Universitatea Creştină Dimitrie Cantemir

Facultatea de Management Turistic şi Comercial

Master – Managementul afacerilor în turism

PROIECT

Pensiunea turistică ”La Nuci”

Masterand Zugravu Andrei Eugen

2010

INTRODUCERE

La începutul secolului XIX călătoriile în scopuri turistice nu reprezentau decât un

fenomen marginal. Cu toate acestea, cea mai veche întrebuinţare a cuvântului ”turist” o

datorăm acelor ani. Desigur că la vremea aceea termenul era utilizat pentru a desemna o

activitate legată de caravane, de deplasarea pelerinilor sau de incursiunile exploratorilor

misionari.

Însă, într-un secol şi jumătate, datorită dezvoltării economice şi industriale a naţiunilor,

turismul a devenit un sector esenţial al activităţii economice a mai multor state. Fiind una din

formele de activitate care satisfac cerinţe personale, turismul este o verigă premergătoare

consumului final, cu efecte economice ce nu trebuie neglijate.

Turismul a pus în joc enorme sume de capital materializate în lucrări publice, mijloace

de transport, alimentaţie şi diverse alte servicii, ajungând în prezent să numere mii şi mii de

întreprinderi care se bucură de o foarte bună organizare, începând cu micile birouri de voiaj şi

terminând cu lanţuri întregi de hoteluri de lux.

Turismul a fost şi continuă să fie apreciat ca o activitate esenţială a unei naţiuni, având

mari implicaţii asupra tuturor celorlalte sectoare de activitate umană. De aceea, făcând parte

din sectorul terţiar al economiei, reprezintă pentru ţara noastră o activitate de mare interes

deoarece ocupă un loc de frunte în ceea ce priveşte promovarea valorilor social-culturale şi

economice, dar în egală măsură şi datorită rolului jucat în promovarea peste hotare a imaginii

României.

Natura a fost generoasă cu poporul român dându-i pe întreg spaţiul etnogenezei sale un

peisaj cu trăsături estetice indiscutabile. Practic nu există element al cadrului natural care într-

o formă sau alta, cu o pondere mai mare sau mai mică, să nu participe la alcătuirea unei zestre

atractive de excepţie. Structura geologică, relieful, hidrografia, climatul, vegetaţia sau fauna

îşi aduc fiecare o contribuţie notabilă în acest sens. Toate acestea fac ca zona ce formează

obiectul de studiu al prezentei lucrări să aibă un potenţial turistic de o mare complexitate şi de

o valoare turistică deosebită.

Astfel, lucrarea de faţă, încearcă să prezinte o imagine de perspectivă asupra valorilor de

interes turistic pe care le întâlnim în această zonă a ţării precum şi o analiză a bazei materiale

şi a ofertei de servicii a pensiunii ”La Nuci”.

Nu ai când şi cum să îţi iei o vacanţă însă îţi ard călcâiele după o plimbare în afara

oraşului. De unde timp sau chiar bani, te întrebi? Ca să ai parte de odihnă sau distracţie pe

cinste nu este nevoie să ai prea mult timp şi bani la dispoziţie.

Cele două zile de weekend îţi sunt suficiente să vezi nu doar România, ci chiar lumea

întreagă. Să fii excursionist doar în weekend pare a fi soluţia ideală pentru oamenii ocupaţi.

Aşa cum reiese din particularităţile turismului de weekend, distanţe scurte, timpul de

parcurgere de maxim 90 de minute, perioada sejurului de până la trei zile, zonele liniştite,

nepoluate ne fac să avem convingerea că deschiderea unei pensiuni turistice axată pe turismul

de weekend în zona Cornu este o soluţie de afacere în timpuri de criză sau chiar recesiune

economică. Ai cel puţin câteva avantaje majore: poţi explora mai multe locuri decât ai face-o

pe parcursul unei vacanţe de durată normală, te vei întoarce lunea relaxat şi pregătit pentru

muncă.

După ce îţi încarci bateriile la sfârşit de săptămână vei avea senzaţia că ai foarte multe

vacanţe într-un an, ce să mai... Te vei transforma într-un adevărat explorator.

Te invit să închizi ochii şi să intri pe poarta pensiunii ”La Nuci” pentru că vreau să fiu

ghidul tău.

După ce ai trecut de poarta de fier forjat, o adiere de vânt îţi va aduce parfumul pinilor şi

brazilor verzi care străjuiesc aleea din pietre de râu strălucitoare şi care dansează în bătaia

soarelui; nişte stropi jucăuşi te vor atinge. Fântâna arteziană şi iazul de lângă intrare îţi

zâmbesc. Băncuţele roşii ce o imprejmuiesc te invită să ocupi loc şi să o admiri.

Albastrul straveziu al piscinei din spatele grădinii îţi atrage privirea. Nu departe de ea se

află o livadă care fascinează toţi vizitatorii.

Aleea de pietre s-a terminat şi urmează terasa. Mesele şi scaunele îmbrăcate cu pernuţe

verzi, trandafirii albi ce împodobesc fiecare masă îţi urează ”Bun venit !”.

Un brunet cu ochii căprui îţi va sări în ajutor şi vei uita de bagaje.

Salonul spaţios, împodobit cu plante exotice şi colţarul din pluş verde te vor invita să te

odihneşti pentru câteva minute. Vei fi întrebat ce doreşti să serveşti la masă peste 30 de

minute.

Pe scări în sus, vei ajunge în camera ta.

Un pat mare, mobilierul bej, covorul viu colorat, biroul pe care se află computerul,

floarea ce-ţi zâmbeşte, toate acestea vor fi casa ta pentru două zile.

Terasele împodobite de muşcate te invită să păşeşti pe ele pentru a vedea ce peisaj îţi

oferă. Mirosul fructelor coapte îl simţi imediat. Livada cu pomii încărcaţi de fructe te

cucereşte.

Tocmai ai servit specialitatea casei al cărui gust nu-l vei uita degrabă şi te gândeşti cum

să-ţi petreci timpul liber.

Iată câteva opţiuni: poţi să te legeni în hamac, să admiri peştii din iaz, să faci o baie în

piscină, să te plimbi prin livadă, să te plimbi cu motoscuterul, să joci tenis sau fotbal pe

terenurile de sport de la intrarea în comună sau pur şi simplu să leneveşti pe băncuţele din

curte sau livadă.

În dimineaţa următoare te trezeşte ciripitul pasărelelor care vin pe terasă pentru a-ţi

spune ”Bună dimineaţa!”. Toate cele cinci camere ale pensiunii au ferestrele largi aşa că

razele soarelui îţi zâmbesc şi ele.

După toate prezentările te simţi al casei. Îţi dorim o şedere plăcută şi nu uita că stăm la

dispoziţia ta.

”Orice afacere trebuie privită din punctul de vedere al rezultatului final, adică prin

prisma CLIENTULUI … Succesul unei afaceri nu este determinat de firmă, ci de CLIENT”.

Peter Druker

Să deschizi o pensiune pe o piaţă concurenţială şi într-o perioadă de criză economică

înseamnă o provocare, înseamnă o luptă continuă, înseamnă implicare totală într-o afacere pe

care trebuie să o gestionezi iar pensiunea poate să învingă pentru că va avea la dispoziţie una

dintre cele mai puternice arme: dorinţa de reuşită.

SERVICIILE TURISTICE

Putem afirma, fără a greşi, că apariţia călătoriilor turistice s-a produs în antichitate, iar

activităţile turistice în spaţiul rural au început a fi practicate empiric din aceeaşi perioadă.

În periada romană majoritatea călătoriilor aveau scopuri comerciale, culturale sau

militare, traseele lor parcurgeau inevitabil spaţiul rural. În acelaşi timp cu evoluţia societăţii

omeneşti se diversifică şi structura călătoriilor; astfel, în Evul Mediu călătoreau un număr

însemnat de comercianţi, dar întâlnim frecvent ambasadori, preoţi şi pelerini, oameni de

ştiinţă, artişti, calfe şi studenţi. Unii din aceşti călători au decis să transmită experienţele lor.

Putem prezenta în sprijin scrierile călugărului francez Aimeri Picaud, care realizează la 1130

un îndrumar pentru pelerinii doritori să ajungă la Santiago de Compostella sau pe preotul

japonez Basho care a scris un poem intitulat ”Drum îngust spre Nordul îndepărtat”.

În România care, aşa cum afirmă Geo Bogza în reportajul ”Sate şi oraşe”, la început a

fost o ţară de sate, prin excelenţă agricolă, spaţiul rural s-a aflat la el acasă întotdeauna.

Mai mult, ”viaţa la ţară” a fost un subiect frecvent al literaturii noastre culminând cu

manifestarea unui puternic curent literar similar iar în operele plastice din perioadele de la

sfârşitul secolului XIX şi începutul secolului XX, satul constituie cadrul, obiectul, subiectul şi

inspiratorul unui număr însemnat de pictori români.

Turismul rural se sprijină în majoritatea tipurilor de primire existente pe dotările ce se

regăsesc, în mare parte, în proprietate privată a locuitorilor din spaţiul rural, practicanţi ai

activităţilor turistice.

Reţeaua turismului rural reprezintă cea mai bună organizare în cadrul statelor

Comunităţii Europene. Aceasta datorită condiţiilor de organizare create, a organismelor

neguvernamentale naţionale şi internaţionale existente, sprijinul primit din partea statelor

(credite pe temen lung, cu dobândă de 3-4 % Franţa, Germania, Austria, scutire de impozit pe

activitatea turistică desfăşurată, sprijin logistic, formare de cadre şi îndrumare) Comunităţii

Europene, prin intermediul programelor PHARE, experienţei câştigate şi dorinţei de

perfecţionare manifestate permanent.

În aproape tot continentul european, un weekend la ţară a intrat în obişnuinţa iubitorilor

de aer curat, natură, spaţii pur ecologice.

Teritoriul României prezintă: o mare varietate de valori culturale istorice - artă

populară, etnografie, folclor, tradiţii, vestigii istorice - un cadru natural armonios îmbinat, cu

Începuturile turismului organizat apare în anii 1967-1968, pentru grupuri de turişti

aflaţi pe litoralul românesc al Mării Negre. Se pare că fost un început promiţător, Ministerul

Turismului în anul 1972 emite ordinul 297, urmare căruia Centrul de Cercetare pentru

Promovarea Turistică Internaţională procedează la identificarea şi selectarea unor localităţi

rurale reprezentative pentru satele româneşti ce urmau a fi lansate în turism. În urma acestor

studii, de comun acord cu oficiile judeţene de turism şi organele administraţiei locale s-a

stabilit că pot fi introduse în turismul intern şi internaţional circa 120 localităţi rurale.

În anul 1973, prin ordinul numărul 744 al Ministerului Turismului se declarau,

experimental, sate de interes turistic, denumite ”sate turistice”, următoarele localităţi:

Fundata (Braşov), Sibiel (Sibiu), Tismana (Gorj), Sfântu Gheorghe (Tulcea), Poiana Sărată

(Bacău) etc..

Însă în anul următor, prin decretul 225, s-a interzis cazarea turiştilor străini în locuinţele

particulare, satele turistice devenind nefuncţionale pentru turismul internaţional.

Dat fiind faptul că o parte din satele turistice amintite au fost incluse în programele cu

caracter cultural şi folcloric ale Oficiului Naţional de Turism ”Carpaţi” Bucureşti şi în

contracte pe piaţa externă, se realizează o breşă prin intermediul unei ordonanţe a fostei

puteri politice pentru satele Rucăr, Sibiel.

Începând cu anul 1990, interesul pentru turismul rural renaşte. Iau naştere diverse

asociaţii şi organisme care prin obiectivele propuse doresc afirmarea şi dezvoltarea turismului

în zonele rurale. Una din acestea este Federaţia Română pentru Dezvoltare Montană

(F.R.D.M.) în 1990 care îşi propune sprijinirea sub toate formele a locuitorilor din zona

montană, inclusiv prin promovarea, organizarea şi dezvoltarea agroturismului. Urmează

Asociaţia Naţională pentru Turism Rural Ecologic şi Cultural din România (A.N.T.R.E.C.) în

1994 membră a Federaţiei Europene de Turism Rural (EUROGÎTES) şi Agenţia Română

pentru Agroturism (A.R.A.) în 1995 ce îşi propune racordarea agroturismului românesc la

sistemul internaţional.

Pe lângă cele prezentate până acum, considerăm că nu lipsită de importanţă este

existenţa, în momentul de faţă, a peste 20 de firme ce desfăşoară activitate de tour operatori

cu produse turistice rurale. Dintre acestea amintim cele mai importante: ”Ovidiu Tour” Bran

(Braşov), ”Trans Tour” Praid (Harghita), ”Dublion” Câmpulung (Argeş), ”Daruguş”

Balvanyos (Covasna), ”Montana Service” Vidra (Vrancea).

Spaţiul rural românesc este denumit carpato-danubiano-pontic deoarece este carpatic

prin relief, dunărean prin reţeaua lui hidrografică şi pontic prin deschiderea sa la Marea

Neagră, implicit la Oceanul Planetar. Indiscutabil, această ”personalitate geografică” trebuie

să fie dublată în timp şi de vocaţia turistică.

Lanţul Munţilor Carpaţi reprezintă un rol deosebit pentru climă, ape, bogăţii,

vegetaţie faună, soluri etc.. El are poziţie centrală şi formă de cetate sau inel, în preajma

acestuia succedându-se celelalte forme de relief. Dar ceea ce îi conferă locul de frunte în

patrimoniul turistic al ţării sunt peisajele: impresionante dantelări de basm în forme carstice

din regiunile calcaroase, circuri şi văi glaciare, piscuri golaşe, forme inedite sau ciudate ale

stâncilor.

Turismul durabil acoperă toate formele şi activităţile din industria ospitalităţii, incluzând

turismul convenţional de masă, turismul cultural, turismul de afaceri, turismul rural, turismul

de croazieră, turismul religios, turismul sportiv, turismul urban şi turismul de weekend.

Procesul de orientare către durabilitate trebuie să fie, în mod normal, coordonat la nivel

naţional de către factorii guvernamentali şi susţinut de factorii locali, la nivelul comunităţilor.

Durabilitatea, pentru turism la fel ca şi pentru alte industrii, are trei aspecte

independente: economic, social-cultural şi de mediu. Dezvoltarea durabilă implică

permanenţă, ceea ce înseamnă că turismul durabil presupune utilizarea optimă a resurselor

(inclusiv a diversităţii biologice), minimizarea impactului negativ economic, socio-cultural şi

ecologic, maximizarea beneficiilor asupra comunităţilor locale, economiilor naţionale şi

asupra conservării naturii. Ca o consecinţă firească, durabilitatea se referă şi la structurile

manageriale necesare în vederea îndeplinirii acestor deziderate.

Implementarea politicilor şi planurilor turistice reprezintă o responsabilitate atât a

guvernului, cât şi a sectorului privat. Sectorul public răspunde de stabilirea tacticii, planificării

şi cercetării, realizarea infrastructurii de bază, dezvoltarea anumitor atracţii turistice, stabilirea

şi administrarea normelor de oferire a facilităţilor şi serviciilor, stabilirea măsurilor de

administrare şi valorificare a teritoriului şi de protecţie a mediului înconjurător, stabilirea

standardelor pentru pregătirea şi perfecţionarea în domeniul turismului, menţinerea sănătăţii şi

securităţii publice.

PREZENTARE GENERALĂ A ZONEI TURISTICE CORNU

În România turismul rural s-a practicat de mulţi ani, dar nu a existat o legislaţie adecvată

care să permită diferenţierea pensiunilor după criterii de clasificare specifice în clase de

confort, fapt ce s-a realizat ulterior. Mergând la Cornu, am întâlnit turişti care veneau pentru

prima dată şi erau impresionaţi de buna organizare a localităţii din punct de vedere turistic.

Cel mai clar poţi afla neajunsurile sau lucrurile bune din Cornu, de la turiştii care se opresc

aici cu ocazia petrecerii weekend-ului sau de la cei care doar tranzitează zona; sunt mulţi cei

care vin aici special pentru a vizita zona.

Localizarea şi caracterizarea zonei Cornu

Prima comună din România la nivelul standardelor europene.

Cornu este o comună în judeţul Prahova, Muntenia, România.

Reşedinţa comunei este localitatea Cornu de Jos. Aşezată în nord-vestul judeţului

Prahova, pe valea de mijloc a râului omonim, nu departe de locul unde masivul Gârbova îşi dă

mâna cu subcarpaţii Curburii externe, comuna Cornu se învecinează: la nord cu Breaza-

Nistoreşti, la sud cu Câmpina, la est cu Voila şi la vest cu Breaza-Podul Vadului, aflându-se la

o depărtare de 90 km - nord de capitala ţării şi la 70 km - sud de municipiul Braşov.

De sus, din vârful Sinoiului, de la altitudinea de 740 m, atât cât măsoară acesta, poţi

cuprinde cu privirea întreaga panoramă a comunei Cornu şi a împrejurimilor sale. Tot aici este

şi locul de unde poţi constata cu uşurinţă cum râurile care-i scaldă marginile - la est

Câmpiniţa, la sud Prahova, la vest Valea Rea şi Baliţa - i-au modelat terasa pe care s-a

înfiripat, în timp, aşezarea cu nume latinesc, dându-i o formă aproape triunghiulară, cu pante

abrupte la nord şi est, şi domoale în rest.

Cornu se află în subcarpaţii Prahovei, la 33 km nord-vest de Ploieşti fiind situată la 600

m altitudine la poalele dealurilor Gurga şi Sinoiu şi este o staţiune balneoclimaterică

permanentă recomandată în tratarea nevrozelor, surmenajelor, bolilor cardio-vasculare,

respiratorii, hepatobiliare, anemii, convalescenţă. Cornu este situată în nord-vestul judeţului

Prahova, pe străvechiul drum de legătură între Transilvania şi Muntenia, folosit astăzi de

magistrala feroviară nr. 3 şi şoseaua internaţională E 60, pe cursul mijlociu al râului Prahova.

Comuna este mărginită la nord de Depresiunea Comarnic-Talea, ce face parte din şirul

depresiunilor subcarpatice interne, iar la sud de Depresiunea Câmpina, depresiune

subcarpatică externă. La est şi vest sunt două şiruri de dealuri subcarpatice, ce constituie o

prelungire spre sud a munţilor.

Cornu este poarta de intrare în zona turistică a masivului Bucegi.

Clima blândă, lipsită de viscol şi geruri năprasnice, fără ceţuri, cu umiditate moderată,

reprezintă un potenţial important pentru dezvoltarea turismului de weekend. Condiţiile

naturale ale aşezării, peisajul încântător, te îndeamnă la drumeţii, iar potecile la cicloturism şi

fac din această aşezare un centru de atracţie.

Calitatea aerului din Cornu se datorează ozonului şi ionilor negativi, cu efect terapeutic

asupra căilor respiratorii, în insomnii, depresii, stări de stres etc..

Izvoarele cu apă minerală sulfuroasă, sulfatată, calcică, sodică, creează posibilitatea

unui tratament balnear deosebit.

Pentru îmbunătăţirea imaginii staţiunii, precum şi pentru înlesnirea accesului, mai ales

în zonele turistice, unii turişti au sugerat construirea unei parcări şi a unei şosele laterale, ce

ar diminua traficul din localitate. De asemenea, a fost considerată o necesitate stringentă

amenajarea unei pieţe agroalimentare pentru asigurarea unei mai bune aprovizionări, cu atât

mai mult cu cât, o parte a turiştilor nu au asigurată masa în unităţile de cazare.

O diversificare a paletei de servicii a pensiunilor din localitate ar avea un efect benefic

pentru dezvoltarea turismului. Vecinătatea munţilor nu poate constitui decât un factor extrem

de favorabil pentru diversificarea ofertei prin organizarea unor excursii, numeroşi turişti

neâncumetându-se să pornească singuri pe cărări de munte, necunoscând zona.

Zona Cornu este o zonă turistică ce se bucură de un cadru natural foarte pitoresc şi

sănătos, de o bogăţie cultural-istorică inestimabilă şi de o bază materială de cazare şi

alimentaţie bine pusă la punct.

O viaţă patriarhală s-a depănat pe terasa de la ieşirea Prahovei din munţi, ca şi în

celelalte zone din ţară, cu sute de ani înainte de formarea statelor feudale româneşti. Retras în

nord-vestul judeţului Prahova, Cornu s-a înfiripat totuşi la răscrucea unor drumuri importante

de comunicaţie cum e cel al Braşovului pe Valea Prahovei, Predeluş pe Doftana şi al

Moldovei pe sub dealuri.

Satul a avut un rol politic minor, în schimb a constituit un centru bisericesc prestigios,

cu urmări fericite pentru dezvoltarea culturală, în primul rând a şcolii, dar mai ales în ce

priveşte continuitatea în aceste locuri a unor tradiţii culturale neântrerupte de-a lungul

vremurilor, ca dovadă stă Biserica ”Înălţarea Domnului” din Cornu de Sus monument istoric

înscris în catalogul marilor valori naţionale de artă cu o vechime de trei secole, cât şi Biserica

”Sfânta Cuvioasă Parascheva” ctitorită în 1846.

E dificil de reconstituit din puţinătatea izvoarelor viaţa cotidiană a cornenilor, dinainte

de secolele XV - XVIII. Mai mult decât probabil, Cornu a fost în acea epocă un sat mic,

neânsemnat. El i-a atras pe unii domnitori nu atât ca sprijin pentru dobândirea sau menţinerea

tronului, cât mai degrabă pentru interese economice. De aceea, Cornu a rămas în umbră, în

timp ce alte sate, ca de pildă Branul, s-au dezvoltat intrând de timpuriu în conul de lumină al

luptelor pentru putere. A fost pentru Cornu un neajuns, dar şi o şansă, satul păstrându-şi încă

din timpurile acelea îndepărtate statutul moştenesc, o frumuseţe rară, care i-a atras pe toţi cei

care l-au cunoscut. Cele mai alese şi mai interesante mărturii asupra trecutului acestui sat

datează din perioada feudalismului timpuriu şi cu precădere din epoca constituirii şi

consolidării statelor româneşti. După această dată, numărul documentelor referitoare la satul

Cornu sporeşte, oferindu-ne informaţii şi sugestii pentru a înţelege şi a urmări evoluţia obştii

săteşti în acest răstimp istoric ele atestă existenţa în Cornu a unei obşti în forma ei cunoscută

şi din alte locuri, având în frunte Sfatul oamenilor buni şi bătrâni.

Obştea era principala formă de organizare pe care a îmbrăcat-o odinioară viaţa

locuitorilor din Cornu - agricultori, păstori, pietrari, dogari, iar mai apoi chirigi şi zidari. Ea a

dăinuit vreme îndelungată şi a traversat etape de dezvoltare. Era perioada când întreaga

gospodărie a membrilor trecea treptat în proprietate privată. Numai păşunea, apele şi pădurea

continuau a fi comune. La rândul ei, autoconducerea a jucat un rol însemnat în cadrul obştii

săteşti.

Obştea avea obligaţia să-i urmărească pe răufăcători, să-i oblige să plătească amenzi

pentru delictele săvârşite pe teritoriul său. Era instituţia care aducea importante avantaje

membrilor comunităţii.

Instituţie sătească veche, obştea a constituit un element trainic pentru unitatea şi

apărarea membrilor săi, care, aşa cum am mai menţionat, încă mai stăpâneau în devălmăşie

izlazurile, pădurile şi apele. Caracterul de instituţie colectivă se manifesta şi printr-o

conducere în comun a muncii.

Rămăşite ale obştii săteşti de odinioară dăinuie până în zilele noastre. Şi în prezent,

colectivitatea sătească se consideră ca făcând parte dintr-o mare şi puternică familie.

Astfel, înfiripat pe terasa din stânga Prahovei, la ieşirea acesteia dintre munţi, care în

vechime făcea corp comun cu terasa Brezei şi a Câmpinei, satul s-a dezvoltat atât cât i-a

îngăduit lărgimea ei. Aria, comună odinioară, a făcut ca două aşezări să stea faţă în faţă:

Cornu de Sus şi Cornu de Jos, cu Breaza de Sus şi Breaza de Jos. Sate gemene, a căror

importanţă a crescut, în dreapta ori în stânga văii, după cum terasa pe care sunt situate e mai

lată în dreapta sau în stânga ei.

Cu toate că terasa de la Cornu este destul de largă, ea n-a putut creea un drum comercial,

ca cel al Prahovei, prin Câmpina şi Breaza, deoarece extremitatea ei nordică sfârşeşte într-o

serie de râpe şi muchii prăpăstioase.Totuşi, gruparea celor două sate pe aria terasei nu este atât

de netă, încât să-ţi fie imposibil să le desparţi, dacă nu eşti localnic, ori n-ai fi prevenit că o

văioagă fără prea mare importanţă, Valea Rea, după ce le separă, îşi pierde repede identitatea

şi aşa nesemnificativă, în undele învolburate ale Prahovei, în aval de staţia C.F.R. - Breaza.

Dealurile din nord şi est, ce protejează aşezarea, sunt îmbrăcate cu păduri de foioase,

livezi de pomi fructiferi şi păşuni pentru vite, ce-i conferă un pitoresc aparte, dar şi un climat

favorabil.                                                                                

Temperatura medie multianuală este de 10,0°C; maxima pozitivă a verii, cu o valoare

de 38,1°C a fost înregistrată în august 2007, iar maxima negativă de -25,1°C, la 23 ianuarie

1996. În ce priveşte regimul precipitaţiilor, la Cornu se înregistrează valori ce se înscriu între

500-800 mm/an. Cât priveşte alcătuirea geologică a terasei, precizăm că peste 70% din

suprafaţa construibilă prezintă în subsol depozite sedimentare ce aparţin miocenului, alcătuite

din marne şi argile cu intercalaţii de nisip şi gresii, dar şi depozite de sare şi gipsuri.

Locul depozitelor de sare este marcat de prezenţa izvoarelor de apă sărată la marginea

de nord a terasei, în valea lui Sărăcilă şi la mijlocul ei, în apropierea Centrului Cultural, pe

locul ce s-a păstrat sub genericul ”La Mori”.

Ambele sunt utile în ameliorarea şi chiar vindecarea durerilor reumatice. Despre

calităţile apei celor două izvoare de aici s-a aflat, oficial, în anul 1871.

Apoi, în 1883, au fost analizate din punct de vedere chimic de dr. Bernard, care le-a

calificat între apele halopogene hidroiodate foarte concentrate. Iată rezultatul unei astfel de

analize: în 10 litri de apă se află o cantitate de 3 gr.320 iod pur. În continuare oferim o

comparaţie cu apele similare din Europa: Saxons les Bains 1 gr.230; Castrocaro 0 gr.879;

Trescaro 0 gr.910; Hall 0 gr.390; Cornu 3 gr.320. În 1883, la expoziţia de la Viena, dr.

Bernard le-a expus în colecţia apelor minerale române. Sarea obţinută prin evaporare de către

dr. Bernard conţine 3% iodură de sodiu. Este cea mai concentrată în iodură şi clorură de

sodiu, având aceeaşi compoziţie ca aceea de la Vulcana-Băi.

Aşa cum atestă şi alte lucrări de referinţă, mai recente, izvorul din punctul ”La Mori” are

o concentraţie de iod, clor şi sodiu echivalentă cu 9,6 g/litru. Izvoarele menţionate există şi

astăzi, dar ele aşteaptă să fie amenajate şi date în folosinţă pentru tămăduirea suferinzilor.

Motivaţia alegerii zonei

Din punctul de vedere al resurselor amenajarea este una de tip univoc, după natura

spaţiului geografic este o amenajare periurbană, iar din punct de vedere al resurselor turistice

şi al modului de distribuţie a acestora în teritoriu este o amenajare punctiformă. Amenajarea

unei pensiuni în zona Cornu se adresează turismului de weekend.

Lângă băştinaşii din Comuna Cornu au venit 900 de familii din toate zările, acestea

cumpărând, practic, toate terenurile disponibile din intravilanul localităţii. În continuare, sunt

solicitări din partea multor altor străini de a cumpăra teren în zonă pentru a-şi ridica locuinţe

sau pensiuni.

În acest context s-a impus refacerea Planului Urbanistic General (P.U.G.), care tocmai

şi-a încheiat valabilitatea după 10 ani de aplicare. Primăria a organizat deja o licitaţie pentru

reactualizarea P.U.G., în urma căreia a fost declarată câştigătoare o firmă târgovişteană care a

şi început măsurătorile în teren.

Alegerea acestei zone s-a făcut atât din prisma faptului că aici exista o casă de vacanţă

cu un potenţial mare de transformare în pensiune agroturistică cât şi a zonei ce permite

dezvoltarea turismului de weekend.

Resurse naturale ale zonei Cornu

Văile şi cascadele îşi adună apele din izvoarele aflate sub Piatra Mare, Prahova desparte

masivul Bucegi de masivul Gârbova făcându-şi loc către sud şi lăsând în urmă, între

localităţile Predeal şi Câmpina, unul dintre cele mai fermecătoare defilee din România.

Cursurile de apă sunt reprezentate de Prahova, tributara Ialomiţei (ce are o vale adâncă

formată de gheţarii cuaternari), cu afluenţi ca Doftana, Câmpiniţa, Teleajen. Aceastea sunt

utilizate în scopuri hidroenergetice amenajate pe Ialomiţa şi pe Dâmboviţa.

Flora şi fauna sunt existente în pădurile ce înconjoară comuna, aici întâlnindu-se specii

de arbori seculari, stejari, mesteceni, pini, brazi şi sălcii, creând astfel un minunat loc de

recreere. La circa 10 km de Cornu, se află băile Telega. Aceastea sunt amenajate ca un ştrand

în cadrul căruia se găsesc plaje, restaurante etc. iar la 20 km se află Barajul Paltinu, cu un lac

de acumulare, pe malul drept al acestuia a fost amenajată o zonă pentru plajă şi recreere, unde

se poate practica pescuitul sportiv. Vegetaţia este variată alcătuită din păduri care se întind pe

mai multe etaje în funcţie de climă şi dispunerea treptelor de relief. Mai sus de păduri se

dezvoltă o vegetaţie alpină, numită şi stepă rece, cu pajişti, tufişuri de ienupăr şi arbuşti pitici.

Fauna este bogată şi diversă ca număr şi specii: urşi, căprioare, lupi, veveriţe, păsări ca uliul,

vulturul, iar dintre reptile putem enumera vipera comună şi şopârla de munte. În apele reci se

găsesc peşti ca păstravul, cleanul şi mreana.

Rezervaţiile şi monumentele naturii sunt reprezentate de Muntele de sare - Slănic Prahova,

cu o înăţime de câţiva zeci de metri, acest munte în miniatură stârneşte admiraţia vizitatorilor.

Apa ploilor a modelat pe suprafaţa sa mii de ondulaţii iar cristalele de sare par nenumărate ace

de gheaţă ce strălucesc în bătaia soarelui. În perimetrul acestui masiv (declarat monument al

naturii) este cantonat un lac carsto-salin cu o adâncime maximă de 32 m. Potrivit legendei, în

acest lac s-ar fi aruncat o mireasă nefericită, de unde şi numele de ”Grota miresei”.

Resurse antropice ale zonei Cornu

Bogăţia cultural-istorică reprezentată prin Castelul Peleş-Sinaia, fostă reşedinţă regală,

transformată azi în muzeu, este punctul de atracţie numărul unu şi unul din valoroasele

monumente de arhitectură din România. Construit între 1875-1883, îmbină diverse stiluri

arhitecturale, predominând elementele Renaşterii germane şi ale stilului gotic, la fel şi

Castelul muzeu Pelişor-Sinaia.

Palatul Culturii-Ploieşti, frumos monument de arhitectură construit la începutul sec. XX,

în stil neoclasic şi care în prezent, prin cele peste 200 de săli, sunt găzduite mai multe muzee.

Totodată existenţa Castelului Haşdeu din Câmpina construit între anii 1893-1896 ne prezintă

imaginea perfectă a acelei perioade.

Edificiile culturale sunt prezente şi prin Muzeului Hărţilor-Cornu, prin care familia

Dana şi Adrian Năstase au donat comunei o colecţie impresionantă de hărţi vechi. Şi pentru că

fostul premier şi soţia sa au considerat că aceste hărţi merită văzute şi de toată lumea, a apărut

ideea înfiinţării Muzeului Hărţilor. Deschiderea muzeului a coincis, deloc întâmplător, cu

Tabăra Internaţională de Creaţie Plastică ”Dan Platon”, care s-a desfăşurat în localitate.

Alături de artişti din toată ţara, la eveniment au participat mulţi oameni politici,

reprezentanţi ai politicii din Ploieşti, Câmpina şi Cornu. Printre ei, fostul prefect Georgică

Diaconu şi fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Mircea Cosma, care însă nu au vorbit

deloc despre politică ci doar despre artă.

  Mai pot fi enumărate Muzeul de istorie şi arheologie Prahova-Ploieşti, instituţie culturală

de prestigiu, Muzeul ceasului ”Nicolae Simache”-Ploieşti, unic în reţeaua muzeelor din ţara

noastră, Muzeul memorial ”I.L.Caragiale”-Ploieşti, găzduit într-o casă din secolul XVIII,

prezintă aspecte semnificative din viaţa marelui dramaturg care şi-a petrecut copilăria şi

tinereţea în Ploieşti, Muzeul Naţional al Petrolului-Ploieşti, unic în ţară şi printre puţinele de

acest gen din lume, Casa Domnească-Brebu, clădire ridicată de Matei Basarab în 1641,

adăposteşte un muzeu, care oferă publicului iubitor de artă medievală un fond bogat de carte

veche românească, Muzeul memorial ”Cezar Petrescu”-Buşteni, conservă atmosfera de

altădată, în care prozatorul a creat cea mai mare parte a operei sale, Muzeul memorial

”B.P.Haşdeu”-Câmpina, adăpostit într-un castel construit de marele cărturar în amintirea fiicei

sale, stinsă prematur din viaţă la 19 ani, Muzeul memorial ”Nicolae Grigorescu”-Câmpina,

unde sunt expuse tablouri originale, covoare, obiecte legate de viaţa marelui pictor 1838-

1907, Muzeul de etnografie al Văii Teleajenului-Vălenii de Munte.

Bisericile şi mănăstirile prezente fac ca în perioada sărbătorilor religioase turistul să

poată alege a se reculege la Mânăstirea-Sinaia, construită între 1690-1695 de spătarul Mihai

Cantacuzino, în urma unui pelerinaj la Ierusalim şi în peninsula Sinai, de unde şi numele

mânăstirii şi a staţiunii de azi, la Schitul Lespezi-Posada, lângă Comarnic, 1661, Mânăstirea-

Brebu, construcţie începută în 1650, de domnitorul Matei Basarab şi terminată în 1690, în

timpul domniei lui Constantin Brâncoveanu sau la Mânăstirea Cornu cu hramul Sfântul Ioan

Evanghelistul şi Sfânta Cuvioasă Eufrosina Mânăstire de Maici cât şi la cele două Biserici

existente în Cornu.

Turismul rural şi agroturismul

În vederea cuantificării circulaţiei turistice înregistrată în zona Cornu, au fost realizate

anchete, prilej cu care au fost culese informaţii privind:

- numărul turiştilor români şi străini;

- numărul înnoptărilor efectuare de turiştii români şi străini;

- durata medie a sejurului;

- gradul de ocupare al locurilor de cazare.

Majoritatea locurilor de cazare din cadrul turismului rural practicat în zona Cornu,

asemeni întregii zone montane, aparţin pensiunilor. Acestea reprezintă, de altfel, cea mai

reprezentativă formă de cazare pentru turismul rural.

Obiective turistice

Masivul Bucegi: cuprins în mare parte în teritoriul judeţului Prahova, între Valea

Prahovei la est, pe care o domină printr-un abrupt de peste 1.000 m şi Munţii Leaota la vest.

Prin înălţimea şi masivitatea lui alcătuieşte cel mai grandios edificiu muntos din această parte

a ţării. Prin elementele de relief, extrem de spectaculoase şi de variate (pe o suprafaţă relativ

mică), alcătuieşte una din regiunile de mare atracţie turistică din România.

Putem enumera ca obiective staţiunile turistice: Breaza, Comarnic, Sinaia, Buşteni,

Azuga, Câmpina, Brebu, Telega.

Trasee turistice

Localitatea Cornu dispune de un potenţial turistic care întruneşte elemente de

originalitate, de specificitate, de atracţie oferind totodată posibilităţi multiple de acces spre

alte zone.

Am ales câteva trasee care pot fi realizate având ca punct de plecare şi întoarcere Cornu

tocmai ca punct de referinţă care prilejuieşte comparaţia dar mai ales aprecierea ineditului -

un spaţiu de linişte şi de reflexii clădit de natură şi om.

Pornind din centrul comunei, se pot face drumeţii în unele locuri din preajmă, cum ar fi:

lacurile cu apă sărată de la Telega, oraşul Breaza, comuna Poiana Câmpina, Voila, Secăria şi

Barajul Paltinu.

Prezentarea pensiunii ”La Nuci”

Pensiunea ”La Nuci” **** 4 margarete

Este situată în staţiunea Cornu, la altitudinea de 600 metri, lângă Câmpina din Dn 1 şi la

90 km de Bucureşti. Pensiunea ”La Nuci” este finalizată în anul 2008 cu o suprafaţă constuită

de 400 mp, curte ce se întinde pe 2.000 mp şi a fost construită cu respectarea normelor 

Europene.

Pensiunea oferă o ambianţă plăcută, caldă, odihnitoare datorită arhitecturii, culorilor,

mobilierului modern şi confortabil. Construită cu dotări ce se ridică la cele mai înalte

standarde europene de servicii şi alimentaţie publică, speră să transforme sejurul tuturor

turiştilor care aleg această pensiune în una din cele mai frumoase amintiri de vacanţă.

Pensiunea pune la dispoziţie cinci camere cu un design deosebit şi dotări moderne.

Spaţiile generoase asigură un confort în care vă veţi simţi minunat şi pe care nu-l veţi uita

curând.

În cadrul pensiunii există:

La parter:

- holul de primire;

- bucătărie;

- loc de servit masa (12-24 persoane) multifuncţional;

- living;

- grup sanitar;

- terasă exterioară cu spaţiu de servit masa şi loc de recreere.

La etaj:

- patru camere duble;

- două grupuri sanitare;

- hol de acces;

- două terase.

La mansardă:

- un dormitor;

- living.

În curte:

- terasă cu loc de servit masa;

- spaţiu de recreere;

- piscină;

- loc pentru plajă;

- livadă cu 100 de pomi fructiferi;

- loc de joacă pentru copii;

- grătar;

- loc cazare animale de companie;

- iaz cu fântână.

Interior pensiune

Facilităţi:

- grupurile sanitare dotate cu căzi cu hidromasaj şi uscător de păr, la cerere se poate

adăuga un pat suplimentar în camere, livingul din mansardă se poate transforma într-un

elegant dormitor, televiziune prin cablu, aparatură pentru muzică, karaoke, proiector,

computere, fax, imprimantă, telefon, aer condiţionat, frigider, minibar, internet wireless, sală

fitness, masă tenis, darts, parcare (10 locuri), sistem video de supraveghere, organizare

evenimente speciale, pensiunea  dispune de centrală proprie, teren de tenis şi fotbal la

Complexul ”Casa Cornu”, tratament balnear la Complexul ”Băile Telega”.

Servicii:

- păstrarea valorilor clienţilor, spălat / călcat haine, pensiune completă, închiriere ATV,

scuter, biciclete, plimbări cu sania.

Activităţi:

- tenis de masă;

- închirieri biciclete, ATV-uri de unu sau două locuri;

- paint ball.

Pensiunea poate organiza diferite activităţi pentru distracţia clienţilor:

- turul zonei;

- plimbare cu ATV - traseu de 10 km lungime;

- drumeţii - parcurgerea traseelor montane;

- plimbări cu sania.

- email: netcornu@yahoo.com;

- website: www.zugravuamenajari.ro;

www.la-nuci.ro.

Iaz Vedere faţă

Vedere spate Curtea

Prezentarea firmei

Alegerea unui nume cât mai sugestiv a făcut că Pensiunea ”La Nuci” ar fi cel mai

potrivit. Numele fiind sugestiv ales prin prisma faptului că în momentul achiziţionării

terenului atât în faţă cât şi în spatele terenului se aflau trei nuci foarte mari ce au fost păstraţi.

Denumirea şi sediul societătii

- denumirea societăţii comerciale este S.C.La Nuci SRL;

- potrivit cererii de înmatriculare societatea este înmatriculată la Camera de Comerţ şi

Industrie Bucureşti;

- banca la care este arondată firma este Banca Comercială Română, Sucursala Câmpina;

- firma are sediul în oraşul Bucureşti.

În toate actele, adresele, facturile sau publicaţiile ce emană de la societatea comercială

”La Nuci” se vor menţiona următoarele:

- denumirea, forma juridică, sediul societăţii;

- numărul de ordine din Registrul Comerţului.

Forma juridică a societăţii

- societatea comercială ”La Nuci” este o societate cu răspundere limitată, persoană juridică, de

naţionalitate română, organizată potrivit Legii nr. 31/1990, obligaţiile sociale fiind garantate

numai cu patrimoniul social al societăţii;

- asociaţii vor decide asupra transformării în altă formă de organizare, cu respectarea

prevederilor legale.

Oferta de servicii a pensiunii

Principalul indicator în vederea stabilirii serviciilor a fost turistul.

Pensiunea se bazează pe anumite calităţi constitutive pe care nici una dintre pensiunile

concurente nu le prezintă în totalitate. Atuurile pe care pensiunea mizează sunt cele stabilite

de studiile de piaţă şi sunt astfel concepute încât să răspundă nevoilor şi aşteptărilor turiştilor.

În primul rând pensiunea oferă o gamă variată de servicii pentru toţi turiştii săi.

Începând din momentul în care a intrat în contact cu pensiunea turistul este ajutat să aleagă

tipul de serviciu pe care îl interesează.

Mai mult de atât toate preţurile sunt negociabile, în anumite condiţii ele putând fi reduse

cu până la 20 % din preţul iniţial. Se oferă de asemenea turiştilor posibilitatea de a plăti în

rate cu multiplele avantaje pe care le oferă această variantă.

Studiile de piaţă care au fost la dispoziţie au arătat că printre lucrurile pe care turistul le

aşteaptă de la o pensiune sunt şi următoarele:

1. Preţuri cât mai mici. De aceea se oferă turiştilor posibilitatea de a negocia preţurile

pentru serviciile oferite. Fiecare turist este deosebit şi de aceea s-a înţeles că la cerinţe

diferite trebuie oferite alternative diferite. Un turist fericit aduce profit pe când unul

nesatisfăcut nu face decât să aducă pierderi, de aceea se tratează fiecare turist în mod

diferit pentru că oamenii sunt diferiţi.

2. Redescoperirea ţării. Românii au fost binecuvântaţi cu poate una dintre cele mai

frumoase ţări din lume şi nimic nu poate fi mai încântător decât să redescoperim

împreună locurile cele mai frumoase din ţară. Acum este vremea pentru a vedea

partea frumoasă a lucrurilor. Să ne bucurăm şi să fim mândri că avem mănăstirile din

nordul Moldovei, staţiunile de pe valea Prahovei, Cheile Bicazului, lacurile vulcanice,

peşterile din munţii Apuseni iar acum zona Cornu.

3. Condiţii deosebite. Noile concepte de turism ne fac pe toţi să ne dorim un viitor mai

bun. Condiţiile pe care pensiunea le oferă sunt foarte ridicate, poate satisface cele mai

variate şi mai exigente aşteptări ale turiştilor. Se asigură turiştilor servicii care respectă

cele mai înalte standarde. Totodată angajaţii firmei vă vor asigura asistenţa dorită

pentru alegerea variantei cea mai potrivită pentru vacanţa dumneavoastră.

4. Bonusuri pentru fidelitate. Satisfacerea turiştilor este un proces de lungă durată care

presupune multă atenţie şi efort iar pentru aceasta lucrează întreaga echipă a societăţii.

Există anumite condiţii care fac mai uşoară lansarea firmei pe piaţă. Deschiderea

pensiunii se preconizează a se face în decembrie 2010. În primul rând sezonul de schi se

poate exploata la maxim având în vedere faptul ca pârtiile de schi sunt în bună stare. În al

doilea rând, apropierea sărbătorilor de iarnă, moment în care se poate obţine profit mare prin

propunerea unor variante mai ieftine pentru turiştii care au optat pentru aceste sărbători. Nu în

ultimul rând există timp suficient pentru valorificarea ideii de turism de weekend.

Cu toate acestea există anumite riscuri şi ameninţări pentru o afacere în turism. Printre

acestea se numără scăderea nivelului de trai, schimbarea legilor cu privire la accize, inflaţia,

turismul ilicit, concurenţa ilicită cât şi criza economică mondială.

”Pensiunea este unitatea comercială de cazare omologată care oferă camere mobilate

pentru a fi închiriate unei clientele de sejur (weekend, săptămânal, lunar), oricum o închiriere

care exceptează propriul domiciliu. El poate fi exploatat pe tot parcursul anului sau numai de-

a lungul unuia sau mai multor sezoane anuale”. Nu pretindem că aceasta este cea mai bună

definiţie a pensiunii. Ea cuprinde însă elemente indispensabile perceperii corecte a noţiunii de

pensiune şi anume: faptul că este vorba despre o unitate comercială, al cărei principal produs

este cazarea; că avem de a face cu o unitate ospitalieră specializată, excluzând formele de

închiriere rezidenţiale sau întâmplătoare; că nu orice adăpost poate oferi serviciul de cazare.

”La Nuci” pune accentul în primul rând pe rentabilitate şi pe autonomie. Expansiunea

societăţii este oarecum dificil de realizat deoarece având în vedere obiectul său de activitate

este oarecum greu să se realizeze o altă unitate destul de recent, în cazul în care se efectuează

o expansiune pe orizontală. În cazul expansiunii pe verticală lucrurile sunt similare deoarece

modernizarea unei unităţi de cazare este foarte greu de realizat şi este foarte costisitoare.

Totuşi expansiunea nu este imposibil de realizat şi aceasta este direcţia spre care se va

îndrepta societatea pe termen lung. Expansiunea S.C La Nuci SRL se va face astfel: se va

construi o a doua pensiune pe terenul alăturat, deja existent (2.000 mp) în societate. Nivelul

maxim pe care îl va atinge societatea, va fi când aceasta va avea o cotă de piaţă de

aproximativ 15%. Cota stabilită la nivel local este oarecum uşor de atins deoarece concurenţa

nu este mare.

Structurată în conceptul turismului de weekend, pensiunea ”La Nuci” îmbină în mod

plăcut activitatea turistică cu ambientul reconfortant, reprezentând întocmai ideea de prietenie

şi locul de întâlnire cu prietenii ori familia, aici eşti aşteptat să petreci weekend-uri de calitate.

Între elementele funcţionale ale pensiunii se găsesc cele două living-uri, camerele

spaţioase în număr de cinci, locul de luat masa, terasa, livada.

Un obiectiv deosebit de important pe care societatea îl are va fi încheierea unor alianţe

cu concurenţa sau statul pentru: amenajarea zonei, construirea unei pârtii de schi,

înfrumuseţarea staţiunii. Statul joacă un rol deosebit de important în cadrul acestor alianţe

deoarece trebuie să vină cu sprijin logistic, financiar etc..

Planificarea constituie una dintre cele mai importante etape din cadrul înfiinţării unei

societăţi indiferent de obiectul său de activitate sau de forma sa juridică. Afirm acest lucru

deoarece nimic nu se poate înfăptui fără nişte obiective prestabilite, fără o direcţionare a

activităţilor din societatea respectivă.

Pensiunea se află în centrul comunei Cornu, pe strada Toamnei şi se adresează

grupurilor restrânse, amatorilor de linişte, relaxare şi reverie.

Pensiunea va avea firmă luminoasă exterioară, în concordanţă cu certificatul de

clasificare, în ceea ce priveşte denumirea, tipul şi numărul de flori pentru unitatea respectivă.

Fiecare cameră va dispune de pat dublu (200-160), toaletă cu sertare şi oglindă, două

noptiere, comodă tv cu sertare, fotoliu, televizor, cablu tv, internet wireless, şifonier patru uşi

cu oglindă.

Grupurile sanitare vor include: raft pentru amplasarea obiectelor personale, săpunieră,

perdea de duş, oglindă deasupra lavoarului, iluminare adecvată, suprafeţe nealunecoase,

mijloc de aerisire (fereastră, ventilaţie).

Alte oportunităţi: două computere cu imprimante, fax, iluminare nocturnă ce se

realizează cu lămpi ecologice, închiriere ATV, motoscuter, plimbări cu trăsura, iarna cu sania

trasă de cai, leagăn cu privelişte către munţi, piscină, loc de joacă pentru copii, schi zona

Sinaia.

Conceperea şi managementul facilităţilor din cadrul pensiuni sunt importante din două

cauze: mai întâi, pensiunea este principala proprietate a celui care a deschis afacerea în

domeniul turistic şi în al doilea rând cazarea, aceasta fiind fundamentul pe baza căruia se pot

dezvolta mai apoi o serie de alte activităţi şi atracţii turistice.

Spaţiile pensiunii se vor împărţi în două categorii: spaţii pentru oaspeţi şi respectiv,

spaţiile tehnice (spălătorie, pivniţă, pod). Spaţiile pentru oaspeţi includ toate spaţiile publice

şi camerele de oaspeţi. Spaţiile publice includ: intrarea, zona de recepţie, zona de

recreere/relaxare, locul de luat masa şi barul, zona de activităţi, bucătăria, coridoarele şi

holurile.

Spaţiul cel mai important din tot ciclul vizitatorului este camera de oaspeţi. În general,

un turist petrece mai mult timp în cameră decât în orice alt spaţiu de pe proprietate. De fapt

camera reprezintă principalul ”produs” cumpărat şi este locul unde oaspeţii se pot relaxa în

linişte şi intimitate.

Este important de aceea ca turistul să fie pe deplin mulţumit de camera în care este

cazat.

Camera tipică de oaspeţi va avea cinci spaţii specifice:

1. zonă de dormit;

2. zonă de îmbrăcare/dezbrăcare;

3. spaţiu de depozitare;

4. spaţiu de lucru;

5. spaţiu de relaxare.

Iluminatul va fi adaptat dimensiunilor camerei şi funcţional. Turistul trebuie să aibă

posibilitatea de a citi în pat. Iluminatul în baie este potrivit, să vină de sus şi să se concentreze

asupra zonei din jurul şi deasupra lavoarului.

Decorul pensiunii va fi diferit de cel cu care sunt familiari turiştii şi reflectă ”spiritul”

atât al proprietarului pensiunii cât şi al comunităţii rurale pe care o vizitează turistul.

Design-ul va reflecta obiceiurile şi tradiţiile locale şi va fi combinat cu avantajele oferite

de dotările moderne.

Spaţiul public din pensiune constă dintr-o cameră mare de zi unde turiştii pot să stea şi

să converseze între ei, să citească, să scrie sau să se bucure de privelişte. Spaţiul public comun

este ferit de intemperii şi localizat între locul de luat masa şi terasă. Acest spaţiu de relaxare

este extrem de important deoarece turiştii, mai ales cei care rămân mai multe vreme, se vor

sătura la un moment dat să mai stea în propriile camere.

CONCLUZII

Zona Cornu se integrează în sfera turismului de weekend (drumeţii montane, sporturi

de iarnă). Turismul recreativ şi culturalizant ocupă şi ele poziţii apropiate celui dintâi, inclusiv

prin interferenţa reciprocă. Nota comună a tuturor tipurilor rămâne diversitatea şi calitatea

serviciilor.

Agroturismul are mari perspective de afirmare, primele pensiuni şi ferme turistice

deschizându-şi porţile în diferite zone ale ţării.

Clima temperat-continentală, reţeaua radiară de râuri ce izvorăsc din lanţul Carpatic,

apele minerale şi termale cu proprietăţi curative, păşunile şi fâneţele, pădurile de răşinoase şi

foioase, lacurile şi iazurile sunt câteva din atuurile zonei descrise în lucrarea de faţă.

Datorită faptului că această zonă montană prezintă o mare varietate de valori culturale

tradiţionale - artă populară, folclor, etnografie, tradiţii - valorificarea potenţialului turistic

latent prin intermediul pensiunilor şi gospodăriilor agroturistice implementând turismul de

weekend este o activitate de perspectivă cu mari promisiuni în viitorul apropiat, observându-

se totodată o cerere crescândă de astfel de servicii de cazare şi agrement, cerere venită atât din

ţară cât şi de peste hotare, într-un procent tot mai mare.

În această zonă favorizată este acum mai uşoară iniţierea investiţiilor, lucru care se speră

că va duce în timp la finanţarea unor proiecte de anvergură, care să cuprindă acţiuni

ambiţioase mai ales în direcţia protejării şi ocrotirii naturii.

Un alt avantaj al acestei zone este faptul că înălţimile munţilor sunt reduse, iar relieful

montan de aici este cel mai fragmentat din întreg lanţul Carpatic, accesul făcându-se cu o mai

mare uşurinţă decât în cazul altor grupe.

Aglomeraţiile urbane, stresul cotidian, viaţa de zi cu zi, conduc la oboseală, frustrare.

Uneori oamenii simt nevoia să stea în mijlocul naturii fără să audă un telefon, zgomotul

provocat de maşini sau alte lucruri care le-ar putea aminti de rutina zilnică. Stresul, ocupaţia,

timpul liber din ce în ce mai scurt şi chiar situaţia financiară va determina turistul să îşi aleagă

spre recreere pachetele turistice de weekend la o distanţă relativ mică de locul de reşedinţă

dar cu facilităţi şi servicii turistice cât mai mari. Salvarea turismului românesc: clientul de

weekend.

Zona montană a devenit o destinaţie de weekend, majoritatea turiştilor preferând această

variantă în defavoarea sejururilor complete.

Dacă în timpul săptămânii gradul de ocupare e ”ruşinos” de mic, de vineri până

duminică cu greu se mai pot găsi locuri de cazare.

Facil, mai ales distanţelor scurte care trebuie parcurse până la destinaţie, dar şi

posibilităţii de a face rezervare la o pensiune cu doar câteva zile înainte sau chiar din maşină,

pe drumul spre munte, turismul de weekend poate fi considerat un colac de salvare pentru

turism.

Pentru pensiunile agroturistice situaţia este critică. Dacă în zilele lucrătoare sunt

ocupate 10%-15% din aproape 5.500 de locuri de cazare din zona montană, începând de

vineri, gradul de ocupare creşte până la 80%. De remarcat că această situaţie se înregistrează

la sfârşitul de săptămână.

Turistul de weekend care preferă agroturismul este bucureşteanul cel ce vrea să scape de

căldură şi de agitaţie. E tot mai exigent, vrea camere tot mai confortabile şi facilităţi, dar şi tot

mai mult agrement, latură a turismului rural care abia acum a început să se dezvolte.

Principalul obiectiv este să ofere turiştilor servicii de calitate superioară pe care să le

poată găsi oricând în pensiune într-o prezentare adecvată exigenţelor impuse de standardele

internaţionale. Conceptul modern de asigurare a calităţii se bazează pe principiul organizării

unui sistem bine ordonat, focalizat în primul rând pe prevenirea defectelor. Obţinerea unui

plus de eficienţă nu se poate realiza decât prin:

- orientarea către satisfacerea cerinţelor şi aşteptărilor clienţilor;

- încurajarea şi menţinerea unui stil de management favorabil;

- producerea unor beneficii economice prin punerea accentului pe funcţia

de prevenire;

- promovarea unui sistem de valori în care primează calitatea;

- asigurarea unei comunicări reale şi a muncii în echipă.

În următorii doi ani se doreşte ca pe terenul alăturat pensiunii, teren achiziţionat de

societate să se realizeze o a doua pensiune sau poate chiar un hotel. Va fi foarte uşor de a

penetra piaţa printr-o politică adecvată de preţuri şi de a obţine poziţia de lider pe piaţa

turistică din zona Cornu.

Crearea unei pensiuni este un lucru destul de dificil, de asemenea şi dezvoltarea unei

pensiuni este dificilă deoarece necesită timp, o conducere serioasă şi personal competent. În

ultima perioadă se observă o dezvoltare a acestei pieţe: piaţa pensiunilor rurale.