Bătălia de la Posada

Facultatea de Istorie UAIC

Învățământ la distanță

Tehnologia informației și comunicării (TIC)

Basarab I, Domn al Ţării Româneşti (a

domnit între 1310-1352) a rămas în istoria

neamului, mai ales datorită strălucitei victorii

repurtate împotriva oştirii maghiare condusă de

către chiar regele Ungariei, Carol Robert

d’Anjou, de la Posada, din anul 1330. Modul

în care s-a pregătit pentru acest război, de care

depindea însăşi soarta Ţării Româneşti,

demonstrează că Basarab I cunoştea de mai

multă vreme, datorită spionilor săi, intenţiile

regelui Ungariei.

Basarab I

Solul muntean aduce oferta de pace

regelui ungar

După pătrunderea oştirii ungare

pe teritoriul Ţării Româneşti, pe

la Cetatea Severinului, Basarab I

a trimis mai multe „solii” cu

propuneri de pace. Este lesne de

înţeles că aceste „solii” care se

dădeau drept negociatori erau în

realitate spioni ai voievodului

român. Ei au observat şi studiat

oastea inamică, înapoindu-se cu

informaţii strategice de valoare,

care au stat la baza hotărârii lui

Basarab I de a angaja bătălia

decisivă cu armata invadatoare.

Din informaţiile primite, Basarab I şi-a dat ‘seama că are în faţă o armată

puternică, bine înarmată şi instruită. O bătălie în câmp deschis cu armata condusă

de regele Carol Robert d’Anjou s-ar fi putut încheia cu o înfrângere. Strategia

aplicată de Basarab I a fost cea a „hărţuirii” inamicului, combinată cu tactica

„pământului pârjolit”. Oastea lui Basarab s-a retras spre nord-est, ţinând armata

ungară invadatoare sub o observare continuă şi lovind-o prin surprindere, cu

grupuri mobile de cavaleri.

Concomitent, în fâşia de înaintare a armatei ungare, recolta a fost ascunsă, furajele arse, iar fântânile astupate sau otrăvite. Rezultatele nu s-au lăsat aşteptate. Chinurile foamei au început să fie resimţite de către însuşi regele Ungariei, ca să nu mai vorbim de oşteni şi de cai. Armata ungară a ajuns totuşi până la Cetatea Argeşului, pe care a încercat s-o cucerească, dar fără succes. „Valahii” au respins toate asalturile oştenilor unguri, vlăguiţi de foame şi de eforturi. Regele Carol Robert d’Anjou a hotărât să renunţe la campanie şi să se retragă în Transilvania.

Bătălia de la Posada a fost menţionată în mai multe cronici: cea pictată de la Viena (Chronicon pictum, cca. 1360), cea a lui Johannes de Thurocz (Chronica Hungarorum, cca. 1486), analele lui Jan Długosz (Annales seu cronici incliti regni Poloniae, cca. 1455 -1480) precum şi alte lucrări ungare, poloneze şi germane de acest gen, toate din secolele XV-XVI, care reproduc în principiu relatarea cronicii vieneze.

Lupta de la Posada în Cronica Pictată

de la VienaLupta de la Posada în

Cronica Pictată de la Viena

Chronica Hungarorum, pictată de Johannes de Thurocz, în 1486

POSADA 1330 - PORTRET LIRIC

Pe urmele cailor

drumurile plâng scăldate-n copite de fum,

iar marginile rod anii cu pliscuri

de rouă,

soarele curge şi aripi de sânge se sting

sub mantii de foc şi lacrimi

tăiate în două.

Cerul aşteaptă un fulger

să-nchidă ferestrele lumii apuse

când nouri de scuturi se leagănă-ntr-un

dans colorat,

şi spadele urlă sălbatic

în timpul rănit şi turbat.

Săgeţile-n ploaie văzduhul îl calcă,

copacii râd singuri în văile reci,

pintenii sec îşi innoadă tăcutul

refren,

caii mor alb lângă pietrele seci.

Noaptea mănâncă din stele hulpav

sub luna ce-şi seceră clipa

la brâu,

vântul despică săgeţi în desfrâu,

stâncile zburdă-ntr-o horă de iele,

iar caii mor alb lângă pietrele reci.

Hora se-ncinge şi zilele-şi plâng strălucirea,

copacii răcnesc în lupta zăludă cu firea,

iar caii mor alb lângă toamnele reci.

General maior (r) conf. univ. dr. Ilie Gorjan

Bibliografie

• Petru Demetru Popescu, Basarab I, Ed. Militară, Bucureşti, 1975.

• Gorjan, Ilie, „Victoria de la Posada-Considerații de ordin militar”, http://www.agero-stuttgart.de/REVISTA-AGERO/ISTORIE/Posada%201330%20de%20Gorjan.htm, accesat la 8 ianuarie 2015, ora 12:28.

• „Bătălia de la Posada”, http://enciclopediaromaniei.ro/wiki/B%C4%83t%C4%83lia_de_la_Posada, accesat la 8 ianuria 2015, ora 12:50.

Sfârșit!

Vă mulțumesc pentru atenție!