Ucrainenii din Bucovina

I. Istoric

Ucrainenii au locuit pe teritoriul judeţului Suceava din cele mai vechi timpuri, primele

atestări documentare provin din secolul VI-lea. În izvoarele austriece şi germane sunt

denumiţi ruteni sau rusini. Numele de ucrainean începe să fie folosit după anul 1918.

Fiind cea mai mare etnie din judeţ, ucrainenii locuiesc în aşezări compacte, atât în zona

de șes cât și în zona de munte a Bucovinei. Cei din zona de munte, fiind denumiţi huţuli,

ramura muntenească a ucrainenilor, se regăsesc majoritari în Brodina, Ulma, Izvoarele

Sucevei etc.

Conform Recensământului Populaţiei şi al Locuinţelor din anul 2011, în judeţul Suceava

trăiesc 5916 etnici ucraineni ( 2916 bărbaţi şi 3000 femei), iar, ca limbă maternă, limba

ucraineană este vorbită de 6097 de persoane.

Confesiunea este cea ortodoxă pentru 4728 de persoane, 535 de persoane sunt de

confesiune greco-catolică, 113 sunt creştini de rit vechi, iar de confesiune romano-

catolică se declară 44 de persoane. În cadrul cultelor neo-protestante, 166 etnici ucraineni

sunt penticostali, 156 aparţin Martorilor lui Iehova, 84 de etnici ucraineni sunt membrii ai

Bisericii Creştine după Evanghelie iar câte 39 de persoane sunt baptiste şi adventiste.

Conform limbii materne, în mediul urban trăiesc 567 de vorbitori de limbă ucraineană

recenzaţi astfel: în Municipiul Suceava sunt 167, în oraşul Siret -175, în municipiul

Rădăuţi - 102, în oraşul Milişăuţi - 55, în municipiul Câmpulung Moldovenesc - 29,

în oraşul Gura Humorului -15. În municipiul Vatra Dornei trăiesc 10 vorbitori de limbă

ucraineană, 5 în Vicovul de Sus, 4 în Fălticeni şi 3 în Salcea.

În mediul rural trăiesc 5530 de vorbitori de limbă ucraineană. 2144 trăiesc în comuna

Bălcăuţi, 1168 în comuna Ulma, 1160 în comuna Izvoarele Sucevei, 293 în comuna

Brodina, 150 în comuna Cacica, 136 în comuna Vatra Moldoviţei, 100 în comuna

Moldova Suliţa, 94 în comuna Şerbăuţi , 76 în comuna Muşeniţa, 62 în comuna

Moldoviţa. Restul de vorbitori de limbă ucraineană trăiesc în următoarele comune: 46 în

Dărmăneşti, 16 în Arbore, 10 în Cârlibaba, 9 în Breaza, 8 în Calafindeşti, 7 în Şcheia, 6 în

Mănăstirea Humor, 6 în Dorneşti, 5 în Grămeşti, 4 în Baia şi 3 în Cornu Luncii. (Tab.10.

Populaţia stabilă după limba maternă – judeţe, municipii, oraşe, comune).

Conform etniei declarate, în mediul urban trăiesc 694 de ucraineni recenzaţi astfel: în

Municipiul Suceava sunt 218, în oraşul Siret -207, în municipiul Rădăuţi - 138, în oraşul

Milişăuţi - 56, în municipiul Câmpulung Moldovenesc - 28, în oraşul Gura Humorului

-16. În municipiul Vatra Dornei trăiesc 14 ucraineni, 7 în Vicovul de Sus, 5 în Fălticeni şi

4 în Salcea.

În mediul rural trăiesc 5222 de etnici ucraineni. 2139 trăiesc în comuna Bălcăuţi, 1137 în

comuna Izvoarele Sucevei, 811 în comuna Ulma, 249 în comuna Brodina, 184 în comuna

Vatra Moldoviţei , 162 în comuna Cacica, 85 în comuna Şerbăuţi , 85 în comuna

Muşeniţa, 70 în Cârlibaba, 69 în comuna Moldova Suliţa, 57 în comuna Moldoviţa şi 52

în Dărmăneşti. Restul de etnici ucraineni trăiesc în următoarele comune: 43 în Arbore, 10

în Şcheia, 8 în Calafindeşti, 7 în Cornu Luncii, 5 în Grămeşti, 5 în Baia, 4 în Breaza, 4

în Comăneşti şi 3 în Bosanci. (Tab. 8. Populaţia stabilă după etnie – judeţe, municipii,

oraşe, comune).

II. Tradiții, meșteșuguri, obiceiuri

Ucrainenii au mari posibilităţi să-şi exprime cultura lor tradiţională, obiceiurile şi

meşteşugurile. Încondeierea ouălor de Paşte a devenit unul dintre brandurile Bucovinei şi

provine de la ucrainenii trăitori la munte – huţulii. De asemenea, dintre meșteșugurile

tradiționale care se păstrează și mai ales, în ultima vreme, renasc sunt: cusutul straielor

populare, prelucrarea lemnului, cultivarea plantelor medicinale, apicultura.

Huțulii practică păstoritul, creşterea animalelor, munci forestiere, plutăritul. Această

denumire a venit ca urmare a priceperii lor în creşterea cailor, ei impunând chiar o rasă

de cai - caii huţuli. Îndemânarea lor s-a făcut remarcată şi-n măiestria cu care ei

confecţionează şi ornează obiectele din lemn, piele sau corn. De asemenea, se pot mândri

cu ţesături şi broderii deosebite, iar arta încondeierii ouălor de Paşti le-a adus faima

internaţională.

Cele mai semnificative sărbători ale ucrainenilor sunt Paștele, Crăciunul și hramurile

bisericești. De asemenea, în luna noiembrie se comemorează Holodomorul (uciderea

populației ucrainene prin înfometare în timpul lui Stalin).

UUR –filiala Suceava organizează şi manifestări artistice cu ocazia diferitelor sărbători

laice şi religioase: sărbătorirea Zilei Naţionale a Ucrainei sau spectacole de colinde atât

de Crăciunul după calendarul gregorian, cât şi după cel iulian.

Interesele religioase ale ucrainenilor din România sunt reprezentate de Vicariatul Ortodox

Ucrainean al Bisericii Ortodoxe Române, cu sediul la Sighetu Marmaţiei. Vicariatul a fost

refăcut în 1996, acesta cuprinde 25 de parohii, care unesc conform datelor bisericeşti, 52

mii de credincioşi precum şi de Vicariatul General Ucrainean al Bisericii Greco-Catolice,

cu centrul de asemenea la Sighetul Marmației. Vicariatul a fost creat în 1996 şi cuprinde

aproximativ 6 mii de credincioşi. De acesta aparţine Protopopiatul Bucovinei cu sediul la

Cacica, condus de pr. propopop Nicolae Nicolaişen, pentru credincioşii greco-catolici

ucraineni din judeţul Suceava. Este format din 11 parohii: Cacica, Câmpulung

Moldovenesc, Clit, Gropeni, Maidan, Rădăuţi, Runc, Sadău, Siret, Suceava şi Vatra

Dornei.

Bisericile greco-catolice ucrainene sunt biserici construite de credincioşii ucraineni.

Slujbele bisericeşti sunt ţinute în limba ucraineană, dar în satele în care sunt şi români se

slujeşte şi se predică şi în limba română. În parohiile din Câmpulung Moldovenesc,

Suceava şi Vatra Dornei, liturghiile sunt oficiate în bisericile romano-catolice.

III. Cultură

Uniunea coordonează mai multe formaţii artistice, de certă valoare, dintre care

enumerăm: ansamblul Kazaciok din Bălcăuţi, Ansamblul Kolomeika din Siret,

ansamblul Cervona Kalena Negostina, gruprile vocale Soacrele din Suceava, Vocile

Negostinei din Negostina, Polonenka din Paltinu, taraful Huţulca din Ulma şi grupul

instrumental Izvoraşul din Izvoarele Sucevei.

Dintre acţiunile culturale organizate de UUR putem menţiona:

Comemorarea poetului Taras Şevcenco , Concursul naţional Istoria şi tradiţiile

ucrainenilor, festivalul interetnic Convieţuiri.

Asigurarea necesităţilor de informare ale etnicilor ucraineni din România se face pe calea

emisiunilor radiofonice în limba ucraineană difuzate de posturile regionale de radio.

Pentru etnicii din județele Moldovei, 30 de minute săptămânal sunt alocate la Radio Iasi.

În România, pe baza legislaţiei actuale, există o singură organizaţie etnică a ucrainenilor:

Uniunea Ucrainenilor din România (UUR, înfiinţată în anul 1990, adresa: Bucureşti,

Sector 1, str. Radu Popescu nr. 15).

Uniunea Ucrainenilor din România a fost înfiinţată în 28.12.1989, iar în data de

14.02.1990, i s-a acordat personalitate juridică de către Judecătoria Sectorului 1

Bucureşti.

În conformitate cu legislaţia românească, Uniunea Ucrainenilor din România are dreptul

la reprezentare în Parlament. În convocarea curentă a Camerei Deputaţilor comunitatea

ucraineană este reprezentată de către deputatul Miroslav Nicolae Petreţchi. Preşedintele

UUR este Miroslav Nicolae Petreţchi, din 2016. La Suceava poartă denumirea de

Uniunea Ucrainenilor din România – filiala Suceava. Adresa:Suceava, Str. Mihai Viteazu

nr. 27, cod 720061 Preşedinte: Ilie Sauciuc. Este formată din 29 organizaţii locale.

Uniunea Ucraineană din România editează cinci periodice: “Vilyne slovo”, “Ucrainskiy

visnyk”, “Nash holos”, revista pentru copii “”Dzvinochok” (în limba ucraineană) şi

“Curierul ucrainean” (în limba română), care apar o dată pe lună şi sunt distribuite către

filialele judeţene UUR.

Dintre monumentele ucrainene din judeţul Suceava, menționăm: bustul scriitoarei Olga

Kobyleanska din oraşul Gura Humorului, ridicat în 2003; bustul scriitorului Taras

Şevcenko ridicat la Negostina, bisericile greco-catolice din, Siret, Rădăuţi, Gropeni,

Cacica; biserica ortodoxă Sf. Petru şi Pavel din municipiul Suceava.

IV. Personalități de origine ucraineană din Bucovina

Paisie Velicicovschi (1722-1794) a fost călugăr și teolog ortodox care a contribuit la

înnoirea monahismului ortodox prin redescoperirea scrierilor patristice și

publicarea Filocaliei. El a fost un îndrumător al vieții monahale din Moldova și este

considerat în prezent o figură de seamă a istoriei Bisericii Ortodoxe. S-a născut la

Poltava iar o parte din activitatea monahală din Moldova secolului al XVIII-lea a

desfășurat-o și ca stareț al Mănăstirii Dragomirna.

Olga Kobyleanska (1863-1942) a fost o scriitoare ucraineană, reprezentantă a

curentului literar modernist. Este considerată classic al literaturii ucrainene.

Romanele sale explorează stările stările sufletești specifice micii burghezii intelectuale

de la sfârșitul secolului al XIX-lea și pledează pentru emanciparea femeii.

Silvestru Iaricevschi (1871-1918) a fost scriitor și om de cultură ucrainean care în

ultima perioadă a vieții sale s-a stabilit în orașul Siret. Aici a avut o bogată activitate

pedagogică și literară. A întreținut o lungă și bogată corespondență cu scriitori clasici

ucraineni dar și cu poetul național sloven France Prešeren. În anul 1918 a fost primar al

localității.

Preot Mekola Ustianovici (1811-1885) a fost cleric greco-catolic, scriitor și om de

cultură care s-a făcut remarcat prin activitatea sa de emancipare a ucrainenilor în

perioada Imperiului Austro-Ungar. Păstorește comunitatea greco-catolică din Suceava

din 1870.

Preot Clemente Zlepko (1868-1934) a fost cleric greco-catolic, remarcat prin

activitatea sa de pastorație în rândul ucrainenilor bucovineni în perioada interbelică.

Până la semnarea și ratificarea Concordatului dintre Regatul României cu Sfântul

Scaun și până la înființarea noii Episcopii a Mararamureșului la care au fost arondați

toți credincioșii ucraineni greco-catolici din România acesta a fost administrator

apostolic al parohiilor greco-catolice ucrainene din România între anii 1923-1930.

Ștefan Tcaciuc (1936-2005) a fost scriitor și om politic de etnie ucraineană. S-a făcut

remarcat prin vasta sa operă literară. A fost membru al Uniunii Scriitorilor din România

și al Uniunii Scriitorilor din Ucraina. A obținut numeroase premii și distincții. A

reprezentat, după 1990, minoritatea ucraineană, în Parlamentul României, ca deputat, în

trei legislaturi.

Învățătorul și muzicianul Valerian Ianoș Folcloristul și preotul Isidor Vorobchevici

Biserica ucraineană din Bălcăuți

Țăranul huțul Luchian Cobiliță, deputat în Parlamentul Austriac

Meșterul popular huțul Elena Torac

Polonenka / Paltinu

Kozaciok / Bălcăuți