CUPRINS

Cap. 1. Contabilitatea taxei pe valoarea adăugată

1.1. Rolul și importanța contabilității în cadrul entității economice1.2. Scurt istoric al taxei pe valoarea adaugată1.3. Concepte generale privind taxa pe valoarea adaugată1.4. Operațiuni impozabile și neimpozabile1.5. Persoane impozabile1.6. Baza de impozitare a taxei pe valoarea adaugată1.7. Cote de TVA folosite1.8. Sistemul „TVA la încasare”1.9. Operațiuni scutite de la plata TVA care dau dreptul la deducere1.10. Operațiuni scutite de la plata TVA , pentru operațiunile care se efectuează în

interiorul țării, fără drept de deducere1.11. Operațiuni scutite, pentru care nu se datorează TVA către vamă1.12. Regimuri speciale de scutire1.13. Regimul deducerilor1.14. Faptul generator și exigibilitatea TVA1.15. Regularizarea taxei pe valoarea adaugată1.16. Documentele utilizate pentru inregistrarea TVA1.17. Conturile utilizate pentru evidența decontărilor privind TVA

Cap. 2. Studiu de caz privind determinarea, înregistrarea și declararea taxei pe valoarea adaugată la SC RALU PROD SRL

2.1. Prezentarea societății SC RALU PROD SRL

2.2. Studiu de caz

Concluzii şi propuneri

Bibliografie

Anexe

1

Cap. 1 Contabilitatea taxei pe valoarea adaugată

1.1. Rolul și importanța contabilității în cadrul entității economice

Termenul de contabilitate provine din latinescul „computare”( a număra ). Economiștii francezi E. Leautey și Ad. Guilbault demonstrează că în acest termen își are originea verbul „compter”, care este radicalul cuvântului „comptable”, acesta din urmă stând la baza cuvântului „contabilitate”.

Prima lucrare de contabilitate , în partidă dublă, aparținând italianului Luca Paciolo „Summa de arithmetica, geometria, proportioni et proportinalita” este publicată în anul 1494, în Veneția. În cadrul acestei lucrări care concentrează cunoștințe de aritmetică, algebră, geometrie, matematici comerciale și financiare, contabilitate și uzuanțe comerciale, Luca Paciolo definește contabilitatea ca „ansamblul averii comerciantului și a afacerilor mari și mărunte în ordinea în care au avut loc”.După părerea savantului italian, partida dublă este definită și demonstrată prin intermediul ecuației de schimb dintre avere și capital.

Ca teorie stiințifică, contabilitatea este „fiecare mișcare sau tranzacție intervenită în masa averii și, implicit, a capitalului este reprezentată ca un raport între primire și dare, respectiv între debitor, cel care primește, și creditor, cel care avansează.”1

În România, prima lucrare de contabilitate tipărită, intitulată „Pravila comerțială”, a apărut la Brașov în anul 1837, fiind o traducere din limba germană, care aparține autorului Emanoil Nichifor.

În timpul domniei lui Cuza, în anul 1861, contabilitatea a fost introdusă prin lege, fiind fondate mai multe școli de contabilitate și comerț la Galați, București, Craiova, Brăila, Iași, Constanța, Ploiești.

În anul 1913, la București se înființează Academia de Înalte Studii Comerciale și Industriale, iar în anul 1920 o instituție asemănătoare s-a înființat la Cluj, astfel punându-se bazele învățământului superior economic.

Rolul important al contabilității în viața economică a societății a fost remarcat nu numai de specialiști din acest domeniu, ci și de oameni cu diferite preocupări, cum ar fi: Sombart Weiner care afirmă că „ ordinea și claritatea în afaceri măresc gustul de a economisi, de a câștiga. Ea (contabilitatea) s-a născut din aceeași gândire ca sistemele lui Galileu sau Newton, ca teoriile fizicii și chimiei moderne...prin ea sistemul economic capitalist și-a putut realiza ideea de câștig și de economicitate sau raționalism economic”, Goethe definește contabilitatea ca fiind „una dintre cele mai sublime creațiuni ale geniului uman ...fiind o oglindă a trecutului și o călăuză a viitorului”, iar J. Fr. Schar susține faptul că „ea (contabilitatea) este judecătorul nepărtinitor al trecutului, ghidul necesar al prezentului, consilierul indispensabil al viitorului în fiecare întreprindere”.

Astăzi , tehnica contabilă cunoaște un înalt nivel de perfecționare, automatizarea lucrărilor de contabilitate având rezultate deosebite în diminuarea timpului de lucru și în reducerea costului informațiilor necesare utilizatorilor.

În acest sens, autorul Kraftt Tann în lucrarea „ Noile orizonturi ale contabilității”, prezentată în septembrie 1967, la Paris, în cadrul celui de-al IX- lea congres internațional de contabilitate , afirma faptul că „ Tehnica contabilă își depășește rolul său stabilit de secole, care era acela de a produce documente de închidere a unei perioade de gestiune, cu care a fost identificată

1 Bazele contabilității, Sălceanu Alexandru, ed. Economică, București, 2004, pag. 12

2

timp îndelungat, ea a devenit actualmente o tehnică largă de culegere și tratare a informației care a știut să se detașeze de contemplarea simplă a trecutului și care se străduiește datorită metodelor științifice să cuprindă evoluția viitoare a activității economice”2

Contabilitatea nu trebuie apreciată exclusiv ca o tehnică de înregistrare și de prelucrare a datelor, ea este și o tehnică de modelare și reglare a activității economice. Contabilitatea răspunde cerințelor pe plan informațional și decizional, problemelor gestiunii valorilor economice separate patrimonial.3

Bernard Colasse, în lucrarea „Contabilitatea generală”, ediția a IV-a, tradusă în limba română de Editura Moldova, în anul 1995, recomandă interpretarea contabilității sub trei aspecte:

- instrument de descriere sau de modelare a entității economice;- sistem de prelucrare a informatiilor care are ca obiectiv asigurarea modelării;- practică sau joc social(ă) care îndeplinește anumite restricții reglementate.

Contabilitatea, prin natura sa, are calitatea de a fi o știință fundamentală și aplicativă, posedând aceleași proprietăți caracteristice oricărei științe : permanența și universalitatea.

Contabilitatea, prin câmpul său de acțiune este grefată pe o entitate patrimonială. Entitățile patrimoniale reprezintă spațiul de cunoaștere și de acțiune al contabilității. 4

Astăzi, în România, contabilitatea este organizată în sistem dualist, cuprinzând două secțiuni: contabilitatea financiară/generală care descrie circuitul economic al entitații luat în totalitate și structuralitate, al cărei obiectiv principal este calculul rezultatului global al exercițiului financiar și al obligațiilor fiscale și de altă natură ale entității, și contabilitatea de gestiune sau managerială care are rolul de a furniza informații conducerii manageriale a entității.

Legea contabilității nr.82/1991, modificată și republicată definește contabilitatea ca „activitate specializată în măsurarea, evaluarea, cunoașterea, gestiunea și controlul activelor, datoriilor și capitalurilor proprii precum și a rezultatelor obținute de persoanele juridice și fizice”.

Ca disciplină științifică, dar și ca activitate practică, contabilitatea este un intrument de bază pentru cunoșterea, gestionarea și controlul patrimoniului unei entități economice, precum și pentru evidențierea rezultatelor obținute prin prisma activității consumatoare de resurse și producătoare de venituri.5

Rolul contabilității este de a asigura înregistrarea cronologică și sistematică, prelucrarea, publicarea și păstrarea informațiilor referitoare la poziția financiară și la activitatea desfășurată, acestea fiind necesare conducerii manageriale și utilizatorilor externi în luarea deciziilor economice legate de activitatea unei entități.

După forma de proprietate asupra capitalului, entitățile economice pot fi proprietate de stat (societăți/companii naționale, regii autonome și instituții naționale de cercetare-dezvoltare) ori proprietate privată (societați în nume colectiv, în comandită simplă, în comandită pe acțiuni, societăți pe acțiuni, societăți cu răspundere limitată).

Conform prevederilor OUG nr.37/2011, persoanele care în exercițiul financiar precedent au înregistrat cifra de afaceri netă și totalul activelor sub echivalentul în lei al sumei de 35.000

2 Bojian Octavian,Bazele contabilității, ed. Eficient, Bucuresti, 1997, pag.183 Pleșea Doru, Bazele contabilității. Contabilitate financiară, ed. Omnia Uni S.A.S.T., Brașov, 2005, pag. 104Bazele contabilității. Contabilitate financiară,Pleșea Doru, ed. Omnia Uni S.A.S.T., Brașov, 2005, pag. 125Contabilitate financiară, Sălceanu Alexandru, ed. Economica, Bucuresti, 2011, pag.21

3

euro pot opta pentru aplicarea unui sistem simplificat de contabilitate, întocmind următoarele situații financiare: bilanț prescurtat, cont de profit și pierdere, note explicative la situațiile financiare anuale.

Entitățile mari și foarte mari întocmesc următoarele situații financiare: bilanț, cont de profit și pierdere, situația modificării capitalului propriu, situația fluxurilor de numerar, note explicative la situațiile financiare anuale.

Începând cu anul 2006, majoritatea entităților din România aplică reglementari contabile conforme cu Directiva a IV-a și Directiva a VII-a ale Comunității Economice Europene.

1.2. Scurt istoric al TVA

Până la introducerea taxei pe valoarea adaugată s-a aplicat impozitul pe circulația mărfurilor, care se stabilea la data încasării contravalorii bunurilor și serviciilor, fiind diferențiat în funcție de natura și importanța economică și socială ale acestora.

În anul 1954, din inițiativa lui M. Laure, în Franța s-a adoptat taxa pe valoarea adaugată , care reprezintă un impozit indirect și care spre deosebire de impozitul pe circulația mărfurilor este perceput la data livrării bunurilor și serviciilor.

Extinderea acestei taxe în mai multe țări din Europa , America Latina, Africa etc. a avut loc în anii următori, S.U.A. și Australia neaplicând taxa pe valoarea adaugată.

La 1 ianuarie 1970 , la propunerea Comisiei Financiare a Comunității Europene, taxa pe valoarea adaugată a fost adoptată de către toate țarile Pieței Comune, aceasta suplinind impozitul pe circulația mărfurilor care conduce la impunerea în ,, cascadă”.

În România , taxa pe valoarea adaugată a fost introdusă prin Ordonanța de Guvern nr.3/1992 și aprobată prin legea nr.130 din 19 decembrie 1992, începand să fie aplicată din data de 1 ianuarie 1993.Ulterior , introducerea taxei pe valoarea adaugată s-a amânat pentru 1 iulie 1993, pe parcurs , Ministerul Finanțelor elaborând norme metodologice cu privire la sfera ei de aplicare, la regulile de impozitare , operațiunile impozabile, baza de calcul, plătitorii, obligațiile și drepturile acestora.

1.3. Concepte generale privind TVA

Taxa pe valoarea adaugată reprezintă un impozit indirect bazat pe principiul deductibilității și este suportat de consumatorii finali , fiind datorat bugetului de stat.Diferența dintre vânzările și cumpărările aferente aceleași etape a circuitului economic reprezintă valoarea adaugată.

TVA se exercită asupra operațiunilor privind livrarea de bunuri mobile și imobile, prestarea de servicii , importul de bunuri și servicii, schimbul de bunuri și servicii, donațiile și sponsorizările ce depășesc plafoanele legale.

Taxa pe valoarea adaugată prezintă următoarele caracteristici:

- este un impozit indirect general pe consum, suportat de către consumatorii finali și care se aplică,în principiu, tranzacțiilor privind bunurile și serviciile;

- este un impozit unic cu plata fracționată, calculându-se pe fiecare stadiu care intervine în realizarea și comercializarea produselor și/sau serviciilor;

- este un impozit neutru în raport cu numărul stadiilor prin care trece produsul, neinfluențând consumatorul în a reduce consumul;

4

- este un impozit transparent, subiectul impozabil cunoscând exact care este mărimea impozitului și a obligațiilor de plată ce-i revin;

- asigură o mai mare ritmicitate a veniturilor la buget prin accelerarea decontărilor;- aplicarea ei se face doar în țara în care produsul se consumă, exportul fiind exonerat

complet de la plata acestui impozit.

Baza legală a TVA o constituie Codul fiscal adoptat prin Legea nr 571/2003 cu modificările și completările ulterioare.6

1.4. Operațiuni impozabile și neimpozabile

Operațiunile impozabile cuprinse în sfera de aplicare a TVA pot fi:

- operațiuni taxabile, cărora li se aplică cota standard sau cota redusă de TVA;- operațiuni scutite de taxă cu drept de deducere;- operațiuni scutite de taxă fără drept de deducere;- importuri și achiziții intracomunitare scutite de taxa;- operațiuni scutite fără drept de deducere, fiind efectuate de întreprinderile mici care

aplică regimul special de scutire prevăzut în legislație, pentru care nu se datorează taxa și nu este permisă deducerea taxei datorate sau achitate prin achiziții.

În conformitate cu prevederile Legii nr. 571/2003 privind Codul Fiscal cu modificările și completările ulterioare, sunt operațiuni impozabile în România operațiunile care îndeplinesc cumulativ următoarele condiții:

a) operațiunile care reprezintă sau sunt asimilate cu o livrare de bunuri sau o prestare de servicii în sfera TVA, efectuate cu plată;

b) locul de livrare a bunurilor sau prestărilor de servicii este apreciat a fi în România , conform prevederilor legale.

c) livrarea de bunuri sau prestarea de servicii este efectuată de o persoană impozabilă conform prevederilor legale;

d) livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor reprezintă obiectul de activitate al unităților care se ocupă cu producerea de bunuri , prestarea de servicii sau comercializare.

Sunt asimilate operațiunilor impozabile urmatoarele operațiuni:

- importul de bunuri efectuat în România de orice persoană, dacă locul importului este în România;

- achizițiile și livrările intracomunitare de bunuri, de mijloace de transport noi , de produse accizabile efectuate de persoane impozabile sau de persoane juridice neimpozabile;

Conform prevederilor Codului Fiscal , actualizat, sunt asimilate livrărilor de bunuri efectuate cu plată ,urmatoarele operațiuni:7

- preluarea de către o persoană impozabilă a bunurilor mobile achiziționate sau produse de către aceasta pentru a fi utilizate în scopuri care nu au legatură cu activitatea economică desfasurată , dacă taxa aferentă bunurilor respective sau părților lor componente a fost dedusă total sau parțial;

6 Contabilitate financiară, C. Burada, D. Luță, D. Vișan, ed. Independența economică, 2006, pag.1667 Codul Fiscal, art.128, alin.(4)

5

- preluarea de către o persoană a bunurilor mobile achiziționate sau produse de către aceasta pentru a fi puse la dispoziție altor persoane în mod gratuit, dacă taxa aferentă bunurilor respective sau părților lor componente a fost dedusă total sau parțial;

- preluarea de către o persoană impozabilă de bunuri mobile corporale achiziționate sau produse de către aceasta, altele decat bunurile de capital, pentru a fi utilizate în scopul unor operațiuni care nu dau drept integral de deducere , dacă taxa aferentă bunurilor respective a fost dedusă total sau parțial la data achiziției.

Orice repartizare de bunuri din activele unei persoane impozabile către acționarii sau asociații săi, împreuna cu o repartizare a bunurilor legată de lichidarea sau de dizolvarea fără lichidare a unei persoane impozabile , cu excepțiile prevăzute de lege, reprezintă o livrare de bunuri efectuată cu plată , dacă taxa aferentă bunurilor respective sau părtilor lor componente a fost dedusă total sau parțial.

În cazul unui contract de vânzare cu plata în rate , livrarea de bunuri este considerată a fi transferul fizic al bunurilor către compărător și nu transferul propriețătii asupra acestor bunuri. Astfel dacă se datorează TVA pentru o astfel de vânzare, TVA se aplică la întreaga valoare a contractului la data la care bunul este predat cumpărătorului .8

În cazul unui contract de consignație, se consideră că livrarea bunurilor de la consignant la consignatar are loc la data în care bunurile se vând de catre consignatar clienților săi.

Transferul activelor sau pasivelor ori a unei părți a acestora, realizat în urma vânzării , divizării sau fuziunii, nu reprezintă o livrare de bunuri dacă primitorul acestora nu este o persoană impozabilă.

Conform prevederilor Codului Fiscal , actualizat, sunt asimilate prestărilor de servicii efectuate cu plată ,urmatoarele operațiuni:

- utilizarea bunurilor care fac parte din activele folosite în cadrul activitătii economice a persoanei impozabile în folosul propriu sau de către personalul acesteia ori pentru a fi puse la dispoziție în vederea utilizării în mod gratuit altor persoane, pentru alte scopuri decât desfășurarea activitătii sale economice, dacă taxa pentru bunurile respective a fost dedusă total sau parțial, cu excepția bunurilor a căror achiziție face obiectul limitării la 50% a drepturilor de deducere potrivit prevederilor legale;

- prestarea de servicii în mod gratuit de către o persoană impozabilă pentru uzul propriu ori al personalului acesteia, sau pentru uzul altor persoane, în alte scopuri decât desfășurarea activității sale economice.

În conformitate cu prevederile legale, nu constituie livrare de bunuri și prin urmare nu intră în sfera de aplicare TVA, următoarele operațiuni neimpozabile:9

- bunurile acordate gratuit din rezerva de stat ca ajutoare umanitare externe sau interne;- acordarea în mod gratuit de bunuri în scop de reclamă sau în scopul stimulării

vânzărilor sau, mai general, în scopuri legate de desfășurarea activității economice, în condițiile stabilite prin norme;

- acordarea de bunuri de mică valoare, în mod gratuit, în cadrul acțiunilor de sponsorizare, de mecenat, de protocol/reprezentare, în condițiile stabilite prin norme.

8 Contabilitatea financiara, Iacob Petru Pantea, Gheorghe Bodea, ed. Intelcredo, Deva, 2011, pag.2749 Codul Fiscal, art.128, alin.(8)

6

Achizițiile sau livrările de bunuri intracomunitare nu sunt considerate operațiuni impozabile dacă îndeplinesc următoarele condiții:10

- sunt efectuate de o persoană impozabilă în scopul desfășurarii activitătilor agricole, silvice sau de pescuit, care face subiectul regimului special pentru agricultori, de o persoană impozabilă care efectuează numai livrări de bunuri sau prestări de servicii pentru care taxa nu este deductibilă, sau de o persoană juridică neimpozabilă;

- valoarea totală a achizițiilor intracomunitare nu depășește în anul curent sau în anul anterior echivalentul în lei a 10.000 de euro.

1.5. Persoane impozabile

Se consideră persoană impozabilă orice persoană independentă care prestează, indiferent de loc , activități economice de natura celor prevăzute în legislație, oricare ar fi scopul sau rezultatul acestei activități.

Conform acestei definiții, persoanele impozabile se pot clasifica astfel:11

- persoane impozabile integral – sunt persoanele care efectuează operațiuni taxabile și operațiuni scutite cu drept de deducere;

- persoane impozabile scutite – sunt persoanele care desfășoara numai operațiuni scutite fără drept de deducere ( instituții publice, societăți bancare, societăți de asigurări etc.);

- persoane impozabile cu regim mixt – sunt persoanele care efectuează atât operațiuni impozabile cu drept de deducere, cât și operațiuni impozabile fără drept de deducere;

- persoane impozabile parțial – sunt persoanele care realizează atât operațiuni pentru care nu au calitatea de persoană impozabilă, cât și operațiuni pentru care au calitatea de persoană impozabilă;

- persoane impozabile ocazional – sunt persoanele care efectuează ocazional operațiuni impozabile, cum ar fi achiziția intracomunitară de mijloace de transport noi;

- persoane neimpozabile – sunt persoanele care nu realizează operațiuni impozabile, cum ar fi angajații sau oricare alte persoane legate de angajator printr-un contract individual de muncă.

1.6. Baza de impozitare a TVA

Conform art. 137 din Codul Fiscal actualizat , baza de impozitare a TVA pentru livrările de bunuri și prestările de servicii efectuate în interiorul țării este formată din tot ceea ce reprezintă contrapartida obținută sau care urmează să fie obținută de furnizor ori prestator din partea cumpărătorului, beneficiarului sau a unui terț, inclusiv subvențiile care au legătura directă cu prețul acestor operațiuni.

În cazul achizițiilor intracomunitare de bunuri, baza de impozitare se determină pe baza elementelor utilizate în cazul livrărilor de bunuri și prestărilor de servicii în interiorul țării, cu deosebirea că, în situația produselor accizabile, aceasta cuprinde și accizele datorate sau achitate în România de persoana care realizează achiziția intracomunitară.

Baza de impozitare se diminuează corespunzator, atunci cand, după realizarea achiziției intracomunitare de bunuri , cumpărătorul primește o rambursare a accizelor în statul membru în care a început expedierea sau transportul bunurilor.

10 Contabilitate financiara, Alexandru Salceanu, ed. Economica, Bucuresti, 2011, pag.41411 Contabilitatea financiara, Iacob Petru Pantea, Gheorghe Bodea, ed. Intelcredo, Deva, 2011, pag.279

7

Baza de impozitare cuprinde următoarele elemente :12

- impozitele și taxele, dacă prin lege nu se prevede astfel, cu excepția taxei pe valoarea adaugată;

- cheltuielile accesorii, cum sunt: comisioanele, cheltuielile de ambalare, transport și asigurare, solicitate de către furnizor/prestator cumpărătorului sau beneficiarului. Cheltuielile facturate de furnizorul sau de prestatorul de servicii cumpărătorului, care fac obiectul unui contract separat și care sunt legate de livrările de bunuri sau prestările de servicii în cauză, se consideră cheltuieli accesorii.

Conform Codului Fiscal actualizat, baza de impozitare nu cuprinde următoarele elemente:

- rabaturile, remizele, risturnele, sconturile și alte reduceri de preț oferite de furnizori la data exigibilității taxei direct clienților;

- sumele reprezentând daune-interese, stabilite prin hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă, penalizările și orice alte sume solicitate pentru nerealizarea totalș sau parțială a obligațiilor contractuale, dacă sunt percepute peste prețurile și/sau tarifele negociate. Sumele care, în fapt, reprezintă contravalorea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate nu sunt incluse în baza de impozitare;

- dobânzile, încasate după data livrării sau prestării, pentru plăți cu întârziere;- valoarea ambalajelor care se transmite între furnizorii de marfă și client, prin schimb,

fără facturare;- sumele achitate sau încasate de o persoană impozabilă, în numele și în contul altei

persoane, și care apoi se decontează acesteia.

Conform art.138 din Codul Fiscal, baza de impozitare se reduce în următoarele situații:

- dacă a fost elaborată o factură și, ulterior, operațiunea este anulată total ori parțial, înainte de livrarea bunurilor sau de prestarea serviciilor;

- în cazul refuzurilor totale sau parțiale care au în vedere cantitatea, calitatea sau prețurile bunurilor livrate sau ale serviciilor prestate, precum și în cazul anulării totale sau parțiale a contractului pentru livrarea sau prestarea în cauză, ca urmare a unui acord scris între părți, a unei hotărâri judecătorești ori în urma unui arbitraj;

- dacă rabaturile, remizele, risturnele și celelalte reduceri de preț sunt acordate după livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor;

- în cazul în care contravaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate nu se poate încasa datorită falimentului beneficiarului, ajustarea este permisă începand cu data pronunțării hotărârii judecătorești definitive și irevocabile de închidere a procedurii menționate de Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței.

- în cazul în care cumpărătorii restituie ambalajele în care a fost expediată marfa, pentru ambalajele care circulă prin facturare.

În ceea ce privește bunurile de capital, atunci când acestea sunt folosite de persoana impozabilă integral sau parțial pentru alte scopuri decât activitățile economice sau pentru realizarea de operațiuni care nu dau drept de deducere a taxei se procedează la ajustarea taxei deductibile astfel:13

- pe o perioadă de cinci ani, pentru bunurile achiziționate sau fabricate, altele decat cele care fac obiectul închirierii, leasingului, concesionării sau oricărei alte metode de punere a acestora la dispoziția unei persoane;

12 Codul Fiscal, art.137, alin.(2)13 Contabilitate financiara, Alexandru Salceanu, ed. Economica, Bucuresti, 2011, pag.420

8

- pe o perioadă de 20 de ani, pentru construcția sau achiziția unui bun imobil, precum și pentru transformarea sau modernizarea unui bun imobil, dacș valoarea fiecșrei transformări sau modernizări este de cel puțin 20% din valoarea totală a bunului imobil astfel transformat sau modernizat.

Bunurile de capital sunt constituite din totalitatea activelor corporale fixe cu o durată normată de funcționare egală sau mai mare de 5 ani, precum și din operațiunile de construcție, transformare sau modernizare a bunurilor imobile, exceptând reparațiile sau lucrările de întreținere.

1.7. Cote de TVA folosite

În conformitate cu prevederile art.140 din Codul Fiscal actualizat, deosebim următoarele cote de TVA utilizate:

a) cota standard de 24% - se aplică asupra bazei de impozitare pentru operațiunile impozabile nescutite de taxă sau nesupuse cotelor reduse;

b) cota redusă de 9% - se aplică asupra bazei de impozitare pentru următoarele livrări de bunuri sau prestări de servicii:

- servicii care constau în permiterea accesului la castele, muzee, case memoriale, monumente istorice, monumente de arhitectură și arheologie, grădini zoologice și botanice, târguri, expoziții, evenimente culturale, cinematografice;

- livrarea de manuale școlare, cărți, ziare și reviste, exceptându-le pe cele destinate exclusiv sau în principal publicității; de proteze sau accesorii ale acestora, exceptand protezele dentare; produselor ortopedice; medicamentelor destinate uzului uman și veterinar;

- cazarea în sectorul hotelier sau în sectoare cu funcții similare, inclusiv închirierea terenurilor amenajate pentru camping;

c) cota redusă de 5% - se aplică asupra bazei de impozitare pentru livrarea locuințelor, ca parte a politicii sociale, inclusiv a terenului pe care sunt construite. Terenul pe care este edificată locuința cuprinde și amprenta la sol a locuinței. Prin locuința livrată ca parte a politicii sociale se ințelege:

- livrarea de clădiri, inclusiv a terenului pe care sunt edificate, destinate a fi folosite drept cămine de bătrâni și de pensionari,case de copii și centre de recuperare și reabilitare pentru minorii cu handicap;

- livrarea de locuințe achiziționate de orice persoană necasatorita ori familie, a căror suprafață utilă nu depășește 120mp, fără anexele gospodărești și a căror valoare nu depășește suma de 380.000 lei, exclusiv TVA;

- livrarea de clădiri, inclusiv a terenului pe care sunt edificate, primăriilor, în vederea atribuirii de către acestea, cu chirie subvenționată, unor persoane ori familii a căror situație economică nu le permite accesul la o locuință în proprietate ori închirierea unei locuințe în condițiile pieței;

Cota redusă se aplică doar în cazul locuințelor care în momentul vânzării pot fi locuite ca atare și dacă terenul pe care este construită locuința are o suprafață de maximum 250mp, inclusiv amprenta la sol a locuinței, în cazul caselor de locuit individuale.

În cazul clădirilor care au mai mult de două locuințe , cota indiviză a terenului aferent fiecărei locuințe nu poate depăși suprafața de 250 mp, inclusiv amprenta la sol aferentă fiecărei locuințe.

9

Orice persoană necăsătorită ori familie poate cumpăra o singură locuință cu cota redusă de 5% dacă aceasta nu a deținut sau nu deține nicio locuință în proprietate pe care a cumpărat-o cu cota redusă.

d) cota recalculată se aplică, de regulă, pentru determinarea sumei TVA în cazul livrărilor de bunuri și prestărilor de servicii către populație fără a fi necesară emiterea facturii, iar prețul de vânzare cu amănuntul cuprinde și TVA.14

În acest caz, pentru a se calcula valoarea TVA se utilizează metoda sutei mărite astfel:

- formula 24*100/124 se aplică în situația cotei de 24%;- formula 9*100/109 se aplică în situația cotei de 9%.

Cota aplicabilă este cea în vigoare la data la care intervine faptul generator, exceptând cazurile prevăzute în lege, pentru care se aplică cota în vigoare la data exigibilității taxei.

1.8. Sistemul „TVA la încasare”

Începând cu 1 ianuarie 2013, persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA, a căror cifră de afaceri nu a depășit plafonul de 2.250.000 lei în perioada 1 octombrie 2011 – 30 septembrie 2012, vor aplica sistemul „TVA la încasare”. Conform acestui sistem, TVA se va colecta la încasarea facturii și se va deduce la plata acesteia.

În conformitate cu art.134^2, alin.(3) din Codul Fiscal, sistemul „TVA la încasare” se aplică la data încasării contravalorii integrale sau parțiale a livrărilor de bunuri sau a prestărilor de servicii, astfel:

- în cazul persoanelor impozabile înregistrate în scopuri de TVA, care au sediul activității economice în România și a căror cifră de afaceri nu depășește plafonul de 2.250.000 lei în anul calendaristic precedent;

- în situația persoanelor impozabile care nu au aplicat sistemul „TVA la încasare” în anul precedent, dar a căror cifră de afaceri pentru anul respectiv este mai mică de 2.250.000 lei. Acest sistem se va aplica începând cu prima zi celei de-a doua perioade fiscale din anul următor celui în care nu au depașit plafonul;

- în cazul persoanelor impozabile cu sediul activității economice în România, care se înregistrează în scopuri de TVA în timpul anului calendaristic curent, odată cu data înregistrării în scopuri de TVA.

În situația în care în cursul anului calendaristic curent cifra de afaceri a entităților este mai mare de 2.250.000 lei, sistemul „TVA la încasare” se va aplica până la sfârșitul perioadei fiscale următoare celei în care suma a fost depășită.

În cazul neîncasării de către entitățile care aplică sistemul „TVA la încasare” a contravalorii integrale ori parțiale a livrărilor de bunuri sau a prestărilor de servicii în termen de 90 zile calendaristice de la data emiterii facturii, exigibilitatea taxei aferente contravalorii neîncasate intervine în cea de-a 90-a zi calendaristică, de la data emiterii facturii, iar în cazul facturilor care nu au fost emise în termenul prevăzut în lege, aceasta intervine în cea de-a 90-a zi calendaristică de la termenul-limită pentru emiterea facturii, conform prevederilor legale.

Următoarele categorii de entități nu pot aplica sistemul „TVA la încasare”:15

14 Contabilitate financiară, Alexandru Sălceanu,ed. Economică, București, 2011, pag.415 15 Ghidul practic complet privind sistemul „TVA la încasare”, Cristian Rapcencu, ed. CECCAR, București, 2013, pag.61

10

- persoanele impozabile care nu sunt stabilite în România, dar sunt înregistrate în România în scopuri de TVA, direct sau prin reprezentant fiscal;

- persoanele impozabile care au sediul activității economice în afara României, dar sunt stabilite în România prin sediu fix, cum ar fi sucursale sau alte sedii secundare, fără personalitate juridică;

- persoanele impozabile stabilite în România care fac parte dintr-un grup fiscal unic (grup de TVA).

Conform Codului Fiscal actualizat, sistemul „TVA la încasare” se aplică doar în cazul operațiunilor pentru care locul livrării sau locul prestării este în România, neaplicându-se

acelor operațiuni care se află sub incidența regulilor generale privind exigibilitatea TVA:

- livrărilor de bunuri sau prestărilor de servicii pentru care beneficiarul este persoana obligată la plata taxei (operațiunile pentru care se aplică taxarea inversă);

- livrărilor de bunuri/prestărilor de servicii scutite de TVA;- operațiunilor supuse regimurilor speciale;- livrărilor de bunuri sau prestărilor de servicii executate către o persoană afiliată;- anumitor operațiuni cu numerar.

În cazul operațiunilor supuse sistemului „TVA la încasare”, cota aplicabilă este cea în vigoare la data la care intervine faptul generator, cu excepția situațiilor în care este emisă o factură sau este încasat un avans, înainte de data livrării/prestării, pentru care se aplică cota în vigoare la data în care a fost emisă factură ori data la care a fost încasat avansul.16

În situația livrărilor de bunuri sau prestărilor de servicii, cărora li se aplică sistemul „TVA la încasare”, dacă baza de impozitare se ajustează, regimul de impozitare, cotele de TVA aplicabile și cursul de schimb valutar rămân aceleași ca ale operațiunilor de bază care au generat aceste evenimente.

Entitățile care aplică sistemul „TVA la încasare” vor trebui să scrie pe facturile emise, în dreptul operațiunilor pentru care se aplică regulile sistemului, mențiunea „TVA la încasare”, cu câteva excepții.17

1.9. Operațiuni scutite de la plata TVA care dau dreptul la deducere

Operațiunile scutite cu drept de deducere pot fi considerate operațiuni taxate cu TVA, dar cota de TVA aplicată este zero. Din acest motiv, persoana care efectuează operațiuni scutite cu drept de deducere este o persoană impozabilă, cu obligația de a se înregistra în scopuri de TVA și cu posibilitatea de a solicita deducerea TVA achitată sau datorată furnizorilor /prestatorilor săi, chiar dacă persoana respectivă nu factureazăa TVA clienților săi.18

În conformitate cu prevederile art.143 din Codul Fiscal actualizat, sunt scutite de taxă pentru exporturi și alte operațiuni asemănătoare, pentru livrări intracomunitare și pentru transportul internațional și intracomunitar următoarele:

a) livrările de bunuri expediate sau transportate în afara Comunității de către furnizor sau intermediar în contul său;

16 Codul Fiscal. Art.140, alin.(3^1)17 Ghidul practic complet privind sistemul „TVA la încasare”, Cristian Rapcencu, ed. CECCAR, București, 2013, pag.61

18 Contabilitatea financiară, Iacob Petru Pântea, Gheorghe Bodea, ed. Intelcredo, Deva, 2011, pag.276

11

b) livrările de bunuri expediate sau transportate în afara Comunității de către cumpărătorul nestabilit în România sau de intermediar în contul său, exceptând bunurile transportate de cumpărătorul însusi și care sunt utilizate la echiparea sau alimentarea ambarcațiunilor și avioanelor de agrement ori a oricărui alt mijloc de transport de uz privat. Deasemenea este scutită de la plata TVA și livrarea de bunuri care sunt transportate în bagajul personal al călătorilor care nu sunt stabiliți în Comunitate, cu respectarea normelor fiscale;

c) prestările de servicii, inclusiv transportul și serviciile accesorii transportului și operațiunile asemănătoare, în cazul în care acestea sunt direct legate de exportul de bunuri și operațiuni asemanatoare;

d) prestările de servicii, împreună cu transportul și serviciile accesorii transportului și operațiunile similare, în cazul în care acestea sunt în strânsă legătură cu importul de bunuri și valoarea acestora este inclusă în baza de impozitare a bunurilor importate;

e) prestările de servicii realizate în România asupra bunurilor mobile cumpărate sau transportate în afara Comunității de prestatorul serviciilor sau de client, dacă acesta nu este stabilit în România, sau de altă persoană în numele oricăruia dintre aceștia;

f) transportul internațional al persoanelor;g) livrările de bunuri și prestările de servicii în beneficiul misiunilor diplomatice și a

oficiilor consulare, a personalului acestora, precum și a cetățenilor străini cu statut diplomatic ori consular în România sau într-un alt stat membru, în condiții de reciprocitate;

h) livrările de bunuri și prestările de servicii către Comunitatea Europeană, Comunitatea Europeană a Energiei Atomice, Banca Centrală Europeană, Banca Europeană de Investiții ori către organismele cărora li se aplică protocolul din 8 aprilie 1965 privind privilegiile și imunitățile CEE, în măsura în care nu conduc la denaturarea concurenței;

i) livrările de aur către Banca Națională a României;j) transportul intracomunitar de bunuri, realizat din și în insulele care intră în componența

regiunilor autonome Azore și Madeira, precum și serviciile accesorii acestuia;

1.10. Operațiuni scutite de la plata TVA, pentru operațiuni efectuate în interiorul țării, fără drept de deducere

În conformitate cu prevederile art.141 din Codul Fiscal actualizat, sunt scutite de taxă următoarele operațiuni de interes general:

a) livrările de bunuri și prestările de servicii realizate în domeniul sănătății;b) livrările de bunuri și prestările de servicii din domeniul educației și învățământului;c) studiile și cercetarea;d) livrările de bunuri și prestările de servicii din domeniul asistenței sociale;e) prestările de servicii asigurate de organizațiile non- profit membrilor proprii;f) prestările de servicii care sunt în legatură strânsă cu practicarea sporturilor și a educației

fizice;g) prestările de servicii culturale și livrările de bunuri strâns legate de acestea;h) serviciile financiar-bancare;i) activități ale instituțiilor publice de radio și televiziune, excluzând activitățile posturilor

comerciale;j) serviciile publice poștale;k) livrări de bunuri și prestări de servicii legate de anumite servicii scutite;

1.11. Operațiuni scutite, pentru care nu se datorează TVA către vamă

Conform art. 142 din Codul Fiscal cele mai importante operațiuni scutite sunt următoarele:

12

a) importurile și achizițiile intracomunitare de bunuri a căror livrare în România sunt în orice situație scutite de taxă în interiorul țării;

b) achizițiile intracomunitare de bunuri al căror import in România este în orice situație scutit de taxă;

c) achizițiile intracomunitare de bunuri, pentru care persoanle care achiziționează bunuri în orice situație au dreptul la rambursarea integrala a taxei care se datorează, dacă respectiva achiziție nu este scutită;

d) importurile definitive de bunuri care îndeplinesc condițiile pentru scutirea definitivă de taxe vamale, în conformitate cu normele legislației europene;

e) importurile în regim diplomatic sau consular al bunurilor scutite de taxe vamale.

1.12. Regimuri speciale de scutire

a) Regimuri speciale de scutire pentru întreprinderi mici

Scutirea de taxă pentru operațiunile impozabile, exceptând livrările intracomunitare de mijloace de transport noi se poate aplica oricărei persoane impozabile stabilite în România a cărei cifre de afaceri anuale, realizată, este inferioară plafonului de 35.000 euro, al cărui echivalent în lei se stabilește la cursul de schimb comunicat de Banca Națională a României la data aderării.

b) Regimuri speciale de scutire pentru agențiile de turism.

Regimul normal de taxă se aplică în situația în care agenția de turism acționează în nume propriu, în beneficiul direct al călătorului, folosind livrări de bunuri și prestări de servicii realizate de altă persoană, toate operațiunile efectuate de catre aceasta fiind considerate un serviciu unic prestat în beneficiul călătorului.

Regimul special de taxă se aplică următoarelor operațiuni

- când celălalt este o persoană fizică;- în cazul în care serviciul de călătorie cuprinde și componente pentru care locul

operațiunii este considerat a fi în afara României.

Chiar dacă agenția de turism efectuează atât operațiuni supuse regimului normal de taxare, cât și operațiuni supuse regimului special, aceasta are obligația de a păstra evidențele contabile separate, pentru fiecare tip de operațiune în parte.

c) Regimuri speciale pentru bunuri second-hand, obiecte de artă și antichități

În acest caz, persoana impozabilă care a achiziționat bunurile în scopul revânzării poate alege între regimul normal de taxare și regimul special, cu respectarea condițiilor prevăzute în art.152 din Codul Fiscal actualizat.

d) Regimul special pentru aurul de investiții

În conformitate cu prevederile art.152 din Codul Fiscal actualizat, persoana care produce ori transformă orice aur în aur de investiții, precum și cel care livrează în mod curent aur în scopuri industriale, poate alege regimul normal de taxă, pentru livrările de aur de investiții prevăzut de lege către o alta persoană impozabilă, care, în mod normal, conform legii, ar fi scutită. Această persoană are dreptul la deducerea taxei datorate sau achitate pentru achizițiile legate de producerea sau transformarea aurului respectiv.

13

e) Regimul special pentru persoanele impozabile nestabilite care prestează servicii electronice persoanelor neimpozabile stabilite în Comunitate

Persoana impozabilă nestabilită înseamnă persoana impozabilă care nu are un sediu fix și nici nu este stabilită în comunitate, căreia nu i se solicită din alte motive să se înregistreze în Comunitate în scopuri de TVA și care prestează servicii electronice persoanelor impozabile.19

În situația în care persoana impozabilă nestabilită prestează servicii electronice unor persoane neimpozabile stabilite în Comunitate sau care au domiciliul sau reședința într-un stat membru, aceasta poate folosi un regim special pentru toate serviciile electronice prestate în Comunitate.

În cazul în care persoana impozabilă nestabilită optează pentru regimul special și alege ca stat membru de înregistrare România, la data începerii operațiunilor taxabile, persoana respectivă are obligația să depună în format electronic o declarație de începere a activității la organul fiscal competent.

1.13. Regimul deducerilor

Orice persoană impozabilă are dreptul să deducă TVA aferentă achizițiilor, dacă acestea sunt destinate utilizării în vederea obținerii de venituri care, la randul lor, vor genera TVA colectată (livrări de bunuri și servicii la intern), cât și pentru operațiuni scutite cu drept de deducere (export de bunuri și servicii).20

În cazul în care există achiziții a căror destinație nu se cunoaște, sau dacă vor fi utilizate pentru realizarea operațiunilor care dau drept de deducere sau operațiunilor care nu dau drept de deducere, TVA deductibilă aferentă achizițiilor se deduce pe bază de pro-rata, iar evidențierea operațiunilor care nu dau drept de deducere se va face într-o coloana distinctă din “ Jurnalul pentru cumpărări”.

Conform art.147 din Codul Fiscal, pro-rata se determină ca raport între:

- suma totală, fără taxă, dar cuprinzand subvențiile legate direct de preț, a operațiunilor constând în livrări de bunuri și prestări de servicii care permit exercitarea dreptului de deducere, la numărător; și

- suma totală, fără taxă, a operațiunilor constând în livrări de bunuri și prestări de servicii care permit sau care nu permit exercitarea dreptului de deducere, la numitor. Se includ sumele primite de la bugetul statului sau bugetele locale, acordate în scopul finanțării operațiunilor scutite făra drept de deducere sau operatiunilor care nu se afla in sfera de aplicare a taxei.

Nu se include în calculul pro-rata următoarele:

- valoarea livrărilor de bunuri de capital care au fost folosite de persoana impozabilă în activitatea sa economică;

- valoarea livrărilor de bunuri sau prestărilor de servicii către sine, realizate de persoana impozabilă.

Pro-rata defintivă se determină anual în procente, rotunjindu-se până la cifra unităților imediat următoare, calculul acesteia incluzând operațiunile menționate anterior, pentru care exigibilitatea ia naștere în timpul anului calendaristic respectiv. Decontului de taxă i se atașează un document prin care se prezintă metoda de calcul al pro-ratei definitive.

19 Codul Fiscal, art.152^4, alin.(1)20 Contabilitate financiară, Alexandru Sălceanu, ed. Economică, București, 2011, pag.421

14

În situația persoanelor impozabile pentru care ponderea operațiunilor cu drept de deducere în totalul operațiunilor se modifică în anul curent față de anul precedent, pro-rata care se aplică provizoriu pentru un an este pro-rata definitivă, calculată pentru anul precedent, ori pro-rata estimată pe baza operațiunilor prevăzute a fi efectuate în anul calendaristic curent.

La începutul fiecărui an fiscal,cel târziu până la data de 25 ianuarie inclusiv, persoanele impozabile au obligația de a comunica organului fiscal competent pro-rata provizorie aplicabilă în anul respectiv, precum și modul de calcul a acesteia.

În cazul persoanelor impozabile nou-înregistrate, pro-rata provizorie este pro-rata estimată pe baza operațiunilor preconizate a fi efectuate în timpul anului calendaristic curent, care trebuie comunicată cel tarziu până la data depunerii primului decont de taxă de catre persoana impozabilă.

Taxa de dedus se determina asfel:

- într-un an calendaristic se calculează provizoriu prin înmultirea valorii taxei deductibile a fiecărei perioade fiscale din acel an calendaristic cu pro-rata provizorie, determinate pentru anul respectiv;

- pentru un an calendaristic se determină definitiv prin înmultirea sumei totale a taxei deductibile din anul calendaristic respectiv cu pro-rata definitivă a anului respectiv.

La sfârșitul fiecărui an, persoanele impozabile cu regim mixt trebuie să procedeze la ajustarea taxei deduse provizoriu astfel:

- scăderea din taxa de dedus determinată definitiv a taxei deduse într-un an determinată provizoriu;

- rezultatul diferenței de mai sus , în plus ori în minus după caz, se înscrie în rândul de regularizări din decontul de taxă, aferent ultimei perioade fiscale a anului sau în cazul anulării înregistrării persoanei impozabile, rezultatul se înscrie în decontul de taxă aferent ultimei perioade fiscale a acesteia.

Nu poate fi dedusă:21

- taxa aferentă sumelor achitate în numele și contul clientului și care apoi se decontează acestuia, precum și taxa aferentă sumelor încasate în numele și în contul altei persoane, care nu sunt incluse în baza de impozitare a livrărilor/prestărilor efectuate;

- taxa datorată sau achitată pentru achizițiile de băuturi alcoolice și produse din tutun, cu excepția cazurilor în care aceste bunuri sunt destinate revânzării sau pentru a fi utilizate pentru prestări de servicii.

În conformitate cu prevederile art.160 din Legea nr.571/2003, cu modificările și completările ulterioare, din data de 1 ianuarie 2007, pentru anumite bunuri și servicii se aplică măsurile de simplificare, având drept condiție înregistrarea în scopuri TVA atât a furnizorului, cât și a beneficiarului, astfel:

a) deșeurile și materiile prime secundare, rezultate din valorificarea acestora (OUG nr.16/2001);

b) materialul lemnos (Legea nr.46/2008 privind Codul Silvic actualizat);c) bunurile din următoarele categorii de cereale și plante tehnice: grâu dur, alac destinat

însămânțării, grâu comun destinat însămânțării, alt alac și grâu comun nedestinate

21 Contabilitate financiară a întreprinderii, Alexandru Sălceanu, ed. UPG , Ploiești, 2007, pag.326

15

însămânțării, secară, orz, porumb, boabe de soia, semințe de rapiță ori rapiță sălbatică, semințe de floarea soarelui și sfeclă de zahăr;

d) transferul de certificate de emisii de gaze cu efect de seră, astfel cum sunt definite în art.3 din Directiva 2003/87/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 octombrie 2003 de stabilire a unui sistem de comercializare a cotelor de emisie de gaze cu efect de seră în cadrul Comunității și de modificare a Directivei 96/61/CE a Consiliului, transferabile în conformitate cu art.12 din Directivă, precum și transferul altor unități care pot fi utilizate de operatori în conformitate cu aceeași directivă22.

Furnizorii au obligația de a înscrie pe facturile emise pentru livrările de bunuri supuse măsurilor simplificate, mențiunea “taxare inversă”, fără a înscrie taxa aferentă. Beneficiarii vor înscrie pe facturile primite de la furnizori taxa aferentă, pe care o evidențiază atât ca taxă colectată, cât și ca taxă deductibilă în decontul de taxă. Pentru operațiunile supuse măsurilor de simplificare nu se face plata taxei între furnizor și beneficiar.

1.14. Faptul generator și exigibilitatea TVA

Faptul generator reprezintă faptul prin care sunt realizate condițiile legale necesare pentru exigibilitatea taxei.23Acesta intervine în momentul livrării bunurilor sau prestării serviciilor,cu excepțiile prevăzute în legislație.

Exigibilitatea taxei intervine la data în care are loc faptul generator, reprezentând data la care autoritatea fiscală devine îndreptățită, conform legii, să solicite plata taxei persoanelor obligate la plata acesteia, chiar dacă plata TVA se poate amâna.

Exigibilitatea taxei poate interveni în situatiile:

- la data emiterii unei facturi fiscale, înainte de data efectuării livrărilor de bunuri ori prestărilor de servicii;

- la data încasării avansurilor de la clienți, pentru livrările de produse, executările de servicii sau prestațiilor ulterioare;

- în momentul extragerii numerarului aferent livrărilor de bunuri ori prestărilor de servicii efectuate prin intermediul mașinilor automate de vânzare, de jocuri sau alte mașini asemănătoare;

- la data emiterii facturii fiscale pentru întreaga contravaloare a livrărilor intracomunitare de bunuri scutite de taxă, dar nu mai târziu de a cinsprezecea zi a lunii următoare celei în care a intervenit faptul generator.

În cazul achizițiilor intracomunitare de bunuri, faptul generator intervine la data la care ar interveni faptul generator pentru livrări de bunuri similare, în statul membru în care se face achiziția. În această situație exigibilitatea taxei intervine la data la care este emisă factura persoanei care efectuează cumpărarea, pentru întreaga contravaloare a livrării de bunuri, dar nu mai târziu de a cinsprezecea zi a lunii următoare celei în care a intervenit faptul generator.

Exigibilitatea plății taxei reprezintă data la care o persoană are obligația de a plăti taxa la bugetul statului. Această dată determină și momentul de la care se datorează majorări de întârziere pentru neplata taxei.24

1.15. Regularizarea TVA

22 Contabilitate financiară, Alexandru Sălceanu, ed. Economică, București, 2011, pag.423-42423 Codul Fiscal, art.134, alin(1)24 Contabilitate financiară, Alexandru Sălceanu, ed. Economică, București, 2011, pag.421

16

Fiecare agent economic poate fi atât cumpărător de bunuri, servicii,etc., având dreptul de deducere al TVA aferentă acestor operațiuni, cât și vânzător de bunuri, servicii etc., având obligația de a colecta TVA aferentă acestora.

Dreptul de deducere a TVA se exercită lunar prin scăderea TVA deductibilă din TVA colectată pentru ansamblul operațiilor efectuate în luna în cauză.25

În cazul în care TVA colectată este mai mare decat TVA deductibilă, diferența este TVA de plată, entitatea având obligația de a plăti TVA bugetului de stat până pe data de 25 a lunii următoare perioadei fiscale.

În conformitate cu prevederile art.156^1 din Codul Fiscal actualizat, pentru persoanele impozabile care nu au depășit în cursul anului precedent o cifră de afaceri de 100.000 euro, perioada fiscală este trimestrul calendaristic.

În cazul în care TVA deductibilă este mai mare decat TVA colectată rezultă un surplus în perioada de raportare, denumit suma negativă a TVA(TVA de recuperat), iar persoanele impozabile pot solicita restituirea soldului sumei negative a TVA din perioada fiscală de raportare prin bifarea casetei corespunzătoare din decontul de TVA sau pot reporta suma în decontul perioadei fiscale următoare.

Nu se poate solicita rambursarea soldului sumei negative a TVA din perioada fiscală de raportare, mai mic de 5.000 de lei inclusiv.26 Rambursarea soldului sumei negative a TVA se realizează de organele fiscale, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

1.16. Documentele utilizate pentru înregistrarea TVA

În contabilitate, TVA se înregistrează având la bază următoarele documente:27

- factura;- declarația vamală;- documentele întocmite de unitate pentru bunurile și serviciile obținute din producție

proprie și folosite în cadrul aceleiași unități.

În conformitate cu prevederile art.155 din Codul Fiscal actualizat, persoana impozabilă are obligația de a emite fiecărui beneficiar câte o factură, cel târziu până în cea de-a 15-a zi a lunii următoare celei în care ia naștere faptul generator, pentru livrările de bunuri ori prestările de servicii realizate și pentru avansurile încasate pentru livrările de bunuri sau prestările de servicii până în cea de-a 15-a zi a lunii următoare celei în care a încasat avansurile.

Persoana impozabilă trebuie să autofactureze fiecare livrare de bunuri sau prestare de servicii către sine, în termenul prevăzut de lege, în cazul operațiunilor taxabile, fiind obligatorie specificarea următoarelor informații:

a) numărul facturii, care identifică factura în mod unic;b) data emiterii;c) numele, adresa și codul de înregistrare ale persoanei impozabile care emite factura, la

rubrica “furnizor”;

25 Contabilitate financiară, C. Burada, D. Luta, D. Visan, ed. Independența economică, 2006, pag.16926 Contabilitate financiară, Alexandru Sălceanu, ed. Economică, București, 2011, pag.42427 Contabilitate financiară, A. Sălceanu, ed. Economică, București, 2011, pag.425

17

d) numele, adresa și codul de înregistrare ale reprezentantului fiscal, în cazul în care furnizorul ori prestatorul nu are reședința în România, dar a numit un reprezentant fiscal care este obligat la plata TVA;

e) denumirea și prezentarea bunurilor livrate ori serviciilor prestate;f) valoarea bunurilor ori serviciilor prestate, exclusiv taxa;g) cota de taxă care se aplică;h) valoarea taxei colectate.

Persoana impozabilă este scutită de emiterea facturii,pentru următoarele operațiuni, exceptând cazul în care beneficiarul solicită factura:28

- transportul persoanelor cu taximetre, precum și transportul persoanelor pe baza biletelor de călătorie sau a abonamentelor;

- livrările de bunuri prin magazinele de comerț cu amănuntul și prestările de servicii către populație, consemnate în documente, fără nominalizarea cumpărătorului;

- livrările de bunuri și prestările de servicii consemnate în documente specifice, care conțin cel puțin informațiile prevăzute la pagina anterioară.

Informațiile din factura emisă prin autofacturare se înregistrează în jurnalul pentru vânzări , fiind preluate corespunzător în decontul de taxă ca taxă colectată, conform prevederilor legale.

Serviciul financiar-contabil efectuează centralizările, folosind datele din documentele anterioare, utilizând în acest scop:

- Jurnalul pentru cumpărări, în care se înregistrează cumpărările de bunuri sau prestările de servicii care au la bază facturile primite. Acesta servește ca document de stabilire lunară ori trimestrială a TVA deductibile;

- Jurnalul pentru vânzări, în care se înregistreaza vânzările de bunuri și prestările de servicii, având la bază facturile întocmite. Prin intermediul acestui document se stabilește lunar sau trimestrial TVA colectată.

În cazul entităților scutite de emiterea facturilor, acestea trebuie să folosească documentul „Borderoul de vânzare/încasare”, care cuprinde operațiunile de livrare de bunuri și prestare de servicii pentru care nu se emit facturi fiscale, de exemplu: bunurile constatate lipsă în gestiune imputabile, bunurile cumpărate sau fabricate care nu au legatură cu activitatea economică desfașurată de entitate.

„ Raportul zilnic” se folosește în cazul vânzărilor efectuate cu numerar, fiind emis de casa de marcat electronică, fiscalizată care cuprinde valoarea totală a vânzărilor, din care TVA colectată.

Decontul de taxă se depune de către persoanele impozabile la organele fiscale competente pentru fiecare perioadă fiscală, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care se încheie perioada fiscală respectivă.

Conform art.156^2 din Codul Fiscal actualizat acest document va cuprinde suma taxei deductibile pentru care ia naștere dreptul de deducere în perioada fiscală de raportare și suma taxei pentru care se exercită dreptul de deducere,suma taxei colectate a cărei exigibilitate ia naștere în perioada fiscală de raportare,suma taxei colectate care nu a fost înscrisă în decontul

28 Contabilitatea financiară, Iacob Petru Pantea, Gheorghe Bodea, ed. Intelcredo, Deva, 2011, pag.286

18

perioadei fiscale în care a luat naștere exigibilitatea taxei,alte informații prevăzute în modelul stabilit de Ministerul Finanțelor Publice.

Datele înscrise incorect într-un decont de taxă se pot corecta prin decontul unei perioade fiscale ulterioare și se vor înscrie la rândurile de regularizări.29

În conformitate cu normele metodologice ale Codului Fiscal, pct.54, alin.(10), registrul bunurilor de capital se folosește în vederea ajustării bazei de impozitare a TVA de către furnizor pe baza facturii emise de acesta. În registru se precizează pentru fiecare bun de capital următoarele informații:

- data achiziției, fabricării, construirii sau modernizării;- valoarea (baza de impozitare) a bunurilor de capital;- taxa deductibilă aferentă bunului de capital;- taxa dedusă;- ajustările efectuate conform prevederilor Codului Fiscal actualizat.

Decontul special de taxă, conform art.156^3 din Codul Fiscal, se depune de către persoanele impozabile care nu sunt înregistrate în scopuri de TVA și de către entitățile neimpozabile care pot solicita înregistrarea în cazul realizării de achiziții intracomunitare, pentru:achizițiile intracomunitare, operațiunile pentru care sunt obligate la plata taxei.Acesta trebuie depus doar pentru perioadele în care ia naștere exigibilitatea taxei și se întocmește conform modelului stabilit prin ordin al președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală, depunându-se până la data de 25 inclusiv a lunii următoare în care ia naștere exigibilitatea operațiunilor.

În conformitate cu prevederile art.156^3, alin.(4) din Codul Fiscal, persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA , a căror cifră de afaceri obținută la sfârșitul anului calendaristic este inferioară sumei de 220.000 lei, trebuie să comunice printr-o notificare scrisă organelor fiscale de care aparțin, până la data de 25 februarie inclusiv a anului următor, suma totală a livrărilor de bunuri și a prestărilor de servicii către persoanele înregistrate în scopuri de TVA și către persoanele neînregistrate în scopuri de TVA, precum și suma taxei aferente.

Conform art.156^3, alin.(5) din Codul Fiscal, persoanele impozabile neînregistrate în scopuri de TVA, a căror cifră de afaceri obținută la sfârșitul unui an calendaristic este inferioară sumei de 220.000 lei, excluzând veniturile obținute din vânzarea biletelor de transport internațional rutier de persoane, sunt obligate să comunice printr-o notificare scrisă organelor fiscale competente, până la data de 25 februarie inclusiv a anului următor, următoarele informații:

- suma totală a livrărilor de bunuri și a prestărilor de servicii către persoanele înregistrate și persoanele neînregistrate în scopuri de TVA;

- suma totală și taxa aferentă achizițiilor de la persoanele înregistrate în scopuri de TVA;- suma totală a achizițiilor de la persoanele neînregistrate în scopuri de TVA.

Persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA, prestatoare de servicii de transport internațional, au obligația de a comunica printr-o notificare scrisă organelor fiscale competente, până la data de 25 februarie inclusiv a anului următor, suma totală a veniturilor obținute din vânzarea biletelor pentru transportul rutier internațional de persoane, locul de plecare fiind România.

29 Codul Fiscal, art.156^2, alin.(3)

19

În conformitate cu prevederile art.156^4 din Codul Fiscal, declarația recapitulativă privind livrările intracomunitare se elaborează și se depune la organele fiscale competente până la data de 25 inclusiv a lunii următoare unui trimestru calendaristic de către persoenele impozabile înregistrate în scopuri de TVA, potrivit modelului stabilit de Ministerul Finanțelor Publice , care cuprinde informațiile30:

- suma totală a livrărilor intracomunitare de bunuri scutite de la plata taxei pe fiecare cumpărător, pentru care exigibilitatea taxei a luat naștere în trimestrul calendaristic respectiv;

- suma totală a livrărilor de bunuri efectuate în cadrul unei operațiuni triunghiulare, efectuate în statul membru de sosire a bunurilor expediate sau transportate, pe fiecare beneficiar al livrării ulterioare care are desemnat un cod T, și pentru care exigibilitatea taxei a luat naștere în trimestrul calendaristic respectiv.

În cazul achizițiilor intracomunitare, declarația recapitulativă se depune la organele fiscale competente până la data de 25 inclusiv a lunii următoare unui trimestru calendaristic de către persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA și se întocmește potrivit modelului stabilit de Ministerul Finanțelor Publice , cuprinzând următoarele informații:31

- valoarea totală a achizițiilor intracomunitare de bunuri pe fiecare furnizor pentru care această persoană impozabilă este obligată la plata taxei, atunci când exigibilitatea taxei a intervenit în luna calendaristică respectivă;

- valoarea totală a achizițiilor de bunuri efectuată în cadrul unei operații triunghiulare pentru care furnizorul a desemnat persoana impozabilă beneficiară drept persoana obligată la plata taxei.

Corectarea documentelor care cuprinde informații în legătură cu taxa pe valoarea adaugată, se realizează dupa cum urmează:

- în situația unui document netransmis beneficiarului, acesta se anulează și se emite un nou document;

- în situația în care documentul a fost trimis beneficiarului, fie se emite un nou document care să cuprindă informațiile și valorile corecte din documentul inițial, numărul și data documentului corectat, valorile cu semnul minus, fie se emite un nou document cuprinzând informațiile și valorile corecte și, concomitent, se emite un nou document cu valorile cu semnul minus, înscriindu-se numărul și data documentului corectat.

În cazul modificării (ajustării) bazei de impozitare a TVA, furnizorii de bunuri și/sau prestatorii de servicii au obligația de a emite facturi sau alte documente, cu valorile înscrise cu semnul minus, când baza de impozitare se micșoreaza sau fără semnul minus, atunci când baza de impozitare se majorează, care se vor transmite și beneficiarilor.

1.17. Conturile utilizate pentru evidența decontărilor privind TVA

Contabilitatea operațiunilor privind TVA se realizează cu ajutorul contului 442 „Taxa pe valoarea adaugată”,care este bifuncțional și se desfășoară pe următoarele conturi sintetice de gradul II: 4423 „TVA de plată”, 4424 „TVA de recuperat”, 4426 „TVA deductibilă”, 4427 „TVA colectată”, 4428 „TVA neexigibilă”.

Contul 4423 „TVA de plată”- după conținutul economic este cont de datorii fiscale cu funcția contabilă de pasiv, ce evidențiază TVA pe care unitatea patrimonială o datorează statului.30 Contabilitatea financiară, Iacob Petru Pântea, Gheorghe Bodea, ed. Intelcredo, Deva, 2011, pag.28931 Contabilitate financiară, A. Sălceanu, ed. Economică, București, 2011, pag.428

20

Se creditează cu diferențele rezultate la sfarșitul perioadei, între TVA colectată mai mare și TVA deductibilă mai mică care se plătesc bugetului de stat. Se debitează cu sumele plătite la bugetul de stat, reprezentând TVA, cu sumele compensate cu TVA de recuperat, din perioada fiscală precedentă și cu sumele reprezentând TVA de plată, scutite sau anulate, conform legislației în vigoare. Soldul creditor reprezintă TVA constituită ca obligație, exigibilă la plată, dar neplătită.

Contul 4424 „TVA de recuperat”- după conținutul economic este cont de creanțe fiscale, ce are funcția contabilă de activ, care reflectă TVA de recuperat de la bugetul statului.

În debitul contului se înregistrează la sfârșitul fiecărei luni , diferențele rezultate între TVA deductibilă mai mare și TVA colectată mai mică. În credit se reflectă sumele recuperate de la bugetul statului pe baza cererii de rambursare sau ca urmare a operațiunilor de compensare, prin reducerea în perioada următoare a TVA-ului de plată. Soldul debitor exprimă valoarea TVA-ului de încasat de la bugetul statului sau de recuperat în perioada următoare.

Contul 4426 „TVA deductibilă”- după conținutul economic este cont de creanțe fiscale cu funcția contabilă de activ, ce asigură evidența TVA înscrisă în facturile emise de furnizori pentru bunurile, lucrările și serviciile achiziționate de entitate, deductibilă din punct de vedere fiscal.

În debit se înregistrează: sumele reprezentând TVA deductibilă aferentă achizițiilor de bunuri și servicii, înscrisă în facturile primite de la furnizori;sumele reprezentând TVA deductibilă, potrivit legii, în cazul în care se aplică taxarea inversă;sumele reprezentând ajustări ale TVA deductibilă, aferentă bunurilor de capital, în favoarea persoanei impozabile, potrivit legii;sumele reprezentând ajustari ale TVA deductibilă pentru achiziții de bunuri și servicii, altele decât bunurile de capital, în favoarea persoanei impozabile, potrivit legii;sumele reprezentând TVA neexigibilă, devenită TVA deductibilă.

În credit , se reflectă :sumele care se compensează la sfârsitul perioadei din TVA colectată;diferențele dintre TVA deductibilă mai mare și TVA colectată mai mică, care se vor recupera de la bugetul statului;regularizarea TVA aferentă avansurilor plătite ori a facturilor parțiale emise, conform legislației în vigoare;ajustarea bazei impozabile la beneficiar și a sumelor care rezultă din corectarea facturilor, în situațiile prevăzute de lege;ajustarea TVA deductibile aferente achizițiilor de bunuri și servicii, bunurilor de capital, în favoarea bugetului de stat, în conformitate cu prevederile legale.

Contul analizat nu prezintă sold la sfârșitul perioadei.

Contul 4427 „TVA colectată”- dupa conținutul economic este cont de datorii fiscale cu funcția contabilă de pasiv reflectând datoria entității de a plăti TVA aferentă vânzărilor de bunuri, prestărilor de servicii, executărilor de lucrări bugetului de stat.

În credit se înregistrează:TVA colectată aferentă vânzărilor de bunuri și servicii către clienți, lipsurilor imputate;TVA neexigibilă, devenită TVA colectată;TVA aferentă bunurilor și serviciilor utilizate pentru consumul propriu sau predate cu titlu gratuit, cea aferentă lipsurilor neimputabile, precum și cea aferentă bunurilor și serviciilor acordate salariaților sub forma avantajelor în natură;taxa pe valoarea adaugată aferentă avansurilor facturate.

În debit se reflectă:regularizarea taxei aferente avansurilor încasate;ajustarea bazei impozabile la furnizor și sumele rezultate din corectarea facturilor;TVA deductibilă, compensată potrivit legii la sfarșitul perioadei;diferențele stabilite între TVA colectată mai mare și TVA deductibilă mai mică, datorate bugetului de stat.

21

Contul nu prezintă sold la sfarșitul perioadei.

Contul 4428 “TVA neexigibilă” este un cont bifuncțional, iar după conținutul economic poate fi cont de datorii fiscale pe termen scurt sau un cont de creanțe fiscale pe termen scurt.

În debitul contului se înregistreaza:TVA aferentă cumpărărilor de bunuri și servicii pe baza altor documente decât facturile;TVA neexigibilă devenită colectată la emiterea facturilor;TVA aferentă mărfurilor vândute, donate, constatate lipsă la inventar, distruse de calamități, depreciate, evident ținându-se la prețul cu amănuntul;TVA amânată la plată;TVA neexigibilă aferentă achizițiilor realizate cu plata în rate.

În credit, se înregistrează: TVA neexigibilă aferentă livrărilor de bunuri și servicii, pe baza altor documente, facturile urmând sâ fie întocmite ulterior;TVA neexigibilă aferentă mărfurilor cumpărate de entitățile comerciale cu amănuntul;TVA neexigibilă aferentă facturilor sosite de la furnizori, devenită astfel deductibilă;TVA neexigibilă aferentă livrărilor de bunuri și servicii cu plata în rate.

Soldul debitor al contului reflectă TVA neexigibilă aferentă cumpărărilor pentru care nu s-au primit facturi, iar soldul creditor reprezintă TVA neexigibilă aferentă mărfurilor aflate în stoc care sunt evaluate la prețul de vânzare cu amănuntul și a livrărilor cărora nu li s-au întocmit facturi.

Cap. 2 Studiu de caz privind determinarea, înregistrarea și declararea taxei pe valoarea adaugată la SC RALU PROD SRL

2.1. Prezentarea societății SC RALU PROD SRL

SC RALU PROD SRL are sediul în com. Albești Paleologu, sat Vadu-Părului, jud. Prahova, act de inmatriculare și autorizare a funcționării: sentința civilă/Hotărârea Judecătorească nr. 552/10.08.1994, Tribunalul Prahova. Nr. de ordine în Registrul Comerțului Prahova este J29/2609/1994, atribuit în data de 28.10.1994. Forma de organizare : societate comercială cu răspundere limitată, constituită pe o perioadă nedeterminată. Cod unic de inregistrare : 6696344. Capitalul social subscris este de 110000 ron , integral vărsat divizat în 11.000 părți sociale , iar valoarea unei părți sociale este de 10 ron/parte socială.

Societatea are ca domeniu principal de activitate cultivarea cerealelor (exclusiv orez), a plantelor leguminoase și plantelor producătoare de semințe oleaginoase. Cod CAEN 0111. În subsidiar, SC RALU PROD SRL desfășoara o serie de activități, după cum urmează : 1071 – Fabricarea pâinii, fabricarea prăjiturilor și a produselor proaspete de patiserie; 1061 – Fabricarea produselor de morărit; 0161 – Activități auxiliare pentru producția vegetală; 0164 – Pregătirea semințelor; 4621 - Comerț cu ridicata al cerealelor, semințelor, furajelor și a tutunului neprelucrat; 4724 – Comerț cu amanuntul al pâinii, produselor de patiserie și produselor zaharoase, în magazine specializate; 4729 – Comerț cu amănuntul al altor produse alimentare în magazine specializate; 4941 – Transporturi rutiere de mărfuri; 5210 – Depozitări; 6820 – Închirierea și subînchirierea bunurilor imobiliare proprii sau închiriate; 7120 – Activități de testări și analize tehnice etc.

SC RALU PROD SRL este plătitoare de TVA începând cu data de 1 mai 1995.

În prezent, SC RALU PROD SRL își desfășoară activitatea prin următoarele puncte de lucru :

22

- sediul social : com. Albești – Paleologu, sat Vadu-Părului, jud. Prahova ;- brutăria Drajna, situată în com. Drajna, jud. Prahova ;- brutăria Albesti, situată în com. Albești – Paleologu, jud. Prahova ;- moara Pleașa, situată în sat Pleașa, com. Bucov, jud. Prahova ;- magazin Baraolt, situat în localitatea Ploiești, piața Aurora Vest,

amplasament 3, str. Baraolt, nr. 159, jud. Prahova.

Societatea a fost înființată în anul 1994, având ca asociați pe dl Ene Vasile și pe dl Ilie Marin, cu sediul în com. Puchenii Mari, sat Puchenii Moșneni, jud. Prahova, cu obiect principal de activitate „panificatia ”, funcționând astfel până la data de 05.06.1998. La această dată au avut loc următoarele modificări :

- schimbarea sediului social în satul Vadu-Părului, com. Albești – Paleologu, jud. Prahova ;

- modificarea numărului asociatilor, prin retragerea asociatului Ilie Marin;- transmiterea părților sociale de la Ilie Marin la Ene Vasile, care devine

acționar unic.

În anul 1998 s-au înființat două puncte de lucru :

- unul în Ploiești, str. Poligonului, nr.1, cu obiect de activitate „panificația”, care a funcționat îndelungul unui an de zile ;

- celălalt în Drajna, sat Drajna de Jos, care are ca domeniu de activitate „fabricarea pâinii și magazin” , acesta din urmă funcționează și în prezent.

În anul 2001 au mai fost înființate alte două puncte de lucru, unul în Ploiești, str. Mihai Bravu, jud. Prahova, cu obiect de activitate „panificație și magazine de desfacere produse de panificație”, care a funcționat până în anul 2008, în prezent fiind închiriat unei alte societăți comerciale, și altul în com. Albești-Paleologu, sat Vadu-Părului , cu ocazia achiziționării unor utilaje de morărit. Astfel, societatea RALU PROD SRL a început o altă activitate, cea de morarit, care a funcționat pana în anul 2009, când firma achiziționează o altă moară, de capacitate mai mare, în com. Bucov, sat Pleașa, jud. Prahova.

Din octombrie 2001, desfășoară două noi activități, și anume : „cultura cerealelor” și „activități de servicii anexe agriculturii ”, activități ce s-au dezvoltat în decursul anilor, astfel încat în prezent , societatea comercială lucrează în arendă 613.22 ha de teren arabil , după cum urmează :

- 410.18 ha pe teritoriul com. Manasia , jud. Ialomita ;- 121.5 ha pe teritoriul com. Dumbrava , jud. Prahova ;- 81.54 ha pe teritoriul com. Albesti - Paleologu , jud. Prahova.

Producția de cereale, în special productia de grâu, dar și de alte cereale, obținută în urma exploatării acestor suprafețe agricole reușeste să acopere aproximativ 60% din materia primă necesară procesului de morărit și panificație.

Din februarie 2005 desfașoară și activitatea „transporturi rutiere de mărfuri”, prin achiziționarea de autotractoare și semiremorci speciale.

În decembrie 2006 s-a deschis un nou punct de lucru în com. Albețti-Paleologu, jud. Prahova, având ca obiect de activitate „fabricarea pâinii și a produselor de

23

patisserie” și comerțul en-gros și en-detail cu aceste produse finite, valabilă pe termen nedeterminat.

Produsele societății au fost supuse verificărilor în laboratoare de specialitate, în prezent SC RALU PROD SRL având implementat, conform organismului de certificare CERTIND SA un sistem de management al calității în conformitate cu cerințele standardului SR EN ISO 9001/2008; un sistem de management al siguranței alimentelor în conformitate cu cerințele standardului SR EN ISO 22000/2005; un sistem de management de mediu în conformitate cu cerințele standardului SR EN ISO 14001/200 ; un sistem de management al sănătății și securității ocupaționale în conformitate cu cerințele standardului SR OHSAS 18001/2008, dar și un sistem HACCP.

Principalii furnizori ai SC RALU PROD SRL sunt :

SC BOOM SRL – materiale auxiliare ;

SC AGRINVEST SRL – grâu ;

SC AGRO VITIS FANTANELE – grâu;

SC OSCAR DOWNSTREAM SRL – carburanți;

SC AGRICOVER SRL – substanțe pentru tratamentul culturilor agricole;

SC AGROHOLDING SA – grâu , samânță de cereale;

SC ROMTEXTIL SA – saci pentru făină.

Principalul criteriu de selecție al furnizorilor este calitatea produselor oferite.

SC RALU PROD SRL își comercializează produsele atât la nivel regional (în jud. Prahova), cât și la nivel național (București , Argeș și Ialomița) și la nivel internațional (Ungaria) , intenționând ca în perspectivă să își consolideze gama de clienți și pe teritoriul altor județe și țări.Principalii clienți ai societății sunt :

- SC KAUFLAND ROMÂNIA SCS – prin magazinele sale din București , Pitești , Ploiești , Câmpina , Slobozia cărora le furnizează pâine și produse de patiserie ;

- SC LABRADOR TRADE SRL Brăila – făină ;- SC TRADITIONAL COM SRL Buzău – făină ;- SC AS PAN SRL București – făină.

24

25