TGD

3
T.G.D –completare cursul de luni, 19.11.2012 Exercitarea puterii de stat Puterea statului emana de la popor fiind exercitata diresct sau indirect de catre popor.De regula in ziua de azi exercitarea puterii este incredintata statului insa pentru a evita dicatura acestuia, organizarea exercitarii puterii se face in temeiul teoriei separatiei si echilibrului puterilor in stat. Desi acesata teorie isi are originea in antichitate primul care identifica 3 forme diferite de guvernamant este urmare a aplicarii acestei teorii fiind Aristotel teoria va fi fundamentata in sec al XVIII-lea de Montesquieu in lucrarea “Spiritul legilor” identifica 3 puteri : legislativa, executive si judecatoreasca,fiecare avand propriile atributii , fiecare fiind independente. Montesquieu precizeaza ca fiecare dintre aceste puteri trebuie sa se autolimiteze astfel incat sa fie evitat abuzul de putere, motiv ptr care nici nu pot apartine uneia si aceleiasi personae. Aceasta teorie a ajuns astazi fundamental oricarei constitutii intr-un stat democratic, accentul fiind pus nu atat pe separarea puterilor cat pe echilibrul dintre acestea, echilibru transpus prin colaborare si control reciproc.Prin Institutiile dreptului fiecarei puteri ii este creionat cadrul legal de functionare si colaborare cu celelalte puteri. Institutiile (organele sau autoritatile ) statului Pentru a-si realize functiile statul isi organizeaza un sistem de organe care sunt expresie a fiecarei puteri.Organizare, functionarea si competentele acestor organe sunt stabilite in constitutie si in legi.Toate aceste organe si autoritati formand aparatul de stat. Organul de stat , poate fi definit ca fiind o parte componenta a aparatului de stat investita cu competenta si 1

description

curs

Transcript of TGD

Page 1: TGD

T.G.D –completare cursul de luni, 19.11.2012

Exercitarea puterii de stat

Puterea statului emana de la popor fiind exercitata diresct sau indirect de catre popor.De regula in ziua de azi exercitarea puterii este incredintata statului insa pentru a evita dicatura acestuia, organizarea exercitarii puterii se face in temeiul teoriei separatiei si echilibrului puterilor in stat.

Desi acesata teorie isi are originea in antichitate primul care identifica 3 forme diferite de guvernamant este urmare a aplicarii acestei teorii fiind Aristotel teoria va fi fundamentata in sec al XVIII-lea de Montesquieu in lucrarea “Spiritul legilor” identifica 3 puteri : legislativa, executive si judecatoreasca,fiecare avand propriile atributii , fiecare fiind independente. Montesquieu precizeaza ca fiecare dintre aceste puteri trebuie sa se autolimiteze astfel incat sa fie evitat abuzul de putere, motiv ptr care nici nu pot apartine uneia si aceleiasi personae.

Aceasta teorie a ajuns astazi fundamental oricarei constitutii intr-un stat democratic, accentul fiind pus nu atat pe separarea puterilor cat pe echilibrul dintre acestea, echilibru transpus prin colaborare si control reciproc.Prin Institutiile dreptului fiecarei puteri ii este creionat cadrul legal de functionare si colaborare cu celelalte puteri.

Institutiile (organele sau autoritatile ) statului

Pentru a-si realize functiile statul isi organizeaza un sistem de organe care sunt expresie a fiecarei puteri.Organizare, functionarea si competentele acestor organe sunt stabilite in constitutie si in legi.Toate aceste organe si autoritati formand aparatul de stat.

Organul de stat , poate fi definit ca fiind o parte componenta a aparatului de stat investita cu competenta si putere iar cei ce o compun sunt investiti cu o calitate speciala (deputat, senator)

Organele de stat, in functie de teoria separarii puterilor in stat se clasifica in : Organe legislative ( Parlamentul) Organe executive ( guvernul si presedintele) Organe judecatoresti ( autoritatea judecatoreasca,instantele de judecata,

parchetele de pe langa inst de judecata, C.S.M )

Actele organelor din aparatul de stat pot fi realizate in caz de nevoie prin forta de constrangere a statului.Competenta acestor organe poate fi materiala, teritoriala si personala.

Forma statului

Forma statului reprezinta modul de organizare a continutului puterii, structura interna si externa a acestui continut. Componentele formei de stat sunt:

forma de guvernamant structura de stat regimul politic

1

Page 2: TGD

1.Forma de guvernamantReprezinta modul de constituire a organelor centrale ale statului, exercitarea

puterii prin institutiile acestor organe si impartirea competentei intre aceste organe.Forma de guvernamant cunoaste in present 2 aspecte:a. monarhia – in principiu in prezent putem vorbi doar de monarhii

constitutionaleb. republica – pot fi in principiu parlamentare si prezidentiale, semiprezidentiale

si derivate ale acestora.

2. Structura de stat Presupune impartirea interna a statului in unitati administrative sau in parti

politice autonome si raporturile dintre acestea.Din punct de vedere al structurii de stat, statele pot fi :

unitare (simple) federative ( compuse ex. SUA, Germania)

3. Regimul politicReprezinta ansamblul metodelor si mijloacelor de conducere a societatii, acestea

avand cea mai mare relevanta in raporturile dintre stat si individ.O clasificare a regimurilor politice poate fi:

reg. pol democratice reg. pol. Autocratice regimurile: -prezidentiale, semiprezidentiale si parlamentare ( acesata impartire

este data de constitutie)

2