Turismului Rural Si Agroturismului

7/28/2019 Turismului Rural Si Agroturismului

1/10

Cadru de dezvoltare a turismului rural si agroturismului

1.1. Legislatie

Reglementarea juridica a activitatii de turism n Romnia o cosntituie Ordonanta

de Guvern nr. 58 din 21 aug. 1998 - privind organizarea si desfasurarea activitatii deturism, publicata n Monitorul Oficial al Romniei nr. 309/26 aug. 1998.

Potrivit acestui act, turismul reprezinta un domeniu prioritar al economieinationale (art.1, al.1).

Pe de alta parte turismul este o activitate specific umana, care se adreseazapopulatiei de diferite vrste, profesii si conditii sociale. De aceea, activitatea de turismeste indisolubil legata de diverse stiinte, precum geografia, istoria, geologia, biologia,economia. Acest lucru nu inseamna altceva dect ca domeniul de studiu al tu 727p1519hrismului, vazut si nteles prin prisma activitatii sale si a fenomenelor social-economice,conditionate de valorificarea acestuia, se suprapune stiintelor enumerate mai sus prin:fondul natural pe care l detine, factorul uman si procesele de productie generate.

Rolul primordial n valorificarea corespunzatoare a activitatilor ce tin dedomeniul turismului l joaca, evident, cadrul natural.

Principalele acte normative emise dupa anul 1990 pentru stimularea dezvoltariiturismului rural romnesc se refera la definirea structurilor turistice de primire si lacriteriile de clasificare a acestora.

Astfel, prin Ordonanta Guvernului nr. 62 din 24 august 1994, aprobata prinLegea nr. 145/1994 se definesc pensiunea turistica si ferma agroturistica pentru cazareaturistilor. Ulterior, prin Ordinul Autoritatii Nationale pentru Turism nr. 61/1999(publicat n Monitorul Oficial nr. 242 bis/1999), s-au reactualizat notiunile si continutulacestora n forma de pensiune turistica rurala si pensiune agroturistica.

Aceste doua tipuri de spatii de cazare si servire a mesei se redefinesc si secontopesc ntr-o singura notiune, si anume pensiunea turistica rurala, prin HG nr.1328/2001 si OMT nr. 510/2002 (M.O. 582 bis/ 2002). Mentionam ca prin aceleasi actenormative se institutionalizeaza si pensiunea turistica urbana.

Definitiile ce apar n actele normative sunt urmatoarele:

Pensiunile turistice sunt structurile de primire turistica, avnd capacitate decazare de pna la 10 camere, totaliznd maximum de 30 de locuri, n mediu rural, sipna la 20 de camere n mediul urban, functionnd n locuintele cetatenilor sau ncladiri independente, care asigura n spatii special amenajate cazarea turistilor siconditiile de pregatire si servire a mesei.

Pensiunile agroturistice (echivalentul fermelor agroturistice) sunt pensiunileturistice care pot asigura (n afara de cazare - n.a.) o parte din alimentatia turistilor cuproduse din productia proprie, fara a exista obligativitatea servirii mesei (aceastadefinitie mai are o circulatie restrnsa).


2/10

Actele legislative stipuleaza si urmatoarele conditii pentru organizarea uneipensiuni turistice rurale:

- amplasarea pensiunilor turistice rurale trebuie realizata n locuri feritede surse de poluare si de orice alte elemente care ar pune n pericol

sanatatea sau viata turistilor;

- dotarile din camere si din grupurile sanitare destinate turistilor vor ficu exclusivitate la dispozitia acestora. n interiorul camerelor nu seadmit obiecte personale ale proprietarului (articole de mbracaminte si

ncaltaminte, bibelouri sau alte obiecte care ar stnjeni turistii);

- spatiile pentru prepararea si servirea mesei, n cazul n care suntdestinate si pentru consumatorii din afara, numarul locuitorilor la mesefiind mai mare dect al celor de cazare, dar mai mic de 20 de locuri lamese, se clasifica similar unitatilor de alimentatie pentru turism, potrivit

normelor specifice elaborate de Ministerul Turismului (M.O. nr. 242bis/1999, M.O. nr. 582 bis/2002);

- pensiunile turistice rurale care dispun de teren pentru asigurareaserviciilor de campare vor respecta, pentru montarea corturilor sirulotelor, criteriile privind echiparea sanitara si dimensinea parcelelor(criterii minime privind clasificarea campingurilor, satelor de vacanta sia popasurilor turistice; n Monitorul Oficial al Romniei, partea I, nr.582 bis/2002)

Prin alte acte normative s-au stabilit si unele facilitati pentru dezvoltareaturismului rural. ntre acestea, amintim Ordonanta Guvernului nr. 63/1997 (M.O. nr.226/1997), privind:

acordarea de prioritati la instalarea de linii pentru telecomunicatii (telefon, telex,fax);

asistenta tehnica de specialitate - sub toate formele - din partea MinisteruluiTurismului si a asociatiilor profesionale;

consiliile locale pot pune la dispozitie din terenurile disponibile, n formele si

conditiile prevazute de lege, suprafete de teren necesare cosntituirii, dezvoltarii siexploatarii de pensiuni turistice rurale;

cuprinderea ofertei turistice a pensiunilor si pensiunilor rurale turistice rurale nmaterialele de promovare turistica editate de Ministerul Turismului si ANTREC;

includerea n programele institutiilor de nvatamnt cu profil de turism sau agricol aproblemelor specifice pensiunilor turistice rurale (ASE Bucuresti, Centrul deFormare si Inovare pentru Dezvoltare n Carpati-Dorna Candreni etc., Tourism,Hotel; Restaurant-Consulting Group etc.)

Facilitatile se acorda si persoanelor fizice, asociatiilor familiale si societatilorcomerciale care au ca obiect unic de activitate asigurarea de servicii turistice n


3/10

pensiumi turistice rurale, amplasate n satele si comunele care apartin deorase simunicipii, conform legii.

o Organizarea si desfasurarea unor activitati economice pe baza libereiinitiative, aprobate prin HGR nr. 364/15.05.1996 n completarea HGR nr.

201/1990 pentru aprobarea Normelor de aplicare a Decretului Lege nr.54/1990;

o Aprobarea a doua amendamente la Legea nr. 18/1991 si Legea nr.83/1994, pentru apararea intereselor locuitorilor zonei montane.

o Stabilirea "Normelor si criteriilor privind clasificarea pe flori (margarete)a pensiunilor turistice rurale" aprobate prin OMT nr. 20/1995 si publicate

n M.O. nr. 10/1995.

n scopul protectiei calitatii produsului turistic, activitatea pensiunilor turisticerurale trebuie sa se desfasoare cu respectarea actelor normative ce reglementeazaturismul n Romnia. n acest sens, n functie de calitatea serviciilor oferite si la nivelulde dotare, pensiunile turistice din mediul rural sunt clasificate pe flori (mai precis, de la1 la 5 margarete).

La activitatea consiliilor tehnice de clasificare si verificare a pensiunilor turisticerurale, alaturi de specialisti din Ministerul Turismului, Ministerul Agriculturii,Alimentatiei si Padurilor pot participa si reprezentantii asociatiilor profesionale dinturism si agricultura (Federatia Romna pentru Dezvoltare Montana - FRDM, AsociatiaNationala pentru Turism Rural, Ecologic si Cultural - ANTREC), acordnd consultanta

tehnica de specialitate pentru ntocmirea documentatiei de clasificare.

De alttfel, n scopul solutionarii cu operativitate a problemelor privindorganizarea si promovarea turismului rural n Romnia, la nivelul MinisteruluiTurismului a fosat constituita "Comisia tehnica pentru dezvoltarea turismului rural",din care fac parte specialisti de la ministerele si institutiile implicate si anume:Ministerul Tineretului si Sportului, Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor,Institutul National de Cercetare si Dezvoltare pentru Turism, Centrul National denvatamnt Turistic, Ministerul Apelor si Ministerul Educatiei si Cercetarii.

1.2. Definirea turismului rural si agroturismului

Calatoriile turistice au aparut n antichitate, iar activitatile turistice n spatiulrural au nceput a fi practicate empiric din aceeasi perioada.

n perioada romana majoritatea calatoriilor aveau scopuri comerciale, culturalesau militare, iar traseele lor parcurgeau inevitabil spatiul rural. n acelasi timp cuevolutia societatii omenesti se diversifica si structura calatoriilor, astfel, n Evul Mediu,calatoreau n numar nsemnat comerciantii, dar ntlnim frecvent ambasadori, preoti sipelerini, oameni de stiinta, artisti, calfe si studenti. Unii din acesti calatori au decis satransmita experinetele lor. Putem prezenta n sprijin scrierile calugarului francezAimeri Picaud, carre realizeaza la 1130 m ndrumar pentru peleriniii doritori sa ajungala Santiago de Compostella, sau pe preotul japonez Basho care n 1960 a scris un poemintitulat "Drum ngust spre Nordul ndepartat". n dorinta de a prezenta evolutia


4/10

dotarilor si instalatiilor iata un catren sugestiv: "ntepat de tntari, muscat de paduchi /Am reusit sa dorm ntr-un pat / n timp ce un cal urina / Chiar lnga perna mea"(Cristureanu Cristina - "Economia si politica turismului international").

Turismul, care prin specificul sau exploateaza conditii naturale si valori ale

patrimoniului cultural, are importante consecinte negative asupra mediului. n acesteconditii, sunt pe deplin justificate eforturile de promovare a unor forme de vacanta alcaror impact asupra mediului sa fie ct mai redus, forme cunoscute n practica si teoriade specialitate sub titulatura de agroturism, ecoturism, turism ecologic, turism verde,turism blnd (dulce, moale), turism durabil.

Indiferent de terminologia utilizata, aceste forme de turism au un continut -exprimat prin tipologia unitatilor de cazare si alimentatie, actiuni de agrement,intensitatea fluxurilor turistice - n perfecta armonie cu mediul natural si socio-culturalal zonelor receptoare, urmarind chiar, prin solutii de amenajare, refacerea mediului,

mbunatatirea calitatii acestuia. ntre formele cele mai raspndite ale turismului

ecologic pot fi mentionate vacante rurale, cele n arii protejate - parcuri, rezervatii,spatii verzi etc.

n practica uzuala, pentru desemnarea vacantelor rurale se folosesc notiunile deturism rural si agroturism.

Turismul rural este, de fapt, un fenomen de data recenta, dar noutatea se referala dimensiunea fenomenului turistic n spatiul rural. Aceasta expansiune estedeterminata de existenta a doua motivatii pentru turismul rural:

1. relansarea si dezvoltarea domeniului rural;2. aparitia unei forme de turism alterntaiva la turismul de msa traditional (clasic),

care sa vina n spirjinul unor segmente variate de tusti.

Desi se desfasoara n spatiul rural, argoturismul si turismul rural sunt douaconcepte care, pentru unii autori, au acelasi continut, iar pentru altii, sunt doua notiunidiferite.

Practica arata ca aceste categorii se identifica pna la un anumit nivel, au unnumitor comun care scoate n evidenta att elemente de comunitate, de incluziune, ct sielementele diferite care conduc la departajare, la diferentiere.

Privit n ansamblu, turismul rural include o paleta larga de modalitati de cazare,de activitati, evenimente, festivitati, sporturi si distractii, toate desfasurndu-se ntr-unmediu tipic rural. Cu toate acestea, elaborarea unei definitii ct mai exacte a termenuluide turism rural si care sa fie utilizata n mod unitar pe tot continentul european seconfrunta cu numeroase probleme specifice.

Astfel, fiind un fenomen socio-economic relativ recent, preocuparile de a definiturismul rural sunt relativ sporadice si eterogene, ele avndu-si sursa n interesulacordat acestei problematici de catre diverse categorii de specialisti: sociologi,economisti, geografi, specialisti n amenajarea teritorului, psihologi, etc. n acest context,


5/10

n ceea ce priveste definirea si continutul conceptului de turism rural, pot sesizate maimulte acceptii, din care1[1]:

Acceptiunea psihologica. Potrivit acesteia, turismul rural poate fi definit ca oforma particulara de turism bazata pe o anumita "arta" a primirii turistilor si a unui

comportament diferit de cel practicat n mod obisnuit n cadrul altor tipuri de turism.Din aceasta perspectiva, turismul rural este o "stare de spirit" care implica deopotrivaospitalitatea din partea cominitatii rurale si respect si consideratie pentru mediul rural,din partea turistului. Turistul nu este un client anonim, ci un oaspete primit ca unprieten, att de catre persoanele care l gazduiesc, ct si de catre ntreaga comunitaterurala a satului respectiv. Chiar daca aceasta acceptie nu pierde din vedere elementulprecum puritatea aerului, naturaletea si calitatea peisajului s.a., accentul se pune asupracontractelor umane, dialogului, schimbului de impresii.

Acceptiunea sociologica. Concepe turismul rural ca pe o activitate care sepractica n intimitatea societatilor rurale, ntelese ca spatii de viata cotidiana n care

turistul descopera al societatii rurale; amenajarea spatiului, implementareaechipamentului de recreere trebuie realizat de comunitatea rurala nsasi, singura nmasura sa creeze o atmosfera lipsita de artificialitate n care turistul poate descoperi unmod de viata traditional care i creeaza treptat sentimentul apartenentei si nradacinarii

n comunitatea respectiva.

Acceptiunea geografica. Aparent, este mai putin restrictiva si relationeazaturismul rural cu existenta spatiului rural corespunzator. Turismul rural este definit cafiind forma de turism care se manifesta n spatiul rural, indiferent care suntcaracteristicile fizico-geografice si demografice ale acestuia.

Din punct de vedere economic, zona rurala evidentiaza trei tipuri de baza:

- rural periferic sau rural profund;

- zone rurale integrate;

- ruralul intermediar.

Coordonatele turismului rural sunt:

spatiul - fara existenta oamenilor acesta nu poate constitui suportulconvietuirii, ntruct un spatiu fara produse nu poate raspundetuturor nevoilor consumatorilor de turism rural;

oamenii - n lipsa spatiului si a produselor dispun de o capacitate deprimire redusa;

produsele au n general o existenta efemera.

1[1]

Petrean, R., Petrean, D.,Turi smul rur al,

Editura Presa Universitara Clujeana, ClujNapoca, 2000


6/10

n functie de regiune, cele trei coordonate, descriu realitati diferite motiv pentrucare produsul turistic rural are semnificatii diferite.

Ecuatia fundamentala a produsului turistic rural este2[2]:

cazarea la ferma = vacanta petrecuta n sat + petrecerea timpului liber n spatiul rural

Dimensiunea economica, sociala si culturala si atractivitatea turismului ruralsunt date de imaginea fermei, satului si a spatiului rural.

Satul semnifica dimensiunea umana, intimitatea sociala, animatia locala. Sateleturistice sunt asezari rurale pitoresti bine constituite, situate ntr-un mediu nepoluat,pastrator de traditii si cu un bogat trecut istoric, care n afara functiilor politico-administrative, sociale, economice si culturale proprii, ndeplinesc sezonier sau n tottimpul anului si functia de primire si de gazduire a turistilor pentru petrecerea unuisejur cu durata nedefinita.

Spatiul reprezinta ntregirea activitatii de cazare la ferma si a vietii satului nslujba turismului rural; el este simbolul libertatii, respiratiei, apei pure, verdetii,florilor, culorilor; el invita la contemplatia peisajelor dar si la activitati fizice n plinanatura, acestea cosntituind un criteriu important n alegerea petrecerii vacantelor latara. Dintre structurile turismului rural care se pot dezvolta n spatiul rural fac parte:pensiunuile turistice, motelurile, campunguri, tabere scolare, tabere de creatie artistica,sate de vacanta, tabere pentru activitati ecologice si alte forme organizatorice create nscopul dezvoltarii turismului rural.

Concluzionnd, "Turismul rural este un concept care include toate activitatileturistice care se desfasoara n mediu rural". Dar specialistii din Uniunea Europeana sipun ntrebarea: "Are turismul rural calitati specifice intrinseci sau e vorba doar de osimpla activitate turistica ce se desfasoara ntr-o localitate rurala? Care sunt aceletrasaturi pe care trebuie sa le aiba turismul rural, astfel nct sa merite ntradevarcalificativul "?

Lista acelor trasaturi ar include:

apropierea de natura;

absenta multimii de oameni;

liniste si un mediu ambiant "nemecanizat";

contacte personale - n opozitie cu izolationismul si anonimatul tipicurban;

senzatia de continuitate si stabilitate, de traire a unei istorii vii si trainice;

2[2]

Bran, Fl., Marin, D., Simon, T.,Tur ismul rural. Modelu l european,

EdituraEconomica, Bucuresti, 1997


7/10

posibilitatea de a cunoaste ndeaproape locurile si oamenii acelor locuri;

contactul nemijlocit cu autoritatile locale, cu preocuparile, cu activitateaspecifica zonei;

cunoasterea ndeaproape a afacerilor ce se fac pe plan local;

nregistrarea n minte a identitatii indivizilor comunitatii si a altortrasaturi specifice ce si de "adevaratul" turism rural;

integrarea n comunitate pe perioada sejurului (Grolleau, 1987).

O alta definitie, ar fi: "Turismul rural este un concept care cuprinde activitateaorganizata si condusa de populatia locala si care are la baza o strnsa legatura cumediul ambiant, natural si uman" (UE, H. Grolleau, 1987).

Termenul, agreat pe teritoriul Uniunii Europene si n afara acestuia, ndebstefolosit este acela de "turism verde" - culoarea simbol a spatiului rural, avnd rolul de adistinge aceasta forma de turism de celelalte, cum sunt: "turismul alb" (sporturile deiarna), "turismul albastru" (vacantele la mare), "turismul luminilor" (turismul urban)."Turismul verde", "dulce" sau "moale" este o forma de turism sinonima turismuluirural, deci, n principiu, are acelasi continut, o oferta diferentiata de cea clasica, diversa,originala si ntotdeauna organizata si condusa de oamenii de la sate.

Fata de turismul rural, agroturismul este mai strict din punct de vedere alcondisiilor vacantei; n plus ia n calcul aspecte legate de efectele economice asupragospodariilor taranesti si localitatilor rurale n ansamblul lor.

Agroturismul presupune, sederea n gospodaria taraneasca - pensiune, ferma etc.- consumarea de produse agricole din gospodaria respectiva (uneori indica si o anumitaproprotie - cel putin 20%) si participarea, ntr-o masura mai mare sau mai mica, laactivitatile agricole "ferma taraneasca") sau echivalentul acestuia, care se foloseste deobicei pentru a desemna simplu si clar folosirea caselor taranesti si pierd functiuneaagricola sau nu sunt prea mult timp ocupate de taranii activi proprietari aigospodariilor. n ciuda pierderii legaturii directe cu activitatea agricola propriu-zisa,"farm tourism-ul" este o importanta forma de turism rural, cu un considerabil aport neconomia locala.

n concluzie, agroturismul este o forma a turismului rural care utilizeaza pentrucazare si servirea mesei numai pensiunile turistice rurale si pensiunile agroturistice,beneficiind de un mediu nepoluat si pitoresc, de atractiile turistice naturale si de valorilecultural-istorice, de traditiile si obiceiurile prezente n mediu rural. Spatiul ruralsatisface prin componentele sale o paleta larga de motivatii: odihna si recreere,cunoastere, cultura, practicarea sportului, cura de aer sau balneara, vnatoare si pescuitsportiv, oferind agroturismului o arie mare de cuprindere a posibilitatilor de loisir. Prinaceasta, agroturismul este un mijloc de valorificare integrala a mediului rural, cupotentialul sau agricol, turistic, uman si tehnica-economic.

Clientela agroturismului este reprezentata n mod definitoriu de persoane curesedinte n alte zone, de regula urbanizate. Beneficiari ai acestei forme de turism, n


8/10

modalitati specifice, pot fi si persoanele care au rude sau chiar resedinte secundare latara, precum si cei care au interese (de exemplu economice) n agricultura n mediulrural.

Agroturismul poate fi montan, de deal si de ses. El poate fi organizat de catre

gospodariile individuale (autorizate si certificate) sau la nivel de localitate - cusubcontractarea spatiilor de cazare. Pe lnga formele amintite, exista si se pot concepe sialtele, ntr-o varietate de modalitati, rezerva constituind-o complexitatea turismului.

Trasaturi ce diferentiaza agroturismul de turismul traditional, standard:

- consumul turistic se petrece n mediul rural, unde esentiale sunt: calitateapensiunii turistice rurale sau agroturistice si a serviciilor de primire lafermieri, cunoasterea mediului natural, uman si cultural, precum sioriginalitatea pensiunii turistice;

- oferta turistica este autentica, originala, diversa si personalizata, organizatasi condusa de fermieri, deci de oamenii satului;

- este o activitate economica complementara exploatatiei agricole si nu oalternativa sau un substitut al acestuia;

- ofera populatiei cu venituri reduse posibilitatea de odihna si reconfortare, depetrecere a timpului liber din vacante sau week-end-uri, n peisajul pitoresc almediului rural, cu valori cultural educative si cu ospitalitate specifica;

- nu necesita investitii foarte mari pentru amenajari de infrastructura generalasi dotari turistice sau pentru alte amenajari de profil;

- se evita marile aglomerari turistice de pe litoral sau din statiunile balneare simontane;

- este un turism "difuz" prin specificul ofertei sale diversificate si de mareraspndire n spatiu; astfel, aparent, nu aduce prejudicii prea mari mediuluinatural si celui construit, dar... atentie - si aici trebuie sa se tina seama de unanumit "prag ecologic" si "prag fizic" (capacitatea optima de primire);

-

nu este compatibil cu turismul de masa, dezvoltat n statiuni si centreturistice si n arii periurbane.

1.3. Forme actuale de organizare a turismului rural

Punctul de plecare n definirea formelor organizatorice de dezvoltare aturismului rural l constituie facilitatile create de cadrul legislativ existent la un momentdat. Mai precis, prin efectul Decretului Lege nr. 54/1990 privind organizarea sidesfasurarea unor activitati economice pe baza liberei initiative, se creeaza coordonatele

nfiintarii agentilor economici cu vocatie n desfasurarea de activitati specificeturismului rural.


9/10

Dupa anul 1990, masurile privind constituirea si ntarirea cadrului organizatoricnecesar stimularii dezvoltarii turimului rural s-au concretizat n:

constituirea - cu sprijinul Ministerului Turismului - a Asociatiei Nationalepentru Turism Rural, Ecologic si Cultural (ANTREC), care numara 31 filiale,

respectiv: Alba, Arges, Bacau, Buzau, Bistrita-Nasaud, Bihor, Brasov, Cluj,Caras-Severin, Covasna, Dmbovita, Dolj, Giurgiu, Gorj, Galati, Harghita,Hunedoara, Iasi, Ilfov, Litoral, Maramures. Mehedinti, Mures, Neamt,Prahova, Satu Mare, Sibiu, Suceava, Tulcea, Vrancea si Vlcea, nsumnd nprezent peste 3000 de gospodarii;

constituirea Federatiei Romne pentru Dezvoltare Montana (FRDM), cu peste400 locuinte omologate de Federatie (pentru turismul rural n zone pilot);Federatia nu utilizeaza clasificarea spatiilor de cazare conform normelornationale aprobate prin acte legislative (OMT 510/2002);

avizarea de catre Ministerul Turismului a cosntituirii altor organizatiinonguvernamentale care au ca scop dezvoltarea turismului rural, precum:

Asociatia "Agroturism Montan" cu sediul n Cluj Napoca, jud.Cluj:

Fundatia de Agroturism "Marea Neagra", cu sediul n Constanta;

Asociatia de Turism montan Prahova;

Asociatia "Rural Eco-Tours Agro-Montan" (RETAM) cu sediuln Cluj Napoca;

Fundatia Turistica "Agro-Tour OSR" cu sediul n Vadu Izei, jud.Maramures;

Asociatia de Turism Montan "Carpatina Sud", cu sediul n Sibius.a.

nfiintarea Agentiei Nationale a Zonei Montane cu 28 de sectii teritoriale careau n atributiile lor si promovarea agroturismului;

constituirea Asociatiei Operation Villages Roumaines (1989, n Belgia);

crearea primei organizatii a agricultorilor privati, denumita "FederatiaAgricola Montana-Dorna", care numara 1500 de membri n 10 asociatiicomunale;

nfiintarea Asociatiei Turistice "Botiza" etc.

1.4. Promovarea activitatii de turism rural si agroturism


10/10

Activitatea de turism rural si agroturism se promoveaza prin Asociatia Nationalade Turism Rural, Ecologic si Cultural (ANTREC) - Bucuresti, care editeaza cataloage sibrosuri, pliante de uz international si national.

Cataloagele editate respecta codificarea EUROGTES privind pictogramele

pentru fiecare pensiune turistica si agroturistica.

Promovarea ofertei turistice rurale se realizeaza si prin intermediul expozitiilorsi Trgului National de Turism din Romnia, unde ANTREC, cu filialele sale,participacu exponate artizanale si mestesugaresti locale. De asemenea, ANTREC este prezenta latoate trgurile si bursele de turism international.

Prin programele PHARE s-au realizat studii de marketing pentru ofertaagroturistica romneasca, cu solutii concrete n organizarea si promovareaagroturismului la nivel local (Vatra-Dornei, Bran-Moeciu, Arieseni-Grda etc.).

nfiintarea unor centre de informare si documentare turistica n unele arii dedezvoltare a agroturismului (Suceava, Brasov, Cluj, Maramures etc.), ca si a unordispecerate de cazare informatizate (Moeciu), conduce la o promovare eficienta a acesteioferte turistice pe piata turistica interna si externa.

Publicitate si face si celelalte asociatii locale de turism prin pliante sau micimonografii ale satelor respective.

Turismului Rural Si Agroturismului

Documents

Transcript of Turismului Rural Si Agroturismului