Bucovina Culinara

download Bucovina Culinara

of 24

Transcript of Bucovina Culinara

  • 7/26/2019 Bucovina Culinara

    1/24

    BUCOVINA CULINAR

    patria mnstirilor i a smntnii

    1

  • 7/26/2019 Bucovina Culinara

    2/24

    Cuprins:

    Introducere:.3

    Capitolul 1. Prezentarea zonei. Obiective turistice; 1.1 Scurt istoric4 1.2 Prezentare general. Principalele trasturi

    geografice i istorice.5

    1.3 Principale obiective turistice.

    Capitolul 2. !ra"itii si obiceiuri "in #ucovina.

    !uris$ culinar 2.1 !ra"itii si obiceiuri "e sarbatori...% 2.2 !ra"itii si obiceiuri culinare.15

    2.3 Pensiunile bucovinene & vacanta "e turis$ culinare.1

    2.4 Preparate culinare tra"itionale "in

    regiunea #ucovinei...1%

    #ibliografie' ...24

    2

  • 7/26/2019 Bucovina Culinara

    3/24

    BUCOVINA CULINAR

    patria mnstirilor i a smntnii

    (ntro"ucere .

    Cnd rosteti Bucovina, gndul i zboar la meleagurile pline de o frumusee rar, la,,dulcea Bucovin cu pomi roditori i mndrii feciori,, la mnstirile ridicate de voievozii vremii,la cadrul secular al Slatioarei, la Obcinele domoale, la semetia Rarului i ietrele !oamnei, laCetatea de Scaun i la muzeele ncrcate de istorie ale vremurilor de slav ale acestor inuturipitoreti"

    Bucovina este una dintre zonele Romniei care se deosebete printr#o cultur popularimpresionant i nc vie, materializat n ar$itectur popular, port, meteuguri tradiionale,numeroase obiceiuri calendaristice i obiceiuri din ciclul vieii" Bucovina nseamn o larg ipreioas palet de bogii naturale ce simuleaz potenialul de creativitate, nseamn frumuseeaplaiurilor i ospitalitatea gospodriilor, diversitatea cinegetic adpostit de patrimoniul forestierce acoper peste %&' din acest minunat col al rii"

    (storia acestui inut pornete de pe timpul dacilor, ns la )umtatea secolului *+(#leaBogdan +oievod este recunoscut ,,ntemeietor i legiuitor al rii,," n -..% devine parte a(mperiului /ustro#0ngar n a crui componen rmne pn n -1-2 cnd a avut loc 3area0nire" 4umele de Bucovina i#a rmas din perioada ocupaiei (mperiului /ustro#0ngar cnd i#afost atribuit denumirea de 5ara 6agilor"

    7ona este presrat pe toat ntinderea ei de mnstiri i biserici, cele cu o valoaredeosebit fiind construite n timpul domniilor voievozilor 8tefan cel 3are i etru Rare, ntresec" *+#*+(" /flate n patrimoniul 049SCO i premiate cu 3rul de /ur n anul -1.% de ctre0niunea (nternaional a :urnalitilor i Scriitorilor din ;urism, mnstirile cu fresce interioare iea originea acestei denumiri geografice st totui toponimul de obcin, frecvent folosit iastzi de populaia local i care prin generalizare geografic a fost e

  • 7/26/2019 Bucovina Culinara

    4/24

    Cap 1 ) Prezentarea zonei . *ate turistice

    1.1 Scurt istoric

    5inutul Bucovinei se afl n nordul 3oldovei, una dintre celetrei provincii istorice aleRomniei, alturi de 3untenia ?+ala$ia@,;ransilvania ?Siebenbuergen@" /ceast zon a devenit n-..% parte a(mperiului /ustro#=absburgic rmnnd n componena acestuia pn n-1-2"4umele de Bucovina dat provinciei a rmas din acea perioad, cndi#a fost atribuit aceastdenumire de A ara a fagilor A ?Buc$enland@"Slbiciunea orii a permis (mperiului /ustriac iRusiei s #isporeasc aria de influen i s ia n posesie alte pri ale (mperiuluiOtoman"4ordul 3oldovei a fost inclus n provincia alizia, n -21 a fostnumit !ucat al Bucovinei,

    constituind pn n -1-2 o provincieindependent a /ustro#0ngariei, Bucovina de astzi esteconstituit din partea de sud a provinciei, n timp ce )umtatea de nord aparine 0crainei >egenda 3oldoveiA/ fost odat un tnr prin care domnea n ara sa lamargineaCarpailor" i plcea vntoarea nainte de toate" ntr#o zi afl c ntr#una din pduri triete unzimbru att de mndru i puternic, cum nc nimeni nu vnase" Oamenii povestea c purta o steastrlucitoare pe frunte i >uceafrul nopilor reci st ntre coarnele sale" 4imeni nu fu attdecura)os s se ncumete s l vneze" ;oate acestea le auzi prinul i se$otr s rpun zimbruli s se aleag cu mndrul trofeu" rinul #iadun tovarii i porni clare prin pduri, pn cndceaua sa lu urma zimbrului i iute ca vntul fugi naintea tuturora" rinul o urma dendatadnc n pdure" ;ovarii si erau cu mult n urm cnd, prinul auzi mugetul nfricotor azimbrului i ltratul furioasei"

    Cnd a)unse nlumini vzu cu groaz cum ceaua lui credincioas ncolise imensulanimal" Ceaua, iute, vru s sar n spatele zimbrului, ns acesta, cu omicare iute de coarne oomor" 7imbrul mugind i fremtnd se ntoarsectre prin, care l izbi cu putere in luceafrul dinfrunte" 0riaul animal czu pe loc mort"Cnd tovarii si a)unseser in sfrit n lumini, prinulle spuse cu o voce mndrD 7imbrul eu l#am nvins" riviii capul puternicEacest trofeu va devenisteme rii mele i acest pru, ca i ara prin carecurge, vor purta numele celei mele, 3olda" /a a primit 3oldova stema i numele pe care l poart cumndrie i astzi"Bucovinanglobeaz pagini de istorie, tradiii i obiceiuristrvec$i, monumente unice i obiceiuri specifice,ctitorii medievale careatest o permanen spiritual i istoric a acestor meleaguri"/ustria, n-.., ocup partea nordic a 3oldovei, Bucovina"!in timpul domniei austriece dateaz Amozaicul etnic A al regiunii"/pogeul strlucirii acestor locuri a fost atins n vremea lui8tefan cel

    3are, cnd s#au scris i s#au pstrat manuscrise i crivaloroase, s#au lucrat broderii, podoabe deaur, esturi, au funcionat vestitecoli"Caracteristica domniei lui au fost numeroasele monumente de artridicate" /vea obiceiul

    de a construi cte o biseric sau mnstire dupfiecare victorie, dintre ele detandu#se3nstirea utna" 0rmaii lui 8tefancel 3are au continuat opera acestuia" /u fost ridicate,refcute sau numaimpodobite cu picturi e

  • 7/26/2019 Bucovina Culinara

    5/24

    programe turistice internaionale,s#a datorat n primul rnd domnilor moldoveni, ns a fostfavorizat de uncadru natural e

  • 7/26/2019 Bucovina Culinara

    6/24

    Regiunea este foarte bogata in biserici si manastiri decorate pe peretii e

  • 7/26/2019 Bucovina Culinara

    7/24

    secolul *+(#*+((, fiind construita ntre -F-G#-F-& de 9frem, egumenul 3oldovitei"Biserica cu $ramul IBuna +estireI, continua conceptia constructiva, deplin cristalizata de artistiiepocii de stralucire a lui Stefan cel 3are, aducnd ca elemente specifice epocii raresiene,dimensiunile marite, tendinta de naltare si sveltete"

    ezervatia "e la /a$ostea 0unca Suceava

    !eclarata rezervatie naturala in &1 octombrie -1.K, 7amostea >unca se afla situata pemalul drept al raului Siret, la -& Hm nord de drumul national Suceava#!oro$oi, drum ce treceprin comuna 7vorastea"Situata la contactul tectonic dintre orogenul carpatic si platforma cratogena moldo#podolica,lunca 7amostei se prelungeste de la altitudinea de &1G m a terasei inundabile a Siretului sprepiemontul colinar"ezervatia Ceia +oara *racului Ca$pulung

    Situata pe cursul superior al paraului +alea Caselor, afluent de drepta al raului 3oldova,

    rezervatia se afla la . Hm de gara Campulung 3oldovenesc# 9st, pe versantul de nord almasivului Rarau"

    6ormatiunile geologice nu au un caracter unitar, pe margine aparand formatiunicarbonatice, in timp ce in partea centrala sunt depozite noi argilo#marnoase de varsta cretacica,cu Hlippe calcaroase si blocuri dispuse pe mai multe niveluri"

    Orientarea c$eii este sud#vest#nord#estica, iar procesul de evolutie continua si in prezentdeoarece inca nu s#a atins baza dolomitica , datorita atat rezistentei rocilor la carstificare, cat sidebitului redus al paraului ce trece prin aceasta c$eie"

    +egetatia lemnoasa este reprezentata de molid, brad, mesteacan, plop tremurator, salciecapreasca, iar dintre speciile erboase este demna de retinut prezenta usturoiului salbatic,clopoteilor, vulturicii, etc" "

    Suprafata rezervatiei este de cca"-,KG $a"

    Supranumita +erla Buco$inei+, +atra !ornei este o statiune balneo#climatericapermanenta, situata in nordul tarii, la confluenta raurilor !orna si Bistrita, la o altitudine de 2GGmetri, avand un climat subalpin" (nca de la inceputul secolului al *(*#lea, statiunea este renumita in 9uropa atat pentrufrumusetea peisa)ului, cat si pentru tratamentul diferitelor boli, datorita factorilor naturali decuraD # izvoarele cu ape minerale ? bicarbonate, calcice, magnezice#sodate etc" @ recunoscute in tara si peste $otare prin efectele lor terapeuticeE # apa carbogazoasacu efecte terapeutice de prim rangE

    # namolul de turba caracterizat printr#o cantitate remarcabila de substante balsamice, eterice i rasinoaseE # climatoterapia? puritatea aerului, gradul de umiditate, variatiunile moderate ale temperaturii si presiunii atmosferice @ genereaza un climat cu influente tonifiante asupra sistemului nervos, oferind un e

  • 7/26/2019 Bucovina Culinara

    8/24

    Cap 2. !ra"itii si obiceiuri "in #ucovina

    2.1 !ra"itii si obiceiuri "e sarbatori

    Cete partii turca urta

    Ceata a fost si este inca o forma de asociere a tinerilor, o forma de manifestare a unui faptsocial sau a unor obiceiuri populare" /devarata institutie culturala, ceata pentru sarbatorile deiarna are un scenariu clar conturat scenic si coregrafic, cu o anumita incarcatura emotinala si carese repeta anual" Reprezentand si o fala a satului, de multe ori cetele din sate diferite intra incompetitie unele cu altele, elementele de ierar$izare constand in recuzita si comportament"

    6ormele de asociere pentru sarbatorile de iarna poarta denumiri diferite de la o zona laaltaD ceata, partie, turca, malanca" /cestea incep sa se constituie imediat dupa debutul ostuluiCraciunului" ;inerii care intra in ceata sunt selectati dupa anumite criteriiD trebuie sa fi avut otinuta si o conduita deosebita in anul respectiv, sa cunoasca la perfectie obiceiurile satului dincare face parte, sa aiba o voce placuta, sa nu fie afoni etc" Se desemneaza apoi un sef de ceata,care are denumiri diferite de la un sat la altul, in functie de profilul ceteiD calfa, vornic, capitan,turc sau simplu sef de ceata" Si acesta trebuie sa corespunda anumitor cerinteD sa fie fiul unuimare gospodar, sa e

  • 7/26/2019 Bucovina Culinara

    9/24

    Capul familiei iesea in curte si atingea cu mana toate uneltele din gospodarie pentru aavea spor si noroc la lucrarile agricole de primavara sau a celor de peste an" ;otodata, gospodarulavea gri)a sa i se inapoieze tot ceea ce a imprumutat prin vecini, in special atela)e si utelte, pentruca se credea ca nu e bine ca acestea sa nu fie in gospodarie in timpul sarbatorilor de iarna"Barbatii intrau in livezi, amenintand cu toporul pomii ce nu au rodit in anul respectiv, simuland

    c$iar ca#i taie, iar femeile, cu mainile pline de aluat, ii implorau sa nu#i atinga, timp in careatingeau tulpinile cu preparatul de pe maini, practicand astfel un rit de fertilitate, in speranta uneirecolte mai bune la anul" ;ot in dimineata /)unului, batranii incepeau sa MpilduiascaN pe la colturilor vetrelor, intimp ce femeile pregateau alimentele ritualice, din care nu lipseau colacii rotunzi Mca soarele silunaN, precum si alte mancaruri ce se consumau in zilele urmatoare" !is de dimineata, femeilepracticau rituri de aparare, fecunditiv si fertilizator" /scundeau furcile, fusele si fuioarele de torssau introduceau cate o piatra in cuptorul de copt paine care tinea acolo pana la Boboteaza, insperanta indepararii serpilor din spatiul gospodaresc" unoiul strans in casa in aceasta zi seaduna intr#un colt si se arunca apoi in gradina cu scop fertilizator sau se ardea in a treia zi deCraciun, cand se afumau si vitele" 4umai fetele de maritat, dupa ce maturau prin casa invers ?de

    la usa spre fereastra@, aveau voie sa duca in aceasta zi gunoiul la o raspantie, despletite sirugandu#se special cu voce tare"(n a)unul Craciunului se maturau cosurile sobelor, funinginea adunata fiind imprastiata

    prin livezi, cu scop fertilizator, iar apa rezultata de la spalarea vaselor se aduna intr#un recipientsi si pastra pana in primavara, cand se stropeau cu ea stupii de albine pentru a nu fi deoc$eati si anu li se fura mana" ;ot in /)unul Craciunului se facea un colac mare, impletit in forma cifrei opt,numit MCreciunN, care apoi se pastra pana anul viitor, la scoaterea plugului si se punea incoarnele acestuia"

    Cel mai important moment al acestei zile era pregatirea si impodobirea meseiimbelsugate, numita 3asa de /)un, aceasta masa continand -& feluri de mancare" e cea maifrumoasa fata de masa din casa se asezau la colturi colacii ?cate unul in fiecare colt@, colacii

    simbolizand soarele si fata lui (isus, totodata simbolizand si cele patru puncte cardinale, semn ca3antuitorul veg$eaza intreg pamantul, in mi)locul mesei punandu#se o sticla cu vin rosu" (nstrac$ini de lut erau puse si alte bucate de postD $ribi fierti, bors de mazare sau urec$iuse, bors depeste, fructe uscate sau afumate, grau pisat, fiert si indulcit cu miere avand si miez de nuca,sarmale din crupe, un preparat anume numit Mpelincile lui (isusN etc" ;ot pe masa de /)un se maipuneaD usturoi la colturi, o coasa si dedesubt toporul, obiectele metalice simbolizand transferareasanatatii si duritatii fierului catre om, iar usturoiul si macul fiind folosite apoi peste an pentrucontracararea deoc$iului" 4imeni cu avea voie sa se atinga de bucatele de pe masa pana lavenirea preotului cu icoana care, dupa intrarea in casa, rostea troparul 4asterii, binecuvanta casa,familia si masa, dupa care era invitat sa se aseze pe laita sau pe pat, pentru ca Msa stea clostile inprimavara si sa vina petitori la feteN"

    (n afara preparatelor de post, cu ocazia acestei sarbatori se pregatesc si mancaruri apartede frupt avand la baza carnea de porc, animal special sacrificat in prea)ma acestei zile ?carnati,c$isca, friptura, sarmale cu carne etc"@ pentru ca omul, imbracand $ainele sfinteniei, sa traiascadin plin momentul divin"

    0n alt moment al zilei il constituie pregatirea omului de Craciun, un simbol al trainiciei,un a< al ancorarii omului in cosmos si al misterului universal" Conform traditiei romanesti, 3osCraciun a fost batranul in gospodaria caruia s#a nascut (sus, de fapt o zeitate populara auto$tonacare ?in conceptia mitologica carpatica@ murea si invia in prea)ma solstitiului de iarna" omul

    9

  • 7/26/2019 Bucovina Culinara

    10/24

    verde de Craciun este o substituire a acestui persona), o varianta a butucului care ardea innoaptea acestei sarbatori si care simboliza zeitatea moarta prin incinerare" Bradul impodobitastazi cu globuri, beteala, dulciuri si lumini, precum si asteptarea 3osului care vine cu darurireprezinta un obicei occidental care a patruns la noi prin filiera germana, raspandindu#se de laorase catre sate, de la curtile boieresti la casele taranesti" /ceasta patrundere a fost mai timpurie

    in Bucovina, ca urmare a faptului ca acest tinut a fost sub ocupatie austriaca inca din anul -..%" e langa aceste rituri, inca de dimineata incepe colindatul, datina desc$isa de copiii micicare merg pe la case cu 3os /)un, urmati pe parcursul zilei de copiii de virsta mai mare, iarnoaptea urmand tinerii" Colindatul face parte din comple

  • 7/26/2019 Bucovina Culinara

    11/24

    (n credinta bucovineana, colindele se rostesc pentru a disparea diavolii, pentru a sepurifica atmosfera satului in noaptea in care s#a nascut (sus, de aceea se zice si acum ca estemare pacat sa stea cineva in noaptea de Craciun cu poarta inc$isa"

    !aca in ziua si noaptea /)unului de Craciun umbla cu colinda numai copiii si flacaii,incepand din ziua sarbatoriri si pana la Boboteaza, cei care colinda sunt tinerii casatoriti,

    varstnicii si batranii, ei mergand numai pe la vecini, rude sau prieteni"rin tot ceea ce presupune si reprezinta, Craciunul este si ramane incununarea tuturorsarbatorilor de peste an, cand divinitatea suprema este mai toleranta si mai ingaduitoare, iar omulpercepe o stare de binefacere si de ocrotire, de bine in general"

    (n perioada cuprinsa intre sarbatorile de iarna, colindatul cu steaua reprezinta o datinacomuna unui larg spatiu european, prin stea colindatorii imortalizand marele eveniment crestin"!in timp, copiii se asociau in grupuri de cate trei si aveau ca recuzita o stea confectionata dintr#ovesca de sita, pe care se montau MrazeleN din lemn, totul fiind imbracat in $artie multicolora sibeteala" e fundul de vesca era lipita o imagine ?icoana@ ce reprezenta scena religioasa a 4asteriilui (isus, sub vesca fiind agatat un clopotel" Cei care umblau cu steaua se numeau crai sau stelari,amintind de persona)ele biblice aspar, Baltazar si 3elc$ior, steaua simbolizand astrul care i#a

    calauzit in plina noapte pe cei trei crai catre locul in care s#a nascut (sus" e cap stelarii purtaucoifuri confectionate din $artie colorata, unii avand o costumatie, parte care imita pe cea deepoca, aspect ce nu se mai pastreaza in zilele noastre" (ncepand de prin anii .G ai secoluluitrecut, obiceiul mersului cu steaua a inceput sa isi piarda din importanta, el fiind practicat o bunabucata de timp numai de catre copiii mai saraci din sate, pentru ca in cele din urma sa fie cu totulbanalizat de catre populatia de etnie rroma, care#l practica c$iar si cu multe zile inainteaCraciunului"

    e langa umblatul cu steaua, bisericuta si al irozilor, gospodarii obisnuiesc inca sa meargacu colinda in fiecare noapte, Mde la unul la altulN, realizandu#se astfel o comunicare perfecta insanul colectivitatilor umane"

    Obiceiuri "enul nou

    !upa sarbatoarea Craciunului si a momentelor sarbatoresti de dupa acesta, tainasarbatorilor de iarna continua la /nul 4ou sa strabata $otarul vremurilor, introducandu#l pe omintr#o alta lume, parca guvernata de fortele ascunse dar capabile sa influenteze cursul normal alvietii, inradacinandu#ne in mitul ancestral, legand punti nevazute intre om si cosmos, intre om simediu, intre om si oameni" 6iecare dintre ceremonialuri are rolul de a transfigura mitic muncacotidiana ?ocupatiile, mestesugurile, indeletnicirile casnice etc"@ cat si etapele cruciale dinevolutia biologica a indivizilor ?nasterea, caratoria, moartea@, in scopul sincronizarii siarmonizarii lor cu marile ritmuri ale biocosmosului" (n manifestarile legate de /nul 4ou se integreaza cetele care umbla cu plugusorul, capra,

    ursi, corbi, bung$eri, imparati, caiuti, )ieni, codreni, babe si mosnegi, caldarari, papusari, miri simirese, draci etc", care sunt cu mult mai bogate in continut"7ratul cuplu"usorul incepe in a)unul /nului 4ou" Copiii umba cuplu"usorul mic, un

    plug in miniatura, si isi procura clopote, talangi, bice si $arapnice impodobite cu lana si ciucuri" Biciul are codiristea lunga si impletitura subtire, fiind cel folosit de carutasi la

    indemnatul caluluiE $arapnicul are codoristea groasa, scurta, iar impletitura lunga si este utilizatde obicei pentru boi"

    11

  • 7/26/2019 Bucovina Culinara

    12/24

    /desea, cozile biciului si $arapnicului sunt ornamentate cu crestaturi, iar impletituraeste impodobita cu ciucuri si panglicute" /)ungand sub fereastra casei unui gospodar, copiii incepa ura" !e obicei unul vorbeste, ceilalti agitand clopotele si plesnind din bici" !in recuzitaplugului face parte si bu$aiul, o putinica sau o cofa, legata la gura cu o piele de vita" >a mi)loculpieii este o gaura prin care se trece parul de cal" rin frecarea parul cu mana umezita, bu$aiul

    scoate un sunet cu care se acompaniaza urarea" 0neori bu$aiul este impodobit, i se pun coarneinvelite in $artie colorata si ciucuri" Copiii umba cu plugusorul mic numai seara" 4oaptea, candse porneste plugul mare, ei se retrag" 0ratul cu plugul mare se face de catre flacai si oamenimaturi" >a un plug impodobit cu panglici, ciucuri, $artii colorate, crengi verzi si clopote si in)ugavitele" Se foloseste si la ceata mare toata recuzita e

  • 7/26/2019 Bucovina Culinara

    13/24

    M3ireasaN etc" Capra este o prezenta fascinatorie care se caracterizeaza printr#o vitalitatee

  • 7/26/2019 Bucovina Culinara

    14/24

    si cunoscatori desavarsiti ai repertoriului zonal, deoarece, conform credintelor stravec$i, ei suntcalaretii ce eiturg$ie din aceastnoapte sfnt, ei vin la Slu)ba nvierii, pentru a lua lumin" /poi se duc pe la casele lor, revenind,diminea a, la biseric, n locurile unde se sfin e te pasca i prinoasele" n Bucovina e obiceiul ca, n noaptea nvierii, s se lase luminile aprinse n toata casa i n curte, ca sa fie luminatgospodaria, n cinstea luminii pe care a adus#o =ristos n lume, prin nvierea Sa" !in acestmoment salutul obi nuit este nlocuit cu cel de I=ristos a nviatI, la care se rspunde I/devarat anviatI, salut pstrat pana la nl area !omnului" 9ste o forma de mrturisire a nvierii i a credin ei cre tine" Oule "e Pa ti

    !in mar ea Sptmnii 3ari, dar mai ales n zilele de )oi, vineri i smbt, n toate gospodriile bucovinene se vopsesc oule ro ii de a ti" Obiceiul folosirii oulor colorate n practicile de renovare a timpului primvara, cand se serba, odinioar, /nul 4ou, ine de mitulcosmogonic al oului primordial, pe care il gsim i n unele legende bucovinene" n Bucovina oule de a ti sunt numite cu un termen generic Imeri oareI i erau, la nceput, colorate numai n rou ?IroseteI@ pentru ca mai trziu s se rspndeasca i practicavopsirii n galben ?IglbineteI@, n verde ?Iverde eI@, n albastru ?IalbstreleI@ i n

    14

  • 7/26/2019 Bucovina Culinara

    15/24

    negru?InegreteI@" /lt dat, culorile se ob ineau numai din plante ce erau puse la macerat n!uminica 6loriilor" /stzi acest obicei este n mare parte pierdut, femeile folosind culori acrilicepentru vopsirea tuturor oulor de a ti" Cele mai frumoase ou de a ti, care fac i acum faima Bucovinei, sunt oule nc$istrite, numite impropriu ou ncondeiate" ;e$nica uzitat este aceea a pstrrii culorii de fond i consta

    n trasarea pe ou a unor desene, cu a)utorul cerii de albine topit, i scufundarea succesiv n bide culoare ?galben, ro ie i neagr@" Cele mai rspndite motive folosite la nc$istrirea oulor sunt crucea a telui, floareaa telui, crarea ciobanului sau crarea rtcit, brul i desagii popii, brdu ul, frunza de ste)ar, albina, pe tele, coarnele berbecului, cr)a ciobanului, steaua ciobanului, inelul ciobanului,fluierul ciobanului, Ipatruzeci de clini oriI, vrtelni a, creasta coco ului, broasca, fierul plugului, uli a satului, grebla, sapa etc"

    2.2 !ra"itii si obiceiuri culinare

    e langa patrimoniul cultural, Bucovina dispune de traditii culinare diversificate, datoritainfluentelor multipleD poloneze, rusesti, turcesti, germane si austriece P de la care vine numele deB0CO+(4/ ?BuHo >and P ;ara 6agilor@" !esi toate aceste popoare si#au lasat amprenta inobiceiurile culinare ale zonei, Bucovina are o trasatura caracteristica specialaD este ApatriasmantaniiN"

    (n Bucovina, totul se mananca folosind smantana, ingredientul care se regaseste in aproapetoate produsele culinare bucovinene" ABorsurile si tocaturile bucovineneN sunt preparate cusmantanaD Borsul polonez cu cartofi si sfecla rosie, ACuiburile de cinciN ?cinci sarmale, fiecare cuumplutura ei P de pui, de porc, de vita si de vitel cu oaie P invelite toate intr#o frunza de potbal@,tocineii ?c$iftelute din AbarabuleN bucovinene P cartofi bucovineni@, pastravul pregatit cu

    smantana etc" /lte ingrediente care caracterizeaza din punct de vedere culinar Bucovina sunt$ribii si pastravul"atrie a manastirilor, Bucovina are mancaruri manastiresti si de post specificeD carnatul de

    legume de la utna, sarmalutele cu urda de la Sucevita, placinta cu ciuperci de la !ragomirna"/lte specialitati culinare pe care turistul le poate gasi si savura doar in Bucovina suntD

    =arzobii de pastrav afumat sau pastravi la cobza, Raciturile de porc sau de peste, Tnedeli dincartofi, Cartofii cu c$imen, (nvartita cu mac ori cozonacul bucovinean"

    /laturi de A(nvartita cu macN ?pra)itura austriaca@, bucovinenii mai au o pra)itura specifica,pe care au invatat#o de la soldatii lui 4apoleon care s#au oprit in zona in timpul retragerii, dupainfrangerea din RusiaD A;urta lui 4apoleonN sau ACremsnitulN, cum i se zice astazi"

    AIn Buco$ina' pana intr,acolo se mer"e cu consumul smantanii' incat taranul

    (uco$inean mananca dimineata mamali"a unsa cu smantana- .ar ce )ic eu smantana/ 0steatat de "rasa ca o poti taia cu cutitul' ca pe unt- .ar nu tre(uie sa consideram BUCOVINAdoar patria smantanii sau a 1ri(ilor si pastra$ilor- Nu este numai patria manastirilor' &iecarecu culoarea ei speci&ica 2Voronet al(astru3 4umor rosu3 5uce$ita $erde ori 6oldo$ita "al(en 7' sau 8ARA 9AILOR- Buco$ina are din toate acestea si ce$a mai mult: are nisteoameni minunati' "ospodari si primitori' "a)de deose(ite' care $or &ace pana si din cel maipretentios turist un impatimit al )onei UN, a precizat /drian Buzoianu, editor al site#ului deturism culinar C$efBuzu"com"

    15

  • 7/26/2019 Bucovina Culinara

    16/24

    2.3 Pensiunile bucovinene & vacanta "e turis$ culinar

    ACine crede ca a vazut tot ce se poate vedea in Romania, il POFTESC sa incerce s faca

    o escapad culinara autentic romaneasca, la pensiunile bucovinene. Saveti pofta! Pofta demancare si POFT" #E $%"T"U, /drian Buzoianu, editor, site#ul de turism culinar c$efbuzu"com"

    Cabana /* & localitatea Carlibaba u". Suceava, poate fi gazda perfecta a vacantelor latara"

    /testata documentar n -%1%, intr#o scrisoare a parclabului Sucevei P 3i$alV ;olnaV Plocalitatea Carlibaba este asezata la confluenta raului Bistrita cu paraul Carlibaba, in locul undese despart 3unitii ;ibaului, Obcina 3estecanisului si 3untii Su$ardului"

    6oarte bogata din punct de vedere $idrografic, Carlibaba ascunde in apele reci aleBistritei /urii specii de pesti precum lostrita ?interzisa la pescuit@, pastravul, lipanul, iar inpadurile din )ur animale precum ursul brun, cerbul carpatin, mistretul, capriorul, lupul sau vulpea

    si specii rare de psri precumD cocosul de munte, cocosul de mesteacan, cinteza alpine, gaita demunte, bufnita sau pitigoiul"Clasificata la K stele, Cabana 7/!/ ofera conditii de cazare e

  • 7/26/2019 Bucovina Culinara

    17/24

    ;otodat, turistii cazati la pensiunea liliana pot practica turismul cultural si ecumenic,turismul cinegetic, drumetia montana dar si turismul culinar, caci si in aceasta privinta avemc$iar au cu ce se lauda U

    !intre atractiile turistice ale zonei, turistii se pot bucura de vizitarea muzeului AartalemnuluiL, a colectia Ai"tuguiN P o colectie deosebita ce cuprinde peste %GG de linguri de lemn

    provenite din romania si din multe alte tari, peste -KGG de modele de cusaturi, covoare si monedevec$i si noi, monumentul statuar Adragos voda si zimbrulN, codrul secular de la Slatioara, risaca!ornei ?una din cele mai mari pastravarii din tara @, dar si 3anastirea 3oldovita"

    P

  • 7/26/2019 Bucovina Culinara

    18/24

    este ele turnai, amestecnd bine, piperul, za$rul, ardeiul iute i usturoiul pisat" !up ced un clocot, adugai puiul care, ntre timp, a fost porionat"

    Servii puiul cu mmligu sau cu pine, alturi de un vin rou sau de uic"

    6ig -D ui inabusit cu saramura de rosii ?sursa F@

    2. San"visuri "e tuica

    Triung&iuri cu crema de oua, telina, ardei si maioneza, decorate cu ceapa verde unaperitiv numai bun de servit cu un pa&arel de tuica.

    6ig" &D Sandvisuri de tuica ?sursa F@

    3. #ors "e sfecla cu s$antana'ors de sfecla si rasol de vita, dres cu smantana si presarat cu verdeata.

    6ig" KD Bors de sfecla cu smantana?sursa F@

    4. #u"inca "e creier

    'udinca de creier cu oua, lapte si pesmet.

    18

  • 7/26/2019 Bucovina Culinara

    19/24

    +o" "e preparare'

    - Se curata creierul si se fierbe" (nainte de a fi curatat, creierul trebuie tinut cel putin o orain apa rece, ca sa iasa tot sangele si c$eagurile care s#ar innegri la fiert"

    & Se sc$imba apa odata sau de doua ori" Se scoate, se curata pielita de deasupra, incet ca

    sa nu se sfarame, se mai spala o data si se pune la fiert in apa calduta, cu sare si foarte putin otet"K Cand s#a racit se taie bucati" Se freaca untul facut spuma cu K galbenusuri, miezul de lao felie de paine inmuiata in lapte si stors si branza rasa"

    Cand totul este bine amestecat, se adauga creierul taiat bucati si la sfarsit cele K albusuribatute spuma"

    % Se toarna compozitia intr#o forma bine unsa cu unt si se fierbe intr#alt vas cu apa, %G deminute"

    6ig" D Budinca de creier?sursa .@

    5. Pasca bucovineana

    Se face in (oia )are si e considerata painea cea mai aleasa a anului

    +o" "e preparare

    6aina se tine peste noapte in spatele cuptorului, sa fie calda"Se face o maia cu lapte, dro)die, oua, putina faina, se lasa sa creasca"Se amesteca apoi toate, se plamadeste aluatul"Se impletesc in doua sau in trei suvite nu prea groase si se potrivesc in cratita unsa cu unt,

    ca la o invartita"e mi)loc se formeaza o cruce"Se lasa la loc caldut, sa creasca, apoi se unge cu unt si se da la cuptor incins, pe foc

    molcom, pana se rumeneste"

    19

  • 7/26/2019 Bucovina Culinara

    20/24

    6ig" %D asca bucovineana?sursa F@

    . :aluste "e $a$aliga

    Specifice bucatariei bucovinene, galustele de mamaliga te cuceresc de la prima

    ing&ititura.

    +o" "ePreparare'

    !in faina de malai, apa, sare faceti o mamaliga pripita, astfelDuneti apa la fiert, iar cand se infierbanta adaugati sarea si presarati putin malai, in ploaie"!upa ce incepe sa fiarba, presarati restul de faina, tot in ploaie, amestecand continuu,

    pana se obtine un terci mai consistent">asati sa fiarbe %#-G min, amestecand, pana se ingroasa ?lingura sta drept in mamaliga@"Spre sfarsit adaugati si omogenizati cu untul si branza de burduf, din care ati opri, un

    sfert din cantitate"9ste de preferat sa fiarba la foc mic si nu direct pe flacara, ca sa nu se arda si sa se afume"

    >asati deoparte sa se raceasca">uati cate - lingura din mamaliga si modelati, cu palmele unse cu ulei, galuste"6aceti in fiecare cate o adancitura, puneti cate putin din branza de burduf oprita

    ?apro

  • 7/26/2019 Bucovina Culinara

    21/24

    >. #al$os "e #ucovina

    )ancare tipic bucovineana, grasa si gustoasa, de abia te mai ridici de la masa.

    +o" "e preparare'

    Se pun la fiert smntn i &GG g unt, se mrunete brnza "Cnd ncepe s bulbuceasc

    fiertura, se presar mlaiul, puin cte puin, amestecnd mereu se adaug brnza, se amestecpn e totul o mmlig"

    Se ofer n blide cu ca frmiat i bucele de unt"

    6ig" .D Balmos de Bucovina?sursa F@

    %. Placie bucovineana

    Preparatele culinare din peste au fost intotdeauna la loc de cinste in gastronomia

    romaneasca. Pestele este o sursa de minerale si vitamine, contine putin colesterol si asigura o

    digestie usoara. %ndiferent de pestele ales, acesta trebuie sa fie mare...

    +o" "e preparare '

    etele se gri)ete, se taie buci P felii nu prea groase P se sreaz#pipereaz i se treceprin fin, apoi se rumenete n untdelemn i unt bine ncinse

    Ceapa se cur, se taie petiori, ardeii se taie ptrele i ciupercile feliueSe ncinge ulei i unt i se pun ceapa, ardeii la clit/poi, separat, se pun la clit ciupercileRoiile se taie felii, usturoiul se piseaz pastCiupercile se sting cu vinn continuare, se aaz petele pe pat de legume clite, se acoper cu ciuperci, sos de vin

    i felii de roii i se d la cuptor, pe foc potrivitSe toac verdea, se freac cu usturoi, boia, cimbru i smntn!up -G#-% minute, petele se scald n sosul de smntn i verdea parfumat i se

    mai las n cuptor nc -G minute, s se desvreasc o alc$imie miraculoas

    21

  • 7/26/2019 Bucovina Culinara

    22/24

    6ig 2D lac$ie bucovineana?sursa F@

    ?. 0ostrita "e #ucovina

    %n prezent doar cei din zona 'ucovinei si cea a )aramuresului au ocazia de a gati acest

    preparat pentru ca numai in apele de aici se mai intalneste lostrita.

    +o" "e preparare'

    Se terge bine petele cu un ervet avnd o piele destul de groas i deloc apetisant" Sefreac cu sare, se tvlesc prin mlai se ncing unt i untur ntr#o tigaie cu capac"Se rumenete petele, acoperit se toac usturoiul i ptrun)elul" Se nclzete smntn, seamestec cu usturoi "

    etele frumos aurit se potrivete ntr#un platou prenclzit, se toarn smntn fierbintepeste el i se presar ptrun)el "

    Se ofer imediat s n#apuce s se#nmoaie coa)a cu pine alb, de cartofi i fain"

    @ig. ?' 0ostrita "e #ucovinasursa

    22

  • 7/26/2019 Bucovina Culinara

    23/24

    1A. +a$aliga cu cartofi

    Se spune ca gospodinele din 'ucovina sunt e*perte in mamaliguta, iar daca o tanara nu

    stie sa faca mamaliga cum trebuie se considera ca nui inca buna de maritat.

    6ig -GD 3amaliga cu cartofi?sursa F@

    23

  • 7/26/2019 Bucovina Culinara

    24/24

    #ibliografie'

    -" "restograf"robucovina#culinara

    &" "turismbucovina"K