Proiect tic a_2b_olar_dorin_marian

18
PROIECT PENTRU SEMINAR ŞTIINŢIFIC ASAMBLĂRI SUDATE Titlul proiectului TEHNOLOGII GENERALE MECANICE OLAR DORIN MARIAN | Colegiul Tehnic Latcu Voda Siret

Transcript of Proiect tic a_2b_olar_dorin_marian

Page 1: Proiect tic a_2b_olar_dorin_marian

PROIECT PENTRU

SEMINAR ŞTIINŢIFIC

ASAMBLĂRI

SUDATETitlul proiectului TEHNOLOGII GENERALE MECANICE

OLAR DORIN MARIAN | Colegiul Tehnic Latcu Voda Siret

Page 2: Proiect tic a_2b_olar_dorin_marian

DEFINIŢIE, GENERALITĂŢI• Sudarea – procedeu de îmbinare

nedemontabilă a două sau mai multe piese

metalice, utilizând încălzirea

locală, presiunea, sau ambele procedee, cu

sau fără folosirea unui material de adaos.

• Metalul supus sudării se numeşte metal de

bază (MB), iar cel introdus suplimentar se

numeşte metal de adaos (MA). La locul

îmbinării, prin solidificarea metalului topit se

obţine cusătura de sudură (CS).

Page 3: Proiect tic a_2b_olar_dorin_marian

PREZENTARE GENERALĂ A

PROIECTULUI

Page 4: Proiect tic a_2b_olar_dorin_marian

Clasificarea procedeelor de sudare

După starea în care este adus metalul de

bază (temperatura la care se realizează

sudarea)

• -procedee de sudare prin topire

• -procedee de sudare prin presiune

După natura energiei utilizate

Energie electrotermică

Energie termochimică

Energie mecanică

Cu energie de radiaţii

Page 5: Proiect tic a_2b_olar_dorin_marian

CLASIFICAREA SUDURILOR• După poziţia relativă a

componentelor de sudat

• După poziţia în spaţiu a cusăturii

de sudură

• După forma suprafeţei exterioare

• După continuitate

a

b

c

Page 6: Proiect tic a_2b_olar_dorin_marian

ELEMENTELE, DIMENSIUNILE

ŞI FORMELE ROSTULUI• Elementele

cusăturii

• B– lăţimeacusăturii

• r2 – pătrundereacusăturii

• h = supraînălţareacusăturii

• H – înălţimeacordonului

• Elementelerostului :

• b – deschiderearostului

• c– înălţimea rostului

Page 7: Proiect tic a_2b_olar_dorin_marian

SUDAREA MANUALĂ CU ARC

ELECTRIC• Arcul electric – descărcare electrică, stabilă în

mediu gazos, între doi electrozi, la intensităţi

mari de curent.

• Prin atingerea electrodului de piesă, se

produce un scurtcircuit şi o puternică încălzire

locală.

• Temperatura arcului electric ajunge la

(3500…..4200)°C.

• Arcul electric poate fi alimentat cu curent

continuu sau curent alternativ.

• Piesa de sudat se leagă la polul pozitiv al

sursei de curent, iar electrodul la polul negativ

(polaritate directă normală).

Page 8: Proiect tic a_2b_olar_dorin_marian

UTILAJE• surse de curent continuu

• -grupuri de sudare

• -redresoare

• surse de curent alternativ

• -transformatoare de sudare

• -generatoare de frecvenţă mărită (150 Hz ; 300 Hz)

• accesorii, scule, dispozitive

Page 9: Proiect tic a_2b_olar_dorin_marian

ASAMBLAREA GENERALA A

CONSTRUCTIILOR SUDATE

• Inainte de a se trece la asamblare, asa cum s-a

aratat, piesele trebuie curatatre de bavuri, de

impuritati, de pete de grasime si de vopsea.

Asamblarea propriu-zisa necesita un volum mare

de munca si este o operatie de

raspundere, deoarece in acest caz lipsesc gaurile

de nit care sa ajute la prinderea pieselor unele de

altele. Pentru aceasta este necesar sa se

foloseasca dispozitivele de prindere, de

strangere, opritoarele, precum si gabaritele de

asamblare.

• Sudarea incepe prin prinderea in cateva puncte

de sudura a marginilor de asamblat. Punctele de

sudura se executa atat la sudarea manuala cat si

Page 10: Proiect tic a_2b_olar_dorin_marian

• -instalatia de sudare automata pentru grinzi.

Aceasta consta intr-o macara de perete 3, care

se poate deplasa de-a lungul unor grinzi de

conducere 1 si 2. Aparatul de sudare 6 este

suspendat pe traversa imobila 4, iar capul de

sudare este fixat pe o brosa verticala 5 cu

inaltimea reglabila. In functie de

caracteristicele tehnice ale cordonului de

sudura se stabileste regimul de

sudare, inclusiv viteza care se imprima

macaralei-portal.

Page 11: Proiect tic a_2b_olar_dorin_marian

TENSIUNI INTERNE SI

DEFORMATII• Arcul electric este o sursa puternica de

caldura, sub a carui influienta se stabileste, in

piesele care se sudeaza, un camp termic

valabil, din cauza deplasarii arcului in lungul

cusaturii de sudura.

• Deformatiile pot fi :

longitudinale, transversale, de incovoiere, de

rasucire, iar eforturile provocate de aceste

deformatii pot fi: trecatoare sau

remanente, respectiv liniare, plane sau

spatiale.

Page 12: Proiect tic a_2b_olar_dorin_marian

.PROCEDEE DE REDUCERE A

DEFORMATIILOR

• Exista diferite procedee practice care limiteaza la minimum deformatiile finale ale pieselor sudate si anume: -incalzireauniforma a pieselor de sudat;

• -sudarea in trepte intoarse pe portiuni de cate 200-400mm din cordonul de sudura; daca sunt mai multe straturi, acestea se decaleaza si se sudeaza fiecare in sens invers stratului anterior;

• -ordinea rationala de aplicare a cusaturilor, astfel la sudarea unui profil I cu talpi late (fig. 4.1), daca se executa intai ambele suduri 1 si apoi ambele suduri 2, piesa se inconvoaie; daca sudurile 1 si 2 se sudeaza alternativ, piesa ramane dreapta;

• -sudarea in mai multe straturi. Se va evita extinderea zonei deformatiilor plastice la depunerea straturilor ulterioare, deoarece in acest caz cresc deformatiile remanente;

• -ciocanirea cusaturilor la rece si mai ales la cald;

• -utilizarea sudurilor discontinue atunci cand intervalele dintre cusaturi sunt mai mari;

• -aplicarea unei forte exterioare care produce deformatii de sens contrar celor care se asteapta in timpul sudarii.

Page 13: Proiect tic a_2b_olar_dorin_marian

FORMAREA FISURILOR• In timpul sudarii apar uneori fisuri in sudura

sau in zonele invecinate. Unele fisuri apar in

timpul cand metalul trece prin zona de

temperatura corespunzatoare fragilitatii la cald

(1300 grade); acestea se numesc fisuri la cald;

ele apar in general spre radacina sudurii sau in

locurile unde sudura nu este suficient patrunsa.

Sulful si unele elemente de aliere, ca nichelul,

favorizeaza aparitia fisurilor la cald.

• Fisurile care apar in timpul racirii, dupa

terminarea cristalizarii, se numesc fisuri la

rece. Acestea se produc indeosebi in metalul

de baza, langa cordonul de sudura, datorita

Page 14: Proiect tic a_2b_olar_dorin_marian

TRATAMENTUL TERMIC AL

IMBINARILOR SUDATE

• La sudare tensiunile

interne si deformatiile care

apar sunt cauzate in

special de: repartizarea

neuniforma a caldurii in

campul termic, dilatarile

inegale, rigiditatea piesei

sudate, transformarile de

ordin structural din

material etc. iar marimea

lor poate varia in functie de

caracteristicile constructive

ale piesei, tehnologia

sudarii, compozitia otelului

Page 15: Proiect tic a_2b_olar_dorin_marian

CONTROLUL SI RECEPTIA

ASAMBLARILOR SUDATE• La constructiile metalice sudate se fac urmatoarele

operatii de verificare si de control:

• -verficarea dimensiunilor fiecarei piese sudate si a pozitiei ei relative in ansamblul imbinarii;

• -examinarea si verificarea cordoanelor de sudura;

• -verificarea calitatii sudurii.

• Dimensiunile si pozitia relativa se verifica prin masurari, verificari cu sabloane si examinarea exterioara.

• Cordoanele de sudura se verifica prin masurari cu sabloane de control si se examineaza la exterior cu ochiul liber si cu lupa.

• Calitatea sudurii se verifica prin incercareaepruvetelor prin guri de control si prin examinarea cu raze Roentgen, raze gama sau cu unde ultrasonice

Page 17: Proiect tic a_2b_olar_dorin_marian

BIBLIOGRAFIE• 1. Aichele, G., 116 Reguli de sudare în mediu de gaz

protector, Editura Sudura, Timişoara, 1999.

• 2. Andreescu, F., Foriş, A., Machedon-

Pisu, T., Eftimie, L., Proiectarea secţiilor şi fluxurilor tehnologice

pentru sudare, Tom V, Vol. 4, Enciclopedie de Sudură, Editura Lux

Libris, Braşov, 1997.

• 3. Anghelea, N., Matragoci, C., Grigoraş, A., Popovici, V. Sudarea

în mediu de gaze protectoare, Editura Tehnică, Bucureşti, 1982.

• 4. Burcă, M., Negoiţescu, S., Sudarea MIG - MAG, Editura

Sudura, Timişoara, 2002.

• 5. Centea, O., Echipamente pentru sudare, Editura Didactică şi

Pedagogică, Bucureşti, 1997.

Page 18: Proiect tic a_2b_olar_dorin_marian

CONCEPTE ESENTIALE• Una din metodele cele mai productive este cusatura dubla

care se poate aplica atat la sudarea otelului cat si la sudarea metalelor neferoase. Tablele de imbinat se asaza in pozitie verticala, iar sudarea se executa simultan de catredoi sudori asezati de o parte si de cealalta. Prin aplicarea acestei metode, viteza de sudare poate fi marita pana la 80% fata de metoda spre dreapta, iar consumul de gaze se micsoreza cu 40%.

• O alta metoda productiva este sudarea cu suflaiul multiplu. Becurile au doua sau mai multe ajutaje: una din flacari preincalzeste piesa, iar cealalta incalzeste metalul. Consumul de oxigen si de acetilena se micsoreaza cu 15-20%, iar viteza de sudare creste cu 30% fata de sudarea spre dreapta si cu 50% fata de sudarea spre stanga.

• O alta metoda este sudarea automata cu gaze care se aplica la productia de serie pentru sudare cusaturilorlongitudinale fara metal de adaos si a tevilor cu peretisubtiri. Suflaiurile folosite sunt cu mai multe flacari si se racesc cu apa. Amestecul gazos folosit este cu exces de oxigen, ceea ce asigura o temperatura inalta a flacarii.