2011 MARKETING TURISTIC

Vamă Oana Madalina

Voinea Mirela

Grupa 534

UNIVERSITATEA “VASILE ALECSANDRI”

DIN BACĂU

FACULTATEA DE ŞTIINTE ECONOMICE

SPECIALIZAREA: MARKETING

PROIECT VALORIFICAREA UNEI ZONE

TURISTICE DIN ROMÂNIA -ZONA BRAŞOV-

Cuprins

1.Prezentarea generala a zonei

2.Prezentarea potentialului touristic al zonei Brasov

2.1.Resurse natural

2.2.Resurse antropice

3.Baza tehnico-materiala existent

4.Valorificarea potentialului turistic din zona Brasov

5.Propuneri de valorificare a potentialului touristic din zona Brasov

6.Bibliografie

2

1.PREZENTAREA GENERALA A ZONEI

Braşov este un judet din Romania aflat în sud-estul Transilvaniei, care include regiunile

istorice Tara Barsei, Tara Fagarasului şi Altland-ul săsesc.

Vecini

Situat în partea centrală a ţării, pe cursul mijlociu al râului Olt, în interiorul arcului

Carpatic şi deţinând 2,3% din suprafaţa ţării (5351 km2), judeţul Braşov se învecinează cu opt

judeţe. La est se mărgineşte cu judeţul Covasna, în sud-est cu judetul Buzau în sud cu judeţele

Prahova, Dâmboviţa şi Argeş, la vest cu judeţul Sibiu, iar în nord cu judeţele Mureş şi Harghita.

Municipiul Braşov (reşedinţa judeţului) este situat la 25o30' longitudine estică şi 45o45' latitudine

nordică cu o altitudine medie de aproximativ 600 m faţă de nivelul Mării Negre.

Suprafata

Judeţul Braşov are o suprafaţă de 5.363 km², reprezentând 2,3% din suprafaţa ţării.

Relief

Relieful judeţului este accidentat şi creşte în altitudine de la nord spre sud. La nord se află

Depresiunea Fagarasului şi Depresiunea Brasov, despărţite de către culmile scunde ale Munţilor

Perşani, iar la nord-vest se întinde o parte din Podisul Tarnavelor. Spre sud se înalţă versantul

3

nordic al Fagarasului, care depăşeşte în unele locuri 2000m altitudine, Muntii Bucegi, Piatra

Craiului, Postavaru, Piatra Mare,Muntii Ciucas şi o parte din Muntii Intorsura Buzaului.

Apele

Cel mai important râu este Oltul, care străbate judeţul pe o distanţă de 210 km. Pe parcurs

primeşte: Baraoltul,Varghisul,Aita, Homorodul Vechi, Valea Mare, Raul Negru, Timisul, Barsa,

Ghimbaselul, Sinca, Sambata, Vulcanita, Sebesul, Berivoiul, Breaza, Vistea şi Rodbavul. În

categoria apelor stătătoare se înscriu lacurile glaciare din Munţii Făgăraş (Urlea, Podragul) şi

cele antropice pentru alimentarea cu apă potabilă a localităţilor.

Clima

Clima judeţului este temperat-continentală, mai precis caracterizată de nota de tranziţie

între clima temperată de tip oceanic şi cea temperată de tip continental; mai umedă şi răcoroasă

în zonele montane, cu precipitaţii relativ reduse şi temperaturi uşor scăzute în zonele mai joase.

Pe vârful Omul se înregistrează cea mai joasă temperatură medie anuală (-2,6 oC) şi cea mai

ridicată medie de precipitaţii anuale din ţară (1.346 mm). Temperatura medie anuală în judeţ este

de 8 oC. Temperatura minimă absolută pe ţară a fost înregistrată la 25 ianuarie 1942 localitatea

Bod(-38,5 oC). Vânturile nu prea străbat depresiunile, dar pe culmile munţilor ajung chiar şi la

25-30 m/s. Vânturile de vest aduc ploi, iar cele dinspre nord şi nord-est concură la păstrarea

timpului frumos.

Fauna

Fauna este foarte variată, graţie multitudinii biotipurilor întâlnite din v. Oltului pâna pe

crestele muntoase. Dacă în mlaştinile eutrofe ale Tarii Bârsei se întâlnesc numeroase specii

interesante, unele relicte glaciare, ecosistemele xerofite de pe Tâmpa sau Dealul Cetatii sunt

populate de numeroase specii de ichneumonide, etc. Apele de munte şi de şes sunt populate de

specii diferite de peşti (păstravi, lipan, mreana, etc.) iar în sistemele cu exces de umezeala, ca si

în paduri, abundă specii de amfibieni, reptile, păsări (şorecarul comun, şorecarul încaltat, barza

albă, barza neagră, vânturei, hereţi, potârnichi, acvile, cocoşul de munte, prundărişul de piatră) şi

mamifere (capra neagră, ursul, căpriorul, mistreţul, râsul, etc).

4

Reteaua cailor rutiere

Din judeţul Braşov reţeaua căilor rutiere totalizează 1.449 km. Dintre aceştia, 398 km

sunt drumuri naţionale.

Judetul Brasov este strabatut de doua drumuri internationale:

- E60 - Brest - Nantes -  Orleans-  Basel ( Bale) - Viena -  Budapesta -  Oradea –  Cluj-

Napoca  -  Brasov -  Bucuresti -  Constanta , cu prelungirea  Poti  - graniţa cu  China.

- E86 - Szeged ( Seghedin) -  Nadlac - Arad -  Deva - Sebes -  Sibiu -  Fagaras –  Brasov.

Drumuri nationale

Judetul Brasov este strabatut de urmatoarele drumuri nationale:

- DN1, DN1A, DN1J, DN10, DN11, DN73, DN73A

Reteaua cailor feroviare

Reţeaua căilor feroviare are o lungime de 335 km, municipiul Braşov fiind unul dintre

cele mai importante noduri de cale ferată din România. Din acesta pornesc şase ramificaţi catre

Bucuresti, Ghiorgheni, Teius, Vintiu de Jos, Intorsura Buzaului, Zarnesti.

Populatia

Populaţia este aşezată în 4 municipii: Braşov, Făgăraş, Săcele şi Codlea, 5 oraşe (Predeal,

Râşnov, Rupea, Victoria, Zărneşti) şi 43 comune cu 150 sate.

Numărul total al populaţiei la 1.07.2000 era de 628.643 locuitori dintre care bărbaţii reprezintă

307.151 şi femeile 321.492.

În mediul urban trăiesc 75,6% din locuitori, iar în cel rural 24,4. Repartizaţi pe grupe de vârstă

locuitorii judeţului Braşov se împart în următoarele categorii: 0-14 ani 17,1%; 15-59 ani 67,3%;

60 ani şi peste 15,6%.

Densitatea populaţiei este de 117,2 locuitori /Km2.

5

2.PREZENTAREA POTENTIALULUI TURISTIC AL ZONEI BRASOV

2.1 Resurse naturale

Judetul Brasov are o multitudine de atractii turistice naturale, printre acestea se numara

urmatoarele:

Codlea – Delta dintre munti

Este cel mai important loc de concentrare a păsărilor de apă din judeţul Braşov şi unul din

cele mai reprezentative din Transilvania, mai ales în ceea ce priveşte migraţia. Primăvara se

adună sute de păsări, iar observarea modului de viaţă al acestora poate fi interesant. Complexul

Piscicol Dumbrăviţa se află în Depresiunea Bârsei, la 25 km N de Braşov şi la 10 km N de

Municipiul Codlea pe drumul naţional Braşov – Sibiu, spre comuna Dumbrăviţa. Aici se află 

un lac de acumulare şi un sistem de heleştee piscicole, totalizând 414 ha, unde s-au identificat

peste 150 de specii de păsări. Zona a fost denumită de specialişti “Delta Braşovului” sau “Delta

dintre munţi”. Facilităţi de cazare şi masă există fie în Codlea, aflată foarte aproape, fie se pot

face excursii pornind din Făgăraş sau Braşov.

Poiana Brasov

Poiana Braşov (în germana Schulerau) este o staţiune pentru sporturile de iarnă din

România, fiind o atracţie turistică de renume internaţional, şi un cartier al municipiului Brasov.

Ea dispune de 12 pârtii de schi cu grade diferite de dificultate, terenuri de sport, un lac, discoteci,

6

baruri şi restaurante. Cazarea este asigurată în hoteluri de lux, pensiuni, vile sau cabane. De

asemenea, în Poiană se află o staţie de ambulanţă şi una de poliţie precum şi un oficiu poştal.

Staţiunea este de asemenea recomandată pentru tratamentul nevrozei astenice, pentru stări de

epuizare si surmenaj fizic şi intelectual, pentru anemii secundare şi boli endocrine, pentru boli

ale aparatului respirator. Deseori, iarna, temperatura ajunge la -15oC.

Muntele Tampa

Tâmpa se înalţă la circa 400 m deasupra oraşului Braşov, fiind muntele de 960 m care dă

Braşovului  renumele de „oraşul de la poalele Tâmpei". Este locul de unde se vede oraşul cel

mai bine, panorama oraşului fiind impresionantă. Drumul ce duce în vârf se parcurge în

aproximativ o oră şi se numeşte „Drumul celor 25 de serpentine", pentru că poteca a fost

desenată cu 25 de curbe, astfel încât plimbarea până în vârf să nu necesite un efort deosebit. A

fost construit în 1837. Dar la vârf mai poţi ajunge şi cu telecabina sau pe traseul denumit

„Treptele lui Gábony", după numele celui care le-a construit.

Tâmpa a făcut parte dintotdeauna din istoria Braşovului. Aici au fost construite de-a lungul

timpului o cetate, o capelă catolică, un monument prin care se celebrau 1000 de ani de la

venirea triburilor maghiare în Pannonia, cunoscut drept Monumentul lui Árpád. La 1896, acest

eveniment nu a fost primit cu bucurie de românii din oraş, ei considerându-se asupriţi de către

maghiari, prin urmare statuia a suferit ani de-a rândul diverse stricăciuni. A dispărut până la

urmă după ce în 1913 peste Braşov s-a abătut o furtună cumplită, iar capul soldatului se află

acum în păstrarea comunităţii maghiare din Braşov. Mai apoi, pe muntele Tâmpa, în vremea

comuniştilor, între 1950 şi 1959, pădurea a fost defrişată în aşa fel încât din spaţiile lăsate de

copacii tăiaţi să apară scris numele lui Stalin, Braşovul purtând acest nume în perioada amintită.

Tâmpa este şi singura rezervaţie peisagistică ce se întinde pe o suprafaţă de 150 ha din judeţul

Braşov, aici fiind consemnate pentru prima data două specii de plante care trăiesc numai în

România: Crucea Voinicului (Hepatica transsilvanica) şi Obsiga Bârsana (Bromus marcensis).

De asemenea, pe muntele Tâmpa s-au descoperit aproape 35% din totalul speciilor de fluturi din

România.

7

Muntii Barsei

Lanţul include două masive de aproape aceeaşi înălţime, Postăvarul (1799 m) şi Piatra

Mare (1843 m), despărţite prin valea adâncă a Timişului, loc pe unde trece şi drumul naţional ce

leagă oraşul Braşov de Bucureşti. Cea mai cunoscută staţiune montană, Poiana Braşov, se află

în Masivul Postăvaru la o altitudine de 1000 m. 

Se spune că numele de Postăvarul vine de la expresia ungurească „pusztavár” – cetate părăsită,

dar se datorează şi faptului că acum câteva sute de ani la poalele muntelui erau fabrici de

postav. Saşii îi spuneau „Schüller” – elev – deoarece aici aveau loc serbările lor de început de

an şcolar. Aici se găseşte şi Peştera de Lapte, de fapt, o grotă în stâncă din tavanul căreia se

prelinge apa care dizolvă calcarul, având astfel o culoare albicioasă. 

Masivul Piatra Mare este cunoscut datorită Canionului „Şapte Scări” săpat într-o stâncă de peste

40 m înălţime, amenajat cu scări de fier pentru a putea fi escaladat. Este închis iarna pentru

public, fiind deschis doar pentru competiţiile de căţărare pe gheaţă. De altfel, masivul Piatra

Mare, ca şi Postăvarul, sunt aproape în totalitate împădurite, iar Valea Timişului, care desparte

cei doi munţi, este preferată pentru camping. 

Muntii Ciucas

Aflaţi la graniţa dintre judeţele Braşov şi Prahova, munţii Ciucaş sunt recunoscuţi prin 

formaţiunile stâncoase având imaginea unor turnuri sau ciuperci, stânci ce-ţi fac imaginaţia să le

asemuieşti cu chipuri de om sau de animale, forme ciudate care au fost botezate de-a lungul

8

timpului după obiectele cu care păreau să se asemene: „Tigăile Ciucaşului", „Babele la Sfat",

„Mâna Dracului"sau „Sfinxul Bratocei".

Masivul este format din două culmi principale: Culmea Bratocea - Ciucaş şi Culmea

Gropşoarele - Zăganu. Rezervaţiile naturale cuprind „Zona cu Rhododendron de pe Muntele

Roşu", o pajişte imensă care la începutul lunii iunie se colorează în roşu, datorită miilor de flori

de Rhododendron, sau „Stâncăriile de pe Culmea Zăganului" şi ciudatele forme denumite 

„TigăileMari”

Accesul în masiv se poate face din oraşul Săcele şi din comuna Vama Buzăului.

Muntii Fagarasului

Se întind pe aproape 70 km de la est la vest având o suprafaţă de mai bine de 2.000 km 2,

iar în zona centrală crestele ating cele mai mari înălţimi din ţară. Masivul Făgăraş se remarcă

prin circuri şi văi glaciare, creste şi vârfuri piramidale. În masivul Făgăraş, iarna poate dura şi

şapte luni, iar luna cea mai bogată în precipitaţii este iunie. La polul opus, în luna septembrie,

plouă cel mai puţin, deci este perioada cea mai propice pentru excursii. Cele mai parcurse trasee

turistice pleacă din localităţile Sâmbăta de Sus şi Victoria, aflate la 15, respectiv 47 de kilometri

de municipiul Făgăraş. 

9

Dintre plantele protejate de lege se regăsesc, pe crestele Făgăraşilor, Floarea de Colţ şi Sângele

Voinicului, iar caprele negre, cerbul carpatin, ursul sunt dintre speciile de animale pe care le

poţi întâlni aici.

Transfăgărăşanul (DN7C) este unul dintre cele mai spectaculoase drumuri din România, legând

regiunile istorice ale Transilvaniei şi Munteniei. Adesea, se mai face referire la acest drum ca

fiind încercarea lui Ceauşescu de a dovedi că poate aduce orice în subordinea sa - chiar şi natura

- având în vedere că este greu de imaginat cum a putut fi construit, mai ales în unele din

porţiuni. 

Drumul urcă până la 2.034 metri şerpuind în lungi curbe, cu urcuşuri şi coborâşuri

abrupte. Conducătorii se confruntă adesea cu supraîncălzirea motoarelor şi frânelor, astfel încât

e importantă menţinerea vitezei constante de aproximativ 40 km/h. Drumul este de obicei închis

începând cu sfârşitul lui octombrie până la sfârşitul lui iunie, datorită ninsorilor frecvente în

această perioadă. Totuşi, se poate întâmpla ca ninsori ocazionale de august să blocheze, de

asemenea, drumul. În Curtea de Argeş, la sud de Făgăraş, există un indicator care vă va

direcţiona spre tunelul de trecere din munţi. Cazare şi masă sunt de găsit, dar se află la distanţe

unele de altele.

Transfăgărăşanul are mai multe tuneluri şi viaducte decât orice alt drum din România, iar

în punctul său cel mai înalt, aproape de Lacul Bâlea, drumul trece prin cel mai lung tunel din

România, de aproximativ 875 metri.  În imediata apropiere a celei mai abrupte ascensiuni în

jurul zonei Arefu se află ruinele castelului lui Vlad Ţepeş, Cetatea Poienari.

Muntii Persani

În vestul Munţilor Perşani, lângă Rupea, râul Olt şi-a tăiat drum prin bazalte, dând

naştere spectaculosului defileu de la Racoş şi coloanele bazaltice în apropiere. De culoare negru

-albăstrui şi cu înălţimi de 10 - 20 m, coloanele bazaltice poliedrice de la Racoş impresionează

ochiul oricărui privitor.

Tot aici se află şi rezervaţia forestieră „Pădurea Bogăţii", care este tăiată de drumul

naţional Braşov - Sighişoara, zonă ce adăposteşte o faună bogată. În zona din apropierea

localităţii Ormeniş se află o rezervaţie paleontologică unde au fost descoperite fosile ce aparţin

cretacicului superior.

10

Muntii Predealului

Fac parte din lanţul format de Munţii Bârsei. Aflaţi în partea de sud a Văii Cheii, Munţii

Predealului se prezintă ca un culoar cu înălţimi mai mici, din când în când apărând culmi sub

formă de clăbucete. Sunt cunoscute vârfurile Morarului (1193 m), Fitifoiu (1292 m), Runcu

(1281 m) şi Colţii Ghimbavului (1102 m).

În munţii Predealului se află staţiunea Predeal, oraşul aflat la cea mai mare altitudine din

România, căutată în special de iubitorii sporturilor de iarnă pentru schi, snowboarding sau

săniuş. La Predeal prima coborâre pe schiuri a fost consemnată în 1892 când un grup de schiori

parcurg panta „Clăbucet". Staţiunea era preferată, la începuturile existenţei sale, după 1912, de

schiorii saşi care veneau aici din zona Braşovului sau de protipendada capitalei, Bucureşti, care

asemuia Predealul cu o staţiune elveţiană.

Pădurile din Munţii Predealului adăpostesc o faună bogată şi diversificată. Aici

sălăşluiesc mistreţi, jderi de copac, urşi, vulpi, lupi, cerbi carpatini, veveriţe, iepuri, bursuci sau

viezuri.

Parcul National Piatra Craiului

Munţii Piatra Craiului sunt cei mai grandioşi munţi calcaroşi din România. O creastă

principală se separă în două subunităţi: Piatra Craiului Mică (1790m), în extremitatea nord-

estică, având aspectul unui platou îngust care cade abrupt asupra zonei depresionare a oraşului

Zărneşti şi Piatra Craiului Mare, cu o creasta ascuţită şi zimţată, depăşind în unele locuri

2200m. Aşa arată Munţii Piatra Craiului, o zonă apreciată de turiştii experimentaţi pentru

ascensiunile spectaculoase şi traseele de escaladă şi căţărare. Aici există aproape 500 de astfel

de rute.

Piatra Craiului este locul perfect în care vei putea avea parte de plimbări în vechile păduri

ale Transilvaniei, vei putea escalada canioane sau urca crestele ascuţite, vei putea explora

peşterile sau vei umbla pe poteci de munte împreună cu caprele negre, ai o multitudine de

posibilităţi în care să te relaxezi sau să descoperi câte puţin din fiecare parte a muntelui. 

Rezervatia Naturala Bucegi

11

Munţii care alcătuiesc lanţul Bucegi sunt poate cei mai cunoscuţi munţi ai României, cu

conglomeratele lor de vârfuri şi creste, circuri şi văi glaciare sau formaţiuni stâncoase.

Împăduriţi până pe la 1700 m, pantele lor mai domoale fac accesul către platoul unde se află

Babele şi Sfinxul uşor de parcurs. Cele mai cunoscute repere ale Munţilor Bucegi sunt stânci

modelate de vânt şi ploaie care seamănă cu un grup de bătrâne („Babele”) şi cu străvechiul

monument egiptean („Sfinxul”).

Abruptul Bucşoiului, Valea Mălăieşti şi Valea Gaura sunt câteva din obiectivele ocrotite,

unde datorită afluenţei mai reduse de turişti, s-au retras cele mai multe capre negre din acest

masiv, pe care le veţi întâlni cu siguranţă dacă veţi alege să urcaţi pe aici în Munţii Bucegi.

Panorama asupra zonei Rucăr – Bran, asupra masivului Piatra Craiului şi a satelor răsfirate de-a

lungul culmilor este încântătoare. Ascensiunile în masiv se fac din satele Moeciu şi Poarta sau

din oraşele Bran şi Râşnov.

Valea Barsei

Aflată la 40 de kilometri de oraşul Braşov, în zona oraşului Zărneşti, lângă Masivul Piatra

Craiului, Valea Bârsei este locul preferat de mulţi turişti pentru petrecerea sfârşitului de

săptămână în natură. Apele Bârsei şi ale Bârsei Fierului sunt pline de păstrăvi, iar pădurile din

Piatra Craiului şi dinspre masivele Iezer – Păpuşa şi Făgăraş sunt habitatul perfect pentru urşi,

lupi şi râşi. Iubitorii de natură vor găsi aici un loc perfect pentru plimbări, partide de pescuit şi

drumeţii. 

Spectaculosul peisaj din Valea Bârsei te face să uiţi de infrastructura precară: un drum

forestier de 12 kilometri, până în Zona Plaiul Foii, cea mai cunoscută din Valea Bârsei, sau de

lipsa reţelei de electricitate. Cabanele şi pensiunile din zonă sunt dotate însă cu grupuri

12

electrogene şi grupuri sanitare ecologice. Mulţi turişti preferă să campeze şi pe celelalte văi,

mult mai liniştite, sau să facă excursii spre Masivul Piatra Craiului, pe potecile aflate în

imediata apropiere a văii. 

2.2 Resurse antropice

Reprezentand creatia umana, resursele turistice antropice sunt rodul eforturilor tehnice,

cultural si economice, cat si elementele materiale si spirituale traditionale ale oamenilor,

manifestate de-a lungul timpului intr-o imbinare armonioasa cu natura.

In judetul Brasov se afla un tezaur imens de vestigii arheologice, monumente istorice, de

arhitectura sau de arta, ca si un inestimabil patrimoniu care atesta evolutia si continuitatea de

munca si de viata pe aceste meleaguri, dezvoltarea culturii si artei poporului roman.

Dintre componentele resurselor antropice ale zonei Brasov se numara:

Biserica Neagra

Acest monument istoric şi lăcaş de cult, situat pe Str. Curtea Johannes Honterus este

considerat a fi cel mai important, aparţinând artei gotice din Ţările Române şi se

individualizează prin masivitatea construcţiei, bogăţia artistică a arhitecturii, prin comorile pe

care le conservă şi prin trecutul său.

Biserica Neagră este biserica parohială a comunităţii parohiale „Honterus” a Bisericii

Evanghelice C.A. din România. Biserica Neagră este cel mai important monument de

13

arhitectură din Braşov şi cea mai mare clădire de cult din România (lungime circa 90 de metri,

înălţimea turnului la cruce 65 de metri) şi cea mai mare biserică-hală—având toate navele de

aceeaşi înălţime—la est de Viena şi una dintre cele mai mari clădiri de cult între „Domul Sf.

Ştefan” din Viena şi „Hagia Sofia” din Istanbul. Construcţia bisericii cu hramul Sfintei Fecioare

Maria a început în 1383, pe locul unei biserici mai vechi, datată cel mai târziu pentru a doua

jumătate a veacului al 13-lea. O inscripţie descoperită în nordul corului, azi pierdută, atestă ca

prim ctitor pe plebanul (parohul) Thomas Sander, „întemeietorul principal al construcţiei, atât al

corului (altarului) cât şi al navei”.

 Cea mai veche inscripţie păstrată, aflată pe canatul uşii din stânga (portalul exterior)

arată anul 1477. Construcţia a fost sprijinită de papalitate şi, printre alţii, de voievodul

Transilvaniei Ioan de Hunedoara (care în 1444 a stabilit ca zece mărci de argint, circa 2,5 kg.

din impozitul regal „Sf. Martin” să fie folosite pentru construcţia bisericii parohiale din Braşov).

Între anii 1423-1474 au fost edificate cele trei nave şi faţada de vest; în veacul al 16-lea au fost

adăugate două travee la sacristie. În 1526 o „rupere de nori” produce o mare inundaţie la

Braşov, în urma căreia, în Biserica Neagră se puteau prinde peşti din heleşteele de deasupra

oraşului, iar în 1590 se întâmplă ceva neobişnuit, când clopotele încep singure să bată, un

puternic cutremur se abătuse asupra oraşului.

După incendiul din 1689, care a distrus cel puţin un sfert din Braşov, putem vorbi despre

„Biserica Neagră”, focul mistuind bolţile gotice, decoraţiile interioare, acoperişul, partea

superioară a navelor şi mobilierul, lucrările de refacere durând aproape un secol. Clădirea a fost

mărită între anii 1710-1714 prin construirea unor noi galerii în navele laterale, iar în 1729 a

început construcţia coloanelor pentru bolta corului. Biserica Neagră din Braşov se încadrează în

stilul gotic de tip „biserică-hală”, are o lungime de aproape 90 de metri, lăţimea 25-37 metri,

înălţimea zidurilor 21 metri, coama acoperişului 42 de metri şi înălţimea turnului la cruce 65 de

metri, având  şi 6 portaluri. Grosimea zidurilor este de 1,25 m la cor şi 1,5 m la navă şi sunt

realizate din gresie de Timiş din zona masivului Piatra Mare împreună cu tuf poros şi bucăţi de

calcar, totul în mortar de var. Biserica Neagră mai impresionează şi prin marea orgă creată în

1839, alcătuită din 4.000 de tuburi sau fluiere, patru manuale şi pedale, 76 registre, având un

timbru deosebit de frumos şi o acustică bună, reprezentând la acea vreme una dintre cele mai

mari din Europa (este cea mai mare orgă mecanică din România).

14

 Ea este funcţională şi astăzi, în Biserica Neagră organizându-se concerte de orgă în ziua

de marţi la orele 18. Un alt punct de mare interes al bisericii îl reprezintă colecţia de covoare

orientale (este cea mai mare colecţie de covoare orientale vechi din Asia Mică, atât în România

cât şi în Europa, în afara Turciei), provenite mai ales din donaţii ale negustorilor, demnitarilor

sau oaspeţilor oraşului Braşov. În număr de 119, cele mai multe sunt din secolul al 18-lea, cel

mai vechi fiind o donaţie din anul 1681. Biserica Neagră posedă cel mai mare clopot mobil din

România (circa 6.000 kg.). Muzeul bisericii se poate vizita zilnic între orele 10-17, duminică

fiind închis

Vechea Primarie – Casa Sfatului

Se afla în Piata Sfatului la nr. 30. Pe locul unde azi se gaseste aceasta cladire, în secolul

al 14-lea exista un turn, situat în afara cetatii, care îsi oglindea silueta în apele pârâului ce cobora

vijelios din Schei spre Prundul Rozelor (zona Piata Enescu de astazi). Ulterior acest pârâu a fost

scos în afara cetatii si numit mai târziu Graft. În veacul al 15-lea cetatea îsi mareste perimetrul,

astfel în cuprinsul ei intra si turnul de paza si cladirea atribuita breslei cojocarilor aflata în

apropiere.

  În anul 1420 acestei clădiri i se adaugă un etaj pentru şedinţele sfatului şi pentru

procese. De atunci, edificiul poartă numele de „Casa Sfatului”. Aici, la 17 februarie 1550 a avut

loc spectacolul de teatru „Abel vinde pe Cain”. Cojocarii îşi păstrează dreptul de proprietate

asupra parterului Casei până în 1872, când breslele Braşovului sunt legal desfiinţate. Între anii

1515-1526 se construieşte turnul de observaţie înalt de 58 de metri. Tot în acea perioadă, în

turnul „Casei Sfatului” e instalat un ceas realizat de meşterul Georgius din Sighişoara. Din

înălţimea turnului se vesteau diferite evenimente, de exemplu... incendiile, de unde şi denumirea

de „Turnul Trompeţilor”.

Marele incendiu din 1689 şi-a pus amprenta-i nefastă şi asupra „Casei Sfatului”. Forma

actuală a monumentului datează din anii 1770-1774, când a fost reconstruit, iar turnul datează

din anul 1910. Astăzi „Casa Sfatului” adăposteşte Muzeul Judeţean de Istorie Braşov, deschis

zilnic între orele 10-18, luni fiind închis.

Casa negustorilor

15

Se situează în Piaţa Sfatului nr. 14. Monument de arhitectură, amintind, prin stâlpii de

piatră de stilul Renaşterii, a fost ridicat între anii 1541-1547 de către Apollonia Hirscher,

văduva cunoscutului jude al Braşovului. Aşa cum pare să o confirme şi fresca de pe frontonul

clădirii Hirscher, construcţia a fost ridicată în semn de mulţumire în urma unei întâmplări,

conform căreia fiica soţilor Hirscher, intrată în moarte clinică şi înmormântată în cripta familiei,

şi-ar fi revenit şi ar fi fost salvată de un gropar care încerca să îi fure bijuteriile. Cea mai

importantă construcţie civilă a oraşului în secolul al 16-lea, lungă de 67 metri şi alcătuită din

două corpuri despărţite de o curte interioară, a purtat de-a lungul timpului mai multe nume:

Podul Bătuşilor, Casa Negustorilor, Casa Hirscher. În vechime a avut un rol comercial, asemeni

Braşovului jucat în istoria spaţiului transilvan şi nu numai. O statistică din anul 1798 menţiona

existenţa la Braşov a 43 de bresle şi 1227 de ateliere. Astăzi, clădirea adăposteşte restaurantul şi

crama Cerbul Carpatin”.

Poarta Ecaterinei

Se găseşte pe Şirul Beethoven. Aflată în partea sudică a cetăţii, spre cartierul românesc

Şchei, vechea poartă situată în afara zidurilor cetăţii Braşov, dispunea de galerii de lemn etajate.

Un document din 1522, consemnează existenţa aici a unui depozit de „obuze şi praf de puşcă”,

dar şi a unei locuinţe pentru paznic.

 În anul 1559 se construieşte în faţa porţii un turn pătrat prevăzut cu un pod mobil cu lanţuri, care

asigura trecerea peste şanţul cu apă. În cele trei părţi exterioare turnul era prevăzut cu guri de

foc. Zidurile porţii au fost demolate în anul 1827. Se construia în apropiere Poarta Şchei

existentă şi astăzi. În prezent, din ansamblul porţii se mai păstrează „turnul exterior” impropriu

denumit „Poarta Ecaterina”.

Piata Sfatului

Se poate spune că Piaţa Sfatului şi-a păstrat caracterul de centru comercial până în ziua

de astăzi, fiind mărginită pe toate laturile de magazine diverse, de restaurante şi bănci.

Înconjurată de aceste dovezi incontestabile de evoluţie economică şi culturală, chiar în centrul

pieţei, se ridică, parcă puţin uimită de ce vede în jurul ei, clădirea veche ce adăposteşte Muzeul

de Istorie. Uneori în acest centru istoric au loc concerte, evenimentul anual reprezentativ fiind

festivalul Cerbul de Aur.

Poarta Schei

16

În apropierea „Porţii Ecaterina”, braşovenii au construit o nouă poartă, mai mare, care

uşura accesul şcheienilor în cetate. Construcţia a fost ridicată în anul 1827, în stil branderburgic

şi pentru că lega Şcheiul de cetate a fost denumită „Poarta Şchei”. Trecerea prin poartă, cu pasul

ori cu maşina, chiar şi astăzi îşi creează senzaţia că pătrunzi în vechea cetate medievală.

Poarta Şchei este construită în stilul arhitectural clasic, fiind prevăzută cu trei deschideri - două

laterale pentru pietoni şi una centrală pentru vehicule. Inscripţia în latină, vizibilă şi astăzi

marchează momentul ridicării porţii ca urmare a vizitei împăratului Francisc I la Braşov.

  Poarta Şchei apare în documente şi sub denumirea de "Poarta Valahică". Era situată în capătul

străzii Mureşenilor. În 1827 pentru a asigura o mai bună circulaţie între Cetate şi Şchei, poarta a

fost dărâmată după ce fusese grav avariată de incendiile din 1689 şi 1738. Între 1828-1829 s-a

construit actuala Poartă Şchei pe strada Nicolae Bălcescu, în vecinătatea Porţii Ecaterina.

  Prima Scoala Romaneasca

Este situată în Piaţa Unirii nr. 2, în curtea Bisericii „Sf. Nicolae” din Şcheii Braşovului.

Începe a fi ridicată în anul 1495. A fost refăcută în stil baroc, aşa cum arată şi astăzi, noua

construcţie datează din anii 1760-1761. În sălile de clasă ale vechii şcoli se găsesc „urme ale

activităţii Diaconului Coresi, cel mai mare cărturar şi tipograf român din secolul al 16-lea”.

Editor şi traducător de cărţi în limba română, folosind graiurile din sudul Transilvaniei şi nordul

Ţării Româneşti, el „a pus bazele literaturii române scrise şi totodată ale limbii noastre literare”.

 Între anii 1556-1583 tipăreşte 35 de cărţi, dintre care 9 în limba română, 3 bilingve (română şi

slavonă) şi 23 în limba slavonă. În cele şase încăperi ale „Primei Şcoli” se mai află sala de clasă

a lui Anton Pann, vechi obiecte de „uz gospodăresc” din Şchei, tiparniţa lui Coresi şi o

bibliotecă. Tot aici găsim şi partitura primei operete româneşti „Crai nou” de Ciprian

Porumbescu, jucată prima dată la Braşov în anul 1882 la Colegiul Naţional „Andrei Şaguna”, cât

şi documente ilustrând activitatea presei vechi braşovene, de mai bine de 150 de ani. În cadrul

„Primei Şcoli Româneşti” funcţionează şi Muzeul Junilor din Şcheii Braşovului şi Muzeul de

pictură „Ştefan Mironescu”, cel care a zugrăvit „atât de viu Şcheiul”. Arhiva complexului

muzeal aflată în Casa Barac (situată în dreapta intrării) cuprinde peste 100.000 de documente

care „încă aşteaptă să fie cercetate”.

Strada Sforii. Cea mai ingusta strada din Europa

17

 Strada Sforii constituie cea mai îngusta ulita din Cetatea Brasovului. Se spune ca ar fi

cea mai îngusta din Europa. A fost creata în secolul al XV-lea ca si cale de acces pentru

pompieri.

Biserica Catolica

Considerat monumentul baroc cel mai reprezentativ al oraşului Braşov, Biserica romano-

catolică. Se găseşte pe Str. Mureşenilor nr. 7, pe locul unei biserici mai vechi – o capelă a

mânăstirii dominicane construite în stil gotic. Este opera arhitectului Iosif Carol Lamasch.

Biserica Greceasca

Este situată pe Str. George Bariţiu nr. 12, vizavi de Biserica Neagră. În Transilvania,

prezenţa negustorilor greci, care aduceau ţesături orientale şi mirodenii, este cunoscută încă de la

sfârşitul veacului al 16-lea, devenind mai activă în secolul următor. După anexarea provinciei de

către Habsburgi, „cârmuirea austriacă” a organizat companii, dintre care două la Braşov şi Sibiu,

care cuprindeau şi mulţi aromâni pe lângă greci. Ei au beneficiat de protecţia bogatului şi

opulentului domn al Ţării Româneşti Constantin Brâncoveanu.

  Un descendent al său, banul Grigore a construit pe cheltuiala sa, pentru negustorii greci ai

Companiei, o biserică la Braşov, pe atunci oraşul săsesc Kronstadt, chiar peste drum de Biserica

Neagră a luteranilor. Însuşi împăratul austriac Iosif al II-lea a autorizat construcţia în anul 1787.

Biserica s-a edificat între 1787-1789. Mai târziu, biblioteca ctitorului, care era printre „cei mai

învăţaţi boieri ai Ţării Româneşti”, cu cărţi greceşti, latineşti, italieneşti, a fost adăpostită într-o

clădire alăturată ca şi arhiva Companiei.

  Interiorul „Bisericii Greceşti”, care mai păstrează câteva icoane din ţara lui Palamas,

precum şi faţada împodobită cu blazoane şi arabescuri pline de fantezie, indică numaidecât

„caracterul exotic al acestor străini”, pe care cetatea „s-a înduplecat să-i primească”. În curte se

mai văd pietrele de mormânt, „pe jumătate şterse” ale mitropoliţilor Nectarie şi Dionisie, care au

murit în pribegie la Braşov dupe 1821. Cimitirul, cam înghesuit între biserică şi zidul medieval al

cetăţii, are şi inscripţii moderne, ultima fiind din 1989, ca mărturie că, oricât de mică ar fi

comunitatea, mai există încă o conştiinţă a identităţii ei.

Cetatuia Brasovului

18

La început aflată în afara cetăţii Braşovului, construcţia ridicată în anul 1524 pe un deal

reprezenta un fort de lemn cu patru turnuri. În socotelile oraşului au fost contabilizaţi pentru

această construcţie 650 de florini. Distrusă în bătălia cu Petru Rareş, domnitorul Moldovei, în

anul 1529, este refăcută din piatră între anii 1553-1554. În 1630 i se adaugă patru bastioane la

colţuri, care se păstrează şi astăzi. În 1627 se termină lucrările de construcţie ale unei fântâni

adânci de 81 de metri.

 Pe o inscripţie de la intrare datând din 1630 s-a păstrat stema oraşului. Pe rând, de-a

lungul vremii, a fost garnizoană militară sau închisoare. Astăzi ea adăposteşte un complex

turistic atractiv: restaurant cu salon medieval, salon transilvănean, vinotecă.

Castelul Bran

De-a lungul secolelor, Castelul Bran a vegheat asupra trecătorii care făcea parte din

traseul comercial care ducea către Occident până în Flamandia şi Germania, iar către sud şi est

până în Turcia şi Orientul Mijlociu. Bran este menţionat întâia oară într-un document emis la 9

noiembrie 1377 de către Ludovic I de Anjou, prin care locuitorilor Braşovului li se acorda

privilegiul de a construi fortăreaţa „cu munca şi cheltuiala lor proprie”. Conform legendei ar mai

fi existat în acelaşi loc o cetate din lemn, construită de cavalerii teutoni la 1212. Se zice că

fortificaţia teutonilor a fost ridicată de graful Dietrich, perceptor al Ordinului, de la care provine

şi numele stâncii. Din păcate nu există dovezi scrise care să confirme această poveste. Din

cronici reiese că înălţarea cetăţii Bran a fost terminată în câţiva ani, poate în 1382, cetatea

primind şi un domeniu, alcătuit din sate cu „ţărani iobagi”, cărora le revenea sarcina de a executa

19

lucrările curente şi de a întreţine garnizoana. Cetatea Bran, tipic exemplu de arhitectură

medievală occidentală, avea patru turnuri, iar intrarea se făcea pe un pod mobil. Mai avea şi un

alt turn, cilindric, care a explodat în sec. al XVI-lea, din cauză că se păstra acolo pulberea.

Edificiul, care avea rolul de a apăra trecătoarea Branului, se adaptează perfect terenului, de aici

rezultând şi planul neregulat pe care îl are. 

n sec. al XV-lea cetatea Bran a fost restituită regelui Sigismund, care a încredinţat-o lui Mircea

cel Bătrân, pecetluind astfel alianţa împotriva otomanilor. Negustorii braşoveni au intrat în

posesia castelului în sec. al XVII-lea, când principele Transilvaniei a fost silit să îl vândă pentru

a putea face faţă dificultăţilor financiare.

 La 1920, castelul este dăruit Reginei Maria, în semn de mulţumire faţă de contribuţia sa

la unificarea provinciilor româneşti. Cu această ocazie s-au făcut o serie de modernizări, care au

schimbat în parte caracterul original, de fapt acum cetatea se transformă în castel. Deoarece

Branul a fost, alături de Balcic, reşedinţa cea mai dragă Reginei Maria, a dorit ca o parte din ea

să fie îngropară la Balcic şi o parte la Bran. După moartea sa, fiica ei Ileana a depus caseta cu

inima reginei în stânca de lângă vechea Biserică de lemn din curtea castelului. Un mausoleu de

piatră a fost construit la poalele castelului (în prezent de partea cealaltă a străzii) pentru a proteja

inima Reginei Maria. 

Castelul Bran a fost în cele din urmă golit în timpul regimului comunist, familia regală

fiind exilată din România. În 2006, a fost retrocedat fiului Principesei Ileana, arhitectul american

Dominic de Habsburg.

Peles

20

Castelul Peleş a fost construit la iniţiativa Regelui Carol I,  pentru a-i servi drept reşedinţă

de vară, investită cu funcţii politice, culturale şi simbolice. După 1914, castelul Peleş şi-a exersat

în continuare funcţia de reprezentare şi de muzeu, fără a mai fi însă locuit timp 6 luni pe an, aşa

cum obişnuia suveranul fondator. Până în 1947, devine spaţiu aulic pentru vizitele oficiale sau

găzduieşte ceremonii cu caracter militar. Cel mai important eveniment organizat la Sinaia şi

găzduit de castelul Peleş până la abdicarea Regelui Mihai, în decembrie 1947, a fost legat de

sărbătorirea semicentenarului castelului în anul 1933 de către Regele Carol al II-lea (1930-1940).

În perioada ianuarie – martie 1948, castelul este închis din ordinul autorităţilor comuniste, iar

bunurile de patrimoniu sunt inventariate.

Cea mai mare parte a colecţiilor de pictură, mobilier, textile, piese de artă decorativă şi

cărţi au fost transferate la Muzeul de Artă din capitală. Din luna mai a aceluiaşi an, alte piese au

intrat în custodia diferitor instituţii de cultură din marile oraşe ale României, Bucureşti, Braşov,

Sibiu etc. Din anul 1953, castelul devine Muzeu Naţional, deschis publicului larg, în timp ce

celelalte imobile situate pe domeniul Peleş, precum castelele Pelişor, reşedinţa particulară a celui

de-al doilea cuplu regal, Ferdinand I, Maria şi Foişor, fosta Casă de vânătoare a primului Rege al

României şi reşedinţă a regilor Carol al II-lea şi Mihai I vor deveni case de creaţie şi odihnă

pentru scriitorii, muzicologii şi artiştii plastici agreaţi de regimul comunist. Două decenii mai

târziu, în anul 1975, starea de conservare tot mai critică a imobilului determină măsura închiderii

acestuia şi evacuarea unei părţi importante a patrimoniului muzeal în depozitele amenajate într-

un vechi conac boieresc al familiei Bibescu din Posada, localitate situată la cca 20 de km sud de

21

Sinaia. Între anii 1966 şi 1982, într-o fostă dependinţă a castelului regal, situată în apropierea

acestuia, a fost amenajat Muzeul de Artă Decorativă (Ceramica), ce valorifica piese

reprezentative din vechile colecţii regale. Concomitent cu lucrările masive de restaurare, castelul

găzduieşte până în 1989, anul înlăturării regimului comunist în România, o serie de vizite de şefi

de stat.

Din 1990, respectiv 1993 şi până azi, castelele Peleş şi Pelişor sunt redeschise spre

vizitare. În anul 2007, după cinci ani de negocieri între Statul român şi Casa regală, se ajunge la

un acord, prin care castelul Peleş, castelul Pelişor, precum şi întregul domeniu Peleş alcătuit din

fostele dependinţe regale, au reintrat în proprietatea Regelui Mihai I (1927-1930, 1940-1947),

dar continuă să fie administrate de statul român. Excepţie face castelul Foişor, clădire inaugurată

în anul 1881. Acordul cu Casa regală, expirat în anul 2009, în cazul castelului Pelişor şi în 2010,

în cazul castelului Peleş, a fost din nou prelungit.

În 1932, Foişorul a căzut pradă unui incendiu devastator. A fost reconstruit un an mai

târziu  în perioada Regelui Carol al II-lea (1930-1940). În anii 1970, clădirii iniţiale i s-a adăugat

o aripă nouă şi interioarele au suferit modificări semnificative. După 1989, clădirea a devenit vilă

de protocol a preşedenţiei României, statut pe care continuă să îl păstreze.

Pelisor

Castelul Pelisor a fost deschis publicului vizitator in februarie 1993. Muzeul, cu o valoare

inestimabila, ce cuprinde o valenta istorica, o alta memorialistica si una artistica, constituie o

importanta componenta a zestrei culturale a poporului roman. Acest edificiu este parte integranta

a vastului ansamblu arhitectonic creat de regele Carol I pe valea paraului Peles, intr-o perioada

ce se suprapune practic intregii sale vieti traita in Romania. In paralel cu castelul Peles, au fost

construite in apropiere Casa Cavalerilor, Economatul, Casa Corpului de Garda, Casa

Arhitectilor, Casa Gradinii, iar mai tarziu, intre 1899 – 1902, Castelul Pelisor, un dar oferit de

regele Carol I principilor moştenitori.

Arhitectul şef al castelului Pelisor, Karel Liman, respecta cerintele comanditarului pentru

arhitectura exterioara, cu elemente ,,Fachwerk”, adaugand insa si elemente romanesti, ce dau

22

cladirii o notă vesela: cele doua turnuri acoperite cu olane de gresie colorata, aidoma turlelor de

biserici din Bucovina.

Cetatea Fagarasului

Cetatea Făgăraşului a fost construită în inima celui mai întins domeniu feudal din

Transilvania care cuprindea 20 de târguri şi 52 de sate. În rolul său de centru, cetatea a stimulat

dezvoltarea breslelor, în special cea a tăbăcarilor şi a olarilor. A devenit, de asemenea, si un

important centru politic şi social, unde sărbătorile şi petrecerile erau frecvente. A funcţionat, în

principal, ca loc de reşedinţă pentru proprietarii ei – prinţi şi demnitari – fiind, în sec. al XVII-

lea, o reşedinţă luxoasă. Din păcate, prea puţin din farmecul său de odinioară se mai păstrează

astăzi, în mare parte pentru că a fost dezbrăcat de toate elementele de decoraţie şi golit de toată

mobila valoroasă atunci când a fost transformată în garnizoană militară în sec. al XVIII-lea. 

Structura masivă de cărămidă include 80 de încăperi şi este şi acum înconjurată de un

şanţ lat, legat printr-un canal secret de râul Olt. Pe timp de pace, şanţul era golit de apă, dar în

caz de război putea fi umplut cu uşurinţă cu apă dintr-o sursă învecinată, al cărei curs fusese

deviat tocmai pentru a servi acestui scop. Cetatea era considerată cea mai puternică din

Transilvania, stând în calea invadatorilor otomani sau tătari. Zidurile sale masive – groase de

aproape 2 m – turnurile şi acoperişurile sunt aranjate sub formă de trapezoid cu câte un bastion

de 92 m la fiecare colţ. Accesul în cetate este asigurat de un pod mobil care se lasă peste şanţ. În

mijlocul cetăţii se află un castel pe trei niveluri cu cinci turnuri.

În timpul primei perioade comuniste, Cetatea Făgăraşului a fost transformată în

închisoare pentru deţinuţi politici, regimul înscriind Făgăraşul în şirul închisorilor „Gulagului

românesc”. Lucrări minimale de restaurare au fost executate în perioada 1965-1977. Spaţiul din

interiorul cetăţii nu mai este ocupat decât de o platformă de spânzurătoare în centru, şi de muzeu

şi bibliotecă.

Muzeul de Arta Brasov

O colecţie modestă de artă contemporană.

Muzeul găzduieşte atât icoane pe lemn, cât şi pe sticlă, portrete, tablouri şi lucrări de sculptură.  

În muzeu mai există şi o colecţie unică de artă plastică şi o secţiune dedicată artei aplicate

româneşti şi străine. 

23

Se află în aceeaşi clădire cu Muzeul de Etnografie de pe bd. Eroilor nr. 21, lângă Hotelul

Capitol. 

Muzeul Tarii Fagarasului

Muzeul Ţării Făgăraşului expune o modestă colecţie arheologică care include artefacte

romane, arme medievale, ceramică, piele şi ţesături, rezultate ale meşteşugurilor artistice şi

tradiţionale practicate în această zonă. Muzeul mai găzduieşte şi o frumoasă colecţie de icoane

pe sticlă.

Muzeul de Etnografie Brasov

Muzeul Etnografic deţine o mică, dar încântătoare colecţie de costume populare, ţesături,

războaie de ţesut şi obiecte legate de activităţile rurale aşa cu se desfăşurau ele în sec. al XIX-lea

şi începutul sec. al XX-lea, cum ar fi secerişul, măcinarea grâului sau coacerea pâinii. Există o

expoziţie permanentă a unui război de ţesut Jacquard care datează din 1910 cu cartele perforate

care direcţionează acele care fac modelul în relief de pe material. Operat iniţial de un motor cu

abur, a fost între timp electrificat, iar custozii vor fi încântaţi să vă arate cum funcţionează. O

serie de obiecte artizanale sunt, de asemenea, puse la vânzare pentru cei interesaţi. Muzeul se

află pe Bulevardul Eroilor, la nr. 21, la doar câţiva paşi de Hotelul Aro Palace. Este închis lunea.

Muzeul de Istorie Brasov

Cu sediul în Piaţa Sfatului, una dintre cele mai semnificative construcţii din Braşov,

Muzeul de Istorie oferă vizitatorului o imagine a ceea ce însemna viaţa în judeţul Braşov în anii

1800-1900. La subsol există exponate din Paleolitic, Neolitic, Epoca de Bronz şi Epoca de Fier

Timpurie. Parterul este un labirint de camere, unde sunt expuse unelte pentru tipar şi gravură,

arme şi armuri şi o vastă colecţie care include obiecte de fier perioada medievală – de la

arabescuri decorative şi accesorii gravate la complicate şi greoaie dispozitive. Există chiar şi o

aparatură dintr-o farmacie şi echipament medical din anii 1800. 

De asemenea in judetul Brasov exista un numar mare de biserici si manastiri: Beia, Bod,

Bunesti – Biserica Evanghelica, Barcut, Cata - Biserica Evanghelica Fortificata, Cincu –

Biserica Evanghelica, Cincsor, Cobor – Biserica Reformata, Codlea, Cristian – Biserica

Reformata, Crit, Crizbav, Dacia, Drauseni, Feldioara, Felmer, Fiser, Ghimbav, Homorod,

24

Harman, Ionesti, Jimbor, Mercheasa, Mesendorf, Maierus, Manastirea Sambata de Sus,

Ormenis, Prejmer – Biserica Evanghelica, Rasnov - Biserica Evanghelica, Roades, Rotbav –

Biserica Fortificata, Rupea – Biserica Evanghelica, Sampetru – Biserica Evanghelica Fortificata,

Selistat, Ticusu Vechi, Toarcla, Ungra, Viscri – Biserica Alba, Vulcan, Sercaia, Sinca Veche,

Soars.

3.BAZA TEHNICO – MATERIALA EXISTENTA

  Zona Brasov dispune de o importanta baza de cazare si servire care se adreseaza atât

locuitorilor cât si turistilor.

În ansamblul mişcării turistice din România, judeţul Braşov ocupă locul II (după judeţul

Constanţa), constituind cea mai importantă şi frecventată zonă sub aspectul turismului cu

caracter montan, concentrând totodată o mare diversitate de obiective turistice. Judeţul Braşov

dispune de 452 unităţi de cazare turistică din care 55 hoteluri, 10 moteluri, 46 vile, 14 cabane,

129 pensiuni turistice urbane, 181 pensiuni turistice rurale. Capacitatea de cazare turistică este

de 12.401 locuri.

Astfel, printre cele mai importante unitati de cazare se numara:

Hotel Complex Hotelier Poiana Ursului ( 4 stele)

Complexul Hotelier Poiana Ursului este una dintre cele mai noi constructii si structuri de

cazare din Poiana Brasov. Constructia Complexului Hotelier a inceput in anul 2005 si a fost

inagurat in 28 dec.2007avind 42 spatii cazare.Urmind ca pina in 2009 sa se mareasca

capacitatea de cazare cu 60 camere printr-un nou corp de hotel ce va face legatura cu corpul

vechi printr-un lift exterior si va cuprinde la parter - doua sali de

conferinte,restaurant,cafenea,shop,iar la demisol se va deschide un centru SPA cu piscina

semiacoperita,sauna,jacuzzi,salon masaj,sala fitness ,salon cosmetica si coafura .

Hotel Andy ( 4 stele)

Hotelul Andy Predeal se afla la numai 1 km distanta de Predeal,pe drumul catre Cabana

Trei Brazi, unde frumusetea peisajului, abundenta zapezii din iarna (cu straturi de pana la 1 m

grosime) si racoarea verii au facut ca Predealul sa devina cea mai insemnata dintre statiunile din

Romania

Hotel Piemonte ( 4 stele)

25

Hotelul Piemonte, situat in statiunea turistica Predeal, pe DN1, clasificat la 4*, este

locul ideal pentru vacante reusite si organizarea de intalniri de afaceri. Piemonte va pune la

dispozitie 54 locuri de cazare in urmatoarea structura: *4 apartamente cu jacuzzi *17 camere

duble (7 duble, 10 twin) *6 camere single Pentru confortul turistilor nostri hotelul ofera servicii

de calitate: -restaurant clasic cu specific national si international (80 locuri) -bar de zi (40

locuri) -sala de conferinte (echipata corespunzator - 100 locuri) -room service; seif in camera si

la receptie -sauna umeda si uscata; sala fitness -salon manichiura pedichiura; salon frizerie

coafura; masaj; baby sitter -parcare supravegheata video -programe TV prin satelit; internet

wireless Hotel Piemonte, impreuna cu varietatea peisajelor, flora si fauna ce il inconjoara, va

poate asigura echilibrul intre relaxare si distractie.

Hotel Rina vista ( 3 stele)

Situat in centrul statiunii Poiana Brasov, in mijlocul naturii, Hotelul Vista 3* face parte

din lantul hotelier RINA HOTELS. Situat la o altitudine de 1030m si fiind structurat pe 6 etaje,

Hotelul Vista ofera o frumoasa panorama a masivului Postavarul. 

Pensiune Riunione ( 3 stele)

Plasata in apropierea drumului Poienii Brasov, langa o padure deasa de pini Pensiunea

Riunione va asteapta pentru a va oferi un sejur placut definit prin comfort si relaxare.

Amplasarea pensiunii face posibil accesul foarte usor spre statiunea Poiana Brasov precum si

vizitarea centrului istoric. Pensiunea este plasata in imediata apropiere a centrului vechi, pe

culmea unui deal Oferind o panorama de exceptie a Brasovului. 

Pensiune Mury ( 3 stele)

Situata in apropierea centrului vechi brasovean, cu o frumoasa vedere spre culmile

Tampei si a colinei Warthe, intr-o zona nepoluata, pensiunea din vecinatatea Bisericii Ortodoxe

Romane si a celei Evanghelice de pe dealul Cetatuia, inconjurata de vechi case sasesti, ne

transpune la meditatie asupra harniciei locuitorilor ce au faurit aceasta frumoasa asezare. 

Hotel Gema ( 3 stele)

Hotelul Gema, va asteapta , intr-o ambianta placuta, avand toate utilitatile pentru a

satisface cele mai exigente gusturi. Astfel punem la dispozitia oaspetilor nostri 30 de locuri de

cazare in 15 de camere precum si n restaurant cu o capacitatate de 40 locuri. Camerele sunt

26

dotate cu minibar, telefon, cada/cabina dus, tv prin cablu. Toate camerele au conexiune la

internet de tip wireless. Fiecare camera satisface exigentele maximului confort, amenajarea

camerelor dovedind un gust desavarsit si o deosebita atentie pentru detaliile ce asigura o

atmosfera confortabila, de liniste si intimidate pentru clientii aflati departe de casa.

Pensiune Katharina Bran

Pensiuna Katharina Bran clasificare 4 Margarete asezata la ca.800 metri fata de Castelul

BRAN-Dracula va ofera cu un comfort deosebit si un spatiu foarte generos de cazare, camere

mari spatioase cu balcon, va ofera cazare si pensiune completa la Restaurant-Pizzerie propriu.

Adecvat pt.Conferinte,seminare,Team Building, trening si mese festive cu mancaruri

traditionale. parcare mare si teren de joaca pentru copii. Organizeaza excursii locale: Pestera

Dambovicioara, Prapastiile Zarnestilor, Piatra Craiului, Chisetorii, Drumul Carului. Transfer de

la Gara Brasov, Aeroport Sibiu sau Bucuresti. Mancaruri traditionale, bulz in paturi cu branza in

coaja de brad, pastrama, palincuta. Cazare la pensiuni in Bran cu pensiune completa, zona Bran

Moeciu. 

Hotel Oliver

Unul din cele mai luxoase hoteluri, Hotel Oliver va ofera servicii si dotÄri de 4 stele la

pret de 3 stele. Hotelul dispune de: -22 de camere in prezent -restaurant *** cu bucatarie

traditionala si internationala- locul unde puteti servi masa intr-un mediu placut,alegand dintr-o

mare varietate de preparate pe care le veti gasi in meniul restaurantului -parcare proprie in curte -

încălzire centrală -sistem de avertizare a incendiilor -ala de conferinţa dotata cu

videoproiector,flipchart,ecran mobil,internet. -climatizare în recepţie, restaurant, bar, sală de

conferinţe -bar de zi în restaurant Camerele sunt dotate cu: -telefon cu acces internaţional -

televiziune prin cablu -acces nelimitat internet -balcon sau terasă –minibar.

Pensiune Italiana

Asezata in centrul istoric al Brasovului (principalul oras turistic din Romania), intr-o

superba cladire declarata monument istoric, PENSIUNEA ITALIANA este acreditata de catre

Ministerul Turismului din Romania cu trei stele. Acest lucru certifica standardele inalte de cazare

oferite de pensiune, ce fac fata oricaror cerinte ale turismului modern actual. Arhitectura cladirii,

culorile calde, elementele decorative te duc cu gandul la o pensiune tipic italiana, de aici si

denumirea aleasa. La aceste aspecte se adauga un mobilier nou si primitor, o curatenie exemplara

si o intimitate absoluta. Pensiunea beneficiaza de incalzire centrala proprie (rolul sobelor de

27

teracota este pur decorativ), izolatie fonica si termica, locuri de parcare la cerere, o terasa care se

poate transforma iarna intr-un salon inchis bine incalzit si o mica piscina. 

Printre principalele unitati de servire se numara:

Restaurant CETATE BRASOV

Salonul medieval: capacitate - 140 locuri. Principalul punct de atractie al Cetatii este

Salonul Medieval cu aerul sau de epoca, intregit de un program de muzica de camera, dansuri si

arii din muzica preclasica si clasica. Saloanele Transilvane: capacitate - 110 locuri. Invaluite in

mister, romantism si istorie, aceste saloanesunt locul ideal pentru grupuri micisau cupluri.

Interiorul saloanelor si-a pastrat specificul de secol XVI: armuri, lanci, scuturi si tapiserii

autentice. 

Restaurant POARTA SCHEI

Un restaurant de lux situat in Brasov in centrul vechi al orasului.

Restaurant VESUVIUS

    Restaurantul Vesuvius este un local exclusiv si elegant, unde arta bucatariei italienesti

intalneste misterul unui loc in afara timpului.

            Daca iubesti mancarurile bune, atunci vino in decorul rafinat alrestaurantului sa gusti din

preparatele savuroase, inimitabile, pregatite de Fiorenzo Bonci- chef bucatarul Italian de renume

modial si vei putea trai emotia seductiei bucatariei italienesti:traditie gust si rafinament, intr-un

loc magic, gata sa fie descoperit.

            La Lounge Barul Restaurantului Vesuvius  ai posibilitatea  sa petreci cele mai placute

momente, in absoluta relaxare, invaluit intr-o lumina discreta.

            Ristorante Vesuvius: eleganta, seductie , emotie .

Restaurant BELVEDERE

RESTAURANT (120 locuri) : 

Stil si rafinament caracterizeaza ambientul restaurantului cu specific international.

Gama larga a preparatelor culinare satisface cele mai exigente si sofisticate gusturi.

Restaurant AMBASADOR

Localizat in centrul vechi al Brasovului pe strada Republicii nr.60, Restaurantul

Ambasador si-a creat un renume atat prin gama larga de preparate oferite cat si prin comfortul,

28

luxul, eleganta si rafinamentul ce il intregeste aducand in Brasov un Restaurant cu totul nou, cu

totulspecial!

Situat intr-o cladire monument datand din anul 1888 arhitectura localului este cu adevarat

deosebita combinand elemente medievale specifice vechii cetati a Brasovului cu elemente

contemporane. Un joc de lumini linistitor confera o ambianta calma caracterizata prin stil si

clasa.

4.VALORIFICAREA POTENTIALULUI TURISTIC DIN ZONA BRASOV

Pentru a valorifica în mod eficient potentialul turistic de care dispune zona Brasov este

necesara realizarea unei analize minutioase a modului de valorificare a resurselor existente,

pentru a sesiza eventualele oportunitati si amenintari, de care trebuie sa tinem cont în elaborarea

politicilor de marketing.

   In vederea stabilirii obiectivelor ce urmeaza a fi atinse si strategiile de urmat pentru

valorificarea eficienta a potentialului turistic al acestei zone se efectueaza analiza SWOT (auditul

intern) sau analiza PEST (auditul extern). Rezultatul acestor analize se va reflecta în

transformarea amenintarilor în oportunitati prin utilizarea eficienta a resurselor de care dispune.  

Punctele tari ale zonei:

- Potentialul turistic natural deosebit : diversitatea pe care o au elementele cadrului fizico-

geografic din regiune imprima peisajului de aici unele trasaturi de o deosebita importanta

turistica;

29

- Potentialul turistic antropic diversificat cu multiple castele, biserici si monumente;

- Posibilitatea practicarii turismului itinerant pe diferite zone din cadrul judetului

- Existenta unui numar mare de locuri de cazare prin diversitatea unitatilor de profil de

toate categoriile, pentru persoane cu venituri modeste sau mai mari.

Punctele slabe ale zonei:

-  Modernizarea insuficienta a  patrimoniului specific turistic (lipsa bazelor sportive

moderne, insuficienta abordare a aspectelor legate de agrement, cai de acces, etc);

-  Lipsa resurselor naturale cu valoare terapeutica nu permite practicarea turismului balneo-

climateric.

Oportunitatile zonei:

- Modernizarea unitatilor din domeniul turismului si interesul pentru asigurarea serviciilor

doar de catre personal calificat;

-  Atitudinea favorabila a  administratiei locale fata de investitiile în turism, pentru

cunoasterea istoriei, culturii care are radacini adânci  în zona Brasovului;

-  Traditiile si obiceiurile specific ardelene pot constitui un element de atractie  pentru

turistii internationali;

- Dorinta oamenilor de a se retrage în mijlocul naturii mirifice;

- Colaborarea agentilor economici cu unitatile scolare care pregatesc elevii pentru

meseriile din domeniul Turism si alimentatie în vederea recrutarii de personal calificat.

Amenintarile zonei:

- Preferintele turistilor români pentru petrecerea vacantelor în strainatate;

- Resurse financiare limitate alocate modernizarii structurilor de primire turistica existente

în aceasta zona, care sa satisfaca cerintele clientilor cu pretentii deosebite;

- Criza economica resimtita de majoritatea categoriilor de turisti;

Rezulatul acestor analize se concretizeaza în ideea ca potentialul turistic al zonei

este  dezvoltat , iar pentru valorificarea lui se impune întocmirea unui plan strategic de

marketing.

5.PROPUNERI DE VALORIFICARE A POTENTIALULUI TURISTIC DIN ZONA

BRASOV

30

 Valorificarea potentialului turistic de care dispune zona Brasov presupune în primul

rând întocmirea unui program promotional. Acest program de marketing îsi propune ca  obiectiv

general  promovarea zonei ca destinatie pentru turism itinerant.

Obiective :- Realizarea unor cataloage sau reviste cu toate resursele naturale si antropice din zona -

Brasov;- Promovarea punctelor de atractie turistica prin diferite site-uri si retele de socializare;- Organizarea unor festivaluri si targuri traditionale de prezentare a obiceiurilor, traditiilor,

artei culinare din aceasta zona;- Realizarea unui logo al judetului;- Inrudirea orasului cu alte orase din afara tarii dezvoltate din punct de vedere turistic

pentru atragerea de turisti straini;- Infiintarea unui birou de informare turistica la nivelul Consiliului Judetean, acesta

ocupandu-se cu promovarea turismului prin participarea la expozitii internationale;

BIBLIOGRAFIE:

1.Melinda Candea, “Potentialul turistic al Romaniei”, Editura Universitara,Bucuresti, 2007

2. www.brasovcity.ro3. www.judbrasov.ro4. www.brasovtourism.com5. www.vrbrasov.ro6. www.peles.ro7. www.prinbrasov.com

31

 

 

32