TEMĂ (2).docx

25
Cristian Silviu Andrei Grupa 133EA ROMÂNIA Conform Institutului de Studii şi Proiectări Energetice, România îndeplineşte atât rolul de exportator, cât şi de importator , preţurile evoluând astfel: 2005: 74 Euro/MWh - preţul mediu la energia electrică livrată consumatorilor captivi finali . Pentru consumatorii casnici preţul a fost de 92,1 Euro/MWh, iar pentru consumatorii industriali - 66,5 Euro/MWh 2004: 67 Euro/MWh - preţul mediu la energia electrică livrată consumatorilor captivi finali . 2003: 67,9 USD/MWh - preţul mediu la energia electrică livrată consumatorilor captivi finali . 2002: 50,4 USD/MWh - preţul mediu la energia electrică livrată consumatorilor captivi finali . 2000: 53,3 USD/MWh pentru consumatorii casnici şi 41.6 USD/MWh la consumatorii industriali . 1999: 50 USD/MWh pentru consumatorii casnici şi 37.7 USD/MWh la consumatorii industriali .

Transcript of TEMĂ (2).docx

Cristian Silviu AndreiGrupa 133EAROMNIA Conform Institutului de Studii i Proiectri Energetice, Romnia ndeplinete att rolul de exportator, ct i de importator , preurile evolund astfel: 2005: 74 Euro/MWh - preul mediu la energia electric livrat consumatorilor captivi finali. Pentru consumatorii casnici preul a fost de 92,1 Euro/MWh, iar pentru consumatorii industriali - 66,5 Euro/MWh 2004: 67 Euro/MWh - preul mediu la energia electric livrat consumatorilor captivi finali. 2003: 67,9 USD/MWh - preul mediu la energia electric livrat consumatorilor captivi finali. 2002: 50,4 USD/MWh - preul mediu la energia electric livrat consumatorilor captivi finali. 2000: 53,3 USD/MWh pentru consumatorii casnici i 41.6 USD/MWh la consumatorii industriali. 1999: 50 USD/MWh pentru consumatorii casnici i 37.7 USD/MWh la consumatorii industriali.

Surs: Institutul Naional de Statistic

UNGARIASistemul Electroenergetic Naional (SEN) este interconectat cu Sistemul Electroenergetic (SE) al Ungariei, rezultnd urmtoarele seciuni:1. LEA 400 kV Arad Sandorfalva;2. LEA 400 kV Nadab-BekescsabaConform Institutului de Studii i Proiectri Energetice, exist un document Planul de dezvoltare a Reelelor de Electricitate pe zece ani 2012-2022 cu scopul de a asigura transparena n legtura cu reelele de transport i de a susine procesele de luare a deciziilor la nivel regional i European. n Planul Regional de Investiii proiectul LEA 400kVd.c Reia - Pancevo dintre SE al Romniei i SE al Serbiei a fost selectat ca proiect cu semnificaie PanEuropean ,care asigur creterea capacitii de transfer dintre Romnia i Bulgaria spre Serbia i Ungaria, contribuind la competiia liber pe piaa regional European de Sud Est.Surs: Hungarian Central Statistical OfficeFRANA

Surs: Institut National de la statistique et des tudes conomiques

lectricit de France(EDF) este cea mai important companie de utiliti dinFrana, avnd peste 156.000 de angajai i producnd aproximativ 22% din energia electric dinUniunea European. Compania a fost nfiinat n anul1946, prin naionalizarea a 1450 de companii de electricitate i gaz din Frana. n anul2004, EDF a devenit companie public, iar n2005a devenit listat la burs.nnoiembrie2007, Statul francez deinea aproximativ 87% din grupul energetic, a crui capitalizare bursier se ridica la peste 156 miliarde euro. Tot n noiembrie 2007, Statul francez a anunat c va vinde 3% din capitalul grupului energetic EDF pentru a finana un plan de investiii de cinci miliarde euro n universitile franceze.Cifra de afacerin2007: 59,6 miliardeEuro

SUEDIASurs: Statistiska Centralbyrn (Statistics Sweden)

Energia hidroelectric ieftin a constituit un factor esential n dezvoltarea industrial a rii. Aproximativ 15% din cantitatea de energie a Suediei este furnizat de centralele hidroelectrice, aezate pe rurile principale din nord. Petrolul importat asigura 40% din energia care se consum, iar cocsul si crbunele importate asigur 7%. Cele douasprezece reactoare nucleare ale Suediei asigur peste 15% din energia total a rii sau 50% din energia electric. Restul energiei provine din combustibili biologici.

STATELE UNITE ALE AMERICII

Sursa: U.S. Energy Information Administration, Independent Statistics and Analysis

1. Japonia2. Ciad3. Republica Capului Verde4. Quatar

Lupta pentru dezarmare nuclear, dus n special de ctre SUA n ultimile dou decenii, a avut parte i de o latur economic ascuns. Ea a devenit parte integrant din industria energiei electrice din SUA, lucru puin cunoscut de ctre americanul de rnd. Materialele nucleare care s-au constituit n bombe, acum dezasamblate, genereaz aproximativ 10% din energia electric din SUA. Comparativ, centralele hidroelectrice produc 6% iar cele solare, biomas, eoliene i geotermale au un aport cumulat de 3%. Miezurile reciclate de la astfel de bombe nucleare constituie cea mai mare parte a materiei prime din aceast industrie care folosete uraniu mbogit. n prezent, 45% din combustibilul folosit la reactoarele nucleare din SUA, spune Institutul pentru Energie Nuclear, provine de la bombe fabricate de fosta armat sovietic, n timp ce doar 5% este asigurat din acelai tip de produs, dar livrat de armata american. n aceste condiii presa rus sugereaz c interesul "proasptului laureat cu Premiul Nobel pentru Pace, Barack Obama, pentru a ncheia un nou acord la nivel mondial n ceea ce privete regimul armelor nucleare, rmne mai mult dect meschin". Tratatele semnate dup sfritul rzboiului rece au dus la dezafectarea a mii de focoase nucleare. Ele sunt n prezent convertite de ctre reactoare n "combustibil convenional".

JAPONIA

Sursa: Statistics Bureau of Japan, Ministry of Interantional Affairs and Communications

Japonia produce mai puin de 4% din gazele pe care le cosum n fiecare an.Restul vine din importuri, pe vapoare speciale - un proces extrem de costisitor i anevoios.n anul 2010, nainte dedezastrul de la Fukushima, centralele nucleare furnizau aproximativ 30% din producia total de energie electric a Japoniei. Dup eveniment, Japonia a decis renunarea la energia nuclear, astfel c n februarie 2012 doar trei dintre cele 54 de reactoare nucleare din stat mai funcionau.Japonia incearca sa gaseasca si alte surse regenerabile, dupa ce cutremurul din 2011 a creat numeroase probleme centralei nucleare de la Fukushima. Aceasta tara nu dispune de un teritoriu prea mare, insa si-a indreptat atentia spre cosmos, dupa cum spune Susumu Sasaki, de la agentia spatiala a tarii sale, denumita JAXA (Japan Aerospace Exploration Agency).

In prezent se lucreaza cu mai multe modele ce pot fi puse in aplicare in viitor. Ele iau in calcul si un sistem special de oglinzi care sa ajute la strangerea cat mai eficienta a energiei solare. Un astfel de proiect a fost elaborat de americanul Peter Glaser inca din anul 1968, cel care lua atunci in calcul lansarea unor sateliti si folosirea lor in acest scop. JAXA ar putea transmite energia spre Terra cu ajutorul laserului sau al microundelor. Laserul de unde scurte nu necesita o tehnologie foarte complicata, fiind perfect pentru a fi folosit de sateliti. Totusi, el risca sa fie blocat de atmosfera si de moleculele de apa. Pe de alta parte, microundele au o eficienta de 80% si prezinta avantajul de a putea trece fara probleme de atmosfera.Japonezii sunt constienti ca proiectul lor necesita fonduri foarte mari, insa cercetatorii raman optimisti. "Ar fi dificil si costisitor, dar recompensa va fi imensa, si nu numai in termeni economici", spune Sasaki. El adauga faptul ca energia astfel acumulata nu are limite, putand ajuta mult omenirea in viitor.

REPUBLICA CIAD

Sursa: International Energy Statistics

n ciuda resurselor naturale ale rii, economia Ciadului este una dintre cele mai srace ale lumii. Ciadul este a cincia cea mai sarac ar din lume, iar nivelul de trai al populaiei se afl printre cele mai sczute din lume. Printre factorii generali care determin aceast situaie extrem de precar, se pot enumera: izolarea geografic a rii, infrastructura aproape inexistent i situaia politic extrem de instabil din ultimele decenii care au intervenit dup independena Ciadului din 1960. n 1987 Ciadul avea doar 30km de osele asfaltate. Recent, au fost aprobate noi proiecte i s-a ajuns la 550km de osea asfaltat in 2004. Drumurile sunt deseori impracticabile pentru mai multe luni din an.Deoarece nu are reea proprie de ci ferate, Ciadul depinde de reeaua camerunez. Exist doar un singur aeroport, n capital. Reeaua de telecomunicaii este simpl i costisitoare, cu servicii telefonice oferite de compania naionalSotelTchad. Cu doar 14.000 de linii telefonie fixe, Ciadul are printre cele mai sczute densiti de telefonie din lume. Sectorul energetic al rii a suferit mult datorit STEE (Societatea de ap i energie electric a Ciadului), care produce energie pentru 15% din populaia capitalei i pentru doar 1.5% din totalul populaiei rii. Majoritatea locuitorilor Ciadului ard lemne i resturi animale pentru energie.

REPUBLICA CAPULUI VERDE

Sursa: U.S. Energy Information Administration

La oPopulatielocala de circa 500.000 de persoane, in anul 2012 Capul Verde primea circa500.000 de turisti, ceea ce reprezinta o crestere de 15% fata de 2011, procent ce depaseste asteptarile autoritatilor locale. Acest fapt se datoreaza in principal investitiilor guvernamentale si private in turism, iar pe de alta parte este si o urmare a faptului ca s-a profitat de situatia politica si sociala din Egipt si Tunisia, principaleledestinatii cu care Insulele Capului Verde concureaza.Principalele tari din care vin turisti in Capul Verde sunt:- Anglia 21,6%- Franta 13%- Portugalia 12,7%- Germania 12,16%- Italia 10%Energia produsa pe insule este eoliana.

QATAR

Camera de Comert si Industrie Romania-Qatar (CCIRQ) a fost creata in anul 2011, ca persoana juridica romana, apolitica si fara scop lucrativ. Cei 5 membri fondatori au initiat constituirea C.C.I.R.Q. din dorinta de a veni in intampinarea nevoilor comerciale si economice ale pietei romanesti, pentru schimburile de informatii si experienta intre investitorii din cele doua tari.In Camera de Comert si Industrie Romania-Qatar (CCIRQ) sunt invitati sa se inscrie toti oamenii de afaceri din Romania sau Qatar care au deja legaturi economico-comerciale cu parteneri din cealalta tara sau doresc sa intitieze orice gen de afaceri intre cele doua tari in domenii printre care: Petrol, gaze natural, petrochimie; Finante, banci, asigurari; Constructii civile; IT; Sector electrotehnic/productie transport si distributie energie electrica; turism; forta de munca.Parcul Stiintei si Tehnologiei din Qatara fost infiintat in Doha pentru a dezvolta tehnologii de varf. Total, EADS, Microsoft, ExxonMobil, Shell si Rolls Royce au fost deja de acord sa participe si sa infiinteze un Centru de Cercetare si Dezvoltare in aceasta zona.Atat pe plan economic cat si pe plan social, Statul Qatar doreste sa devina un exemplu demn de urmat in zona si in intreaga lume.In ceea ce priveste investitiile, Statul Qatar a depus eforturi la nivel international in vederea incurajarii investitiilor in diverse sectoare si a crearii unui climat economic favorabil investitorilor, astfel incat sa tina pasul cu progresul economiei mondiale si sa adapteze propriile legi la cele comerciale internationale.

GRECIA

Sursa: Hellenic Statistical Authority/ anul 2012

Producatorul grec de energie regenerabila ELETH Anemos a vandut toate actiunile pe care le-a scos la vanzare in oferta publica initiala (IPO), aceasta fiind prima listare realizata pe Bursa din Atena incepand cu 2009 si pana in prezent. Compania nu a fost insa intampinata foarte bine de investitori, care au subscris la nivelul minim de pret stabilit in oferta, potrivitReuters. Actiunile de la Atena au fost lovite in perioada de criza din ultimii sase ani, cand Grecia a fost nevoita sa imprumute circa 240 mld. euro de la Uniunea Europeana si Fondul Monetar International pentru a se salva de la faliment. Sentimentul din piata de capital greceasca s-a imbunatatit insa recent, tara reusind chiar sa se imprumute de doua ori de pe piata obligatiunilor, dupa un exil de patru ani.Subscrierile din IPO-ul ELETH Anemos au depasit cele 20,67 milioane deactiuniscoase la vanzare, peste jumatate din acestea provenind de la investitorii institutionali, potrivit oficialilor NBG Securities, casa de brokeraj care a intermediat oferta. Pretul stabilit a fost cel minim din intervalul 1,7 1,97 euro cerut la inceputul IPO-ului. ELETH Anemos a incasat astfel 35,1 milioane euro.Oferta s-a desfasurat intre 9 si 11 iulie, perioada in care bursele din Europa au suferit scaderi din cauza unor temeri privind starea de sanatate a principalului actionar al Banco Espirito Santo, cea mai mare banca listata din Portugalia.Unii analistii au declarat ca se asteptau la un nivel de subscrieri mai mare pentru IPO-ul ELETH Anemos. Ne asteptam ca IPO-ul sa fie suprasubscris de 1,5 ori. Totusi, rezultatele sunt satisfacatoare avand in vedere presiunea la cumparare inregistrata pe actiunile europene saptamana trecuta, a declarat Nikos Kafkas, analist in cadrul Merit Securities.