,

Bucureşti

70

71

27. POP, GEORGETA, SAVETI, SIMONA, 1998, Lucrări practice de fitotehnie, Ed. Mirton, Timişoara

28. SALONTAI, AL., 1976, Curs de fitotehnie, partea a II-a, plante tehnice, Cluj Napoca

29. SALONTAI, AL., MUNTEAN, L., CERNEA, S., 1979, Lucrări practice de fitotehnie, Tipo Agronomie, Cluj Napoca

30. SALONTAI, AL., MUNTEAN, L., CERNEA, S., MORAR, G., 1985, Lucrări practice de fitotehnie, Tipo Agronomia, Cluj Napoca

31. SALONTAI, AL., MUNTEAN, L., 1982, Curs de Fitotehnie, Tipo Agronomia, Cluj Napoca

32. SALONTAI, AL., 2002, Agricultura Transilvană, Editat de S.C.A. Turda 33. ŞIPOŞ, GH., şi colab., 1981, Densitatea optimă a plantelor agricole, Ed. Ceres,

Bucureşti 34. STAN, I., 2004, Contribuţii la tehnologia de cultivare a rapiţei de toamnă

pentru ulei, teză de doctorat, USAMVB Timişoara 35. VELICAN, V., 1972, Curs de Fitotehnie, partea a I-a, Institutul Agronomic,

Cluj Napoca 36. ZAMFIRESCU, N., şi colab., 1965, Fitotehnie, vol. II, Ed., a II-a, EAS

Bucureşti 37. XXX – 2008, Catalogul oficial al soiurilor de plante de cultura din România

(www.incs,ro) 38. XXX – 2003, F.A.O. Yearbook, vol. 57 39. XXX – 2001, F.A.O. Yearbook, vol. 55

http://www.incs,ro/

UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ … · fost amplasată experienţa este de tip...

Documents

Transcript of UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ … · fost amplasată experienţa este de tip...