Manastirile din Bucovina

26
Re Re ligi ligi a a î î n Bucovina n Bucovina

description

Manastirile din Bucovina.

Transcript of Manastirile din Bucovina

Page 1: Manastirile din Bucovina

ReReligiligiaa îîn Bucovinan Bucovina

Page 2: Manastirile din Bucovina

– – calendar al marilor sărbători calendar al marilor sărbători religioase -religioase -

Tăierea-împrejur după trup a Domnului (Anul Nou) - ianuarie Botezul Domnului - ianuarie Întâmpinarea Domnului - februarie Sfinţii 40 de Mucenici din Sevastia – martie Buna Vestire – martie Intrarea Domnului în Ierusalim – aprilie Sf.Mare Mucenic Gheorghe, Purtătorul de biruinţă – aprilie Învierea Domnului (Paştele) – aprilie Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena –mai Înălţarea Domnului – iunie Pogorârea Sfântului Duh (Rusaliile) –iunie Naşterea Sfântului Ioan Botezatorul (Sânzienele); Aducerea moaştelor Sf.Mare Mucenic Ioan cel Nou de la Suceava – iunie Sfinţii Apostoli Petru si Pavel – iunie Sfântul Prooroc Ilie Tesviteanul – iulie Schimbarea la Faţă a Domnului – august Adormirea Maicii Domnului – august Tăierea Capului Sf.Prooroc Ioan Botezatorul –iulie Naşterea Maicii Domnului – septembrie Cuviosul Dimitrie cel Nou – octombrie Soborul Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavriil – noiembrie Intrarea în Biserica a Maicii Domnului – noiembrie Sfântul Ierarh Nicolae – decembrie Naşterea Domnului (Crăciunul) – decembrie

Page 3: Manastirile din Bucovina

Ocupând cca. 4% din teritoriul României, judeţul Suceava este al doilea ca mărime din ţară, după Timiş, fiind situat în nord-estul ţării (longitudine: între 24°57’ vest şi 26°40’ est; latitudine: 47°59’ nord şi 47°4’ sud). Se învecinează la nord cu Ucraina, la vest cu judeţele Maramureş şi Bistriţa Năsăud, la sud cu judeţele Mureş, Harghita şi Neamţ, la sud-est cu judeţul Iaşi şi la est cu judeţul Botoşani.

Clima prezintă variaţii în funcţie de unităţile de relief, diferenţiindu-se două tipuri majore: o climă montană cu un subtip de depresiuni şi văi adânci de munte, şi un tip de podiş. Temperatura creşte de la sud-vest la nord-est, precipitaţiile scad invers proporţional cu temperatura, iar vânturile se simt cel mai frecvent din vest în zona montană şi din nord în podiş.

Judeţul SuceavaJudeţul Suceava – – cadru geografic cadru geografic ––

Page 4: Manastirile din Bucovina

Reşedinţa de judeţ: Suceava Diviziuni administrative:

5 municipii (Suceava, Câmpulung Moldovenesc, Fălticeni, Rădăuţi, Vatra Dornei) 11 oraşe (Broşteni, Cajvana, Dolhasca, Frasin, Gura Humorului, Liteni, Milişăuţi, Salcea,

Siret, Solca, Vicovu de Sus) 98 comune

Populaţie: 706.976 loc. (2007) Densitate: 80 loc/km² Suprafaţă: 8.553 km² (3,6% din suprafaţa României)

Principalele cursuri de apă: Siret (între graniţă şi Lespezi) Suceava Moldova (cursul superior şi mijlociu) Şomuzu Mare

Principalele lacuri: Dragomirna (lac de acumulare) Fălticeni Horodniceni (iazuri)

Altitudine maximă: vf. Pietrosu - 2.100m vf. Giumalău - 1857m vf. Rarău - 1651m

Judeţul SuceavaJudeţul Suceava – date generale– date generale ––

Page 5: Manastirile din Bucovina

Principalele forme de relief, care incită prin diversitate, sunt dispuse de la vest la est, în fâşii paralele, cu dispunere nord-sud. Principalele forme de relief sunt: Zona montană cuprinde masive şi complexe de culmi, separate între ele de văi

adânci sau arii depresionare: Masivul vulcanic Călimani, Munţii Bistriţei Aurii,

Munţii Bistriţei Mijlocii, Obcinile Bucovinei; Subcarpaţii se întind la sud de valea Moldovei şi corespund unui relief de

acumulare, cu aspect deluros, dar şi cu unele depresiuni, cum sunt cele de la Solca şi Cacica;

Depresiunile: Depresiunea Dornelor, Depresiunea Câmpulung Moldovenesc, Depresiunile Vama, Frasin şi Humor, Depresiunile Vama, Frasin şi Humor, Depresiunea Rădăuţi;

Văile principalelor râuri – Şomuz, Suceava, Siret şi Moldova; Podişul Sucevei are o înălţime medie de 460m, dar cota maximă ajunge la 528m

în Vf. Teişoara din Podişul Dragomirnei. Se întinde până la valea Siretului în est şi până la valea Moldovei în sud şi sud-vest. Se împarte în câteva subunităţi de relief diferit: masive deluroase, arii depresionare şi culoare de văi.

BucovinaBucovina – – cadru geografic cadru geografic ––

Page 6: Manastirile din Bucovina

În Bucovina…În Bucovina…

Page 7: Manastirile din Bucovina

Anotimpurile BucovineiAnotimpurile Bucovinei

Page 8: Manastirile din Bucovina

Statul feudal Moldova, cu siguranţă cel mai semnificativ stat medieval din spaţiul românesc până spre mijlocul secolului al XVI-lea, îşi are începuturile pe aceste meleaguri. Avem în vedere tradiţionala “descălecare” a lui Dragoş, voievod din Maramureş, care, în 1342, înfiinţează o marcă de apărare împotriva deselor incursiuni tătărăşti. În 1359, Bogdan, tot din Maramureş,cunoscut ca “nesupus” faţă de regele Ungariei, trece munţii şi îl alungă pe Balc, unul dintre urmaşii lui Dragoş.

Domnia lui Alexandru cel Bun a însemnat pentru Moldova o perioadă de consolidare şi dezvoltare sub toate aspectele. Se continuă extinderea Cetăţii de Scaun, construirea mai multor biserici din piatră (Baia, Moldoviţa, Humor) şi, faptul cel mai important, prin “gramma” patriarhală constantinopolitană de la 26 iulie 1401, voievodul obţine recunoaşterea Mitropoliei Moldovei.

După o perioadă de frământări politice, în 1457 este uns domn Ştefan cel Mare (1457-1504), în timpul căruia Moldova cunoaşte o dezvoltare fără precedent, atât pe plan intern, cât şi extern. Demne de menţionat sunt luptele pentru independenţa ţării (Baia-1467, Vaslui-1475, Războieni-1476, Codrii Cosminului-1497).

În prima jumătate a secolului al XVI-lea este continuată tradiţia marelui voievod Ştefan. Remarcabil pentru lupta de apărare a independenţei ţării este Petru Rareş, care, trădat de boieri în 1538 pe câmpul de luptă, a fost nevoit să părăsească ţara.

A doua parte a secolului al XVI-lea se caracterizează prin intensificarea dominaţiei otomane. Alexandru Lăpuşneanu mută capitala la Iaşi (Suceava fortificată constituia o problemă pentru Imperiul Otoman, care avea nevoie de o capitală ocupabilă imediat), încercând să distrugă, fără rezultat însă, vechea cetate.

BucovinaBucovina Scurt istoric – Evul mediuScurt istoric – Evul mediu

Page 9: Manastirile din Bucovina

CETATEAHOTIN

CETATEASUCEVEI

Page 10: Manastirile din Bucovina

Mănăstirea Sf. Ioan cel Noude la Suceava

Monumentele Bucovinei - UNESCOMonumentele Bucovinei - UNESCO

Mănăstirea Humor

Mănăstirea Moldoviţa Mănăstirea Voroneţ

Page 11: Manastirile din Bucovina

Mănăstirea Probota

Monumentele Bucovinei - UNESCOMonumentele Bucovinei - UNESCO

Biserica Arbore

Biserica Pătrăuţi Mănăstirea Suceviţa

Page 12: Manastirile din Bucovina

Mănăstirea Dragomirna

Monumentele BucovineiMonumentele Bucovinei

Mănăstirea Putna

Cetatea de Scaun a Sucevei

Page 13: Manastirile din Bucovina

Iconostas-Sf. Ioan cel Nou

Patrimoniul BucovineiPatrimoniul Bucovinei

Iconostas-Putna

Page 14: Manastirile din Bucovina

Acoperământul de mormânt al Mariei de Mangop

Patrimoniul BucovineiPatrimoniul Bucovinei

Tetraevangheliarul de la Humor

Page 15: Manastirile din Bucovina

Moaştele Sf. Ioan cel Nou de la Suceava

Patrimoniul BucovineiPatrimoniul Bucovinei

Icoană Împărătească - Humor

Page 16: Manastirile din Bucovina

Un ultim moment important îl constituie anul 1774, când armatele Imperiului habsburgic ocupă nordul Moldovei. Noua provincie, cunoscută sub numele de Bucovina, cunoaşte trei etape administrative: militară (1774-1786), civilă - galiţiană (1786-1848) şi a ducatului autonom (1848-1918).

BucovinaBucovina – Perioada modernă şi contemporană– Perioada modernă şi contemporană

––

Page 17: Manastirile din Bucovina

BucovinaBucovina – tradiţii populare– tradiţii populare ––

Spiritualitatea populară suceveană, concretizată într-o paletă variată de creaţii artistice, reflectă fidel realităţile social-economice şi geografice. Integrată în unitatea culturală românească, zona Bucovinei se distinge prin stilul său etnic şi artistic, propriu şi unitar.

Structurată pe domenii, arta populară se împarte astfel: arhitectură populară, organizarea interiorului, ţesături, broderii, ceramică tradiţională, creaţii artistice din lemn, port popular, obiceiuri populare şi creaţii literar-artistice.

Page 18: Manastirile din Bucovina

BucovinaBucovina – Meşteşuguri– Meşteşuguri şi ocupaţii tradiţionale şi ocupaţii tradiţionale

––

Page 19: Manastirile din Bucovina

Obcinile Bucovinei

Page 20: Manastirile din Bucovina

Obiectivele istorice şi etnografice pot fi împărţite în câteva zone, care se constituie şi în trasee turistice: Zona Sucevei se remarcă prin prezenţa Cetăţii de Scaun a Sucevei, a Cetăţii Şcheia, a ruinelor

Curţii Domneşti, a bisericilor voievodale şi boiereşti, precum şi a muzeelor de pe teritoriul oraşului. În jurul Sucevei pot fi vizitate: Biserica “Sf. Ilie”din satul Sf. Ilie, Biserica “Înălţarea Sf. Cruci” din Pătrăuţi, Biserica armenească Hagigadar (a împlinirii dorinţelor) şi Mănăstirea Dragomirna.

Zona Humor-Câmpulung Moldovenesc este foarte importantă prin prezenţa renumitelor mănăstiri cu pictură exterioară, respectiv Humor, Voroneţ şi Moldoviţa, dar şi prin Muzeul tradiţiilor populare din Gura Humorului şi Muzeul “Arta lemnului” din Câmpulung Moldovenesc.

Zona Rădăuţi este reprezentativă prin Biserica “Sf. Nicolae” (Bogdana)-vechea necropolă voievodală, Mănăstirea Putna - unde este înmormântat Ştefan cel Mare, Mănăstirea Suceviţa - cu pictură exterioară, Biserica “Înălţarea Sfintei Cruci” Volovăţ - singura ctitorie ştefaniană rămasă în forma iniţială, Biserica “Sf. Nicolae” Bălineşti şi Biserica “Tăierea Capului Sf. Ioan Botezătorul” din Arbore - cu pictură exterioară, Muzeul “Tehnici populare bucovinene” din Rădăuţi, Casa-muzeu de la Solca şi colecţia Toader Hrib de la Arbore.

Zona Fălticeni se evidenţiază prin bogata tradiţie culturală, aici activând numeroşi scriitori, plasticieni şi oameni de cultură; amintim Muzeul “Ion Irimescu” şi “Galeria Oamenilor de Seamă”. În preajma oraşului Fălticeni, monumentele cele mai importante sunt: Mănăstirea Slatina, Mănăstirea Râşca, Mănăstirea Probota, Bisericile din Baia - fostă capitală a Moldovei.

Zona Ciocăneşti-Cârlibaba se remarcă prin pitorescul etnografic, folcloristic şi peisagistic al Văii Bistriţei Aurii.

Staţiunea balneo-climaterică Vatra Dornei este una dintre cele mai importante din România. Microclimatul staţiunii, apele carbogazoase şi nămoloterapia sunt folosite în tratamentul bolilor cardiovasculare De asemenea staţiunea este recomandată celor cu boli reumatismale degenerative şi diartritice celor aflaţi în stări posttraumatismale, boli endocrinologice, boli ginecologice, boli respiratorii, tulburări nervoase, metabolice şi nutriţionale, tulburări digestive şi de alt tip etc.

Judeţul SuceavaJudeţul Suceava – zone istorice şi etnografice– zone istorice şi etnografice ––

Page 21: Manastirile din Bucovina

Făgetul Dragomirna (Mitocu Dragomirnei, 131 ha) - Arboretul are o provenienţă naturală în proporţie de 97%, intervenţiile aducând o diversificare a speciilor, prin plantarea unor răşinoase (molid, larice, pin) între 1875 - 1880, stejar şi paltin în 1890 şi în 1962, frasin şi paltin; arborii au între 90 şi 110 ani.

Quercetumul De La Crujana. Situată pe teritoriul comunei Pătrăuţi, pe o suprafaţă de 32,3 ha, pădurea este formată dintr-un amestec de foioase în care predomină stejarul.

Fânaţurile seculare de la Calafindeşti se găsesc pe teritoriul comunei căreia îi poartă numele, lângă locul „La Stejari”, în vecinătatea pârâului Horaiţ. Fânaţurile seculare de la Calafindeşti se găsesc pe teritoriul comunei căreia îi poartă numele, lângă locul „La Stejari”, în vecinătatea pârâului Horaiţ. La Calafindeşti cresc speciile rare: laleaua pestriţă (Fritillaria meleagris), stânjenelul (Iris sibirica), ceapa ciorii (Muscaria batryaclea), frăsinelul (Dictamnus albus).

Rezervaţia naturală Piatra Pinului şi Piatra Şoimului – Gura Humorului (1,5 ha), situată pe malul drept al râului Moldova, păstrează urme de viaţă din oceanul ce acoperea odinioară zona. Urme de plante, peşti, corali sau scoici pot fi găsite în marnele din stânci sau din grohotişul ce se formează prin exfolierea stâncii. Rezervaţia este împădurită cu pin, brad, larice şi diferite foioase. Aici se întâlneşte afinul negru, la cea mai joasă altitudine din Bucovina (600 m).

Judeţul SuceavaJudeţul Suceava – Rezervaţii naturale– Rezervaţii naturale ––

Page 22: Manastirile din Bucovina

Ieşind din Câmpulung Moldovenesc, drumul E76 trece prin defileul Piatra Străjii, la capătul căruia, pe partea stângă după calea ferată, se vede o ruptură masivă în peretele muntelui - rezervaţia geologică „Clipele triasice de la Pojorâta”. Aici apar cele mai vechi sedimente - „stratele de Pojorâta” - în facies „strate cu Aptychus”. Rocile prezintă o mare varietate, fiind prezente: microconglomerate, gresii micacee, marne calcaroase, calcare cu nodule de silex.

Codrul secular Giumalău, la ieşirea din Valea Putnei, pe un drum forestier. Pe versantul nord-vestic al Giumalăului, un alt codru secular este protejat pe o suprafaţă de 314,20 ha, prin Ocolul silvic Pojorâta. Pădurea este în majoritate din molizi falnici, care formează arborete pure.

în comuna Cârlibaba, la vărsarea râului Ţibău în Bistriţa, se află rezervaţia geologică Piatra Ţibăului (10 ha). Stânca de 70 m este formată din calcare eocene fosilifere. Protecţia stâncii recunoaşte valorea ştiinţifică, stratificarea şi prezenţa numuliţilor, bivalvelor, gasteropodelor şi coralilor, oferind date asupra istoriei geologice a zonei.

Parcul central al staţiunii Vatra Dornei. de la poalele Dealului Negru are o suprafaţă de 50 ha, fiind declarat rezervaţie dendrologică.

Rezervaţia mixtă Tinovul Mare de la Poiana Stampei care aparţine teritorial comunei Poiana Stampei, iar juridic Ocolului Silvic Dorna Candreni este cea mai mare rezervaţie de turbă din România. Cu multă apă, mult muşchi, cu plante ce formează mii de „muşunoaie”, pe care apare merişorul şi afinul, dar şi bumbăcariţa şi planta carnivoră Roua cerului (Drosera rotundifolia), acest spaţiu impresionează profund, fiind uşor de parcurs pe cca 800 m, datorită unui podeţ de lemn.

Judeţul SuceavaJudeţul Suceava – Rezervaţii naturale– Rezervaţii naturale ––

Page 23: Manastirile din Bucovina

Fânaţurile de la Calafindeşti Clipa triasică Pojorâta

Piatra Pinului – Gura Humorului Poiana Stampei - Tinovul Mare

Rezervaţii naturaleRezervaţii naturale

Page 24: Manastirile din Bucovina

Fânaţurile Seculare de la Frumoasa, care se găsesc la intrarea în satul cu acelaşi nume, pe un promontoriu situat pe raza comunei Moara, ocupând o suprafaţă de 9,5 ha. Aici apar primăvara gingaşele zambile pitice (Hyacinthus leucophaeus) şi vineţelele (Centourea morschaliona).

Fâneţele seculare de la Ponoare, situate pe dealul Strâmbu, cunoscut şi sub numele de „Ponoare”, la o altitudine de 300-405 m, aparţin administrativ comunei Bosanci. Vegetaţia cuprinde elemente de amestec: continentale, eurogene, balcanice, mediteraneene, cosmopolite etc.

Tot pe raza comunei Moldova Suliţa, pe o suprafaţă de 177 ha, situată în Obcina Feredeului, la 1000-1250 m altitudine, la confluenţa pâraielor Dârmoxa cu Tatarca, se găseşte rezervaţia Răchiţişul Mare, care adăposteşte arbustul strugurele ursului (Arctostaphylos uva-ursi), relict glaciar.

În Masivul Călimani sunt două rezervaţii: “Doisprezece Apostoli” şi Călimanul (Vf. Iancului - Bradul - Ciont - Reţiţiş). Rezervaţia “Doisprezece Apostoli” (1971) uimeşte prin diversitatea formelor geometrice, zoo- şi antropomorfe, create de natură în piatră. Printre “statuile” care se întâlnesc aici se numără: “Moşul” - cu trei feţe distincte, “Guşterul”, “Mucenicul”, “Mareşalul”, “Ramses”, “Godzila”, “Dragonii”, “Cezar”, “Nefertiti”; numeroase “turnuri”, “Megaliţii” sau “Blocurile sferice” (”bilele din popicăria zeilor”).

Judeţul SuceavaJudeţul Suceava – Rezervaţii naturale– Rezervaţii naturale ––

Page 25: Manastirile din Bucovina

Parcul Naţional Călimani

Codrul Secular Slătioara

Rezervaţii naturaleRezervaţii naturale

Page 26: Manastirile din Bucovina

Pe Rarău, Codrul Secular Slătioara, arie naturală protejată, de importanţă naţională, are azi 274 ha, fiind etajat între 100 m (Slătioara) şi 1.320 m. Codrul este protejat prin lege din 1941, arborii seculari (conifere) determinându-i pe specialişti să considere Slătioara ca fiind cea mai „bătrână” pădure din ţară şi din Europa. Aici, brazi cu diametri de 1 m şi cu înălţimi de 50 m au chiar 300-400 ani.

După ce se iese din Codrul Secular Slătioara, zona subalpină cu altitudinea de 1.320-1.490 m oferă, pe o suprafaţă de 44 ha, o imensă pajişte, cunoscută şi sub numele de Rezervaţia botanică Todirescu. Superbele covoare naturale de un verde crud sau multicolore, cuprinse între stâncile Todirescu 1 şi Todirescu 2, sunt formate dintr-un număr mare de specii: arnica (Arnica montana), margarete (Chrysanthemum leucanthemum), aiul de munte (Allium sibiricum) şi crinul de munte (Lilium martagon).

Rezervaţiile Cheile Lucavei şi Tinovul “Găina” Lucina sunt situate în zona comunei Moldova Suliţa. Declarate rezervaţii (40 ha) în scopul protecţiei Cheilor Lucavei, stâncile ce străjuiesc intrarea spre Tinovul Lucina adăpostesc exemplare de albumiţă (Leontopodium alpinum) şi mesteacăn pitic (Betula nana).

Judeţul SuceavaJudeţul Suceava – Rezervaţii naturale– Rezervaţii naturale ––